PLAN SECTORIAL ADER 2020CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR

Obiectivul general: ADESCContract: 3.3.8./2015Anul inceperii: 16.11.2015 Anul finalizarii: 30.11.2018

Denumirea proiectului: „Adaptarea tehnologiilor de cultivare a viței de vie la sistemul ecologic, prin maximizarea utilizării resurselor biotice și abiotice ale ecosistemului viticol, în scopul conservării biodiversității acestuia”

FAZA I : Studii asupra biodiversității ecosistemelor viticole consacrate și evaluarea capacității de suport și regenerare a acestora în urma intervenției factorului antropic

Termen: 30.11.2015

Persoana de contact (Directorul de proiect):

Dr. biolog AURORA RANCA

:”Identificarea unor soluţii practice, integrate și fezabile, menite să creascăinteresul si increderea fermierilor romani in introducerea sistemuluiecologic de cultivare a vitei-de-vie in centre viticole consacrate”

- Recomandări asupra modului de minimizare a intervenției antropice în ecosistemul viticol ecologic.

OBIECTIVUL PROIECTULUI

REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI

CO:SCDVV

MURFATLAR

P1:ICDVV VALEA CALUGAREASCA

P2:SCDVV BLAJP4:SCDVV IASI

P3:SCDVV BUJORU

OBIECTIVUL FAZEI ICunoasterea biodiversitatii ecosistemelor viticole consacrate și evaluarea adaptabilitatii acestora la sistemul de cultura ecologic.

Activităţi(cf. Planului de realizare al proiectului)

Activitatea 1.1.: Studii privind pretabilitatea unor podgorii si centreviticole reprezentative pentru |Romania la cultivarea in sistemecologic a vitei-de vieObiectivul 1.1. Cresterea nivelului de cunostinte in ceea ce priveste pretabilitatea a cinci podgoriireprezentative pentru culticvarea in sistem ecologic a vitei de vie.Descrierea podgoriilor Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave, Dealu Bujorului si Iasi: scurt istoric, vocaţiapodgoriei și caracterizarea eco-pedo-climatică.Cunoasterea situaţiei actuale a fermelor viticole din zona de influenta a partenerilor prouiiectului

Vocatia podgoriei Murfatlar Sortimentul podgoriei Murfatlar cuprinde o gamă largă de soiuri. Soiurile

pentru vinuri albe de calitate superioară sunt reprezentate în principal de Pinot gris, Chardonnay, ambele obţin cele mai bune rezultate din ţară, urmate de Riesling italian, Sauvignon și Muscat Ottonel. Pentru vinuri roșii de calitate superioară se cultivă soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot și Fetească neagră, precum și soiurile noi obţinute aici, Mamaia, Cristina. Trebuie specificat, că datorită condiţiilor ecoclimatice favorabile întâlnite aici, există posibilitatea de producere a unei game largi de vinuri albe și roșii, de la cele seci, până la vinurile dulci naturale. Cele pentru struguri de masă ocupă suprafeţe cu mult mai reduse decât cele pentru vin.

În afară de soiurile din grupa Chasselas, care datorită condiţiilor de secetă nu realizează struguri de calitatea celor din alte podgorii se cultivă aici întreg conveierul varietal cu soiuri de masă, la care se adaugă și soiurile Italia, Cardinal, Afuz Ali.

Repartiţia solurilor din podgoria Mufatlar

Hidrografia: podgoria se află într-o zonă deficitară în aprovizionarea cu apă. Reţeaua apelor de suprafaţă este rară, prezintă debite și scurgere semipermanentă, datorită alimentării sărace din precipitaţii și din subteran, infiltraţiei rapide în substratul litopedologic permeabil și evaporaţiei puternice. Apele freatice din aluviunile șesurilor și deluvio-coluviunilor de pe versant sunt la mică adâncime (2-5 m), discontinui cantitativ, iar cele de la baza loessurilor de pe platouri sau din placa sarmatică subacentă sunt la adâncimi mari (30-50 m), deci sunt greu accesibile.

Condiţiile ecologice sunt favorabile acumulării unor concentraţii de zaharuri in must uneori peste 260 g/l, cu posibilitatea de obţinere a unei game largi de vinuri albe și roșii, de la cele seci, până la cele dulci naturale.

Fauna, podgoriei este formata din: iepuri, dihori, lupi, vulpi, harciogul mic.

Flora spontana, se compune din specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa, caracteristice vegetatiei de stepa.

Clima evoluează pe fondul general al climatului temperat-continental, prezentând anumite particularităţi legate de poziţia geografică (între bălţile Dunării în vest și Marea Neagră în est) și de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Evaporarea continuă a apei din Marea Neagră și Dunăre asigură umiditatea permanentă a aerului și totodată provoacă reducerea încălzirii acestuia. Pe timpul verii, circulaţia maselor de aer este determinată de anticiclonul Azorelor care se deplasează spre Marea Mediterană și invadează teritoriul Dobrogei cu aer tropical nord-african, provocând temperaturi ridicate, secete, timp senin.

Iarna, circulaţia atmosferică este mai intensă, fiind determinată mai ales de anticiclonul siberian, ceea ce duce la pătrunderea vânturilor puternice și uscate din nord-est (Crivăţul).

Vocatia podgoriei Dealu Mare

Renumele și prestigiul podgoriei Dealu Mare este dat de calitatea deosebită a vinurilor roșii recunoscute pentru fineţe, taninuri lejere și culoare vie și care poartă în ele specificul soiurilor: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Fetească neagră și a vinurilor albe din strugurii soiurilor: Fetească albă, Riesling italian, Fetească regală, Sauvignon, Tămâioasă românească, etc.

Solurile Solurile. Datorită marii diversităţi litologice, a frământărilor pe care le-a

suferit regiunea și a proceselor de eroziune care sunt foarte active, în cadrul podgoriei Dealu Mare se întâlnește o gamă largă de soluri alcătuită din 19 tipuri și 67 subtipuri de sol. Astfel se evidenţiază existenţa următoarelor tipuri de sol: cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argilo –iluviale, soluri cenușii, brune – roșcate, brune argilo – iluviale, brune roșcat luvice, brune luvice, planosoluri, brune eu – mezobazice, rendzine, pseudorendzine, negre de fâneaţă, vertisoluri, regosoluri, coluvisoluri, soluri aluviale, aluviuni și soluri antropice (Șerdinescu A., 1989).

Ponderea pe care o deţin diferite clase de sol se prezintă astfel: molisoluri –30 %, argiluvisoluri – 16 %, cambisoluri – 8 %, vertisoluri – 1 %, soluri nedezvoltate – 45 % (Șerdinescu A., 1989).

Solurile podgoriei Dealu Mare

Hidrografia. Râurile principale (Buzău, Cricovul Sărat, Teleajenul) au debite importante chiar si în sezoanele cu precipitaţii reduse iar pâraiele de pe clina sudica a Dealului Mare au debite mai reduse si un regim torenţial de scurgere. Apele freatice sunt discontinui și cu debite variabile în zona subcarpatica si sunt deosebit de bogate în câmpia glacisului piemontan. Tot bogate sunt și straturi acvifere de la baza acumulativului grosier al teraselor. In ansamblu putem considera ca podgoria dispune de rezerve suficiente de apa, de buna calitate.Din punct de vedere geomorfologic podgoria Dealu Mare face parte din marea unitate a Subcarpaţilor de Curbură formată prin depozitarea sedimentelor de vârstă pliocenă, îndeosebi din levantin (argile, marne, nisipuri și pietrișuri), în depresiunea marginală a Carpaţilor. La sfârșitul levantinului aceste depozite au fost afectate de orogeneza valahă, formându-se anticlinale și sinclinale, uneori faliate, apoi acoperite de depozite cuaternare formate din nisipuri și loess. În urma acţiunii de eroziune pătura cuaternară a fost pe alocuri îndepărtată, apărând la zi roci sedimentare mai vechi, respectiv argile și marne. Aceste depozite, dezagregate și alterate în decursul timpului, devin materiale parentale, care pe baza proceselor de natură biologică, sub vegetaţie de pădure, au evoluat dând naştere la soluri (Dejeu L., 1984).Caracterizare climatica:Perioada de vegetaţie (aprilie), a debutat cu temperaturi medii apropiate de normală (18.6oC faţă de 19.8oC) şi un regim hidric ridicat 515.6 l/m2 faţă de media multianuala de 405 l/ m2.Analizând perioada de vegetaţie după valorile bilanţului activ de 3886,9°C (2012), 3587,8°C (2013), 3900.7°C (2014), fata de media multianuala de 3594,7°C si bilantul util de 2096.9°C (2012), 1827.8°C (2013), 1720.7°C (2014) fata de media multianuala de 1836.2°C putem spune că vita de vie a beneficiat de resurse termice foarte ridicate. Suma orelor de insolaţie înregistrate in anii 2012-2014 au prezentat faţă de normală (1992-2011) diferenţe cuprinse între +126.4 ore (2012), +101.3ore (2013) şi + 40.6 ore (2014).

).

Vocatia podgoriei Tarnave Patrimoniul viticol din zona centrală a Transilvaniei s-a dezvoltat mai

ales începând cu anul 1963. S-a trecut la modernizarea vechilor plantaţii, iar în centrele viticole Blaj, Jidvei, Aiud, Târnăveni şi Sebeş au fost înfiinţate plantaţii noi în masive mari. Au fost amenajate prin acţiuni C.E.S. amplasamente în podgoriile Târnave, Sebeş – Apold şi Aiud. Prin realizarea acestor investiţii suprafaţa viticolă din zonă a crescut, ajungând în anul 1990 la peste 20 mii de hectare.

La îmbogăţirea sortimentului viticol din Transilvania, o contribuţie remarcabilă şi-a adus şi Staţiunea de Cercetare şi Producţie Vitivinicolă Blaj.

Producţia vinurilor albe de calitate superioară şi a vinurilor aromate este prioritară în Podişul Transilvaniei. Ea se realizează în podgoriile: Târnave, Alba, Aiud, Sebeş Apold, Lechinţa şi centrul viticol Dej, din soiurile Fetească albă, Fetească regală, Traminer roz, Pinot gris, Sauvignon blanc, Neuburger, Riesling Italian, Muscat Ottonel.

Repartitia solurilor podgorieiTarnave

Entricambosol25%

Entiantrosol25%

Regosol21%

Preluvosol18%

Aluvisol6%

Faeoziom5%

Caracterizarea eco-pedo-climatică a Podgoriei Târnave

Podgoria Târnave face parte din zona viticolă a centrului Transilvaniei și este situată la 46º11” latitudine nordică și 23º55” longitudine estică. Plantaţiile viticole sunt situate pe versanţii sudici ai acestor înălţimi începând cu altitudinea de 250-270 m și până la 400-450 m, panta acestor terenuri fiind cuprinsă între 15-35 %.

Pantele cele mai mari sunt situate pe cursul râului Târnava Mare și descresc pe Târnava Mică, Mureș și văile interioare.

Este podgoria cea mai întinsă din toate podgoriile din Transilvania, având o suprafaţă de aproximativ 2.250 km² și se întinde pe o lungime de câţiva zeci de km, începând de la Crăciunelul de Jos (7 km vest de Blaj) și până pe cursul superior al Târnavelor, ajungând până dincolo de Hârtibaci, fiind amplasată pe teritoriul a 3 judeţe (Alba, Mureș, Sibiu).

Dealu Bujorului este obţinerea vinurilor albe şi roşii seci, demidulci şi dulci naturale. Principalele soiuri pentru obţinerea vinurilor de mare marcă:

Soiuri pentru vinuri albe: Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon blanc, Babeasca gri, Sarba, Aligote, Muscat Ottonel, Riesling Italian;

Soiuri pentru vinuri roşii: Merlot , Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Babeasca neagra;

- Soiuri pentru struguri pentru consum în stare proaspătă: Muscat de Hamburg, Victoria, Coarna neagra selectionata, Azur, Tamina.

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru este prin activitatea sa, un nucleu de ştiinţă şi cercetare care dă impuls dezvoltării mediului viticol prin exemplu, perseverenţă, seriozitate şi calitate în zona de Sud -Est a Moldovei.

Vocatia podgoriei Bujoru

Caracterizare climatica

În general, climatul podgoriei Dealu Bujorului se caracterizează prin alternanţe de zile calde şi liniştite cu zile reci, geroase, cu vânt la trecerea de la iarnă la primăvară şi de la toamnă la primăvară (V. Chiriac, 1956). Se constată o frecvenţă a gerurilor târzii în luna aprilie şi brume timpurii, începând cu jumătatea lunii septembrie, cu o frecvenţă a anilor secetoşi la 3 – 4 ani. Prezenţa ploilor torenţiale face ca multe din ploile de vară să nu fie valorificate în totalitate, stresul hidric să fie resimţit în punctele critice ale fenofazelor de vegetaţie. În verile cu secetă accentuată se observă lungi perioade deficitare din punct de vedere pluviometric încadrate de scurte perioade cu ploi torenţiale, îndeosebi în lunile iulie – august, când temperatura aerului depăşeşte maxima de 40°C.

Podgoria Iasi În general, climatul podgoriei Dealu Bujorului se caracterizează

prin alternanţe de zile calde şi liniştite cu zile reci, geroase, cu vânt la trecerea de la iarnă la primăvară şi de la toamnă la primăvară (V. Chiriac, 1956). Se constată o frecvenţă a gerurilor târzii în luna aprilie şi brume timpurii, începând cu jumătatea lunii septembrie, cu o frecvenţă a anilor secetoşi la 3 – 4 ani. Prezenţa ploilor torenţiale face ca multe din ploile de vară să nu fie valorificate în totalitate, stresul hidric să fie resimţit în punctele critice ale fenofazelor de vegetaţie. În verile cu secetă accentuată se observă lungi perioade deficitare din punct de vedere pluviometric încadrate de scurte perioade cu ploi torenţiale, îndeosebi în lunile iulie – august, când temperatura aerului depăşeşte maxima de 40°C.

Caracterizare climatica

În general, climatul podgoriei Dealu Bujorului se caracterizează prin alternanţe de zile calde şi liniştite cu zile reci, geroase, cu vânt la trecerea de la iarnă la primăvară şi de la toamnă la primăvară (V. Chiriac, 1956). Se constată o frecvenţă a gerurilor târzii în luna aprilie şi brume timpurii, începând cu jumătatea lunii septembrie, cu o frecvenţă a anilor secetoşi la 3 – 4 ani. Prezenţa ploilor torenţiale face ca multe din ploile de vară să nu fie valorificate în totalitate, stresul hidric să fie resimţit în punctele critice ale fenofazelor de vegetaţie. În verile cu secetă accentuată se observă lungi perioade deficitare din punct de vedere pluviometric încadrate de scurte perioade cu ploi torenţiale, îndeosebi în lunile iulie – august, când temperatura aerului depăşeşte maxima de 40°C.

Vocatia podgoriei Iasi Sortimentul de soiuri al Podgoriei Iași a luat naștere din interacţiunea

factorilor ecoclimatici, factorilor ecopedologici și a factorilor secundari de biotop asupra ecosistemului viticol din podgorie.

În podgoria Iași se cultivă numeroase soiuri pentru struguri de masă și vin. Cultura soiurilor pentru vinuri albe reprezintă principala direcţie de producţie în centrele viticole Copou, Bucium și Comarna. Suprafeţe mari sunt ocupate de soiurile Aligoté, Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian. De o reputaţie bună se bucură și soiurile pentru vinuri aromate: Muscadelle, Muscat Ottonel și Tămâioasă Românească.

Centrul viticol Uricani dispune de un regim heliotermic mai ridicat, care-i permite cultura strugurilor pentru obţinerea de vinuri roșii de calitate din soiurile Fetească neagră, Pinot noir, Merlot și Cabernet Sauvignon.

Solurile podgoriei Iasi Factorii edafici

Tipurile de sol participă din plin, prin proprietăţile lor, la dezvoltarea şi calitatea produselor acestei podgorii. Dată fiind etajarea morfo-bio-climatică, se explică şi etajarea solurilor zonale de la cele mai puţin evoluate la un stadiu mai avansat al acestora şi până la stadiul de soluri forestiere. Această etajare pedologică generală este complicată de manifestarea diversă a factorilor genetici locali (litologie, declivitate, expoziţie, degradări de teren, microclimat, tip de vegetaţie, exces de umiditate sau/şi de săruri, mod de utilizare antropică), ceea ce duce la o mozaicare a învelişului de sol la nivele taxonomice inferioare, dominante totuşi rămânând tipurile zonal-etajate menţionate.

Cernoziomurile cambice şi argice, ca soluri corespondente zonei/etajului de silvostepă, au cea mai largă răspândire în spaţiul podgoriei, ele acoperind majoritar platourile şi versanţii slab înclinaţi ai colinelor din Câmpia Moldovei, ca şi a culmilor secundare din partea inferioară a Coastei Iaşului şi Prutului.

Reţeaua hidrografică participă, prin volumul și calitatea apelor de suprafaţă și subterane, doar cu calificativul ,,satisfăcător” în cadrul ecosistemului viticol din această podgorie, datorită continentalismului climatic, resimţit prin deficit de umiditate mai ales la nivelul colinelor din Câmpia Moldovei (V. D. Cotea ș.a., 2000).

Bahluiul prin cursul său inferior și Prutul prin cursul său mijlociu constituie colectorii unor pâraie relativ scurte și cu debite anuale reduse.

Lacurile din zonă sunt creaţii antropice cu scopuri multiple, inclusiv pentru irigaţii. Cele mai importante sunt: Chiriţa (pe Valea Lungă), Aroneanu I și II, Ciric I, II și III (pe valea Ciricului), Cârlig, Podgoria Copou, Valea Lupului (pe văile cu același nume), Iezăreni și Ciurbești (în bazinul Nicolinei). Proprietăţile lor hidrochimice sunt apropiate de cele ale râurilor care le alimentează, putând fi utilizate și pentru necesităţi viticole, cu precauţiile impuse de mineralizarea fiecăruia.

Vegetaţia spontană trădează, prin compoziţia puţinelor fragmente menţinute în peisajul actual, pe de o parte tranziţia de la provincia floristică ponto-sarmatică (în care se înglobează și Câmpia Moldovei) la provincia central-europeană est-carpatică (reprezentată aici prin masivul forestier de pe înălţimile Podișului Central Moldovenesc din sudul Iașului), pe de altă parte etajarea ei de la stepa etajului inferior la pădurea etajului superior, silvostepa constituind etajul cel mai extins și mai reprezentativ pentru podgoria de referinţă (V. D. Cotea ș.a., 2000).

Stepa, localizată zonal doar pe formele joase și bine zvântate din lungul Bahluiului și Prutului (cu prelungiri tentaculare și pe unii afluenţi mai importanţi), iar extrazonal sub formă insulară pe versanţii înclinaţi și bine însoriţi, mai păstrează pe alocuri gramineele caracteristice: colilia (Stipa lessingiana, Stipa joannis), păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina), pirul crestat (Agropyrum cristatum), firuţa (Poa bulbosa), bărboasa (Andropogon ischaemum) ș.a.

Monitorizarea factorilor climatici Analizând condiţiile ecoclimatice specifice din perioada studiată comparativ cu valorile

multianuale (1991-2011) se constată o sporire a regimului termic, a insolaţiei, precum şio usoara fluctuatie a regimului hidric. Precipitaţiile sunt repartizate neuniform, de obiceiprin ploi torenţiale ce alternează cu perioade lungi de secetă.

Evolutia bilantului termic util, insolatiei si precipitatiilor din perioada de vegetatie

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Bta ∑tºa,ºC

∑ insolatiei reale din perioada de vegetatie, (ore)

∑ precipitatiilor din perioada de vegetatie, mm)

Bta ∑tºa,ºC

∑ insolatiei reale din perioada de vegetatie, (ore)

∑ precipitatiilor din perioada de vegetatie, mm)

Bta ∑tºa,ºC

∑ insolatiei reale din perioada de vegetatie, (ore)

∑ precipitatiilor din perioada de vegetatie, mm)

Bta ∑tºa,ºC

∑ insolatiei reale din perioada de vegetatie, (ore)

∑ precipitatiilor din perioada de vegetatie, mm)

SVM

IVV

SBU

SVI

Media anilor 1990-2011 2014 2013 2012

Monitorizarea factorilor climatici In perioada 2012-2014 indicatorii ecologici cu caracter sintetic au înregistat valori

apropiate sau chiar mai mari faţă de media anilor 1991 – 2011, acestia indicândcondiţii favorabile pentru cultura viţei de vie în toate centrele viticole aflate instudiu.

0.7 0.61.2 1.1

21.3

1.9 1.61.15 1 1.3 1.3

0.8 0.6

1.60.8

13.614.3

7.26.4

8.1

9.810.4 10.1

7.5

8.7

6

4.3

9

13.2

5.7

9.2

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1991

-201

1

2012

2013

2014

1991

-201

0

2012

2013

2014

1991

-201

0

2012

2013

2014

1991

-201

0

2012

2013

2014

SVM IVV SBU SVI

CH

IBCV

IAOe

Pretabilitatea soiurilor

recomandate pentru podgorie

la sistemul ecologic

Favorabiltatea deosebită a condiţiilor eco-pedo-climatice din podgoriiile Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave,Dealu Bujor, Copou Iasi corespund direcţiei de producţie pentru cultura soiurilor de struguri pentru vinuride calitate superioara (VS), cu denumire de origine controlata (D.O.C.) şi cu trepte de calitate (D.O.C.C.).Direcţiile de producţie statornicite de-a lungul timpului, dezvoltate şi adaptate specificului vocaţiei naturaleale podgoriilor, se cirscumscriu iniţial prin prevederile Legii 67/1991 – a viei şi vinului (pentru producereade vinuri separate albe si separate rosii) în următoarele trei direcţii principale: producerea de vinurisuperioare (VS), cu un minim de 180g/l zaharuri la cules; producerea de vinuri de calitate superioara cudenumire de origine controlata (D.O.C.) cu un continut de 196 si 204 g/l zaharuri la cules, în funcţie decalitate (sec, demisec sau demidulce); producerea de vinuri de calitate superioară cu denumire de originecontrolată şi trepte de calitate respectiv : DOC-CMD (cules la maturitate deplină) cu 204-210 g/l zaharurisau 210-220 g/l în funcţie de soi şi calitatea vinului ; DOC-CIB (cules la înobilarea boabelor) cu minim250g/l zaharuri. Toate aceste direcţii de producţie se realizează atât în cazul soiurilor de vin albe cât şi roşii.

Descrierea principalelor boli si daunatori

Principalele boli care se manifestă în plantaţiile viticole pe rod din podgoriile Murfatlar,

Dealul Mare, Tarnave, Dealul Bujoru si Copou Iasi sunt: mana (Plasmopara viticola),

făinarea (Uncinula necator) şi putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), iar in ultimii ani boli

ca esca, antracnoza şi cancerul bacterian au luat amploare, punând în pericol sănătatea

butucilor, şi implicit a plantaţiilor. Dintre bolile de nutritie cloroza fero-calcica se

manifesta destul de des la vita-de-vie, in podgoria Murfatlar, deoarece multe soluri

viticole au un continut ridicat de carbonati.

Dintre dăunători, probleme deosebite sunt create de: Lobesia botrana (molia strugurilor)

şi de Colomerus vitis (erinoza vitei de vie).

În cazul combaterii bolilor şi dăunătorilor se fac în acelaşi timp, tratamente complexe

împotriva manei, făinării şi putregaiului cenuşiu, cu toate că în lunile iunie, iulie şi

august boala care ridică probleme deosebite viticultorilor este, de regulă, făinarea.

Rezistenta soiurilor la boli

In podgoria Murfatlar identificam cateva soiuri sensibile la mana, acestea suntChardonnay, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Merlot dintre soiurile de vin siMuscat de Hamburg, Muscat d’Adda si Italia dintre soiuri de masa cultivate.Intensitatea atacului este diferita de la an la an, in functie de conditiileclimatice.

Soiurile de vite nobile recomandate in podgoria Dealul Mare sunt caracterizateprintr-o mare sensibilitate la bolile criptogamice. Cele mai pretabile pentrucultura ecologica sunt soiurile rezistente.

In podgoria Tarnave cele mai sensibile soiuri la atacul de mană suntChardonnay, Fetească regală, Sauvignon şi majoritatea soiurilor pentru struguride masă. Cu rezistenţă destul de ridicată se remarcă soiurile Brumăriu,Radames şi Rubin.

In condiţiile climatice ale Podgoriei Dealu Bujorului pagubele produse demană sunt foarte mari, nu doar în anul in care se manifestă cu intensitate boala,ci şi in anii următori când din cauza slăbirii butucilor, coardele nu sematurizează complet şi îngheaţă peste iarnă.

În condiţii de aplicare a tratamentelor anticriptogamice, in podgoria CopouIasi, au manifestat o rezistenţă mai bună la mană soiurile: Golia, Rieslingitalian, Sauvignon, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Merlot, pentru vinurialbe şi roşii, în timp ce soiurile pentru struguri de masă au prezentat osensibilitate mai mare.

Mana vitei de vie

Rezistenta soiurilor la boli

În podgoria Murfatlar atacul cel mai puternic se produce în faza formare aboabelor de struguri, pentru a asigura o protecţie fitosanitară faţă de făinare suntnecesare, în general, două tratamente înainte de înflorit şi patru tratamente dupăînfloritul viţei de vie. Soiurile cele mai rezistente din podgorie sunt in specialsoiurile de vin rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot si Feteasca Neagra.

Soiurile rezistente din podgoria Dealul Mare au cel mai scazut grad de atac, pecand soiurile de masa Muscat de Hamburg, Victoria si Italia prezinta osensibilitate fata de atacul acestui agent patogen.

Făinarea se manifestă cu frecvenţă destul de scăzută in podgoria Tarnave, înspecial în toamnele lungi, după recoltarea strugurilor şi fără a crea pagubeînsemnate.

Majoritatea soiurilor cultivate in podgoria Dealul Bujoru prezinta o rezistentamoderata fata de atacul fainarii, cele mai sensibile soiuri fiind Babeasca neagrasi Cabernet Sauvignon.

Soiurile rezistente la făinare din podgoria Iasi sunt: soiurile Aligote, Aromat deIaşi, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Feteascăneagră, Pinot noir, prezintă o rezistenţă bună, la polul opus situându-se soiurileFetească albă, Chardonnay, Pinot gris, pentru struguri de vin şi soiurile pentrustruguri de masă Paula şi Chasselas doré.

Fainarea vitei de vie

Rezistenta soiurilor la boli

Cel mai puternic atac de putregai cenusiu din ultimii 10 anii, inregistrat inpodgoria Murfatlar, a fost in anul 2002, atunci cand s-au inregistratprecipitatii abundente in lunile septembrie si octombrie. O rezistenta buna oau soiurile: Merlot, Cabernet Sauvignon, Mamaia, Muscat de Hamburg,Muscat d’Adda si Afuz Ali.

Umiditatea excesiva din perioada de vegetatie creeaza conditii optimedezvoltarii acestui agent patogen. Cele mai sensibile din podgorie DealulMare sunt soiurile de vin albe.

In podgoria Tarnave cele mai sensibile soiuri la atacul de putregai cenuşiusunt: Fetească albă, Chardonnay, Neuburger, iar cele mai rezistente:Brumăriu, Radames, Rubin, Selena, Traminer roz. Făinarea se manifestă cufrecvenţă destul de scăzută, în special în toamnele lungi, după recoltareastrugurilor şi fără a crea pagube însemnate.

Cele mai virulente atacuri inregistrate in podgoria Dealul Bujoru au fost inanii 1997, 2010 si 2013, datorită cantităţiilor mari de precipitaţii cazute înperioada de vegetaţie. Dintre soiurile cultivate cele mai sensibile sunt:Muscat Ottonel, Feteasca alba si Babeasca neagra.

Cele mai sensibile soiuri la atacul putregaiului cenuşiu din podgoria Iasi sunt:Fetească regală, Chardonnay, Pinot gris, Tămâioasă românească, Băbeascăneagră, Merlot şi soiurile Paula şi Chasselas doré pentru struguri de masă.Antracnoza la soiurile de viţă de vie cultivate în podgoria Iaşi se manifestăîntr-o măsură foarte redusă, neproducând pagube în plantaţii.

Putregaiul cenusiu

Rezistenta soiurilor la daunatori

În podgoria Murfatlar, molia strugurilor este an de an dăunătorul cel mai

important al viţei de vie, producând pagube de până la 30-40% din recoltă şi

favorizând în plus şi evoluţia atacului de putregai cenuşiu, în special la

generaţia a III-a. Cele mai afectate soiuri sunt cele cu ciorchinele cu boabe

bătute sau aromate. Dintre acestea se citează soiurile: Pinot gris, Muscat

Ottonel, Chardonnay, Sauvignon, Afuz-Ali şi Muscat Hamburg. Mai puţin

atacate sunt soiurile: Riesling italian, Cabernet Sauvignon, Merlot şi

Cardinal. Erinoza vitei-de-vie înregistrează o frecvenţă scăzută în cadrul

centrului viticol, fiind prezent în proporţie mai mare la via tânără. Astfel că

datorită aplicării corecte a tratamentelor acest atac este ţinut sub control.

În plantaţiile viticole din podgoria Dealul Mare, Tarnave, Dealul Bujoru si

Iasi molia viţei de vie şi păianjenii eriofizi se manifestă cu o frecvenţă destul

de scăzută, fără a atinge pragul economic de dăunare, fapt pentru care

tratamentele pentru combaterea acestora nefiind justificate, toate soiurile

cultivate în acest areal fiind rezistente sau foarte rezistente.

Rezistenţa soiurilor la factorii climatici Adaptabilitatea soiurilor la condiţiile de mediu biotic şi abiotic este unul din factorii

decisivi privind pretabilitatea acestora la adaptarea tehnologiilor de cultura implicitcultura ecologica a vitei de vie. Identificarea corecta a soiurilor cu pretabilitatea ridicatapentru cultura ecologica reduce riscul ca în ani dificili din punct de vedere climaticgenerarea pierderilor de producţie semnificative.

In podgoria Murfatlar si Dealul Bujoru brumele si ingheturile tarzii de primavara pot sasurvina in perioada: sfarsitul lunii martie, inceputul lunii mai, provocand distrugereapartiala si totala a lastarilor tineri. Practic organele verzi sunt sensibile la frig si ger,incepand cu -1°C. In ultimii ani pe fondul temperaturilor excesiv de ridicate, asociat cuseceta pedologică şi atmosferică prelungită, soiurile manifesta tendinţa de a intra foartetimpuriu în pârgă (sfârşitul lunii iulie - începutul lunii august), fenomen cauzat detemperaturile foarte ridicate ale aerului şi mai ales de valorile extreme care depăşescfrecvent 30 °C. Fenomenul se accentuează când intervine şi deficitul hidric. Insamajoritatea soiurilor cultivate prezinta o buna rezistenta la seceta, regimul termic eficacemai mare decat media multianuala avand efecte benefice asupra calitatii, prin acumulareasi concentrarea zaharurilor din struguri.

In podgoria Dealul Mare soiurile de vite nobile recomandate sunt caracterizate prin omare sensibilitate la bolile criptogamice. Cele mai pretabile pentru cultura ecologica sunt“soiurile rezistente (artizanale, de agrement).

Plantaţiile de vii din podgoria Târnave sunt frecvent afectate de temperaturile scăzute dintimpul iernii, temperaturi care coboară adesea sub limita de rezistenţă a viţei de vie.

Din analiza temperaturilor minime absolute situate sub limita de rezistenţă la îngheţ aviţei de vie s-a constatat faptul că în podgoria Iaşi s-au înregistrat temperaturi foartescăzute, între – 25°C şi – 27°C în aer şi între – 30,4°C şi – 35,0°C la suprafaţa solului, cuo frecvenţă de 28 % şi o periodicitate de 3,6 ani. Aceste temperaturi au condus laînregistrarea unor pierderi mari de muguri principali, afectarea lemnului anual şimultianual şi implicit la scăderea producţiei de struguri.

CONCLUZII 1. Comparând datele climatice preliminare sintetizate în urma studiului pe ultimii3 ani din perioada 2012-2014 cu cele din ultimii 20 de ani (1991-2011) cecaracterizează media ecoclimatica a podgoriilor studiate, rezultă că acestea suntfavorabile dezvoltarii vitei de vie atat din punct de vedere termic cât şi în cepriveşte bilantul de iluminare şi precipitaţiile.3. În ceea ce priveşte toleranţa la principalii patogeni (mană, făinare şi putregaiul cenuşiu alstrugurilor) si la conditiile extreme (seceta si ger), soiurile din podgorii au manifestattolerante de la foarte foarte sensibil la foarte rezistent.4. Soiurile pretabile pentru sistemul de cultura ecologic (cu rezistenta mare simoderata la boli si daunatori) in podgoriile luate in studiu sunt - PodgoriaMurfatlar: Columna, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Mamaia si Cristina;Podgoria Dealu Mare: Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Zweigelt, Victoria,Timpuriu de Pietroasa, Augusta si Tamina; Podgoria Tarnave: Selena, Blasius,Iordana, Neuburger, Pinot gris, Riesling de Rhin, Sauvignon, Traminer roz, Furmint,Muscat Ottonel, Amurg, Pinot noir; Podgoria Dealu Bujoru: Babeasca gri, Aligote,Sarba, Feteasca neagra, Cabernet Sauvignon; Podgoria Copou Iasi: Aligote, Aromatde Iasi, Pinot gris, Cabernet Sauvignon si Pinot noir.5. Caracterizarea eco-pedo-climatica din ultimii ani şi tendinta menţinerii ei cafavorabilă pentru toate speciile de cultură poate fi considerată de perspectivăpentru cultivarea acestora în sistem ecologic.6. Au fost identificate fermele viticole care practica sistemul ecologic in cele cinciregiuni luate in studiu. Se observa, de departe ca zona Dobrogea este cea care aatras fermierii in practicarea viticulturii ecologice, aici existand inscrise in sistem455,57 hectare de vie.