. Faza IV
,,Evaluarea conservarea si gestionarea resurselor genetice si biodiversitatii
agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea si promovarea practicilor
si metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului ,,
Partener 1
ICDVV Valea
Calugareasca
Partener 2
SCDVV Bujoru
SCDVV BLAJ
Director de proiect:
Dr.ing. Tomoiagă Liliana Lucia
Date de contact (Tel.,e-mail):
0258-711623;
Partener 3
SCDVV Murfatlar
Partener 4
SCDVV Iasi
Partener 5
INCDBH Stefanesti
PARTENERI IN CADRUL PROIECTULUI ADER 311
Proiect ADER 3.1.1./ Faza IV (30.10.2018)
Obiectivul fazei IV Adoptarea noilor soluții inovative eco-eficiente prietenoase
mediului, favorabile conservării durabile a resurselor genetice şi biodiversitatii, creșterii
productiei şi profitabilității culturii viței de vie şi pomilor fructiferi, cu consum energetic
redus.
Activităţi
preconizate:
Demonstrarea funcționalității noilor soluții tehnologice eco-
eficiente prietenoase mediului favorabile conservării
durabile a resurselor genetice şi biodiversității în conditii
de loturi demonstarative experimentale în vederea trecerii la
faza de extensie; Diseminarea rezultatelor.
Elaborarea de secvenţe tehnologice eco-eficiente
prietenoase mediului favorabile conservarii resurselor
genetice autohtone şi reconstrucției ecologice a
biodiversității care să conducă la dezvoltarea durabilă şi
eficienta a fermelor de semi-subzistență viticole şi pomicole;
Prezentarea şi demonstrarea soluțiilor tehnologice
recomandate
V4 – Benzi semanate cu plante melifere
V5 –Ogor negru
V1-inierbare naturală permanenta V2- inierbare artificială de durată
V3 inierbare temporară
Reconstructia ecologica a solului prin implementarea practicilor conservative
de lucrare a solului
Inierbarea naturală- Varianta experimentala
Inierbarea naturală: este modul cel mai simplu si economic de intretinere a solului pe intervale deoarece
consta in mentinerea si intretinerea florei spontane existente in vie.
Avantaje Dezavantaje
• menţinerea biodiversivităţii-atragerea faunei utile;
• speciile deja existente sunt bine adaptate conditiilor de clima si sol;
• nu necesita cheltuieli pentru insamantare;
• speciile componente sunt plante indicatoare;
• necesarul scăzut de forţă de muncă;
• limitarea numărului de treceri cu agregatele agricole;
• reducerea consumului de carburanţi;
• reducerea gradului de eroziune;
• permiterea efectuării tratamentelor fitosanitare şi în condiţiile unor
perioade cu precipitaţii abundente;
• acoperirea solului nu se
realizeaza uniform mai
ales in anii secetosi;
• nu toate speciile sunt
utile, unele cu frunza
lata si cu radacini adanci
pot face concurenta
vitelor;
• unele specii se dezvolta
excesiv in inaltime.
Imagini din loturile experimentale 2016-2018
Inierbare naturala
Inainte de cosireInierbare naturala
Dupa cosire
Inierbarea semanata:V2- inierbare de durata;V3- inierbara temporara;
V4- benzi semanate cu plante melifere V5-Ogor negru
• sporeste biodiversitatea
• reducerea pericolului de compactare a solului;
• impiedicarea eroziunii solului pe pante,
• mentinerea si sporirea continutului in humus
• combaterea daunelor provocate de monocultura;
• diminuarea pierderilor de azot prin spalare;
• franarea „oboselii” solului pentru vite.
• consumurile energetice (zile-om, ore-agregat motorina) sunt mai reduse pe unitatea
de suprafatala inierbare decat la sistemul de intretinere ca ogor negru
Inierbare de durata
cu trifoi alb
Inierbare temporara
cu borceagInierbare de durata
cu trifoi rosuFacelia (Phacelia tanacetifolia
Avantaje
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
Enchitreide Nematode Colembole Alte grupe
12.1%
8.3%
26.3%
16.8%15.7%
12.7%
8.1%
12.7%
5.2%
28.0%
19.9%
17.7%
13.1%
3.4%
Do
min
anţă
Rezultate generale privind biodiversitatea solului in habitatele studiate in anul 2018
Înierbat
Ogor negru
Numărul râmelor din
sol este un indicator
al fertilitatii si stări
de sanatate a solului
Rezultate privind evaluarea impactului practicilor de inierbare intre-randuri
asupra biodiversitatii solului
Rezultate generale privind evaluarea impactului practicilor de
inierbare intre-randuri asupra,, Bogatiei speciilor,,
de Artropode 2018
Blaj Valea
Calugareasca
Bujoru Murfatlar Iasi Stefanesti
Mediu 211 260 208 199 228 201
Maxim 390 444 400 500 600 400
Minim 32 86 105 100 88 88
Bogăția de specii -Abundenta speciilor in locatiile de studiu: Sau analizat între 80 și 100 de specii floristice
Rezultate - Abundenta -Numărul de specii/lot experimental
Cuantificarea diversității floristice -2018
Monitorizarea florei cu rama metrica
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Agropyron
repens
Lolium
perenne
Poa
angustifolia
Taraxacum
officinale
Achillea
millefolium
Trifolium
pretense
Plantago major
24
80
45
11 106 4
Abun
den
ta N
um
ăr in
div
izi
Rezultate generale privind Abundenta deversitatii floristice in habitatele din zona de
implementare a proiectului 2018
Rezultate generale privind cuantificarea diversității floristice,
în cele 6 habitate experimentale Blaj Valea Călugarească, Bujoru, Murfatlar,
Iași,Stefanești in anul 2018
Rezultate privind inventarierea faunei de Artropode
2016 - 2018
Media pe capcană (abundență) 2016 2018
Blaj Tarnave 233 434
Valea Calugareasca –Dealul Mare 101 208
Bujoru- Dealul Bujoru 254 350
Murfatlar 123 259
Iasi Copou 212 367
Stefanesti 322 523
Inventarierea Faunei
Au fost analizate in total 22.000 si 79.000 de
artropode, in functie de locatie si an
Ordine reprezentate cel mai bine în studiu în număr
de persoane: Coleoptera, Hymenoptera, Diptera,
Hemiptera, Neuroptera
Rezultate generale privind inventarierea faunei de artropode, abundența, în
cele 6 habitate experimentale Blaj Valea Călugarească, Bujoru, Murfatlar,
Iași,Ștefanești în anul 2018
Rezultate- specii floristice reprezentative 2018
Thlaspi aevense Polygonum convolvulus Amaranthus retuflexus
Taraxacum officinaleLolium pereneVicia sativa-măzăriche Setaria viridis-
Cirsium arvense-
Agropyron repens Plantago major Trifolium pretense Achillea millefolium
Rezultate- Fauna utilă și dăunătoare specii reprezentative 2018Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae
Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidaeStaphilinae
Carabidae
Syrphidae
Acarieni eriofizi Moliile strugurilor Lobesia si Eupoecilia Coleoptere daunatoare
Metode şi modalități eco-eficiente de reconstrucție și consolidarea biodiversității funcționale
Consolidarea infrastructuri
Agro- ecologice (IAE)
Inierbarea între –rânduri
Utilizarea metodelor
non-chimice de control
a bolilor si daunatorilor
Utilizarea microorganismelor
Biopreparate pe bază de bacterii sporogene
Biopreparate pe bază de extracte vegetale
Extracte apoase din ierburi
Metode biotehnice-confuzie sexuala
Colonizarea suprafetelor cu Typhlodromi
Impactul infrastructurii agro-ecologice IAE
Diversității florei și faunei de artropode
Gard viu Arbore izolat
Coridor verde Canal colector
Taluz Zona impadurita
Impactul infrastructurii agro-ecologice (IAE)
asupra dinamicii faunei utile și dăunătoare
Reducerea nielului populatiei de specii daunatoare
Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae
Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidae Staphilinae
Carabidae
Syrphidae
Acarieni eriofizi Moliile strugurilor Lobesia si Eupoecilia Coleoptere daunatoare
Principiile controlului biologic pentru conservarea biodiversităţii
Amenajare: arbori şi arbuşti
Auxiliarii
Control biologic în cultură
Calitatea şi diversitatea habitatului
T.pyri hrănindu-se cuacarianul roşu
Produse pe bază de
preparate minerale şi chimice
Agenţilor patogeni(mană, făinare, putregai cenuşiu, etc.)
Biopreparate pe bază de ciuperci hiperparazite
Biopreparate pe bază
de extracte vegetale
în combaterea
manei la viţa de vie
Utilizarea de metode non-chimice
pentru controlul principalilor daunatori ai vitei de vie
Entomofaunei dăunătoare(acarieni, afide, molii, etc.)
Produselor biodinamice în
combaterea afidelor şi acarienilor
Produselor fortifiante obţinute
din extracte botanice de origine
naturală în combaterea insectelor
dăunătoare (tripşi, cicade,
molii şi acarieni)
Biopreparate pe baza de bacterii sporogene
(Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie
Utilizarea de metode non-chimice
pentru controlul principalelor boli ale vitei de vie
Columna
Radames Gelu
Burgund
MamaiaPaulaBrumăriu
Soiuri noi autohtone cu toleranţă la mană şi făinare în condiţiile anului 2016
ŞarbăAstra Rubin
Proiect ADER 3.1.1./ Faza IV (30.10.2018)
0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0
10.011.012.013.014.015.016.017.018.0
Sel
ena
Bla
siu
s
Rad
ames
Ast
ra
Ru
bin
Bru
mar
iu
Bu
rgu
nd
Co
lum
na
Neg
ru…
Nav
ac
Rka
tite
li
Bab
easc
a g
ri
Fet
easc
a al
ba
Co
lum
na
Mam
aia
Fet
easc
a…
Alig
ote
Go
lia
Aro
mat
de…
Gel
u
Pau
la
Sar
ba
Fet
easc
a…
Vic
tori
a
GA,%
Soiul vinifera
Gradul de atac - Mană
0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.0
10.011.012.013.014.015.0
Sele
na
Bla
siu
s
Ra
da
mes
Ast
ra
Ru
bin
Bru
ma
riu
Bu
rgu
nd
Co
lum
na
Neg
ru a
rom
at
Na
vac
Rka
tite
li
Ba
bea
sca
gri
Fete
asc
a a
lba
Co
lum
na
Ma
ma
ia
Feteasca…
Alig
ote
Go
lia
Aro
ma
t d
e Ia
si
Gel
u
Pa
ula
Sarb
a
Fete
asc
a n
eag
ra
Vic
tori
a
GA,%
Soiul vinifera
Gradul de atac - Făinare
Rezistenta soiurilor autohtone la principali agenti fitopatogeni
FlorinaPrima
Idared
Golden delicios
Generos
Soiuri tolerante la rapăn - Podosphaera leuchotricha ,în condiţiile anului 2016
Toleranţă redusă la
Podosphaera leuchotricha
Proiect ADER 3.1.1./ Faza IV (30.10.2018)
Entomofaunei dăunătoare(acarieni, afide, molii, etc.)
Produselor biodinamice în
combaterea afidelor şi acarienilor
Produselor fortifiante obţinute
din extracte botanice de origine
naturală în combaterea insectelor
dăunătoare (tripşi, cicade,
molii şi acarieni)
Biopreparate pe baza de bacterii sporogene
(Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie
Utilizarea de metode non-chimice
pentru controlul principalelor boli ale vitei de vie
Secvenţe tehnologice eco-eficiente prietenoase mediului favorabile conservării resurselor genetice autohtone şi reconstrucţiei ecologice a biodiversităţii
Managementul
biodiversităţii Metode şi măsuri Beneficii
Îmbunatăţirea
diversităţii
speciilor
Reconstrucţia ecologică a solului
Culturi acoperite, înierbarea intervalului intre –
rândurile de plante şi pe rand: Înierbare naturală,
înierbare artificială temporară sau de durată
Atrage entomofauna utilă
Reduce nevoia de tratamente cu pesticide
Îmbunatăţeşte sănătatea solului
Reduce eroziunea solului
Creşterea randamentelor de producţie şi a calităţii producţiei
Diversitate
genetică
Rezistenţa soiurilor, identificarea şi
implementarea de soiuri şi clone autohtone
tolerante la factorii de stres biotici (boli si
dăunători) şi factori de stres abiotici (factori
climatici înghet, secetă, etc),
Reduce nevoia de tratamente cu pesticide
Sporirea biodiversităţii nr. de specii prădătoare şi parazite şi insecte
polenizatoare
Diversitate
ecosistemică
Varietatea habitatului- Reconstrucţia ecologică şi
creşterea heterogenităţii habitatului: In cazul în
care în şi în jurul plantaţiei de viţă de vie există
un amestec divers de vegetaţie indigenă, aceasta
atrage insecte benefice şi specii care protejează
teritoriul lor în jurul plantaţiei şi în mod activ
descurajează speciile dăunătoare culturii. In plus
un exces de plante cu flori atrag prădătorii şi
paraziţii speciilor dăunătoare viţei de vie.
Oferă un habitat favorabil pentru entomofauna utilă și organismele
solului
Reduce nevoia de tratamente cu pesticide
Sporirea biodiversităţii a nr de specii prădătoare şi insecte
polenizatoare
Creşterea randamentelor de producţie şi a calităţii producţiei
Utilizarea
factorilor naturali
de control
Profilaxia şi prevenirea bolilor si dăunătorilor
Metode şi mijloace de control biologic
al agenţilor de daunare:
Utilizarea faunei utile (zoofagii - prădători şi
paraziţi);
Utilizarea microorganismelor (virusuri, bacterii,
ciuperci );
Folosirea substanţelor biologic active (feromonii
de sinteză);
Folosirea produselor de origine vegetală;
Produse fortifiante din extracte botanice de
origine naturală
Limitează aplicarea tratamente chimice.
Reducerea costurilor activităţilor de protecţia plantelor şi implicit
reducerea cheltuielilor pe tona de produs creşterea productivităţii
muncii.
Asigura sporirea randamentele de producţie si a calitatii productiei
Soluţii eco-eficiente de conservare si gestionare durabilă a agrobiodiversităţii
Metode şi măsuri Elemente Detalii
Elemente de peisaj:
Metode şi măsuri de conservare şi reconstrucţie ecologică a habitatelor seminaturale –Infrascructura agroecologică IAE
Garduri vii/fâșii împădurite (pe 1 m)
Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite specii, cu lăţimea de maximum 10 metri
Arbore izolat Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri
Arbori în aliniament (pe 1 m)
Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri şi spaţiul dintre coroane de maximum 5 metri
Grup de arbori/pâlcuri arbustive din zona de câmpie (pe 1 m2)
Arbori ale căror coroane se întrepătrund /pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafaţă de maximum 0,3 ha în ambele cazuri
Margini de câmp (pe 1m) Margini de teren, cu lăţimi cuprinse între 1 şi 20 metri, fără producţie agricolă
Iazuri (pe 1m2) Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de maximum 0,1 ha
Rigole (pe 1 m)
Şanţuri sau canale cu o lățime maximă de 6 metri, cu pereți betonați.
Zone tampon (pe 1 m)
Crearea/menținerea benzilor tampon de-a lungul parcelei Dimensiuni : 1 - 5 m
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție (pe 1 m2)
Zone cu plantații de salcie -Salix L.
Zonele împădurite (pe 1 m2) Terenuri agricole împădurite
Sistemul de inverzire- Inierbare narurala sau semanata, permanenta sau temporară
Metode şi masuri de consolidare a biodiversităţii solului prin Inierbarea permanentă sau temporară
Zone cu strat vegetal (pe 1 m2) Culturi de acoperire a solului pe timpul iernii: măzăriche de toamnă, mazăre furajeră de toamnă, secară, orz, ovăz, trifoi, rapiță, mei, phacelia, muștar,ghizei etc
Zonele cu culturi fixatoare de azot (pe 1 m2)
Culturi de mazăre, fasole, soia, linte, lupin, năut, bob, fasoliță, trifoi, lucernă, sparcetă
Metode de prevenire şi combatere a eroziunii solului
Terase (pe 1 m) Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate dea lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă Înălțime minimă 1 m
Indicatorii eficienţei economice în producerea strugurilor din soiul
FETEASCĂ REGALĂ în sistem ecologic în perioada 2018
Nr.
crt. Specificare UM V1 V2 V3
V4 V5
V6
1.
Producţia medie de
struguri kg/but 0.84 0.91 0.99 1.26 1.23
1.44
2. Număr butuci but/ha 4166 4166 4166 4166 4166 4166
3.
Producţia totală de
struguri kg/ha 3500 3800 4120 5230 5110
6000
- din care marfă kg/ha 3500 3800 4120 5230 5110 6000
4.
Cheltuieli totale de
producţie lei /ha 13160 15162 166645 23535 20389
23640
- din care cu
tratamente lei /ha 1800 1890 2100 1800 1764
2450
5.
Costul unitar de
producţie lei /kg 3.76 3.99 4.04 4.5 3.99
3.94
6.
Ponderea
cheltuielilor cu
tratamentele în
costul de producţie %
13.68 12.47 12.62 7.65 8.65
10.36
7. Preţul de vânzare lei /kg 6 6 6 6 6 6
8. Profit unitar lei /kg 2.24 2.01 1.96 1.5 2.01 2.06
9.
Cheltuieli în
echivalent produs kg 2193.33 2527 2774.13 3922.5 3398.15
3940
10.
Valoarea producţiei
marfă lei /ha 21000 22800 24720 31380 30660
36000
11. Profitul brut total lei /ha 7840 7638 8075 7845 10271 12360
12. Impozit pe profit lei /ha 1254 1222 1292 1255 1643 1978
13. Profit net lei/ha 6586 6416 6783 6590 8628 10382
14. Rata profitului % 59.57 50.38 48.51 33.33 50.38 52.28
CONCLUZII
Conservarea biodiversităţii ecosistemelor viticole şi gestionarea durabilă a acestora a
devenit o responsabilitate
Prin implementarea noilor verigi tehnologice rezistenta la boli a viţei de vie s-a
îmbunătăţit foarte mult în ultimii ani, cu consecinţa reduceri la minim a tratamentelor cu
pesticide chimice.
Randamentele şi vitalitatea vitei de vie s-a stabilizat la un nivel ridicat deşi aplicarea
îngrăşăminte chimice şi erbicidelor s-a redus la maxim.
Creşterea costurilor forţei de muncă sunt compensate de economiile în îngrăşăminte şi
pesticide (costuri de pesticide şi îngrăşăminte: 150 EUR / ha).
Motivaţia oamenilor care lucrează într-o vie-bio diversificata este mult mai mare, fapt
demonstrat prin creşterea eficienţei lor şi dorinţa lor de a prelua responsabilitate.
In baza testului de eficacitate a noilor bio-produse cu impact redus asupra biodiversitatii
ecosistemelor viticole, s-au indicele de eficacitate a inregistat valori semnificative la: Bentonita
E% =93%; Fosfatul de potasiu E % = 93%; Piretrinele E %= 94,4; Nicotina E % = 95%;
Biofungus E% =88; Thuringin E% = 97; Canelys E %= 95; Flama E% =96; Maceratul de urzica
E% 92%.
Promovarea noilor metode şi mijloace de prevenire şi combatere biologica contribuie la
utilizarea optimă a imputurilor şi a resurselor naturale, maximizarea factorilor naturali de
control a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie şi reducerea costurilor activităţilor de protecţia
plantelor
.Cele mai importante specii zoofage utile semnalate în plantatiile viticole zonale studiate
aparţin la ordinului Acari, Neuroptera, Thysanoptera, Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera,
Diptera, Dermaptera.
Ţinând cont de conceptul viticulturii durabile din ce în ce mai actual, variantele de fertilizare
cu îngrăşăminte verzi şi îngrăşăminte organice în condiţiile cercetate pot fi considerate ca
alternative la fertilizarea chimică.
Obţinerea unor producţii profitabile, în condiţiile respectării tehnologiilor de producţie
concomitent cu cerinţele de conservare a mediului înconjurător, în conformitate cu conceptul
de agricultură durabilă
Reducerea costurilor activităţilor de protecţia plantelor, creşterea eficienţei inputurilor cu 10-
15 %, reducerea cheltuielilor pe tona de produs cu 5-10%, creşterea productivităţii muncii cu
20-25%.
Ţinând cont de conceptul viticulturii durabile din ce în ce mai actual, variantele de fertilizare
cu îngrăşăminte verzi şi îngrăşăminte organice în condiţiile cercetate pot fi considerate ca
alternative la fertilizarea chimică.
În loturile experimentale ecologice înierbate producția a fost superioară celei realizate în
loturile lucrate convențional, datorită reducerii pierderilor de apă din sol ca urmare a mulciului
format de planta intermediară.
CONCLUZII
