Alianta RO PAC 2014-2020. Propunere PNDR 2014-2020

7/29/2019 Alianta RO PAC 2014-2020. Propunere PNDR 2014-2020

1/266

Alianta RO PAC 2014-2020Cluj Napoca, Str Uzinei electrice nr 5

www.aliantaropac.roE.mail:[email protected]

Tel/fax:Tel/Fax: 0364 109 343;

Propunere

PNDR 2014-2020

26.09.2013MOTO

Trenul dezvoltrii trece cam odat la un secol pe lng naiuni. Dac naiunea va avea

nelepciunea de a prinde acest tren, atunci va urma dezvoltarea sa. . .Dac nu.., mai

ateapt 100 de ani.

Jean Jaques Rouseau

Alianta ROPAC:Federatia Crescatorilor de Bovine din Romania ; Federatia Nationala deAgricultura Ecologica; Federatia Agricultorilor de Munte Dorna; Uniunea Nationala

a Crescatorilor de Pasari din Romania U.N.C.P.R.; Federatia Nationala de Produse

Traditionale; Federatia ,,Romovis 10 mai 2006; Sindicatul crescatorilor de ovine din

Romania; Legumicultorii; CATAR; Forumul Montan din Romania; Asociatia

Nationala pentru Dezvoltare Rurala-Montana, Romontana; Asociatia AGROM-RO;

Organizatia Interprofesionala a Producatorilor si Procesatorilor de In si Canepa dinRomania
http://www.aliantaropac.ro/mailto:[email protected]:[email protected]://www.aliantaropac.ro/


2/266

CUPRINS

Cap.1 Analiza economica, socio-teritoriala si ecologica zonelor rurale

1.1. Analiza SWOT a agriculturii si a spatiului rural

1.1.1. Analiza SWOT la nivel general

1.1.2. Analiza SWOTpe cele 6 prioritati

P.1: ncurajarea transferului de cunotine i a inovrii n agricultur, n silvicultur i n zonele

rurale

P.2. Creterea competitivitii tuturor tipurilor de agricultur i creterea viabilitii exploataiilor

P.3: Promovarea organizrii lanului alimentar i nealimentar i a gestionrii riscurilor n agricultur

si silvicultur

P.4: Refacerea, conservarea i consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultur i silvicultur

P.5: Promovarea utilizarii eficiente a resurselor i sprijinirea tranziiei spre o economie cu emisiireduse de carbon i rezistent la schimbrile climatice n agricultur, produse alimentare i sectorul

forestier

P.6. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii srciei i a dezvoltrii economice n zonele rurale

Analiza Swot sectoriala cereale

Analiza Swot in si canepa

Analiza Swot bovine

Analiza Swot Legume fructe

Analiza Swot Filera viti -vinicol

Analiza Swot sfecla de Zahar

Analiza Swot Bovine si bubaline pentru lapte

Analiza Swot lapte si carne de oaie

Analiza Swot -carne de vita

Analiza Swot -Carne de ovine si caprine

Analiza Swot -Carne de porc

Analiza Swot -Carne de pasare

Analiza Swot -Produse apicole

Cap.2. Strategia nationala de dezvoltare rurala

2.1. Promovarea fermei familiale comerciale ca si obiectiv tehnic strategic

2.1.1 Structura functiilor fermei familiale comerciale, producatoare de bunuri si servicii publice

2.1.1.1. Dimensionarea produciei in ferma familiala comerciala

2.1.1.2. Dimensionarea procesarii in ferma familiala comerciala

2.1.1.3. Dimensionarea comercializarii in lanturi alimentare scurte specifice fermei familialecomerciale

2.1.1.4. Dimenionarea economiei locale ca si univers economic al fermei familiale comerciale


3/266

2.1.2. Recunoasterea si promovarea bunurilor si serviciilor publice create de ferma familiala

comerciala

2.1.2.1 Bunuri si servicii publice economice

Servicii publice in amonte

Funcia de producie de bunuri publice

Funcia de procesare bunuri publice

Vanzarea directa de bunuri si servicii publice

Organizare structuri economice

2.1.2.2. Bunuri si servicii publice sociale

Servicii publice agropedagogice (ferma agropedagogica)

Servicii publice agroturistice (ferma agroturistica)

Servicii publice de cercetare aplicativa (ferme de cercetare aplicativa)

Servicii publice de practica ( ferma de practica) Servicii publice demonstrative ( Ferma demonstrativa)

Servicii publice socio-terapeutice (Ferma socio-terapeutica)

Servicii publice comunitare

Servicii publice de politica agricola

Servicii publice sociale

Servicii publice agro/linngvistice/culturale in ferma

Servicii publice traditionale in ferma (ferma de produse traditionale) Ferme de produse etice

Servicii publice locale (Ferme de produse locale)

Ferme de produse montane

Servicii publice de troc

2.1.2.3. Bunuri si servicii publice ecologice

Servicii publice ecologice in ferma (ferma ecologic)

Servicii publice biodinamice in ferma (ferma biodinamica) Servicii publice energetice regenerabile in ferma

Servicii de polenizare

Ferma recreationala/divertisment

Servicii publice de agromediu

Ferme conservatoare de agrobiodiversitate (in vivo)

Servicii de gestiune a peisajului (servicii ecologice)

2.1.3. Schimbarea paradigmei de agricultor in cea de taran in noul P.N.D.R.

2.2. Echilibrul intre obiective si prioritati in noul PNDR

2.3. Finantarea nationala complementara


4/266

2.3.1 Schema nationala de sprijin pentru tinerii agricultori

2.4. Concordanta PNDR cu obiectivele Strategiei de la Lisabona

2. 5. Concordanta PNDR cu obiectivele Strategiei de la Goteborg

2.6. Concordanta dintre obiectivele si prioritatile PNDR cu Strategia european pentru creterea

inteligent, ecologic i favorabil incluziunii Europa 2020

2.7. Concordanta dintre obiectivele si prioritatile PNDR cu strategia prezidentiala 2014-2030

2.8. Concordanta dintre obiectivele si prioritatile PAC si masurile de finantare din PNDR

Descrierea obiectivelor PNDR si a indicatorilor de rezultat:

2.9. Obiectivul strategic al agriculturii Romaniei in cadrul PNDR

2.9.1. Provocari ale agriculturii romanesti in perioada 2014-2020

2.9.2. Modelele de agricultura sustinute de catre politicile publice

2.9.3. Domenii strategice de productie pentru agricultura Romaniei

2.9.3.1. Directiile principale ale Reformei P.A.C. pentru Romania2.9.3.2. Obiectivele productiei agroalimentare

2.9.3.3. Obiectivele productiei agro-energetice

2.9.4. Schimbarea paradigmei alimentare in cadrul obiectivelor si prioritatilor P.A.C.

2.9.4.1. Schimbarea paradigmei alimentare:

2.9.4.2. Noua paradigma alimentara si obiectivele P.A.C. si PNDR

2.10. Evaluarea ex ante

2.11. Strategia selectarii masurilor de finantare2.12. Descrierea cadrului de performanta

2.13. Descrierea masurilor de finantare

2.13.1. Structura financiara a PNDR

2.1.13.1. Structura masuri de finantare orizontala:

Masura nr 1. Masura de agricultura ecologica

Masura nr 2. Masura de agromediu

Masura nr. 3. Masura de sprijin pentru zone care se confrunt cu constrngeri naturale sau cu alteconstrngeri specifice

Masura nr 4. Masura de sprijin P.E.I.

Masura nr. 5. Masuri agro silvice si de silvomediu

Masura nr. 6. Pli Natura 2000 i pli legate de Directiva-cadru privind apa

Masura nr. 7. Bunstarea animalelor

Masura. 8. Masura Servicii de baz i rennoirea satelor n zonele rurale

Masura nr. 9. Programul LEADER

Masura nr 10. Scheme de calitate

Masura nr 11. Masura pentru o agricultura a cunoasterii 0,4 mild.euro


5/266

Masura nr.12.Investitii in ferme

Masura nr. 13. Activitati nonagricole

Masura nr 14. Fond mutual pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor i ale

plantelor, infestrile cu duntori i pentru incidentele de mediu

Masura nr.15. Masura de Asistenta tehnica

PROGRAME TEMATICE

1. PROGRAM ZONA MONTANA

1.1. Analiza SWOT

12. Introducere

1.3.Motivarea necesitatii dezvoltarii unui program subtematic

1.4 Justificare masuri

Masurile de investitii (M 1, 2,3)

Masura nr. 4 Activitati agroturisticeMasura nr. 5 Transfer de cunotiine

2. Program tematic tineri agricultorii

1. Necesitatea programului tematic Tineri agricultori

1.1. Analiza SWOT la nivel general

1.2.Demografia si geografia lumii rurale

1.3. Tendintele evolutiei varstei agricultorilor

1.4. Tendintele scaderii populatiei agricole1.5. Migratia si emigratia populatiei tinere din mediul rural

1.6 Saracia in mediul rural

1.7. Repartitia geografica a populatiei agricole

1.8. Populatia ocupata in sectorul nonagricol

2. Sistemul de iesire /intrare in meseria de agricultor

2.1. Structura fermelor dupa varsta agricultorului

2.2. Transferul fermelor3.Strategia schimbarii raportului varstelor in ferme

3.1. Formare profesionala de baza si continua

3.2. Transfer organizat de ferme de la agricultori in varsta la cei tineri

3.3. Investitii in ferme ale tinerilor agricultori

3.4. Organizarea tinerilor agricultori

4. Descriere program tematic

4.1. Obiectivele programului

4.2. Bugetul programului

4.3. Indicatori de rezultat vizati pe masuri


6/266

4.4. Detalii componente program:

C.a) Instalare tineri agricultori in ferme cu marime medie (6-18 UDE)

C.b) Instalare tineri agricultori in ferme familiale mici (0,5-6 UDE)

C.c) Proiecte de investitii realizate de grupuri de producatori

C.d) Proiecte cooperative de sustinere a comercializarii realizate de grupurile de productori

C.e) Masuri de sutinere a asociatiilor nationale si judetetene de producatori

Descriere prioritati sectoriale


7/266

Cap.1 Analiza economica, socio-teritoriala si ecologica zonelor rurale

1.1. Analiza SWOT a agriculturii si a spatiului rural

Analiza este structurat n jurul prioritilor Uniunii Europene n materie de dezvoltare rural. n

cazul tuturor prioritilor n materie de dezvoltare rural, sunt evaluate necesitile specifice n ceea

ce privete protecia mediului, atenuarea efectelor schimbrilor climatice i adaptarea la acestea,

precum i inovarea, n vederea identificrii soluiilor relevante n aceste trei domenii, la nivelul

fiecrei prioriti;

1.1.1. Analiza SWOT la nivel general

S. PUNCTE TARI:

1. Potential pedoclimatic ridicat;

- Romania are o SAU de 13.3 milioane ha in 2011: 9 .352,3 mii hectare reprezint teren arabil;

3.277,7 mii hectare reprezint puni; 1 .553,5 mii hectare reprezint fnee 2 11,3 mii hectare

reprezint vii i pepiniere viticole; 196,1 mii hectare reprezint livezi i pepiniere pomicole

2. Procent ridicat de ferme de peste 100 ha competitive economic ce nu au nevoie urgenta de formare

profesionala;

- Conform RGA 2010, aproximativ 48 % din SAU este utilizat de ctre exploataii ce au suprafaa de

peste 100 ha;

3.Nivelul ridicat de fertilitate a pmntului

Romania detine unul dintre cele mai ridicate niveluri de fertilitate naturala a terenurilor agricole.

4. Numrul mare de tineri foti emigrani cu origini rurale reintorsi in tara sau pe cale de intoarcere;

Mediul rural romnesc deine astzi o bogie pe care nu o mai are nici o alt ar european, i vorbim

aici de circa un milion de familii tinere, ntoarse acas din emigraie sau pe cale de ntoarcere definitiv.

Este vorba, n linii mari, cu excepiile de rigoare, de oameni dinamici, ntreprinzatori, dispui s-i

asume o doz medie de risc, cunosctori de realiti europene. Pe scurt, vorbim de fora vie a mediului


8/266

rural romnesc. Schimbarea n bine a realitilor socio-economice a mediului rural nu poate fi fcut

fr capitalizarea numrului, competenelor i cunotiinelor acestei armate de familii tinere rurale.

5. Pacea social asigurata de fermele familiale;

Noiunea de pace social, n nelesul democratic al cuvantului, este de data relativ recent n limbajul

social din Romania. Meninerea pcii sociale se face prin stabilirea unor echilibre socio-economice ntre

guvernani i comunitile rurale sau urbane. Rolul de amortizor social oferit de fermele mici si medii

trebuie recunoscut de catre societate.Criza actual economic este resimit acut de populaia urban,

n timp ce populaia rural, prin modelul socio-economic creat, este la adpost de dezechibrele aprute.

Este nevoie de o reanalizare a rolului politic pozitiv jucat de fermele rneti n ultimii 22 de ani, de o

recunoatere a contribuiei acestora n asigurarea pcii sociale

6. Demografia mai ridicat dect n mediul urban;

Factorul demografic n dezvoltarea economic a unei societi rurale este evident, i ferma rneasc

pltete acest tribut. Pentru moment, tributul este luat de ctre porile strine la care bat peste un milion

de tineri rani romni. Este momentul ca noul PNDR s foloseasc acest spor demografic n dezvoltarea

spaiului rural romnesc.

7. Administrarea pdurilor din fondul forestier national (FFN) se realizeaz pe baza de amenajamentesilvice;

- n conformitate cu prevederile legislaiei silvice n vigoare administrarea FFN, indiferent de natura

proprietii, trebuie s se realizeze prin ocoale silvice i n baza amenajamentelor silvice;

8. Sistem de gesiune performant al tratamentelor silvice integrate;

-realizarea unei structuri pe specii echilibrate i care promoveaz utilizarea provenienelor de specii

forestiere locale bine adaptate condiiilor de mediu;

- 95% din suprafaa pdurilor sunt gospodrite n regimul codru i doar 5% n regim de crng (salcm i

salcie).

- tratamentele cu regenerare natural sunt prioritare, acestea fiind aplicate, anual, pe cca. 94 % din

suprafa. -tierile rase reprezint cca 6% din totalul tratamentelor aplicate n cadrul regimului codru;

9. Interesul crescut al universitatilor de profil de pozitionare segmentul de formare profesionala;- numarul crescut de acreditari de formare profesionala la nivelul universitatilor;

- numarul crescut de proiecte de finantare pentru practica in ferme;


9/266

10. Dinamica sectorului de cercetare dezvoltat in universitati;

- Dinamica mare in ultimii 7 ani a proiectelor de cercetare atrase de universitile de tiine agricole,

biologice i de industrie alimentar;

11. Numrul ridicat al fermelor familiale convertibile usor la sisteme de productie de calitate:

- posibilitati teritoriale echilibrate de reconversie a acestor ferme in ferme familiale cu caracter

comercial;

12. Producia de alimente gustoase i sntoase: fermele familiale convertibile la sisteme de productie

de calitate;

Depozitar a unui patrimoniu al gustului, Romania este incontienta de aceast proprietate i, ca atare,

nu face mare lucru pentru punerea n valoare a acestei bogii gastro-culinare-culturale. Din punct devedere pragmatic este nevoie ca, la nivelul fiecarei localiti rurale din Romania, s legalizm

buctria rncii ca activitate de procesare potrivit ordinului 111 al A.N.S.V.A., cu un minim de

investiii.

13. Durabilitatea social a fermei familiale;

Din cele trei componente ale durabilitii unui sistem agricol putem afirma fr probleme c, n afara

durabilitii economice, ferma familiala integreaz cu uurin durabilitatea ecologic i pe cea social.Componena social este asigurat prin caracterul familial al fermei familiale. Dac un procent minimal

din beneficiile de ordin financiar, pe care societatea le are ca urmare a stabilizrii rurale a milioane de

rani n ferme familiale, ar fi redistribuit fermei familiale, stabilizarea sa economic ar fi mult mai

uoar. Din pacate, societatea nu recunoate deocamdat aportul economic adus de ctre ferma

rneasc prin modelul ei de organizare familial.

14. Gradul redus de poluare in fermele familiale , convertibile astfel la sisteme de productie de calitate;- Potential deosebit de conversie la sisteme agricole de calitate (ecologice; montane; traditionale; etice;

locale) a 6 milioane de ha situate in zona montana si colinara pe care se practica astazi o agricultura cu

nivel redus de inputuri;

15. Capitalul social deinut (cunotine tradiionale i legturi sociale) de fermele familiale;

- existenta unui capital social de cunotine tradiionale i legturi sociale usor de convertit in programe

deformare profesionala;

-potential ridicat de conversie inspre sisteme de calitate (ecologice; montane; traditionale; etice; locale);

Ferma familiala este depozitara unui capital social format din cunotine tradiionale agronomice,


10/266

logistice, psihologice, sociale sau de natur economic, necesare n viaa lui de zi cu zi i acumulate prin

experiena personal i din transferul, de regul prin intermediul culturii orale, de la generaie la

generaie. Vorbim de cunotiine legate de fiziologia plantelor, de rotaia culturilor, de amenajarea

funciar (terase, perdele de protecie, rambleie, taluzuri, ziduri de protecie etc.), de cunotiine legate de

construcii agricole i zootehnice (grajduri, uri etc.), cunotiine legate de procesarea i conservarea

alimentelor (uscare, fermentare), cunotiine legate de formarea sa profesional sau legate de nelegerea

i predictibilitatea strii meteo. n acelai timp, ranul este depozitarul unui capital social format din

legturi sociale cu membrii comunitii, legturi ce merg de la organizarea n comun a unor activiti

agricole (recoltarea, tierea porcului), pn la activitai agroculturale (Tnjeaua, Msuriul), activiti

sociale (nunta, nmormntarea), activiti religioase (Rusalii) etc... Aceste elemente componente ale

capitalului social reprezint motenirea istoric a unei regiuni, transmis din generaie n generaie.

Aceast motenire, cvasiinexistent n alte ri vest europene, constituie pentru mediul rural romnesc o

ans deosebit de a fi valorificat n domeniul turismului rural i al agroturismului.

16. Patrimoniul de soiuri, rase i populaii locale rezistente la boli i duntori rezistente la boli i

duntori din fermele familiale:Potential deosebit de conversie la agricultura ecologica si sisteme

agricole de calitate (ecologice; montane; traditionale; etice; locale);

n anumite zone din Romania, n special n zonele montane sau colinare izolate, n anumite ctune (ex.

porumbul din Preluca Nou, jud. Maramure) regsim o bogaie extraordinar de soiuri, rase i

populaii locale de plante i animale cu caracteristici ridicate de rusticitate. Rusticitatea este de regulsinonim cu rezistena la boli i duntori i astfel devine sinonim cu pretabilitatea acestora la

utilizarea n sistemul de agricultura ecologic. Dac acest potenial nu va fi pus n valoare de ctre

rani, n sistemul de agricultur ecologic comercial, pe masura trecerii timpului i cu trecerea

generaiei actuale, ansele pierderii sale definitive sunt foarte mari. Din pcate, ranii proprietari ai

acestui patrimoniu nu sesizeaz valoarea crucial a acestuia pentru generaiile viitoare, din cauza

obinuinei care pentru ei se traduce n normalitate.

17. Patrimoniul arhitectonic tradiional al fermei familiale;

- potential mare de conversie a fermelor la activitati de agroturism si agropedagogie;

Mediul rural din Romania mai are ansa ca, n anumite zone, precum Maramureul Istoric, Bistria

Nsud, ara Oaului sau Bucovina, s dein gospodrii de o mare valoare arhitectural.

18.Diversitatea produselor gastronomice in fermele familiale convetibile in produse de calitate;

Ferma familiala este creatoare a unui mare patrimoniu gastronomic, care ar putea fi exploatat nu numai

cu ocazia srbtorilor religioase, ci n permanen. O astfel de abordare presupune ca, din punct de


11/266

vedere legal, buctria rncii s fie legalizat n atelier artizanal de procesare. Riscurile pierderii

acestui patrimoniu sunt pe masur i sunt direct legate de gradul de mbatrnire a ranilor. Atestarea

tradiional a acestor produse este vital, iar cadrul legislativ naional i european ateapt astfel de

solicitri. Fiecare comun din Romania ar trebui s aib o ambiie minimalist de a-i atesta cel puin un

produs agroalimentar specific zonei.

19. Diversitatea peisajelor in fermele familiale convertibile in activitati de agroturism, agropedagogie

si turism rural;

Punerea n valoare turistic a unei comune romneti se face n primul rnd printr-o ofert peisagistic

aferent, iar comunele noastre nu duc lips de oferte extrem de variate. Este nevoie ca autoritile

comunale s contientizeze valoarea economic reprezentat de aceste peisaje i s le integreze ntr-o

ofert turistic local. In noua reform a P.A.C. peisajul devine o funcie publica recunoscuta si potential

remunerabila, deci atractiv pentru conservare i punere n valoare de ctre agricultori.

20. Existenta sistemelor neformalizate de vnzare la domiciliu ale fermelor familiale;

n toate oraele mari din Romania funcioneaz reele de distribuie de alimente la domiciliul

consumatorilor, organizate ntr-un mod informal. Sistemul a adaptat, dup 1990, o form de

comercializare existent nainte, care vizeaz distribuia laptelui n casa scrii la blocuri. Din pcate,

actualele reele sufer de lipsa de legalitate, n schimb au cptat o eficient experien de natur

tehnic. Pentru a le transfera n legalitate trebuie intervenit la baza actului de producie, prin legalizareaproduciei i a procesrii din ferme.

21.Dinamica agriculturii ecologice:

- potentialul optim pentru Romania se situeaza la cca. 6 milioane ha (zone montane;zone de

agromediu;zone defavorizate; zone situate in arii protejate; zone colinare;zone cu specific natural si

economic;paduri aflate sub angajamente de agromediu si silvomediu;teritorii situate n zone unde se vor

aplica PEI; suprafetele din ferme supuse masaurilor de inverzire;- in perioada 2007-2012, suprafaa cultivat n sistem ecologic a nregistrat un ritm mediu ponderat de

cretere; anual de 20 % ajungnd la 300000 ha, 225.% din totalul SAU a Romniei;

-cresterea semnificativa a numarului de initiative inovatoare de mediu in fermele ce practica agricultura

ecologica;

-capitalul social de cunostinte detinut de fermele ecologice in ceea ce priveste multifunctionalitatea

fermei agricole; sistemele policulturale (agrosilvice; silvopastorale;zoopomicole etc); circuite scuite de

comercializare;

- potential mare de conversie la agricultura ecologica datorita unui consumul sczut de substante

chimice:cantitatea anual de ngrminte chimice utilizate n 2012 (fata de 1990) a sczut cu 47%, iar


12/266

cantitatea de pesticide a scazut cu 88%; in anul 2012, ponderea ngrmintelor naturale n total

ngrminte aplicate a fost de 97%;

22. Procent ridicat de pduri cu funcii speciale de protecie convertibil in paduri ecologice:

- cca 53,3% din pduri prezinta funcii variate de protecie;

- cca.1,76 milioane de ha din pduri sunt localizate n zone Natura 2000;

23. Patrimoniu mare de resurse fitogenetice si resurse animale precum si de agrobiodiversitate si de

diversitate biogeografica:

- in Romnia au fost identificate 3795 de specii i subspecii de plante, dintre care 623 specii cultivate i

3136 specii spontane i 601 de specii de vertebrate;

- dintre cele 27 State Membre UE, Romania deine 5 regiuni bio-geografice din total de 11 la nivel UE;

- existenta unui patrimoniu inca ridicat de populatii si rase animale locale convertibile tehnic laagricultura ecologica;

- 783 tipuri de habitate din care 196 habitate specifice punilor i fneelor, 206 habitate forestiere i

135 habitate specifice terenurilor agricole;

- 280.000 ha de pduri virgine;

- circa 60% i, respectiv, 40% din populaiile europene de uri i lupi;

24. Existenta practicilor agricole tradiionale extensive pe suprafete semnificative,usor convertibile in

productia de alimente de calitate (ecologice, montane, etc...):

- 950 000 ha incluse in Masura 214 Agromediu :P2/ Practici agricole tradiionale;

25. Dinamica produselor de calitate (tradiionale) atestate:

-Dinamica nregistrrii a fost de 1034 produse n anul 2011;

- n 2012 existau 4180 de produse tradiionale nregistrate;

- Existena unei cereri crescande pentru produse de calitate;

-Cresterea numarului de initiative locale de comercializare de produse de calitate in circuite scurte;

26. Patrimoniu natural si social, imaterial relativ bine conservat convertibil in agroturism,

agropedagogie, turism rural, agricultura ecologica si produse de calitate;

27. Patrimoniu culinar bogat si diversificat convertibil in agroturism , agropedagogie, turism rural,agricultura ecologica si produse de calitate;


13/266

28. Patrimoniu arhitectural bogat convertibil in agroturism , agropedagogie si turism rural;

29. Oferta crescanda de servicii pedagogice din ferme;

30. Oferta ascendenta de servicii sociale si ecologice in ferme;

31. Organizarea regionala asociatiilor de mesteri populari capabili sa ofere o paleta larga de

evenimente;

33. Numr de uniti de procesare modernizate i aduse la nivelul standardelor europene n cretere;

33. Experien n gestionarea riscurilor asociate condiiilor de mediu nefavorabile:

-utilizarea de rase si populatii locale rezistente la factori de stres (seceta; frig, boli, daunatori,buruieni);

34. Cresterea numarului de ferme ce produc energie verde in ferma;

35. Trend ascendent n sectorul zootehnic n ceea ce priveste numarul fermelor care se aplic msuri

superioare fa de standardele obligatorii:

- mbuntirea nivelului de bunstare a animalelor;- creterea calitii produselor, a productivitii i a securitii alimentelor si a siguranei

consumatorilor;

36. Cresterea interesului publicului rural pentru activitati de formare profesionala antreprenoriala;

37. Experienta acumulata de catre GAL-uri;

38. Experienta acumulata de R.N.D.R;

39. Experienta acumulata de catre beneficiarii individuali de proiecte FEADR si LEADER;

40. Romnia este o ar medie ca potential agricol n cadrul UE, cuprinzand cinci regiuni bio-

geografice:stepic, pontic, panonic, continental i alpin din cele unsprezece regiuni ale Europei.

41. O agricultura echilibrat geografic : 33% zona de cmpie (pn la 300 m altitudine), 37% zona

colinar ( 300- 1000 m) i 30% zona montan (peste 1000 m altitudine).


14/266

42. O buna favorabilitate a terenului agricol (arabil, pajiti naturale, plantaii), circa jumtate (48,3%;

7,17 mil. ha) are fertilitate bun i mijlocie i mai bine de 50% (51,7%; 7,68 mil. ha) are fertilitate

sczut.Distribuia pe clase de favorabilitate este mai echilibrat in ceea ce priveste terenul arabil,:

favorabilitate bun i foarte bun - 39,3 % (3,67 mil. ha), mijlocie 25,5% (2,37 mil. ha) i sczut -

35,2% (3,28 mil. ha).

43. O structura ecologic echilibrata a capitalului natural (compoziie, ponderea categoriilor de

ecosisteme, distribuia spa ial) ce deine 53% de ecosisteme naturale i seminaturale care i menin n

bun parte caracterul multifuncional:150 tipuri de ecosisteme forestiere, difereniate; 227 tipuri de

pdure n care au fost descrise 42 tipuri de strat ierbos sub arbustiv; o gam larg de ecosisteme

terestre cu vegetaie ierboas (puni alpine, puni i fnee din zonele de deal i munte, puni de

step, puni i fnee de lunc);o mare varietate de ecosisteme acvatice din care 3.480 ruri (62%permanente); 246 lacuri alpine, lacuri de acumulare, lacuri i bli n zona de cmpie, lunci inundabile,

Delta Dunrii; 129 corpuri de ap subteran i acvatoriul marin de pe platoul continental al Mrii

Negre; 3.630 specii de plante i 688 specii de alge; 105 specii de mamifere, inclusiv carnivore mari; 25

specii de reptile; 19 specii de amfibieni; 216 specii de peti; 30.000 specii de insecte; 860 specii de

crustacee; 688 specii de molute;

44. Romnia are o amprent rural puternic (cea mai ridicat pondere n UE) reprezentnd 44,9%din totalul populaiei cu o densitate sczut (45,1 locuitori/km), comparativ cu alte tari europene

(Frana 54 locuitori/km, Italia 64 locuitori/km, Germania 100 locuitori/km) reprezentand o buna

oportunitate pentru o dezvoltare rurala durabila;

45. Romnia dispune de un potenial deosebit al surselor de energie regenerabil:

energia solar- potenialul exploatabil al producerii de energie electric prin sisteme fotovoltaice este

de aproximativ 1.200 GWh/an, reprezentative fiind zonele Cmpia de Sud i Dobrogea;energia eolian- potenialul energetic eolian este ridicat n zona litoralului Mrii Negre, podiurile

din Moldova i Dobrogea i n zonele montane. n aceste zone se pot amplasa instalaii eoliene cu o

putere total de pnla 14.000 MW;

biomas- potenialul energetic de biomaseste ridicat la nivelul ntregii ri, evaluat la circa 7.594

mii tep/an, reprezentnd i o oportunitate semnificativpentru dezvoltarea ruraldurabil. Din materia

prima utilizata la producerea energiei din biomasa 15,5% reprezintreziduuri din exploatri forestiere i

lemn de foc, 6,4% rumegu i alte resturi din lemn, 63,2% deeuri agricole,7,2% deeuri menajere i

7,7% biogaz.;


15/266

W. PUNCTE SLABE:

1. O agricultura orientata catre productie de materie prima;

- in proporie de circa 70% se export nc producie neprelucrat sau prelucrat primar (animale vii,

cereale, oleaginose, tutun, grsimi i uleiuri vegetale);

2. Antagonismul politic si economic intre ferma industriala si ferma familiala;

3. Lipsa unei legi de protectie nationala a patrimoniului funciar;

4. Vrsta naintat a ranului romn;

- lipsa unei motivatii investitionale;

- lipsa unei motivatii pentru formare profesionala din partea agricultorilor in varsta;

- dificultatile de formare profesionala agricultorilor varstnici;

-inexistenta unor conditionari de formare profesionala pentru agricultorii varstnici;

- existenta unor conditionari de formare profesionala limitate la beneficiarii Masurilor 112 si M 141;

5. Lipsa de cunotine de pia a ranului romn;

Una din marile traume care marcheaz mintea ranului romn este legat de lipsa sa de rspuns la o

ntrebare relativ simpl, care l macin de 23 de ani, i anume: unde, cum, la cine s-i vnd produsele.

Aceast ntrebare simpl, la care rile europene nvecinate au dat rspunsul de mult vreme, de unde i

avansul agriculturii lor.

6. Lipsa mijloacelor de producie din fermele familiale;Momentul de cotitur care a declanat srcirea ranului romn a fost acela cnd, prin celebra lege 18

din anii 90, ranilor le-a fost restituit pmntul luat cu fora n anii colectivizrii comuniste. Aceast

lege a uitat s restituie, alturi de pmnt, i mijloacele de producie furate n momentul colectivizrii .

7. Lipsa unui sistem propriu de informare in fermele familiale;

Informaia agricol este primit de ferma familiala pe canalele televiziunii i radioului, de cele mai

multe ori n defazaj tehnic complet cu realitile socio-economice trite de acetia.Aceste ferme nu au

dobandit inca capacitatea organizatorica necesara pentru a detine in proprietate o informatie agricola

profesionalizata.


16/266

8. Lipsa unui sistem propriu de creditare si garantare;

Structurarea lumii agricole n mediul rural nu poate fi realizat fr ajutorul unui sistem propriu de

creditare si garantare specific agriculturii.

9. Lipsa unui sistem propriu de asigurare;

Lipsa unui sistem propriu de asigurare agricol a produciei se va simi mai pregnant n Romnia, n

viitorii 10 ani, n contextul schimbrilor climatice globale. Cu ct aceste schimbri vor fi mai

accentuate, cu att va fi mai dificil de a putea previziona i garanta un venit stabil pentru rani i

agricultori.

10. Lipsa unui sistem de organizare agricol;

- Lipsa unui sistem coerent de organizare profesionla sectoriala;Prima form de organizare a ranilor din orice ar european este una sectoriala, care poziioneaz

juctorii fa de structurile de putere politic (Ministerul Agriculturii i structurile sale teritoriale n

primul rnd). Neexistnd o astfel de organizare sectoriala la nivel comunal, judeean i naional (cu mici

i firave excepii construite de sus n jos, nu de jos n sus, cum este logic), dispare raportul de fore

dintre rani sau agricultori i guvern, raport din care rezult progresul agriculturii n fiecare ar

agricol dezvoltat.

- Lipsa unui sistem de organizare profesional generalista;Pentru a putea construi un raport de fore de ordin profesional cu structurile statului (Ministerul

Agriculturii i structurile teritoriale), agricultorii din rile europene au construit Camerele Agricole.

Aceste structuri copiaz aproape la indigo organigrama ministerului, fiecrei funcii operative din

structura guvernamental agricol corespunzndu-i o funcie operativ n cadrul Camerei Agricole.

Diferena major dintre cele dou structuri agricole judeene (Ex. D.A.D.R. i Camera Agricol

Judeean) este dat de faptul c n Camera Agricol reprezentanii sunt alei de ctre agricultori, dintre

acetia, i astfel sunt motivai mai bine de a le apra interesele.

11. Lipsa de organizare a lanului alimentar ;

Ca s controleze cele trei verigi ale lanului alimentar (amonte, producie i aval) este esenial ca

agricultorii s aib structuri organizatorice economice eficiente.

12. Lipsa unui sistem de comasare a pmntului;

- suprafaa medie a parcelei este de 0.45 ha, iar un fermier deine n medie 4.8 parcele;

- in 2010 suprafaa medie a unei exploataii agricole a fost de 3.45 ha;

Dispersarea proprietii funciare n Romnia este un fenomen care elimin ansele de dezvoltare


17/266

economic a agriculturii romneti. Fora agriculturii europene este dat de organizarea fermei agricole

nferm familial, cu o mrime medie de 4-100 h.

13. Lipsa reprezentrii politice a ranilor;

Inxistena structurilor organizatorice profesionale n rile in Romania nu poate crea un efect de

piramid, ca in cazul agricultorului european care a fost obinuit cu situaia de a fi ales n diferite

funcii de reprezentare politica la nivel comunal, judeean, regional,national sau european.

14. Inexistena unor structuri suport pentru ferma familiala;

- Sisteme de nlocuire a ranilor pe durata concediului:n primul rnd, n Romnia, noiunea de

concediu nu exist pentru ranul romn, aa c este dificil s ne imaginm un sistem de nlocuire n

ferm pe durata concediului. Din pacate, nu avem acest sistem suport nici pentru agricultorii care o

parte pleac totui n concediu i las responsabilitile fermei pe cine pot.- Servicii pentru efectuarea concediului in medii profesionale agricole;

De regul, ranii europeni prefer efectuarea concediilor n ferme agroturistice, asfel c la nivel de

Camer Agricol Naional funcioneaz un astfel de serviciu

15. Absenta unui sistem propriu de formare profesionala agricola la nivelul federatiilor nationale de

producatori

- locul ocupat de camerele agricole in sistemul de formare profesionla din tarile uropene nu afost suplinitde catre federatiile de agricultori

O mare durere a agricultorului romn o constituie lipsa unei coli de formare de agricultori. Nici o

unitate de nvmnt din Romnia nu elibereaz diploma de ran sau diploma de agricultor.

Pn acum civa ani, aceast verig lips a sistemului de organizare a agriculturii romneti era

suplinit partial de ctre Liceele Agricole i Silvice.

17. Numarul redus de absolventi din unitati de nivel mediu agricol (licee si scoli profesionale)

- un numr sczut de fermieri cu studii de specialitate;

- ponderea sefilor de ferme avnd nivel de instruire de baz sau complet a sczut de la 4.6% n anul

2007 la

2,5% n anul 2010 (INS), n comparaie cu 20% media UE27;

18. Sistem public de consultan neadaptat cerinele pieei

- sistemul nu raspunde unei comenzi sociale organizate din partea federatiilor nationale de producatori;

- oferta de formare profesionala este arbitrara in functie de calificarile profesionale ale personalului;


18/266

- sistemul de consultanta este factor decident in oferta de consultanta si nu executiv in subordinea

organizatiilor nationale de producatori;

- nivelul de calificare profesionala inadaptat cerintelor pietei;

- perceptie negativa in randul agricultorilor datorita implicarii in zona politica;

- numar total (850 persoane) insuficient pentru cei 1080 000 de beneficiari APIA si pentru restul

agricultorilor dinafara sistemului de subventii;

19. Rase locale pe cale de dispariie;

Una dintre consecinele globalizrii pentru ranul romn a fost renunarea la rasele locale i nlocuirea

acestora cu rase importate neadaptate teritoriului..

20. Iniiativa scazut din fermele familiale;

Amprenta unei jumti de secol de comunism cntrete foarte mult asupra capacitii de a dezvoltainiiative n mediul rural. Aceast perioad, n care ranii au fost transformai din gestionari de ferme n

muncitori agricoli, are efecte nefaste asupra iniiativei rurale.

21. Netransmiterea unei ferme urmailor;

Datoria major a unui ran este ca la btrnee s transmit ferma unuia dintre urmai. Din pcate,

ranul romn nu se achit de aceast datorie preluat de la prinii si. El transmite urmailor parcele

de pmnt i nu ferma nsi (casa, anexe, mijloace de producie, pmnt). n aceste condiii, urmaiineprimind de la prini un instrument de producie (ferma), ci un bun material (parcela de pmnt), vnd

de cele mai multe ori acest bun (de regul dup trecerea la cele venice a prinilor).

22. Impactul de piata dezechilibrat al structurii etnice asupra afacerilor agricole;

Istoria i spune i n cazul de fa cuvntul asupra tipului de activitate agricol pe care o desfoar

populaia majoritar i diferitele naionaliti conlocuitoare respectiv veriga din lanul alimentar de care

se ocup aceste populaii.

23. Comportament economicic contagios a agricultorilor din satele imbatrinite;

Acest efect contagios este extrem de duntor pentru mediul rural i reduce mult baza oportunitilor

poteniale pentru agricultori neluand in calcul o diversitate de optiuni tehnice pentru desfasurarea unei

afaceri agricole.

24. Absena sistemului de reacie la o situaie injust in fermele familiale;

Unul din mecanismele eseniale n procesul de evoluie a unei comuniti l reprezint capacitatea

acesteia de a se constitui n for de indignare i apoi contestare a unor derapaje de la bunul mers al


19/266

lucrurilor. Analiznd satul romnesc n ultimii 22 de ani, observm o lips cvasitotal a capacitii

reactive a membrilor comunitii la fenomene perturbatorii.

Capacitatea de reacie a unei comuniti la o situaie injust este dat de capacitatea sa organizatoric

la patru nivele (I.C.M.P):

- Organizarea unei fore comune de indignare (I). O astfel de aciune presupune utilizarea de diferite

instrumente specifice legale (comunicate de pres, ntlniri cu factori decizionali, negocierea, editare de

brouri (ex. Indignai-v, de Stephane Heisel), pliante etc.);

- Organizarea uneifore comune de contestare (C).Aciunea const n utilizarea unor instrumente legale

precum: greva, demonstraia, boicotul, referendumul. n cazuri de for major, se face apel la acte

panice de nesupunere civic (vezi aciunea cosailor voluntari din Frana; vezi marul srii din India);

- Organizarea unei fore comune de monitorizare (M). Diferite mecanisme de ordin tehnic permit

comunitii monitorizarea unui domeniu (ex. barometrul preurilor, observator);

- Organizarea unei fore comune de propuneri (P). Paralel sau consecutiv cu organizarea foreicolective de indignare i contestare este esenial capacitatea comunitii rurale n organizarea unei

fore de propuneri (Iniiere de acte tehnice sau normative la nivel local, judeean, naional i european);

Echilibrul reprezentat de raportul dintre cele 4 fore este n msur de a defini modalitile de evoluie a

problematicii vizate n timp i spaiu.

25. Gndirea pe termen scurt a taranilor;

Modul de gndire al ranului romn apeleaz n general aria temporal pe termen scurt n proiectareavieii sale cotidiene. O serie de indicatori precum vrsta naintat, nesigurana, nencrederea stau la

baza acestui mod de gndire. Astfel, puini din ranii actuali pornesc sau accept afaceri care presupun

un orizont de timp mai mare de 1 an.

26. Individualismul in fata oportunitatilor de organizare in grupuri;

De regul, individualismul rnesc este mai accentuat n satele necolectivizate i este mai redus n

localitile care au cunoscut colectivizarea agriculturii.

27. Practici defectuoase de management in ferma familiala;

Printre practicile curente, aplicate de rani n ferma lor, vom lua dou ca s le exemplificm. Prima

practic ilogic din punct de vedere economic este legat de achiziia de tractoare sau echipamente

agricole la nivel individual, pentru un numr extrem de mic de hectare de lucrat .A doua practic

defectuoas este legat de domeniul crescatorilor de turme mai mari de 50-100 de oi, ce-i permit s

angajeze paznici la turme. Suntem singura ar din Europa unde un oier i permite sa ia angajai pentru

ajutor la stn. De regul, aceti angajai sunt preluai din gara cea mai apropiat, unde se i ntorc

dupa maxim 3-5 luni petrecute la stn. .


20/266

28. Neasumarea riscului in ferma familiala;

Multitudinea de probleme cu care s-a confruntat ranul roman dup 1989, pleiada de ncercri ntr-un

context ostil, nereuitele n afaceri ale acestuia l-au obligat la o reconsiderare a riscului. Pe de alt

parte, soluiile pe care acesta trebuie sa le aplice pentru salvarea fermei sale de la dispariie sunt legate

direct de investiii n domeniul procesrii i vnzrii, zon cu riscuri variate prin definiie. A risca ntr-un

domeniu complet necunoscut pentru el nu face parte din obiceiurile rneti i, astfel, avem explicaia

logic a neasumrii riscului.

29. Nerentabilitatea economica a fermei rneti;

Modul de organizare economic a fermei rneti vizeaz atingerea independenei economice a familiei

printr-un sistem de agricultur de subzisten sau semizubzisten. Dac la un astfel de model economic

aplicam metode de analiz clasice, vom trage repede concluzia c un astfel de model este nerentabil,ceea ce este adevrat. Pe de alt parte, ar merita de vzut care este aportul economic al acestui model

pentru societatea de astzi, care nu include pentru milioanele de familii de rani ajutoare de omaj i

alte idemnizaii sociale. Probabil c, dac societatea ar internaliza costurile sociale i ecologice i am

transfera sumele aferente mediului rural, am avea o analiz diferit a rentabilitii fermei rneti.

30. Sistemul de cercetare ASAS este neadaptat cerintelor pietei:

- Sistemul de cercetare dezvoltare prezinta o piramida rasturnata a varstelor cercetatorilor- inexistentaunor raporturi contractualizate intre ASAS si federatiile nationale sectoriale de producatori;

- sistemul de cercetare nu raspunde unei comenzi sociale din partea agricultorilor;

- sistem de cercetare subfinantat;

- gestiune indoielnica a resurselor pe adevaratele prioritati de cecetare cerute de catre agricultori;

31. Restructurarea profilului liceelor si inchiderea liceelor cu cu profil agricol

- O serie de coli cu profil agricol s-au nchis iar numrul celor ramase s-a micsorat continuu;- n anul 1997 au fost 238 licee agricole si au scazut la un nr de 44 in 2011;

- In silvicultura n anul 1997 existau 33 de licee, iar in 2010 au mai ramas 10;

- In zona montana, exploataiile nu au beneficiat i nu beneficiaz de un sistem de instruire profesional

agricol adaptat specificitii montane;

32. Impactul limitat al politicilor de stimulare a asocierii n agricultur

- Numr redus al asociaiilor din agricultur, n special pentru valorificarea produciei obinute;

- Atractivitatea scazut a masurii 142 grupuri de producatori din cadrul PNDR 2007-20012 a fost

determinata degradul de ncredere sczut ntre agricultori (capital social mic), fiscalizare, lipsa unor


21/266

competene antreprenoriale;

- In cadrul msurii 142 au fost contractate pna in 2013, 47 de proiecte de grupuri de producatori;

33. Numrul mare de ferme de mici dimensiuni respectiv numar redus de ferme familiale cu marimemedie:

- fermele mici sub 5 ha, reprezentau, n 2010, aproximativ 93% din total;

- fermele mici lucrau 29,7% din suprafaa agricol utilizat in 2010;

34. Grad sczut de contientizare a fermierilor privind importana formarii profesionale;

35. Lipsa transferului cunostiintelor din sectorul de cercetare la nivelul agricultorilor;

36. Oferta de formare profesionala inadaptata a operatorilor privati:

- programe de formare continua reduse si inadaptate pentru agricultori;

-personal propriu de regula fara competente de formare profesionala;

- personl calificat provenit din exteriorul institutiilor;

- strucuri oportuniste aparute pe piata doar dupa aparitia oportunitatilor de finantare;

37. Scderea puterii de cumprare a consumatorilor;

38. Neimpartirea riscului de piata de o maniera corecta intre marii si micii operatori in defavoarea

celor din urma;

39. Grad redus de calificare profesionala;

40. Lipsa de investitii pe termen lung in fermele mici si medii;

41. Numar mare de agricultori proprietari de fapt si nu de drept;

42. Moral scazut al agrcicultorilor in raport cu alte categorii socioprofesionale;

43. Numar redus de beneficiari ai masurilor de investitii in actualul PNDR;

44. Raportul de forte inegal intre agricultorii ce produc alimente si agricultorii ce produc

agrocarburanti;


22/266

45. Concurenta neloiala din parte produselor straine puternic subventionate;

46. Lipsa controlului verigii finale a lantului alimentar de catre agricultori;

47. Controlul actului verigilor de procesare si vanzare de catre multinationale;

48. Productivitatea agricol sczut;

49. O pondere important a SAU este utilizat de exploataii de subzisten i semi-subzisten;

- n anul 2010, exploataiile agricole ce deineau sub 5 ha reprezentau 93% din totalul exploataiilor

agricole i lucrau 29,7% din suprafaa agricol utilizat;

50. Infrastructur agricol inadecvat:

- investitii precare in ferme;

- investititii cvasi inexistente in procesarea din ferme;

- investititii cvasi inexistente in vanzarea din ferme;

- structuri de irigaii ineficiente nefunctionale si insuficiente;

- n special n fermele mici dotarea unui agricultor romn este, n medie, de circa 2526 de ori mai mic

(90009200 imobilizri corporale n UE 15; 350 n Romnia);

51. Mana de lucru in exces n fermele de semisubzistenta si subzisten:

- in 2011, n Romania, fora de munc ocupat n agricultur, silvicultur i pescuit era de 28,6% din

totalul forei de munca;

52. Numar mic de ferme intabulate (case si terenuri)

- peste 50 % din terenul agricol nu este nscris n cartea funciar;53. Lipsa de atractivitate a sectorului bancar pentru finanarea sectorului agricol;

54. Lipsa de atractivitate a masurilor de finantare ce stimuleaza asocierea agricultorilor;

55. Nivel sczut al educaiei i formrii profesionale de baz si permanente a sefilor de ferme;

- Ponderea capilor de exploataie avnd un nivel de instruire de baz sau complet a sczut de la 4.6% n

anul 2007 la 2,5% n anul 2010, n comparaie cu 20% media UE27;

56. Numar ridicat de ferme agricole fr personalitate juridic reprezint 99.2% din numarul total al


23/266

exploataiilor agricole;

57. Infrastrctura rutiera agricola si silvica slab dezvoltata in mediul rural:

- Densitatea medie a drumurilor forestiere din FFN, de 6,3 m / ha, este cu mult sub nivelul altor ri

europene care au topografie similar (Austria 36 m / ha, Elveia 40 m / ha i Frana 26 m/ha).24. O

agricultura societara si nu familiala ca in tarile dezvoltate europene;

58. Servicii si bunuri publice nerecompensate de catre societate (servicii sociale; servicii ecologice);

59. Numar mare de unitati agroalimentare cu capacitati mari aprobate pe fonduri europene care nu

dispun de materie prima:

- gestiune impardonabila de bani europeni datorate unei viziuni gresite care nu a legat detinatorii

materiei prime de detinatorii unitatilor de procesare;

60. Riscul unor conflice inerente intre productia de alimente si productia de agrocarburanti;

61. Riscul unor conflicte inerente intre interesele productiei de alimente de calitate si productia de

alimente biotehnologice;

62. Subfinantarea Bancii de Gene (Suceava) pentru conservare resurse genetice autohtone:- Lipsa unei politici reale de gestiune resurse genetice locale din motive financiare;

- Lipsa unei retele nationale de banci de conservare gene in situ;

63. Lipsa retea nationala de conservare resurse genetice autohtone in ferme (in vivo):

-Capitalul social si cunostintele sociale legate de fiecare soi nu pot evolua si nu pot fi conservate in timp;

64. Diminuarea drastica a septelului national de animale:- In perioada 2005-2012, numarul total al bovinelor a scazut cu aproximativ 30%;

- subpunat i instalare de vegetaie lemnoasa i a speciilor de plante ierboase perene invazive fara

valoare furajera pe pajiti semi-naturale;

- In perioada 2005-2012 numarul total al porcinelor a scazut cu 18%;

65. Lipsa amenajamentelor silvice pe o suprafata de 800.000 ha;

66. Furnizare de alimente standardizate tutistilor in pensiuni agroturistice si in tursismul rural;


24/266

67. Inexistenta unui sprijin national sau judetean pentru organizare lanturi scurte de comercializare

pentru produse de calitate provenite din fermele taranesti;

68. Acces limitat al fermelor mici pe pia datorita cresterii exagerate a constrangerilor sanitar

veterinare;

69. Lanturi de valorificare neprofesionalizate ;

70. Cheltuieli nejustificate pentru implementarea unor norme de bunstare a animalelor mult

superioare celor europene, n fermele de animale;

71. Standarde sanitar-veterinare i de siguran alimentara mult superioare celor europene:

- pentru sectorul agroturismului, turismului rural i ecoturismului;

- pentru sectorul de procesare in ferme mici si medii;

72. Lipsa unei infrastructuri de procesare in fermele ecologice (mici si medii) din mediul rural;

73. Sectorul energiei verzi in ferme aflat la inceput de drum;

74. Managementul deficitar al materiei organice (animale si vegetale);

75. Sistem de irigatii auster si energofag;

76. Constientizare redusa a proprietarilor de terenuri agricole si silvice;

- asupra efectelor schimbarilor climatice si a masurilor preventive;

- asupra sistemelor de stocare a carbonului prin culturi energetice sau tehnici agricole;

77. Resurse hidrologice descrescatoare si dezechilibrat distribuite;

78. Suprafee mari de teren afectate de schimbari climatice severe;

79. Contientizare scazuta a agricultorilor vis a vis de practicile agricole benefice pentru mediu si

clima:- oferta de formare profesionala a oficiilor judetene de consultanta este inexistenta pe acest subiect;


25/266

80. Cod silvic nearmonizat la nivelul legislatiei europene pentru dezvoltare de sisteme agrosilvice

(silvopastorale; agrosilvice);

81. Evolutie demografica descrescatoare in mediul rural;

-raport in favoarea populatiei varstnice ramase in sat datorita fenomenului de migratie si emigratie din

mediul rural;

82. Fenomenul masiv de emigrare atinerilor din mediul rural;

83. Lipsa de competente profesionale specifice in raport cu mutatiile produse in mediul rural;

84. Procent scazut de locuitori rurali ce au o ocupatie diferita de agricultura;

85. Conservatorismul locuitorilor satelor in schimbarea meseriei si dependenta psihologica a acestora

de agricultura de subzistenta;

86. Somaj mascat aflat la un nivel ridicat in mediul rural;

87. Raportul antreprenorial in defavoarea femeilor desi patrimoniul potential de dezvoltare este

gestionat cu prioritatea de acestea;

88. Neatractivitate sporita a sectorului bancar pentru finantare servicii nonagricole in mediul rural;

89. Penetrarea redusa a tehnologiilor TIC in mediul rural;

90. Neintoarcerea in mediul rural a unui procent ridicat de fosti emigranti intorsi in tara ;

91. Necapitalizarea experientelor individuale finantate de LEADER;

92. Inexistenta unui program de schimburi de experiente inovative la nivel de beneficiari LEADER;

93. Slaba constientizare a populatiei tinere din mediul rural asupra oportunitatilor antreprenorile

oferite de programul LEADER;

94. Raport de forte inegal intre operatorii privati si publici in defavoarea primilor;

95. Strategii de implementare LEADER decuplate de potentialul zonei si prioritatile acesteia;


26/266

96. Capacitatea administrativ a structurilor de gestiune locale a GAL-urilor;

97. Oprirea finantarii RNDR;

98. Concentrarea bugetelor inspre actiuni oferite sectorului public in cadrul LEADER;

99. Atitudine ultraliberala primejdioasa pentru securitatea alimentara a Romaniei a multor ministrii

de agricultura din ultimii 23 de ani in ceea ce priveste vanzarea pamantului catre cetateni straini via

societati comerciale (la limita subminarii economiei nationele);

100. Precaritatea stocului de capital fix i rata sczut de formare brut a capitalului fix(care arat ct

din valoarea ad ugat brut se investete n cadrul ramurii i este de natur s contribuie esenial lacreterea competitivitii), care s permit reluarea procesului de producie agricol la un nivel;

101.Lipsa marii infrastructuri (ci rutiere, sisteme de irigaii i desecri, capaciti de stocare);

102. Deficienele instituionale (ex. serviciul de extensie, sistemul de informaii de pia);

103. Acoperire verde dezechilibrata teritorial (pduri, pajiti naturale i plantaii). Romnia are undezecholibru teritorial accentuat n Cmpia Dunrii i Dobrogea (judeele Brila, Ialomia, Clrai,

Giurgiu, Teleorman (20% pajiti naturale, 2% plantaii i 28% pduri), Constana i Tulcea (14 -

15%) fa de acoperire verde medie naional de aproximativ 50%.

104. Acoperirie forestiera dezechilibrata in zonele de campie (14%) fata de media nationala de 40 %.

105. Resurse de ap limitative in ultimele dou decenii (1990- 2010) ce a condus la o producievegetala raportat la media UE 15 de 40% (randament mediu al folosirii capacitii de producie a

resursei ecologice naturale de 0,39). Din totalul resurselor poteniale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile,

n special din cauza contaminrii resurselor.

106. Clima Romniei temperat continental heterogena are variaii regionale importante (8-12 luni pe

an cu temperaturi pozitive n zonele sudice i de litoral fa de 4 luni n zonele montane nalte).

107. Schimbrile climatice accentuate in ultima perioad, frecvena din ce n ce mai accentuat a

perioadelor secetoase i de secet sever, cu temperaturi maxime extreme, au determinat apariia i


27/266

extinderea zonelor cu risc ridicat (12%) i mediu (35%) de deertificare;

108. Dinamica demografic negativa n spaiul rural. Procesul de mbtrnire demografic este mai

accentuat n mediul rural dect n urban. Procesul mbtrnirii populaiei rurale este selectiv fiind

generat de un complex defactori sociodemografici, a cror contribuie este diferit n funcie de

caracteristicile economice i teritoriale.

109. Vulnerabilizare demografic cu rol restructurant asupra populaiei rurale cu efecte negative

asupra eficienei economice i sociale a activitilor productive.

110. Costul ridicat al creditului bancar(Dobnda solicitat de bnci in lei, este la un nivel triplu fa de

costul creditului in rile UE., respectiv dubla la creditele in valuta )

111. Media plilor directe din bugetul UE pe un hectar SAU, pe perioada 20072013, este de 57

/ha/an , ceea ce ne situeaza pe ultimele locuri n UE 27, avnd alocat doar 11,2% din nivelul acordat

Greciei (507 /ha), 12,1% din nivelul acordat Olandei (469 /ha) i 12,9% din nivelul acordat Belgiei

(443 /ha) etc.

112. Gradul de compatibilizare a agriculturii Romniei cu cea din UE este redus. Deficitul de

compatibilitate se situeaza: la producia de cereale, (kg/ha) 0,52 (52%); la valoarea produciei agricole,(/ha) 0,32 (32%); la formarea brut de capital, (/ha)0,35 (35%); la contribuia agriculturii n

formarea PIB, (%) 4,5 6,0%.

113. Economie rural preponderent agrar ce deine o pondere de 60,5% n structura acesteia, fa de

14,1% n UE.

114. Industria alimentarestedezechilibrata teritorial. In perioada 20052009 a reprezentat circa 5055% din economia agroalimentar a Romniei, iar peste 60% din procesarea produciei agricole se

realizeaza n mediul urban (economie distorsionat teritorial). n timp ce procesarea materiilor prime

agricole n produse alimentare (purttoare de valoare adugat brut), deine o pondere de peste

jumtate din valoarea economiei agroalimentare n Uniunea European, n Romania producia de

materii prime agricole deine o pondere mult mai ridicat n valoarea total a produciei agroalimentare

finale (peste 68%).

115. Romnia are cea mai divizat structur agrar din cadrul UE 27 ( in anul 2010 detinea 32,2% din

numrul de exploataii europene i 7,7% din suprafaa agricol utilizat)


28/266

116. Liberalizarea pietei funciare in 2014 pentru cetatenii straini moment pentru care agricultorii

romani nu sunt pregatiti;

117. Eliminarea cotelor de lapte (probabil in 2015) moment pentru care agricultorii romani nu sunt

pregatiti;

118. Introducerea conditionalitatii producerii de lapte conform incepand cu 2014 moment pentru care

agricultorii romani nu sunt pregatiti;

119. Romnia se caracterizeaz printr-o structur agrar extrem de polarizat. Marea majoritate a

exploataiilor agricole o reprezint exploataiile mici, sub 2 hectare, ponderea acestora fiind n 2010 de

73,3% ca numr i 13,0% ca suprafa deinut n total. Fermele sub 10 hectare reprezint 97,7% dinnumrul de ferme iar acestea dein 38,7% din suprafaa agricol utilizat. Fermele mari de peste 100 ha,

reprezint 0,3% din numrul de ferme si exploateaz 48,8% din suprafaa agricol. Cele 3,5 milioane

exploataii sub 5 ha nsemn 93% din numrul exploataiilor, ele lucrnd aproape 30% din suprafaa

agricol utilizat la nivel naional.

120. In anul 2010, exploataiile cu personalitate juridic exploatau 44% din S. A. U., restul de 56%

revenind exploataiilor fr personalitate juridic.

121. Inexistena unei piee funciare funcionale.

122. Economia forestier redusa ca pondere in PIB (exploatarea i prelucrarea masei lemnoase,

recoltarea i prelucrarea produselor pdurii: fructe, ciuperci, plante medicinale etc., meteugurile

specifice zonei montane legate de prelucrarea artizanal a produselor forestiere etc.).

123. Economia zonei montane are o pondere redusa in economia zonei rurale. Economia vnatului i a

pescuitului sportiv este redusa ca pondere in cadrul economiei montane. De asemenea economia turistic

montan are o pondere redusa (11.000 de locuri de cazare in 1600 pensiuni fata de 2.500.000 locuri de

cazare in 100 000 pensiuni in Austria).

124. Politica funciar s-a bazat pe reforma proprietii, si nu pe reforma faramaitarii pamantului in

politici de comasare a terenurilor agricole si silvice;

125.Politica de dezvoltare a infrastructurii i a serviciilor agricole nu a atins obiectivul restructurare si


29/266

de competitivitate a fermelor;

126.Politica fiscal n agricultur a avut la baza doar dimensiunea de colectare (preponderent

punitiva) si nu o dimensiune stimulativa;

127.Politica socio-profesional n agricultur nu a atins obiectivul restructurare si de competitivitate a

fermelor;

128. Deertificarea social a spaiului rural (depopulare; mbtrnire etc...);

129. Dezagriculturizarea, prin mentinerea terenului agricol in parloaga (cca. 1,5-1,7 mil ha),

nefolosirea i slbticirea pajitilor naturale (peste 1 - 1,2 mil ha), a plantaiilor de pomi i vie, folosirea

numai a maximum 8- 10% din potenialul de irigare al rii;

130. Dezootehnizarea agriculturii (scderea severa a efectivelor de animale; pierderea potenialului

genetic; ponderea produciei animale n producia a gricol a ajuns la 35%);

131. Cvasidisparitia economiei rurale sociale (cooperaia meteugreasc, micile ateliere de prestri

de servicii rurale) dimensionata la cca. un milion de mici meseriai din populaia rural;

132. Diferenial anual maxim de producie mai mic in tarile europene (diferena ntre producia

maxim i cea minim anual) la culturile de cereale, de circa 1300 kg/ha, la o producie medie

multianual de 6300 kg/ha (20,6%), fata de Romnia unde diferenialul maxim este de 2000 kg/ha, la o

producie medie multianual de 2770 kg/ha (74,1%);

133. Scaderea numrului total de exploataii agricole n ultimii 7 ani cu peste jumtate de milion, de

la 4,48 milioane ferme (RGA) 2002 la 3,86 milioane ferme (RGA) n 2010 coroboraya cu lipsa deperspectiva economica si sociala a acestora alaturi de cele 2,6 milioane ferme care nu intra in sistemul

de plati APIA scoase astfel pe banca isoriei cu toate consecintele aferente.

134. Reducerea suprafaei agricole utilizate n 2010 fa de 2002 cu circa 600 mii ha, datorit n

principal scoaterii din circuitul agricol pentru a fi utilizate n proiectele de infrastructur, dezvoltrii

imobiliare, a parcurilor tehnologice i proiectelor de energie regenerabil;

135. Valoarea subveniilor acordate n agricultur n anul 2011 reprezint circa 10% din valoarea

produciei agricole, comparativ cu media european, care este de 15%;


30/266

136. Producia agricol vegetal in termeni valorici, dup 2007 a variat ca pondere ntre 60 - 70% din

total, restul fiind reprezentat de producia animal cu un raport dezechilibrat intre sectoare comparativ

cu media european (pondere de 56% producie vegetala i 44% producie zootehnice, n 2011);

137. Romnia este net exportatoare de materii prime agricole (animale vii, cereale, oleaginoase, tutun,

grsimi i uleiuri vegetale) i net importatoare de produse alimentare (carne, lapte i brnzeturi,

preparate diverse, protein vegetal (soia) i furaje pentru animale, buturi alcoolice, cafea, cacao,

zahr, fructe i legume);

138. Organizarea deficitara a pieelor agricole interne

139. Structura importurilorPeste 6062% din importurile alimentare ale Romniei le reprezint produsele care ar putea fi obinute

n ar: carne i preparate din carne(peste 31-32% n ultimii ani), cereale i finde gru (cu un maxim

de 20% n anul 2003, dar i 8% n anul 2007), soia i roturi de soia (aproape 50% din necesar dupanul

2005, cnd s-a interzis cultivarea soiei MGO; ntre anii 2001-2004, la soia i roturi balana comerciala

fost excedentar), legume proaspete, fructe i flori (8-12% n fiecare an din perioada 2000-2009), zahr,

tutun, hamei etc.

140. Cheltuielile cu alimentele din import dein o pondere prea ridicatpentru o ar agricol ca

Romnia (17,9% din consumul alimentar i 34,1% din cheltuielile bneti pentru alimente).

Valoarea facturii pltite de Romnia pentru produsele alimentare importate a ajuns la suma de 4,35

miliarde n anul 2008, iar ponderea mrfurilor alimentare importate n consumul alimentar al

populaiei Romniei a crescut de la 11,4% n anul 2000, la 25,1% n anul 2008, diminundu-se nsn

anul 2009, cu 3,3%, datoritscderii consumului din import ca urmare a reducerii veniturilor populaiei.

141. Motenirea cultural.

O component important a vieii satului este cultura, domeniu care poate contribui n mod specific la

creterea gradului de atractivitate a satului pentru populaia tnr.

Mijloacele prin care se transmite cultura n mediul rural sunt: cminele i alte aezminte culturale,

bibliotecile, cinematografele, radioul, televiziunea i internetul. n ultimii 10-15 ani s-a putut constata o

continu degradare a mediului cultural al Romniei pe fondul reducerii sprijinului financiar acordat

domeniului, att din partea bugetului public, ct i din partea finanatorilor privai. Aceast situaie a

cptat aspecte alarmante n multe zone rurale, unde majoritatea cminelor culturale beneficiaz de un

sediu propriu, dotarea fiind nesatisfctoare sau i-au ncetat activitatea i servesc altor destinaii.


31/266

OPORTUNITI:

1. Distributia echilibrata a fermelor familiale la nivel national ;

- oportunitate deosebita in contextul importantei fermei familiale in PAC si in legislatia nationala

2. Conversia fermei familiale taranesti la sistemul de agricultur ecologic;

Din punct de vedere tehnic, conversia unei ferme rneti la agricultura ecologic reprezint o

formalitate administrativ n zonele de munte i parial n zonele colinare. Astfel, aceast oportunitate a

reieit pe tot parcursul acestei lucrri i constituie o ans istoric pentru agricultura rneasc

romneasc.

3. Conversia capitalului social n ofert turistic;

Un bun exemplu de conversie de capital social n ofert turistic rural profesional l constituie diverse

iniiative din Maramureul istoric i din Bucovina. Ceea ce lipsete acestor dou zone cu o mare

ncrctur de tradiii este organizarea regional a acestei oferte turistice, n care juctorii ofertani s

aib o strategie comun i o mai bun vizibilitate internaional. Profesionalizarea ofertei este o etap

necesar i ar putea reprezenta un exemplu reproductibil i pentru alte regiuni din Romania.

4. Conversia fermei familiale taranesti la producia de produse tradiionale;

Aceast oportunitate natural, de exprimare legal a unui produs rnesc, a fost neleas pn astzi

de un numr relativ mic de rani. Mai repede a fost neleas de marea industrie agroalimentar care a

nceput o operaiune de atestare a produselor sale mpotriva legilor firii, uneorii i mpotriva spiritului si

literei legislaiei n vigoare. Spiritul legislaiei romneti vizeaz oferirea unei anse de exprimare a

identitii tradiionale pentru micile ateliere de procesare de produse traditionale, cu o munc realizat

preponderent manual, i pentru produsele agricole rneti

5. Conversia fermei familiale taranesti n producia de produse etice;

A alta oportunitate financiar pentru ferma rneasc este reprezentat de caracterul etic de producie

i procesare a produselor agricole. Aceasta producie etic de alimente rneti nu este pus n valoare

i nu se traduce printr-un venit suplimentar n familia ranului. Cu un potenial etic extrem de ridicat,

nimic nu ne mpiedic s certificm eticproducia rneasc de alimente i artizanat i s construim o

ofert naional, european sau chiar mondial. Crearea unui fond de solidaritate, format dintr-un

procent etic din valoarea adaugat, obinut n actul de vnzare, ar putea s se constituie ntr-un

instrument de microcreditare echitabil pentru dezvoltarea mediului rural.


32/266

6. Conversia fermei familiale taranesti n producia de produse locale;

Avem deja o legislatie europeana (R1151/2012) pentru certificarea produselor locale. n aceste condiii,

la nivel naional se impune o strategie economica clar definit pentru promovarea produselor locale.

Aceast strategie in cadrul propunerii de PNDR are la baz un inventar precis de resurse locale, pentru

a construi o ofert local i judeean specific.

7. Conversia fermei familiale taranesti n producia de produse montane;

Importana zonelor de munte la nivel european se va traduce n noua PAC (R 1151/2012) prin construcia

la nivel legislativ a unei identiti prin certificarea produselor montane. Aceast delimitare regional a

unui produs, n funcie de forma de relief, este extrem de important pentru locuitorii acestor zone, care

au un sentiment mai aparte de apartenen la un spaiu specific, fa de locuitorii din zona colinar sau

de es. Dac acestei etichete de produs de munte i putem asocia cu uurin, mental i tehnic, eticheta deprodus ecologic, eticheta de produs etic, eticheta de produs tradiional i eticheta de produs local, avem o

imagine de ansamblu asupra potenialului reprezentat de produsele montane romneti.

8. Conversia fermei familiale taranesti n producia de produse Slow Food;

tiind c acest sistem transmite un mesaj echilibrat, ce conine adevrate valori ceteneti, promovnd

produse etice, produse tradiionale, produse ecologice, produse locale i produse montane, este bine s

existe un cadru legal acoperitor. n acelai timp, o mai bun ntreptrundere cu aciunile desfurate degrupurile de productori de produse ecologice i tradiionale ar transmite publicului un mesaj mai clar i

mai puternic.

9. Simplitatea construciei unui sistem de vnzare direct finantat prioritar prin noul PNDR;

n condiiile n care sistemul economic cel mai potrivit pentru comercializarea produselor, din punct de

vedere filosofic, tehnic, social i economic, este reprezentat de economia local, este logic s se pun n

micare instrumente de vnzare direct. Vnzarea direct a produselor rneti, i vine ca o mnuranului romn. Astzi sistemul de vnzare direct se rezum la vnzarea n trguri i piee, ceea ce este

oarecum firesc ntr-un sistem economic nc imatur. Celelalte doua instrumente de vnzare direct

(vnzarea n ferm i vnzarea la domiciliul consumatorilor) sunt etape logice n evoluia sistemului de

vnzare direct, pe msura integrrii consumatorilor n filosofia de vnzare a rnului romn. Aceste

etape vor lua ntre 15 i 20 de ani pn cnd vor ajunge la o mas critic necesar ca s devina ele

nsei motor de dezvoltare. Operaional, sistemul este rapid de realizat din punct de vedere tehnic, dar,

din pcate, este lent pn devine matur socio-economic.

10. Diversificarea fermei prin activiti specifice fermei pedagogice;


33/266

Masa critic naional pentru ca ferma pedagogic, prin activitile ei, s transforme percepia noilor

generaii despre mediul rural i despre produsele rneti la nivel national, este n jurul cifrei de

200.000 de elevi pe an ce particip, minim o zi, ntr-o ferma agricol la activiti specifice. n Europa,

procesul a durat circa 10 ani, iar astazi putem spune ca n ri precum Germania, Frana, Austria,

Elveia, pariul cu agricultura a fost cu adevrat ctigat.

11. Diversificarea fermei prin activiti specifice fermei agroturistice:

Noiunea de ferm agroturistic este una mai veche i nu i-au fost nelese foarte repede dimensiunile

socio-economice pn de curnd, cnd la nivel european s-a luat n calcul o potenial remunerare a

acestei activiti nonagricole prin diferite instrumente specifice. Componena social a acestei activiti

este evident n msura n care ea acoper un transfer de capital social nspre turiti, capital format din

cunotiine tradiionale i legturi sociale ale agricultorului.

Masura necesara:construirea unei oferte gastronomice identitare de calitate (produse ecologice;traditionale; locale; montane; etice)

12. Diversificarea fermei prin activiti specifice fermei de cercetare;

Dac la prima vedere noiunea de ferm de cercetare pare futurist, n contextul actual, n care P.A.C. va

aloca peste 5 miliarde de euro pentru cercetare aplicativ n ferme, cu siguran c va trebui sa

reevalum anumite paradigme. n fapt se rspunde unei realiti complexe, n care se dorete

reconsiderarea cercetrii agricole, schimbnd locul de realizare al acesteia (din staiune de cercetare, n

ferm), motorul i promotorul sistemului (din cercettor, n ran-cercettor).

13. Diversificarea fermei rneti prin integrarea serviciilor ecologice;

Sute de mii de ferme familiale de rani romni au venitul majoritar format din subvenii pentru servicii

ecologice oferite societii (vezi cele 7 pachete de agromediu din msura 2.1.4. APIA) recucunoscute si

remunerata de catre aceasta. Paleta serviciilor trebuie mult exinsa in acest nou PNDR.

14. Redefinirea statutului de ran n contextul reformei P.A.C.si recunoasterea oficiala a rolului

acestuia in oferta de bunuri si servicii publice pentru societate;

Noua viziune a PAC, prin care devin remunerate o serie de funcii neproductive ale fermei agricole, va

duce la o redefinire a noiunii de agricultor n condiiile n care venitul financiar majoritar al familiei

acestuia va proveni din activiti neproductive i doar o mic parte din activitile direct productive. Cum

noiunea de ran evolueaz i ea la nivel european, muli agricultori europeni renun la titulatura de

agricultor pentru a reveni la cea de ran (paysan n Frana; bauer n Germania). Aceast revenire estestimulat consistent din punct de vedere financiar pentru agricultorii care desfoar, pe lng munca

din ferm, i activiti nonagricole n slujba comunitii rurale.


34/266

15. Organizarea juridic a fermei raneti familiale in cadrul notiunii de agricultor activ;

Conceptul de ferm familial: Mare parte din fermele familiale europene sunt construite juridic n jurul

unei familii n care muncesc dou persoane: soul i/sau soia pe forme juridice simplificate.

16. ntabularea fermei rneti prin programe nationale de cadastru;

n contextul actual, dou oportuniti nu trebuiesc scpate: programul pilot de ntbulare al Ministerului

Agriculturii i iniiativele individuale ale diferitor primrii.

17. Deschiderea recent a BOR pentru sectorul de agricultur ecologic;

Dac n istoria B.O.R. nu a existat o viziune care s includ intervenia bisericii n sectorul educaional

agronomic, o schimbare radical este pe cale s se produc n ultima vreme vis a vis de intentia de

certificare ecologic a patrimonului funciar (terenuri agricole, puni i pduri) de la 500 de mnstiri.

18. Reconsiderarea rolului femeii ca sef de exploatatie

Prin natura ei femeia este coneputa sa desfasoare in ferma anumite activitati cu valoare adaugata

ridicata.Este vorba de activitatea de procesare, agroturism, agropedagogie, contabilitatea fermei i

vnzare, activiti mai apropiate de structura mental i fizic a femeii i care, de regul, au o legtura

mai apropiat cu banul. Este o mare oportunitate pentru o familie de rani faptul c, dintre produsele

agroalimentare rezultate dintr-o ferm, cele produse de femeie au n sfrit mare cutare pe piaaecologic (dulceuri, preparate din carne, murturi, prjituri etc.). Prin excelen, pieele locale din

rile occidentale i din Romania ofer preponderent produse procesate, realizate de femei i mai puin

de brbai. Vorbim de produse procesate agroalimentare care presupun mult rbdare n actul de

procesare i vnzare, calitate specific de regul femeilor. Prin natura sa uman, femeia a fost conceput

cu o gndire pe termen mediu i lung - atribute eseniale pentru salvarea fermei rneti de la dispariie,

atribut nespecific barbailor din pcate.

19. Instalarea de neorurali n ferme familiale;

n ultimii ani, familii de tineri, majoritatea intelectuali, prsesc oraele pentru a se instala n mediul

rural. Dac, pn acum, fenomenul se limita la achiziia unei case de vacan n zonele montane, n

ultima vreme, din ce n ce mai muli tineri se instaleaz ca rani, aducnd un suflu nou mediului rural.

20. ntoarcerea emigranilor romni din rile europene;

La prima vedere, ar prea hazardat ideea c marasmul economic actual european poate oferi soluii

pentru mediul rural din Romania. Din cauza crizei economice cunoscute de Italia i Spania n special,

milioane de tineri emigrani din Romnia, bun parte dintre ei copii de rani, au nceput s se ntoarc


35/266

acas. Pentru mediul rural din Romnia, aceasta criz economic constituie o ans istoric, putnd s

genereze renaterea satului i a agriculturii familiale.

21. Alternativele energetice;

Criza energetic actual a combustibililor fosili oblig societatea s gseasc extrem de rapid

alternative energetice regenerabile. Agricultorul romn are o ans istoric de a converti n energie

verde suprafete de teren importante ca i surs complementar de venit. Potenialul pedoclimatic i

permite temporar Romaniei s satisfac fr probleme cele doua mari provocari ale omenirii legate de

alimentaie i energie. n acest context, ranul romn proprietar al unui patrimoniu funciar nsemnat

poate trece n conversie energetic anumite suprafee de teren degradate (terenuri poluate; terenuri

srturate etc...) pentru producia de biomasa silvic sau agricol.

22. Cercetarea i inovarea n sectorul agricol se regsesc ca prioriti strategice n viitoarea PAC.

23. Creterea continu a cererii de alimente de calitate pe piaa (tradiionale; montane; ecologice; etice

si locale)

24. Noi oportuniti de finanare a unei agriculturii a cunoasterii in cadrul PNDR

-Transferul de cunostiinte;

- Servicii de consiliere:- Servicii de cercetare;

- Cooperare;

25. Crearea de Grupuri Operationale (GO) in domeniul formarii profesionale inovative

26. Concentrarea resuselor pilonului 2 pe programul tineri agricultori

- un numar ridicat de tineri agricultori va solicita oferte de formare profesionala

27.Oportunitatea oferita Federatiilor Nationale de Producatori de a dezvolta servicii de formare

profesionala acreditate

28. Oportunitati de acces multiple la programe de formare profesionala pe Programele Operationale

(POS DRU; PO DCA; POS Mediu)

29. Creterea gradului de contientizare a beneficiilor serviciilor de mediu prin aplicarea Masuri 214

agromediu


36/266

- usurinta accesarii de programe inovative (PEI) datorita exeprientei de mediu dobandite anterior

30. Apariia de noi tehnologii informationale (TIC)

- posibilitatea organizarii actiunilor de formare profesionala la distanta

31. Existenta departamentelor de cercetare ale universitilor de tiine agricole i economice pentru

aproape toate domeniile de specializare n cercetare agricol.

32. Existenta Grupurilor de Actiune Locala (GAL)

- faciliteaza schimbul de informatii inovative si performante

- incurajeaza cooperarea interregionala si transnationala

- faciliteaza schimbul de bune practici inovative internationale.

33. Creterea cererii pe piaa muncii de personal agricol specializat la nivel mediu

34. Capacitatea de absorbie a pieei comune pentru produsele agro-alimentare de ni

- Strategia Naional de Export a Romniei sugereaz c piaa de produse ecologice crete cu 20% n

fiecare an.

- n Romnia, consumul de produse ecologice este redus comparativ cu alte state europene, situndu-se

la valoarea de de 1% raportat la consumul total de produse, n timp ce media n Europa este de 3-5%.8.

35. Posibilitatea finantarii unor domenii strategice prin intermediul subprogramelor tematice:

- tineri agricultori;

-zona montana;

36. Promovarea brandurilor locale pentru produsele de calitate

37. Posibilitatea reabilitrii sistemelor de irigaii la scara locala

- utilizarea unor tehnologii noi inovative n domeniu;

- utilizarea unor tehnici economice de gestiune a apei;

38. Susinerea dezvoltrii reelelor locale de comercializare i a lanurilor alimentare scurte.

- creterea numrului de reele inovative de comercializare ntre productori i consumatori;

- crearea de interferente intre spaiul rural si spaiul urban;

39. Posibilitatea finantarii instrumentelor de gestionare a riscurilor n agricultur (asigurarea


37/266

culturilor, a animalelor i a plantelor, nfiinarea fondurilor mutuale, stabilizarea veniturilor)

40. Posibilitatea interconectarii retelelor rurale inovative (RNDR; Reteaua Nationala PEI; Reteaua

Nationala de agricultura ecologica si produse traditionale) cu retele europene

41. Noua viziune integrata a masurilor agricole si silvice in cadrul noii PAC

- in ceea ce priveste integrarea notiunilor de practici benefice pentru mediu si clima;

- ameliorarea rezilienei i a valorii ecologice a ecosistemelor forestiere prin certificarea padurilor

ecologice;

- stimularea dezvoltarii de sisteme agrosilvice si silvopastorale;

- stimularea conceptului de nalt valoare naturala a agroecosistemelor si silvoecosistemului;

- stimularea sistemelor de silvomediu (biodiversitate; agrobiodiveristate;

- gestiunea padurilor partajata intre stat si comunitati locale;

42. Consolidarea masurilor financiare de mpdurire in sisteme agrosilvice

43. Noile masuri obligatorii prietenoase cu mediul (inverzirea; masurile agroecologice:agricultura

ecologica; agromediu; proiecte inovative de mediu/PEI; masurile silvice:padure ecologica; sisteme

agrosilvice)

- posibilitatea conversiei suprafetelor aferente acestor masuri la sisteme de agricultura de calitate

(agricultura ecologica;produse traditionale; montane; locale; etice)

44. Evolutia politicilor europene (mediu si agricole) inspre sisteme economice cu emisii scazute in

GES.

45. Usurinta transferului de know how in domeniul energiilor regenerabile

46. Implicarea comunitilor locale, in actiunile de gestiune colectiva (stat/privat) a resurelor de mediu

47. Oferta variata de oportunitati de formare profesionala in cadrul programelor operationale

48. Orientarea inspre agroturism a anumitor miniregiuni rurale

49. Oportunitatile de finantare pentru serviciile nonagricole

50. Atractivitate sporita a mediului rural pentru neorurali ce investesc sau se muta in acest mediu


38/266

51. Oportunitatea finantarilor prin programul LEADER care sa permita o reconectare a spatiului

urban la cel rural

- cooperare de proximitate intre grupuri de consumatori si agricultori pentru cumparare de alimente

direct de la sursa;

52. Oportunitatea cultivarii de proteina vegetala (soia) ecologica pe suprafetele de interes ecologic

afecerente masurii de inverzire din pilonul 1

53. Oportunitatea transformarii programului Lapte n coli in Lapte romanesc de calitate in scoli

respectiv a programului Fructe n coli in Fructe romaesti de calitate in scoli

Riscuri si AMENINRI:

1. Continuarea fenomenul de migratie si emigrare n spaiul rural;

Satul romnesc cunoate, dup anii 1990, un fenomen accentuat de exod rural, datorat plecrii tinerilor

la munc n in oras si strinatate (cea mai mare parte n Spania i Italia). Un astfel de fenomen social i

pune o puternic amprent asupra satului romnesc.

2. Consumatori ignorani si indiferenti fata de produsele agroalimentare romanesti;

Un pas major pe care trebuie s-l fac i consumatorul romn, n interesul sntii sale, este s evoluze

de la un comportament ignorant la un comportament responsabil.Un consumator romn care nu i

cunoate i respect identitatea proprie este la fel responsabil de soarta agriculturii romneti ca i

agricultorul romn incapabil de rspunsuri mai bune pentru piaa romneasc.

3. Efectele negative ale subventiei asupra restructurarii sectorului agricol;Dac cei doi piloni de asisten social (subvenia i pensia) ai ranului romn, care creaz astzi un

echilibru financiar fragil, dispar sau vor fi perturbati ne vom regsi n faa unui abandon tragic al

spaiului rural romnesc. Se stie ca prin esenta ei, subventia nu are un rol structurant pe termen lung

asupra fermei agricole ci un efect mai degraba anesteziant pe termen scurt.

4. Rolul educaional limitat al B.O.R. ;

Fr o reform radical a funciilor bisericii, n care, pe lng funcia religioas, s apar o funcie

socio-educaional bine articulat in problematica mediului rural, bisericile din Romnia se pregtesc

ncet pentru statutul de muzee in urmatorii 40 de ani la fel ca n cazurile multor biserici din rile vest


39/266

europene.

5. Miza mondial energetic i alimentar;

Se tie foarte bine c pmntul actual nu ne este suficient nici mcar astzi, darmite mine, s ne

producem n acelai timp alimente i energie.

6. Ultracatolicismul responsabililor A.N.S.V.S.A.;

Inchiderea uneori fara discernamant de abatoare, mcelrii, fabrici de lapte autohtone, pe motiv de

nerespectare a legislaiei sanitar veterinare lasa un sector agricol in aval pe mana sectorului

multinational cu toate consecintele cunoscute.

7. Biopirateria sectorului agricol romnesc;

Potenialul de biodiversitate existent astzi pe pmnt este vnat cu asiduitate de trei industrii din sferaagricol: idustria seminelor, industria farmaceutic, respectiv industria cosmeticelor ecologice. Aceast

pia a biodiversitii constituie o int predilect pentru acesti trei jucatori, n ceea ce privete

acapararea materiei prime, protecia juridic a acesteia i mprirea pieii. Cutarea unei poziii de

monopol este crezul cel mai important n strategiile comerciale. Noiunea de biopiraterie, folosit astzi

n lucrrile tiinifice, presupune, dup Guy Kastler, o utilizare ilegal a unor organisme vii sau a unor

cunotiine tradiionale ale unor popoare autohtone, fr acordul popoarelor sau statelor deintoare.

Mecanismul cel mai folosit de acaparare i protectie juridic este brevetul.

8. Cumprarea pmntului de ctre strini;

Dezamorsarea acestei bombe cu ceas se poate face simplu, printr-un act normativ care s armonizeze

legislaia Romaniei la cea a Ungariei, Letoniei, Spaniei, Poloniei prin protejarea agriculto

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	avramfitiu
View:	241 times
Download:	0 times

Alianta RO PAC 2014-2020. Propunere PNDR 2014-2020

Documents