4A2 ETICAAPLICATA

Teoriile concurente ale pedepsei identificd slibiciuni diferite ale institutriei gi sugereazd

modificiri diferite gi incompatibile. Din moment ce practica curentii a pedepsei pare a

servi unui scop social esen[ial de o maniertr compatibilE la nivel general cu pireri etice

care o susfin, institugia pedepsei supravieguiegte gi d[ semne cd va reugi in continuare sE

facE acest iucru, pentru o perioadl bun6 de timp.

Referinfe

Conway, D.A. : ,,Capital punishment and deterrence: some considerations in dialogue form', in

Philosoplry an.d Public Affairs,3 (1974), pp. 431443.Hart, H.L.A. : Punishment and Responsibiliry (Oxford: Clarendon Press, 1968).

Wootton, B.: Crime and the Criminat Law (Londra: Steven and Sons, l98l)'

Bibliografie suplimentari

Burhg,R.W.:,,Dothegulitydeservepunishment?",inJournalof Philosophy,T9(1982)'pp. 193-210.

Duff, R.A. : Trials and Punishments (Cambridge: Cambridge Univcrsity Press, 1986).

Honderich, '1... Punishment: The Supposed Justifications.(Hsrmondsworth: Penguin, 1984).

Kleinig, I.: Punishment and Desert (The Hague: Nijhoff, 1973).

Lacey, N. : State Punishment : fulitical Principles and Community Values (I-nndta: Routledge,

r 988).McCtoskey, H.J. : ,,A non-utilitarian approach to punishment" , in Contemporary Utilitarianism,

M.D. Bayles (coord.) (New York: Doubleday, 1968).

Morris,H.:,,Personsandpunishment",inPunishmentandRehabilitation,J.C. Murphy(coord)(Blemont, Cal. : WadsworLh, 1973).

Murphy, J.G.'. Retibution, Justice, andT'herapy (Dordrecht: Reidel, 1979).

Primoratz, 1... Justifying Legal Punishment (All?rniic Highlands : Humanities Press, 1989).

Sprigge, T.L.S. : ,,A utilitarian reply to Dr McCloskey", in Contemporary Utilitarianism' M D

Bayles (coord.) (New York: Doubleday, 1968)'

Ten, C.L. : Crime, Guilt, and Punishment : A Philosophical Introduction (Oxford : Clarendon

Press, 1987).

-33-Fonitica gi problema ,,mflinilor murdare,'

C.A.J. Coady

i. Intnoducere

Folitica a pus intotdeauna intrebEri provocatoare privind competenta gi autoritatea moraldin accepfiunea comund. Factorul politic este acela care il determini pe'Ihrasymachus, inRepublica lui Platon, sE il provoace pe Socrate la a-i combate surprinz[toarea defini;iea dreptilii ca ,,interesul celui mai puternic".

in acelaqi spirit, unii teoreticieni gi consultanfi politici inclini sI atribuie realismuluipolitic ideea cI in politicE nu este loc pentru considera(ii morale. Unul dintre consilieriipregedintelui Kennedy in perioada crizei rachetelor din cuba din 1962, Dean Acheson,consemneazd cu mdndrie cI, in momentul in care moartea a sute de mii de oameninevinovagi gi alte aspecte de acest fel sunt puse in balanti, ,,cei implicagi... igi vor amintinerelevanla aga-ziselor consideralii morale aduse in discugie... discursul moral nu a

contat" (197L,p.13). in mare mdsurd, a$a s-a intAmplat in cazul propriei contribufii a

lui Acheson la acele dezbateri cruciale, insd punctul s5u de vedere nu a prevalat; alteargumente aduse preSedintelui au avut o tenti moralE, ca acela al lui Robert Kennedy,care a suslinut cE atacul aerian asupra bazelor rachetelor din Cuba, o solutie favorizatide Acheson, va fi opusul a ceea ce s-a intimplat la Pearl Harbour. in spiritul luicaracteristic, Acheson a interpretat argumentul ca pe o simpld confuzie gi ca o partedintr-un rdspuns ,,emofional sau intuitiv" (1965, pp. 197-198). Cu toate acestea, daciconsidcratiile morale nu erau nerele\ante, in mod surprinzEtor ele nu erau atAt deimportante in comparafie cu altri factori de nahrrd evident politici sau chiar personald,precum nevoia pregedintelui Kennedy de a-9i recfigtiga prestigiul, de a-gi demonstracurajul qi de a elimina perspectiva destituirii sale de ctrtre Congres, precum gi necesitateaevitirii infrAngerii Partidului Democrat in apropiatele alegeri legislative.

Kennedy a considerat cd circumstanfele de ordin politic justificau ceea ce el insugisocotea ca fiind un foarte mare risc (cu o contribufie intre o treime gi o jumEtate in acestsens) de izbucnire a unui holocaust nuclear. (O prezentare mai detaliat[ a riscurilorasumate in politica armelor nucleare poate fi gdsitd in capitolul 34, ,,Rdzboi gi pace")Cei care fac referiri Ia necesithlile politicii, cel pufin de la Ivlachiavelli incoace, au vorbitadesea nu numai despre riscuri necesare de o naturd aparent imoral[, dar gi despre

4M ETICAAPLICATA

necesitatea minciunilor, a actelor de cruzime 5i chiar a crimelor. Ghid6ndu-se dupl piesa

lui Sartre cu acelagi nume, filosohi moderni tind sd vorbeasci despre necesitatea

,,mAinilor murdare" in politic5, accasta insemnAnd cf, vocafia pentru politicd ie cere

practicienilor sd incalce, intr-un mod oarecum justificat, standarde morale importante.

Existd multe aspecte ambigue legate de ideea potrivit cdreia politica face excop(ie de

la ordinca morall, precum faptul cd mlrhrriile istorice oferi motive suficiente pentru a

dori o cercetare moral[ minufioasd a activitd(ilor desfEgurate de citre politicieni. Nici

scriitorii din acest domeniu nu clarificd intotdeauna ceea ce infeleg prin moralE, politiclsau ,,maini murdare". Cred cI Machiavelli poate fi cel mai bine inleles atunci cind

insistd pe ideea potrivit cdreia circumstanlele de ordin politic cer uneori in mod ra(ional

incilcarea raliunilor morale autentice, care, in alti situalie, ar fi decisive. InsI aborddrile

moderne sugereazi cd existd o moralS specificd, potrivitE cu activitltile politice 9i cE

verdictele ei cAntdresc mai greu decAt consideraliile moralei ,,obignuite" gi ,,personale"-

Adesea, aceast5 tezd este susfinutd de apelul la no(iunea de moral5 a rolurilor, cu

implica(ia cE rolul politic antreneazi exclusiv sau predominant nevoia acestor ,,rnaini

murdare". Flrerea mea, spusi simplu, este cf, in misura in care existd o disputd in ceea

ce privegte incilcarea revendicdrilor moralei (fie ea ,,reali" sau pur gi simplu ,,obiSnuit[")

in situa(ia unor circumstante cople$itoare, atunci aceasta este o problemd care poate

apdrea in orice domeniu al viegii. Nu reprezintd apanajul sferei politicului, cu toate cd

problema se pune intr-un mod mai acut sau mai dramatic.

ii. Provocarea machiavellian6

Nu este clar dac[ Machiavelli ar fi obiectat. El scrie pentru $i despre conduc[tori Ei

consilierii lor, astfel incAt abordarea sa este preponderent politicl; dar, cel pulin

cdteodatS, el scrie ca gi curn nevoia acestor ,,rndini murdare" este rnai degrabl o parte a

condiliei umane, nu a sferei politicului. in ce"a ce privegte scrierile filosofice recente,

degi uneori transpare aceastd presupunere, acestea au realizat de obicei o deiimitare clarl

intre politic sau public, pe de-o parte, $i privat, personal sau ordiuar, pe de altl parte ocarte consacratd in parte problemei ,,mAinilor murdare" este inti[ulate sugestl Public

and Private Morality, iar coordonatorul ei, Stuart Harnpshire vorbegte despre ,,un conflict

intre doui moduri <te viafl" (p. 45). Michael Walzer, in principala sa lucrare pe aceastd

temd, procedeazi, in cea mai mare parle, ca 5i cum problema ar fi specificl sferci

politicului, degi el afirmd c5 nu dore$te s5 suslinS cd ,,este doar o dilem[ politici", ci

doar cd ,,este u5or si-ti murddre$ti mAinile in politic[ qi ci adesea este corect sd faci aga"

(1973, p. 174). Probabil ci aceast[ propozilie nu se doregte valabilS 5i pentru ceea ce

Walzer nume$te ,,via1a privatd", cu toate cd el qi alli autori contcmporani care au abordat

aceasti teml nu oferd prea multe argumente, astfel incAt sd poatd fi ftcutd diferen(a

dintre public gi privat. Viatra publici este intr-adev6r atAt de difuzd 9i pluralisti (pornind

de la politicieni la preoli, de la bancheri la asistente medicale, de la academicieni la

arhitecfi, de Ia parlamente la asociatrii suburbane locale), incit poate plrea cd au rlmas

foarte pufine elemelrte cu care sE fie comparatd, altele in afard de viafa casnic5- Ideea

POLITICA $I PROBLEMA ,,MAINILOR MURDARE- 405

potrivit cdreia morala tradifional5 se referE doar la planul familial sau poate amical esteuna foarte puternicd, dar, cu siguranfl, neverosimilil Existd multe probleme serioase deabordat aici, dar nu vom vorbi despre ele in acest punct, ci vom continua cu prezentareaunui contrast intuitiv intre ceea ce este clar politic gi ceea ce este evident politic.

Aga cum se $tie, existi multe controverse legate de interpretarea ideilor lui Machiavelli.Cred cd pledoaria lui cu privire la ,,imoralitatea necesari" este foarte serioas5 (maidegrabd decdt ironicd, cum susfin algii) gi ci, degi implicr incilcarea moralei crestine,ideea are apiica(ii mai ample in codurile morale gi in cazul virtufilor recunoscute in planlaic gi in alte contexte decdt creEtinismul. Machiavelli spune: ,,Acela care ar voi si-giproclame oricind gi oriunde increderea lui in bine ar fi cu necesitate doborAt de cei.lal{icare sun[ injurul lui gi care nu sunt oameni de bine. Agadar, principele care vrea str-giplstreze puterea va trebui sd invefe neapdrat sd poatd si nu fie bun gi sE gtie sd fie sau sdnu fie astfel dupi cum este nevoie"l. El contestl intr-adevir o imagine addnc inrdddcinatlgi convingitoare a moralei. Potrivit acestei imagini, putem intrelege ce inseamni a trii o via(Icorectd in termeni de virtute gi/sau indatoririle unui cod moral, iar o asemenea ingelegerene oferh o indrumare finalh, valabili asupra felului in care trebuie si acgionam. Raliuneamorald s-ar putea si nu aibi intotdeauna ceva de spus despre alegerile 9i deciziile noastre(deqi unii au crezut in mod neplauzibil cd ea ne indrumd neincetat), dar cdnd intervinein mod serios 5i relevant, ea trebuie sd prevaleze asupra tuturor consideraliilor concurente.

Aceastd imagine este pusl sub semnul intrebErii de citre Machiavelli deoarece elcrede ci existd ra(iuni mai puternice care pot gi ar trebui sd prevaleze asupra raliunilormorale. Cineva ar putea se atenueze gocul acestei pozigiei (aga cum, cAteodati, incearclsi procedeze el insugi), prin incorporarea acestor rafiuni puternice in cadnrl morajei.Reconstruc[ia utilitaristd a moralei realizeazd, tocmai acest lucru: face o rafiune moralddin orice motiv pentru acfiune, care este in mod ,,ra[ional" indeajuns de puternic pentrua reclama preeminenfa unei raliuni morale. AIte puncte de vedere pot face acelagi lucrutratdnd ,,ideea de a invi;a cum sE nu fii bun' ca simpld acumulare de virtufi politice sauca indeplinire a unor indatoriri politice distincte. Daci se ia insi in serios atdt experienfarnorald, cit 5i provocarea lui Machiavelli, inevitabil se va exercita o presiune asupra ideiiciasice potrivit cireia virtufile formeazd o unitate. Machiavelli pune in mod inten{ionatla indoiald unitatea virtugilor, la un moment dat, atunci cAnd insistd pe faptul cI nu esteposibil (nTai ales pentru un principe) si respecte toate virtufile ,,deoarece condiliilenoastre omene$ti nu o ingiduie"(1513, p. 52). De aceea, ,,ficand ceea ce este bine" inpolit.ic6 va insemna uneori, de fapt, cultivarea unui viciu uman. (Degi Machiavellirenunfd uneori la aceasta pozilie sever6, vorbind despre ceea ce ,,ni se pare a fi rele".)Considerafii similare se aplicl, poate mai riguros, in tratarea ariei problemei noastre internrenii rnoralei rolurilor. viafa unui om nu se reduce la un singur rol gi se pare cEimperativele diferitelor roltlri nu se gisesc in armonie. Aceste diferenle necesith cu siguranfdo rezolvate in termeni care transcend re curgerea la morala rolurilor. Dacd morala roluluiinclude tot ceea ce inseamnd morald, ahrnci solufia va h oblinuti prin apelul la consideragii

1. N. Machiavelli, Principele, in volumul Mdstile puterii, rraducere de Nina Fagon, InstitutulEuropean, Iagi, 1996, p. 93 (n.r.).

4M ETICA APLICATA

nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotrivl, orice duce la rezolvarea problemei in

mod ragional sau satislTc[tor, va fi, ipso facto, o considerafie moralii'

S[ vedem ce argumente aduc filosofii contemporani in favoarea viziunii conform

cdreia existi ceva aparte in politici gi care legitimeazi concluziile rnachiaveliene. Ne

vom intoarce, apoi, la Machiavelli, ale c5rui argumente au oarecum o tentl diferite.

Machiavelienii moderni pornesc de la cAteva consideralii. Existd un mesaj in majoritatea

intervenfiilor lor, dar, de obicei, ei nu aprofundeazl lucrurile. Iate cateva consideragii

regisite in scrierile lor. ,,Necesitatea" de a manipula, de a minfi, de a trida, de a fura sau

de a ucide poate aperea ocazional in viafa privatd, dar este mult mai frecventd in politicE'

Arena politici implici alegeri gi consecinfe mult mai importante decAt cele din via(a

privatl. Actorii din viafa politici sunt reprezentantivi $i deci se pteteazd unei judeclgi

morale diferite. Acest argument este deseori sus[inut prin apelul la morala rolurilor.

Lngat de aceasta, unii scriitori (Si md gindesc aici la Thomas Nagel) atribuie o mare

importanf5 consiclera{iilor de imparfialitate in etica politicd. Nagel considerl cE acest

fapt sustine legitimitatea dati statului de a recurge la violengd, in contrast cu modul in care

dezaprobdm un asemenea gest venit din partea unui cethfean.

iii. Examinarea dezbaterii contemporane

Mi voi rezuma in urmdtoarele rdnduri la cAteva comentarii asupra acestor argumente.

pentru inceput, sd presupunem cd unele domenii conduc cdtre divergenle mai frecvente

intre valorile morale 5i cele nemorale. Trebuie sd re(inem aici doui lucuri: aceste

domenii sunt o problemd de contingenf[ istoricd, iar frecvenfa apariliei divergentelor nu

coincide neapdrat cu frecventa schimbirilor in ceea ce priveste suprema(ia justificabili

a acestora. Politica poate fi foarte paqnici, dupl cum irni imaginez eu ci ar h in Monaco,

mai lipsitd de substan[[ decat conducerea gospodariei, fdrE ca aceasta s[ duci la un

numir mai mic de constrAngeri morale in politicd. Dimpotrivd, cu cAt tentalia apare rnai

des, cu atAt creqte 5i nevoia de aderare la standarde morale 5i la principii' (intr-adevlr

aceasLa a fost viziunea lui Erasmus, cuioscut umanist contempolan cu Machiavelli, in

opera sa Mucalia principilor cre;tini.)

Dar dacd frecvenfa in sine nu este de ajuns, poate importan(a conseCinfelor cantdreqte

mai mult. Majoritatea discu(iilor contemporane trateazd deciziile luate cu ,,mdinile mutdare"

ca fiind fial dictate de Pe care le

implicd. ctr deciziile P de obicei

interese dar este la fel a crizelor

politice exageratd, iar u - urrna(i

PoLITICA sI PRoBLEMA ,,MAINILoR MURDARE"

pewersiunii faf6 de propriul copil gi a se compara cu nevoia de pistrare a carierei politicein interesul independenlei na[ionale.

Chestiunile legate de reprezentare, neutralitate sau imparlialitate ridici foarte marisemne de intrebare, qi nu le voi discuta pe larg aici. Ele sunt legate de o anumitrconcep[ie a rolului politic, iar ceea ce se spune despre acest lucru depinde foarte mult deceea ce se crecle despre morala rolurilor. Dupi cum am sugerat deja, din puncnrl meu deYedere, rolul politic este departe de a fi un rol in sensul obignuit al cuvantului, a$a cum

Oricum, reprezentarea, in sine, nu contribuie foarte mull. la modificarea statutuluimoral; extinde puterea gi capacitatea individului, degi, in acelagi timp, le gi restringeintr-o oarecare mlsuri, dar chestiunea limiteior gi a libertdlilor morale va rdm6ne mult{imp o problemi de evaluare a moralei comune care se aplici scopurilor institulionalepentru care ri. Un exemplufiind consid re qi Nagel ca fiDeseori s-a it ca cetitrenii sdcu aplicarea ceHteni, dar cereprez€ntantul lor politic sE o foloseascr in numele lor. Dacd acest argument vrea sisugerezc faptul ci cet5lenii de rand nu au niciodatd dreptul sr facd uz 6e violenp, nicichiar de violenfa letal5, pentru a-Ei proteja drepturile, avem de-a face cu o chestiune cdtse poate de indoielnic a aplic5riiviolenfei de cdtre stat cu dreptuliudividului la legitimE siguran(h,ageu[ii statali au dreptul si foloseasc5 sau sI autorizeze violenfa atunci c6nd individul nuare nici o putere si facd acest lucru. Thomas Nagel exemplific[ riguros acest aspect c6nd

itar. IatI ce spune el despre000 dolari pe an ameninJh iuportofelul, aceastE acfiune se

numegte jaf' Dacd guvernul fecieral re{ine un procentaj din salarigl celei de-a doua

ETICA APLICATAPOLITICA SI PROBLEMA ,,MAINILOR MURDARE"

adevlrat cd exploatarea poziliei politice penffu interese si profituri personale este puternicrespinsi in multe culturi (cu toate acestea este intens practicati atit pe cii directe, cdt giindirecte). AvAnd in vedere aceste realit5li, trebuie stabilit faptul cd exploatarea relafiilordeoscbit d,e personale pentru ob(inerea unui profit este profund imorald. G6ndifi-v5pentru un moment la oamenii care fac trafic cu copii sau la cei care devin proxenelipentl-u partenerii lor de sex. in plus, mai existi gi faptul, refractar la teza imparfialiti{ii,care aratb cd politicienii sunt privitri in general ca fiind influenfa[i in mod corect deconsideralii de parlialitate care diferi doar ca dirnensiune de cele ale cetifenilor. Lideriipolitici sunt privigi ca avind obligalii speciale fa{I de na(iunea Ior, fat| de districtul lorelectoral, fafd de partidul lor, fafd de facliunea lor qi chiar fafr de rasa lor. Astfel, tezaimpartialitalii nu este convingdtoare. (vezi capitlolul 28, ,,Relatiile personale", pentru ocvaluare a tezei irnparlialititrii in contexul moralei private; pentru o abordare dinperspectiva consecinfelor vezi capitolul l g,,,Consecintialismul".)

iv" Fro$rlerna coruptiei

Toate aceste argumente au de infruntat o dificultate mai generali in mdsura in care ele sebazeazd pe aspecte obiSnuite ale comportamentului politic. Din aceasfS pespective, oricetezi a ,,m6inilor murdare" gi a naturii speciale a moralei politice trebuie sI accepte faptulci mcdiile politice sunt adesea corupte din punct de vedere moral. Psalmiine avertizeazd,in legdtur5 cu increderea in principi (Ps. 146,3) gi profehrl Miheia vorbegte in numelemultora cAnd spune : ,,Mdinile lor sunt indreptate si faci riu: cdrmuitorul cere daruri,.judecrtorul oere plata, cel mare igi aratr pe fag ce doregte cu ldcomie, gi astfel mergmAni in rnAnd" (Mih. 7,3). Aici, ideea de bazi nu este doar ci ,,puterea tinde sdcorup5"" degi se intimplE aga, ci cd valorile pe care politicienii ajung sE le promoveze,qi pe care allii ajung si le accepte, pot fi rezultatul unor circumstan[e gi aranjamentesociale degradate. AtAt Rousseau, cat $i Marx au adus contribulii importante la aceastldezbatere, asernenea profelilor de demull..

cu toate acestea, problema corup[iei nu se rezumd doar la tendinfa noastr5 de arep*ra ncrnrele greqite din comportamentul politic (degi acest fapt este important pentrucei carc sebazeazd, irrdeosebi pe apelul [a morala rolului), ci gi la tendinla de a restringedonreniiie care fac obiectul preocupdrilor morale. Ne concentri.m doar asupra actului in sineal ,"miinilor murdare", dar ignorim contingenga gi capacitatea de schimbare a circumstantrelorcare ilu fEcut ca acel act si aibi loc. Chiar aceste circumstante au nevoie de cele mairnull"e ori de evaluare moralS Ei critici, iar schimblrile care ar urma unei asemenca criticipot elimina ,,necesitatea" acelor tipuri de acte de corupfie. Putem deduce cd filosoiii gial(i teoreticicni s-au compldcut de fapt in a atribui Ei a accepta neutralitatea gi invarianlaacestor circumstanfe care de fapt genereaz.f, a.lternativele de tipul ,,mdinilor murdare"Robert Fuliinwider a remarcat cd avem nevoie de politicieni in aceeagi rnisurl in careavem nevoie de gunoieri gi, irr ambele cazuri, ar trebui si ne a$teptdm ca aceStia sE nufie prea ,,curali". odinioard, era nevoie de persoane care sd strangd de pe strdzi munliriade noapte, dar, datoriti ingeniozititii umane, aceasti meserie ,,riu mirositoare" a dispirutin multe pirli ale lumii.

4IO ETICA APLICATA

v. Relevanfa,,situafiilor morale"

Spre deosebire de cazul dezbaterii contemporane' trebuie indreptatE

asupra clilor prin care dilemele politice specifice i ecte generale care

conecteare politicul cu apoliticul 9i ajutl in a explica icd trebuie sd pund

in discu{ie atdtea dileme qi aspecte complicate'

Acesteaspectegeneraleatestdexistenlaanumitorcategoriipecarelevoinumi,,sinralii morale". Existi cel putin trei asem relevante pen

compromisul, eliberarea Ei izolarea morali' rmeazd le voi

scurt. (Pe unele dintre ele, dac5 nu chiar pe to mai discutat i

1g89, 1990a, 1990b.) Toate trei pot ap[rea in orice domeniu al vietii' dar sunt semnificative

in special pentru activitSgile de cooperare, fie activititi somune' fie activitdd care se

bazeazdin mod indirect pe oooperarea altora. in aceasta const5 relevanla situali ilor arnintite

pentru sfera politicului, avAnd caracter de cooperare indeosebi din aceastS perspectiva.

Compromisul.Unfeldenegociereincaremaimulfiagenfi'carevddavantajeineforturile de cooperare, accepd s[ continue intr-un fel in care fiecare trebuie sd renunfe'

celpu[intemporar,launelescopuri,interesesaupoliticipropriipentruarealizaallele'irr r""rt sens, compromisul nu este ceva imoral, dar nu este de mirare cd acest cuvant are

deobiceiuneleconotafiinegative,qicdoanumitf,utilizareasaesteinmodesen{ialpeiorativi. Acest sens al cuvintului apare in momentul in care

institulie care a fost compromisi Considerdm cd unele infe

puDct;l regretabilei negiri a unui trel demn' sau a abandon[ri

compromisul in aceast[ form[ necesitd sub

Aceste compromisuri dtrunitoare din

principiului fundamental, unde noliunea de

decAt la universalitate. Drept urmare' cu

asemeneaprincipiun.,,""o,,,tituieelinsuEiintr.unprincipiumoral,situatieincarerespectareasadecltrefiecareagentrafiorralesteobligatorie.TrebuietotusisdfiesulrcientdeputerrricastfelincdtsdelimineconvingeriprecumaxiomavicaruluidinBray(.Domnule,oriceregearconduce,euvoifitotvicaruldinBrayl'').Esteevidentof,existatlificultdfiinexplicareamaiolarlauneiasemeneanofiuni;dinaceas[dcauzStrebuie sd m[ rezurn Ia o infelegere mai intuitiv[ a acestei idei, care ar trebui si fie totu$i

suficientd pentru a ,.rg"ra flluii" care principiul' in sensul de mai sus' reu$e$te in mare

mf,suris[redeaesentacaracteruluigisS:onturezeagtept[rilereciprocefundamentaleale oarnenilor. De tl

adusi cuiva. Atunci za

a mai fi o cerin(d ne

Suspectdinpunctdevederemoral.ParadigmamachiavelicisugereazdcdaceastSformau

"o*prornirului este uneori, sau chiar adesea' necesard'

Eliberarea. Aceastd problemd apare atunci cAnd un agent a ales un curs de ac[iuni

imorale sau a instaurat oitare imoral5 de durati a lucrurilor, 5i a ajuns sh regrete decizia'

POLITICA $I PROBLEMA ,,MAINILOR MURDARE- 4tt

ciutdnd apoi sd se elibereze din acel haos. ln oontext politic, este posibil ca nu agentulin sine si fi iniliat acfiunea imorald, ci doar si facd parte din grupul care a fdcut aceasta,sau, inci 5i rnai interesant, agentul este mostenitorul responsabilit5lii pentru aceastisitualie. Consider6nd cE situafia in care se afl5 este profund imorali, trebuie sd incercesd o schimbe, dar incetarea totald poate h uneori mai dlundtoare gi periculoas[ decAtcontinuarea temporari pAni in momentul eliberdrii din aceastd situalie. Daci se opre$tesau continu5, agentul va canza oricum probleme pentru care trebuie si igi asumeresponsabilitatea, din moment ce ele nu sunt doa-r consecinle ale acfiunilor sale, ci actiunicondamnabile pe care Ie comite. Dar aceas0a nu inseamnd asumarea deplin[ a resporsabilitiliinegative, caracteristici teoriei utilitariste, deoarece, in cazul eliberirii, agentul are oresponsabilitate specifici pentru situa[ia care genereazi consecinfe negative, orice ar face.

S[ presupunem cd, in postura de lider politic, agi fost responsabil pentru implicareanafiunii dumneavoastrd intr-un rdzboi nedrept, injustilie pe care a1i ajuns sd o congtientizagigi sX o regretati. Sunteti, astfel, responsabil pentru cI iagi convins pe oameni si creadlin dreptatea cauzei respective Ei pentru ci a1i inspirat devotament pentru aceasth cauzi.in cazul in care a(i ordona retragerea imediati, nu v-a[i lovi doar de pericolul ca ordinelesi nu vi fie respectate, iar masacrul s[ continue pe termen nedefinit, ci gi de o puterniciprobatrilitate ca dugmanul (a clrui cauzE este, poate, ile asemenea nedreapt[, 6i ale ciruimetode sunt sigur injuste) sd rispundd retragererii printr-o rdzbunare teribili asuprapoporului dumneavoastr5, inclusiv asupra a mii de oameni care nu poart5 vina complicitiliila acel rizboi.

Dezangajarea treptat5 oferd totugi perspective bune pentru evitarea celor amintite maisus, cu toae cA aceasta inseamnd continuarea unui r[zboi nedrept gi a crimelor pe carele presupune. in anumite cazuri, acesta este tohrgi cel mai bun lucru care poate fi ftcut,cu toate cE, pornind de la premise neutilitariste, aceasta presupune un comportamentimoral. Lua(i aminte ci nu este un simplu caz al triumfului politicii asupra moralei;primul verdict moral in privinfa rdzboiului r5mine dominant, deoarece agentul esteghidat de acesta in ciularea eliberirii. Aceast[ idee este centrali in dezvoltarea uneiteorii nonconsecinfialiste a eliberdrii morale.

lz.ofarea tnarald. Cea de-a treia situafie este una foarte discutat5 de cEtre Machiavelli,cu toate cd este des ignoratl de cdtre criticii acestuia. Eaprezintl un interes aparte pentruorice dezbatere a actiunii de cooperare. Este de fapt problerna generate de ceringelevirtugii intr-o lume sau intr-un context dominate de rdu. Machiavelli (iar ;rpoi, Hobbes)au considerat ca fiind o absurditate sI fii virtuos intr-o asemenea lume.

Fercep[ia clard care sti in spatele acestei acuzafii este cE existE un punct fundamentalaI moralei care este subminat de rlspdndita necooperare a celorlalfi. AtAt pentru Machiavelli,cat $i pentru F{obbes, este vorba aici despre un fel de supraviefuire. Supravieluireastatului gi a tot ceea ce inseamnd el (incluzdnd gloria) este cel mai important (el pentruMachiavelli, pe cind la Hobbes, supravie[uirea individu]ui este punctul central, degi ceidoi irnpdrtiigesc fiecare o parte din preocuplrile celuilalt.

Pe cit de atractive ar pdrea aceste idei, ele sunt inadecvate complexelor realitili alevielii rnorale. Acuzafia de absurditate are sens mai degrabl in acele sectoare ale vietii

ETICA APLICATA

sunt dominate, intr-un fel sau altul, de conventie sau de alte forme de acord'

r,i,_^o"uar, sunt cateva imoralit{[i care nu pot exista fird acord : nu esre o absurditate si

rr,rctici fidelitatea in cdsdtorie intr-o societate in care nu existd institutria cisdtoriei' ci

literalmente imposibil' (Totu$i, pot exista alte forme de fidelitate sexuali care sunt

redeadmiratiedinpunct<levederemoral')Maipulindrasticdecitacestexemplu'Putea fi acela privind nerespectarea unei convenlii de cdtre majoritate' ceea ce face ca

irturile celor putrini care d-resc indeplinirea lelurilor acesteia si nu mai aibi sens'

lstE avantaje evidente ale diferitelor conven(ii informale care dicteazi agteptarea la

rd pentru achizilionarea anumitor bunuri, iar aceste avantaje sunt suhcient de importante

irtru ca cei mai mulfi dintre noi s[ respecte regula, in ciuda apari$ei unei persoane care

face acest lucru. Atunci cind convengia s-a deteriorat in aga m[suri incdt majoritatea

igi agteaptX rAndul, avantajele nu mai existE pentru cei care incd fac parte din

.r.itaieu care respectd regula. Trebuie si lulm in considerare alte metode, precum

sau violenfa, pentru a-i proteja pe cei bolnavi' pe cei slabi 9i pe cel care nu se pot

rma slngurl.Dar cazurile difer[. chiar 5i acolo unde exist[ o convenfie, cineva ar putea prefera

6 sd se conformeze in ciuda inc6lcdriii in masE a regulii, cu scopul de a stopa aceasti

lcare, sau cel pufin de a demonstta ceva, poate in fa;a unei audien;e mai largi' in

cu valorile care sunt subminate. chiar Ei in climatpl politic actual din trdrile

^^^^* ^-i-i+ .x ,iam^ncfrcap epvz nrin mai oUtine, cineva ar putea, in acest spirit, si demonstreze ceva prin mai pu[ine

isiuni electorale fdcute, dar prin indeplinirea lor integralS' Mai mult' existd probleme

,orlante de integritate gi caracter, existh [eluri 9i rezultate imPortante, care pot dep[^gi

pentri succes, glorie sau supravietuire, fie ele individuale sau natrionalc' In

;;il;;;iilffi"r" a-" concentrare naziste, indivizii au ales integritatea moral[

supravieguirii, 9i nu este deloc clar c6 dezonoatea nalionald este preferabill

derii unui anumit conducitor sau regim, oricdt de admirabil ar fi acesa'

in cele din urm[, ar trebui sd subliniem faptlrl ci modurile prin care politica poate

'taaspectelesensibiledeordinmoralsuntvariate'$iciunelenupunprobieme^lafel,lramatice ca cele invocate de paradigma machiavelicE. Este una sE suslii oi politica

|utea cere crime morale, 5i cu totul altceva s6 insiSti cd implicd un stil de via[[ care'l,ermiteanumiteoptiurrimoraleagreabile'Via(apoliticEpoatepuneinurnbrdvalorilesi

, erile prieteniei, ale vietii de familie gi ale anumitor forme de sponlaneitate sau intirnitate'

|iiri indoiald, este loc pentru regret aici, dar alegerea oricirui stil de viap irnplicd

rrntarea la unele valori gi aparilia unor dezavantaje pentru sine 9i pentru. itttt' ?.1-"'rsta insezrmnd ,,miini muriare", atunci e vorba, pur 9i simplu, de condilia uma'f,'

l'erinIe

D.: ,,Ethics in inrcrnarional relations today"' in \he Victnam Reodtr" M C Raskin gi

tl. Fatl (coord.) (New York: Random House' 1965)'

poLrrICA $I pRoBr-EMA ,,trArNlr_ox MURDARE" 4t3

Acheson. D. : ,,I{omage to prain dumb ruck", in The cuban Missire crisis, R.A. Divine (coord.)(Chicago : euadrangle Books, 1971).Coady, C'A J. ; ,'Escaping from the bomb: immoral deterrence and lhe problcm of extrication,,,in Nucrear Deterrence and. Morar Resrrainr, H. Shue (coord.) (Ncw york: Cambridge Un!vcrsity Press, 1989).Coady, C.A.J.: ,,Hobbes and.The Beautiful Axiom,,,, in philosophy, g0, nr.25l (1990a).coady, c.A.J. : ,,Messy moralitl and the art of the possibre" , in iroceedings of rhe Aristorerian

Society, Supptementary Volume LXIV (1990b).Elasmus, Desiderius : The Education of a christian prince (1516) ; traducere gi introducere deL.K. Born (New york: 1936).Flampshire, S. : ,,Moratity and pessirnism,' , itt pubric and. private Morarity, s. Hampshire (coord.)(Cambridge : Cambridge University press, l97g).Flobhcs' T' : I'eviathan (1651); g.g. Macpherson (coord.) (Harmondsworth: penguin, r9g1).ftilachiavelli, N.: ?-&e Frince (1513), p. Bondaneila (coord.) (oxford: oxford University press,

1984j.Machiavelli, N. : The Discourses (1513) ; traducere gi introducere dc L.J. warker (Harmondsworth ;Penguin,1950).Marx, K' : Writings of the_young Marx on Phitosophy and Society, traducere qi introducere <JeL.D. Ilasron qi K.H. Guddat (Ncw york: Anchor, 1967).Nagcl, T : ,,Rurhressness inpublic life", in pubric and private Moratiry, S. Flampshire (coord.)(Cambridge : Cambridge University press, l97g).Flatan: The Republic, orice edigie, in special cartea LWalzer, M : ,,Polirical acrion: rhe problem of dirty hands,, , in philosoplqt ancl public Affairs, 2,nr. 2 (.1913).

Bibliografie suplimentarl

Kavka, G's : ,,Nuclearcoercion",inMorar paradtxes of Nucrearwar,Kavka(coord.) (cambridge:Camtrridge University press, l9g7).

obcrilick' Ftr' : "clean and dilty hands in politics", in International Journal of Moral arul socialStudies.l. rir I il986).ilcusseau" J J : The First and seconrl Discourses, togerher with the Replies to critics an4 Essay

r.tn fhe Origin of Languages (1754); V. Gour:vitch (coord.) (New york : 19g6).stockcr, M.: tlturariry and conJtictittg varues (oxford; oxford university press, r990).williarns. B.: ,,Potitics and morar character", in pubtic and private Morarity, S. Flampshire(coord.) iCambridge: Cambridge University press, l97g).

i:

IL

i;

IL.F

F.

l,,i;;,L:I

i.i|'..It.

t:it,lr.

F.i