Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 67

Elemente privind politica de coeziune a UE în perioada 2014-2020

Prof. univ. dr Gabriela Victoria ANGHELACHE (gabriela.anghelache@gmail.com)

Academia de Studii Economice, București

Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE (actincon@yahoo.com)

Academia de Studii Economice, București / Universitatea „Artifex”, București

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)

Universitatea „Artifex„ din București

Drd. Radu STOICA (radustoica68@yahoo.com)

Academia de Studii Economice din București

Abstract

În acest articol, autorii analizează politica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada curentă, subsecventă perioadei de fi nanţare 2007-2013. Sunt

prezentate rezultatele obţinute ca efect al aplicării măsurilor specifi ce în perioada

2000-2006, modifi cările propuse pentru noua politică,alături de caracteristicile

Fondului Social European. Este evidenţiată ponderea FSE în cadrul bugetului de

coeziune, precum şi criteriile de alocare a fondurilor. Lista obiectivelor tematice,

împreună cu ţintele clare şi măsurabile, constituie borne utile din multiple puncte

de vedere asupra ciclului de viaţă al proiectelor fi nanţate din bugete comunitare.

Cuvinte cheie: coeziune, proiecte, indicatori, obiective, fi nanţare

Clasifi carea JEL: R11, R51,

Introducere

În perioada 2000 – 2006, în domeniul politicii de coeziune a UE, în urma măsurilor întreprinse, s-au obţinut o serie de rezultate. Printre acestea menţionăm: realizarea a 8 400 km de cale ferată construiţi sau reabilitaţi; 5 100 km de drum rutier au fost construiţi sau reabilitaţi; accesul la apă potabilă curată pentru încă 20 de milioane de persoane; asigurarea cadrului de formare şi conversie pentru 10 milioane de persoane anual; s-au creat peste 1 milion de locuri de muncă; PIB/cap de locuitor a crescut cu 5 % în noile state membre. Cu toate acestea, în rândul statelor membre, se menţin decalajele între regiuni. Astfel, pe glob, indicatorul PIB/cap de locuitor oscilează între 50 euro/locuitor şi 12.500 euro/locuitor. Şi în Uniunea Europeană există o serie de decalaje, mai ales în ceea ce priveşte ritmul de creştere al indicatorului. În unele ţări este chiar în scădere, iar în cele cu economie echilibrată, se ajunge la o rată de creştere de 25%.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201768

Pentru perioada următoare, accentul trebuie pus, în rândul ţărilor UE, pe eliminarea acestor decalaje.

Literature review

Anghelache, Voineagu, Manole şi Soare (2016) se preocupă de compararea programelor naţionale dedicate IMM inovative. Goldberg şi Pavcnik (2007) se preocupă de impactul globalizării asupra ţărilor în curs de dezvoltare. Anghel, Anghelache, Dumitrescu şi Ursache (2016) se preocupă de politicile grupate sub egida Iniţiativei Europene pentru IMM. Tosun (2014) dezvoltă un studiu comparativ asupra absorbției fondurilor comunitare regionale. Pylak (2007) consideră corelaţia dintre managementul la nivel regional şi atragerea de resurse fi nanciare din fonduri europene, Anghelache, Soare şi Dumitrescu (2016) descriu utilitatea platformelor informatice moderne în gestionarea proiectelor fi nanţate din astfel de fonduri. Hardouvelis, Malliaropulos şi Priestley (2007) se preocupă de analiza costului capitalului. Elgström (2007) analizează percepţia terţilor asupra Uniunii Europene în contextul activităţii de comerţ internaţional. Karacaovalia şi Limão (2008) se preocupă de politicile de liberalizare a comerţului în Uniunea Europeană. Glover şi Richards-Shubik (2014) analizează unele caracteristici ale crizei datoriilor suverane în Europa. Anghelache (2008) este o lucrare de referinţă în domeniul statisticii. Gomez-Puig (2008) studiază corelaţia între integrarea monetară şi costurile resurselor împrumutate. Anghelache, Niță şi Badiu

(2016) se preocupă de rolul remitenţelor în fi nanţarea activităţilor dintr-o

economie, cu impact asupra dezvoltării. Goos, Manning şi Salomons (2009)

analizează polarizarea locurilor de muncă în Europa. Baele (2005) studiază

unele efecte ale volatilităţii pe pieţele europene de capital. Barro şi Tenreyro

(2007) comentează impactul uniunilor monetare asupra economiilor naţionale.

Bekaert, Hodrick şi Zhang (2009) se preocupă de unele caracteristici ale

instrumentelor fi nanciare generatoare de venituri. Lommelen, Hertog, Beck

şi Sluismans (2009) analizează trei politici din categoria iniţiativelor dedicate

IMM-urilor şi utilitatea informaţiilor desprinse în dezvoltarea organizaţională.

Anghel, Dumitrescu şi Dumitrescu (2016) analizează contribuţia statelor

membre UE la fi nanţarea prin fonduri europene. Anghelache, Anghel, Manole

şi Lilea. (2016) prezintă conceptele şi instrumentele modelării economice.

Blank şi Buch (2007) dezvoltă pe tema sistemului bancar internaţional. Bris,

Koskinen şi Nilsson (2008) descriu unele principii ale evaluării corporative.

Dornean (2015) analizează rolul fondurilor europene atrase în România în

fi nanţarea dezvoltării regionale. Hernández-Cánovas şi Martínez-Solano

(2010) se preocupă de rolul sistemului bancar în fi nanţarea IMM-urilor.

Metodologia cercetării şi date

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 69

• Schimbări propuse de Comisia Europeană pentru perioada

2014-2020

Obiectivele principale avute în vedere sunt realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă

incluziunii, accentul urmând a fi pus pe rezultate concrete şi strategia de maximizare a impactului fi nanţării UE în aceste domenii. Comisia a prezentat în iunie 2011 propuneri ambiţioase, însă realiste, privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020. Structura bugetară aprobată, pentru Politica de coeziune repartizează astfel 33% (36 miliarde euro pentru a facilita „Conectarea Europei” se prevăd 4% (40 milioane euro), iar pentru alte politici (agricultură, cercetare, externe etc.) sunt repartizate 63% (649 miliarde euro), vezi grafi cul de structură următor:

Politica de coeziune; 336;

33%

Conectarea Europei; 40; 4%Alte politici; 649; 63%

• Principalele schimbări în politica de coeziune a Uniunii Europene

O primă problemă căreia i se acordă atenţie o constituie consolidarea efi cacităţii şi performanţei economico-fi nanciare. În acest sens, accentul va fi pus pe rezultate, măsurate prin indicatori comuni şi specifi ci programelor respective. Prin acest sistem de indicatori se va realiza o raportare, monitorizare şi evaluare adecvată şi obiectivă. Trebuie să se asigure un cadru de performanţă pentru toate programele, urmărindu-se parcurgerea de etape şi stabilirea de obiective clare şi măsurabile.

• Stabilirea unor etape şi obiective clare şi măsurabile.

Se impune evidenţierea rezervei de performanţă, în limita a 5% din alocările naţionale (la nivel de stat membru, fond sau categorie de regiune). De asemenea, alocările de fonduri trebuie să se realizeze în condiţiile asigurării unor condiţii pentru investiţii efi ciente. Trebuie să se asigure condiţionalitate macroeconomică, prin alinierea la noua guvernanţă economică. Utilizarea mai coerentă a fondurilor UE disponibile, reprezintă un alt aspect care trebuia urmărit şi îmbunătăţit. În acest sens trebuie să se asigure o deplină concordanţă între cadrul strategic comun, contractele de parteneriat şi programele operaţionale (vezi schema următoare):

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201770

În această direcţie, se impune îmbunătăţirea unor indicatori care să refl ecte: strategia globală de investiţii; aliniată la obiectivele Europa 2020; coerenţă cu programele naţionale de reformă; coordonare între fondurile politicii de coeziune, de dezvoltare rurală, de pescuit şi afaceri maritime; stabilirea de obiective şi indicatori care să măsoare progresele înregistrate în ceea ce priveşte realizarea ţintelor din programul Europa 2020; sporirea efi cacităţii prin introducerea unui cadru de performanţă adecvat; realizarea efi cienţei, concomitent cu consolidarea capacităţii administrative şi reducerea birocraţiei.

• Stabilirea unei liste de obiective tematice

Accesarea şi utilizarea fondurilor de coeziune trebuie să se realizeze în condiţiile asigurării unui program de cercetare şi inovare specifi c fi ecărei economii naţionale. Un alt obiectiv tematic îl reprezintă asigurarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), care contribuie la creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-urilor). Problema mediului înconjurător trebuie să aibă în vedere trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să aibă în vedere şi adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor. Protecţia mediului va trebui să se canalizeze şi pe creşterea efi cienţei resurselor naturale. Transportul durabil şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore reprezintă un alt obiectiv tematic prioritar. Ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea mobilităţii lucrătorilor va constitui un obiectiv prioritar în perioada următoare. În acest cadru se va urmări creşterea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, fl agel care tinde să ia proporţii. În domeniul educaţiei, obiectivul de urmărit este cel cu privire la creşterea competenţelor şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Consolidarea capacităţii instituţionale şi administraţii publice efi ciente va fi corolarul obiectivelor tematice, în sensul că se va putea realiza o simbioză corectă între individ şi administraţia publică.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 71

• Concentrarea resurselor pentru maximizarea impactului

politicii de coeziune trebuie să aibă în centrul preocupărilor

concentrarea investiţiilor FEDR.

Prin aceasta se va realiza creşterea efi cienţei energetice şi energiei

regenerabile. Cercetarea şi inovarea vor fi puse în slujba sporirii competitivităţii

IMM-urilor.

Structura concentrării resurselor este evidenţiată de grafi cele de

structură următoare:

Structura investiţiilor în regiunile

dezvoltate şi regiuni de tranziţie

Structura investiţiilor în regiunile

mai puţin dezvoltate

• Fondul social european (FSE)

Fondul social european este cuprins în bugetul politicii de coeziune al

Uniunii Europene. Având în vedere efectele recesiunii, concretizate prin criza

economico-fi nanciară, se agravează starea socială în majoritatea statelor membre.

De aceea, în bugetul politicii de coeziune se va pune accentul pe identifi carea de

noi surse care să asigure creşterea, în cifră absolută dar şi ca pondere, a fondului

social european. Pentru perioada 2014-2020 se va asigura creşterea de la 22%,

cât este prevăzut pentru 2007-2013, la 25% (vezi grafi cul următor).

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201772

Ponderea FSE din bugetul politicii de coeziune

25%22%

2007-2013 2014-2020

Din analiza datelor furnizate de instituţiile Uniunii Europene rezultă că din totalul fondurilor structurale (FEDR şi FSE), FSE va reprezenta: 25 % în regiunile mai puţin dezvoltate; 40 % în regiunile de tranziţie; 52 % în regiunile mai dezvoltate. În conformitate cu Strategia Uniunii Europene pentru anul 2020, accentul, în ceea ce priveşte utilizarea fondului social european, va fi pus pe următoarele: promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor; creşterea investiţiilor în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii; îmbunătăţirea promovării incluziunii sociale şi mai ales combaterea sărăciei; consolidarea capacităţii instituţionale pentru asigurarea unei administraţii publice efi ciente. În politica Uniunii Europene se va avea în vedere asigurarea unei dimensiuni sociale consolidate, care să se concretizeze prin: alocarea a 20 % fondul social european pentru incluziune socială; realizarea unui accent mai mare pus pe combaterea şomajului în rândul tinerilor; creşterea integrării şi asigurarea unui sprijin specifi c pentru impunerea proiectului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi nediscriminarea.

Fondul de coeziune reprezintă sursa prin care vor fi sprijinite statele membre care realizează un Produs Naţional Brut/cap de locuitor mai mic de 90 % din media înregistrată în UE-27. Direcţionarea sumelor din fondul de coeziune se va face, cu precădere aceste ţări, către: investiţii în domeniul mediului (în mod concret pentru adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor; îmbunătăţirea standurilor în sectoarele apei şi deşeurilor; asigurarea biodiversităţii, inclusiv prin infrastructuri ecologice; ecologizarea mediului urban; îmbunătăţirea economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon. De asemenea, se vor avea

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 73

în vedere investiţii în domeniul transporturilor pentru: dezvoltarea reţelelor transeuropene de transport (TEN-T); asigurarea de sisteme de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon. În politica Uniunii Europene se va realiza simplifi carea prin aplicarea de norme comune în repartizarea fondurilor de coeziune pentru dezvoltarea rurală şi îmbunătăţire activităţii în domeniul maritim şi pescuit. Opţiunea programelor fi nanţate din fonduri multiple va avea în centrul preocupărilor utilizarea FEDR, FSE şi Fondul de coeziune. De asemenea, se vor avea în vedere următoarele măsuri: norme armonizate în materie de eligibilitate şi durabilitate; o mai mare utilizare a costurilor simplifi cate; conectarea plăţilor cu rezultatele obţinute sau prognozate a se obţine; e-Coeziune, care presupune un punct de informare unic pentru benefi ciari; controlul comisiei se va realiza în mod proporţional, între accesarea fondurilor şi rezultate În aceeaşi direcţie se va pune accentul pe consolidarea coeziunii teritoriale. Astfel, se va urmări dezvoltarea urbană durabilă, prin folosirea a cel puţin 5% din resursele FEDR ce vor fi alocate. De asemenea, se va crea o platformă de dezvoltare urbană prin realizarea unei reţele între oraşe şi unele schimbări în materie de politică urbană. Vor fi iniţiate acţiuni inovatoare în domeniul dezvoltării urbane durabile prin fi nanţare limitată la un maximum de 0,2 % din fondurile anuale. Se va efectua o alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice şi slab populate în zonele cu caracteristici naturale sau demografi ce specifi ce. Politica generală va fi orientată către investiţii, prin promovarea utilizării unor instrumente inovatoare de fi nanţare (care să asigure extinderea sferei de aplicare la toate domeniile de investiţii; clarifi carea cadrului legal; utilizarea a 10 % pentru instrumentele inovatoare de fi nanţare şi iniţiativa comunitară de dezvoltare; utilizarea unei game de opţiuni care să ofere fl exibilitate administratorilor de programe). Utilizarea unei rate maxime diferenţiate de cofi nanţare, pentru fi ecare grupă de regiuni, va avea în vedere următorul principiu: 75–85 % în regiuni mai puţin dezvoltate şi ultraperiferice; 60 % în regiuni de tranziţie; 50 % în regiuni mai dezvoltate.

• Criterii de alocare regională a fondurilor

Se va avea în vedere realizarea unui sistem echitabil pentru toate regiunile UE (simulat pe baza datelor PIB a nivelului de eligibilitate pentru cele 3 categorii de regiuni). În această direcţie, PIB-cap de locuitor va fi elementul de împărţire a regiunilor UE, pe trei regiuni de state membre. Acestea vor avea echivalenţa următoare: regiuni mai puţin dezvoltate, ce realizează sub media

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201774

UE pe cap de locuitor; regiuni de tranziţie, cu realizări de 75-80% din media UE; regiuni mai dezvoltate, cu realizări de peste 90%din media UE. Fondurile, pe cele trei regiuni, sunt detaliate în tabelul şi grafi cele următoare: Regiuni mai puţin dezvoltate

Fondul de coeziune¹ 68.7Regiuni mai puţin dezvoltate 162.6Regiuni de tranziţie 38.9Regiuni mai dezvoltate 53.1Cooperare teritorială europeană 11.7Regiuni ultraperiferice şi zone slab populate 0.9

Total: 336.0

15,80%

11,60%

68,70%72,4

119,2

Alocarea bugetara Populatia beneficiara (mil. locuitori)

Regiuni mai dezvoltate Regiuni de tranzitie Regiuni mai putin dezvoltate

Schimbările privind utilizarea fondurilor comunitare vor intra în vigoare diferenţiat, conform calendarului de mai jos:

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 75

Concluzii

Gestiunea şi controlul – la nivelul Uniunii Europene se va consolida şi va viza aspecte în domeniul gestiunii fi nanciare (introducerea unui nou sistem anual de conturi; întocmirea declaraţiei anuale de gestiune; închiderea anuală a conturilor de către Comisie). Implementarea de noi sisteme de gestiune şi control va presupune o serie de acţiuni dedicate: acreditare naţională (care impune o responsabilitate

mai mare pentru statele membre); autorităţile de management vor acţiona în

calitate de autorităţi de certifi care; comisia poate revizui acreditarea în funcţie

de riscurile şi evoluţia programelor aplicate.

Impunerea unei mai mari proporţionalităţi vizează: excepţii pentru

programe cu volum redus; considerarea excepţiilor pentru sisteme care au avut

în mod consecvent rezultate bune; limitări ale controalelor de audit efectuate

de Comisie la nivelul operaţiunilor individuale.

Cooperarea teritorială trebuie să fi e infl uenţată prin: aprobarea

unui nou regulament separat de Regulamentul General; creşterea resurselor

fi nanciare (+30 %); concentrarea programelor pe maximum 4 obiective

tematice; gestiunea simplifi cată a programelor prin realizarea fuziunii dintre

autorităţile de management şi autorităţile de certifi care); facilitarea creării

grupărilor europene de cooperare teritorială (GECT).

Bibliografi e

1 Anghel, M.G., Anghelache, C., Dumitrescu, D. and Ursache, A. (2016). The

European Initiative for Small and Medium Enterprises. Romanian Statistical Review, Supplement, Issue 6/2016, pp. 49-58

2. Anghel, M.G., Dumitrescu, D. and Dumitrescu, D. (2016). Contribution of member

states to European fi nancing. Romanian Statistical Review, Supplement, no.9, pp. 57-63

3. Anghelache, C., Anghel, M.G., Manole, A and Lilea. F.P.C. (2016). Modelare economică, fi nanciar-monetar-bancară şi informatică, Editura Artifex, Bucureşti

4. Anghelache, C., Voineagu, V., Manole, A. and Soare, D.V. (2016). Comparative

Study of European and National Programmes regarding Innovative Capacity of

Small and Medium enterprises. Romanian Statistical Review, Supplement, Issue 6,

pp. 37-44

5. Anghelache, C., Niță, G. and Badiu, A. (2016). Migrants remittances – an important

and stable source of external funds, in the economic development of a country,

Romanian Statistical Review, Supplement, no. 12, pp. 83-90

6. Anghelache, C., Soare, D.V. and Dumitrescu, D. (2016). IT&C Platform Used

in Projects Financed from European Union Funds, Romanian Statistical Review,

Supplement, Issue 6/2016, pp. 59-67

7. Anghelache, C. (2008). Tratat de statistică teoretică şi economică, Editura

Economică, Bucureşti

8. Baele, L. (2005). Volatility spillover effects in European equity markets, Journal of

Financial and Quantitative Analysis, 40(02): 373–401

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201776

9. Barro, R. and Tenreyro, S. (2007). Economic effects of currency unions, Economic Inquiry, 45(1): 1–23

10. Bekaert, G., Hodrick, R. and Zhang, X. (2009). International stock return comovements, Journal of Finance, 64(6): 2591–2626

11. Blank, S. and Buch, C. M. (2007). The Euro and Cross-Border Banking: Evidence from Bilateral Data, Comparative Economic Studies, 49(3): 389–410

12. Bris, A., Koskinen, Y. and Nilsson, M. (2008). The Euro and Corporate Valuations, Review of Financial Studies, 22(8): 3171–3209

13. Dornean, A. (2015). Financing Regional Development Through European Funds. A Review Of The Effects In Romania (2007-2013), EURINT, Volume 2, pp. 141-153

14. Elgström, O. (2007). Outsiders’ Perceptions of the European Union in International Trade Negotiations, Journal of Common Market Studies, Volume 45, Issue 4, pp. 949–967

15. Glover, B. and Richards-Shubik, S. (2014). Contagion in the European Sovereign Debt Crisis, NBER Working Paper No. 20567, October 2014

16. Goldberg, P. K. and N. Pavcnik (2007, March). Distributional effects of globalization in developing countries. Journal of Economic Literature, 45 (1), 39–82

17. Gomez-Puig, M. (2008). Monetary integration and the cost of borrowing. Journal of International Money and Finance, 27, 455-479

18. Goos, M., Manning, A., Salomons, A. (2009). Job Polarization in Europe. American Economic Review, Papers and Proceedings, 99(2), pp. 58-63

19. Hardouvelis, G., Malliaropulos, D. and Priestley, R. (2007). The impact of EMU on the equity cost of capital, Journal of International Money and Finance 26(2): 305–327

20. Hernández-Cánovas, G. and Martínez-Solano, P. (2010). Relationship lending and SME fi nancing in the continental European bank-based system. Small Business Economics, Volume 34, Issue 4, pp. 465-482

21. Karacaovalia, B. and Limão, N. (2008). The clash of liberalizations: Preferential

vs. multilateral trade liberalization in the European Union. Journal of International Economics, Volume 74, Issue 2, pp. 299–327

22. Lommelen, T., Hertog, F. den, Beck, L. and Sluismans, R. (2009). Designing plans

for organizational development, lessons from three large-scale SME-initiatives,

United Nations University - Maastricht Economic and Social Research Institute

on Innovation and Technology (MERIT) in its series MERIT Working Papers

with number 027

23. Motofei, C. (2017). Vectors of economic growth in the eastern area of the EU.

Theoretical and Applied Economics, 22(1 (610), Spring), 215-226

24. Pylak, C. (2007). Intelligent Region Management = Intelligent Absorption of EU

funds. Romanian Journal of Regional Science, Volume 1, No. 1, pp. 70-80

25. Tosun, J. (2014). Absorption of Regional Funds: A Comparative Analysis. Journal of Common Market Studies, Volume 52, Issue 2, pp. 371–387