6576837 Ioan Cezar Examenul de Psihologie Vol2 Ed

5/12/2018 6576837 Ioan Cezar Examenul de Psihologie Vol2 Ed

1/46

C E Z A R I O A N

EXAMENUL DE PSIHOLOGIE gind'rea IImbajul memoria. imaginat1a

Edlbn S luAa lNsc i1111-.

1 1 1 1


2/46

Coperta real lzata de: Adrian MITV

ISI I l173- I7IU-Z-1

I S ISTEM I/


3/46

S E T 1 . S T A O I I L E O E Z V O L T A R I I I N T E L E C T U A L E

r f o rm a s u p e ri o a ra I o P l im a l ef ic ie n l a l Id e A D A P T A R E " r l a S i lU a ! i i n O i , p r o b l em a t ic e I

p r i nI .r

A C O M O D A R E , c a r e st ru c l u ra r e A S I M I L A R E d e n o i i n lo rm a ! iia m o de l u l u i d e c u n o a" e r e l e a p e b az a s ch em e l o r o p e ra lo ri id e p i i s ir e I s li r ii l o le r i o l r e l ~ i I C l P lc il i ! i i c o g n il i v ep ri n t r l l s lo m lr e a e xp e r i e o !e i d e c ar e s ub ie clu l d is pu n e d e j aI O l e r i o l r e4

NOTA:Lectie "St ediile dezvolfarii intetectoete" este consiaerete demajoritalea e/evifor drepf "piatra de incerc are" a capitolu/ui.Dificultafile invocate provin, in primul rand din aglomerarea, pedoar doua pagini de manual, a unw mare volum de notiurnetemitiere.Attet in tete unui esttet de text, e/evul fieebenaoneeze lectura, fie lncearca sa memoreze mecanic celedOUB pagini.Ca urmere. mejontetee candidatilor se prezinta /aexamen cu spererus s ec re ta c a "nu-mi v a pica focmai asta!",Este stiut insa c a un candidal COMPETlTlV nu are lacune inpreqetire. Succesul la examen e conoitionet de stapanirealNTREGII materii; se impune, deei, sa ebordsm, cu ineredere incapaeitatea noastra cognitiva. o ? l eceeste tect ie. Exerciti ite careurmeaza $1comentar ii le stesete la resoimeun se vor dovedi utileace/ora care au tenacitatea de a parcurge textul pan. la cepet.Succes ,I

SETUL 1TEST 1Fiecare atirmatie de mai jos este sau aoevarata (A) sau talsa (F).Marcheaza raspunsut corespunzator:1. Primul stadiu de dezvoltare intelectuala are 3 substadii deoareceexista 3 tipuri de reactii circulare.

A/F

2, Princ ipala acntzltie datorata react ii lor clrculare primare este includereain schema reflexului necondltlcnat a unor noi stimulari.

. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . AlF

3. 0 reactie circulara prirnara este cantonata in intregime la nivelulpropriului corp; "Iumea obiectelor" apare odata cu reactiile circularesecundare.

........ .A/F


4/46

....................................NF

modelelor) de cunoastere, ca urmare a asimilarii de nol lntormani :d. 0 cornponanta a asimilarii;e. 0 componenta prin care se raalizeaza adaptarea optima la situatiiproblemaliee. .

4. Deoarece gAndirea nu a aparut inca, ,eaeliile clrculars nu denaIR uneomportament Inteligent.

Marcheazi litera corespunzitoare unui rlispunscorect!

8. Ca si asimilarea, acomodarea:a. esta prezenta numai in primul stadiu al inteligentei;b. asigura dezvoltarea psihica de-a lungul celor patru stadil a le consti tu ir iiintelectului uman;c. esle 0 modali tate de coordonare a structurilor;d. modifiea schemele de actiune deja existente;e. aiusteaza schema la particu lar ital ile variate ale obiectelor.

5. Prin " intel igenla senzorio-motor ie" sa 1nlelege:a. ariee raspuns motor care urmeaza exci taliei sanzoriale;b. executarea"'unui act motor adecvat unei stimulari senzoriale;e. 0 intel igenla care exista lnaintea l imbajului;d. gandirea care exista inaintea l imbajului;e. intal igenla praetiea a sugarului, adieR acea inteligenla orientata sprereusita acliunii ( ! ? i nu spre emiterea de adevarur l) .

6. in psihologia genetica, prm asimilare se lnlelega:a. un proces psihie;b. 0 operatle psihiea;e. forma de adaptare optima, eticienta, la situatii noi , probtematice, prinrestructurarea datelor experienlei;d. un tip de reactla ei,eulara;e. mecanismul (funclia) de integrare a noi informalii la 0 schema deactiune deja existenta.7. Acornooarea este:a. un mecanism al dezvottarii psihice;b. mecanismul dezvolta,illntelectuale;c. proces de schimbare (resuucturare) a structunlo, (schemelor sau

9. Spre deosebire de asimilare, acomodarea:a, este un stoe de cunost inta;b. este un ansamblu de operati i;c. este conducatoara, la f inalul intel iqentsl senzorio-motar ii ;d. retace echilibru l perturbat de asimilare;e. contribuie ta formarea conceptului de nemar.

10. Schema de actiune:a. orqanizeaza si ordoneaza datele lumji externe perrnitand consti tu irearealului la copil:b. este 0 structure psihica;c. este 0 structura psihrca fixe.;d. accepta mnuento senzoriale (care 0 pot modifiea);e. este intotdeauna ereditara.

7


5/46

11. Actiunea:a. este izvorul mtellqentei:b. este considerata forma prirnara a qandini :c. este un proces psihic foarte complex;d. are 0 cornponenta motivanonala:8. poats fi alai rnater iala (externa) cat ~i intelectuala (rnintala).

c irculare secundare si tertiare:d. face posibi la apari t.a condui tei de cautare a obiectului pierdut ,

12. lntetiqenta:a sau mtelectul:b. se realizeaza prin inter ior izarea actiunilor:c . se real iz .eaz a prin echilibrarea asimrarf cu aco-nodarea:d. apare atunci cane este pos.bita reversrbilitatea operatulor:e. apare ocata cu instalarea capacitatu de operare cu simboluri .

13. Heactiue circutars:a. sunl tnascute:b. ca ~i asimilarea si acomodarea, nu sunt specifice vreunui stadiuanume ci actioneaza pe intregul parcurs al dezvoltarii psihice;c. caracterizeaza inteuqsnta senzorio-motorie;d. sunt operant psihice;e. sunt scheme de actiune.

14. Schema permanentei obiectului:a. cste inascuta:b. se dobandeste la lnceputu! stadiului intel iqentei senzorto-motoru:c. este 0 schema global. care benef lciaza de expansiunea reacti ilor

9


6/46

TEST 2Flecare aflrmatle aste adeviiratii sau talsii. Marcheaziiriispunsul corespunziitor!1. in stadiul inteliqentel senzor io-motor ii, eticlenta unei actumi noi estecriter iul dupa care schemefe aeestei actiuni se pastreaza sau se elimina,.................... .. .. AlF

2. La nivelul intel igen1ei senzorio-motori i eficienta unei actiuni noi sedescopera prin tatonare (incercare) practice !? i nu prin ref lexie rnentala.

....... AlF

3. Daca in RC1 schemele de actluns coar se repetii separat, lncepandcu RC2 schemele incep sa se combine intre ele.

....... AlF

4. Conduita de cautare a unul obiect ascuns denota atat formareaschemei obiectului permanent cat sl combinarea unor scheme odata cuexpansiunea RC2 ~i trecerea la RC3.

.......AlF

5. Haactiile circulare tertiare sunt 0 simplii aplicare a mijloacelorcunoscute la imprejurari noi , adics. un exerci tlu de asimi lara funct lonala.

.............................. . AlF

6. La nivelul reactiilor circulare secundare, copilul inventeaza ~idescopera noi mijloace de actiune.

..................... AlF

7. Deoarece coordanarea schemelar este ghidatii numai de reusltapractica (tatanare), lipsaste coordanarea ~i verificarea rnintata,

10

inteligenla aceasta aste senzono-rnotone............................................................................................................ AlFB. Unui copll ii este ascuns obIectu l pre lerat pe care toemai n pnvea (saacapers abiectul cu a bucata de pAnza sau sa interpune un ecran intrecopil $i obiect). Capilul plange, dezamiigit, ca ~i ciind obiectul ar IidlspArut camplel. Acest lapt demonstreazii :a. cop ilul sa alia in stadiul rsactlllor secundare.. AlFb. copilul se afta in stadiul rsactlilor ter tiare .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. ... .. .. ... AlFc. schema obiectului permanent nu s-a elaborat inca ............................................................................................................ AlF

9. Acela~i copil, dupA 2-3luni, este capabil sa indepiirteze ecranul $i sagaseascil abiectul dori!. EI .eviden\iazii acum conduita de cautars aobiectului pierdut In loeul unde obiectul fusese vazut initial. Aceastademonstreaza formarea schemei obiectului permanent pe bazacoordonii rii dintre vedere, deplasare ~i apucare............................................................................................................ AlF

10. Acela,i copll cauta obiectul ascuns, in acela~i loe X unde l-a gasitantenor (~i chiar sub prlvinle copilului obiectul aste mutat In alt loe V).Acest comportament este lipsit de relevan\8 pentru psiholog............................................................................................................ AlF

11. La sfA"IitUI stad iu lu i inteligenlei senzono-motortl, cepilul e capabilsil gaseasca noi mljloace de acnune pentru atingerea acetutasiscop.Aceasta demonstreaza ci l:a. acomodarea prevaleaza asupra asimi lani............................................................................................................ AlFb. reactille circulare tertiare au un roI de experlrnentare activa .. copilulI lind motivat (at ras) de noutatea In sine a act lunl i lmediata............................................................................................................ AlF


7/46

c tipsesc coordona nle interne ale schemelor, acttunea linataconstruindu-se treptat. tot pnn tatonan practice.

......... A/F12.0 schema globala este a surna de scheme.

......... A/F

13. 0 schema globala care permile atingerea scopului prtntr-un mijlocadecvat, corrine a schema prtnctpata (apticabra scopului) caresubordoneaza una sau mal multe scheme secundare (aplicabilemijloace lor) . Coordonarea acestor scheme asiqura reusr ta acnunli

......... A/F

14. Copuul rouseste sa indeparteze perna care se interpune intre el $ijucar ie . In acest cornportament rernarcam imbinarea (coord ana rea) maimultor scheme de actiune partiale in vederea atingerii scopului final(apucarea obiectutui)

......... A/F

15 in limp ce intehgenla senzorio-molone se oemonsrreaaa nurnai prinreusua sau adaptarea practica. inteliqenta reflex iva {formala} are catunctie cunoasterea $1 snuntarea de adevaruri, Altfel spus. valorileinteligentei senzorio- rnotoru sunt doar r eu sita s i e se c ut in t imp ce valorileintelectuale reflexive sunt adevarut s i falsitatea. lnteuqentasenzorio-motorie este orientata spre reusita practica lar lnteliqentaretlexfva spre reusita distingerii adevaru lu i sau fa lsitalii unei propozinilogice.

. A/F

16. Reactia ctrcu lara prirnara desernneaza comportamentul sugaruluicare tinde sa reorocuca activ un rezultat obtinut lntarnptatcr in careintervine numai corpul propriu al copilului .

.........AlF17. Copilu l introduce variatii $i experimenteaza activo Nu mal repetaprocedeele cunoscute ci cauta posibititati noi de acnuns, noi mijloace

prin care sa-s : atinga scopul . Predornina deci , acomodarea....AlF

18.-intinzand mana sa apuce un oblect, daca ascundem obiectul dupaun ecran, copilul isl retrage pur si simplu mana; ca si cum obiectul ar fcisparutt'Acest fapt demonstreaza ca sugarul este lipsit de memorie .

...A/F19. "Doua pahare cu forma ~i dimensiunile idenlice sunt umplute pan ala acelasi nivel cu lichid colorat. Copiii care participa la experimentconstata egalitatea deplina a nivelului in cele doua pahare. Apoi se lasaca martor un pahar din cele ooua $1se varsa lichidul din colalalt paharin doua pahare mai mici. Fiind tntrebap unde este mai mult lichid: inpaharul mar tor sau in paharele mici? -cop ili raspund ca in paharul mar toreste mai putm lichid (desi transvazarea se face sub ochii lo rl)". Acest Iapteste l ipsi t de relevanta.

..A/F20. "Copilul sta in patut ~I din lntamplare i~1pnnde picioru l Tntre gratii;incearca sa-l scoata, nu reu$e$te, incepe sa SCElnCeaSCa~i e gata saplanqa, semn ca taptut tl jeneaza ~i-Inel inisteste. Reuseste pan a la urmasa scoata piclorut din aceasta capcana. insa, spre surprindereaobservatorului el repeta rniscarea de introducere a piciorului!Procedeaza astfel de 4-5 ori la rand."E vorba despre exerci tii de asimi lare

...A/F21. "Paharul acesta este mai gros decat eel de mai lnainte dar esle totatat lichid de baut, lncat daca punem lichidul in celalalt pahar are sa fietot una" Copilul a realizat 0 conservare a materiei.

...A/F

Asoclaza corespunzator elementele din cele douacoloane:22.A) gandlre concreta8) qandire formal a a. operatute se reanzcaza doar inprezenta obiectuluib. operatia de seriere se poate realiza

daca otnectere sunt prezente dar nu se13


8/46

23.A} stadiul operati ilor concrete8) stadiul operati ilor formale

24.A) stadiul preoperational8) stadiul operatlitor concrete

25.A) react il c irculare primareB) reactii c i rc u la r e s e cu nda r eC ) r e a otu c ir c ula r e te r tia r e

mai realizeaza pe plan verbal (chiard ac a s e r e fe r a la a c ele a !? i o bie c te )c.apare reversibilitatea prmreciprocltated. apa re reversibili tatea prin inversiunee . e s te postblla ~iope r a tl a d e c l as if ic a r ela nivelul reprezentarilorf. operatlile S8 realizeaza asuprapropczttlllor logice (pe rmitancc o ns tr u ir e a r a tl onamen t e lo r )

d. atuneicano adultul i~i suge degetulin mod sistematic8. atunei cand copilul arunca mingeadin nou dar aruncarea este maiputern ica oecat pr ima data.

a. apare simbolismul verba lb. debuteaza coordonarea acelarqrupan cperatlonae care pot asociacanti tatea la nurnarc. operatia princ ipala este clasi ficaread. apare capacitatea de coordonare ajudecatilore. apare capaeitatea de coordonare aoperatiilor $i conceptelor1 . prescolarul se elibereaza partial delimitele acuunllor motoriia. pornind de la lntormatll perceptive,copilul poate opera deduclii mintaleb. copitul peate combina intorrnatiile peplanmintalc. gandirea opereaza cel mult eureprezentari rpreconcepte")d . nu poate fi surprinsa invariantae. obiectele sunt schematizate princuvant si pot fi Inlocuite eu aetesimbolicea. a tunci cane copilul scutura 0 jucarieb. atunei cane copilul scutura jucar ia dince in ee mai tarec. atunei cand copilul 1$1suge degetul inmod sistema tic14


9/46

RAsPUNSURISETUL 1

TEST 11. Afi rrnatie falsa; psihologia qenetica deserie 6 substadii ale lnteliqenteisenzorio-motorii. ReaC1iile circulare apar astfel: cele primare insubstaoiul II, cele secundare in substadiul III, jar cele tertiare insubstadiul V. Primul substadiu este eel al reflexelor neconditionate: pebaza si in prelungirea acestora apar, in substadiulll, reactiile circulareprimare. Substadiul al IV -lea este unul de expansiune sl combinare areactiilor circulare scundare. Ultimul substadiu permite dezvoltareareact ii lor ci rculare terti are si rea.izeaza " trecerea spre stapele intel ipentetsist~matice" ( ve~i ult'imul paragraf de la stadiul inteligent'elsenzorio-motori i ) .

2. Afi rmat ie adevarata. Structurile tntenqente! se construiesc pe fundalul~i in prelunqirea reflexelor neconditionate, in contextul activitatilorsugarului de relationare cu arnbianta.Fleactiile circulare pr imare ( RC1 )permit primete asirnitari ~i acornodari, extinzand ar ia t u n c u o - m r a reflexnecondi tionata prin inc luderea de nOIsumufart . Ast fel, scheme Ie suptului( care este unul din eele mai importante reflexe neconottonatemanifestate imediat dupa nastsrs ) se pertectioneaza treptat in sensu Iacornodarii la detal ii le concrete ale stimulului s l totodata atrag in c ircuitutlor alte zone sensibile ( copilul dectanseaza reflexul de sup! nu numai laint rodueerea mamelonului in gura ci si la stimularaa attor zonesenzoriale, din jurul gurii). Aceasta cresters continua. a numaruluistimuli lor care ceclanseaza reflexul, reprezin ta 0 prima depasire arnontajului ereditar o ter i! de fizio logia nou- nascutulul.(Pe de alta par te ,cred ca ai recunoscut aiei un exemplu de asimilare). Aceeasi traiector iea orterenneruor progresive si a lndepartarti. p rin achizitie, de tizlolcq iareftexa. cunoaste 5i reflexul neconditionat al apucarii: din spasmodic ~ihaotic, din neoiterentiat $i global, el devme tot mai nuantat si specializat,capatand trepta t oaracteristicile apucani de tip uman.

16

3. Pr ima parte a afirrnatle l este aoevarata, cea de-a doua parte este talsa,In tr-adevar. caracteristic pentru RC1 este faptul ca in comportamentu lcopilului nu intervin elemente exterioare propriutui corp; el nu se ssrvestade obiecte din arnblanta pentru a realiza 0 RC1. Chiar daca stimulul esteambiental, sugarul reactioneaza tara sa taca apella vreun obiect; reactialui este ne-mediata ( in schimb, intr-o reacne circulara secundara-RC2-,el toloseste ca mijlocitor un obiect cum ar fi snurul jucar ie i pentru a obtinedin nou stimularea care l-a incitat; deci rnedtaza reiterarea rezultatu luiprin intermediul unui element exterior corpului, acest element fiindprototipul mijloacelor de mai tarziu prin care tsi va atinge scopurile incadrul unui comportament inteligent propriu-zis.) Astfel inlelegemcentrarea sugarului asupra propriului corp.Decentrarea care urmcaza odata cu RC2 ( alocentrism ) NU InseamnaTnsa ca sugarul a devenit constient de existenta unei lumi obiective!"Lumea obiectelor" se construiaste (1), treptat, pe masura elaborariischemei obiectului permanent (aceasta se petrece spre finalul s tadiului ).Sugarul nu e capabil, deocamdata, sa CONSTA TE existenla obiectivaa unui medlu structural. Universullui e alcatuit d in tr -un "tab lou de obiectetrecatoara", inconsistent, pasager, instabll. Deocamdata progresulconsta In ORIENTAREA ACTIUNILOR copilului si spre AL TEELEMENTE de actiune dscat cele ale propriului corp ("~~urul magic" allui Piaget, suportul, bastonul etc.) Nu raalizeaza existenta stabila sldistincta a cosmosulu i obiectual, a relatuor dintre ob iecte si tenomene,a cauzahtanl obiect ive, a relati ilor spatio-ternpcrale etc. Nu S8 desprindepe sine ca obiect distinct in tre atte obiecte.Realitatea obiectiva nu este, deocarndata, CONSTATAT A . Nu esterettecta ta ca in inte llqenta de mai tarziu. Nu face ludecatl _9onstata tive;nu apreciaza. Se rnarqineste doar la ACTIUNE PRACTICA. "Logica" si- judecalile lui se reduc la reluarea acelei actiuni care a fost lncununatade succes in contruntarile sale adaptative!! Coerenta si fluxul actiunilorlui nu se datoreaza vreunei sesizari .a relatiilo r obiective dintre lucruri cise cobanoeste.treptat, pe baza ... iNTAMPLARIl II! (Daca, dinIn tarnplare , e l rea lizeaza 0 actiune care se covedeste satisfacatoare:pastreaz a aceasta actiuns ~i 0 reutilizeaza intr-o imprejurareasemanatoare viitoare. EI are asadar 0 maxima "Incredere" in actiuneacare s-a dovedit e ficienta. isi construtesta, deci, comportamentu l printa tonare; prin incercari si eror i, Are 0 MloQicaa actiunii" care, ea singura,


10/46

iiorienteaza comportamentul ~i dezvoltarea intelectual;;).Ca dovad;; ca In acest stadiu actlunea practice (~i nu sesizarea rela!iilorobieclive a le realita!ii) esle singurul criteriu de or ientare ~i adaptare slauurmatoarele observa!ii: sugarul descopera d in lntamplare ca tragerea desnur sau de suport provoaca sunetut dorit (respectiv Ii apropie jucariasiluatil la mare distanta ) apoi, chiar oaca lnlocuim jucaria sau dacapunem obiectul LANGi\ suport, sugarul repeta (!) acuunea care Iiadusese satisfactie anterior. Acest mod neadecvat de actiunedemonstreaza atat ca sugarul nu seslzeaza relatiile obiective dintreoblecte cat ~i ca este or ientat NUMAI de succesul (intamplator) al actlunuanlerioare. lata ce este 0 tatonare! (inca un exemplu elocvent pentruspeci ficul aeestei intel iqente care nu benef lciaza de " Iumea oblectelor":dorjndu~i un obiect care este ascuns intentlonat de expertmentatorDUPi\ un paravan, copilul descopsra din lntamj:Jare seria optima demi~cari care iipermit sa inlature obstacolul ~isa recobandsasca oblectulpreferat; daca CHIAR SUB PRIVIRILE COPILULUI ascundem din nouobiectul iN Al T lOC(!), copilul se va lndrepla spre locul unde gasise laincercarea antenoara oblectul! Adidi se orienteaza dupa succesulactiunii practice anterioare! Adica nu este capabu sa sesizeze retatiileobiective dintre obiectele lumii lnconjuratoare.)in concluzie, ISM este 0 inteligen!a pracuca, Iraita, onentata spresuccesul actiuntlor sl nu una reflexive.Vezi acum, in manual, fraza acum S8 iveste un inceput de orientared up a c r ite r li d e e fic ie n 1 i:i a propri i lor actiuni..

4. Aceasta afirmatle invalideaza lntreg efortul teoretic al psihologieigenetice! Aflrmatia este categoric falsa. Oaca nu putem vorbi de 0gandire antertoara limbajului, este Ins;; obligatoriu sa acceptarn 0intel igenla prelingvist ic ;; (deci antenoara ~i gandirii ). Aceasta intel igenla(ISM) este nu numai antenoara gandiri i c i ~ i"embrionara" pentru aceasla,la nivelul ISM realizandu-se primele rszolvari de probleme ( practice! ),adica primele adaptan: apoi, operatiile gltndirii deriva genetic dinac!iunile practice ale sugarului allat in stadiul ISM. De~i sugarul nu estecapabil de conserviirile de mai tiirziu, de reversibilitate (acestea liinddeflnitorii pentru gandirea reflexiva), de raponarnente deci de 0intel igen!a onentata spre deosebirea lalsului ~i aosvarului un", propozi ti i:

el poseda totusi un comportament inteligent demonstrat de succesul inactiumte de adaptare prin coordonari de scheme initial disparate.Reunirea unor scheme care prin ele insele nu puteau asigura succesulaoaptari i dar care prin integrare ! i i i coordonare aSigura atingerea scopuluisau a t inter. reprezinta deja inteliqenta.

5. Corect: c, e.Sunt incorecte variantele a !? i b, in teliqenta nu este raspuns sau execufiamotorie, nu e niei act reflex! Inteligen!a umaria nu e biologie ci selundamenteaza pe biologie depasind-o, Inteligenta apare odata cuaxersari le sehemelar ereditare !?ise dobandsste pe rnasura ccordonanischemelor.Incorecl d: in 1935 P. Janet (vezi rolul proceselor alective!- P. Janet,psihiatru francez. pionier al psihologiei genetice, precursor ~i maestru allui Piaget) publicase lucrarea "Inlellgen!a lnaintea limbajului" dar uncolaborator a eitat gre~it titlul lucrarii scriind "Gandiraa inaintealimbajului" atragand din partea lui Janet remarca "Asa ceva este 0absurditate!" .Piaget admite, deasemenea. ca nu este posibi la 0 "gandireprelingvistiea" dar ca. in schimb, este obligatoriu sa admitem existentaunei ~inteligente prelingvistive"= ISM. Este 0 inteligenla "practlca". trai ta", nicidecum retlex iva, S8 exprima exclusiv prin actiuni, esteprecursoarea gandiri i.

6. Coreet: e. Asimilarea nu este proces psihic, nu este operatie (vezidef inirea aeestora in manual, capi tolul inl roductiv! ), nici react ie ci rculara.Varianta C58 retera la lntel iqenta.Asimilarea este: once proces de "lncorporare sau absorbt le" de informatiinoi pnn intermediul unei scheme existente deja. Driee inf luenlaexter ioara, ar ice continut de invalare este asimilat (modelat ~i integrat)structurilo r cognitive personale(in acest sens se afirrna in pedagogie cadaca un elev nu poate prezenta 0lsctie cu cuvintele proprii, ded dacenu-si totoseste strueturile cognitive personale, el doar a memoratrnacamc lectia SI nu a asimilat-o). Lumea este asirnllata la schemelesubiectului. Asi~ilarea e -folosirea mediului extern de catre subiect invederea alimenlarij schemelor sale reflexe sau dobanclte". ( Un autor,

19


11/46

referindu-se ta asrmuarea perceptive, daoea urrnatorul exemplu: .. canoprivese un tablou, nu tabloul intra in mine ei, intr-un fel, eu patrund intablou")Dar asirnilarea este indisociabila de acamodare; pe parcursul allmentari ilor cu lntorrnatii, schemele respective se acornodeaza la lucrurllerespective 58 aiusteaza la detaliile lucrurilor asirnila te ( forma, mar lrneamamelonului mamei sugarului In timpul suptului)Piaget preciz eaz a: "asimilar e a sste conservatoare, tinde sasubordoneze mediul organismului asa cum este 8 1 ; acomodarea, inschimb, este izvor de schimbari supunand organismul la diverseconstranqeri ale mediului. lnteliqenta consta ins a tocmai In a Iecoordona."

7. Corect: a, c, e

8. Corect b, nefilnd corect a: TOT procesul de constituire a intelectului'in tot ce are fundamental, se roanzeaza prin mteracttunue dintreacornodare Sl asimiiare.Var ianta c se retera la in teliqenta tar d si e numarla acomodare.

9. Coreet c, d. Referitor la e: nurnai intetactiunea ointre acomodare 5iasimilare duee la achizitii noi, Referitor la d: ech.librarea poate ficonceputa ca pe a replica pe care asimilarea 0 pnrneste din parteaacomodaru.: ariee asurutare esle urmata imedial de 0 restructurare aschemei (extensiune, comprimare). Darschema rnodi ficata declansaazaimediat asirnuan pentru alimentarea noilor elemente. Prin acornodarisunt generate noi s tructuri ce vor perrnite nai t ipuri de asirnilare s.a.rn.o.Intendinta de echil ibrare dintre astrni lare s i acomodare, sistemul intelectualtrece la nivelur i tot mai Inalte , deci avolueaza.

10. Corecl a, b, d. Lumea este asirrulata functie de schemele de caredispune subiectul. .Apoi schema nu este tixa (aceasta ar exclude dezvoltarea) ci daar re la tiv

20

stabila (avanc lac acornodan).o schema este un mod de lucru, de deplasare in spatiul psihic, deoperars. Un mod de organizare a unei actiun i (ara ta cum este orqanizataactiunea, arata care este structura Iunctionala a actiurui): cu catscheme Ie sunt mai coerent organizate, cu atat acnunea este maiadaptata, ORI TOCMAI ACESTA E SENSUL TRECERII DE LAREFLEXELE NECONDITIONATE LA ACTIUNILE INTELIGENTESENlORIOMOTORll.lnteligenla senzorio-motorie avanseazaproportional cu gradul de coordonare a schemelor d ifer itelor actiuni. Unaeste, spre exemplu, actiunea de supt a nou- nascutului in primele oredupa nastere ~ i alia act iunea de supt cupa multiple asirnilar i !? i acornodarlale schemei suptului. Aceeasl actiune a suptului evolueaza, treplat, pr inelaborarea $i diterentierea proqresiva a schemelor.Ansamblul tot maiorganizat si tot mai diterentiat, este in pnmul rand eel al schemelor!$inumai ca urmare a ACESTUI fap!, actiunea devine tot rnai precisa ssimai adaptata scopului. (Despre actiuni vorbim referindu-ne la gradullorde adaptare la scop, despre scheme vorbirn vtzand gradul de coerentasi coordonare.)Dar cum se diterentiaza scheme noi (lacand asttel ca actiun lle copiluluisa fie, treptat, tot rnai nuantate sl mai numeroase, mai complexe,Irnboqatind astfel comportamentul copilului)? Raspuns: indiferent denivel, diterentierea se face pe baza acelorasi mecanisme- asirnilarea siacomodarea.Ast fel, la schema ini liala tact il -chinestez ica pe care copi lulo evioennaza in primele zile cupa nastere (apucarea)se asirru leaza diverse obiecte. in contactul cu acestea, cu var ieta tea lorconcrete, copilul acomodeaza schema la obiecte. Ast fel, t reptat, schemaglobala se va diferentia in scheme!e: apucar li (care svolusaza, ea lnsasi,stadial), scuturarii, apucaru, tractiunii. Ma; de parte Insa, schemele potinteractions intre ete: apare coordonarea schemelor. Apare 0 schema.noua, smtetica, mai complexa.Astfel sunt posibile actluni In care secombina apucarea ~i scuturarea; apucarea, tractiunea :;;; scuturarea;tractlunea, scuturarea !?i apoi aruncarea. Daca din schematactilo -ch inestezica iniliala s-au diferenliat nolle scheme ale apucarii !?itractiunii, acestea se pot coordona intre ele tormand schema sintetica asuportului ( consta in a trage de un suport, cum ar fi un covor sau 0 talade rnasa, pentru a apuca, de pilda, 0 jucane situat .. pe suport dar la 0eistanta prea mare pentru a fi aoucata direct de catre sugar).

21


12/46

Dar in ce context, in cadrul caror fapte concrete de vialii ~i comportamentsa petrec toate aceste achizilii (aparitii de noi scheme si coordonari descheme)? Raspuns: In cadrul reacnnor circulare. Aparipa reactiilarc ir cu la re a sig ur a e xe rs ar ea ~if or ma re a s ch em e lo r. Precizari:a. RC nu sunt schemel Ele cuprind scheme! Se infiripa pe baza unorscheme preexistente lor, dar ocata elaborate ~i exersate, ele conduc lanoi scheme, permit formarea ~i combinarea schemelor.(RC nu se potmanifesta caca nu ex ista schem e de actiune.Dar s en su l lo r, ral iuneaexistentei" lor, vizeaza toemai diferentierea ~i combinarea de scheme).b. RC sunt conduite, cu rol de exercipu functional; sunt circuite saudemersuri comportamentale repetitive (serii) care permit asimilarile siacomodarile(vezi ~i exerciliul 13) .

11. Corect: a, b, d, e.Procesul dezvottam psihice sa reahzeaza ~j prin interiorizareaactiunilor.Similaritatea dintre actiunile externe (materia le) ~i actiunilemlntale, dovedsste rolul acttunil in formarea inteligenlei. Operatiilein telectuale, de pilda, nu sunt a ltceva decat actlunl interior izate. Piagetpreolzeaza: "once act luns care sa repeta sau se generalizeaza prinaplicarea la noi obiecte, genereaza, ch iar pr in aceasta, 0 schemii".In ter iorizarea actiunilor se face insa sub forma asimiliir ii (se realizeazacu achizi tii le anterioare ale subiectului ~i poarta amprenta acestora).Daractiunea nu este proees psihic.Ace~ti doi termeni au 0 semnificatiedistincta. (Vezi manual) .AC\iunlle se realizeaza (~i) prin intermediul proeeselor psihice (Ia nivelullor). Sunt modalitiiti organizate ale comportamentului, care nu seoeclanseaza fara un imbold motlvaponal, cupr inzilnd diverse operalii demodificare, transformare a informatiei pentru atingerea unui scop.Distingem acpunl: MATERIALE ~i MINTALE. AC\iunea materiala esteoperare efectiva cu lucruri. Acliunea mintala e operare cu imagini ,i idei( are contlnut simboliccr semantic). intre aceste tipuri de actiuni existainterdependente. Astlel, GENETIC ACTIUNILE MINTALE REZULTADIN INTERIORIZAREA ACTIUNILOR MATERIALE (dar dispun despecllicul det de natura aparte a lumii subiective). Schemele acpunllmintale se eleboreaza datorita ac~unilor materiale.

12. Corect: b, c.Dincolo de once lnterpretan, inteligenla ramane un fenomen , iproprietate (lnsuslre): de integrare, de coordonare, de "interlegere";fenomen cognitiv ( nu emotiona l sau volitiv). in schimb intelectu l e sistemcentrat in jurul gandirii abstracte ~i logice, in cadrul caruia figureazii ~iinteligenta ca 0 lnsusire a a ce stu ia (v ezi m an ua lu l).Sunt incorecte variantele d ~j e: am vazut cand ~ i c um a pa re in te lig en 1a ;la d ~i e fiin d v orb a d oar d esp re div erse sta dii a le in te lige ntei.

13. Corect: C.Pentru d ~i e, vezi exerc itiul l0.Precizarl: RC sunt conduite caracteristice ISM. lnitial, ele stau la bazainc luderii de noi s tirnutarif astrnilare) in schem a reflexu luineconditionat.Fara RC nu se poate extinde aria toncnonata a montajuluie re ditar o te rit d e fiziolo gia n ou - nascutului, La nastsrs exista un monta jereditar, gata organizat, dar care nu a tunctlonat niciodata. Ereditateaof era, deci, numai posibilitiiti. Aceasta NU SE TRANSFORMASPONTAN, DE LA SINE, iN FAPTE $1CONTINUTURI PS/H/CE! Dacafizio logia organismu/ui nou- niiscutu/ui ofera posfbiiltati, vir tua litati,fap te le ~ i contlnuturile ps ihice provin din exersare ! P siho logia incepedo ar cA nd inc epe exe rs area m ecan ism elor fizio lo gic e.Asadar RC sunt comportamente prin intermediu/ ( sau la nivelul) carorase dobandeste ~i se dezvona ISM din fundamentul fizioloqiei,

14. Corect: c ~i d.Precizari: vezi com entariile de la eX.3 .


13/46

TEST 21.A2. A ( vezi raspunsurila testul 1 I3. A - Intradevar. schemele incep sa fie combinate perrn 'tand adaptareasi accesul la situatii tot mai complicate. Oar aceasta combinare nu seface detasat de actiune, pe un plan mmtal. ci funclie de reusita practica,dupe. aceea'$i "Iogica a actiunil"4. A . Dace ini tal lumea copilului esle alcatuita din "tablouri miscatoare,inconsistente si fugace " care apar pentru a disparea imediat ce actluneacopitului lnceteaza, spre 8-10 luni copilul CAUT.A. obiectul care tuseseperceput anterior. Este capabil chiar sa lndeparteze ecranul care mascaobiectul. Aceasta Insearnna ca el ccrnbme schema obrectului permanentcu schema in lfHurarii obstaco lu lu i, deci ca se realizeaza 0 asimilare lntrescheme.5,6: ambele afirrnatu sunt false. RC3 au caracteristic faptul ca sugaru l,desi ramane interesat de efectul acttunii ca ~i in RC2, nu mai repetaIdentic actul (asirnila re) ci INTRODUCE MICI VARIATllla fiecare reluarea actlunli (ex: copilul scutura jucara zomaitoare ca si in RC2 dar DIN CEiN CE MAl TARE sau DIN CE iN CE MAl iNCETI. RC3 au asadar uncaracter EXPERIENTIAL si nu unul de exercitiu functiona l (acomodareaapare pe pr imul plan) . ccnstituie experiente initiate de copil pentru a alia' Ice se intarnpla daca . .. " (Iasa jucaria sa cada in moduri variate $ 1 asteaptadiversele rezultate). Oeci el lncearca 0 experimentare ACTIVA amodalitattor NOI de actiune. Prin urmare copilul nu S8 mai lrmtteaza lamijloacele cunoscute CI INVENTEAZA NOI MIJLOACE DE ACTIUNEAstfel acomodarea Tncepe sa prevaleze asupra asimilarii; ea este ceacare initiaza succeslunea in ordinea acomodare-asimilare.7. A8. a- A; b- F; c- A (vezi ex. 3; indiciul tormaru schemei obiectuluipermanent deci si al instalarii RC3 este CAUTAREA actlva a obiectu lu il9. A - succesul rezulta numai din combinare ( atat intre rnodalitatilesenzoriale distincte cat si intre schemele de inlaturare sl apucare aobiectelor. Pe de alta parte Ins a . aceasta tnsearnna dilerentiere Intre

2

mijloace si scopuri precum $i ajustarea mijloacelor la scopuri )10. F- vezi testul 1,ex 3.Schema obiectului permanent este abia lainceputuri . Ea depinde inca de succesul act iuni i anterioare. Abia laf inalulstadiului ISM obiectul este cautat in tunctie de cautan:e lui reale, ceeace reprezinta un inceput de obiectivare a relatiilor cauzale sispatio-ternporale11. a.b- A; c- F: la sfa.. r$itullSM coordonarile nu se mai fac prin intermediulactiunii practice ci sunt interioare: inventarea mijloacelor si gasireasolutiei nu mai necesita tatonarea practica. Copilul cauta soluta prinir cercari interioare, prin coorconan interioare de scheme si aceasta pebaza debutului repre z entartlor (care sunt insotlte de gesturischematizate fiind un lei de "imagini in actiune"). Practic actiunea s-ainteriorizat deja!12. F, 13. A- 0 schema qlobala nu este 0 ala turare de scheme ci 0 sintezaa lor, atnca a coordonare.14.A15. A16 A17. A18. F- nu memoria Ii lipseste ci combmarte tr -tre schemele care permitCAUTAREA ACTIVA.19. F- copii i S8 aUa In stadiul preoperauonal . Nu pot realiza conservari lecant itati i, lungimii , volurnului, nu au dobandi t ideea de invarianta (aceastase realizeaza abia in stadiul urrnator, ooata cu formarea grupurilor deoperatu concrete). Sun! dependenti de aspectele perceptive pe care nuIe pot depasi deoarece nu s-a instal at reversibi li tatea operati ilor.20. A.21. F- copilul dernonstreaza conservarea volumului si trecerea deaspecte le perceptive; el se alia de ja in sladiul operatiilo r concrete.Oecis-a realizat gruprul de operatii (caracter istica operamlcr este C E i . ele nuexista izolate ci numai in grupuri, coordonate dupa leg ile reversibilitatn;S8 com pun deci doua transtormart- directa si inversa ei. Aceasta serealizeaza mintal dar provine din experienta actiunilor practice

5


14/46

anterioare: de aceea, copilul care nu a electuat practic 0 actiune inambele sensuri nu este capabil de efectuarea in plan mintal a douaopsratll inverse)22. A a, b, d, e

B-c, e, IOperatiile concrete sa realizeaza pe plan m intal dar nurnal in prezentaobiectelorsau a reprezentarilor im ed ia te a le a ee sto ra ; daca sa in locu iescobiectele cu propozltii gandirea devine lnoperanta. Exemple: copilulreu sas te sa ord one ze in serie crescatoars sa u descrescatoare 0multi mede obiecte cu marimi diferite dar ceca este supus la un test v~rbalprecum: "Ana e mai mare decal Ileana, iar Ileana mai mare decalMaria;care este cea mai mica.?- el nu mai poate oferi raspunsulcorect.Desl copilul poate d ed uce m in ta l d in intorrnatii p erce ptiv e d e tip ulx> y ~i y>z ca X>Z, daca sa inlocu iesc obiecte le cu propozltii, aeesteinferen le tranzitive nu m ai au loc. lata specificu l operatiilor concrete!

23. A c, d, e (o- da, e capabil de judecati ~i chiar de rationamente darcu sprij in cone ret)B-d

24. A- b, c, d, eB-a

Preconceptele apar in stadiul preoperational in stransa legatura culunctia de simbolizare prin limbaj. Generalitatea lor este resnansa laexparienta concrete a copilului. Se observe asttet in d es en ca, atuncicand copilului i se cere sa reprezinte casa, el va introduce in desenelemente ale u nei cas e cunoscute.Daca spune ceva des pre un c ain e, elnu surprinde notele generale al e nonunu respective cj vorbaste desprecamete d in c urtea lu i, alirmand d e p ild a ca tali ca inii a u 0 pata alba peu re ch ea s ta ng a. Asadar, i n p r ec o n ce p te persista t ra s a tu r i a c c id e n ta l e,intamplatoare, neesentlale.

A ctele s im bolice sa tntatnesc In jocu l copilulu i ~i marcheazadesprinderea de concret. Este ~i acaasta 0 c u ce ri re datorata l imbajului .

Copilul poate atribui dilente semnillca \ii unu la ~i acelu iasi obiect.

25. A-cB-aC-b, e


15/46

' - _ _ - - - i . l e x t r a g e s i p r e l u c r e a z ai n to r m a 1 i i d e s p re

8

SET2GANDIREA

TEST 31. Selecteaza afi rrnati ile care S8 retcra la qandire:a. proces psihic complex de elaborare a noului prin schematizare ~iempatie;b. cantitatea de material cu care putem opera;c. inteliqibila. mij locita, relativ f idel..;d. axul constiintei:e. act ivi tate de comunicare interurnana:1 . semnatlzeaaa tnsustn caracteristice;g. proces predi lect al creanvrtatn:h. factor ceclansator al act iuni lor efective;i. stimul intern care impinge spre realizarea uno- progrese : ; ; 1autodepasln evidente;j. subiectul S8 subordoneaza relatiei:k. S8 rnani festa prin mooit ican de natura vegetativa;I. dupa Pierre Janet, oezorqanizeaza conduita umar ia:m. S8 demonstreaza into tdeauna prin reusita in acuvitate:n. reuneste ooua categorii de factori: vectori s! operata:o. este modalitate de raportare la 0 clasa prin care subiectul seorienteaza selectiv ~i se autoregleaza preferential,

2. Precizeaz a la ce proces sau insusire pslh ica se refe ta fiecare afirmatiede mai sus.Alege raspunsul carect!

29


16/46

3. Gandlrea:a. real lzeaza saltul de la cunoasterea particularului, accidentalului,intamplatorului la general , essntial . neeesar;b. realizeaza saltul de la simpla constatare a existentsi obiectului(fenomenului) la interpretarea si exp licarea lui;c. este 0 forma de reflectare subiectiva:d. imprima rnemorani un caraetar vo luntar;e. reauzeaza ref lectarea legaturii cauzale dintre fenomene.

4. Gandirea are un caraeter mijlocit deoarece:a. apartine inlelectului;b. nu se poate realiza f a r a aportutlirnbajului;c . opereaza direct asupra obiectelor sensibi le;d.opereaza asupra lnformati ilor furnizate de actele senzoriale;e. depaseste contactul "hie at nunc",

5. Caracterul qeneranzat- abstract al gandirii consta in:a. transtorma lntormana senzoriala:b. contribuie la formarea unor modele intormanonale care se refera la 0class;c. evrdenuaza Insusirlte comune ~i esentiale ale obiectelor slfenomenelor;d. surprinde cauzalttatea;e. este maximal setectiva.f. subordoneaza diversi tatea cazu- I,X particulare unor modele (notiuni,principii, legi).

6. Spre deosebire de perceptie , la nivelul gandirii:

a. nu intAln im operatla de analiza;b. nu intalnim opsratta de sintez;;;c. continutul lntormatlonal esle intui tiv;d. stimulu l declansator este 0 snuatie probtematica:e. putem vorbi de un sistem multifazic cuprinzand cele trei coordonatetemporale;f . se realizeaza 0 permanenta corelare intre diverse stari ~i momenteastfel: se folosesc informalii des pre trecut pentru a explica prezentul ~ise integreaz;; trecutu l ~i prezentul (tunctia predictiva ~i de anticipare)pentru a prevedea 0 stare vatoare .

7. Nonunsa este pentru gAndire, ceea ce esle:a. perceptia pentru reprezentare;b. analiza pentru senza t n ;c. proprietali le concrete pentru procesele senzoriale;d. imaginea rnintala pentru reprezentare;e. propozl tta logica pentru gandire.

8. "Priviqhetoare" esle pentru "Pasare" ceea ce este:a. "cal" pentru "caine":b. "pasare" pentru "gaina:;c. "gaina" pentru "pasare":d. "munte" pentru "geograf ie";e. - carbon" pentru "rnetan":f. specia pentru gen.

9. Operali ile gandiri i:a. torrneaza cupluri ~i blocuri in cadru l acliunilor cognrtive;


17/46

b. sunt organizate doar in seri i ~i formule standardizate(algoritmi);c. intervin ~i in activitatea de creatie, inclusiv in stadiul preqatitor(Wallas);d. intervin in activitatea de Invatare ~I de joe;e. se depozi teaza la nivelul inconstientului:f. se numara pr in tre dispozitivele antiredundante ale S.P.U.

10. Anal iza ~i sinteza superioara:a. sau intelective;sau senzoriale;

c. reauzeaza manipulari ale obiectelor(descompuneri ~i reuniri);d. in plan mintal beneficiaza de aportul limbajului ~i reorezentarilor:e. permit stabilirea de asemanari ~i deosebiri intre elementele uneimulttrni ~i pe aceasta baza realizarea cornparanei .

11. Abstractizarea:a. reuneste lntr-un model informational lnsusirile comune, generale,esent iale specifice unei erase:b. are doua laturi: intenslva l?iextenslva:c . apare in stadiul operati ilor concrete;d. este opusa parttcularizari i:e. este opusa concrettzarli.

12. Generalizarea:a. este un produs al gftnd ir ii;b. participa la constituirea unei clase;c. permite const itui rea piramidei notlurulor:

d. se sprl jina pe rezultatele abstractizaru;e. presupune operatia de smteza:f. prin care se obtin notele specifice ale unei notiuni sau contmutulnotiunii:g. prin care se stabl leste sfera not iuni i;h. este opusa concretizani.

13. in st linta logic ii :a. se anattzeaaa corectitudinea "rniscarii" gandirii de la particular lageneral in cadrul rat ionamentului induct iv;b. se studiaza trecerea de la general la particular, de la "toti candidatiiS8 preqatasc temeinic" la "unii canoidati.":c. raponamentul deductiv face trecerea de la 0 propozl tle logicaparticulara la una generala;d. rationarnentul inductiv este trecerea de ta general la par ticu lar ;e. rationarnentul inductiv este Irecerea de la cone ret la general.

14. rtattonamentu! urrnator:A. Tali oamenii au capacitatea de a dobandi cunostinte de pslhotoqieB. Tu esti omdec;C. Tu ai capacitatea de a dcoandt cunostinte de psihologie:a. este deductiv deoarece ointr-o propozitle universala s-a ajuns la 0concluzie reprezentata de 0 parncutara:b. este 0 trecere de la abstract la concret;c. este obiect de studiu numai pentru loqica:d. poate fi unuzat de psiholog in cnruca,


18/46

15. Piramida conceptslor:a. universal urnana ca ierarhie, adica este aceaasl la sugar ~i la adult;b. indepandanta de subiec1iv itatea insului ;c. sau sistemul de concepte empir ice;d. universal a ca ~1piramida atitudlnilor caracteriale.16. in plramida conceptelor:a. intra unita1ile de baza ale gandlr ii;b. intra notiuniie:c. intra categoriile;d extsta numai tre! niveluri de generahtate;e. exista numai patru nivefur i.

17. Piramida conceptelor:a. imoortanta pentru definitiile care incep printr-o raportare ta genulproxim (genul cu stera imediat rna! cuprinzatoara), precum: -Gandireaeste procesul cognitiv care .. .":b. poate prezenta urrnatoarele niveluri de generalitate: 1.Teorema luiBernoulli; 2. Teorerna maternatica: 3. Element !?tiinl if ic; 4. Produsin telectual; 5 . Produs psih ic uman:c, esle construita in activitatea de instruire scotara, fiind un abiectiv alInvatarii cognitive;d . nu este inthientata de concepte le empir ice;e. prezinta exclusiv raporturi de subordonare intre notiunt.

18. Conceptul:a. este t rait in forul subiect iv ca 0 semnif icat ie;b. este 0 intalni re intre mal multe dimensiuni conceptuale;

c. este tnteles atunei cano subiectul cunoaste: ata t sistemul de conceptein care este integral conceptul respectiv cat si locul precis ocupet inierarhia acestui sistem;d. actrveaza 0 serie {variabila ca dimensiune) de relani interconceptuale;e. S8 for rneaza in stadiul operatiilcr forma Ie.

19. Notiunea:a. "munca", S8 cezvotta si S8 pertect ioneaza de-a lungul varsteior:b. se oezvona prin experienta:c potennala, contine sernniticatia obiectiva a lenomenelor;d. cotidiana, retlecta legila1i1e.20. Invatarea ccqnitiva:a. va psrrmte presco larului sa.e labareze in scolaritatea mare conceptu l"concept";b. este bazata pe asimilar i ~i acornodart;c. este 0 inter iorizare a miscanlor $i actelor de apucare, ordonare,denumire;d. se bazeaza in special pe memorarea rnecanica,

Asoclaza corespunzator cele doua serii de elemente:21.a. proces psihicb. operatiic. relatiid. predus psih ic

1. coordonate in actiuni iar actiunile inactivitaf2, notlunea si rationarnentul3. de Ins ernna tat e centrata inreflectarea realului4. categoriale f? i determinative

35


19/46

22.a, problemab. domeniul rezolvaruproblemelor

1. subiectul retuza Sa-51asume sarcina(nu se irnplica) .2. t01ceea ce S8 poate d iscuta refer itorla probleme3. ceea ce fntreprinzi cognitiv ~i tehnicpentru a rezolva problema4. obstacol cognitiv5 . sistem de tntreban

Depisteazii riispunsul incorect!23. Sfera notiun ii "proces psituo 'a. cuprinde parametrii o ricarui proces psih.c:b. este act ivi tatea psl tuoa;c. cuprinde senzatiue, perceptii le : ; > 1 teprez entanle:d. cuprinde si gfmdirea : ; > 1 irnapinatia:e. cuprinde atat procesele cognitive cat si procesele care fae parte dinaceeasi categorie cu volnta.

24. Genul si speciile notiunn "proces psihic":a. activita tea psihica cste gen iar procesul coqmtlv este specie;b. procesul este gen jar memoria este specie;c. procesul este gen jar procesul cognitiv este specie;d. procesul esle gen jar procesul reglator este specie.

25. Arnplaseaza ln tr -o piramida a concepte lor urmatoarclo notiuni:canar, vegetale, caine, lalea, materie vie, animale, arbore, fag, braegerman, cnn, bulldog, pasara, 1Ioare, randunica, pallin

26. Clasiftca urmatoarele notturu dupa criteriile slerei ~i continutului,6

pracizand notiunue gen si notiun ile specie :numar, iarna, materie, frumas, zero, paoure, corp, rosu, zece, nurnarnatural, anotimp, urat, substantiv nearticu lat, cu loare, par te de vorbire,categorie estetlca.

27. Alege notiunile-qan ~i not iuni le- specie din sirul urrnator:rnolecula, proteina. alanina. enzirna, ptial ina, substanta, com pusorganic.


20/46

TEST 4Urmiitoarele afirmatli sunt adeviirate sau false.Marcheazii riispuns'ul corespunziitor!1. Gfmdirea divergenta se mai numesta $i dihotomicB.

............. AlF

2. Gfmdirea laterala recurge la analogii 51 esle tavorabita um n darnerscreativ

......... AIF

3. In modelullui Guilford gandirea converqenta este un produs psihic.......................... AlF

4. Rezolvarea de problema se nurneste $1'rezolunvi tate"............... AlF

5. Concsptul de nurnar apare la starsuut stadiului preoperationaldeoarece cooroonarue schemelor formeaza 0 grupare operauonata carepermite asocierea canl il iWi la numar.

.......AlF

6. Conceptul de nurnar se reanzeaza doar dupa parcurgereaurmatoarslor etape: abstractizare 51 generahzare, acthmea pract ice cumultlmi de obiecte, reprezentarea multimilor de obiecte ordonate in sircrescator si oescrescator. denumirea verbala a nurnarutul de elemente.

..... AIF

7. Gradut de insusire a unur concept S8 vennca prm:a. preciz ia Identif icarl ilocului conceptului in piramida nouunnor.

" .....AlF

b. varietatea actiunilor rnintale realizate cu notiunea rsspect iva. ..... AIFc. gradul de abstractizare ~i generalizare care stabiloste orstanta deaspectele accidentale, lntamplatoare. .AIF

8. Regulile de lnterenta depind de strategiile rezolutlve ate sutnectului sise aplica cunostntelor din memorie in procesul de rezolvare aproblemelor. ..AIF

9. 0 structura qer-erativa de probleme se manilesta ca 0 concoroantalntre mijloace si seep ..AIF

10. Cu cat starea tinala este mai bine specificata. cu atat problemanccosita mai mult slrategiile de rezolvare eunsnce. ....AIF

11. a problema de optimlzare este slab definita deoarece atat stareaini tiala cal si cea tmara sunt insuficient del imi tate . .. AIF

12. Modelut rozoiuuv recrarna un etort de smteza a datelor obtmute !? idepinde de etapa analitica din procesul puneru problemei.

..... AIF

13. Toate demersunle rezolutive depind de orienta rea strateq.ca inj~jalacare este cu atat mal elicace cu cat este mai economica adicaprascurteaza drumul spre sotutie. ..AIF


21/46

14. Activitatea de rezolvare a problemelor reclarna activarea relatiilorinterconceptuaJe si tavorizeaza dezvoltarea unor deprinderi de lucruintelectual, de aceea este intens prornovata in instructia scolara .

....... A/F

15. Factorul de facilitate s oci ala este Tntotdeauna favorabilpertorrnantstor rezolutive individuale ~i nu de p rn de de compatibilitateasocio-atecnva a membrilor grupului. . A/F

16 Inlelegerea poate f otscursrva sau spontana ; oepmoa decorespondents din tre noile in formatii ~I fondul de cunostinte de caredispune subiectul.

. A/FAlege raspunsul corect:17. Gand.rea:a. este 0 operatie in modelul lUI GUi lford;b. f luida tavonzeaza tncapatanarea:e. este procesul predilect aJcreatlvitatn:d. opereaza atat asupra unur cont inut tiqurat'v.percennv cal : ; > 1 asupraunui contlnut semantic;e. asiqura orqaruzarea antiateatorie a S.P.U

18.0 problema reproductiv -necteativa:a. este ~i actul de citire a aces lor fraze;b. Intarnpina autorul cand construieste aeeste exerci ti i;c. esle ridicarea la pulere a nurnarului 2 de catre un olimpic larnaternanca:d. demonstrarea Teoremei lUI Pitagora de catre un elev care S8 ana Ia

40

primul contact cu aceasta teorerna:e. reclarna folosirea de serii str ict ordonate de actiun i automatizate.

19. Problema inaetiv- creative:a. sau demonstrativ- e x p u c a n v a :b. necesi ta numai gandire reproducuva:c. raspunde la intrebarea "de ce?":d. se cauta cauza pornind de la efeet

20. lesirea d in irnpasul econorruc actual;a este 0 problema inventiv- creativa:este 0 problema euristic- crcativa:

c. reclama parcurgerea drumului pe 0 cale noua:d. necesita strategii anticipativ- exploraloni.

21. Fazele procesului rezolutiv:a. sun! 4, conform flgurll 13;b. sun! 5, conform textului si flgurii;c. prin care neeunoscuta este redusa la ceva cunoscut pe baza unorstrategii care ghideaza rationarnentele ( regul ile de lntersnta):d. au fost cereetate de Benjamin Zargo

22. Punerea problemei:a. preceoata de 0 situatie problernaticarChornsky):b. precedata de un moment in care individul traiests intim, subiectiv,neconcordanta rnqloace- scopuri;c. etapa analitica:

41


22/46

d. In care se formuieaza ipoteze;e. toate raspunsuri ls sunt corecte.

23. Referitor la rezolvarea de problemea. in etapele 1 ~i 4 se lucreaza anali lic :? i sintelic;b. prin demersuri s intetice se intrege~te un model de rezotvara;c. etapa executiva S9 reanzeaza cupa un plan;d. in aceste etape nu intervine cea rna; importanta caractertsuca arnodali tatu superioare de autoreglaj verbal

24. ExistS. strategii rezolutive:a. euristic- creative;b. demonstrativ- explicative;c. anticipativ- rezolutiva:d. inventiv- creative;e. executive.

25. Punerea problernsr:a. contine :? i a predict ia asupra modantatn de rezolvare:b. depinde de atitudinile subiectului precum ~i de inteliqenta acestuia:c. este a taza in c~re stralegia de rezolvare nu prezmta importanta,urmand sa. f ie det init ivata pe parcurs;d . poate conduce ta lnsucces in gasirea so lu tiei.

26. Activi tatea de rezolvare a problema/or:a. se soioeaza cu transformarea structurilor psihice ale subiectului, ceeace pune in evidenta propr te tatea S.P.U. de a fi un sistem evolutiv, capabilde auto-organizare;

4

b. poate conduce la specializarea efortului voluntar;c. este profund rnotivata;d. dispune de con~t linta scopului;e. genereaz8. procese atect ive primare;f. are ~imomenta de joe, de munca, de creatie:g. are efecte mai importante in planul creativita~ii decal punerea de noiprobleme;h. nu beneficiaza de aportul inconst ientuhn.Urmitoarele exercitii soliciti capacltatea ta de astabUI corelatll intre doui aflrmatll succesive. Fiecareaflrmatle este adeviratii sau falsa. Noteazii;A-dad ambale aflrmatll sunt adeviirate dar fiiriilegituri cauzalii;B- daci exlsti ,I 0legaturii cauzalii;c- daci prima aflrmatle este adeviiratii lar secundaesta falsi;D - daci prima aflrmatle este falsi lar secunda esteadeviratii;

E daci ambale afirmalii sunt false.

27. Gandorea renecta mijlocit realitatea DEOARECE anticipeazarezultatul unui eveniment.

28. Caracterul mljlocit al gAndirii decurge din utllizarea limbajului ~i a


23/46

date lor stocate in memorie DEOARECE fimoa este un lenomen socialprodus al vie!li sociale. '

29. Gancirea realizeazii rel lectarea general lzati i a reali tati i DEOARECEsubiectul, uman esle capabil de a extrage din varletatsa lnsusirilor peeele stabile, invariabile, comune tuturor indivizi lor clasei .

30. OEOARECE n u oqlindeste tnsusirue intuitive ale obiectelor sifenomenelor, gandirea nu este legata de senzorialitate sl rniscari, .

31. in observatie psihologul urmareste simptomalica stabila 5i labila asubiectu lui DEOARECE calitatea observatiei nu depinde de capacnateade abstractizare a psiholoqutui.

32, Oriee cuvant are atat un aspect verbal cat si unul semanticDEOARECE gandirea si limbajul se rnterconditionsaza hind regizate inaceleasi aru corticate.

33. Demersul descendent al gandiril permite e levu lu i sa afirme ca ploa iasste un fenornen de condensare DEOARECE inventia este sinonirna cudescoperirea. '

TEST 5Operatiile gandirii permit scolarului sa intre in posesia conceptelorsti intitice. progresiv, prin abstract.zarl ~j generalizari tot mal inalte. Unmodel informatronal de tip intelectiv presupune irnbinarea tuturoroperatiilor qandir!i: analiza necesara evidentierii seriei de tnsustn.select ia lnsusintcr comune pnn abstracnzare, formarea clasei s i reunireasintetica a Insusirilor abslrase initial s, a. m.d. Urrnatoarele exercitil itivor oferi prilejul de a face un mic 'antrenament mental de abslractizare$i general izare folos ind ca "material de lucru" chiar not iuni le din manualulnostru.

1. Prin analiza unui bogal material hiblioqrafic precum $1 a propriuluicomportamenl, un elev silitor a des prins urrnatoarete caracteristici aleactiv.tatii umane: a. se oestasoara in cursul zilei; b. es!e monotona: c.esle fizica; d. se compune din operatii euristice: e . dispune de constiin tascopului: f. se reahzeaza prin operatii concrete; g. este declansata sisustlnuta de un ideal; h. esle a relatie intre subiect ~i obiect ; i. contineacnuru s i operali i care formeaza 0 structure tunctionala ierarhtca; J . ~steintotdeauna sust inuta de variate rnodali tati rnotivationale: k. opereaza cuinst rumente psihamotori i realizate eu pnlejul unor activi tati anterioare;I, conduce la adaptarea creativa a insului; m. este 0 cerinta irnperioasaa integritatli fiintei umane; n. este a manifestare a temperamentului s!caracterului.Acum else stracuieste sa elaboreze 0 detinitie stiintitica a activitatii sipentru aceasta Irebui'e sa despr inda note Ie es~n!i~le.lti propun sa-l a]ut-I,precizand care sunt, in opinia ta, aces Ie note esentiale, d istinctive pentrunotiunea in cauza. Deci, te invit la abstractizare ~I generalizare1

2. Aceeasi sarcina pentru notiunea " personalitate". lnsustri desprinse:a. are ca factor de coordonare si integrare Eul. b. esle dominata depulsiunile inconstientului;c. este dominata de vointa: d. este orlen-ata devalori cornuruste: e. este atectata de perturbari caracteriale datoritanesatisfacerii unor trebuinte: f. este modelata de societatea si cutturaengleza din per ioada v.ctonana: g. cornporta ro luri si statusur i;

45


24/46

h. deriva din particularitatl bto-constituttonale corelate cu ciclotirrua: Ldepinde de mijloace le cu lturaie de care dispune individu l: j. dispone deun potential uman nativ;k. participa la progresul omeniri i; I. este inzestrata cu constnnta, gandiresi vo lnta: m. detine un potential psihornotor a l creativitatu

3. a ultima incercare: Atectivitatea. Insusiri desprinse: a. se manlrestaprin senzana de gal in stomac; b. scapa controlului constient: c. esteprovocata de insu$irile separate ale obiectelor: d. S8 axprima in stan deeuforie; e. se exprtma prin accese de ras zgomotos: f. este legat.3. d e 0activitate intelectuala: g. depinde de starea mct.vanonala a insului; h.depinde de particulantattle st irnulului: i . esle 0 ref lectare a relatiei dintresubiect f? i obiect, j. este a modilicare concomitent orqaruca, pslhica slcornportamentala: k. cezorqaruzeaza concuita: I. este solidara cuconflictul coqoitiv

46

RAsPUNSURISETUL2

TEST 31.Nici 0 afirrnatie nu se rotora la gandlre.2. a,g- imagina!le;b, c- memoried, e-limbajf- reprezentaren- rnotlvauai- mvelul de aspiratiej, k . 1- afectivitatern- aptnucmin - creativitate0- atlludini.3. a, b, C, e4. a, b, d, e5. b, C, d, e, f6. d, e, f7. d, e- nouunea este produs al gandini8. C, f9. a, C, d10. a, d. e: c- daar PROVIN din actiurule materiale prin inleriorizare (veziseful1)11. ec- apare in stadiul preoperationa l. tacano posibita formarea conceptulu ide numar ;d- eostracteaeea este opusa concret izarii


25/46

12. b, c, d, e, g;f- se rotora la abstractizareh- este opusa particularizarii.13. a, b14. a, d; d- tulburanls constiintei $1a le gandirii S8 recunosc $1 dupastmptomultncapacttat it insului de a realiza rat ionamente val ide.15. b- raporturile qen- specie (IERARHIA) dintre notiuni sunt universale,trans-individuale dar fiecare individ poarta specificul sau personal inpnvinta CONTINUTULUI efectiv al piramidei. Raportunle sunt aceleasi,continuturile difera de la un om la altul,d- piramida atitudinilor este diferita de la un subiect la altul16. a, b, c. Nu se poate preciza numarul mverunro-.17. a, b, c18, a, b, C,19. a, b: C sl d se refera la conceptele empir ice20. a, b, C21 a3,b1,c4,d222. a45, b12323. a,b24. a25. - vezi schema de la starsitul cap itolului!26. Nu S8 poate opera 0 astte l de clasificare l Se pot constitin doar cupluride doua nouuru attate in raportu! qen-specre. precum "cateqone estet ica"fala de - t rurnos". Genul si specia sunt termeru rerauvi (nefi ind aosoluti t)au sens daar in cuplu, prin raportarea unuia la celalalt. Astfel, 0 notiunenu esle gen in sine ci doar oaca 0 alta notiune iieste specie. "Ps'hotoq"este gen pentru "psiholoq sportiv" dar este specie pentru "om de:;otiinta-.Deci notiunea i~ischirnba statutul tunct ie de not iuni le cu care esteraportata in sistemul canceptelor.27. Haspons similar. "proteina" este specie pentru "campus organic" dar

este gen pentru "alanina",TEST 41. F2. A3. F4. F- rezolutivi tatea esle a proprietate a gandiri i nu 0 activitate5. A6. F abstractizarea ~I generalizarea ocupa ultimul roc In serie, fiind aconsecinta a antecedentelor.7. a, b, c-AB.A9. F10. F11. F starea inillala e bine definita12. A .13. A14 A15. F factoru l poate sa aiba valori negative16.A17. a,d,eb- vezi calita1ile vointeic- se refera la i rnaqinatie18. a, b (partia l) , c, e (alqoritmij19. Nu exista problema "inactiva" (atenne la termeni! )20. a, b, c, d21. a, C

4


26/46

22. e23. b, C ; d- efortul voluntar este indispensabil24. c, e (celelalte sunt tipuri de probleme dupa Reitman)25. a, b, d26. a, b, c, d, e (da, dar cu prediiect.e genereaza tonul afectiv), f , h (veziv.sul nocturn)27. A2B. A29. B30. 0 -este fa Is consecventu l; revezi stadiile (Piaget)31. C- vezi metoda observatrei32. B33 C

TEST 5Vezi defjni~iiJe ta tectiile respective din manual.Impor tant este sa distingl insu$irile par ticulare de eele generale.

M A T E R I E V I E. - - - - - - - - - - -A AlS ire cain e lIo a re a r ll",1 \ 1 \ 1 \ 1 \e an a r ran dun ie a b rae bu ld o g lale a e r in la g pal l in

SUBIECTE DA TE LA EXAMENUL DE ADMITEREBUCURE!?TI

Nota: in volumul urrnator voi prezenta subiectele din capitolele finale alemanualului.1995- Sectia PSIHOLOGIEGANDIREA CA PROCES PSIHIC CENTRAL iN S.P.U.Barem:-Deflni rea termenifor "Gandire' , "S.P.U: .

. . .. .. .. .. .. .. . o ,5 P-Caracterizarea S.P.U.

..0,5 P-Caracterizarea Gandiri i.

. 1 P-Implicarea Gandtrii In orqaruz are a ~i manifestarea celor laltecomponente ale S.P.U.

...2,75 P perceptie 0,25- reprezentare- 0,25 limbaj- 0,5memorie- 0,5

- Irnaqinatie- 0,25- act voluntar- 0,25 afect ivi tate- 0,25 rnotivatie- 0,25 apt itudiru.e ( inteliqenta)- 0,25

TOTAL: 5 p.

5


27/46

1995 -Sectiile PEDAGOGIE, PSIHOPEDAGOGIESP'ECIALA, ASISTENTA. SOCIALA.GANDIRE!;II MEMORIE: ANALIZA. COMPARATIVA.!;IIRELATIIBarem:- Definirea termenilor

. .. ..0,5 P- Caracterizarea Gandiri i

Memoriei.................. 1,5 P

- Asernanari 51 deosebiri

lntaractium.. 2 P

TOTAL: 5 P

1994-Sec\ia SOCIOLOGIEROLUL GANDIRII iN iNVA.TAREA!;I1 FORMAREACONCEPTELORBarem:- Oefinirea Gandirii 5i locul in S.P.U.

. 1 P- lnvatarea coqni tiva si formarea conceptelor.

..1 ,5 P- Rotul gandiri i in t r-vatare ~i conceptual izare.

. 2,5 P52

- cunoasterea empirica~i~tiinlifica;- roluf operatiilo r in inva,area ~i forma rea conceptelor- exemple

TOTAL: 5 p.


28/46

p e n lr u p s ih o lo g le , l I M B A J U L

activ i ta te

d e c omuR ic a rel o te rumana ii l l teli .i~llaexl reSivalen . lS iva.illlecUca

. ri a i D le rm e . iu lIi_ilfi al resln e llr e i

SETUL 3L1MBAJUL

TEST 6Urmiitoarele atirrnatll sunt adeviirate sau false.Marcheazii riispunsul corespunziitor!1. Limbajul este un sistem ~i 0 activitate de comunicare reatizata prinintermediul unui sistem de caduri care face posibua semnalizareaintelectiva sau sernantica.

.....A/F2. De$i precede gandirea $i ii of era acesteia primul suport pentruschematizare $i integrare, limbajul continua sa evolueze in stransalegatura cu acruzit it le gandiri i.

......NF3. Faptele de constiinta au a structura verbala dar in carnpul de constuntapatrunoe numai continutul semant ic.

......NF4. Spre deosebire de limbaj, limba cepaseste existenta concrsta avorbitor ilor ei

......NF5. Pentru psiholog, tirnba prezinta interes prin prisma legaturii dintresemnificant si semnificat care este posibila numai la ruvelul limbajului.

......NF6. Limba este un fel de ax al sisternului psihic si are ca forma de bazavorbirea. ......NF7. Deoarece hmbajul are 0 latura sernantica. in orlce proces decornunicare interurnana se vehtculeaza un intetes 1 ?1 se exprlmacapacitatea de gandire a interlocutori lor. ......NF8. Helatia dintre nouune ~i prooozitia I09ica este independenta de

55


29/46

raportul dintre cuvant sl propozitia qrarnaticala, strueturile verba Ie sisemantice nefiind eorelate.

............ A/F9. Once cuvan: este 0 notiune, fapt care demonstreaza unitatea dintrelimbaj ~i gandire.

............. A/F10. Persoanele care prezlnta tu lburar i ale limbajului prezin ta si tu lburar iale gandirii. A/F1-1 L imbaju l este un proces psihic foarte complex care interactioneazacu toate ceielal te procese psihice.

A/F12. Obiectu t de studiu a l psiholog ie i esle hmbajul

..... A/F

Alege raspunsul corect:13. Lirnbajul urnan:a. are la baza cepacitatrle crereruru: de a opera cu semne s! simboluri;b. larqeste aria cornunicari i interpersonale;c. arnplif ica prelucrarea mforrnati ilor;d. este un tip de semnalizare distinct de semnalizarea senzoriala.

14. Limbajul art iculat:a. eel mai complex sistem de semne;b. sau limba;c. se mai nurneste ~i vorbire;d. include in formele sale $1vorbirea (ca forma de baza pentru citit, scris~i l imbaj intern).

15. Cuvantul:56

a. esle un semn;b. esle un cod;C. tixeaza si transmite produsele reflectaril de tip psih ic;d. f ixeaz a si transrrute i rnapini, not iuni , s t a - r emotionale .

16. Lirnbajul art iculat:a are la baza relatia de comunicare:b. participa la relaua de comunicare;c. are ca baza genetica re ialia de comurucare dintre copil si vorbitorf une:h r n b r ;d. nu se poate elabora la un individ izolat de oameni : ; ; i prin aceasta seIrnpiedica insasi dezvol tarea persouali tati i de tip urnan.

17. Centrul motor care comanda miscarile mairui:a. centrul cerebral din jurul scizuru lUI Sylvius;b. proiecteaza scrierea;c. executa scrierea;d. pri rneste intormati din Iooul occipi tal;e. primeste inforrnatu din lobul temporal

18. Limbajul intern:a. poate reproduce atte forme ale lirnbajulu).b. este tipsit de participarea motrica a celorlalte forme deoareceelaboreaza gandirea care este un fen omen subiectiv:c. apare in jurul varstei de 6 luni, odata cu expansiunea reactiilor circularesecundare;d. este centrat pe intelesun;e. are importante functii cognitive :;;ide reglaj.

57


30/46

TEST 7Asoclazii corespunziitor elementele celor douiicoloane!1.a. tunctla de comunicareb. tunctla cognitivac. tunctra persuasivad. tunct ia ludica2.a. l imbajul oralb. l imbajul scrisc. l imbajul mtern

3.a. mij loacele linqvtsticeb. mijloacele exlrahngvistice

4.a. l imbajul monologatb. l irnbajul dialoqat

1. c iocnir i tntra sensu rile cuvintelor2. meclaza abstractizarea3. tacititeaza generallzarea4. a unui contmut informational5. in arta oratorica1. permite explorarea $1 investigareareal.tatii2. rezolva confl icte problema l ice3. are centrii in labul frontal4. eel mai expresiv5. hmba] ecnv6. hrnbaj pasrv1. mtonatra2. accentul3. semnele ortografice4. sporesc expresivitatea5. tavonzeaza comunicarea complete amesajului1. la nivelul l imbajutui intern2. este favorizat de mijJoacele deexpresivitate3. forma pas iva4. presupune efort voluntar deorganizare a discursului si capacrtafernpatrce5. experienta cornuna a interlocutonlorperrrute atuzf si prescurtarl6. are caracter adresat iv

58

5.a. cuvantul in reprezentareb. cuvimtul in percepne

1. dir ijeaza construirea nnagini i2. ta nivelullimbajului intern3. influenteaza selectivitatea4. lntreqeste imaginea5. fixeaza rezultatele partiate6. generalizeaza

6.a. cuvantul evoca reprezentarea deja fermata si ceruta de sarcinicognitive ~j practiceb. cuvimtul dinjeaza construirea unor imagini care pot fl schematice saudetaliate, f idele obiectului reprezentat sau lndeoartatac. cuvantul asigura Inlantutrea :? i organizarea unei serii int regl de imaglnid . cuvantul este instrument de organizare $1 transformare a imaginilore. prin cuvant reprezentarlle sunt integrate proceselor de gandire :? iimaginalie

1. i1i imaginezi acum a sala cu mese de sah apo: 0 tabla de san pe carese alia doar eei dOl regi in campurile A1 81H82. te vezi pe t ine lnsuti Ia portue facultat i' l apoi in sala apei in tata comisiei ,in banca, scriind cu mare usunnta subiectele date3. unde este pozrtionat in paqrna din manual titlul FORMELELIMBAJULUI?4. ili arnintesti in ce banca stateai in clasa a opta, apai schimbi locul cuacela a! colegu lu i pre feral sau, oaca doresti, ch iar cu locu l profesorului5. iti reprezinti un tenor care intoneaza 0 ar ie cunoscuta de tine; adaugaacum un bariton; adauga ~icorul; ~i orchestra6. mai inlai vei bate anergic pe prag, apoi vel ridica genunchiul stangspre piept, te vei desprinde de sol, vei face 0 extensie arcuind pieptu!mull in lata.

9


31/46

Alege raspunsul corect!7. Mecanismele verba Ie:a. evoca percepna deja fermata daca aceasta este ceruta de sarcinicognitive sau practice;b sunt un integrator, int regesc imaginea perceot tva racunara:c. interv in in reauzarea legii integrali ta~i i precum ~i in cea a selecuvitat ii :d. nu intervin in perceptia miscani:8. antreneaza ser-uutcatte in carnoul de coost .inta (Murray).

8. Cuvantul ln reprezentare:a. are doar ro l evocator;b. are doar rol Instrumental;C. inteqreaza reprezentarea in procesele de gandire;d. integreaza reprezentari le in procesele imaqmatiet:e. dirijeaza organizarea unei serii de Imaglni succesive.

9. Cuvantul "mar":a. este alcatuit din mal mulle codun:b. este un cod format din mal multe semne;c. contine semnele a , m, r care Irnpreuna semnilica tructul respec!iv;d. este un SISTEM de semne, esle mai mull decal suma uteretor a.rn ,rsi numai ca sistem poate semnifica realitatea respect iva .

10. Spre ceosebire de cuvant , conceptut:a. este si tuat la diverse nivelur i de general ltale;b. are 0 funct ie de semnificare;

60

c. estc lipsit de par ticipare motrica:d. se Irnbina dupa reguli sintacl ice;e. este un sistem de semne.

11. Spre ceosebire de qandrre. l irnbajul:a. este 0 activitate:b. esle un mecanism al constiintei;c. se tormeaza prin inter iorizarea act iuni lor:d. esle un proces comunicational deci are 0 finalilate interpersonala.Completeaza spatlile libere!12. I n vortnre un rol important revrr-e auzului ..de care depindeInsusirea umbajuun pnn ..

13 Ceea ce se transmite pnn limbaj cste.. decIun. .

14. I n cuvintele apar ca ruste "vehicu latoare" de ..

15. Formularile verbale sunt qarantia memor iei ..

16. Relatiile Intelectuale sunt prin limbaj.

17. l i rnbajul intern subst itute cuvintele cu.

18. Vorbirea intema cste

19. LimbajuJ. ...trebuie sa se conformeze la maximum normelor de


32/46

sistematizare si claritate deoarece este uostt de ..20. Mijloacele de expresivitate trebuie sa fie subordonate .. 51 sa nuatraqa atentia prin ele insele.21. Intonatia reduce sau deviaza ..22. Fraze\e lapidare dar sugestive irnprirna comurucarn .... $1 claritate.23. Abuzul de epi tete .. ... inlelegerea.24. Limbajul aetiv presupune ..... . sistematica.25. Citirea este 0 var ianta a limbaju lui ..26. Functia persuasiva realizeaza . .. .. unor27. Caracteristic functiei cognitive este .28. Componentele energet ice ale l imbajului euprind.29. Dialogul presupune un schimb de ....30. 0 schema elementara de cornurucare euprinde: ...... canalul deeomunicare ... .receptorul ..

RAsPUNSURI SET 3TEST 61. A- sistemul presupune formele limbajului, ariile corticaleinterconectate, tunct il le variate ale limbajului .2. A- vezl stadiul preoperat ional $i rigor ile limbajulu i sorts. Dar mai a lesvezi l imbajul intern, considerat ~gandire mtenortzata, ascunsa".3. F- un ra l decisiv it au in tegra rile verbale4. A5. A- aceasta corelatie este un fenomen subiectiv6. F7.A8. F- gandirea suporta regulile sirnbolisrnutui verbal (vezi operatiileintelective)9. F- vezi SI exerci!iul 10, testul 710. F- tulbutar! precum rotacismul sau siqmatisrnul, nu atecteazacalitatea gandirii11.F- nu este proces psihic12. F~vezi capitolul 1 din manual.13. Toate raspunsuri ts sunt corecte.14. d15. b, c, d16. a, b, c, d17. a, b, d, e18. a, d, e


33/46

TESTUL 7 26. convingerea, inducerea ; ide i si stari smotiona le27. direct ivarea si t lxarea rezultatelor cunoasterii28. aparatul resp irator si sistemul muscular aterent29. rnesaje30. ernita tor: cod; mesaj; conexrune inver sa.

1. a 4,5 - b2,3 - c5 - d1.2. a1,2,3,4,5 - b1,2,3,5,6 - c1,2,3,6.3. a1,2,3 ,4 ,5 - b4,5 .4. a1,2.4,5,6 - b2,5,6.5. toate6. a3 - b1 - c1,2,5,6 - d4,5,6 - e1,2,4,5.67. b.c.e: a este valab il pentru reprezentar i8. a, b.9. b, c, d10. a,e (concsptul nu e un sistem de semne)11. a,d.12. fonematic: Imitatie13. mesa]; continut informational , semant ic14. irnaqinatie: imagini15. de ourata16. rnijloclte17. imagini18. forma a l imbajului intern, relativ cestasurata19, scris; caracterul si tuat iv20. continutului semantic21. sensu] afirrnatiei22 film23. tnqreuneaza24. cuttivare25. pasiv

64


34/46

SUBIECTE DATE LA EXAMENUL DE ADMITERE

BUCURE!?TI

1995-SECTIILE PEDAGOGIE, PSIHOPEDAGOGIESPECIALI(!?I ASISTENTA SOCIALALlMBAJUL INTERNBarem-Definitie s i caracteri zare .

. 0,5 P- Functf

...... 0,25 P- F or me .................. 0,25 PTOTAL: 1 p.

1994 - SECTIA PSIHOLOGIEFUNCTIILE LIMBAJULUI- E n u m er ar e

....... 0,25 P~ Expl ic ita re

. .. .. .. . 0,75 PTOTAL: 1 p.

6

1993- SECTIA PSIHOLOGIEEXPRESIVITATEA LlMBAJULUI ORAL-Variatiile d e i nt en si ta te , a cc en tu l, intonatia ... .. .. .. . 0,50 P-Alegerea ouvintelor si modul de frazare ......... 0,25 P- M ijlo ac e e xtr alin gv is tic e; lu ng im e a fra ze lo r

......... 0,25 PTOTAL: 1 P

67


35/46

SETUL 4

MEMORIATESTUL 8

Depisteazii variantele incorecte!Memoria

a activa, adica in concordanta cu starea mteme a subrectulut:selecuva, adica dependent a de Iactom mot.vationan:

c. rnijlocita (de donnie, sanatate, drag);d. Inteliglblla s i rnij loci ta 51ast fel urr ana

2. Reflectarea din memorie:a. l inde sa transforme trecutul (de exernplu, in scrienle eu caracteraulobiografic, desi autorul nu in tentloneaza aces! lucru]:b. active. intrucat poll recapttula procesele psihice alai dupa cntenuloperatiilor cal ~Idupa eel al produsului:c selectiva, tunctie de interes:d. situationa la, de aceea Ie statu.esc sa cpresti caselofonul:e. relativ Iidela, datcnta mterven~lefairel factori;f. mijlocita si de catre cuvant:g. Inteligiblla 51ra copilul de tre i lun i care lSI recunoaste mama.

3 Memorarea voluntara:a. ccordcnata si de centrii cerebral! d in jurul santului Sylvrus:b. neintentionata;

c. in care esentta t e gradul de interactnme eu activita tea;d. net super.oara memoraru involuntare

4. Memorarea voluntara:a. orqanizata. sistematica, productive:b. in care se rnobilizeaza resursele Iizice, intelectua le , ernotionale, pnnintermediul mecanismelor verbaie:c. este de 5-6 ori mal trairuca oecat memorarea involuntara;d. Iaclutata de prezenta unor prccedee de memorare, conform figur ll15:e. depinde SI de natura materialulu i (intuitiv sau abstract, dascriptiv sauexplicativ)

5. Memorarea loqica:a specrnca pastraru de scurta durata:b. intotdeauna superioara merr-orerf mecaruce (care t reouic combatuta]:c. oorrunanta la prescolari;perrmte transferul procedeelor $1 schernelor de acnune:

e autentica. econorrucoasa. product Iva

6. Sa recap.tutam:a. unele forme de memorare sunt necesare, allele nu:b. formele de memurare sunt Inegal productive;c. nu exista 0 cemaroatte neta int re formele de memorare;d. memorarea voiuntara devine treptat involuntara.

7 Past-area mtormamlor:a sau engramarea;

69


36/46

8. Pastrarea infcrmatiilor:3. activa, intehqibila, situalionala:b. voluntara si invcluntara;c . logica si rnecanica;d. tunctie de natura materialului;e. Iunct ie de scopuri le act iv itati i

11. Uitarea:a. fen omen negat iv;b. fenomen pozitiv:c. prezmta Irei forme;d. doar a informati ilor tara sernnificatie:e. cornbatuta printr-un numar toarte mare de repetitu.

b.sau conservarea;c. in subconstient:d. proces pasrv:e. in tirnpul careia se realizeaza noi scheme de operatii,

Reactuallzarea:a In totdeauna tuncne de scopunle activitatii constiente:b.In prezenta obiectulut;c . in absenta obiectului ;d. in testete-qrIa numai sub forma reproduceri i.

12.Recunoa$terea:a. in tervine in arice proces perceptiv, in ultima Iaza:b. in procesul percepl iv, intervine numaiIn taza IV;c. esle intotdeauna involuntara:d. nu necesi ta efart voluntar;e. desi se reanzeaza in prezenta obiectului, este ceoendenta desubiectivitatea celui ce reactuauzeaza.

10. Calitat ile memoriei:a. sunt aptitudini elementare;b. rapiditatea oastrarn:c. promptitudinea deciziei;d. reactualizarea prornpta:e. capaci tatea de reorganizare a cunost intelor;L se dezvotta. se educa prin antrenament sustmut.

13. Reproducerea:a. se reahzsaza in absenta obiectului:b. este prezenta $1la animale;c. caca este a imagine secundara, pracesul memoriei se reduce laprocesul reprezentarii;d. daca este sernniticatia unui concept, memoria se reduce la qandire.

14. Conduita rnnezica este intluentata pozitiv prin:a . intensificarea mteracnumi omtre subject si materialul de memorat;b. util izarea unor mediatori ;c . f ixarea const ienta a scapului activitat ii s i a unor subscopuri d'i feren,iate;d. in egala rnasura de calre vaz si auz;

70


37/46

e. s istemul motivational si atitudmal al subiectutui;I. complexitatea actiurulor cognitive;g. sistematizarea actiurulor ce vor fi memorate.

15. Una din cauzele uitarii poate fi:a. caracterul act iv ~i selecnv al rnernoraru:b. earacterul act iv s i selecl iv a! pastrarii ;c . ccracterut ael iv si selectiv al reactuahzani:d sub- sau supraanvataraa:e materialul nu a fost sistematizat:f. supramolivarea.

Asocleza coraspunzator elemenlele celor douacoloane!16.a. speciahzarea me monella ruveiut organelor de sirn tb. specializarea18nivelul continutuluiactivitatil psihiceC. supletea memorieid. fidelitatea reactuabzaru

1. reline Idel 51 notiuni

2. uitarea

3. eonservarea cor ecta pe tirnpindelungat4. reline imagini5. rettne trairi atective6. acumularea continua de cunostmtenOI7. precizia recunoastem si reprocuceru

72

RASPUNSURITESTUL 81. a, C2. 93. b, c {specific memoriei involuntare}. d.4. d (existents unui sens nu este procedeu de memorare)5. a, b, c6.a , d (memoria voluntara este initiata uneori de cea mvoluntara)7. a, d8. c. Caracler isticile pastrarii deriva ~i din cele ale enqrarnar ll.9. a ( motivele inconstiante provoaca uneor i reactualizarea suorta a unorintorrnani chiar si ta ornul sanatos psihic) + d.10. b, c11. d, e12. c, d13.c- memoria contr ibuie Iaforma rea reprczentaruor ! , ' i la reactuanzareaimaginilor secundare dar eele doua procese nu se contunda ; auelemente distinete.d.- gandirea benenciaza de ccntlnuturus mnezice dar transformante saleoperanonale nu se identifica cu acelea ale memoriei.14, d- depinde de speeializarea memoriei15. a- daca nu ai memorat nimie, nici nu ai ce sa uiti!

c.16. a,4 - b1,4,5 - c2,6- d2,7.


38/46

SUBIECTE DATE LA EXAMENUL DE ADMITERE1994-SECTIA PSIHOLOGIEMEMORIE ~I UITAREBarem:- Definire.

.............................. ~25p- Raporturi cu memoria. ..0,50 P- Forme si mecanisme. . D,75pTOTAL: 1,5 P

1992-SECTIILE ASISTENTA SOCIALA, SOCIOLOGIEMEMORIA ~I ROLUL EIiN VIATA PSIHICABarem:-Definirea memoriei-Caracteristicile memoriei-Rolul memoriei in viata psih ica ( in activita te):-capaci tatea de organizare a materiel;-capaci tate psihica absolut necesara;-asiqura continuitatea. ........3p

-ln teractiunea memor iei cu ce lelalte procese psihice:

a. gandireb. vointac. afectivitated. irnaqinatiee. personalitate ( creativitate)f. reprezentare

TOTAL: 5 p.. 2 P


39/46

I M A G I N A l l A

p r oc es c o gn ili v c om p le x

dale lo re xpe r ie n ! e i an l e ri o a re76

SETUL 5IMAGINATIA

TESTUL 9Alege raspunsul corec l !1. lrnaqinatia:a. este un proces psi h ie prin care ornul se adapteaza:b. contera ornului capacitatea de a se adapta act iv, aoica de a transformaarnbianta cu care interactloneaza:c. In raport cu creativitatea, depaseste aportul gandirii deci restranqecarnpul cunoasterii logice;d. constitu ie 0 extensiune a carnpului de constunta:e. esle indopendenta de elementele socia-culturale in care omul isidestasoara acnvrtatca.

2. Proceseie imaginative;a. contera intelectului posibilitatea de a depasi raporturile de "hie etnunc";b. se infinpa ocata cu dobanoirea de catre prescolar a capacitatilorreprezentalive;c. nu depind de startle subisctive, deci nu au caracter situational;d. sunt independente de lnfluentele reg lalorii a le molivelor s! idealurilor:e. asiqura adaptarea prln depasire care. dopa Pteqet. este 0 adaptareactiva,

3. Irr-aqnatraa. esle stirnulata de 0 traire efectva intensa, de exemplu de un afect;

rr


40/46

b. tucreaza In sensu Idorintelor ~i asplratil lor insului:c. este mai saraca la temperamentul coterie decat la flegmatic;d. deoarece se tinalizeaza sub forma imaginilor prezente in campulconstuntei clare, nu are legaturi cu pulsiunile inconstientulul;e . este mai bogata pe u~ tond afectiv agreabil decal pe unul de tonalitateneqativa,

4. in raport cu celelalte procese psihice:a . ca si gadirea, este lndispensabila pentru rationa litaea acte lor umane;b. ca si memoria, tinde sa se Indeparteze de cunoscut ~i sa explorezenelimitat;c. depinde de nivelul de dezvoltare a limbaju lu i;d. ca ~i vomta, aSigura biruirea obstacolelor;e. ca ~i atitudinea, depinde de expenenta de viata a insului;f. are ca nota specifica orientarea catrs imaginar, catre acel ceva cepaate trece dincolo de gran itele realulut.

5. lrnaqlnatia:a. este in rapor t de propornonahtate cu inteliqenta, asa lncat subiect'i cuscoruri mari la testele de intellqenta obtin pertorrnanta superioare inactivitatea lmaqinatlva;b. ofera material memoriei ;c. prlrneste inforrnatii din memor ie dar Ie depaseste pr in pretucrare:d. se trnbma cu gandirea in actul complex al creatiei;e. este ghidata de normele gandir ii logice.f . confsra demersurilor gandirii 0 traiectorie euristica.

Asociaza corespunzator elementele celor douacoloane!7

6.a. imaginalia voluntarab. caracter simbolicc. usoera dir ijare vonmtarad. are importanla strategicapentru dezvoltareapersonalrtalii

7.a.lmaglnatla creatoareb. imaginalia reproductlva

8.a.visulb. imaginalia creatoare

9.a. viseb. visuri

1. reveria2. visul din ti rnpul somnului3. visul de perspectiva4. imaqlnatia createare

1. produs original2. atunci cand "participi" la 0 calatorlepovesttta de prietenul tau3. onentata spre posibil4. orientate spre realitatea cunoscutadeja5. uzeaza de multiplicari sau orn isiuni1. manifestare auronoma ainconstientului2. forma voluntara3. forma acnva4. t rnptenta cu gandirea divergenta5. absurditate uneori6. caracter scenic pregnant7.maxima. coeranta8. minima cosrenta9. plastlc-vizuala .10. auditiv-rnotrica

1. caraeter scenic s i simbol ic2. in timpul somnului cu mlscarl motoriiale globilor ocular!3. forma activa ~i votuntar a aimaginaliei4. functie irnportanta in oeclansarea

16. Ileana Cosanzeana este un personaj pradus prin aglutinarea unar


41/46

actiunilor curente 8i in urrnarireaparseverenta a atingerii scopurilorconstient elaborate5. line cant de canst range rile realita tii6. interpretate de Freud7. legile de organizare sunt diferite deeele ale constlintei8. stimuteaza dar $i solutioneaza

10.a. analogi ab. empatia

1. Imbina generalul cu fenomenalul2. consta int r-o inlocuire3. fcarte selective4. in virtutea elementelor comune dejaconstatate, se atr ibuie si alte asemanarl5. t ranspunere in celelalt6. absenta el canstituie acontraindicatie in select ia proteslonaraa persoanelor care lucreaza in arta,pedagog te, psihotoqie7. t ranspunere nu numai intelectiva

Urmatoarele afirmatii sunt adevsrate sau false.Marcheaza raspuns'ul corespunzatcr!11. Limbajul intervine in toate formele I rnaqinatiei .

.....A!F12. Copilul se nasts cu potentia lul imaqinatte ! .

.............. A!F13. lmaqlnatia nu expri rna intreaga personalitate. .......... A!F14. Gandiraa verlt ica $i evatueaza produetivitatea imaqinatieiconferindu-i dimensiunea umaria (adica loqico-ratronara).

. ... ... .. ... ... .. ... ... ... .. ... . A!F15. Ciclopul mitologic este un produs at ag lutinarii.

. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. A / F

80

trasatun pozitive greu de lntaln it concomitent la un singur om. Contr ibuie$i amplificarea.

..................................... A!F17 ." A pereepe ~i a imagina sunt tot atat de antitetiee ea prezenta slabsenta",

................... A!F18. Fara interiorizarea actiunilor ~i fara. forma rea gruparilor operationale.nu poate fi vorba des pre imaqinatie.

.. A!F19. in i rnaqinat ie se contopesc intuit ivul : ; ; i generalul.

.................... A!F20. lmaqlnatia valor lflca inconstientul, nu : ; ; i subconstientul.

. .. .. .. .. .. . A / F21. Eul este un factor de coordonare a intregii personatttattsi se expnrnaIn productia irnaqinativa.

........................ A!F22. Fara gandire nu exista irnaqinatie.

.................................................................................... A!F

23.Ce forma a imaginaliei este surprlnsa de MihalEminescu in urmatoarele versuri? Ame!ili de limbe moarte, de planetl, de eolbul ~eoliiConfundam pe bietul dascal eu un erai rnancat de molii$i pr ivind paienjenlsu l d in tavan, de pe puastri,Aseultam pe eraiul Ramses ~i visam la ochi albastri.

$i pe margini de eaiete seriam versur i dulci, de pild8., ~i irezistibil. asa cum a tacut-o mai tarziu Immanuel Kant.


42/46

Catre vreo trandafi rie ~i salbat lca Clot ilda.imi plutea pe dinainte eu al timpului amesteeSa un soare, ba un rege, ba alt animal domestic.

Scartlierea de condee dadea farmec astei Iln i:;;ti,Vedeam valuri verzi de grane, undoiarea unei irusti,Capul greu caoea pe banca, pareau toate in infinitCand suna, stiarn ca Ramses trebuia sa 1imurtt."

( M. Eminescu- Serisoarea a 11-a )

24. Folosit in arqumentari, adeseori cu rezultate remarcabile, acestprocedeu aste 0 imbinare valoroasa a gandirii !? i imagina1iei in ciudafaptului ca este considerat de logicienl( si asta pe ouna dreptate ) 0"Cenusareasa a logicW. Multe inovati i !? i inventii au avut la baza un astfe lde demers. Despre ce modalitate operatorie esta vorba? Textul urrnatoreste tipic pentru acest mod de a pune problema.Un argument mai cunoscut este cel lega t de constructla lurnli, ooatacu care se abordeaza probleme de interss stiintific fundamental. Acestargument a fast admirabil rezumat de Da~id Hume . Priviti lumeatnconjuratoare: conternplatl -o pe toata ~i fiecare parte a ei; veti vedea canu-i nimic altceva decat 0 masinarte grandioasa, cupnnzand un numarinfinit de masmaru mai mici ...Chlar si-n partile lor eele mat rnarunte, toateacestea 58 potrivesc unele cu altele cu 0 precizie care provoacaadmiratla tu turor celor care le-au contemplat vrsodata. Strania adaptarea mijloacelor din toata natura la scopuri seamana exact cu creatiaingeniozita tii ornenestl, a lei ur i lor ornenesti, a gandir ii, a invata tur il ~iinteligentei urnane, desi Ie depaseste cu mull.[ntrucat e fectele se assamana intra ale, va trebui sa deducem, eu ajutorultuturor regulilor.... .. , ca ~i cauzele sunt asernanatoare !? i ca,Autorul Naturii esta tntrucatva asernanator intelectului uman, desiposeda apt itudini ( l-n.a.) mul t rna! mari ccrespunzat

Date post:	14-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	catalin-hecate
View:	71 times
Download:	8 times

6576837 Ioan Cezar Examenul de Psihologie Vol2 Ed

Documents