Proiectul: ADER 2.3.1.“Cercetări privind determinarea 

conţinutului în zahăr şi în substanţe melasigene a coletului remanent în urma înlocuirii decoletării sfeclei cu 

desfrunzirea (scalparea)”

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CARTOF ŞI SFECLĂ DE ZAHĂR

Braşov

Conducător proiect: INCDCSZ BraşovDirector proiect:

dr. ing. Victor DONESCUResponsabil ştiinţific:

Dr.ing. Ioan GHERMAN

Faza 2 - 2016

• Obiectivul proiectului:Înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante dedesfrunzire şi scalpare, astfel ca în procesul de extracţie azahărului în fabrică să fie utilizată sfecla întreagă şi reducereaprocentului de impurităţi transportate în fabrica de zahăr.

Peţioli + 2 cm Peţioli în jur de 2 cm

Sfeclă fără peţioli

SCALPARE DECOLETARE Decoletare prea puternică

Sfeclă în unghi

Ce este decoletarea și scalparea ?

Pentru realizarea obiectivului propus sunt preconizate soluţii noi şi originale:

• înlocuirea decoletării cu desfrunzirea şi scalparea, • reducerea cantităţilor de pământ şi resturi vegetale la recoltare, • micşorarea cantităţilor de sol fertil pierdute la recoltare, • utilizarea în cultură a hibrizilor de sfeclă de zahăr cu şanţuri 

laterale superficiale care asigură cea mai redusă cantitate de pământ aderent la recoltare

Proiectul este prevăzut să fie realizat în perioada:octombrie 2015 – dec. 2018. 

• În această perioadă s‐au prevăzut 7 etape / faze de derulare a proiectului, fiecare etapă/fază (cu excepţia etapei 1) suprapunându‐se calendaristic unui semestru

În etapa 2/2016 care s‐a desfăşurat în perioada 16. 12.2015 – 30.06.2016, au fost prevăzute 3 activităţi:

• A.2.1. Elaborarea metodei de cercetare.Înfiinţarea câmpurilor experimentale;A.2.2.Testarea în cultură în condiţiilepedoclimatice din Ţara Bârsei şi zona Iaşului ahibrizilor de sfeclă selectaţi pentru a reducecantitatea de pământ aderent la recoltare;

• A.2.3. Monitorizarea dezvoltării în vegetaţie şia atacului de boli şi dăunători la hibrizii desfeclă cultivaţi.

În cadrul Activităţii 2.1.: în această etapă au fost stabilite metodele decercetare pentru realizarea obiectivelor proiectului:

• S‐au stabilit variantele de decoletare a sfeclei comparativ cu scalparea şidesfrunzirea.

• Pentru reducerea procentului de impurităţi ce sunt transportate împreunăcu sfecla în fabrică s‐au stabilit variantele de utilaje care se folosesc înîncărcarea sfeclei recoltate în camioane în vederea transportării ei înfabrică.

• S‐au stabilit variantele de determinare comparativă a conţinutului înzahăr biologic, în zahăr extractibil şi în substanţe melasigene a:

• sfeclei decoletate clasic,  • sfeclei desfrunzite • sfeclei scalpate• coletului • determinarea comparativă a cantităţii de zahăr biologic• determinarea comparativă a cantităţii de zahăr alb ce se poate extrage

din rădăcina decoletată clasic şi rădăcina întreagă

pentru a se putea stabili care sunt avantajele şi dezavantajele fiecăreimetode în parte

A.2.1 Infințarea câmpurilor experimentale

• Experienţele se execută în câmp şi suntamplasate pe un sol reprezentativ pentruzonele de cultură din Ţara Bârsei şi din zonaIaşului. Planta premergătoare în acest anpentru sfecla de zahăr a fost muştarul, iar laAGRANA ‐ câmpul de la Ezareni plantapremergătoare a fost porumbul

• Pentru realizarea acestei propuneri se testeazăîn culturi comparative în condiţiipedoclimatice diferite 10 hibrizi care au acestecaracteristici şi la recoltare se va determinacantitatea de pământ aderent la fiecare hibrid.Pe baza datelor experimentale obţinute în cei3 ani de testare se vor stabili hibrizii cu cel maipuţin pământ aderent pentru a fi recomandaţiîn producție.

A.2.2.Testarea în cultură în condițiile pedoclimatice din Țara Bârsei şi zona Iașului a hibrizilor de sfeclă selectați 

pentru a reduce cantitatea de pământ aderent la recoltare

Variantele experimentale:

• V1. Hibridul  Grandiosa (KWS)• V2. Hibridul Vandana   (KWS)• V3. Hibridul Logan         (Strube) • V4. Hibridul Zeppelin    (Strube)• V5.  Hibridul Azulata      (Syngenta)• V6.  Hibridul Kristof       (Syngenta)• V7. Hibridul  Ilias            (Maribo)• V8. Hibridul Marino       (Maribo)• V9.  Hibridul Amulet       (SES Van Der Have)• V10.  Hibridul Karpaty     (SES Van Der Have)

A.2.2.Testarea în cultură în condiţiile pedoclimatice din Ţara Bârsei si zona Iașului a hibrizilor de sfecla selectaţi 

pentru a reduce cantitatea de pământ aderent la recoltare

• la  experienţe s‐au efectuat observaţii şi notări ca de ex.:

• nota la răsărire,• nota la dzvoltare,• numărul de plante răsărite , • numărul de frunze /plantă la  30 de zile şi la 60 de zile de la răsărire

- Notele la răsărire la hibrizii semănați încondiţiile de la Brașov au variat între 8,50 şi8,75, media notelor la răsărire a celor 10hibrizi fiind de 8,57, neînregistrându-sediferenţe semnificative între hibrizii testați,toţi având o răsărire de câmp bună.- Notele medii la răsărire în câmpul de laEzăreni (tabelul nr.2) au variat între 8,25 şi9,50, media notelor la răsărire a celor 10hibrizi fiind de 8,80.

A.2.2.Testarea în cultură în condiţiile pedoclimatice din Ţara Bârsei si zona Iașului a hibrizilor de sfecla selectaţi 

pentru a reduce cantitatea de pământ aderent la recoltare

• Notele medii la dezvoltare la Brașov auvariat între minim 8,25 (hibridul Marino) şimaximum 9,25 la hibrizii Vandana şi Karpaty,media notelor la dezvoltare a celor 10 hibrizifiind de 8,77.

• În condiţiile experimentale de la Agrananotele medii la dezvoltare au variat între7,50 şi 9,25, media notelor la dezvoltare acelor 10 hibrizi fiind de 8,30.

A.2.2.Testarea în cultură în condiţiile pedoclimatice din Ţara Bârsei si zona Iașului a hibrizilor de sfecla selectaţi 

pentru a reduce cantitatea de pământ aderent la recoltare

• Numărul mediu de frunze la 30 de zile de la răsărire ,la cei 10 hibrizi de sfeclă testați la Braşov (tabelulnr.9), a variat între minim 8,24 la hibridul Grandiosaşi maximum 9,24 frunze la hibridul Kristof, cu omedie de 8,80 frunze la cei 10 hibrizi studiaţi.

• Numărul mediu de frunze la 30 de zile de la răsărire ,la cei 10 hibrizi de sfeclă testati la Ezăreni (tabelulnr.10), a variat între minim 7,66 la hibridul Azulata şimaximum 8,91 frunze la hibridul Kristof, cu o mediede 8,40 frunze la cei 10 hibrizi studiaţi.

A.2.2.Testarea în cultură în condiţiile pedoclimatice din Ţara Bârsei si zona Iașului a hibrizilor de sfecla selectaţi 

pentru a reduce cantitatea de pământ aderent la recoltare

• Numărul mediu de frunze la 60 de zile de la răsărire ,la cei 10 hibrizi de sfeclă testați la Braşov (tabelulnr.11), a variat între minim 16,16 la hibridul Ilias şimaximum 17,66 frunze la hibridul Vandana, cu omedie de 16,62 frunze la cei 10 hibrizi studiaţi.

• Numărul mediu de frunze la 60 de zile de la răsărire ,la cei 10 hibrizi de sfeclă testati la Ezăreni (tabelulnr.12), a variat între minim 13,16 la hibridul Azulata şimaximum 16,16 frunze la hibridul Vandana, cu omedie de 14,23 frunze la cei 10 hibrizi studiaţi.Lasfârşitul lunii iunie practic toţi cei 10 hibrizi auacoperit solul cu frunze.

A.2.2.Testarea în cultură în condiţiile pedoclimatice din Ţara Bârsei si zona Iașului a hibrizilor de sfecla selectaţi 

pentru a reduce cantitatea de pământ aderent la recoltare

A.2.3. Monitorizarea dezvoltării în vegetaţie şi a atacului de boli şi dăunători la hibrizii de sfeclă 

cultivaţi.

• Sămânţa celor 10 hibrizi testati a fost tratată cu Tachigaren pentru  combaterea bolilor care atacă sfecla în primele faze de vegetaţie (putrezirea plantuțelor produsă de Phoma betae si Pythium de barianum)

• procentul mediu de plante atacate la  Braşov a variat între minim 2,74 % la hibridul Karpaty şi maxim 3,76% la hibridul Zeppelin, procentul mediu de plante atacate pe cei 10 hibrizi fiind de 3,03%. 

A.2.3. Monitorizarea dezvoltării în vegetaţie şi a atacului de boli şi dăunători la hibrizii de sfeclă 

cultivaţi.

În condiţiile din câmpul de la Ezăreniprocentul mediu de plante atacate avariat între minimum 1,66% la hibridulAmulet şi 2,71 % la hibridul Grandiosa,procentul mediu de plante atacate pe cei10 hibrizi fiind de 2,19%.

A.2.3. Monitorizarea dezvoltării în vegetaţie şi a atacului de boli şi dăunători la hibrizii de sfeclă 

cultivaţi.• La Brasov s‐a manifestat un atac slab  produs de larvele de Pegomya betae, larvele formând galerii în frunzele de sfeclă. Pentru combaterea acestora s‐a aplicat un tratament cu Calypso în doză de 0,35l/ha şi atacul a fost 

• procentul de plante atacate a variat între minimum 3,68% şi maximum  4,89 % , cu o medie de 4,62 % plante atacate la cei 10 hibrizi studiaţi.

• La Ezăreni în luna aprilie s‐a manifestat un atac slab  produs de. Tanymecus dilaticollis. Pentru combaterea acestora s‐au aplicat 2 tratamente cu Mavrik  în doză de 0,2 l/ha şi atacul a fost oprit. 

• Procentul de plante atacate a variat între minimum 4,41% şi maximum  5,08 % , cu o medie de 4,70 % plante atacate la cei 10 hibrizi studiaţi.

A.2.3. Monitorizarea dezvoltării în vegetaţie şi a atacului de boli şi dăunători la hibrizii de sfeclă 

cultivaţi.

CONCLUZII:

1. În această etapă au fost realizate în întregime cele 3 activităţicuprinse în Planul de realizare al etapei.2. În cadrul acestor 3 activităţi s‐au efectuat toate lucrările şideterminările prevăzute în fişa experimentală pentru aceastăetapă.3. Plantele de sfeclă de zahăr din câmpurile experimentale aurăsărit bine şi s‐au dezvoltat bine până în prezent.4. În această etapă la sfecla de zahăr în primele faze de vegetaţies‐a manifestat un atac slab produs de Phoma Betae şi Phytium debarianum asupra tinerelor plăntuţe aflate în faza cotiledonală şi2 perechi de frunze, fiind afectate 2,19 – 3,03 % din plantele depe parcela experimentală.

CONCLUZII:

5. În condiţiile climatice din acest an în câmpul de la Braşov s‐amanifestat un atac slab produs de larvele de Pegomya betae,larvele formând galerii în frunzele de sfeclă. Pentru combatereaacestora s‐a aplicat un tratament cu Calypso în doză de0,35l/ha şi atacul a fost oprit. Procentul de plante atacate avariat între minimum 3,68% şi maximum 4,89 %, cu o medie de4,62 % plante atacate la cei 10 hibrizi studiaţi.6. În câmpul de la Ezăreni în luna aprilie s‐a manifestat un atacslab produs de. Tanymecus dilaticollis. Pentru combatereaacestora s‐au aplicat 2 tratamente cu Mavrik în doză de0,2l/ha.

CONCLUZII:

7.Procentul de plante atacate a variat între minimum 4,41% şimaximum 5,08 %, cu o medie de 4,70 % plante atacate la cei10 hibrizi studiaţi.

8. Cheltuielile efectuate în cadrul etapeia 2‐a s‐au încadrat îndevizul de cheltuieli propus şi aprobat.