GABRIELA DOBRESCU

POVESTEA INROBIRII

TALE

(O ALTA ISTORIE A TRECUTULUI OMENIRII, ASCUNSA DE OCULTA

MONDIALA SI DE PAPUSARII CARE NE CONDUC)

ARHEOLOGIE PROHIBITA SI

CIVILIZATII ANTICE

VOL II

ARHEOLOGIE PRHIBITA SI CIVILIZATII ANTICE

Gigantii si civilizatia lor inghitita de ape...............................................................

Misterele moailor din Insula Pastelui..................................................................

Piramidele gigantice din Bosnia........................................................................

Cristalele gigantice din Naica- Mexic..................................................................

Manuscrisul lui Voynic......................................................................................

Luigi Serafini-Codex Seraphinianus/Cartea cea mai stranie a lumii…………………

Lumea subterana exista cu adevarat...............................................................

Antarctica nu a fost niciodata un continent inghetat........................................

Omul nu a fost niciodata primitiv......................................................................

Darwin ne-a mintit.............................................................................................

Misterioasele pietre Ica.....................................................................................

UFO SI EXTRATERESTRII

Dumnezeu, ingerii, demonii si zeii sant extraterestrii..........................................

Vinca-Turdas, omul antic cunostea extraterestrii...........................................

Astronautii din epoca de piatra. Nu santem singuri......................................

Akakor-orasul pierdut al zeilor.............................................................................

GIGANTII SI CIVILIZATIA LOR

INGHITITA DE APE

De Gabriela Dobrescu

Am scris mult despre civilizatia gigantilor despre care vorbesc multe manuscrise antice, despre care popoare intregi marturisesc ca strabunii lor erau giganti, chiar daca multe probe pentru sustinerea acestor afirmatii nu au, pentru ca ceea ce esti nu are nevoie de probe pentru ca e scris in interiorul tau, e o mostenire ancestrala.

M-am gandit ca probele pe care pamantul le aduce la lumina si care confirma existenza acestei civilizatii, probabil nu sant suficiente pentru cei care nu cred in acesta realitate. Din acesta cauza am considerat sa continui sa va vorbesc despre acesta civilizatie extraordinara a antichitatii urmarind resturile existentei lor in adancul oceanelor.

Pentru ceea ce sustin eu si multi altii ca mine, care s-au dedicat intr-adevar studierii trecutului nostru, probele care sustin acest adevar ascuns cu viclenie de elita sant de domeniul milioanelor.

Cu aroganta, nesimtire si amenintare in glas ni se spune ca acestea nu sant lucruri de care sa se vorbeasca, ca nu e cazul sa spunem lumii lucruri care nu sant adevarate, ignorand faptul ca probele imense care atesta acest lucru au cam inceput sa depasesca minciunile cu care ne-au crescut, au inceput sa deschida mintile oamenilor care au inceput sa se intrebe cu stupoare cum e posibil sa renegi ceea ce vezi???

Cu viclenie au construit sateliti cu care pot sa vada pana in adancurile pamantului, cu care pot sa urmareasca si furnica, cu care pot sa monitorizeze orice miscare anomala care se petrece pe pamant, dar, ce lucru straniu, nu pot sa vada scheletele gigante ale structurilor megalitice care impanzesc pamantul.

Pentru articolele mele documentate despre giganti multi oameni mi-au multumit pentru ca le-am confirmat ceea ce ei intuiau sau stiau, altii m-au contactat ca sa afle mai multe pentru ca erau in intuneric, nu stiau nimic. Cu aceste articole o casa cinematografica italiana ma are ca, colaborator pentru Romania, dar pentru aceleasi articole altii m-au injurat, au incercat sa ma umileasca sau sa diminueze adevarurile spuselor mele ignorand faptul ca acel comportament nu este decat reactia lor de frica la auzul acestor lucruri.

In urma cu ceva ani buni, unul dintre cei mai mari scriitori si cercetatori ai istoriei noastre prohibite si a trecutului nostru ascuns, Graham Hancock afirma ca la o departare de 30-50 km de tarmul Japoniei, el, si multi altii au vazut structuri megalitice de piatra de o perfectiune incredibila. Pentru el orasul urias taiat in paiatra era o constructie artificiala inghitita de ape in timpuri stravechi. Dar cine sa fi construit in acele timpuri aceste minunatii si de ce acum zac pe fundul oceanului??

Cercetatarile sale si ale multora ca el, care i s-au alaturat au confirmat spusele

lui: pe fundul coastelor Japoniei zaceu resturile unei civilizatii gigantice vechi de

peste 12.ooo de ani, cel putin. Este vorba despre Yonaguni, civiliazia inghitita de

un imens cataclism. Sigur ca acest lucru, cretinilor si lingailor platiti ca sa ne

convinga ca ceea ce vedem este o iluzie, nu le convine, si le face munca mai grea

dar eu cred ca orice om de bun simt la vederea acestor minunatii nu va putea sa

nu admita existenza gigantilor, nu va putea sa nu admita ca istoria umanitatii a

fost furata si susbstituita cu viclenie, nu pot sa nu se intrebe pana cand ne vor

scuipa in ochi si sa vor spune ca ploua afara, pana cand nu ne vor lasa sa vedem

realitatea in fata?

Aici video pe youtube; http://www.youtube.com/watch?v=CPCq3yo4SLc

Despre Yonaguni va puteti complete cunostintele urmarind minunatele video facute de oamenii cinstiti care le-au studiat. Ceea ce vreau sa notati in particular este marimea impresionanta a acestor edificii innecate de ape. Priviti cat de mici par scafandrii nostri pe langa imensele scari de piatra ale acestui oras scufundat.

Dar resturile civilizatiei gigantilor pe care apele le-a inghitit nu se opresc doar in apropierea coastelor japoneze. Ele se gasesc de fapt imprastiate in tot oceanul planetar incepand din apropierea costelor fiecarui contienet si mergand pana in profunditate.

O alta ramasita a civilizatiei gigantilor se gaseste in apropierea costelor italiene, in regiunea Toscana unde megalitii din piatra de dimensiuni neconcepute zac rupti, distrusi de o forza distructiva necunoscuta. Spre deosebire de noi, romani, italieni admit in majoritate acesta existenta a gigantilor.

Aici video pe youtube: http://www.youtube.com/watch?v=LVdeC2fncO8

Resturile unei civilizatii gigantice care aveau o tehnologie ce intrece cu mult prapaditele noastre cunostinte se gasesc cam peste tot in lume. Priviti: megaliti taiati cu o perfectiune incredibila in cel mai dur granit au fost maturate de forta apelor care a inghitit bucati de dimensiuni impresionate ce zac pe fundul oceanului rupte ca betele de chibrite. Este vorba despre ruinele unei civilizatii ce se crede ar fi de pe timpul continentului Mu, in insulele Caroline din Micronezia care dupa aprecierea tuturor specialistilor sant datate la mai mult de10.000 – 12.000 de ani, data cand pamantul a suferit o imensa catastrofa. Este vorba despre ruinele civilizatiei Nan Madol.

Aici video: http://www.youtube.com/watch?v=MD-D0jCWKok

Alte ruine gigantice se gasesc pe fundul oceanului in aproriere de coastele insulei Cuba, ruine care au fost apreciate cu aceeasi vechime de 10.000 – 12.000 de ani, data care confirma ca o civilizatie gigantica a fost distrusa de o impresionanta catastrofa in toate colturile Terrei. Drumuri pavate cu imense dale de paitra, orase gigantice si constructii de marimi impresinante au fost maturate de forta apelor ca si cand ar fi fost minuscule castele de nisip.

Bineinteles ca nu puteu lipsi minunatele religve ale civilizatiei Yonagumi.Va rog sa priviti resturile acestor civilizatii cu proprii vostrii ochi.

http://www.youtube.com/watch?v=W7GkgHi-F3o

Renumitul triunghi al Bermudelor nu mai are asa de multe secrete pentru ca pe fundul apelor s-au descoperit constructii megalitice incredibile. In acest loc care a ingrozit milioane de marinari au fost descoperite piramide de cristal de dimensiuni incredibile care depasesc cu mult cele mai inalte piramide ale lumii situate in Bosnia si care au 220 m inaltime. Energiile acestor piramide au distrus mii de ambarcatiuni care au pierit fara urma in aceste locuri.

http://www.youtube.com/watch?v=1s1n5lRilXM&feature=related

Daca satelitii new age nu au reusit sa vada structurile megalitice de pe fundul oceanelor, iata ca google earth o poate face chiar gratis si la indemana oricui, astfel ca nu se mai poate zice ca sant aiureli. Nimeni nu va putea sa spuna ca nu e adevar pentru ca acest canal va poarta sa vedeti toata lumea deci, si fundurile oceanelor. Puteti sa probati, e simplu. Dar pana una alta uitati ce a descoperit:

http://www.youtube.com/watch?v=H4f6bL2I9_w

As vrea sa va vorbesc un pic si despre statuile Moailor din Insula Pastelui despre care cercetaorii mincinosi ne-au spus ca sant ridicate de bastinasi, desi aveau o inaltime medie de 4 - 10 m si 1 t greutate. Au fost taiati in piatra dura si transportati nu se stie de unde si cum in acele locuri pentru ca in apropiere nu exista nici o cariera de piatra.

Astazi, un alt grup de cercetatori particulari au descoperit ca de fapt statuile cu pricina au si un corp facand in acest fel ca inaltimea lor sa devina cu 20 de m mai mare, adica 24 m. Aceasta minunata descoperire ne face sa ne deam seama ca de fapt aceste uriase capete au maini si picioare, si ca pe intreg corpul prezinta semne si o scriere unica. Dar cel mai important este faptul ca greutatea lor reala este de 270 de t iar majoritatea se gasesc sub ocean, lucru care confirma si in acest caz faptul ca Insula Pastelui este doar o ramasita dintr-o imensa bucata de pamant care a pierit inghitita de forza apelor.

Aveti aici articolul in original si ca o confirmare a celor ce am spus, trebuie sa adug ca blog-ul cu adresa de mai jos, apartine unuia dintre distinsii mei prieteni Gabriele Lombardo, directorul Centrului Ufologic National Sicilian, persoana care cu greu poate fi combatuta. Credeti-ma.

http://scienzediconfineemistero.blogspot.ro/2012/02/i-moai-allineati-ed-uguali-come-ce-li.html

Deci prefer ca in cel din urma ceas, sa cred sa va treziti si ca priviti aceasta bolnava societate cu alti ochi, ca incepeti sa judecati cu mintea vostra ignorand ceea ce “oamenii de stiinta” vanduti va spun ca sa va spele creierul. Cred ca cele mai importante intrebari pe care ar trebui sa vi le puneti ar fi:

-cine a constuit aceasta minunata civilizatie???

-de ce sistematic, cand se vorbeste despre giganti se trece imediat la amenintari si la negari ale milioanelor de probe din intreaga lume care atesta contrariul??

-ce distrugatoare catastrofa a inghitit acesta mareata civilizatie a planetei??

-daca gigantii nu au existat atunci cine a construit in timpul cand noi nu existam (o sustin chiar lingaii), aceste minunatii ale antichitatii la o scara atat de mare???

- dar mai presus de orice: DE CE SE VREA CU TOT DINADINSUL SA SE NEGE, ASCUNDA, FALSIFICE, EXISTENTA MAGNIFICEI CIVILIZATII A GIGANTILOR ????

AUTOR: GABRIELA DOBRESCU

MISTERELE MOAILOR DIN

INSULA PASTELUI

De Gabriela Dobrescu

Moaii asa cum ne sant aratati de obicei

Teorii despre Moai din Insula Paștelui sunt cu zecile, iar arheologii si cercetatorii se contrazic în mod constant privind:

- modul în care au fost făcuti

-motivul pentru care au fost creati

- modul in care au fost transportati

- felul in care au fost ridicati in pozitie verticala și așa mai departe.

Puțini, însă, insista asupra anomaliilor care se gasesc în întreaga insulă, și cu atat mai putin se intereseaza de partea inferioara si posterioara a acestor Moai.

Multe, sau cele mai multe dintre fotografiile și studiile efectuate pe insula sunt concentrate asupra aspectului aparent al acestor statui si nu se merge cu cercetarea in profunzime. Desigur, eu nu sunt un arheolog și nu am fost niciodată pe Insula Paștelui, dar aș dori totuși să subliniez câteva lucruri pe care doresc sa vi le semnalez.

În primul rând toate statuile, desi par sa fie facute cu acelasi tipar (sau mai bine zis par identice), in realitate au diferite dimensiuni. Pentru acesta este suficient sa se studieze fotografiile care ne sant prezentate, pentru a constata că printre statuile aliniate una langa alta, cateva dintre ele sant mult mai inalte decat majoritatea.

Baza de piatra si diferenta de inaltime

Dacă ar fi vorba de simpli paznici așa cum mulți vor sa ne facă să credem, statuile ar fi toate la fel. Atunci de ce ele sant diferite? Simplu. Pentru ca ele reprezinta zei (a se citi extraterestrii) sau eroi importanti ai unei civilizatii de mult apuse (prima opțiune, în opinia mea este mai valabila).

Panorama insulei unde se vad statui diferite si diferenta de relief

Într-adevăr, cel mai bun mod pentru a explica diferențele de dimensiune dintre statuile aliniate una langa alta si puse de obicei pe platforme de piatra, ar fi datorata diferentei ierarhice a zeilor, lucru care unește practic mitologiile si povestirile despre zeii din luma intreaga. După cum se vede si în acest caz, una dintre statui este mult mai mare decât celelalte și se află aproximativ la mijlocul grupului, asa cum sant toate reprezentările Panteonului divin pe tot restul planetei.

Un alt lucru important care nu este spus de obicei, este faptul că pe insula au fost gasite alte sculpturi de același tip, dar cu personaje diferite, iar in acest sens fotografiile sunt puține și rare.

Un alt tip de statuie de pe insula

De asemenea este greu să se audă vorbind despre faptul că pe insula există peșteri artificiale si ziduri de piatra, ramasite ale unei infloritoare civilizatii megalitice, chiar daca acest lucru nu este usor de admis. Se vorbeste chiar despre tunele săpate artificial in bazalt derivate, în parte, din tuneluri de lavă vechi, care au anumite părți reconstruite din caramida bazaltica slefuita, făcute cu o tehnica similară celei pe care o găsim la Baalbek in Liban sau în întreaga America de Sud.

Apoi, nu trebuie să uităm că statuile au partea din spate sculptata cu adevarate scene ale unor evenimente astronomice, cu luptele între războinici, sau dintre zei, etc. Cand vor fi studiate aceste componente ale statuilor si in ce fel se va face acest lucru?

Nu cred ca se va intampla curand o asemenea “minune” deoarece dezlegarea acestor mistere ar putea sa ofere la final multe răspunsuri la intrebari nerezolvate, dar aceste lucruri nu sant dorite.

Spatele unui Moai care este identic cu desenele gasite la Golbeki Tape, in Turcia

Noi nu trebuie să uităm că insula are o parte de campie, aproape de nivelul mării, iar cea mai mare parte a ei este un platou imens cu vedere la mare si cu o rapa enorma deasupra. Moaii alineati par sa protejeze zona de campie și se gasesc in jurul acestei arii privind catre mare în aceeași direcție. De ce? Ce privesc oare chipurile impietrite ale gigantilor din insula Pastelui?

Spatele unui Moai care aminteste de bazoreliefurile sumere

De ce se uita toti in aceeasi direcție? Ce este, sau ce venea din acea direcție? De ce Moai abandonati în timpul creării sunt situati în partea insulei accidentate și sunt plasati la întâmplare? De ce unii sunt întinsi și îngropati? De ce altii sunt cazuti in lateral, inainte sau inapoi?

As putea continua cu de ce-ul întrebărilor, dar aș dori să spun ceva care nu este spus în mod normal despre Insula Paștelui. Moai sunt cu mult mai mari decat ne-au obisnuit ei sa ii vedem. Foarte multi sant completi nefiind doar capete imense care ies din pamant ci statui care au gambe si picioare. Cum a foat posibil sa vina “ceva” care sa ii acopere cu pamant aproape in intregime și ce forța a avut acest „ceva”, atunci când a ingropat acesti giganti facandu-i sa se roteasca in marea lor majoritate?

Adevarata inaltime a unui Moai

Observand insula, se pare ca un val imens de apă a innecat-o, aducand cu ea o mare cantitate de moloz si noroi care a dus la prabusirea Moailor,

rotindu-i sau în unele cazuri îngropandu-i complet.

Considerand ca Moai intacti sunt cei mai expusi la mare, este logic să credem că valul a venit din partea opusă, deci valul trebuia să fie atât de puternic și de mare incat sa se ridice la o inaltime de peste 100 de metri deasupra mării, trecand peste insula si facand ca namolul sa alunece in partea opusa a ei carand totul cu el, acoperind si deplasand Moai în sus ,

dar neajungand sa distruga prea mult pe cei mai indepartati si pe cei de jos.

Este evident, prin urmare, că insula, în special partea de campie, a trebuit să fie mult mai extinsa. Probabil valul despre care va vorbesc a maturat recifurile de corali pe care se afla o parte a acelei imense insule si terenul unde s-a acumulat pamantul care a format câmpii și terase. De fapt, un alt lucru despre care nu se spune nimic cand se vorbeste despre insula Pastelui este ca unii Moai se gasesc sub apă și, ca de obicei, si in acest caz, exiata putine fotografii si informații.

Un moai diferit si de dimensiuni reduse, in bariera de corali a Insulei Pastelui

Un alt mister al statuilor din Insula Pastelui, sant pălăriile roșii. Principalele zeitati poarta o palarie de piatra rosie, care a fost extrasa din partea cea mai indepartata a insulei și care a fost oarecum adusa la vale pentru a fi pusa pe capul Moailor. Da, ati citit bine, pălării de piatră cu greutatea de 3 tone și poate si mai mult, erau ridicate vertical deasupra Moailor inalti de 15 metri (5 etaje de bloc) și puse pe capetele lor.

Din păcate, nu sunt în măsură să va dau răspunsuri definitive cu privire la misterele din această insulă ciudata, dar in mod sigur am exprimat o mare parte din întrebările care va vor face sa reflectati cu privire la adevărata identitate a acestei insule pe care mulți oameni de știință oficiali ne învață ca ar fi fost locuita de războinici barbari care traiau în colibe facand sacrificii, deci incapabili sa construiasca asemenea sculpturi complexe fara a dispune de unelte necesare pentru a le ridica atat pe ele cat si palariile lor rosii.

Trebuie să considerăm că ceea ce nu stim despre acesta Insula a Paștelui, ar fi faptul ca in realitate ea a fost cu mult mai mare decat este astazi, iar acesta micsorare a ei se datoreaza faptului ca cea mai mare parte a fost distrusa si inghitita de apa.

Straturile alternante de namol care au innecat insula si sculpturile sale gigantice

Încercați să vă imaginați un complex cu temple în stilul celui din Atena, în Grecia, unde sculpruri inalte sant vârful structurii la fel cum Moaii sant varfurile insulei din Pacific. De fapt, in jurul zonelor templelor grecesti, romane , asiriene, babiloniene, sumeriene, egiptene, Maya, etc .. gasim de obicei siruri de statui sau statui singure pentru protectia structurilor interne ale complexului, ca un avertisment pentru cei care nu au permisiunea de a intra în zona sacră, sau mai bine zis în lăcașul zeilor de pe Pământ. Articolo di Gabriele Lombardo / Traducere: Gabriela Dobrescu

Sursa:http://svegliatiaprigliocchi.blogspot.ro/2013/03/isola-di-pasqua-il-mistero-dei-moai.html

PIRAMIDELE GIGANTICE DIN BOSNIA

De Gabriela Dobrescu

Nu e asa ca e un titlu particular? Cum sa indraznesti sa faci o astfel de afirmatie mai cu seama ca este in contradictie cu ceea ce ne-a invatat sistemul? Ce nebun poate sa spuna ca Sumerul nu este leaganul civilizatiei si ca piramidele egiptene nu sant cele mai mari din lume?

Ei bine pentru foarte multa lume pasionata de descoperiri arheologice, afirmatii de acest gen sant deja o obisnuinta pentru ca sant sustinute de probe zdrobitoare care atesta ca in Europa in care “oamenii de stiinta” corupti si vanduti ai sistemului vedeu era glaciala, in realite, in acele vremuri aici tra o infloritoare si uimitoare civilizatie care era mult mai vechie decat cea sumeriana si mult mai evoluata.

Cu toate acestea, mass-media nu se oboseste prea mult sa difuzeze ample reportaje cu acesta descoperire, care chiar luata singura, ar trebui sa faca sa se rescrie istoria lumii, nuuuu!!! Ei prefera sa te tina ocupat cu sex, ruleta, divorturi ale personajelor de carpa ale illuminatilor si alte idiotenii.

Aici in Romania informatia nu prea exista, iar subiecte care au pus ”pe foc” lumea academica pentru incredibilul adevar care a iesit la suprafata, au fost divulgate in mod vag sau pe posturi locale unde un mic numar de oameni puteau sa auda noutatile. Pe de alta parte stirile de real interes se transmit de obicei la ore foarte tarzii pentru ca nu se poate explica in alt mod nestiinta pe care o are majoritatea despre aceste lucruri.

Intotdeauna m-am intrebat de ce Europa a fost denumita din cele mai vechi timpuri “vechiul continent”? De ce doar aceasta bucata de lume a fost denumita in acest mod particular? Ce s-a intamplat, a aparut inainte de celelalte continente, era diferita de ele?

Ei bine nu. Europa era chiemata asa datorita faptului ca aici a aparut prima civilizatie umana, iar anticii stiau acest lucru. Artefactele care au fost descoperite aici au uimit pana si pe cei mai indarjiti sustinatori ai inexistentei vietii in aceste locuri. De catva timp foarte multi cercetatori straini impreuna cu colegii lor romani care traiesc in afara tarii afirma ca in partile tarii noastre, dar

in special de-a lungul Dunarii, a inceput prima civilizatie umana. Poate ca pare utopie pentru ca batjocura si rasul cu care au fost intampinate astfel de afirmatii in lumea stiintifica nu se mai sfarsesc, numai ca….iata ca descoperirile unor oameni normali, niste oameni nescoliti in institutiile illuminatilor si care mai pot inca sa judece cu propriul cap, au pus cu botul pe labe lumea stiintifica care nu mai contenea sa ii defaimeze. Este si cazul pe care vi-l semnalez in continuare.

In localitatea Visoko, la cativa km departare de Sarayevo, un arheolog diletant face o afirmatie de senzatie. El crede ca dealurile din preajma localitatii sant de fapt niste piramide pentru ca forma lor regulara si modul in care sant asezate nu par a fi naturale, ci artificiale. Nu vreau sa discut despre sirul de defaimari care au urmat din partea lumii academice la adresa acestui emigrant bosniac in America, ci despre faptul ca el nu se descurajeaza si merge mai departe pe chieltuiala sa, sa descopere si sa dovedeasca ca afirmatiile sale sant logice.

Spre disperarea lumii stiintifice si a marilor creiere illuminate ale acestora care au zis ca cercetarile lor la fata locului nu au pus in evidenta nimic interesant care sa sustina teoria lui Semir Osmanagic, piramidele de care el vorbea s-au dovedit a fi reale.

Acum cu siguranta va intrebati ce o fi asa de straniu in aceasta poveste pentru ca piramide sant peste tot. Ei bine, acesta este cea mai mare descoperire din zilele noastre pentru ca rastoarna foarte multe din miturile cu care ne-a obisnuit lumea stiintifica. Sa le enumeram:

1)Inainte de toate este cea mai reala dovada ca civilizatia nu a aparut in Sumer ci in Europa asa cum au afirmat multi cercetatori autonomi romani si straini dar care datorita ingradirii celor scoliti nu puteau sa-si sustina teoriile.

In acest caz apar normale cateva intrebari: cine le-a facut?; cine traia in acele vremuri in Europa? Unde a disparut acea vechie civilizatie? De ce ni s-a spus si se mai sustine inca in scoli ca in acea vreme acest continent era sub ghiata??

2)Cele 3 piramide descoperite de Semir au cele mai importante particularitati

-sant cele mai vechi din lume

-sant cele mai mari si inalte din lume

-sant cele mai bine conservate din lume

-sant construite cu materiale necunoscute, mult mai durabile si mai bune decat cel mai pur otel armat fabricat de tehnologia noastra.

-Prezinta nenumarate tunele subterane, multe dintre ele construite si apoi zidite la intrare.

-Inauntrul lor s-au descoperit nenumarate artefacte, o scriere necunoscuta, pietre perfect rotunde taiate intr-un material foarte dur si diferite obiecte.

3)Aceste piramide sant cele mai vechi pentru ca sant toate acoperite de un strat de mal de origine marina in care s-au gasit crustacei din era quaternara, ceea ce insemna ca au fost construite inainte de potop, si au o vechime pe care Semir o estimeaza la mai mult de 26.000 de ani, deci ceea ce e mai important, este faptul ca au fost acoperite de apele marine care au deslantuit potopul.

-sant cele mai mari din lume pentru ca depasesc cu mult piramidele egiptene. Piramida cea mai mare a Egiptului are 147 m inaltime la ora actuala fata de 150 m cat avea in momentul cand a fost terminata, in timp ce piramida bosniaca cea mai mare are 220 m inaltime.

-sant cele mai bine conservate datorita faptului ca nu sant erodate cum sant cele egiptene pentru ca au fost protejate de malul in care a crescut vegetatia care le acopera. Cu totae acestea este evidenta trecerea lor printr-un mare si puternic cataclism.

-au fost atestate international ca fiind cele mai mari piramide ale lumii si singurele piramide in trepte ale Europei. Au fost datate cu o vechime cuprinsa intre 24.800-25.000 de ani. Au fost declarate locuri cu o puternica forta de energie de catre cercetatorii italieni si americani.

Astazi Semir, descoperitorul acestei minunatii, este foarte apreciat de aceeasi “oameni de stiinta” care mai ieri ii radeau in nas si care s-au dovedit a fi niste ignoranti vanduti care au trebuit sa accepte marele adevar pe care un nescolit l-a sustinut, iar spre marea sa multumire ei astazi il numesc “MAESTRU”.

Piramidele in trepte ale Bosniei, sant inca in stare de dezgropare pentru ca, asa cum se intampla mereu, s-a intarziat finalizarea lucrarii stabilita pentru

2012, tocmai datorita faptului ca aceasta descoperire va rasturna viziunea umanitatii despre trecutul sau.

As dori sa adaug pentru suspiciosii si neincrezatorii care nu vad adevarul si nu miroase conspiratia new age nici cand au probe vizibile in fata ochilor, ca aceasta descoperire a fost declarata oficiala la presiunea oamenilor nescoliti, pasionati de trecutul istoric al umanitatii si de adevar.

Italian archaeologists Dr. Ricarrdo Brett and Niccolo Bisconti discovered an organic material

sample (a leaf) on the top of the concrete blocks that cover Bosnian Pyramid of the Sun in June

2012. Carbon dating was performed in Lab in Kiev, Ukraine with astonishing result: 24.800

years +/- 200 years. This carbon dating puts the pyramid 20 thousand years before the Sumerian

and Babylonian “civilizations. In other words, the Bosnian Pyramid of the Sun dates back to a

time when organized human civilizations were not supposed to exist.

AUTOR: GABRIELA DOBRESCU

CRISTALELE GIGANTICE DIN NAICA-

MEXIC

De Gabriela Dobrescu

La inceputul celui de al doilea mileniu, o descoperire extraordinara a cutremurat lumea stiintifica: s-a gasit o pestera cu cristale gigantice de marime inimaginabila. Acum un secol si jumatate, Jules Verne a descris aceasta pestera in lucrarea sa “Calatorie in centrul pamantului” chemand-o ” padurea de cristal“, iar acest lucru este inca o dovada ca nimeni nu poate sa povestesca anumite lucruri care, la primul impact, par fantezii, daca nu le vede cu adevarat.

Lucrul extraordinar nu consta numai in faptul ca scriitori ca Verne, in realitate, au avut posibilitatea sa studieze scrieri antice care atestau o alta realitate ci faptul ca acest “stiintifico – fantastic” cu care ne-a obisnuit elita, exista, a fost vazut si studiat dintotdeauna.

Cristalele din aceasta pestera, depasesc 13 m inaltime, si se vede foarte clar ca sant facute de mana omului nu de mana naturii asa cum vrea stiinta mincinoasa sa ne convinga, pentru ca sant slefuite cu cea mai mare precizie. Au fost orientate toate in pozitie verticala, numai ca datorita starii agravate de prabusire a peretilor pesterii acum sant rasturnate pentru ca aceasta minunatie antica este aproape de disparitie.

Pestera se gaseste in nordul Mexicului in desertul chiemat Chihuahua sub un munte arid si neospitalier: La Sierra di Naica, un loc antic si in afara timpului. In maruntaiele acestui munte de calcar oamenii coboara de mai mult de un secol, ajungand la 800 m adancime in interiorul pamantului. Acolo se gasesc mine de plumb, zinc si argint care sant considerate unele dintre cele mai bogate de pe pamant. Minierii care lucreaza in subteran infrunta o umiditate si o caldura coplesitoare.

Apa care are o temperatura de mai mult de 50 de grade curge si se infiltreaza oriunde. Acum 8 ani in timp ce sapau la o galerie care avea 300 m in profunzime, doi minieri, au facut fara sa vrea aceasta descoperire incredibila. Pana la acea ora cristalele cunoscute nu depaseau marimea unui om si nimeni nu si-a

imaginat ca pot sa existe undeva cristale de 12 m lungime, pentru ca 12 m este inaltimea unui bloc cu trei nivele.

Descoperirea a facut imediat inconjurul lumii dar primul care a intrat si a filmat cristalele a fost un speolog italian: Tullio Bernabei.

http://www.google.it/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&docid=ld5vwZii7YmONM&tbnid=VK1Tn9zLprJ8SM:&ved=0CAUQjRw&url=http://33photo.photoshelter.com/image/I0000AI.Ju67OMzo&ei=ScZGUv3BM8Tnswb4-oDYCQ&bvm=bv.53217764,d.Yms&psig=AFQjCNEYXZkhfHAb4ktT_9NthTI6myLRGw&ust=1380455310956358

Stia prea multe sarmanul Superman cand a fost redus in scaunul cu rotile pentru totdeauna??

Gabriela Dobrescu

MANUSCRISUL LUI VOYNIC

Aceasta este una dintre cele mai misterioase carti antice care, dupa parerea incompetentilor numiti oameni de stiinta, ar fi fost scrisa intre 1400 si 1450 intr-o limba total necunoscuta.

Manuscrisul contine imagini de plante nemaivazute pe pamant si este scris intr-o idioma care nu apartine niciunui sistem alfabetico-lingvistic cunoscut. Cartea este scrisa pe piele de vitel cu dimensiuni relativ mici L 22, l 16, h 4, si are 204 pagini.

Manuscrisul a fost impartit in mai multe sectiuni sau capitole in functie de subiectul pe care il trateaza. Prima este Botanica care contine un numar de 113 de desene de plante necunoscute. Al doilea este Astronomica sau Astrologia care prezinta 25 de diagrame care par a reprezenta stele si se recunosc chiar si cateva semne zodiacale.

Al treilea este Biologia numit in acest fel doar pentru faptul ca aici sant reprezentate diferite figuri feninine nude bagate pana la genunchi intr-o spacie de vase comunicante care contin un lichid foarte inchis. Al patrulea este Farmacia datorita faptului ca sant desenate diverse eprubete, fiole cu o forma analoga a celor care existau o data in farmaciile antice precum si diverse radacini de plante, probabil medicinale. Ultimile pagini ale cartii par sa reprezinte un fel de cuprins reprezentat de diverse liniute si stelute.

Manuscrisul Voynich are acest nume de la un vanzator si colectionar american de carti antice, Wilfrid Voynich care l-a cumparat de la un calugar gesuit.

Desigur, sant enorm de multe scrieri care nu au fost descifrate din diferite motive dar aceasta carte m-a pasionat dintotdeauna pentru ca am simtit ca intre paginile sale exista o chemare ancestrala care imi spunea ca de fapt era o copie a unui manuscris original si nicidecum o carte relativ noua care continea o scriere necunoscuta si reprezentari de plante nemaivazute pe pamant. Mi se pare o explicatie ilogica.

Eu sustin ca acest manuscris a fost furat de la locul sau si vandut mai departe catre taramuri indepartate ca sa isi piarda urma si sa nu se poata devodi cui i-a apartinut.

Parerea mea este ca aceasta carte ale carei mistere au facut inconjurul lumii apartinea de fapt poporului care stia sa vindece atat sufletul cat si trupul asa cum povesteste Herodot ca i-a invatat Zalmoxe pe dicipolii sai, pentru ca nimeni nu a avut atatea cunostinte de vindecare cu plantele pamantului mai mari decat getii lui Zalmoxe.

Acum cativa ani circula varianta in care Voynic, acest american cu nume atat de romanesc, era de fapt si de drept un roman. Nu am inteles insa daca el a fost cel care a luat manuscrisul din tara de origine si l-a dus catre locuri indepartate sau daca el a fost cel care a salvat manuscrisul. In ambele cazuri insa, Voynic este cel care era detinatorul acestei carti.

Un lucru care m-a facut curioasa a fost faptul ca nici pana azi nu am inteles de ce ar fi fost nevoie sa se inventeze faptul ca Voynic ar fi fost roman daca nu ar fi fost cu adevarat? De ce sa vrea cineva sa il faca roman si nu o alta natie?? Eu cred ca acest lucru este adevarat pentru ca insusi numele sau a fost americanizat din Voinic in Voynic. Aceleasi magareli ca sa nu se poata intelege niciodata adevarata radacina a lucrurilor.

Un alt motiv pentru care nu pot sa renunt la ideea mea este faptul ca am gasit acum cativa ani pe internet un articol in care se vorbea despre plantele dacilor scris de Aurora Petan pentru Formula As. Ceea ce mi-a captata atentia au fost cele cateva fotografii cu cateva dintre palntele geto-dacilor. De ce?? Pai pentru ca la inceput am crezut ca sant pagini din celebrul manuscris al lui Voynic dar dupa ce le-am studiat un pic am constata ca de fapt este vorba despre altceva. In plus am studiat foaie cu foaie tot manuscrisul iar acele fotografii publicate de Formula As, nu apar in cartea cu pricina.

M-am bucurat extrem de tare pentru ca mi-am dat sema a ca inca o data suspiciunile mele se adevereau si ca de fapt misterioasa carte ar putea sa fie una dintre nenumaratele carti cu invataturi ale getilor. Va alatur aici foile cu plantele geto-dacilor dupa care va voi alatura si cateva pagini din celebrul manuscris al lui Voynic.

Probabil ca in viitor constiinta oamenilor se va trezi si adevarata origine a acestei carti va iesi la lumina asa cum sper ca se va descifra scrierea si originea acestor desene nemaintalnite pe acesta planeta.

Plantele geto-dacilor din Formula As

Pagini din manuscrisul Voynic

GABRIELA DOBRESCU

LUIGI SERAFINI – CODEX

SERAPHINIANUS / CARTEA CEA MAI

STRANIE A LUMII

In randurile urmatoaare am sa va vorbesc despre o alta carte la fel de neinteleasa si de stranie ca celebrul manuscris al lui Voynic. Este vorba despre Codexul Seraphinianus. Din lipsa de timp am sa va alatur cateva randuri luate de pe internet, care lamuresc de ce acest manuscris este atat de misterios, iar apoi am sa va expun cateva din parerile mele in legatura cu aceasta carte.

“Codex Seraphinianus este numele uneia dintre cele mai ciudate cărţi publicate vreodată. Creată în perioada 1976 – 1978 de arhitectul şi designerul italian Luigi Serafini, cartea a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 1981 şi de la acel moment şi până în prezent a cunoscut mai multe editări şi n-a încetat niciodată să uimească şi să încânte.

Codexul este o enciclopedie ilustrată a unei lumi stranii, scrisă într-un alfabet necunoscut, asemenea unui cod. De-a lungul anilor, mai mulţi lingvişti au încercat să descifreze acest limbaj şi să-i descopere sensul. Abia în 2009 Serafini a declarat că nu există nici un înţeles ascuns în spatele scrisului şi că şi-a dorit ca acest alfabet ciudat să-i creeze persoanei care încearcă să-l citească senzaţia frustrantă pe care o simt copiii în faţa unei cărţi pe care nu o înţeleg şi nu ştiu să o citească.

Lucrurile interesante nu se opresc aici. Ilustraţiile care umplu paginile codexului sunt şi ele extrem de bizare, o îmbinare de frumuseţe şi grotesc care ne dezvăluie o lume aparte, fantastică. Enciclopedia pare că ne prezintă într-un mod unic şi tulburător o lume extraterestră şi, chiar dacă apar în ea şi elemente ce amintesc de lumea zilelor noastre, ele capătă accente suprarealiste.

Ilustraţiile viu colorate abundă în detalii şi înfăţişează în cele 11 capitole ale cărţii diverse aspecte cheie ale straniei lumi, de la floră şi faună până la istorie, ştiinţă şi arhitectură. Vom întâlni desene reprezentând flori plutitoare, maşinării complicate, obiecte de îmbrăcăminte cum nu am văzut nici la cele mai extravagante prezentări de modă, creaturi ciudate, experimente ştiinţifice

bizare şi multe altele. Şi copertele se păstrează în acelaşi tipar: pe una dintre ele, de exemplu, apare un cuplu care face sex şi care se transformă treptat într-un aligator.”

Sursa: http://bookaholic.ro/codex-seraphinianus-crampeie-dintr-o-alta-lume.html

Eu am reusit sa am acesta carte in format electronic, si am publicat-o pe ambele mele bloguri. Deci daca veti fi curiosi sa o vedeti, va asigur ca merita toata atentia cuvenita, pentru ca din punctual meu de vedere ceea ce acest arhitect a scris aici nu cred ca este doar rodul inventivitatii sale ci pare sa fie mult mai mult.

Este extrem de adevarat ca in meseria pe care o practica autorul, trebuie sa fii inventiv si cu spirit de initiativa numai ca povestea pe care o spun desenele sale trateaza, inca de pe coperta cartii, istoria rasei umane, inceputurile de care nimeni nu isi mai aminteste, o lume stranie si necunoscuta dar cu toate aceste foarte reala. Nimeni nu pote sa isi imagineze aceste lucruri decat in cazul in care le-a vazut, le stie, le-a copiat sau le-a trait cu adevarat.

Imi este imposibil sa cred ca in secolul 21 cineva, nu numai ca inventeaza o limba noua pe care nu o stie nimeni decat el, dar mai mult, acesta limba, cu toata tehnologia de care se dispune in clipa de fata, nimeni nu este in stare sa o descifreze.

O alta curiozitate este faptul ca acesta carte este extrem de asemanatoare cu renumitul manuscris al lui Voynic. Este ilustrata aceeasi lume necunoscuta, fericita, neinteleasa dar si cam acelasi fel de scriere ca si in paginile surorii sale. Cum este posibil ca in zilele noastre cineva sa poata inventa o limba necunoscuta pe intreaga planeta dar in acelasi timp sa nu pota sa citesca o alta la fel ca cea inventata de el insasi?

Parerea mea este ca de fapt si acesta carte a fost copia vreunui manuscris antic care ne povesteste despre istoria umanitatii cat se poate de clar dar noi, datorita prejudecatilor, invatamintelor mincinoase si traditiilor noastre refuzam sa o intelegem.

Sant convinsa ca aceste doua carti misterioase au foarte multe lucruri in comun. In afara de faptul ca se aseamana izbitor de mult in felul in care acea lume antica, stranie, este prezentata cititorului, mai este limba in care este

scrisa si desenele uneori abstracte, fantastice sau magnifice care au multe puncte comune pana la a coincide in multe locuri.

Pe langa acestea, chiar si istoria aparitiei lor este de neinteles. Amandoua sant aparute din neant. Prima in secolul 18 apare in mainile unui anticar, iar a doua in secolul 21 inventata de un arhitect. Eu nu pot sa cred acest lucru pentru ca am invatat ca elita si lumea de stiinta care o serveste arunca pe piata explicatii savante doar, doar, nimeni nu va pune intrebari si va inghiti usor ceea ce vor ei.

Nu. Eu raman la parerea mea. Aceste carti au foast de fapt carti scrise in zilele noastre dar au fost copia unor texte antice care apartineau vreunei culturi foarte avansate care stia sa isi scrie si sa isi deseneze civilizatia de mult apusa. Cu siguranta doar timpul va face lumina asupra acestor asa zise mistere, care sant de fapt ascunderi a adevaratei istorii a umanitatii.

Mai jos am sa va prezint cateva pagini ale acestei carti minunate.

GABRIELA DOBRESCU

LUMEA PIERDUTA EXISTA CU

ADEVARAT!

Stalactite si stalagmite inalte cat blocurile, spatii atat de mari incat pot sa adaposteasca norii, un sistem meteorologic absolut independent de cel care exista pe restul planetei. Santem in grota cea mai mare a pamantului: Er Wang Dong.

O lume subterana incredibila se afla in China, mai precis in provincia Chongquing. A fost pentru prima data explorata si fotografiata de un grup de speologi americani si englezi condusi de Robbie Stone, de la Universitatea din Manchester.

Fotografiile facute in inima pamantului sant atat de frumoase, incat te lasa cu gura cascata. In interior sant nori si ploua. Grota este atat de mare incat are un regim metorologic propriu: in interior sant nori, ploaie si ceata. A fost nevoie de o luna ca expeditia sa aduca la lumina acesta lume extraordinara.

Cateva din aceste grote au fost utilizate de minierii care extrageau nitrat, dar numai in zonele care erau la suprafata si numai la intrare. Niciodata acest colt de lume nu a fost explorat in intregime, a explicat Stone. “Toate coridoarele principale erau la mare adancime si nu au vazut niciodata lumina inainte de aceasta expeditie.”

Intrarea in grota se afla intre o mica scobitura a rocii in Niubizi Tian Keng, un munte acoperit de o vegetatie foarte deasa. Un pic mai departe este un mic satuc, Ranjiagou. Imediat ce au intreat in interior, speologii au ramas fara grai: spaziile sant atat de mari incat au stat acolo toti pentru o luna intreaga.

Nu lipsesc lacurile cu apa dulce care sant adevarate piscine naturale. “santem entuziasmati de faptul ca am fost primii care au pus piciorul intr-un loc de acest fel, de pe tera. Acum ma intreb daca nu cumva planeta noastra nu are cumva si alte locuri identice cu acesta, dar nexplorate inca, “ a spus exploratorul.

Dar ceea ce i-a uimit si i-a lasat fara grai pe oamenii de stiinta a fost chiar sistemul meteorologic al grotei. “ne-am trezit in fata unor nori enormi, care se

blocau la jumatatea superioara a cavernelor pentru ca nu reusesc sa iasa prin micul loc existent in sus, la circa 250 m inaltime.

Acest fenomen se creaza pentru ca umiditatea existenta in grota se ridica si se condenseaza din cauza aerului rece prezent in aceste spatii imense si inchise” a spus Stone.

Aceasta incredibila retea care cuprinde si Cloud Ladder Hall, masoara in total 51.000 de metri patrati, cuprinzand rauri, lacuri subterane si o vegetatie foarte deasa pe pamantul grotelor.

“Majoritatea grotelor sant accesibile prin intrarea principala. Pentru a ajunge la altele insa, este nevoie sa inoti foarte mult in profunzime. Altele, in schimb, sant accesibile doar dupa un lung si dificil drum de-a lungul peretilor cavernelor,” a spus capul misiunii. Dar aceste eforturi au fost rasplatite pentru acest grup de 15 temerari, care asteapta sa mai faca si alte minunate descoperiri.

Traducere din italiana Gabriela Dobrescu

Sursa:

http://www.radiormt.com/index.php?option=com_content&view=article&id=48

19%3Acina-sensazionale-scoperta-il-qmondo-perdutoq-esiste-

davvero&catid=50%3Aaltre-notizie&Itemid=85

Acesta stire extraordinara, m-a facut sa mai caut si alte locuri de acest gen, pentru ca am invatat ca atunci cand ei anunta ca s-a descoperit ceva, in mod sigur inainte au mai avut de a aface cu astfel de lucruri, poate mult mai impunatoare. Ei bine, aveam dreptate. De fapt, cea mai mare lume subterana de acest fel se afla in Vietnam si nu in China.

Locurile descoperite aici sant mult mai mari si mai spectaculose. Se numesc grotele Hang Son Donng, si, ca si surorile lor, se gasesc la extrem de mare adancime pentru a crede ca acolo, in inima pamantului, creste macar iarba, nu paduri luxuriante care sant udate de nori proprii, care nu au nici o legatura cu lumea de suprafata a pamantului.

Am ales acest articol si l-am pus in acesta carte a mea pentru ca este important in sustinerea teoriei despre pamantul gol in interior. Pentru multi este doar o simpla teorie care vine din negura timpului, doar pentru faptul ca elita ne invata ca pamantul nostru nu este gol in interior, ignorand miile de marturii spuse de oamenii care au vazut aceasta lume din cele mai vechi timpuri si pana astazi.

Faptul ca la mari adancimi pamantul este capabil sa isi formeze o alta atmosfera care nu are nici o legatura cu pamantul si atmosfera externa, care datorita climei calde existente ajuta la dezvoltarea florei si faunei interne, nu sant lucruri noi. Toti cei care vorbesc despre lumea subpamanteana spun aceasta. Pana si marele Jules Verne povesteste in cartea sa Calatorie in mijlocul pamantului cu multa precizie, despre aceste lucruri. Locurile prin care povesteste ca a trecut au inceput sa fie descoperite, dar si dimensiunile si distanta dintre interiorul si extariorul pamantului sant reale.

Despre aceeasi lume ne povesteste, asa cum am mai spus, si amiralul marinei americane Richard Byrd, un om cu vaste cunostinte, un om care a fost trimis in Antarctica tocmai datorita faptului ca era un explorator de valoare, o persoana integra care nu putea sa confunde interiorul cu exteriorul pamantului. Un om

care nu avea nici un motiv sa inventeze povesti la polul pamatului, un om caruia cand a povestit ceea ce a vazut nu i s-a spus ca e nebun, ca nu este adevarat sau ca nu a vazut bine. NUUUU. I s-a spus SA TACA apentru ca asa prevede juramantul militar, pe care l-a respectat pana la iesirea din servici cu onoare. Dar...constiinta a fost mai puternica si nu i-a permis sa nu spuna umanitatii, cu extrem de multa durere ceea ce elita ne ascunde de milenii.

Desigur ca ignorantii si habarnistii vin cu tot felul de teorii sa te convinga ca aceste lucruri sant doar basme pentru ca stiinta face si drege. Eu zic ca ar fi frumos din partea nostra sa onoram memoria acelor oameni care au fost distrusi, marginalizati, derasi, ignorati pentru ca au dorit sa spuna lumii un alt adevar ascuns care nu are nici o legatura cu ceea ce se chiama azi realitate. Eu zic sa avem demnitate si reaspect pentru cei care au fost pentru sistem bolnavi mintal, nebuni, vizionari, visatori, drogati, pentru ca de fapt singura boala de cate au suferit toti a fost ADEVARUL.

Nu vreau ca nimic din ceea ce spun aici sa fie crezut pentru ca scopul meu nu este de a face pe cineva sa creada aceste lucruri. Scopul meu este ca atunci cand va veni vremea si totul va iesi la lumina, nimeni sa nu poata sa spuna : EU NU AM STIUT! Deci...ganditi, ganditi, ganditi si puneti in dubiu tot ce va spun. Ca sa aflii adevarul trebuie sa citesti invers spusele lor. Adica daca iti spun ca ceva este negru, tu sa citesti alb, daca iti spun ca ceva este rau atunci tu sa stii ca este bine s.a.m.d.

Gabriela Dobrescu

ANTACTICA NU A FOST NICIODATA UN

CONTINENT INGHETAT

Stiu ca fiecare titlu si fiecare articol va lasa suspiciuni, perplexitati, semne de intrebare si uimire desi nu ar trebui pentru ca ceea ce eu va prezint este documentat cu o mare diversitate de fotografii si link-uri unde puteti sa aprofundati fiecare subiect. Nu mai fiti septici pentru ca nu stiati multe lucruri din cele expuse pentru ca daca voi nu a-ti auzit despre ele aceasta nu inseamna ca ele nu exista. Nu. Voi nu a-ti auzit despre ele pentru ca nimeni dintre cei care sant pusi acolo sus, pe scaune moi si calde ca sa va informeze nu au facut-o pentru ca, repet, ei nu sant pusi acolo ca sa va spuna aceste lucruri. Ei sant pusi acolo ca sa va spuna ceea ce nu trebuie sa stiti, sa aflati sau sa descoperiti. Ei sant pusi acolo ca sa va dezinformeze, ca sa asasineze pe cei care au dovedit ca ei mint, ca sa distruga si sa ascunda ceea ce dovedea ca trecutul umanitatii este cu totul altul decat ceea ce se invata in scolile de spalat creiere ale illuminatilor. Antarctica. Singurul continent diferit al pamantului. Tara ghieturilor vesnice! Incalzire globala, topirea ghetarilor, pamantul care a devenit mic ca sa ne poata sustine, lipsa hranei, poluarea atmosferei, rezonanta Schumman ridicata din acesta cauza. Rahat. Mint de inghiata apele toti. Conspiratia mondiala a ajuns la

apogeu si nu mai stiu ce sa inventeze ca sa creeze confuzie, nesiguranta si neincredere nici macar in ceea ce se vede cu ochii. Dar sa incerc sa va fac o scurta prezentare a celor care au studiat, au fost sau au cautat sa mearga in interiorul pamantului gol. Primul care a avut curajul sa sutina acest lucru a fost matematicianul si astronomul englez Edmond Halley 1656-1749. El a fost primul om care a sustinut ca pamantul este gol in interior si ca aureolele boreale polare sant de fapt reflexia unui soare interior care ilumineaza lumea subterana. Cercetarile si descoperirirle sale au fost publicate in “The Pshilosophical Transactions of the Royal Society of London” lucrare care a starnit un imens val de dispute. Pe de alta parte Halley este descoperitorul faimoasei comete care ii poarta numele, iar acest lucru nu poate sa ne faca sa ne indoim prea mult de descoperirile sale care se cam adeveresc in foarte mare masura.

Un alt urmas al teoriei pamantului gol este Jhon Cleves Symmes, capitan de infanterie in razboiul din 1812 impotriva Marii Britanii, in cinstea caruia a fost ridicat la Hamilton un monument de piatara care reprezenta o sfera perforata in doua puncte simetrice. In 10 aprilie 1818 el a trimis Congresului American, oamenilor de stiinta si directorilor de univeritati acesta scrisoare in care mentioneaza: “ lumii intregi: eu declar ca pamantul este gol in interior si locuibil integral.” La acesta scrisoare a alaturat un certificat medical in care se atesta ca era in deplinatatea facultatilor mintale. In 28 ianuarie 1823, senatorul american Richard M Johnson a depus in fata aceluiasi Congres american, o petitie in care cerea finantarea unei expeditii catre pamantul gol. Bineinteles ca a fost respinsa iar cazul inchis pentru totdeauna.

In 29 octombrie 1829 a plecat din New York o expeditie catre Polul Sud dar a fost un adevarat dezastru. Edward George Bulwer Lytton, politician esoterist si celebru autor al cartii “Ultimi giorni di Pompei”(Ultimile zile ale Pompeiului) a publicat in 1873 “The coming Race” in care povesteste ca diferite rase umane scapate din diferite cataclisme care au distrus pamantul in ere antice, si-au gasit refugiul in interiorul pamantului de milioane de ani. Aceste rase de oameni isi mentin forma datorita unui misterios fluid numit Vril. Aceasta istorie a inspirat societatile secrete luciferiene, in special “Loggia luminosa” a Gemaniei naziste care este cunoscuta sub numele de “Società del Vril”. Printre adepti se afla insusi Rudolf Hess.

“Teoria” pamantului gol a fost reluata de scriitorul american William Reed in cartea “Fantasma dei poli” care se bazeaza pe marturiile exploratorilor polari si pe argumente stiintifice, carte, care in zilele noaste este de negasit. Reed explica ca in realitate polii pamantului nu au fost gasiti niciodata pentru ca de fapt ei nu exista. In locul lor se afla enorme deschideri care duc catre interiorul pamantului. Cartea sa nu fu o inventie. El precizeaza: “Acest volum nu a fost scris pentru a-i amuza pe cei care il citesc. Nu este un roman, ci o carte serioasa care incearca sa va demonstreze in masura in care este posibil, anumite adevaruri importante care pana acum au fost dispretuite. Eu va citesc cheia anumitor mistere.” Reed a evaluat ca scoarta terestra are o grosime de 1300 de km iar interiorul sau gol o grosime de 10.000 de km. Parerea sa este ca aurora boreala nu are nici o legatura cu vreun fenomen electric sau magnetic, datorita faptului ca acest fenomen nu are nici un efect asupra acului busolelor. De asemenea Reed vorbeste si despre o mare libera care se intindea undeva la nord, bazandu-se pe observatiile lui Dr Bessels, Di Chester, Kane, Me Gary, Greely, Pavy si mai presus de toti pe cele ale lui Fridtjof Nansen. Toti au constatat existenta acestei mari mai sus de o animita altitudine. Nansen a descris acesta mare cu apa dulce in acest fel: “Aceasta mare cu apa dulce este un fenomen singular...care se produce atunci cand un strat superficial de apa dulce pluteste pe un strat de apa sarata, iar aceasta mare dulce aluneca cu nava sub marea cea grea de dedesubt, ca si cand acesata mare ar constitui un strat fix.”

Norvegianul Nansen a fost primul explorator modern care a reusit sa se apropie

in 1897 de Polul Nord pana la o latitudine de 86°15’. “diferenta dintre aceste

doua starturi lichide era asa de mare incat, in timp ce noi eram deasupra apei

potabile din suprafata, puteam sa extragem din fundul salii masinilor o apa asa

de sarata incat putea sa fie utilizata pentru centrala. “ el a apreciat adancimea la

3300-3900 m.

Teoria lui Reed a fost reluata de un alt american, Marshall B Gardener, dupa 29

de ani, fara sa fi auzit vreodata de ceea ce descoperise predecesorul sau, in

cartea “Calatorie in interiorul pamantului; polii au fost descoperiti cu

adevarat?” ( A journey tu the Earth’s interior: Have the poles realy been

discovered).

Marshall Gardner spune ca pamantul are doua deschideri la poli in care se revarsa apa oceanului care se scurgea pe crusta terestra atat dedesubt cat si deasupra si ca centrul de gravitate al pamantului era in plin centru al acestei cruste si nu in centrul globului. Daca vreo nava ajungea in deschizatura pamantului si continua sa se indrepte catre interiorul terei, ea naviga in pozitie inversa pe peretele intern al crustei terestre. El releva ca punctul gravitational cel mai important era la jumatatea drumului curbei. Acest punct era atat de puternic in acest loc incat apa sarata din mare cat si cea dulce din iceberguri nu se amesteca. Apa marina sarata ramanea la cativa zeci de centimetri sub apa dulce, ceea ce permitea sa se aiba apa dulce in plin centru al oceanului arctic. Una dintre nedumiririle lui Gardner era originea icebergurilor care erau formate din apa dulce si nu din apa sarata. In Italia, aceste nedumiriri le-au avut si autorii cartii “IL LIBRO GIALLO NR 6” publicat in Editia FELIX, care si-au pus cateva intrebari esentiale: “-Cine ar putea sa ne spuna de unde provin icebergurile? -De unde poate sa provina acesta imensa cantitate de apa dulce? -icebergurile nu pot sa provina din mare pentru ca marea este sarata iar ei sant toti, fara exceptie, formati din apa dulce. Din ploaie?? -Cum este posibil ca 5 cm de precipitatii anuale sa creeze asemenea munti de ghiata, asa cum se gasesc in Oceanul Arctic? -Nu exista un raspuns rational pentru aceste intrebari.”

Acestea erau preocuparile cercetatorului Bernacchi care a explorat Polul Sud impreuna cu Borchgrevink intre 1898 - 1900. Ei povestesc ca au vazut un iceberg de 80 de km latime si de 650 km lungime, un iceberg care ar merge de la Paris la Tulus si care ar fi fost format din cei 5 cm de precipitatii anuale.!!!!!! Daca se pleca de la faptul ca exista un Pol Nord care este acoperit de ghiata asa cum toti stim, inseamna ca numerosi exploratori ar fi trebuit sa aiba halucinatii plecand de la latitudinea de 80°nord, sau poate erau in deplina posesie a facultatilor mintale, dar teoria polului acoperit de ghiata nu este deloc valabila. Toti cei care locuiesc la nord au observat ca este foarte multa ceata in Arctic iarna. Daca banchiza ar fi fost toata solida nu ar fi fost atat de multa umiditate in aer pentru a se forma atata ceata si aburi. Exploratorul american Dott. E. Kane care a descoperit ghietarul Humboldt si care a explorat zona Polului Nord intre anii 1833-1855, a scris acum 150 de ani:“Sant indicii care demonstreza clar ca trebuie sa fie un ocean in Nord. Ceata si aburii pe care ii vedem atat de des iarna confirma acest lucru.” Dupa Reed si Gardner, acesta apa dulce provine din raurile regiunilor calde din interiorul pamantului. Cand acestea ajungeu in suprafata foarte rece, se congelau rapid, formand icebergurile. Pe perioada lunilor de iarna, milioane de metru cubi de apa dulce provenite din raurile interioare apareau din deschizaturile polare, formand adevarati munti de ghiata. Pentru Gardner, mamutii congelati, descoperiti in ghiata nu erau animale preistorice, ci animale care traiesc in aceste timpuri in interiorul terei. Aceasta, datorita faptului ca acesti mamuti au fost descoperiti in acesti icebergi o data cu alte specii disparute care au fost categorisite imediat ca “preistorice,” datorita faptului ca nu au mai fost vazute pe pamant de mult timp. Multi mamuti aveau inca in stomac si in gura iarba nemestecata, ceea ce sustine faptul ca au fost prinsi, fara sa isi dea seama, de un frig intens si extrem. Robert B. Cook relateaza ca in depozitele glaciale din Nord au fost gasiti mamuti, rinoceri, reni, hipopotami, lei si hiene, explicand ca aceste animale nu puteau sa suporte o clima atat de inghetata, tocmai de aceea ei au trait acolo acum cateva milioane de ani, cand in tinuturile polare exista o clima calda, tropicala.

Dar Gardner nu era de aceeasi parere. Dupa el, era vorba de animale care traiesc in timpurile noastre, pentru ca, in mod corect, leii, hienele, renii, rinocerii si hipopotamii sant specii recente si nu creaturi “preistorice”. Gardner a adaugat teoriilor lui Reed, prezenta unui soare central mult mai mic decat al nostru, care explica temperaturile ridicate din latitudinile polare. Un astru intern puternic in lumina si caldura care poate sa faca posibila viata vegetala, animala si umana in interiorul pamantului nostru. Aceasta inima radianta de caldura benefica ar explica si existenta aurorei boreale. Reed gandea la fel cum gandea Gardner, ca interiorul pamantului era locuit dar ii era greu sa explice acest lucru pentru ca toria sa excludea existenta unui soare central intern. Exploratorul Fridjof Nansen, care a publicat “Verso il Polo” ( Catre Pol) in 1897, afirma ca a vazut catre amiaza o imagine ”a unui soare” pentru ca dupa el nu putea sa fie un miraj. Parea un foc splendid care stralucea catre marginea indepartata a ghietii. Din inaltimea principala, Nansen vede multe linii orizontale unele sub altele, toate de aceeasi lungime, ca si cum ar fi fost vorba de un Soare patrat de un rosu palid, cu raze intunecate transversale. Nansen si echipa sa nu se asteptau sa vada pe timpul multor zile consecutive acest “zeu al vietii” care renastea dupa lunga noapte polara, cu atat mai mult cu cat ei se gandeau ca au derivat cu mult catre sud. Dar o simpla iluzie optica ar fi putut dura multe zile in sir? Mai mult decat atat, zona in care se afla Nansen, era situata in zona polara cu noapte totala. In consecinta, nu este soarele nostru, cel pe care il vede Nansen, ci o lumina care era emanata de catre ceva ce se situa in centrul planetei. Gardener a cautat date astronomice pentru a demonstra ca nu numai pamantul, ci toate planetele din sitemul solar sant goale in interior. Ele poseda sori interni si s-au format pornind de la o nebuloasa. La originea oricarui astru, era o masa in fuziune care se invartea in jurul sau. Prin urmare forta centrifuga proiecta substantele cele mai grele catre periferie, formand in suprafata externa a fiecarei planete o suprafata solida. O parte al focului inizial ramanea in golul interior formand un soare central. Din cauza miscarii de rotatie si al miscarii in spatiu, se creau in mod obligatoriu deschizaturi la extremitati. Gardner, a amintit de “luminile polare” observate

pe Marte de profesorul Lowell, pe Venus de astronomul francez Trouvelet in 1878 si pe Mercur de astronomul Richard Proctor. A citat un articol care a aparut in “Scientific American” din 14 octombrie 1916 semnat de catre H. D. Curtis, membru al Societatii Astonomice a Pacificului care spunea: “ 50 de nebuloase au fost studiate si fotografiate cu reflectorul lui Crosley. Au fost utilizati timpi diferiti pentru a avea detalii de structura a partii centrale stralucitoare si a materiei periferice. Marea majoritate a nebuloaselor prezinta un inel mai mult sau mai putin regular, un fel de scoarta sau de conchilie, in general, care au in mijloc o stea centrala.” Dupa al doilea razboi mondial, in 1947, au aparut multe stiri in care se spunea ca nazistii au trimis oameni la poli. In 1946 amiralul marinei americane Richard Byrd a fost trimis ca sef al programului numit “Operation High Jump”, care avea ca scop printre altele sa verifice daca bazele naziste se aflau prin preajma. In timpul unui zbor efectuat in 19 februarie 1947, a raportat ca a vazut obiecte stralucitoare cu forma de disc zburator, care aveau ca simbol svastica si care l-au obligat sa aterizeze. Doi oameni foarte inalti si blonzi l-au intampinat, vorbind engleza cu un puternic accent german..... Avionul Curtis-Condor, tipul de aparat de zbor cu care amiralul Ricahard Byrd face a treia expeditie aeriana in regiunile antarctice si cu care atinge interiorul pamantului.

In 1959 F. Amadeo Gianinni a scris in cartea sa “Worlds beyond the Poles” (Lumea de dincolo de poli), ca dupa 12 decembrie 1928 expeditiile polare ale US au pus in evidenta existenta “un pamant fara sfarsit care se intindea dincolo de

poli, in afara frontierelor pamantului nostru determinate de teoria copernicana in 1543. In 13 ianuarie 1956, unitatea aeriana a marinei US a intrat intr-o intindere de pamant de 2300 de mile (3700km), dincolo de asa zisul Polul Sud al pamantului. Acest memorabil zbor efectuat de catre personal militar autorizat, echipat cu aparatura speciala care nu putea sa confunde internul cu externul terei, nu a avut un mare ecou in presa, ca de obicei. Mai mult decat atat, Gianinni a relevat ca“ expeditii moderne au intrat 5000 de mile intr-o intindere teritoriala a carei extremitate nu a fost ajunsa. Cand aceasta extremitate va fi ajunsa o alta de aceeasi natura ar putea sa apara. Acesta evaluare cu repetitii ar putea sa se prezinte la infinit pentru ca nu exista un sfarsit fizic al pamantului in extremitatile sale din nord si sud.” In 1959, Ray Plamer a reluat subiectul in revista “Dischi volanti” al carui redactor sef era. Willis George Emerson intr-o carte intitulata “Il dio che fuma”(Dumnezeul care fumeaza), titlu care se refera la soarele intern, intitulata si “O calatorie in lumea interioara”publicata in 1965, povesteste o intamplare prin care a trecut un norvegian, Olaf Jansen si fiul sau. Imbarcati la bordul unui nave de pescuit, cei doi doresc ca gaseasca tara legendara situata dincolo de vantul de nord. El vorbeste de un soare mic si mai putin stralucitor care dadea impresia de a fi innorat ca si cand ar fi fost incercuit de un nor de fum. Cei doi oameni au fost proiectati in deschizatira polara si s-au trezit in interiorul planetei unde au stat doi ani inainte de a iesi pe partea opusa, pe la polul sud. Acolo un iceberg a taiat in doua ambarcatiunea iar tatal a murit. Fiul, povesteste ceea ce s-a intamplat si este inchis pentru 24 de ani intr-un spital psihiatric pentru ca, spuneau ei, are deficienta mintala. Cand iese din spital devine pescar si dupa 26 de ani se stabileste in California. Avea aproape 90 de ani cand din intamplare scriitorul Wills George Emerson il cunoaste. Batranul simte ca moartea sa este aproape si de decide sa ii povesteasca secretul sau, ceea ce el a trait si a vazut impreuna cu tatal sau in lumea interna a pamantului dandu-i si hartile pe care le-au facut acestui pamant nesfarsit al lumii interne a terei. Raymond Bernard relateaza ca doctorul Nephi Cottom din Los Angeles a auzit de la un pacient al sau urmatoarea relatare:

“Locuiam in apropierea cercului polar din Norvegia. Intr-o zi am decis cu un prieten al meu sa facem o calatorie in cel mai indepartat punct al nordului. Ne-am aprovizionat cu de toate si am pornit pe mare. Aveam o frumoasa si buna nava de pescuit cu panze dar aveam si un motor pe cinste la ea. Dupa o luna, avansasem foarte mult la nord si intrasem intr-o tara misterioasa care ne-a surprins cu temperatura sa. Noaptea era asa de cald ca nu reuseam sa dormim. Mai tarziu am vazut ceva atat de straniu ca am ramas muti de uimire. In plina mare, se inalta in fata noastra o specie de munte imens in care, parea ca oceanul incepe sa se intoarca invers ca si cand se revarsa.

Curiosi, am continuat sa navigam in acea directie si ne-am trezit intr-un imens canyon care ne ducea catre centrul globului. Dar surprizele nu se terminau. Ne-am dat seama mai tarziu ca un soare stralucea in centrul pamantului iar oceanul care de-a dus in acele locului disparea incet incet, devenind in mod gradual un rau. Acest rau, asa cum am constatat mai tarziu, traversa intreaga superficie a globului de la un capat la altul in asa fel incat daca se urmarea firul apei se ajungea la polul sud. Am constatat ca supeficia interna a pamantului are pamanturi si ape la fel cum exista in exterior. Soarele era stralucitor iar viata animala si vegetala se dezvolta din abundenta. In timp ce avnsam am descoperit peisaje fantastice. Totul era fantastic pentru ca orice lucru avea dimensiuni gigantice: plantele, animalele si oamenii.....Da, fiintele umane! Noi i-am intalnit

si erau giganti. Traiau in case si in orase asemanatoare celor pe care le avem noi in suprafata. Aveau un sistem de transport “electric” care urmarea cursul fluviului de la un oras la altul. Omul continua povestirea sa incredibila:”Acesti uriasi ne-au primit cu multa bunavointa si ne-au invitat sa mancam cu ei la masa. Prietenul meu a plecat intr-o casa iar eu am ramas in alta. Eram complet dezorientat cand am vazut dimensiunea gigantica a acelor obiecte. Mi-au adus o farfurie imensa plina cu mancare care mi-ar fi ajuns ca sa mananc o saptamana intreaga. Gigantul mi-a dat ca desert un ciorchine de strugure care avea fiecare bob mare ca o piersica. Gustul era delicios. In interiorul pamantului fructele si legumele au un miros delicat si un parfum subtil. Nu se putea compara cu nimic din ceea ce avem in suprafata. Am ramas cu gigantii un an intreg. Eram fericiti de comapania lor asa cum si ei erau de compania noastra. Pe timpul sederii noastre am constatat un numar mare de lucruri stranii pentru ca eram surprinsi de vastele cunostinte de care dispuneau aceste persoane. Pe toata durata sederii nostre nu au avut nici cea mai mica urma de ostilitate sau de neincredere fata de noi si nu au zis nimic cand am decis sa plecam. Ba din contra, ne-au oferit protectia si ajutorul lor daca am fi avut nevoie in calatoria noastra de intoarcere.” Jansen povesteste ca gigantii traiau sute de ani si erau inalti de 4-5 m. Aveau o stiinta foatre avansata. Transmiteau gandurile cu ajutorul unor anumite radiatii si aveau surse de energie mult mai puternice decat electricitatea. Raymond Bernard a afirmat ca acesti giganti apartineau rasei antidiluviene a atlantilor. Ei s-au refigiat in centrul pamantului pentru a se feri de potopul care le-a distrus civilizatia. William F. Warren intr-o carte intitulata “Il Paradiso Ritrovato, o la cula della razza umana” (Paradisul regasit sau leganul rasei umane) a dezvoltata ideea dupa care rasa umana s-a nascut pe un contionent tropical situat in zona Arctica, in faimoasa Hiperboree a anticilor greci. Locuitorii ei erau un fel de zei care traiau mii de ani fara sa imbatraneasca. Dupa el, anticele scrieri ale egiptenilor, indienilor, chinezilor, pana la legendele eschimosilor, vorbesc toate de o mare deschidere polara unde traieste o rasa umana in interiorul pamantului, ai caror stramosi erau originari din acest loc paradisiac.

Alti scriitori au avansat ideea ca interiorul pamantului era locuit de catre o rasa de mici oameni cu pielea inchisa la culoare si ca eschimosii care nu apartin nici unui tip de rasa actuala provin de fapt din acesta lume subterana. “cand eschimosii sant intrebati de unde provin,” relateaza R. Bernard, “ ei ne arata cu degetul catre Nordul Polar.” Legendele lor vorbesc despre un pamant minunat inundat de lumina, unde nu exista obscuritatea. Acolo este stapana o clima temperata, lacurile si raurile nu inghiata niciodata, unde animanele colinda tufisurile iar pasarile de tote culorile zboara pe cer. Este un pamant al tineretii vesnice unde toate fiintele traiesc mii de ani in pace si fericire. In ceea ce priveste originea eschimosilor, Gardner scrie: “primii norvegieni au considerat acesti mici oameni inchisi la culoare ca pe niste fiinte supranaturale pentru ca sustineau ca stramosii lor veneau dintr-o tara situata foarte departe, in extremul nord. Norvegienii pentru care regiunile polare erau in extremul nord, nu puteau sa creada in existenta acestei tari. Astfel, ei au concluzionat ca eschimosii sant creaturi care apartin altei lumi care iesea din interiorul pamantului, locul unde traiau zanele si elfii. Pe de alta parte Nensen observa ca “ populatia de eschimosi creste, iar aceasta crestere nu se datoreaza doar faptului ca specia se inmulteste ci datorita unei migrari masive care vine din nord. “ In evul mediu se credea ca exista un pamant extrem situat dincolo de nord careia i-a fost data numele de Thulè. Acesta credinta intr-o imparatie splendida locuita de un popor straniu, era foarte raspndita. Teoriile oficiale spuneau ca regiunile poalre duceau doar la un pamant al ghieturilor vesnice...... Noi vedem insa ca nu este asa. Artica nu este desertul despre care se spune ca ghiata nu se termina. Gardner a citat un paragraf din jurnalul exploratorului Isaac Israel Hayes, care in 1869 a facut o calatorie in Groenlanda pentru a explora teritoriile Ellesmere si Grinnel. Acesta a scris in jurnalul sau:” 78°17’ latitudine nord. Am vazut un fluture galben, cine ar fi crezut, un tantar, 10 omizi, 3 paienjeni, 2 albine si 2 muste!” Gardenr a dedus ca ele veneau din interiorul pamantului. Observatiile lui Hayes au fost confirmate de catre exploratorul Greely in carte sa “Tre anni di servizio nell’Artico”( 3 ani de serviciu in Artic) unde povesteste ca minunile lumii arctice sant atat de extraordinare incat a fost nevoit sa minimizeze insemnarile despre acesta lume vie deoarece se temea ca va fi suspectat de exagerare. El

povesteste despre specii necunoscute de pasari si plante, nemaivorbind de muste si de tantari. A gasit foarte mult lemn de salcam cu care facea focul. Exploratorul Sverdrup a vazut la 81° latitudine nord atat de multi iepuri incat a numit un fiord “Fiordul iepurilor”. A constatat ca erau asa de multe salbaticiuni incat putea sa hraneasca tot echipajul expeditiei sale. Capitanul Beechey a observat un numar atat de mare de pasari pe coasta de vest a Spitzberg incat pamantul rasuna de tipetele lor din zori si pana sera. Franklin a vazut balene care emigrau catre nord. Unde se duceau? Cu cat exploratorul avansa catre nordul extrem intalnea de fiecare data ursii polari in fata sa. Acesti ursi care mergeau fara sa oboseasca catre nord, unde se duceau? Comandantul McClure a explorat Pamantul lui Banks si a descoperit cantitati imense de copaci imprastiati intre ghieturi. Evident, au fost transportati de curentii proveniti din nord. O parte a acestui lemn era pietrificat, dar era foarte mult de origine recenta. Nansen s-a intrebat de unde provine lemnul plutitor de pe coastele Groenlandei? Gardner era de parere ca, cu cat se avansa catre nord cu atat era mai multa viata pentru ca aceste probe erau marturia vie ca in extremul nord exista un refugiu, o regiune cu clima privilegiata, purtatoare de viata vegetala si animala.

Thèodore Fitch a scris o carte bazandu-se pe cercetarile facute de Gardner si Reed intitulat : “Il paradiso interno della terra”. In acesta carte el afirma ca oceanul intern este mult mai mic decat cel extern dar ca intinderea de pamant este de trei ori mai mare decat cea din suprafata. Fitch a formulat o serie de intrebari esentiale in aceasta memorabila carte: “Daca nici un fluviu nu curge din interior catre exteriorul planetei, atunci de unde se formeaza acesti uriasi icebergi care sant formati in intregime din apa dulce? De ce se gasesc seminte tropicale de plante si copaci plutitori in apa dulce a acestor aisberguri? Daca apa acestor ghietari nu poate proveni in mod logic din nici un punct al pamantului cum se face ca se gaseste totusi acolo? Daca fata interna a pamantului nu beneficiaza de o clima calda atunci de ce se intalnesc in plina iarna in nordul extrem, milioane de pasari tropicale si animale care au nevoie de o clima calda pentru a supravietui? De unde provine polenul care coloreaza zapada in rosu, galben si albastru??

Cartea “ Il Libro Giallo Nr 6” despre care am mai vorbit la inceput pomeneste depre polenul si copacii plutitori : “exista un alt fenomen care a surprins mai multi exploratori: pe nasteptate zapada era colorata in rosu, negru, verde sau galben.

Au fost prelevati campioni si s-a stabilit ca negrul provenea de la cenusa vulcanica iar celelalte culori proveneau de la polenul florilor. Dar polen la Polul Nord? Mai mult decat atat, polenul provenea de la o diversitate infinita de flori pe care nimeni nu le cunoaste.

De unde proveneau sutele de trunchiuri de copaci pe care exploratorul Robert McClure i-a gasit pe Pamantul lui Bank?

McClure este primul om alb care a descoperit trecerea Nord-Vest in toata lungimea sa. Acolo unde nu creste nimic, acolo unde ghiata este patroana absoluta, el vede lemne plutitoare care veneau catre el. Trunchiurile copacilor pareau ca au fost “tarate” de catre ghieturile provenite din nord. Dar arbori in nordul cel mai extrem? Nansen a vazut copaci plutitori la 86° latitudine nord, la 4° departare de pol. Probabil ca arborii cad din cer la fel ca si zapada care formeaza ghiata polara? Sigur ca nu. Si Reed la timpul sau a relevat o pulbere neagra care colora zapada dar nu a dedus ca putea sa provina de la un vulcan care erupe. Datorita faptului ca nu exista nici un vulcan in superficie a dedus logic ca trebuia sa se gasesca in interiorul pamantului. Un alt autor american a publicat o mica carticica in care exprima parerea sa despre structura pamantului. Vechia teorie dupa care pamantul ar fi fost o masa solida cu centrul materie fluida trebuia aruncata la gunoi ca si vechia credinta care spunea ca inaintand in interior caldura se amplifica. Pamantul este un astru

turtit la poli. Polul ar reprezentata marginea externa al unui cerc magnetic, iar in acest caz, acul busolei ne-ar duce catre pamant. Mai departe de acest cerc, pamantul ar cobori intr-o lina panta catre interior. Dupa Raymond Bernard, discurile zburatoare provin din interiorul globului fiind pilotate de catre o rasa subterana, idee care a fost apoi preluata de catre multi cercetatori. Capitanul Strauss al unei fregate, a prezentat in Brazilia o serie de conferinte unde afirma ca pistele de zbor ale discurilor zburatoare se gasesc in imparatia subterana a Agarthei a carei capitale este Shambhalla. Locuitorii acestui regat au ajuns un nivel de civilizatie si stiinta extraordinar, iar ei apartineau unei civilizatii antidiluviene care au populat continentele disparute ale Lemuriei si Atlantidei. Cand aceste continete au fost innecate, supravietuitorii au gasit refugiu in centrul planetei, iar Egiptul si imperiile Maya, Aztec si Incas erau de fapt colonii ale Atlantidei. Din Brazilia, de unde s-a expus prima data teoria discurilor zburatoare subterane, ideea a poposit in Statele Unite. Ray Palmer, director al revistei “Dischi volanti” a scris in 1959: “rezultatele multor ani de cercetari ne pot permite sa inaintam ipoteza ca discurile apartin pamantului nostru, ca nu vin din spatiu, cum se credea pana acum. O adunatura imensa de probe ne arata ca exista un loc necunoscut de mari dimensiuni, neexplorat inca, de unde provin foarte probabil aceste discuri zburatoare. Reviata nostra a adunat o mare cantitate de probe zdrobitoare care demonstreaza ca aceste aparate de zbor apartin acestui pamant. Acest lucru este recunoscut de multe guverne ca pe o realitate. Noi am facut eforturi imense pentru a sti mai multe despre aceste lucruri, dar aceste lucruri sant de o importanta atat de mare incat au fost acoperite de catre un secret mondial.”

In timpul anilor saptezeci au sost publicate foarte multe fotografii ale Polului Nord facute de satelitii meteorologici. Aceste fotografii sustineau teoria

pamantului gol datorita forului care se vede la polul pamantului. Este vorba despre fotografii facute in 6 ian 1967 de catre satelitul US Environmental

Science Service Administration ESSA 3, iar apoi de catre satelitul Essa 7.

Foto riprese dal Satellite Essa 7

Puteti citi mai multe despre acest subiect unde se prezinta in continuarie zeci de probe si marturii ale existentei cavitatii interioare a pamantului aici:

http://www.menphis75.com/la_terra_cava.htm

Foto din expeditia lui Cook facuta in aprilie 1908 care demonstreaza existenta misterioasei “Terra di Bradley”, localizata la 84°50’ Nord.

http://www.menphis75.com/la_terra_cava.htm

Dry Valleys sant Vaile Aride ale Antacticii, un loc despre care nu prea se vorbeste si despre existenta carora foarte putini stiu. Teoriile cu care santem crescuti si care ne sant impuse ca adevaruri de nestramutat in scoli, nu ar putea explica niciodata cum de este posibil sa existe aceste locuri in tara ghieturilor vesnice inventate de ei. Vile Aride ale Antacticii sant de fapt imense intinderi de uscat care nu sant acoperite de ghiata. In aceste tinutiri temperatura ajunge pana la 18-20 de grade vara. Au rauri, mari si lacuri iar vegetatia creste din belsug. Am sa va prezint multe curiozitati care de fapt sant proba vie, clara ca in realitate Antarctica nu este si nu a fost niciodata un continet acoperit de ghiata. Anticii cunosteau si acest lucru tocmai de aceea hartile amiralului turc Piri Rais prezinta acest continent care din negura timpurilor nu a fost niciodata acoperit de ghiata. Inventarea incalzirii globale este de fapt o alta magareasca minciuna cu care ar putea sa explice ei, elita conducatoare, inexistenta ghieturilor vesnice din tinuturile polare.

Au mentinut teoria aceasta mii de ani, trecand peste marturii si probe aduse de oameni curajosi care au fost asasinati, derasi, internati in ospicii de maxima siguranta, declarati nebuni. Au ars si falsificat mii de documente antice care vorbeau despre faptul ca lumea interna exista si este o realitate de necontestat. Este imposibil ca o persoana de bun simt sa poata sustine aberanta lor teorie cu pamantul plin, care numai pentru faptul ca ar avea o atractie gravitationala infioratoare care ar crea dezechilibru intre toate astrele univesului nu poate sa stea in picioare. Sa nu mai vorbim de faptul ca datorita rotatiei duble, si a faptului ca la inceput orice astru al universului, asa cum sustini acesti debili, era format din magma incandescenta, trebuia obligatoriu sa fie gol in interior pentru ca forta centrifuga goleste continutul aruncandu-l catre exterior, ca la masina de spalat, iar partea din mijloc care nu este supusa acestui proces ramane intreaga, formand acel soare interior despre care vorbesc toti exploratorii si toate scrierile antice tibetane, mayase, inca, egiptene, sumeriene....Toti stiau de lumea subterana pe care ei au transformat-o in iad, durere si chin. Sa incepem cu ceva interesant. Orice om care doreste sa exploreze cu ajutorul satelitilor sau cu google harta polilor, a Antarcticii in special, nu poate, pentru ca interiorul continentului este delimitat de o bizara pata care este mentinuta de cateva sute de ani de elita, cu explicatia “Accesul interzis”. Acest lucru se intampla exact in locul in care toti exploratorii au marturisit ca exista deschiderile polare catre interiorul pamantului. Deschiderea polara catre centrul pamantului este acoperita pentru oamenii de rand cu aceasta pata neagra, sau alba, in cazul in care cauti prin satelit, astfel incat neavizatii sa creada ca se trateaza de ghiata si zapada vesnica.

Asa cum am vazut din descrierile facute de toti exploratorii sau cautatorii pamantului paradisiac, acest loc are o clima foarte calda pe masura ce te apropii de deschiderea polara. Eu am ramas surpirnsa de faptul ca in toate fotografiile facute de acesti oameni deasupra “ghieturilor vesnice” in expeditiile lor, ei sant imbracati destul de sumar pentru timpul extrem de geros despre care ne vorbeste elita. Este adevarat ca in 1900 nu existau cine stie ce echipamante invernale, dar va rog sa va uitati la fetele lor, la expresia pe care o au. Nici unul nu tradeaza semne vizibile de suferinta a gerului napraznic, nici unul nu pare inclestat de degeraturi. Nu. Toti sant degajati si relaxati. Iata cateva fotografii.

Nansen in front of the ship in the summer of 1894, strongly doubting that the ice drift would lead him to the Pole.

Norway’s Amundsen, first man to reach the South Pole 14 December 1912

Scott's party at the South Pole, 18 January 1912. L to R: (standing) Wilson, Scott, Oates; (seated)

Bowers, Edgar Evans

Hjalmar Johansen og Fridtjof Nansen på padletur før de bryter opp fra «Fram» og forsøker å nå

frem til Nordpolen.

Dar sa revenim la vaile fara ghiata ale continentului Antarctic despre care vorbesc cei mai multi exploratori ai Polului Sud, asa cum ati vazut din expunerea de mai sus. Este inutil sa mai adaug ceva pentru ca deja am expus punctele principale pentru care Antarctica nu este un continent al ghieturilor vesnice ci un continent acoperit pe extremitati de munti de zapada formata din cauza aerului cald care iese prin deschizaturile polare din interiorul pamantului gol si al soarelui sau intern in exterior.

Iata cum arata in realitate Antarctica:

Baza de cercetare italiana King George Island

The Dry Valleys in the western mountains of Victoria Land, discovered during the expedition's western journey.

Valle McKelvey in Antartide, vista dall'elicottero. Si tratta di una delle valli più secche e grandi. Credit: NSF

Taylor Valley, one of Antarctica’s major Dry Valleys

Garwood Valley. (Photo: Gateway Antarctica, Univ of Canterbury, NZ)

Immagine delle desertiche vallate secche dell'Antartide. Credit: Imira/Flickr

Immagine delle vallate secche dell'Antartide. Credit: NASA

L'Antartide vista da Google Street View

https://maps.google.com/maps?ie=UTF8&t=h&q=Antarctica&layer=c&cbll=-62.59609,-

59.901651&panoid=ZzuMubmHCfCGGo3ePSlpCQ&cbp=12,233.34,,1,0.48&hq=&hnear=Antarctica&ll=-

62.59609,-59.901651&spn=0.000732,0.002516&z=14&source=embed

GABRIELA DOBRESCU

PENTRU MAI MULTE INFORMATII CITITI MAI MULT AICI:

http://www.menphis75.com/la_terra_cava.htm

http://www.rosssea.info/landforms.html

http://www.diegocuoghi.it/Piri_Reis/PiriReis.htm

http://www.youtube.com/watch?v=eYgvnDdykAM video

http://www.youtube.com/watch?v=zttnMO3aI-U VIDEO

http://www.link2universe.net/2012-05-08/la-sorprendente-biodiversita-delle-valli-secche-dellantartide/#more-

11823

OMUL NU A FOST NICIODATA UN PRIMITIV

Asa cum probabil ati constatat pana acum, eu incerc sa va scot in evidenta toate anomaliile pe care lumea de stiinta le chiama mistere neelucidate, epoca pietrei, anomalii naturale, opere ale naturii, nestiinta primitiva a lumii antice, deformari din cauza timpului, imposibilitati existentiale sau ce stiu eu ce alte denumiri nemernice si nerusinate mai dau ei trecutului fantastic al omenirii, care nu trebuie stiut.

In cercetarile mele, care de mai bine de un deceniu nu au contenit, indiferent in ce parte a lumii m-am aflat, un lucru care mi-a atras atentia in mod evident, este uimitoarea tehnologie de care dispuneau anticii. Tot ceea ce vedeam si studiam era in contrast fantastic cu ceea ce elita se chinuie sa te convinga ca este doar o forma primitiva de constructie, facuta cu pietre cioplite si lemne.

Un om care judeca nu va reusi niciodata sa accepte ca arhitectura antica, care este de o perfectiune exceptionala si care nu va putea sa fie egalata astazi de nici una din tehnologiile noaste de avangarda, a fost facuta de oameni din epoca pietrei, in pieile goale, manati doar de instincte si fara judecata. Nu. Ar trebui sa te rusinezi cad vii in fata a milioane de oameni sa spui asemenea baliverne despre lumea apusa a acestei planete, ale caror opere de arta sfideaza timpul, aerul si apa.

Este ilogic sa incerci sa convingi un om cu judecata ca blocuri de piatra grele de pana la 2.000 de tone au fost ridicate de primitivi cu ajutorul rulourilor de lemn si cu sfori din liane. As fi in stare sa accept chiar acest lucru daca ei, oamenii de stiinta si sustinatorii lor infocati ar putea sa stea si sa lucreze la astfel de pietre pe viu, sa ne arate ca este posibil.

De exemplu, as vrea sa imi arate cum fac ei sa construiasca piramida cea mare a Egiptului in 50 de ani, cam cat a trait faraonul Cheops si care este facuta doar in exterior din 2 500 000 de blocuri de piatra, de cel putin 2,5 t fiecare? Cum au putut primitivii sa slefuiasca aceste milioane de pietre, sa le care de la 70 de km distanta sau poate si mai mult, de locul extragerii lor, sa le ridice la 150 de m inaltime si sa le aseze fara nici o eroare de constructie, in acele timpuri, cu

tehnologia lor primitiva, atata timp cat astazi constructorii angajati pe milioane de dolari gresesc orice constructie??

Cum este posibil sa umilesti acesti arhitecti ai timpului, asa cum ii chiama insusi Zaharia Sitchin, care au lasat minuni neintelese care sfideaza tehnologia moderna in orice situatie, si sa spui ca ei au construit totul ca orice primitiv care isi construieste coliba in mijlocul padurii tropicale??

De ce se invata in scoli aceste neneorocite minciuni care spala creierele copiilor nostrii si care ii fac sa spuna nu e adevarat sau nu se poate chiar si in fata probelor evidente; si de ce si acum, in ultimile ceasuri ale omenirii nimeni nu vrea sa se trezeasca si sa vada adevarul gol-golut in fata??

Nu exista nu am, nu stiu, nu am putut si nu se poate. Exista doar nepasare, nesimtire, nestiinta, ignoranta, frica de adevar si de necunoscut, frica de schimbare si de libertate.

Pentru toti cei care mai cred in primitivismul oamnilor antici, am sa va scot in evidenta doar cateva dintre minunatele lor opere de arta arhitecturala despre care elita spune ca sant facute de primitivi pentru zeii lor.

In ceea ce ma priveste, pentru cei care spun si sustin aceste lucruri eu le spun doar atat: hai sictir mai vandutilor cu creielul sters.!!!! Peacati-va capul in fata eroilor neinfricati, neinvinsi si necunoscuti ai lumii antice.

Am sa incep tocmai cu demascarea acestei imense minciuni cu care elita ne obisnuieste de mici copii si care ne obliga sa spunem numai ce vor ei si cum vor ei. O minciuna care ne face sa negam adevarul chiar daca il avem sub ochii nostrii pentru ca doar asa zicala “au ochi dar nu vad, au urechi dar nu aud “ se adevereste.

Toti cred ca ceea ce invata este realitate sustinand si aparand minciunile care spuse la infinit au devenit adevar, fara sa stie sau sa cerceteze mai in amanunt totul. Deci, iata de ce eu sustin contrariul, chiar daca pe blogurile mele, si in multele publicatii unde apar articolele mele in romana sau in italiana, unde sant mult mai cunoscute decat in romania, cei nestiutori incep sa imi documenteze cu invatamintele elitei ca eu gresesc. Deci inca o data, nu vreau sa conving pe nimeni cu ceea ce va spun, ci vreau doar sa va arat ca mai exista inca o fata a

realitatii pe care nu o stiti, care nu vi se spune si care vi se ascunde cu vehementa din cele mai vechi timpuri.

Cei de la care ar trebui sa stiti aceste lucruri sant pusi in locuri calde si au salarii mari pentru ca trebuie sa se lupte cu voi sa va convinga ca ei au dreptate, sa minta, sa va rada in nas si apoi sa va intoarca spatele. Ei sant niste vanduti care nu va vor spune niciodata ceea ce trebuie sa stiti ci ceea ce nu trebuie sa stiti, sa aflati sau sa ganditi.

ABU SIMBEL SI HIDROCENTRALA DE LA ASSUAN

In 1960, presedintele Nasser a inceput in Egipt lucrarile celei mai mari centrale electrice a tarii care trebuia sa ilumineze Cairo si mare parte a imprejurimilor sale. Pe locurile in care trebuia captat imensul fluviu sfant al egiptenilor se ridica insa una din cele mai frumoase constructii arhitecturale ale lumii antice: templul rupestru Abu Simbel, resedinta faraonului Ramses al doilea, una dintre minunile antice care au marcat epoca indepartata a acestei tari, patrimoniu al UNESCO.

Imensa constructie, cunoscuta in intreaga lume pentru ca a devenit simbolul Egiptului era in pericol iar Unesco a mobilizat 113 tari care sa contribuie cu bani, utilaje, oamnei, inginieri, arhitecti la salvarea si mutarea acestui templu, cu doar 180 de m mai in sus de locul unde se construia barajul.

Fatada centrala este imponenta. Are 33 m inaltime si 38 m latime. Reprezinta 4 statui ale lui Ramses. Fiecare statuie are intre 10 si 20 de m inaltime si cantareste intre 30 si 1000 de t fiecare. Au fost facute dintr-un singur bloc de paiatra fiecare in parte si ridicate pe pozitiile unde au ramas pana cand s-a inceput acesta constructie a digului pe Nil. Mutarea templului de la Abu Simbel a durat mai mult de 5 ani si a vut nevoie de 2 000 de oameni, tone de materiale si de o munca tehnologica fara precedent. Au fost folosite cele mai noi si mai sofisticate masinarii ale pamantului inventate in acel timp, si de mai toate natiunile super tehnologizate ale terei pentru a infaptui acesta mutare epocala. Daca citesti aceste superlative aparute in presa de atunci dar si de acum, care fac referire la acesta opera mareata iti vine sa razi. Mutare epocala!!! Tehnologie fara precedent!!! 113 tari super dezvoltate implicate in acest proiect!!!! 5 ANI CA SA MUTI CEVA ANTIC, CARE A APRTINUT PRIMITIVILOR CU DOAR 180 DE M !!!!! ?????? PRIMITIVILOR???? Pai cum au ridicat ei toate aceste minunatii care catareau pana la 1000 de tone cu funii si lemne iar super tehnologizatii se chinuie cu tot ce au mai buni 5 ani ca sa mute totul doar 180 de m?? Pai cum au facut primitivii sa le aduca pe toate intregi si frumoase de la 70 km departare si sa le puna pe pozitii intregi si nevatamate?? Minune!! Nu se stie!! Un lucru este insa de necontestat. Ei, primitivii le-au taiat in piatra in cariere indepartate, le-au slefuit, le-au sculptat, le-au inaltat si le-au asamblat intr-o armonie perfecta, asa intregi, cum au fost construite, in timp ce super tehnologizatii din 1960 pana in 1965 AU FACUT CEVA EPOCAL !!! AU TAIAT TOT TEMPLUL bucata cu bucata si le-ai reasamblat la 180 m mai departe. Pai cum vine asta, mai draga contopistule care te dai mare om de stiinta avansat?? In putine cuvinte, timp de 5 ani si ceva, inginierii, constructorii si tehnologia lor de avangarda au taiat in felii un monument antic despre care ni se povesteste ca a fost facut cu pietre si lemne si ridicat pe funii. Pai mai draga, nu ar fi fost momentul sa ne demosntrati cum au facut anticii sa construiasca aceste lucruri

fara tehnologie??? Pai dupa cum ne invata elita, fara tehnologie se construieste ceva fara precedent in timp ce cu tehnologia se distruge totul, nu vi se pare?? Iata cateva fotografii ale masacrului tehnologic asupra templului de la Abu Simbel. Mai jos am pus si un link cu un video care va arata cum muta tehnologizatii de azi minunile primitivilor.

Aici video: http://www.youtube.com/watch?v=hBLDRf5QIC8

Eu nu am nimic impotriva faptului ca doar in acest fel s-a putut salva o minune a antichitatii, ba dimpotriva, sant chiar foarte fericita, dar acest lucru dovedeste ca de fapt ceea ce se spune nu prea se potriveste cu ceea ce se face, nu vi se pare?

PUMA PUNKU / BOLIVIA SI ARHITECTII TIMPULUI

Puma Punku este unul dintre cele mai impunatoare situri arheologice ale lumii antice, cunoscut nu atat pentru faptul ca acolo tot primitivii nostrii au construit temple pentru zei, ci datorita faptului ca in acea zona se vad mai mult decat oriunde in alta parte doua lucruri caracteristice care ne lamuresc asupra unor “mistere” ale lumii stiintifice care nu poate sa ne dea niste raspunsuri concrete la 2 simple intrebari:

1)Cine a construit acele minunatii?

2)De ce toate constructiile sant devastate ca si cand o catastrofa distrugatoare a trecut peste ele?

La prima intrebare se poate raspunde simplu: le-au construit tot acei “primitivi” care aveau o super civilizatie infloritoare, asa cum se vede din ramasitele ei imprastiate peste tot. Iata:

Ati vazut? Ceeea ce v-am aratat eu este doar 1% din minunile arhitecturale ale acestei asezari care candva a fost o civilizatie infloritoare care avea cunostinte uluitoare de inginierie, arhitectura si o tehnologie care o intrece cu mult pe a nostra. Este inutil sa ne ascundem dupa deget si sa ne decreteam cei mai inteligenti, descoperitori de unelte si energii superioare cand de fapt se vede clar ca ceea ce noua ni se pare ca descoperim este de fapt o redescoperire inferioara a ceea ce popoarele antice aveau inaintea noastra.

Maretia si grandoarea acestor civilizatii nu se vede numai dupa ramasitele culturii si resturile asezarilor lor, ci si dupa felul in care ne-au scris si ne-au spus tot ce stiau si tot ce aveau ei in acele vremuri, despre cum erau sclavii zeilor(a se citi extraterestrii) si cum omul de atunci lupta impotriva lor. Aceste scrieri antice in care ei ne avertizeaza de multe lucruri, noi astazi le numim legende, povesti, primitivism, fantastic. In fotografiile urmatoare se vede cum imensele blocuri de piatra au fost spurberate de la locurile lor de catre o mana nevazuta cu o farta si o putere de neconceput, facandu-le sa se imprastie precum betele de chibrite pe tot intinsul podisului bolivian. Te intrebi cu stupoare ce nebanuita catastrofa a avut atat putere incat a maturat o civilizatie care nu traia in epoca de paiatra asa cum ne spune elita, ci traia in case de piatra. Cine, cum si de ce a spulberat totul atat de simplu??

Pai daca piatra si bazaltul de cateva mii de tone au fost distruse, atunci ce s-ar intampla cu casele noastre pe care le zboara vantul si la o pala mai puternica dar de care santem atat de mandri?? Te mai poti crede oare cel mai inteligent si mai tehnologizat din univers in fata maestrilor care modelau piatra si bazaltul ca pe unt, ciplind din ele marete asezari nemuritoare??

Nu numai la Puma Punku exista ramasitele unei civilizatii puternice, infloritoare si inteligenta, ci pe toata planeta, inclusiv sub apele oceanelor, asa cum am vazut. Am sa va mai delectez cu cateva fotografii din alte parti ale lumii.

EGIPT

EDFU

ASSUAN

LUXOR

TEBA

DENDERA

KARNAK

BAALBEK, LOCUL UNDE “PRIMITIVII” NE DAU CLASA Baalbek, este unul dintre cele mai controversate locuri ale antichitatii. Se gaseste in Liban la circa 80 de km departare de capitala sa, Beirut. Este cunoscut nu numai datorita nenumaratelor sale temple de dimensiuni impresionante ci mai ales datorita templului construit pentru zeita Giove, de catre romani. Romanii, distrugatorii lumii antice s-au laudat ca au construit acest templu pentru zeita lor. Desigur, tot asa cum au construit peste tot, in tot imperiul lor, mizerabile constructii peste bazele constructiilor antice care au mai ramas dupa ce le-au distrus ei, asa cum au facut si cu podul nostru de peste Dunare construit si rupt de Decebal sau cu minunata civilizatie etrusca de la care au invatat totul, in umbra careia au trait dar pe care au distrus-o mai apoi insusindusi apoi cu nerusinare maretia si gloria sa. Renumitul templu antic, distrus de romani, din care a mai ramas doar baza si coloanele din fata, are o particularitate unica in lume. Peste vechile ruine care au mai ramas din templul antic, romanii au reconstruit, asa cum se vede, templul lor, inchinat lui Giove, numindu-l apoi din Baalbek in Heliopolis.

BAALBEK – TEMPLUL LUI GIOVE

In ceea ce ma priveste am enorme dubii ca aceste ziduri au fost opera romanilor “civilizatori” pentru ca asemanarea lor cu cetatile getilor din Dacia, Troya, Peru este uimitoare....Dar sa mai fie si un lup mancat de oaie, ca nu o fi foc, cu toate ca aceasta constructie uimitoare are acelasi tip de piatra si aceesi tehnica de constructie ca a geto-tracilor, dupa cum se vede mai sus. Partea cea mai interesanta este ca aceasta baza are in componenta sa niste pietre de granit de o marime uimitoare. Sant trei la numar, si au capatat din acesta cauza denumirea de Trilithon. Sant cele mai mari pietre de constructie din lume. Fiecare bloc este perfect slefuit, este dintr-o singura bucata si cantareste 1000 de t fiecare. Cine a putut sa le construiasca, sa le aduca din cariera in aceste locuri si sa le aseje la perfectiune in aceste ziduri? Tehnica aceasta de constructie nu apartine nimanui, nici unei civilizatii cunoscute pe pamant. Cine ar fi putut sa ridice astfel de greutati?? La ora actuala, pe acesta planeta singura macara capabila sa ridice acesta greutate se afla in Anglia, dar nu este in stare sa se si deplaneze cu o astfel de incarcatura. Deci, daca primitivii trageau cu funii si lemne o greutate pe care nici cea mai mare tehnologie actuala nu o poate face, atunci, asa cum am mai spus inainte, este mai interesant sa fii primitiv decat tehnologizat.

BAALBEK

Dar aceasta nu este tot. Curtea templului este asezata pe o platforma numita Grand Terrace, care are un zid enorm, realizat cu mastodontice pietre de 20 de m lungime si 4 m grosime. 9 dintre aceste blocuri de piatra se gasesc pe latura de nord a templului, 9 la sud si 6 la vest. Mai trebuie sa insist ca sa intelegeti ca noi santem paduchi imperiali cu tehnologia noastra in fata acestor giganti ai antichitatii? Le puteti vedea aici:

Zidurile templului lui Giove

Mai am insa un as in maneca. Mai exista inca o piatra mai mare decat toate acestea, la cateva mile departare de Ballbek, intr-o cariera de calcar. Are 1200 t si depaseste 21 de m lungime. Aceste dimensiuni impresionante o face cea mai mare piatra prelucrata dintr-un singur bloc din lume. Este numita Piatra Soarelui si are un capat ridicat de pe pamant iar partea opusa este inca lipita de roaca, aproape gata pentru a fi ridicata si dusa la destinatie.

ALEPPO - BAALBEK

JUPITER - BAALBEK

COMPIUTERUL DIN Antikythera

In anul 1901 a fost descoperita in apele teritoriale ale Greciei, in Antikythera, o insula aflata intre Creta si Pelopones o epava care zacea pe fundul apei. Pe aceasta ambarcatiune a fost descoperit cel mai vechi compiuter din lume, un instrument care a fost inventat abia in secolul trecut de catre impozanta noastra civilizatie. Pai cum este posibil?? Pai simplu: cei care l-au facut erau o civilizatie mai avansata, mai civilizata, mai inteligenta si mai buna ca noi, logic, nu! Compiuterul din Antikythera este construit din bronz si are nenumarate roti zimtate si se pare ca ar fi putut folosi la navigatie sau in astronomie. Au fost recuperate 80 de fragmente di acest sofisticat mecanism, cu ajutorul carora s-a putut reconstrui ansamblul acestui obiect care nu ar fi trebuit sa existe, dupa marii nostrii oameni de stiinta care l-au catalogat ca fiind un obiect in afara timpului, sau OOPARTS. Pai bine, bine, nu ar fi trebuit sa existe daca nu s-ar fi gasit, dar in conditiile in care el exista, se vede, se poate atinge, cum mai poti sa negi existenta sa si sa il

treci la mistere? De ce atatea mistere? Cineva l-a facut, din moment ce el exista, nu e corect? Vedeti.! Asta fac ei cu tot ce le da peste cap teoriile idioate, le pune in pericol teza dupa care s-au ghidat pana acum si deschide mintea oamnilor care isi dau seama din ce in ce mai mult ca au fost mintiti. In prezent, compiuterul care nu ar trebui sa existe se afla in muzeul din Atena.

Reconstituire a mecanismului

URME UMANE DE 500 MILOANE DE ANI

Cati dintre voi nu a-ti auzit ca in lume s-au gasit diferite urme umane in piatra sau in pamant fosilizat? Cred ca multi, dar oricum putini sant cei care stiu despre o urma umana pe care elita si oamenii de stiinta corupti ai sitemului nu au putut sa o conteste. Au avut numeroase tentative de a o distruge sau a o ascunde prin vreun sertar in vreo catacomba a vreunui muzeu, dar nu au reusit. Au facut insa ceva: au vorbit foarte putin de ea ca sa nu se stie prea mult despre acesta descoperire, si au dezbatut cazul doar in lumea lor. Bastarzii. Oricum, am sa va povestesc despre acesta urma care pentru multi nu are nici valoare si nici nu e nici cine stie ce frumusete. Dupa ce veti citi aceste randuri, insa, o veti privi cu alti ochi, va asigur. In 1968. Willim J. Meister se gasea in imprejurilile Antelope Spring, la 43 de mile departare de Delta, Utah, in cautare de fosile pentru colectia sa particulara. A descoperit in acea zi, enorm de multi trilobiti, o scoica fosila care se gasea in perioada Cambriana. In acea vreme, asa cum se invata inca in scoli, pe pamant nu exista viata in afara scoicilor, lichenilor, meduzelor si cipercilor.

Meister descopera incredibila urma cand a desfacut o bucata de piatra care s-a deschis ca o carte cand ciocanul sau a lovit-o. Era o urma umana care a calcat un trilobit, acest mic crustaceu preistoric.

A parte faptul ca era pentru prima data in lume cand se putea dovedi stiintific ca omul era mult mai antic decat dinozaurii care in acest caz nici nu se nascusera, acesta urma mai are o uimitoare particulatitate: piciorul care a facut-o era incaltat. Ce chiestie?? Cum sa poti sa ascunzi oamenilor o asa de mare descoperire si sa continui sa spui in scoala copiilor nostrii ca omul nu a cunoscut dinozaurii si civilizatia decat in aceste timpuri? Incaltamintea era lunga de 26,03 cm si lata de 8.9cm. Calcaiul era separat de talpa si se vede destul de bine adancitura tocului incaltamintei pe care omul o purta, asa cum ramane de fapt orice tip de urma de incaltaminte pe pamant in zilele noastre.

Meister nu a gasit nici un geolog dispus sa analizeze suparatoarea urma umana si atunci publica stirea in ziarul local “The desert news”, stire care in putin timp devine de notorietate nationala. In acest fel el duce urma doctorului Clarence Coombs, de la Columbia Union College si geologului Maurice Carlisle, de la Università din Colorado.

Carlise a scormonit 2 ore inainte sa gaseasca un strat de namol care ar fi reprezentat proba faptului ca formatiunea s-a gasit un timp in superficie si era adaptata pentru conservarea urmelor fosile autentice, dar acesta nu exista de mult pentru ca urma provenea dintr-un strat din perioada Cambriana adica de acum 505-590 de milioane de ani. Aceasta datare a iritat enorm lumea academica care nici in fata probelor de necontestat nu au vrut sa recunoasca autenticitatea ei, desi in realitate ei au refuzat cu vehementa sa studieze amanuntit aceasta marturie antica a extentei umane pe pamant. Michael A. Cremo e Richard L. Thompson, doi cercetatori americani, autori ai unei carti pe care eu o iubesc la nebunie pentru ca demasca cu probe stiintifice minciunile lumii aceademice a elitei, carte cenzurata, injumatatita si contestata de elita, intitulata “ARHEOLOGIA PROHIBITA” pe care am gasit-o cu greu la Milano, au studiat aceasta urma la compiuter, concluzionand ca nu este cu nimic mai diferita decat orice urma moderna lasata de un pantof, deci urma lasata de pantoful din era Cambriana este perfect autentica. In acest caz, nu numai ca este demascata minciuna neextentei omului din timpuri preistorice pe acesta planeta dar este si proba cu care se dovedeste clar ca NU ERA UN PRIMITIV. Daca s-ar lua in calcul macar aceste cateva exemple fara se tina cont de alte milione care s-au descoperi in intreaga lume si care demonstreaza clar ca istoria ne-a fost schimbata, ca am fost mintiti, ca trecutul nostru este un altul, ar trebui cu mare urgenta sa se rescrie totul, iar copii nostri sa nu mai fie nevoiti sa invete minciuni care cu timpul au devenit adevar de necontestat.

ALTE MARTURII TEHNOLOGICE ALE TRECUTULUI FAIMOSUL ZED

Este reprezentat prin turnul lui Osiris din faimoasa piramida a lui Cheope. Oamenii de stiinta nu stiu ce este desi nu este greu sa iti dai semama ca in realitate este o coloana izolanta pentru transformatoare de inalata energie.

Desigur ei, ca intotdeauna, nu pot sa afirme acest lucru atata timp cat se sustine idioata teorie conform careia aceste opere arhitecturale sant ridicate de oamenii din epoca de piatra cu funii si lemne.

Si acum cel fabricat de civilizatia noastra pentru transformatoare

CRANIUL DE CRISTAL Ann Mitchell-Hedges

Craniul de cristal a fost descoperit in 1927 intr-o asezare maya de catre Ann Mitchell-Hedges. Cantareste 5,19 kg si este prelucrat dintr-un singur bloc de cristal. Craniul a fost supus unor analize complexe la laboratoarele Hewlett Packard din California, în urma cărora s-a constatat că a fost sculptat in sensul invers al axei naturale a cristalului. Acest proces este imposibil de realizat fara ajutorul razelor laser. Ceea ce mai surprinde la acest craniu este proprietatea luminii de a se focaliza dinspre ceafa craniului catre orbite. Pentru a obţine acest efect, unui sculptor din ziua de azi, i-ar trebui un model 3D al sculpturii, pe care sa-l urmeze. Pe suprafata sa nu s-a gasit nici un fel de imperfectiune, iar daca astazi cineva ar dori sa realizeze o astfel de opera cu cele mai moderne lasere actuale i-ar trebui cel putin un an ca sa il termine.

FIGURINELE ACAMBARO

Sunt o colectie de figurine mici de ceramica, care au fost gasite in Acambaro,

Mexic, in 1944. Au fost descoperite accidental si sant in numar de 32.000.

Reprezinta tot felul de fiinte, de la dinozauri pana la egipteni, sumerieni si

caucazieni barbosi. Potrivit cartilor de istorie, pe vremea dinozaurilor nu existau

oameni, insa aceste figurinele ar da peste cap teoria darwinista si istoria ar

trebui rescrisa.

CRANIUL UMAN INCORNORAT

Sayre este o zona din Bradford County, Pennsylvania, unde in 1880 a fost descoperita o movila funerara ce continea cateva cranii si oase umane ciudate. Scheletele apartineau unor fiinte normale anatomic dar craniile lor erau ciudate pentru ca au coarne. Inaltimea lor depasea cu un pic 2 metri. Nu era insa prima data cand schelete mari si incornorate au fost dezgropate in America.

HARTA CREATORULUI

Descoperita in 1999, profesorul rus Alexander Chuvyrov a fost chemat sa identifice aceasta placa de piatra din curtea unui individ. Piatra era atat de grea (aproape o tona) incat a fost necesara o saptamana pentru a reusi sa o dezgroape. Dupa investigatii s-a sustinut ca este o harta tridimensionala, ce contine inscriptii ale unui sistem de irigatii, baraje, constructii civile si alte forme de tehnologie antica avansata.

ARTEFACTUL DE ALUMINIU DE LA AIUD

La doi kilometri est de Aiud au fost dezgropate in 1974 trei obiecte, de catre

niste muncitori. Doua erau oase fosilizate de mastodonti (de acum 11.000 de

ani), iar al treiea este un obiect de aproximativ 20 de cm, din aluminiu, in forma

de ciocan si cu doua gauri de marimi diferite. Aluminiul a fost descoperit pentru

prima data in 1825. Stratul de oxid pe care aluminiul il face in contact cu

oxigenul era destul de gros incat sa sugereze o vechime de cateva mii de ani.

Toata presa internationala care a fost informata de existenta acestui obiect

sustine ca este vorba despre o talpa de aterizare pentru aeronave extraterestre.

HARTILE LUI PIRI REIS

Palatul Topkapi este un loc istoric ce poate fi vizitat in Istanbul. In 1929 a

devenit muzeu, timp in care au fost descoperite multe artefacte in interiorul

sau, printre care si harta generalului Piri Reis, desenata pe piele de gazela in

1513. Jumatatea de harta care a supravietuit arata coastele vestice ale Europei,

nordul Africii si coasta Braziliei, dar si diferite insule din Atlantic, chiar si mitica

Antilla si posibil Japonia. Cel mai ciudat este ca apare si Antarctica, avand in

vedere ca prima expeditie atestata istoric in acea zona este una ruseasca, din

1820. Ciudatenia consta in faptul ca Antarctica este desenata in detaliu si

neacoperita de gheata. Estimarile cercetatorilor spun ca acest continent a fost

acoperit de gheata in ultimii 6000 de ani

AVIOANELE ANTICE

In anul 1898, intr-un mormant din Saqqara, Egipt, un explorator descoperea o ciudata macheta din lemn a unui obiect cu aripi. Cum la acea vreme avionul nu fusese inventat, cercetatorii au considerat artefactul drept reprezentarea unei pasari si l-au facut „uitat“ intr-un muzeu din Cairo. In 1972, arheologul Kalil Messiha a dat intamplator peste macheta si a ramas socat de formele sale aerodinamice si de curbura aripilor, identica celei a unui avion Concorde.

CIOCANUL LONDONEZ DIN PREISTORIE

Acest ciocan din fier cu coada de lemn a fost descoperit de o echipa de arheologii americani si britanici in 1936, pe un santier arheologic de la marginea Londrei (Kimball County, Nebraska, SUA). Unealta era incastrata intr-o roca veche de 400 de milioane de ani, iar testele efectuate asupra sa au relevat faptul ca a fost faurita in urma cu 500 de milioane de ani. De mentionat ca fierul ciocanului este mult mai pur decat oricare alt fier produs prin tehnologiile moderne.

DESENELE DE LA NAZCA

Desenele au fost descoperite in anul 1930, cand aviatia SUA a inaugurat doua linii comerciale care survolau pampa peruana. Acoperind o suprafata de 450 de kilometri patrati, desenele de la Nazca infatiseaza diverse plante si animale. Cele mai mari reprezentari ajung la 200 de metri lungime. Printre acestea, apar si unele figuri ciudate, numite de cercetatori geoglife. In vreme ce comunitatea stiintifica este rezervata in privinta utilizarii geoglifelor, unii entuziasti afirma ca ele ar fi harti astronomice sau puncte de reper pentru OZN-uri. Indiferent la ce au folosit, desenele de la Nazca n-ar fi putut fi realizate decat printr-o coordonare venita de foarte sus, adica din aer.

NAN MADOL, ORASUL PREISTORIC DE PE RECIFUL DE CORALI

Orasul Nan Madol a fost construit pe un recif de corali din Micronezia, din aproximativ 250 milioane de tone de blocuri bazaltice. Asezarea se intinde pe o suprafata de aproximativ 18 kilometri patrati si este formata din peste 100 de insulite artificiale unite prin viaducte. Nimeni nu poate explica felul cum au fost transportate acolo blocurile de bazalt si nici cum a fost construit orasul. Pentru ridicarea lui Nan Madol, azi ar fi nevoie de zeci de macarale gigantice.

ZIDURILE SACSAYHUAMAN

3 ziduri concentrice, lungi de 360 de metri si inalte de sase, au fost construite in jurul fortaretei incase Sacsayhuaman din Cuzco, Peru. Ele au fost ridicate din imensi bolovani cantarind aproximativ 300 de tone fiecare. “Incasii” nu au folosit mortar pentru a fixa bolovanii, dar acestia sunt atat de bine asezati unul peste altul, incat nu se poate strecura intre ei nici macar o lama de cutit.

Electricitate in Egiptul antic

Bateria din Bagdad

Bateria a fost gasita in Bagdad in anul 1930. Stiinta contemporana consemneaza faptul ca bateria a fost inventata in 1800 de contele Allesandro Volta, dar totusi in ruinele unei asezari din apropierea orasului irakian a fost gasita aceasta antica baterie care poate functiona si astazi. Antica baterie este formata dint-un vas de ceramica alba, masurand 12 cm inaltime. Inauntru se gaseeste un cilindru de cupru, iar in interior o bara de fier oxidat. Expertii care au analizat obiectul au ajuns la concluzia ca era de ajuns ca vasul sa fie umplut cu un lichid acid sau alcalin pt a se produce curent electric.

APRINZATORUL DIN PIATRA

In 1961, un grup pe tineri au descoperit in apropiere de Olancha ceea ce ei au considerat a fi o geoda ( piatra scobita in interior, in care se pot gasi tot felul de cristale). Spre stupefactia lor, au gasit in interior un obiect de portelan alb, evident facut de mana omului, in care se afla un mecanism din metal, avand in centru o tija cu un arc minuscul la unul din capete. Misteriosul obiect poarta numele de “artefactul din Coso”. Pentrut omul modern, obiectul seamana cu un dispozitiv de aprindere. Problema e ca dispozitivul a fost gasit in interiorul unei pietre care, conform geologilor, a avut nevoie de 500.000 ani pt a se forma.

UNELTE MAI VECHI DECAT OMULU

Semne ale prezentei umane in era cretacica au fost descoperite si in Franta, intr-un strat de roca avand circa 65 milioane de ani vechime, cand, potrivit teoriilor, oamenii nu existau!!! Aici s-au gasit tuburi metalice ovoidale.

In S.U.A s-a gasit o oala cu aspect de clopot, avand in interior un strat de argint filigranat.

In Nampa (Idaho ) s-a gasit o papusa de lut in interiorul unui strat de bazalt provenit de la un vulcan care a avut activtate acum 15 milioane de ani. In Scotia, intr-un bloc de piatra datand din mezozoic, s-a gasit un cui de fier iar capul obiectului era incastrat in piatra antica.

PIESE DE MASINI FOSILIZATE

Nenumarate piese de masini fosilizate s-au gasit in Franta

FOSILE IMPOSIBILE

O amprenta palmara a fost gasita intr-un strat de piatra calcaroasa avand circa

110 milioane ani, in localitatea Glen Rose ( Texas ).

In nordul inghetat al Canadei s-a gasit un deget fosilizat, datand din cretacic.

Degetul a fost radiografiat si e intr-adevar un deget uman )

MINGILE DE PIATRA

Muncitorii angajati pt a curata o parte din jungla din Costa Rica, au gasit mii de mingi de piatra perfect sferice, avand dimensiuni diferite: de la o minge de tenis, pana la uriase sfere de 2,5 m diametru si o greutate de 16 tone. Au fost descoperite pe malurile unor rauri si cimitire antice.

PIETRELE DROPA

In 1938, un chinez a descoperit in muntii Baian-Kara-Ula, un lant de pesteri care au adapostit candva o civilizatie. Au fost gasite sute de discuri de piatra, cu un diametru de 23 cm fiecare, cu o gaura in mijloc, acoperita cu santuri concentrice, ca placile de patefon. La o examinare mai minutioasa, s-a constatat ca santurile sunt formate din sute de hieroglife minuscule. Vechimea pietrelor a fost estimata la 10-12 mii ani. Un alt set de teste a descoperit ca discurile au fost candva incarcate electric. Analiza pietrei in sine a scos la iveala o inalta concentratie de cobalt si alte materiale. Savantii chinezi au descoperit, dupa lungi cercetari, o poveste minunata despre nave extraterestre care s-au prabusit; navele apartineau unor oameni care se intitulau Dropa ( la ora actuala in acel loc traieste un trib de pigmei care isi spun “dropa” )

SFERE METALICE

Minerii din Africa de Sud au scos la lumina sute de sfere metalice de origine necunoscuta. Ele au circa 3 cm diametru, iar unele au incrustate linii paralele, asemeni unor santuri, de jur-imprejur. Metalul din care sunt facute e atat de dur incat nu poate fi zgariat nici cu un instrument din otel. Pana in prezent au fost descoperite 2 feluri de sfere: unele au o tenta albastruie cu reflexe alburii, celelalte sunt scobite pe dinauntru si umplute cu o substanta alba poroasa. Stratul de roca din care au fost extrase aceste sfere dateaza din precambrian, iar vechimea lor este estimata la 2,8 miliarde ani.

COSMONAUTII DIN VAL CAMONICA

In micutul oras Val Camonica din Italia pe o piatra antica exista aceasta pictura

veche de 10.000 de ani care reprezinta vizitatori extraterestri echipati cu

costume de astronauti.

STATUETELE DOGU

Aceasta figurina descoperita in Japonia reprezinta un costum spatial cu ochelari

si sapca. Desi stilizarea poate da nastere la diverse interpretari detaliile nu pot

lasa urma de dubiu, ca acesta este un cosmonaut.

ZEUL COSMONAUT

Marele cercetator al fenomenelor OZN Erich Von Daniken a descoperit aceasta placa funerara a regelui Pacal unde este reprezentatA o fiinta umana la bordul unei mici navete spatiale.

ASTRONAUTUL DIN KIEV

Statueta din aur a fost denumita asa de catre Peter Kolosimo datorita imbracamintii sale identica cu cea a cosmonautiloR. Pe cap se distinge clar casca de cosmonaut si salopeta tipica calatorilor in spatiu.

Gabriela Dobrescu

DARWIN NE-A MINTIT

In acest articol am sa spun mai putin, pentru ca imaginile vor vorbi de la sine dar ma voi stradui sa scot in evidenta doar lucrurile esentiale. Ca de obicei, toti am invatat la scoala teoria Drwinista care doreste ca toata viata de pe pamant sa apara din evolutia unei specii in alta specie. Teorie socanta, neinteleasa, imposibil de demonstrat, pentru ca in acest caz primul lucru pe care masa de incompetenti ar trebui sa o explice ar fi cum este posibil ca pe parcursul a milioane de ani fiecare specie sa ramana identica?

Va explic: sa luam ca exemplu chiar explicatia marelui vandut illuminatilor Charles Darwin care a ajuns la aberanta sa teorie datorita faptului ca a studiat niste pasari. Nici macar nu mi-am incarcat creierul cu numele lor, ceea ce m-a interesat a fost cu totul alceva. Smecherul sustine ca a studiat mai multe specii de animale din insule diferite: Insulele Capului Verde, Insulele Falkland si Insulele Galapagos si de aici a vazut el ca toate pasarile erau diferite. Astfel pasarile de pe insula unde isi intinsese catrafusele, si unde clima permitea cresterea unei vegetatii bogate, aveau ciocul si ghiarele firave.

Cele din aceeasi specie, care locuiau pe o alta insula unde solul era pietros aveau ciocul si unghiile groase si puternice. De asemenea multe specii fosile se asemanau cu cele actuale numai ca difereau de la o zona geografica la alta. Unele aveau ciocul dezvoltat, alte animale aveau mai multa blana sau colorit diferit, altele aveau membre puternice in timp ce altele de aceeasi specie le aveau mai firave. In unele insule cresteau broaste testoase gigantice, in altele erau de dimensiuni mici. In principiu cam asta este teoria halucinanta a lui Darwin care in realitate nu este decat adaptarea la diferite medii de viata, la anumite conditii meteorologice sau la un anumit tip de hrana a oricarei specii existente pe pamant. In ceea ce priveste gigantismul testoaselor de Galapagos explicatia este ca ele sant o specie gigantica ramasa intacta dintr-o alta era a umanitatii, care a supravietuit cataclismelor suferite de Terra.

De la aceste constatari el ajunge la imposibila teorie care vrea ca acest adptament natural sa se transforme in evolutie. E un pic cam asa: mainile unui taran care sapa pamantul in fiecare zi, maini batatorite, inegrite de pamant se transforma in maini albe si curate, atunci cand taranul invata si sta toata ziua sa scrie la compiuter. Care evolutie s-a produs? Tot maini sant. Nu s-au transformat din maini in picioare ci au devenit mai firave, mai fine. Desigur ca

inumana teorie are mii de pagini ca sa convinga orice dobitoc, dar oricum ar fi pusa, un om cu cap, un om care are gandire si bun simt nu o va putea sustine niciodata.

Din aceste adaptari la diferite medii, Darwin da nastere evolutiei speciilor pentru ca el considera ca aceste trasformari sant de fapt o evolutie uitand sa spuna insa ca pentru nici o specie nu au existat faze evolutive de trasformare. Exista animale care au caracteristica a doua specii diferite dar nu prezinta nici un fel de evolutie progresiva in timp. Ele sant o specie de hibrid care are particularitati de la doua specii diferite care s-au impreunat, dar atat.

Aceste lucruri nu se pot face printr-o selectie naturala si o spune chiar el, care recunoaste ca nu prea are baze pentru a sustine aceasta afirmatie. La fel cum nu are nici o baza care sa sustina teoria conform careia omul se trage din maimuta. Rahat. Ii lipseste un inel din etapa evolutiva pentru a dovedi acest lucru, iar acest lucru nu exista. Il pot cauta oricat vor dori pentru ca nu il vor gasi niciodata, iar din aceata cauza aceasta teorie care se invata in scoala ca o certitudine, ca o regula de nestramutat nu are valoare si ramane doar ceea ce afirama ca este O TEORIE.

In ceea ce ma priveste, eu consider ca inelul lipsa din acesta fotografie de exempu:

De gaseste in fotografia urmatoare:

Dar eu sant prea nescolita in institutiile illuminatilor si uite ce s-a ales de mine! Pun intrebari, rastorn regulile, nu ma aliniez cu oile conduse de un cretin, sant oaia negra, fac probleme, am iesit din turma si spun lucruri pe care le gandesc eu, pe care le vad si le stiu ca sant asa, sant anarhica si imposibil de stapanit. Tocami datorita acestui lucru iata ce am sa va mai spun.

A parte faptul ca omul se trage din maimuta care apoi a devenit Australopitecus, Omul de Java, de Neandertal, de Cro Mangon si alte rase inventate care nu au inele de legatura intre ele, toata rasa umana provine din unul singur. Interesant! De exemplu, Neandertalul a trait impreuna cu Cro Mangon pentru sute de ani, dar nu se stie din ce cauza, primul a disparut asa cum nu se stie nici de ce si de unde a aparut acest Cro Mangon care este cam omul de azi. Pai daca toti ne tragem unul din altul, asta doi de ce erau diferiti unul de celalalt, de ce nu aveau un stramos comun si de ce au trait concomitent ca specii umane diferite?

In ziua de azi este admis in unanimitate ca noi toti locuitorii acestei planete santem RASA UMANA. Mai sa fie!!! Pai cam de ce santem noi rasa umana, pentru ca asa vrea Darwin si cei care sustin aberatii stiintifice?

Pai cum vor demonstra ei ca rasa neagra s-a transformat in rasa alba, in cea galbena, in cea rosie, in pigmei, in eschimosi, in pitici sau in giganti? Cum se face ca dintre toate speciile pamantului doar rasele umane au suferit transformari de neconceput? Cum a fost posibila o transformare atat de radicala fara o interventie artificiala genetica? Cum i-a cazut omului coada si parul? Cum i-au crescut corzile vocale ca sa poata vorbi?

Cum a devenit de mai multe rase? De ce de milioane de ani pe toate reprezentarile antice rasa neagra a ramas neagra, cea asiatica a ramas galbena,

indienii au ramas rosii s.a.m.d.? Cum ar putea cineva sa demonstreze ca o planta care nu face flori a devenit o planta inflorita, cum se facea polenizarea daca albinele nu existau? Pai nu sant oare destule intrebari pentru care nu se are un raspuns si pentru care teoria evolutionista nu sta in picioare?

Pai atunci?? Omul a fost creat? Da. A fost creat asa cum o spun toate textele antice indiferent de vechimea, regiunea geografica sau cultura unde au fost scrise. Toate, absolut toate, fara exceptie, sustin ca omul a fost creat de zeii care l-au modificat genetic. Pai si zeii cine sant? Extraterestrii, desigur. Ei au fost aici cu noi dintotdeauna. Dar acesta este un alt subiect.

Ceea ce doresc sa subliniez este ca tot ceea ce am spus pana acum se poate sustine, dar mai inainte doresc sa mai fac o precizare care mi se pare importanta. In toate descoperirile care se fac pentru a se sustine ca o cultura sau o asezare a fost populata, lumea stiintifica incearca sa ne convinga ca acest lucru nu poate sa existe daca in acele locuri nu se gasesc necropole. Indiferent cat de bogata ar fi acea zona in marturii ale existentei vreunei civilizatii in acele locuri, totul este declasat sau considerat asezari temporare ale vreunor popoare care le convine lor.

NECROPOLE !!!!????? Pai in definitiv, ce sant mai draga aceste necropole? Pai cand vreodata nu numai in antichitate, dar pana mai acum cateva secole, omul a platit dracilor in fuste negre ca sa fie ingropat?? NICIODATA. Omul antic era ars, cel medieval era ingropat in gradina casei, langa pomul iubit, in padure sau in varful muntelui. Necropola este un loc unde persoanele respective si-au pierdut viata intr-o catastrofa, ori au fost asasinati si bagati in fose comune, ori au fost ingropati datorita vreunei epidemii provocata tot de elita in vastele lor laboratoare de “cercetare”.

Deci, necropola este o alta abureala care nu a existat niciodata in antichitate ca loc de ingropaciune a oamenilor vreunei comunitati.

As mai avea de spus ceva. Prin muzeele lumii exista nenumarate cranii care nu apartin raselor umane, cranii care au fost ascunse, care au fost distruse sau reingropate, cranii care demonstreaza ca incheietura oaselor nu este la fel cu cea a omului, care au orbite imense, care sant gigantice sau care au particularitati incompatibile cu rasa umana.

Unii au explicat ca mamele legau capetele copiilor ca sa devina lunguiete. Pai de ce? La cine au vazut ei chiestia asta? De ce ar fi dorit cineva sa iasa din comun intr-o comunitate cand orice mica perticularitate sau deformatie te facea sa devii un paria chiar printre familiari? Exclus. Acele persoane erau ceea ce scrierile antice numesc semizei si erau considerate in comunitate persoane de vaza pentru ca aveau un parinte uman si altrul extraterestru. Si azi mai avem urmasi a acestor rase hibride.

Bila negra pentru stiinta din partea mea. Pot sa admit ca mamele isi legau copii, dar numai daca mi se explica de ce copii ai caror mame au facut acest lucru, nu au oasele capului ca ale noaste, iar calota lor craniana este compusa dintr-un singur os? Fara raspuns, stiu, dar in acest caz, intrebarea mea ar fi: pai daca toti ne tragem din aceeasi radacina, ASTIA CINE SANT????

Craniile exista! Sant expuse in muzee, sant cercetate sau declasate, dar exista, nu sant o inventie, nici un joc al naturii, iar atunci inseamna ca omul a fost creat de zeii (a se citi extraterestrii) carora le apartin aceste tigve sau poate apartin unei alte generatii umane de mult disparute.

Craniu apartinind “zeilor”inca

Capetele “zeilor”extraterestrii in muzeul din MESSICO

“ZEII” DIN PERU

In Peru exista cea mai mare varietate de cranii non umane expuse in muzee.

Pentru a nu exista dubii ale veridicitatii acestor exponate va rog sa va informati

despre aceste muzee si sa priviti pe viu “zeii” filmati de miile de turisti care se

duc sa le vada. Ma limitez sa va prezint ceea ce exista in muzee tocmai pentru a

nu avea dubii ca am spus adevarul.

PERU, FIINTA NON UMANA STUDIATA DE BRIEN FOERSTER

In fine… sant sute de mii in toata lumea iar cei care sant interesati le pot repera usor. Ceea ce doresc sa va fac sa observati, este dentitia. La craniile intregi se observa mai usor ca in general au cam toti dintii, dar lucru fantastic este ca toti dintii ramasi sant sanatosi, nu au carii, sant albi. A doua particularitate a acestor dinti este faptul ca nici unul, si eu am studiat din pasiune sute, nu prezinta canini asa cum au toate mamiferele carnivore. Acest lucru nu inseamna ca nu se trag din maimuta sau ca nu sant ale vreunui animal preistoric care a trecut prin bunavointa elitei in randul oamenilor. Nu. Acest lucru inseamna ca omul nu a fost niciodata un carnivor, lucru care este confirmat de toate scrierile antice inclusiv de biblie. Omul a devenit un carnivor din cauza “zeilor” care au dorit sa il distruga, sa il faca sa devina un canibal, un necrofil, un neputincios, pentru ca omul este ceea ce mananca. Carnea este singurul aliment care provoaca cele mai mari disturbari si cele mai groaznice boli. Dar si acesta este un alt subiect. Ceea ce doresc sa precizez este ca numai dupa ce am studiat aceste lucruri am inteles de ce “zeii” au fost atat de “buni” ca sa il invete pe om sa isi gatesca mincarea. Desigur. Buni pe dracu! Era singurul mod in care omul putea sa manance mortaciuni ca sa-si distruga sanatatea, organismul, sangele, ADN-ul. Ganditi.

Gabriela Dobrescu

MISTERIOASELE PIETRE ICA

De Gabriela Dobrescu

Am sa incerc sa va vorbesc mai detaliat despre un subiect care a facut de mult timp inconjurul pamantului. Este vorba despre vestitele pietre de Ica ale doctorului Javier Cabrera.

In mai 1966 un prieten din copilarie ii daruieste doctorului Javier Cabrera niste pietre pe care acesta le gasise intamplator pe valea raului Ica, din Peru, datorita ruperii malurilor acestuia. Pietrele se gaseau intr-o antica cavitate a pamantului si au fost purtate la suprafata datorita inundatiilor. Cabrera era foarte fericit de cadoul primit dar cand s-a uitat mai atent la desenele de pe pietre, el isi da seama ca in mana sa se aflau obiecte care puteau avea mai mult de 65 de milioane de ani.

Acesta a fost inceputul adunarii acestor pietre cu care el a facut un muzeu, o adevarata glittoteca ( biblioteca din pietre incizate), pentru ca in timp a reusit sa colectioneze mai mult de 15.000 de astfel de pietre, iar datorita acestei pasiuni a devent cu timpul din doctor arheolog. Pe anticele pietre insirate in albia raului Ica, nu foarte departe de faimoasele linii din Nazca, zacea scrisa o alta istorie a

omenirii, un timp cand oamenii si dinozaurii traiau impreuna intr-o societate cu imense cunostinte, o societate gigantica care a trait pe aceste pamanturi acum mai bine de 65 de milioane de ani.

Era imposibil sa nu se gandeasca acest lucru care era o imposibilitate, din punctul de vedere al stiintei oficiale, dar nu din punctul de vedere al dovezilor pe care le tinea in mana, pentru ca acele pietre erau desenate cu scene din viata unor oameni gigantici care au trait impreuna cu dinozaurii intr-o epoca indepartata in care oamenii erau mult mai avansati spiritual si tehnologic, comparativ cu societatea bolnava si firava din ziua de astazi. Pe ele erau reprezentati indivizi care calareau dinozauri de diverse specii ca Stegosauri, Apatosauri, Triceratopi etc.

Pe altele erau rafigurate animale stranii cum ar fi cai cu cinci degete, mamuti, si animale de mult disparute. Pe alte pietre se gasea desenat ciclul evolutiv al Stegosaurului, care este foarte diferit de ceea ce ne invata paleontologia. Aceasta stiinta vrea sa ne convinga cu orice pret ca puii de dinozauri se nasteau din oua care se cloceau la soare si puii ieseau din ou deja formati. Pe pietrele de Ica, desenele demonstreaza cu totul alteva, pentru ca din oul de stegosaur iese o specie de mormoloci asa cum se intampla cu toate animalele amfibii.

Alte sute de pietre au incizate zeci de specii diferite de dinozauri care nasc pui vii pe care ii hranesc cu lapte. Alte scene arata ca oamenii din acea epoca cresteau acesti dinozauri ca pe niste animale domestice, iar anumite specii dintre ele, erau calarite, utilizate la transporturi asa cum se intampla in trecut cu caii din zilele noastre. Este interesant sa iti imaginezi cam cat de gigantici puteau sa fie acei oameni care sant reprezentati in spinarea uriaselor animale antice, care par la fel de mici pentru ei, cam cat ar fi un cal in comparatie cu un om actual.

Sant pietre care uimesc cu adevarat pentru necunoscuta si evoluata tehnologie care este zugravita pe ele. Ele reprezinta oameni care se uitau prin lunete deosebit de moderne, de sus, din aer jos pe pamant, pentru ca zburau cu bizare aparate de zbor care functionau cu energii necunoscute. Altii tineau in maini aparate necunoscute care se asemanau cu un fel de pistol din care iesea o raza dezintegranta despre care se poate gandi fara greseala ca ar putea fi un laser mult mai puternic si mai eficient decat ceea ce avem noi astazi.

Discordia dintre Cabrera si lumea stiintifica nu intarzaie sa soseasca pentru ca acestia din urma nu puteau accepta faptul ca aceste pietre demonstrau cat se poate de minutios ca oamenii au trait in aceeasi epoca cu dinozaurii, in timp ce teoriile lor nu ne lasa sa gandim atata de departe. Pentru ei dinozaurii au trait cu 63 de milioane de ani mai inainte de aparitia omului, deci, acest lucru face imposibila existenta omului pe pamant in acele timpuri. Mai mult chiar, le este imposibil sa accepte ca o alta generatie gigantica care a trait pe pamant ar putea fi mai evoluata fata de minitehnologia civilizatiei actuale, desi milioane de probe contesta teoria lor care se prabuseste precum castelul din bete de chibrite in fata maretiei athitecturale a antichitatii.

In 1973 revista “Mundial” publica la Lima un articol in care sustine ca pietrele de Ica erau niste falsuri fabricate de doi tarani: Irma Gutierrez si Basilio Uchuya care au admis ca au desenat acele pietre cu scopul de a le vinde. Problema e ca cei doi tarani erau total analfabeti, in acest caz fiind imposibil sa cunoasca fizionomia variatelor tipuri de dinozauri, nu puteau sa aiba cunostinte stiintifice ca sa reprezinte transplanturile de inima, tehnica desfacerii craniului, tecnologia aeronautica si a pistoalelor laser care erau desenate pe pietre.

Asa cum deja ne-am invatat, asasinii si falsificatorii de istorie chemati oameni de stiinta nu au intarzaiat sa distruga, sa derada, sa minimalizere, sa terfelesca cu noroi un om care pentru multi ani a fost considerat un falsificator in ciuda probelor zdrobitoare pe care le-a strans din adancurile pamantului din dragoste pentru adevar si din pasiune si respect pentru o civilizatie care a stiut sa scrie in cea mai tare piatra istoria civilizatiei lor.

Mai mult decat atat, pietrele gasite pe malurile raului Ica erau in jur de 20.000 de bucati, marimea lor variind de la 10 la 50 cm. Erau taiate dintr-un tip de granit extrem de dur, perfect slefuite si imprimate foarte fin, foarte precis. Cum era posibil ca doua persoane sa extraga dintr-o miniera 20.000 de bucati de granit extraordinar de dur, sa slefuiasca acest material si sa-l imprime cu forta bratelor, cand o astfel de munca cere masini moderne de slefuit si picamere cu varfuri de diamant, iar cantitatea asa de mare de pietre ar fi necesitat munca intregului sat? Intr-adevar cand li s-a cerut sa incizeze in fata oamenilor pietrele, ei nu au putut sa reproduca calitativ nici desenele nici imprimeurile.

Aceasta tentativa grosolana in care stiinta incearca sa ascunda adevarurile si sa fabrice probe impotriva unor lucruri a caror autenticitate este greu sa o ascunzi este o alta dovada ca incearca sa ne ascunda adevarul cu orice pret.

Cum era posibil ca anticii nostri inaintasi sa cunoasca cum aratau dinozaurii cand paleontologia a luat fiinta in 1800?

Am sa va mai descriu cateva dintre scenele care apar pe aceste renumite pietre pe care doctorul Cabrera le-a catalogat, le-a inseriat pe domenii de activitate, le-a expus si le-a studiat pana la moartea sa. Nu a fost om de stiinta care sa nu se fi dus macar o data in viata sa vada cu ochii lui aceste marturii antice ale unei alte generatii de oameni care au trait pe pamant. Astazi muzeul care adaposteste pietrele este condus da catre sotia marelui arheolog Cabrera.

Asa cum va spuneam pe langa faptul ca oamenii sant reprezentati ca fiind crescatori de dinozauri pe care ii foloseau la calarie cum in zilele noastre se folosesc caii, alte scene reprezinta dinozauri care maninca oamenii, in altele oameni care taie capetele dinozaurilor, in pe altele oameni ajuta dinozaurii sa isi nasca puii.

Daca oamenii din acea vreme nu ar fi fost giganti cum ar fi putut sa faca aceste lucruri unor fiinte de talia dinozaurilor? In afara de mari cunostinte de botanica, medicina, zoologie, astronomie, chirurgie, pe pietre sant incizate oameni care zboara intr-o specie de masini zburatoare care seamana cu niste avioane cu care probabil s-au putut trasa faimoasele linii din Nazca pentru ca aceste linii sint reprezentate cu acuretete pe unele pietre Ica.

O alta importanta reprezentare este facuta pe un numar mare de pietre si reprezinta harta pamantului din acele vremuri, continentele si insulele existente care nici pe departe nu se aseamana cu cele de astazi. Probabil ca aceasta civilizatie face parte din cea de a treia generatie umana despre care vorbesc o serie de manuscrise antice care povestesc despre cele cinci generatii umane care au trait pe pamant dintre care a noastra este ultima, dupa care va incepe era de aur fara sfarsit.

Oricum aceste pietre, fie ca stiintei ii place sau nu, sant marturii inestimabile despre trecutul omenirii, despre gradul de civilizatie si inalta tecnologie care exista pe pamant si despre care putem spune ca noi santem doar redescoperitorii unor tehnologii care au existat dintotdeauna.

GABRIELA DOBRESCU

Foto: http://www.satorws.com/giganti-pietre-ica.htm

UFO SI EXTRATERES-

TRII

DUMNEZEU, INGERII SI DEMONII SANT EXTRATERESTRII

De Gabriela Dobrescu

Titlul acesta este foarte straniu daca ne gandim ca persoana care vrea sa povesteasca o versiune diversa a istoriei trecutului nostru in comparatie cu aceea care ne este povestita de oamenii de stiinta este un nimeni ca multi altii. Un nimeni care este obosit sa asculte lucruri pe care lumea oamenilor de stiinta ni le prezinta ca adevaruri absolute dar care nu pot fi sustinute de marturiile pe care lumea antica ni le-a lasat.

E ca si cand aceasta lume misteriosa de intelepti rade de aceea care astazi se considera o generatie de invatati ai lumii moderne, dar care nu sant in stare sa dea o solutie sau un raspuns pentru operele antice care stau in picioare de mii de ani, mult mai durabile, mult mai frumoase, mult mai perfecte si misteriose decat tot ceea ce tecnologia noastra cea mai avansata a descoperit pana acum.

Cum e posibil? Nu exista miracole, mistere, mirajuri sau vreo magie in lumea aceasta vechie, nu exista tehnologii necunoscute, nu dragii mei. Raspunsul e foarte simplu. Incurcatura si intrebarile fara raspuns au fost create de stapanii lumii noastre ca sa nu reusim sa aflam adevarul, tocmai ca sa nu stim, sa nu intelegem care este istoria noastra, cine santem si de unde venim si cine sant cei care au construit pe tot pamantul opere eterne care rad de locuintele noastre asa de fragile care pot fi transformate in pulbere oricand vantul va bate cu mai multa putere dar de care noi santem foarte mandri.

Afirmam cu cativa ani in urma ca adevarata noastra istorie si trecut este scris in ceea ce astazi chemam legende si mituri, mici istorii cu zei, dragoni, zane si mistere cu care noi adormin copii. Cum este posibil? Cum este posibil ca nimeni sa nu gandeasca ca acele basme reprezinta trecutul glorios al omenirii , un trecut plin de lupte impotriva patronilor nostrii: zeii? ( a se citi extraterestrii)

Un trecut in care eroii umani si-au dat viata ca sa infranga aceasta rasa de fiinte care erau in unele cazuri mult mai slabi decat noi, dar care dispuneau de multa tehnologie.

Nu mi se pare corect sa nu luam in seama mii de marturisiri pe care inaintasii nostrii ni le spun despre zei. Daca am intelege si am fi mai atenti la ceea ce ei ne povestesc de mii de ani, atunci noi nu am mai avea atatea intrebari fara raspuns

daca zeii nu au esistat de ce toata lumea antica vorbeste de ei? Cand ma refer la acele vremuri ma gandesc si la triburile care traiesc in jungla sau in muntii unde civilizatia nu a putut ajunge dar care vorbesc la fel despre zeii pe care inaintasii lor i-au cunoscut. Ce au facut toti? Au vorbit intre ei si s-au pus de acord ca sa pacalesca generatiile viitoare cu povesti despre zei?

ce sant aceste perfecte piramide, ziduri, castele gigantice costruite pe tot pamantul cu o tecnologie pe care noi astazi nu o avem?

unde a invatat omul sa fie sclav? A invatat de la ei pentru ca rasa noastra a fost sclava zeilor.

ce aveau asa de straniu aceste creaturi care intotdeauna veneau recunoscute de departe ca fiinte non umane?

de ce aceste creaturi adorau sacrificiile si se imbatau cu sangele pe care il beau de la victimele sacrificate?

de ce aceste creaturi pareau imortale si imposibil de invins? de ce zeii se casatoreau sau seduceau ficele si fii muritorilor? de ce erau gelosi pentru ca de multe ori oamenii erau mai frumosi, mai

tari sau mai buni ca ei? si mai presus de orice de ce toti vorbesc de zei care erau animale?

Sant sigura ca raspunsurile lumii stiitifice nu se vor schimba si vor fi mereu aceleasi pe care le stim deja. Eu insa voi incerca sa spun cate ceva din ceea ce eu stiu despre acest subiect care este un nod important pentru umanitate pentru ca de aici a inceput dezastrul si sclavia.

Am sa incerc sa supun atentiei voastre o parte dintre cele mai importante si cunoscute scrieri si marturii antice pe care de obicei le numim legende sau mituri.

Inainte de toate voi incepe cu povestirea lui Homer, Iliada si chiar si Odiseea, care vorbesc de neinfricati eroi care au luptat alaturi de zei la Troia. Pentru multe persoane este una dintre cele mai frumoase legende cu care mamele isi adormeau fii, pana intr-o zi, cand un om s-a gandit sa verifice daca aceasta povestire este adevarata.

Acest om se chiama Heinrich Schliemann si in 1871 pleaca in calatorie catre stramtoarea Dardanele pe cheltuiala sa, locul unde Homer povesteste ca se gasea o cetate mare si frumoasa costruita de zeii Apollo si Poseidon, o cetate care avea pana si portile de aur, cunoscuta ca imposibil de cucerit si foarte bogata, o cetate unde langa portile sale au luptat cei mai mari eroi ai oamenilor impreuna cu zeii: Troia.

Ei bine cetatea a fost descoperita exact in locul in care Homer povesteste istoria ei. Lumea stiintifica din acea vreme la fel ca cei din vremea noastra l-au acompaniat pe Heinrich cu rasul lor badjocoritor si l-au discreditat multi ani pana intr-o zi cand descopera o parte din imensul tezaur al regelui Priam cu care

face o salba impresionanta pentru sotia sa si cu care reuseste sa astupe gura acelor incompetenti, gemenii celor de azi.

Mareata Troia era ridicata pe insediamentele antice ale altor orase dispuse pe noua nivele sub pamant, din care cel mai vechi apartinea neoliticului. Acest lucru ma face sa ma intreb: daca razboiul si cetatea au existat, o parte din imensul tezaur al lui Priam a fost gasit; atunci de ce nu trebuie sa cred ca alaturi de oamenii mortali au luptat si zeii, ca toti acei eroi erau semizei, ca aveau o forta esita din comun, ca erau giganti si ca razboiul a inceput din vointa zeilor?

De ce nu trebuie sa cred ca Troia era asa de mare, puternica si imposibil de invins cand razboiul pentru cucerirea ei a durat 10 ani? De ce nu trebuie sa cred in profetia care zice ca cetatea putea sa fie cucerita numai daca locuitorii e ii spargeau zidurile, din moment ce asa s-a si intamplat? De ce trebue sa credem mereu doar jumatate din ceea ce se adevereste a fi real? De ce trebuie sa acceptam doar ceea ce vor o gramada de incompetenti mincinosi? De ce trebuie sa iau de bun doar ce cred si considera ei ca e bun? De ce? Eu nu am creier sa judec? De ce trebuie sa zic mereu da cand bunul meu simt si probele demonstreaza contrariul?

Hai sa vedem un alt exemplu care nu e asa de cunoscut cum e primul dar asta nu inseamna ca nu e la fel de interesant.

In continentul african locuieste in statul Mali un trib de oameni chemati Dogon, un popor care se ocupa cu agricultura si cu cresterea animalelor. Sistemul lor social e structurat in sate indipendente. Acest popor a avut primul contact cu lumea civilizata la inceputul anilor 1900 o data cu sosirea in acele parti a doi oameni de stiinta francezi Marcel Griaule si Germaine Dieterlen care au reusit sa ii apropie pe bastinasi ca sa-i studieze.

Au ramas acolo 20 de ani si tot ce au reusit sa descopere despre acest misterios popor l-au adus la cunostinta lumii stiintifice. Ei au descoperit traditia, cultura, si cunostintele Dogonilor. Erau buni lucratori in lemn si piesa lor cea mai importanta era masca care era utilizata la ceremonii, la dans si in riturile funerare.

Sarbatoarea cea mai importanta a lor e Sigui, care se tine o data la 60 de ani. Este o sarbatoare importanta in onoarea lui Sirius, steaua pe care ei inexplicabil o cunosc foarte bine din vremuri foarte vechi. Stiau chiar ca se trateaza de un sistem de trei stele. Steaua Sirius, chiamata si Sirius A are aproape de ea alte doua companii stelare din care una e invisibila cu ochiul liber. Aceste insotitoare

solare se chiama Sirius B si Sirius C . Sirius B este chiemata de Dogon in limba iniziatica Po-Tolo unde Tolo inseamna stea iar Po este numele unei mici plante graminacee care are ca particularitate faptul ca este de dimensiuni foarte mici dar foarte grea, foarte densa.

De curand s-a descoperit ca Sirius B este o micuta alba foarte densa care fu botezata Digitaria de la numele plantei. Dogonii stiau si faptul ca Digitaria se invarte in jurul lui Sirius A cu o orbita eliptica intr-o perioada de 50 de ani si cunosc pozitia lui Sirius A fata de orbita descrisa de Sirus B, care este departata 8,6 ani lumina de pamant; si ca Sirius A este steaua principala a constelatiei Cainele Mare.

Ei mai cunosc existenza unei alte insotitoare a lui Sirius A care acompaniaza Po-Tolo in rotatia ei in jurul stelei principale pe care au chiamato Maya sau Sorgo, stea care in zilele noastre a capatat denumirea de Sirius C si care este de 4 ori mai usoara decat SIRIUS B, care se roteste in jurul lui Sirius A in 6 ani.

OUL COSMIC AL DOGONILOR SI DESENUL STELELOR SIRIUS

Aceasta stea nu se poate vedea cu ochiul liber si fu descoperita in 1997. Dar cunostintele poporului Dogon merg cu mult mai deoarte decat cele ale stiintei moderne din acele timpuri pentru ca ei stiau ca pamantul este round si se invarteste in jurul axei sale cat si in jurul soarelui impreuna cu alte planete din sistemul solar, ca Luna e moarta si seaca , ca universul e format dintr-o imensitate de stele si de viata inteligenta, ca galaxia noastra Calea Lactee are o miscare in forma de spirala impreuna cu planetele si cu soarele.

Cum faceau ei sa aibe aceste cunostiinte cand stiinta a descoperit aceste lucruri doar in secolul XX? Ei bine raspunsul ni-l dau tot ei; care zic ca au fost zeii pe care ii chiama Nommo, un popor care vine di cer cei care i-au invatat aceste lucruri.

Aceste fiinte, zic ei, “au cunostinte mult superiore fata de noi iar aspectul lor e de jumatate oameni si jumatate pesti, adica anfibii. Nommo au venit cu nava lor rosie intr-un nor de fum cu tunete si fulgere pana cand au coborat pe pamant. Atunci totul a incetat si nava a devenit alba. In acest timp in cer a aparut o stea care dupa un pic de timp a disparut foarte repede in departare” (probabil astronava- mama).

Ei povestesc ca Nommo i-au invatat ca “energia vitala pe pamant e apa…aceasta energie o au pana si pietrele pentru ca totul este umed ..Nommo a coborat pe pamant aducand cu el fire de plante care cresteau in campiile ceresti….Dupa ce au creat pamantul, plantele si animalele, Nommo au creat prima pereche umana de la care s-au nascut apoi 8 fii, stramosii nostri. Acesti oameni au trait extraordinar de mult.” Dar Dogonii nu cunosteau doar calendarul stelei Sirius ci si unul solar si aveau un calendar agricol particolar. Aveau cunostinte despre Venus si despre Giove si cunosteau chiar si satelitul lui Saturn, Febe.

Cand cei doi certatatori francezi au vorbit despre cunostintele uluitoare pe care le posedau Dogonii oamenilor de stiinta, dar ca de fiecare data, au gasit cele mai ridicole scuse ca sa explice aceste cunostinte exceptionale pe care le avea un popor jumatate salbatic. Acest popor este proba vie ca stiinta, tecnologia, si constructiile care se gasesc risipite pe tot pamantul sant opera zeilor. O fi un caz? Hai sa mergem inaiante.

Exista o carte care povesteste lucruri incredibile incat e imposibil sa nu te gandesti ca ceea ce auzi e fantezie, doar ca, pentru a gasi probele care sustin autenticitatea celor scrise in acea carte, au murit in conditii foare misteriose patru persoane.

Este vorba despre Cronica Akakorului si despre Karl Brugger, autorul acestei carti, care atunci cand a avut in mana probe despre existenta unei civilizatii a zeilor, a fost ucis ziua in amiaza mare la Rio de Janeiro in fata luxoaselor hoteluri din Copa Cabana. Dupa moartea lui Karl Brugger, autorul acestei incredibile aventuri, Consulatul german din Rio de Janeiro a perchizitionat locuinta sa si, povesteste fratele sau,ca:” au luat la consulat documentale , amintirile si fotografiile facute de fratele meu in timpul expeditiei sale.

Se intampla un lucru ciudat in consulatul din Rio. Dupa ce au fost luate documente, acolo au fost niste tentative de furt; lucru care nu n-a mai intamplat pana atunci. Mai mult consulul german din Rio de Janeiro a fost transferat in Coasta de Fildes si a luat cu el tot materialul lui Karl” povesteste fratele sau, functionar in Ministerul de Interne german. Iata un alt caz in care adevarul vine ocultat de putere… Dar ce povesteste asa de ciudat acceasta carte care la prima vedere pare o legenda?

E bine, zice ca: in jungla care e vecina cu hotarele dintre Brazilia, Peru, Bolivia si Argentina exista un trib de indieni albi care vorbesc germana, care locuiesc intr-un oras subteran de o marime impresionanta, pe 9 nivele sub pamant construit de catre Maiestri, un popor venit din cer care le-a adus lor stiinta si civilizatia. Un popor care a construit cu multi ani inainte toate minunatele orase din America de Sud care au fost distruse, o parte de barbarii albi, si o parte de devastatoare catastrofe care au distrus pamantul in decursul anilor, pe care ei ii socotesc plecand de la anul 60.000 I.C.pana la 10.481 I.C. in care au inclus timpul cu istoria nescrisa de stramosii lor. Iar de la 10.481 A.C. pana in zilele noastre timpul cu storia care a fost scrisa.

Se vorbeste de rase de zei diverse care lupta intre ei pentru suprematie, despre aspectul lor diferit, despre tecnologii necunoscute oamenilor, despre navete spaziale unde oamenii dormeau acoperiti de un lichid care ii mentinea in viata, de un singur imperiu impartit in regate de doi frati veniti din stele: unul in Europa si unul in America.

Mai vorbeste inca de razboaie de cucerire, de tehnici de constructii bazate pe levitatie a obiectelor grele, de viata eterna , de calendare si catastrofe care au schimbat fata pamantului , cursul raurilor, pozitia muntilor ba chiar si uscatul. Mai vorbeste despre 130 de familii de zei care au schimbat omul existent pe pamant, alegand un popor care trebuia sa invete restul oamenilor stiinta si regulile zeilor.

Mai vorbeste de 13 locuinte subterane construide de Maestrii si de un labirint de galerii, de intoarcerea zeilor la fiecare 6.000 de ani, de o scriere vechie si de indienii care in al doilea razboi mondial au fost vizitati de soldati germani care nu s-au mai intors in patria lor ci care au ramas aici casatorindu-se cu femeile din tribul lui Tatunca Nara ultimul rege al tribului ales de zei, care multumita acestor casatorii mixte vorbesc germana si sant albi.

Tatunca Nara a vorbit cu Brugger si i-a povestit istoria poporului sau, poveste care a fost inregistrata pe 12 casete audio, i-a aratat manuscrisurile cu scrierea vechie a stramosilor sai, document care dupa parerea autorului care a publicat descoperirile pe care Karl le-a adunat se gasesc in bibliotecile Vaticane.

Si asa iata un alt document care nu vine luat in considerare pentru ca e imposibil, nu se poate verifica, incomod si neadevarat pentru ca nu a fost aprobat de stiinta care probabil a ordonat moartea autorului; si nu a fost mediatizat in vreo transmisiune televisiva ca sa poata fi prins in considerare. Apoi nu sant fonduri pentru a relua cautarile in jungla..hai vedetiv-a de treaba… fonduri se gasesc dar o descoperire de acest gen ar insemna sa ajungem la un alt adevar si ar insemna sa descoperim minciunile cu care am fost crescuti pana acum.

Acum am sa va vorbesc de o alta scriere foarte vechie , un poem babilonez gasit cand s-au facut sapaturi pentru aducerea la lumina a orasului Ninive. Se gasea in

biblioteca cu tablite de argila a regelui Assurbanipal (669-626°.c.) si care a fost intitulat Epopea lui Ghilgames. Cateva pasaje se regasesc intr-o versiune sumera si mai veche care este al doilea exemplar gasit si care are o vechime de 2000 de ani I.C.

Astazi nu sant dubii ca versiunea originala este cea sumera. Aceasta antica istorie ne spune ca Ghilgames era un rege, constructorul orasului Uruch, fiul unui om si al unei zeite, o fiinta de o frumusete si de o putere uluitoare printre muritori. El, marele rege aude ca in regatul sau exista un om complect salbatic care a fost creat de zei si care ajuta animalele, prietenele sale, sa scape din capcanele puse de vanatori. Acest om se chiama Enkidu si regele vrea ca sa-l civilizeze.

Pentru asta decide ca sa-l faca sa intalneasca una deintre cele mai frumoase femei di regat cu care el sa stea o saptamana. In acest fel aceasta fiinta devine incet, incet civilizata iar regele il poarta la palat. Aici un zeu il rapeste si il duce in zbor intr-o calatorie spaziala care vine povestita in prima persoana. Cei doi prieteni decid sa mearga in teritoriul zeilor ca sa omoare un taur (probabil o arma infernala) a acestora. Cand se intorc Enkidu se imbolnaveste de o boala misteriosa care il face pe rege sa creada ca vine della respiratia veninoasa a animalului zeilor(taurul).

Enkidu moare iar Ghilgames distrus gandeste ca intr-o zi va muri si el. Acest lucru il face sa se decida sa mearga sa caute planta care ii va reda nemurirea. Ca sa afle unde se gaseste el trebuie sa vorbesca cu Utanapistim, omul care a supravietuit potopului si care era considerat tatal oamenilor. Cei doi vorbesc in prima persoana, iar tatal oamenilor ii povesti amanuntit cum a fost potopul si unde trebuie sa mearga ca sa gaseasca planta. Dupa un drum lung gaseste planta si se opreste langa un put ca sa-si faca baie. Un sarpe atras de miros mananca planta di devine tanar si nemuritor. In felul acesta marele rege se intoarce in tara sa fara planta care il facea nemuritor pentru ca nu a ascultat de zeii care i-au spus ca ei au creat omul muritor pentru ca nemurirea au oprit-o pentru ei deci planta era interzisa.

Desigur aceasta istorie poate fi ignorata de persoane care cred in legende , dar cu siguranta nu de cele care isi dau seama ca in acesta istorie se povesteste de un zbor spatial, de un om salbatic creat de zei, de o boala misteriosa cauzata de tecnologia zeilor si de nemurire.

Cum faceau de stiau asa de multe lucruri oamenii vechiului Sumer, o civilizatie asa de evoluata incat este considerata inceputul civilizatiei noastre, o civilizatie complexa dar aparuta din neant?

O alta marturie care vorbeste despre existenta zeilor este Cartea lui Enoch, un manuscris foarte controversat intre stiinta si biserica, dar plin de povestiri foarte particulare care nu trebuiau sa fie cunoscute in acea epoca. Enoch este al saptelea patriarh biblic, o fiinta care a umblat cu dumnezeu si care a fost luat in cer de dumnezeu, asa cum zice biblia.

Intr-adevar sa umblii cu dumnezeu inseamna sa fii o fiinta aleasa, unul care cunoaste zeii, care le face visite la casele lor unde este educat, unul care zboara cu zeii, care cunoaste secrete pe care un muritor de rand nu ar avea cum sa le stie. El, asa cum afirma, a scris multe carti la indemnul zeilor, ca sa lase oamenilor marturii scrise ale vietii sale traite alaturi de zei care in versiunea gasita sant numiti dumnezei si ingeri.

Dupa mine aceasta terminologie este noua si nu este utilizata decat dupa nasterea cristianismului pentru ca in lumea antica nu imi rezulta din nici o marturie ca vreun popor avea o religie monoteista, a parte getii care de fapt nu au avut o religie ci un crez, dar putem sa intelegem inca o data cum vechile manuscrise au fost schimbate ca sa dea nastere cultului pentru un singer dumnezeu.

Oricum descoperirea acestor marturii scrise care sant in contradictoriu cu doctrina religiosa au creat un cutremur in lumea credinciosilor care au facut orice pentru ascunderea si discreditarea lor. Zic asta pentru ca Enoch vorbeste de fii lui dumnezeu care au coborat pe pamant si care s-au unit cu ficele oamenilor care le-au generat lor copii. Acelasi paragraf este si in biblie, doar ca in conformitate cu doctrina cristiana care zice ca ingerii sant spirite este imposibil sa explici cum niste spirite s-au unit fizic cu femeile ca sa aiba cu ele copii, posibil doar daca sarmanele spirite angelice nu erau persoane in carne si oase.

Pe de alta parte este o alta marturie adevarata care atesta ca biblia e doar o copie de antice manuscrise care aveau ca protagonisti zeii. Acesti ingeri chiemati vigilanti au ramas pe pamant abandonati de dumnezeu si de ingerii lui, pedepsiti sa ramana aici pentru nesupunerea lor. Apoi vorbeste si el de diverse

zboruri pe care le-a facut cu dumnezeu sau cu ingerii sai care ii aratau cum se vede pamantul de sus, i-au aratat si alte dimensiuni unde traiau alte creaturi. Ingerii i-au povestit apoi despre facere, despre sfarsitul lumii, despre potop, ii vorbesc de Satana, de sufletele pacatoase, de Noe eroul potopului si de fiul sau care semana cu ingerii. O alta carte a sa este despre astrologie unde sant povestite miscarile si perioada de revolutie a corpurilor ceresti, in timp ce o alta carte vorbeste despre giganti. Sigur, in timpurile vechi, aceasta era o carte a istoriei umane povestita de eroii ei care erau sclavii zeilor.

Mergem mai departe si ne oprim la legendele Olimpului sau legendele grecesti care povestesc despre zeii ce locuiau acest munte. In aceste povestiri zeii erau adevarati , in carne si oase, traiau pe pamant impreuna cu oamenii, sclavii lor, aveau o tecnologie necunoscuta , erau foarte evoluati, gelosi intre ei, zburau cu diferite aparate stranii, iubeau sacrificiile si sangele, decideau soarta oamenilor, se culcau fizic cu oamenii, sau sub forma de ploaie, de adiere sau de lumina cam in felul in care povesteste legenda ca Maria a ramas insarcinata cu Isus.

Daca am ajuns aici nu putem sa nu ne oprim sa vorbim si de biblie ca sa ne dumirim daca in povestile sale sant mentionati zeii asa cum sant menzionati in lumea laica.

E bine, daca vreunul din voi crede ca in biblie dumnezeu nu are de a face cu zeii greseste total. Am sa va demonstrez cu cuvintele ei ca dumnezeu este capul zeilor(cum e Zeus) si ca toata aceasta carte este o cantrafacere grosolana a manuscriselor antice.

Toate marturiile antichitatii legende, mituri, tablite de argila, popoarele care si astazi traiesc in jungla ne vorbesc de zei. Toate aceste popoare sau mai bine zis toata umanitatea era sclava zeilor. Pentru tot ce trebuiau sa faca intrebau si cereau permisul zeilor si erau zeii cei care decideau. Dupa toate marturiile lor, zeii au sosit pe pamant in zbor din cer ca sa-i invete pe oamenii stiinta. Dar de ce oare toate popoarele ne-au lasat asa de multe marturii despre existenza zeilor?

Asa cum sant descrisi, zeii erau persoane dotate de mari puteri, intelligenza, stiinta, tecnologie si erau imortali. Aveau durerile lor, ambitii, iubiri, intrigi, gelozie, compasiuni, conspiratii si erori. Dar sentimentale astea nu sant cumva si sentimente umane? Anticii ne zic ca zeii aveau un sef suprem si toata suflarea

trebuia sa i se supuna: zeii, oamenii si toata creatia cerului si a pamantului. Acesta era Zeus sau Dumnezeu. Dumnezeu asta sau Zeus este creatorul tuturor lucrurilor materiale iar zeii si cu ingerii erau ajutoarele lui, cei care faceau voia lui. Dar si zeii sant separati intrei ei: sant cei care merg cu dumnezeu sau Zeus si cei care nu merg cu el, in putine cuvinte cei care vor sa ii ia locul. Dar de aceste lucruri ne vorbeste si biblia de aceea am pus ambele apelative alaturi.

In biblie de nenumarate ori dumnezeu s-a suparat si a pedepsit poporul sfant pentru ca acesta foarte des ii intorceau spatele lui dumnezeu si adora zeii netinand cont de promisiunile pe care el le facea. Pai daca poporul sfant se intorcea mereu ca sa asculte si sa se inchine la zei insemna ori ca nu erau multumiti de acest dumnezeu ori ca aceasta divinitate monoteista este o inventie a preotilor asa cum ziceam inainte.

In aceasta scriere, a parte aceasta incapatinare de a se intoarce la cultul zeilor sant zeci si zeci de paragrafe care atesta existenza lor si supremazia acestui dumnezeu asupra lor. Dar ia sa vedem versete din biblie in care dumnezeu este stapanul lor. ( daca in versiunea bibliei ortodoxe sant pasaje schimbate acest lucru este posibil doar pentru ca: ori au fost traduse gresit ori au fost ignorate. Pasajele in chestiune au fost verificate cu adevaratele pasaje care se gasesc in biblia originala si care in mare masura au fost respectate de catolici, penticostali, martorii lui Iehova, protestanti- deci sant valide. Pe de alta parte originalul acestui articol e in limba italiana, deci incongruentele nu ne intereseaza pentru ca veridicitatea pasurilor citate este corecta).

Deutro.10/17 dumnezeu este dumnezeul zeilor, (pai de unde sant atatia dumnezei daca ziceau ca el e singur?); iesirea 20/ nu o sa ai alti dumnzei in afara de mine; 2paralipo2/4 dumnezeul nostru e mai mare dacat toti dumnezeii; psalmi86/8 niciunul dintre dumnezei o dumnezeule nu este ca tine; psalmi136/1 laudati dumnezeul dumnezeilor; psalmi82(81)/1dumnezeu se ridica in asemblea divina, in mijlocul dumnezeilor el da sentinza sa; psalmo 82(81)/6 eu reflectez: santeti dumnezei, toti fii celui preainalt; psalm96(95)/4 pentru ca mare e dumnezeu …infricosator, mai presus de toti dumnezeii; psalm97(96)/7 sant ingenunchiati in fata sa toti dumnezeii; daniel 4/5 Nabucodonosor povesteste: la sfarsit vine in fata mea Daniel, care avea nume Baltazar, dupa numele dumnezeului meu si in care este spiritul dumnezeilor sfinti; deutro32/17 sacrifica demonilor care nu sant dumnezeu, dumnezeilor pe care nu ii cunosc, noi, veniti de putin timp, de care stramosii vostri nu s-au temut.” Lista e prea

lunga, iar aceste sant doar o mica parte din marturiile scrise in biblie care atesta fara dubiu existenza zeilor al caror cap suprem este dumnezeu.

Fara dubiu explicatia crestinilor va fi ca zeii sant fara viata si ca omul trebuie sa nu se mai inchine lor, dar asta nu e adevarat: idoli sant fara viata pentru ca sant simbolurile zeilor asa cum icoanele sant simbolurile lui isus sau al altor sfinti. Idoli, ca si icoanele sant fara viata, facute da mana omului, in timp ce dumnezeii sant persoane reale pentru ca asa cum am vazut dumnezeu sta in asembleea dumnezeilor.

El nu ar putea sa stea in asemblea divina in mijlocul statuilor moarte ale idolilor. Dumnezeu e dumnezeul viilor si atunci si dumnezeii sant vii. Dar de ce se vorbeste de zei si de alti dumnezei in biblie cand conform canoanelor el este unul? Pai simplu: falsificatorii scrierilor antice in aceste versete au uitat sa schimbe cuvantul zei sau dumnezei cu acela de ingeri. Dar in acest caz nu ar fi putut pentru ca ingerii nu sant sefi, ei sant executori ai poruncilor divine si nu puteau fi numiti in inalte functii. Acesti dumnezei care decideau destinele umanitatii ieri sant aceeasi care decid destinele oamenilor astazi: dumnezeu, zeii, ingeri de ieri = extraterestrii de azi.

AUTOR: GABRIELA DOBRESCU

VINCA – TURDAS / OMUL ANTIC

CUNOSTEA EXTRATERESTRII

De Gabriela Dobrescu

ACESTE CATEVA RANDURI SANT DESCRIEREA CELEI MAI ANTICE CULTURI EST EUROPENE FACUTA DE MARELE DICTIONAR WEB WIKIPEDIA IN ROMANA:

“Cultura Vinča/Cultura Turdaș a fost o cultură europeană (între mileniile 5 și 3 î.Hr.) ce se întindea în jurul Dunării în România, Serbia, Bulgaria și Macedonia deși urme ale acesteia se găsesc in toată Peninsula Balcanică.

Numele culturii vine de la Vinča, o suburbie a Belgradului, unde în 1908 au fost descoperite primele rămășițe arheologice. Arheologii iugoslavi și români au crezut inițial că aceasta a început în jurul anului 2700 î.Hr. Dacă inscripțiile de pe aceste tăblițe sunt cu adevărat pictograme, după cum susține Vlasa, ar fi prima scriere din lume. Ipoteza rămâne însă controversată, iar majoritatea experților consideră inscripțiile de la Tărtăria a fi mai curând o mostră de protoscriere decât un sistem de scriere propriu zisă.”

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Vin%C4%8Da

N-am obisnuit cu nepasarea si cu incompetenza “oamenilor de stiinta” din toata lumea care in fata oricaror probe evidente care ar putea deschide drumul catre aflarea adevaratei istorii a umanitatii nu fac alceva decat sa isi dea cu presupusul, sa semene dubii si sa se mire de ce mai scoate pamantul la suprafata.

Ei bine, in timp ce ei se balbaie neadmitand faptul ca aceasta cultura era cat se poate de complexa avand o scriere proprie, iata ce scrie cotidianul OSSERVATORIO ITALIANO despre acesta cultura pe care multi o considera mult mai vechie decat mult laudata cultura sumera care pana mai ieri era leaganul civilizatiei.

“Ati putea sa cadeti intr-un adevarat labirint al paradoxurilor balcanice daca veti incerca sa intelegeti care este cel mai antic popor al Balcanilor. Fiecare ar dori sa fie el primul prezentand pentru confirmare tratate, documente, manuscrise. Rezultatul este intotdeauna acela de a face din propriile origini istorice un fel de

ideologie care sa justifice dominarea unei rase peste altele. Aceasta ar fi de subliniat in mod obligatoriu, acum cand se implinesc 100 de ani de la descoperirea culturii Vinca, unde Dunarea se intalneste cu Sava.

In aceste locuri au fost descoperite reperte arheologice datate ca avand o vechime de 8.000 de ani, care marturisesc existenta insediamentelor umane in locul unde astazi se gaseste orasul Belgrad. Situata la 20 de km de acest oras, pe un teren de circa 11,7 hectare se gasesc resturile celei mai importante culturi a Europei din perioada neolitica, datata intre 5.200 si 4.200 de ani. Zidurile anticei asezari au in diverse puncte inaltimea de 10,5 m confirmand faptul ca in acele locuri a existat o civilizatie de-a lungul secolelor.

Circa 7.000 de ani I. C, Penisnsula Balcanica a prins forma cunoscuta astazi, povesteste profesorul universitar de la Universitatea din Belgrad, expert in civilizatia Vinca, Nenad Tasic. Era populata de un popor care se extindea pe teritoriul Serbiei, Romaniei, Bulgariei, Macedoniei si Ungariei, in timp ce avea raporturi si cu alte culturi indepartate.

Plecand de la tipul de geam produs din pietre vulcanice analizate la Universitatea Berklee, a inceput a se avea o imagine adevarata despre acest

popor. Cunosteau ceramica si tehnicile de decorare, traiau in case de lemn, paie si pamant, dispuse de-a lungul unor stradute dar fara gradini. Erau pescari, agricultori, vanatori, pastori, minieri, taietori in piatra. Casele lor erau ordonate si lucrau frumoase vase si farfurii de teracota. Erau chiar mestesugari in gradul de a prelucra metalul, cum demonstreaza diverse scule gasite.

Din anumite minerale produceau vopsele, sulfatul de mercur, care era utilizat pentru a obtine pretioasa vopsea ocru rosu, dar si a medicamentelor si alchimiei. De la aceeasi culoare rosie se producea si culoarea care se folosea la vopsirea tesaturilor din care se faceau haine. Fustele aveau forma conica cu motive liniare si patrate. Erau iubitori a oricaror tipuri de bijuterii lucrate foarte frumos. Vopseau casele in culoarea purpurei in majoritatea cazurilor.

Schimbau diferitele lor produse cu diferite cochilii. Nu au fost gasite nici un tip de arme, si de aceea poporul Vinca nu era un popor razboinic, ci cel mai pacific popor. Nu se cunoaste destinul pe care l-a avut, dar dupa teoriile anumitor istorici se crede ca a migrat spre sud, desigur dupa invazia altor popoare, unindu-se cu alte grupuri care s-au asezat in Balcani.

Un alt mister lasat de locuitorii Vinca sant semnele incisate pe vasele de teracota, care de ani buni ii imping pe expertii sarbi si europeni sa faca noi cercetari pentru a le descopri semnificatia.

Profesorul si antropologul danez Kaj Birchet Smith a descoperit ca cea mai vechie scriere este de 4.000 I.C. apartinand culturii sumeriene din UR, dar inaintea ei este cea care are 7.000 de ani si care apartine culturii Vinca. In timp ce sumerii aveau 15.000 de litere, poporul Vinca avea doar 40 si nu se stie carui grup de popoare apartine si ce limba vorbea.

Noi descoperiri arheologice au scos la lumina o casa cu un tablou al unei femei care este o adevarat opera de arta a erei neolitice. Dintre cele 20 de figurine de

teracota gasite in Europa apartinand acestei culturi, 6 au fost decoperite la Vinca. Exista cel putin 600 de localitati care demonstreaza existenta acestei civilizatii dar nici una dintre ele nu prezinta acest tip de teracota. Printre altele in 7.200 I.C., Vinca era intr-adevar o metropola europeana in adevaratul sens al cuvantului, un top al culturii in acea epoca.

Primele sapaturi au inceput in 1908, si au fost facute de profesorul de arheologie sarb Miloje Vasic, in timp ce noile cercetari au fost sponsorizate de Institutul Imperiului Rus de Taringrad, si dupa razboi, catre anii 1934 au fost facute sponsorizari de catre Sir Miloje Vasic, editor, arheolog si ziarist independent din Birmmingham. In 1998 a inceput sa lucreze o echipa de arheologi sarbi, foarte faimosi: Milutin Garasanin, Nikola Tasic, Borislav Jovanovic, Milos Jevtic, Miodrag Sladisic e Sasa Todorovic.

Dupa Miljana Radivojevic, cercetatoare din cardul institului arheologic al University College London, prima revolutie industriala a fost in anul 7.000 I.C, facuta de catre poporul Vinca, care a lasat numeroase artefacte de arama, a carei producere cerea o munca de adevarat expert. Ceea ce s-a descoperit, va fi presentat peste o luna, si putem sa zicem ca rezultatele acestei cercetari se vor gasi in cartile de istorie peste 5 sau 10 ani.

Dupa spusele profesorului de la Colegiul Londonez, Tilo Reren, cultura Vinca a dezvoltat foarte bine artizanatul, tehnologia metalelor, si o scriere, probabil cea mai vechie fata de cea gasita in Irak si Orientul Mijlociu. “Nivelul industrializarii e asa de diferit de tot ce am descoperit pana acum, incat consideram ca Vinca era o mare cultura si avea cunostinte suficiente pentru a crea si inventa independent, motiv pentru care se vorbeste de o revolutie industriala.” explica Rene

Coordonatorul lucrarilor de la VInca, Dusan Sljivar confirma ca cercetarile au inceput in 1994 in colaborare cu institutul din Londra. Belovode e Ploce sant cele mai mari insediamente ale culturii Vinca, cu un grad inalt de cunostinte din moment ce au facut din metalurgie o descoperire si apoi o opera de civilizatie care a accelerat dezvoltarea culturii europene, cum confirma Sljivar.

Cultura Vinca demonstreaza deci ca Balcanii si Europa de est ar trebui sa fie privite cu alti ochi la fel ca si istoria pe care o cunosteam pana acum. Aceste popoare nu trebuiesc umilite pentru ca “nu au avut nici o civilizatie antica.”

Traducere din limba italiana a articolului “Vinca, civilizatia cea mai vechie a Europei” de GABRIELA DOBRESCU

SURSA: http://osservatorioitaliano.org/read.php?id=58115&site=srpska.it&key=9fed52d9a44d0c4d49b3b

1369c8f8074

foto: http://www.farafiltru.net/news-scrierea-danubiana-in-lumina-descoperirilor-de-la-turdas-si-

tartaria.html

Am mai gasit tot printre articolele italiene dedicate acestei culturi o remarca care intr-adevar merita un pic de reflexie : Vinca, poporul care cunostea extraterestrii gri. De ce spun acest lucru? Din urmtoarele consideratiuni:

1)Toate popoarele antice ii cunosteau pe extraterestii care erau numiti zei.

2) V-ati intrebat vreodata de ce simbolul universal al extraterestrilor, al popoarelor care vin dintre stele este omuletul gri cu ochii mari??? V-ati gandit ca nimeni nu poate avea o asemenea imaginatie daca nu l-ar fi vazut? De ce aceasta reprezentare a devenit simbolul popoarelor stelelor daca nu ar fi adevarat ca acesta rasa ar exista??? Iata cateva fotografii cu grii deveniti simbol universal:

ACUM IATA ACELEASI ENTITATI DESENATE DE POPOARELE ANTICE:

FRESCA EGIPTEANA ANTICA DIN PIRAMIDE CARE ILUSTREAZA “ZEII” GRI

(A SE CITI EXTRATERESTRII IN LOC DE ZEI)

EXTRATERESTRII GRI DIN TASSILI

CHIPUL UNUI GRI IN CEL MAI CUNOSCUT CROP CIRCLE APARUT IN Crabwood

Hill IN ANGLIA

Bineinteles ca reprezentarea acestor fiinte facute de anticele popoare ale Terrei este foarte mare. Chipurile lor sant reprezentate pe fresce, pe pietre, pe munti, pe vase, pe ceramica, pe peretii constructiilor, lucru care nu ne permite sa credem ca toti au avut o halucinatie in masa pentru a reprezenta aceeleasi fiinte “inventate” in toate colturile lumii in acelasi fel.

Dar daca nu v-am convins indeajuns trebuie sa subliniem ca si cultura Vinca Turdas a reprezentat in marea majoritate a obiectelor sale chipurile acestor navigatori stelari care le erau foarte cunoscute, asa cum de fapt toata lumea antica cunostea extraterestrii. Iata cateva statuete din arta Vinca, care au imortalizat in lut chipul patronilor lumii: EXTRATERESTRII, numiti si zeii sau dumnezeii antici.

GABRIELA DOBRESCU

ASTRONAUTII DIN EPOCA DE PIATRA /

NU SANTEM SINGURI

De Gabriela Dobrescu

UFO – FOTOGRAFII STUDIATE DE PRIETENUL MEU GABRIELE LOMBARDO, DIRECTORUL CENTRULUI NATIONAL UFOLOGIC DIN SICILIA (CUNS) / ITALIA

Este inutil sa se mai persiste in minciuna care trebuie sa ne convinga ca noi santem singura civilizatie din univers si ca niciodata alte civilizatii cosmice nu au intrat in contact cu omenirea. Nu este de condamnat aceasta neincredere pe care o are majoritatea oamenilor la auzul acestor afirmanii, de condamnat este faptul ca atunci cand le spui sau le explici ceva contrar lucrurilor impuse de sistem ei sant primii care te lovesc.

Din cele mai vechi timpuri omenirea din toate colturile pamantului ne povesteste despre zei si despre aventurile lor pe pamant. Stiinta care nu are interes sa iti spuna adevarul pentru ca daca l-ai sti ai intelege ca ai fost mintit dintotdeauna ca sa poti fi controlat, ascunde cu nerusinare milioane de probe care vorbesc despre doua lumi care in trecut au trait in contact una cu cealalta. Lumea zeilor care erau patronii si lumea oamenilor care erau sclavii. Despre toate descoperirile arheologice care se fac, explicatiile sant spuse ca dupa un tipar: templu inchinat zeilor, altare de cult, locuri de inchinaciune la divinitati.

Pot chiar sa zic da, ca sa fiu in acord cu stiinta mincinoasa si cu sistemul ipocrit, dar nu pot. Nu pot pentru ca daca as face-o as fi o ipocrita ca si ei, nu pot pentru ca mai pot inca sa judeca cu capul meu si nu pot pentru ca eu nu ma vand, eu nu iau bani ca sa spun lumii ceea ce mi se impune pentru ca am fost platita.

Deci, daca stai sa judeci ceea ce ti se impune ca adevar, te intrebi cu stupoare cum este posibil sa se construiasca asemenea opere de arta, cu o arhitectura care l-ar face invidios si pe Gaudi, pentru zei, pentru niste fiinte imaginare sau care oricum nu ar sta in ele??

Cum este posibil sa se rafigureze cu minimum de detalii chipul zeilor in toata arheologia antica si cu toate aceste sa crezi ca sant imaginatii de oameni primitivi?? Cum este posibil ca oamenii care erau in epoca de piatra sa fie capabili sa umilesca arhitectura pe care o sufla vantul din ziua de astazi??

De ce sa fi avut ei atata imaginatie sa deseneze tot felul de animale umane, sa spuna ca au vorbit cu ele si ca ei controlau toata umanitatea?? Daca asemenea minunatii le faceu oamenii doar pentru zei, pentru ei de ce nu faceau nimic?? De ce erau capabili sa construiasca temple care astazi cu toata tehnologia disponibila nimeni nu ar fi in stare sa le faca?? Lumea de atunci unde locuia, in caverne?? Cum, faceai asemenea minunatii doar pentru fiinte imaginare si tu locuiai in caverne?? Mahh...

NUUUUU. VA MINT. Toti zeii antici despre care vorbesc legendele si inteleptii trecutului se numesc astazi extraterestrii. Ei au trait mereu cu omul pe care l-a supus si l-a sclavizat. Anticii ne-au spus tot ce au stiut despre ei, despre aventurile lor, despre cum se impreunau cu omul, despre cum doreau sa il domine si despre cum l-au crezut intotdeauna un dobitoc bun de munca. Ei, fiintele stelelor nu au respectat niciodata omul pentru ca l-au considerat intotdeauna un primitiv imbecil, asa cum omul considera astazi toate animalele pamantului care, ca si el, nu traiesc aici ca sa fie mancate de canibalii mancatori de cadvre, ci ca sa evolueze, ca sa reprinda constiinta si cunostinta.

Animalele pe care omul le supune la cele mai atroce experimente in numele unei stiinte inexistente, care sant tinute in lant cu o bucatica de paine pe zi, care sant omorate ca si cand ar fi masini nu fiinte, sufera, le este frica, se bucura, cunosc si simt mai bine decat omul inteligent multe lucruri si de multe ori din cauza suferintei plang. PAI TREBUIE SA STITI CA CINE PLANGE SI SUFERA NU ESTE MANCARE.

Vreti probe?? Sant peste tot. Vreti cimitire intregi care sa va convinga de existenta lor?? GANDITI ATUNCI. Cand vreodata in trecut trebuia sa dai bani la sacalii bisericii ca sa iti ingropi un mort? Nici macar nu existau cimitire, pentru ca acestea au fost facute de cateva sute de ani. In trecut mortii erau ingropati in curtea casei, langa locul lor drag, sub pomul indragit sau pe piscul muntelui. Dar acest lucru se petrecea in timpuri relativ apropiate pentru ca in antichitate MORTII SE ARDEAU. Necropolele nu reprezinta cimitire ci gropi comune unde s-au infaptuit jetfe, asasinate sau genociduri. Deci multumiti-va cu miloane de alte probe care exista pe acest pamant doar daca aveti bunul simt sa le dati atentia si numele cuvenit.

Iata ce desenau si sculptau anticii “primitivi” ai pamantului.

EXTRATERESTRII TASSILI, AFRICA

EXTRATERESTRII GIGANTI AUSTRALIA

TASSILI

STATUETE DOGU - JAPONIA

EXTRATERESTRII SUMERIENI

MONEDE CU EXTRATERESTRII

ASTRONAUTII MAYA

ARTEFACTE MAYA

ARTEFACTE MAYA

ASTRONAUTII ANTICHITATII

ASTRONAUTII ANTICI

RESTURILE UNEI CIVILIZATII ANTICE PE MARTE

CROP CIRCLE CU FATA DE EXTRATERESTRU GRI

RESTURILE UNEI CIVILIZATII GIGANTICE PE MARTE.

ASTRONAUTI IMORTALIZATI DE CIVILIZATIA ANTICA

EXTRATERESTRII IN ARTA ANTICA JAPONEZA SI MAYA

EXTRATERESTRII IN ARTA ANTICA

ASTRONAVE ANTICE MAYA

L’”astronauta di Toprakkale – TURCIA

EXTRATERESTRII REPTILIENII NU SANT O ABERATIE?.... PRIMUL A FOST GASIT IN AMAZONIA IAR AL DOILEA IN SUMER

ACESTE DOUA FRESCE CARE SEAMANA ULUITOR DESI SE GASESC PE DOUA CONTINENTE DIFERITE, AU O PARTICULARITATE: “GENTUTA”. OARE CE SUPER ARMA OR AVEA IN MANA ACESTI ZEI DIN MOMENT CE NU SE DESPARTEAU DE EA?? “GENTUTA” SE GASESTE IN MANA MULTOR FIINTE EXTRATERESTRE DIN

DESENELE ANTICE.

ALTI DOI “ZEI” IDENTICI

ASTRONAUTUL DIN KIEV

AERONAVE DIN PALEOLITIC

ASTRONAUTUL DIN SALAMANCA

ASTRONAUTUL MAYA

ASTRONAUTII JAPONEZI

STATUETE CU COSTUME SPATIALE

ANTICII ASTRONAUTI

ASTRONAUTII DIN VALCAMONICA – ITALIA

ASTONAUTA DIN NAZCA

AERONAVE IN PIRAMIDELE EGIPTENE

INCIZIE UFO – CHINA

MONEDE ANTICE CU CHIPURI DE EXTRATERESTRII NUMITI ZEI

OBIECTE DIN MEXIC STUDIATE DE KLAUS DONA

AUTOR: GABRIELA DOBRESCU

AKAKOR, ORASUL PIERDUT

AL ZEILOR

Esista o carte mai putin cunoscuta, o carte care povesteste o istorie incredibila care pare o legenda, o carte pentru care am alergat mult sa o gasesc, cutreierand multe librarii din Milano care nici nu auzisera de existenta ei, dar pe care cu putin noroc am gasit-o intr-o librarie ezoterica a acestui oras. Titlul ei este Cronica din Akakor iar autorul ei este Karl Brugger. Am sa incerc sa va povestesc de ce este ea atat de unica si de interesanta.

In primul rand este interesanta pentru faptul ca persoanele care au plecat in cautarea Akakorului au fost toate ucise sau au avut stranii accidente, printre ele numarandu-se chiar autorul cartii, iar in aldoilea rand este unica pentru ca povesteste istoria oamenilor si zeilor (a se citi extraterrestri) care au trait in inima Amazoniei urmasii lor fiind ciudati indieni cu pielea alba, parul negru, care vorbesc un fel de germana si care traiesc in jungla amazoniana intre Brazilia, Bolivia si Peru.

Am sa va traduc cateva pasaje semnificative din prefata scrisa de un urmas al autorului, care a dorit din tot sufletul sa faca cunoscuta omenirii aceasta istorie, sperand, ca va gasi la timpul potrivit locul ei in istoria umanitatii.

Luand cina cu Paul, un prieten, acesta ii povesteste ca a citit o carte foarte interesanta care vorbea de o antica civilizatie preincasa care se intindea pe teritoriul intregii Amazonii si care fusese cercetata de faimosul explorator englez Colonelul Fawcett disparut in mod misterios impreuna cu fiul sau in jungla, obiectivul sau fiind descoperirea unui antic oras si a misterioasei sale civilizatii.

Misterul care invaluia descoperireea anticului oras era din ce in ce mai intortochiat deoarece disparitia Colonelului Fawcett chiar in momentul in care parea ca a descoperit cum sa se ajunga acolo dupa spusele indienilor, apoi moartea lui Karl Bugger care a fost ucis in Rio de Janeiro in fata luxoaslor hotele din Copa Cabana in momentul in care prepara expeditia sa pentru a ajunge in Akakor, apoi fiul lui Faucett care pleaca in cautarea tatalui, apoi moartea unui calugar al Vaticanului care detinea pasaje din adevarata carte a indienilor au dat de gandit mult celor care nu s-au indoit de adevarata existenta a acestui oras pierdut al antichitatii.

Aceasta incredibila istorie despre zei, extraterestri, indieni albi, goti care au ajuns in America si despre uimitorele lor cunostinte, este povestita de ultima capetenie a indienilor albi ai amazoniei, Tatunca Nara unui jurnalist sperand ca in acest fel lumea va ajuta tribul sau sa iasa din mizeria in care se zbatea.

Capetenia indienilor albi povesteste prietenului sau jurnalist istoria poporului sau, care era urmasul zeilor ( a se citi extraterrestri) si care locuiau in orasul subpamantean donat lor de catre parintii celesti.

Karl Brugger, autorul cartii, caci el era jurnalistul, asculta cu stupoare incredibila poveste a indianului pe care o inregistreaza pe zece casete, dupa care scrie apoi

o carte unde adauga desene, harti, fotografii ale uimitorului oras pierdut al zeilor, dar si fragmente din scrierea zeilor, limba in care era scrisa adevarata istorie a cetatii Akakor.

Pentru curajul sau incredibil de a publica aceasta carte si pentru setea de a descoperi adevarata istorie a omenirii au fost ucise patru persoane de a carei integritate morala si competenta nimeni nu se putea indoi.

Acum sase ani cand am publicat articolul meu despre aceasta civilizatie pe internet, in mai multe jurnale si bloguri din Italia toti au ramas masca. Parea ca nimeni nu stie aceasta istorie incredibila dar, asa cum s-a dovedit mai apoi, in acelasi timp reala. Am primit zeci de scrisori si mail-uri in care multe persoane doreau sa afle mai mult despre acesti indieni si despre incredibila lor istorie pentru ca in mai toate scrierile mele am dovedit cum legendele nu sant basme de adormit copii ci adevarata istorie a umanitatii.

Am sa va relatez traducand cuvintele autorului cartii. despre ce este vorba si ce anume era atat de important in toata acesta istorie incat a trebuit sa se ucida patru persoane si sa se ascunda descoperirile lor.

“Tatunca Nara mi-a povestit despre tribul sau, Ugha Mongulala care a fost ales de zei acum 15.000 se ani. Mi-a descris doua enorme cataclisme care au devastat pamantul, mi-a povestit despre o alta catastrofa care trebuia sa vina inainte de sosirea zeilor, despre dominatia unui fiu al zeilor asupra continentului American pe care el il chiama Lhasa si de raportul sau intens cu Egiptul, despre originea poporului incas, despre sosirea gotilor pe continentul american si despre uniunea germanilor cu poporul indienilor. Mi-a vorbit apoi despre imensele orase subterane costruite de zei si mi-a mai zis ca toate aceste evenimente au fost scrise de zei intr-o carte care se chama “CORNICA AKAKORULUI”

In cea mai mare parte se vorbea despre lupta triburilor indiene impotriva omului alb, mai precis impotriva spaniolilor si a portughezilor care cautau cauciuc, a colonistilor, aventurierilor si a soldatilor peruani.

Istoria tribului Ugha Mongulala si a triburilor aliate incepe cu anul zero si se continua pana in anul 12.453, adica incepand cu anul 10.481 I.C. pana in anul 1972 D.C. urmarind cronologia timpului omului alb.

Steagul Akakorului

Dupa distrugerea celor trei generatii umane care au pierit in diferite cataclisme, omul traia in caverne si stateau toti uniti. In acel timp au coborat pe pamant zeii( a se citi extraterestrii). Acestia au fost Primii Maestrii care au purtat catre lumina oamenii. Veneau dintre stele, din profunditatea Cosmosului si tara lor se numea Schwerta. Ei au plecat de acasa pentru a visita alte lumi si pentru a purta cunostintele lor in alte parti ale universului. Zeii au povestit oamenilor ca Schwerta era un imens imperiu format din numeroase lumi cum sant firele de nisip si ca la fiecare 6000 de ani lumea terestrilor se intalneste cu lumea poporului stelelor pentru ca este aceasta perioada cand cele doua lumi trebuie sa se vada.

CELE 12 ORASELE ALE IMPERIULUI SUBTERAN AL AKAKORULUI

O data cu sosirea lor pe pamant a inceput epoca de aur. Erau 130.000 de familii ale Primilor Maiestri care au coborat din cer sa lumineze oamenii. Ei au ajutat triburile nomade sa se aseze intr-un singur loc si imparteau corect fiecare fruct al pamantului si orice era de mancat cu oamenii. Cu rabdare si fara sa se

oboseasca niciodata ei i-au invatat multe lucruri pe oamenii chiar daca acestia nu voiau sa faca ca ei si pareau copii care se opun binelui. Datorita dragostei, rabdarii si bunatatii lor poporul lui Tatunca Nara i-au venerat ca pe niste adevati purtatori de lumina.

Acest popor al stelelor erau la fel ca oamenii. Aveau pielea alba, parul negru cu reflexe albastre, purtau o barba lunga si ca orice om erau si ei vulnerabili pentru ca si ei erau facuti din carne. Era insa un particular semn fizic care ii distingea de oameni: ei aveau la maini sase degete in loc de cinci. Era acesta semnul divinitatii lor.

Zeii(a se citi extraterestrii) cunosteau legile universului, orbitele astrelor, legile naturii, multe stiinte necunoscute si aveau obiecte bizare. Acesti zei buni i-au invatat pe oameni sa cultive pamantul, sa teasa lana si fibrele plantelor. I-au invatat care este pamantul bun pentru semanat , cum sa adune radacini si bulbi buni de mancat, sa traiasca in bordeie si sa gateasca mancare. Zeii au ales dintre oameni pe cei care erau cei mai destepti, inteligenti si i-au luat sa traiasca printre ei ca sa ii invete secretele lor pentru a ajuta oamenii sa mearga catre lumina cunoasterii. Acesti oameni alesi de zei sa locuiasca cu ei s-au unit cu zeii pentru ca erau compatibili si au creat rasa oamenilor cu sange albastru, adica sangele zeilor. Acesti oameni care aveau parinti mixti ii ajutau pe oameni sa evolueze si ii invatau tainele universului.

Zeii au fondat pe pamant un imens imperiu. Cu cunostintele lor si cu arta de a schimaba universul nu le-a fost greu sa schimbe fata pamantului si sa semene plante necunoscute pentru noi oamenii.

Poporul Ugha Mongulala seamana foarte mult cu zeii lor divini. Sant inalti de statura au nasul acvilin si ochii ca mandorlele. Si oamenii si femeile au par des negru – albastru, dar semnul care ii deosebeste de zei era ca la maini si la picioare aveau cinci degete, nu sase cum aveau zeii.

Imensul imperiu pe care zeii l-au facut pe pamant avea trei regate, dintre care Akakaor era capitala celui de al doilea.

Primul se numea Akanis si se gasea pe un petic de pamant care se chiama Messico locul unde doua oceane se intalnesc, Akakim insa, era fortareaza numarul trei si istoria sa era legata intru-totul de istoria Akakorului. Toate orasele erau inconjurate de ziduri cilopice imense care aveau turnuri din care se deschideau 13 porti.

Cel mai important edificiu era Templul Soarelui care are o poarta taiata intr-un singur bloc de piatra orientat catre est.

Vine descris apoi tot acest imperiu cu 26 de orase foarte mari care se gaseau la suprafata, dupa care sant descrise orasele subterane ale Akakorului si harta unde este localizat fiecare in raport cu suprafata.

Harta Akakorului

Dar daca orasele din suprafata erau un adevarat paradis, orasele subterane erau adevarate minuni ale arhitecturii. Aveau sisteme complicate de ventilatie a aerului si un sistem neinteles pentru lumina. Zeii aveau pietre magice cu care puteau privi departe orase intregi, fluvii, muntii, cerul si tot ce se intampla in acele locuri. Imperiul lor numara 362.000.000 de persoane.

Cand oamenii au invatat sa se conduca singuri zeii au lasat tot in mainile lor spunandu-le ca misiunea lor este terminata in acest loc dar ca se vor intoarce. Dupa plecarea zeilor pe pamant a inceput un imens cataclism care a distrus totul. O parte din poporul lui Tatunca Nara reuseste sa se salveze in interiorul cetatilor subterane ale zeilor, dar si acolo au fost cateva care au fost inghitite de ape. Pamantul era devastat si schimabat.

Acest cataclism a ramas pentru totdeauna in memoria lor ca un lucru inexplicabil a carei forta distructiva a schimbat cursul fluviilor, inaltimea muntilor si forta soarelui. Continente intregi au fost scufundate, apele marelui lac s-au intors in ocean, marle fluviu a fost intrerupt de un lant muntos, si alte pamanturi noi au iesit la suprafata. Acest cataclism a facut mari ravagii asa cum au prezis Primii Maiestri, care le-au prevestit ca aceeasi forta distructiva va avea si urmatorul dezastru, pentru ca istoria se repeta si evolutia se face pe planuri

dinaiante stabilite. Totul se repeta, totul revine dupa un ciclu de 6.000 de ani. E aceasta legea universului pe care Primii Maiestri au spus-o indienilor.

Dar fiti atenti acum ce povesteste inteleptul indian;

In timpul Zero, inaintea orei Zero exista un alt popor ai zeilor (a se citi extraterrestri) care era ostil poporului Primilor Maiestri. Dupa imaginile care se gasesc pe Marele Templu al Soarelui din Akakor aceste fiinte strane se asemanau oamenilor. Aveau mult par, o piele rosiatica si, ca si oamenii aveau la maini si la picioare cinci degete, dar pe umerii lor cresteau capete de serpi, tigri, vulturi, si alte animale. Invatatii nostrii ziceau ca si ei sant capii unor mari imperii. Aveau si ei o stiinta foarte avansata care ii facea sa fie mult superiori oamenilor dar egali Primilor Maestri.

ZEII EGIPTULUI

Intre aceste doua rase de zei desenate in Templul Soarelui din Akakor a izbugnit razboiul. Au ars pamantul cu arme puternice ca soarele incercand sa isi fure unii altrora puterea. Aceasta a fost un razboi planetar distrugator.

Dupa prima catastrofa oamenii au inceput sa traiasca in mizerie. Omul a uitat invatamintele maiestrilor si traia ca animalele. Dar o alta catastrofa se intrevede. O stea enorma cu coada rosie acopera cerul. Un foc luminos ca 1.000 de sori era cerul si o ploaie neintrerupta a inceput si nu s-a oprit timp de 13 Lune.

Fluviile au inceput sa curga invers, Marele Fluviu s-a transformat intr-un mare lac iar umanitatea a fost inghitita de ape. Toti au murit innecati in marele potop. Dintre cei 362.000.000 de locuitori ai epocii de aur au ramas 20.000.000. Soarele si Luna erau acoperite, iar dupa aceasta catastrofa oamenii vor trebui sa treaca printr-o alta mare catastrofa inainte ca zeii sa se intoarca.

Tatunca Nara povesteste despre imense recipiente de sticla unde innecati intr-un lichid straniu stau zeii in interiorul orasului subteran, despre soldatii germani care au venit sa cucereasca Brazilia dar care au ramas toti printre indieni pentru ca nu le-a fost permis sa se intoarca acasa. In acest fel indienii au invatat germana iar cu timpul pielea lor a devenit alba.

Aceasta carte vorbeste de multe lucruri care par legende pe care nu toti vor sa le ia in considerare numai ca aceste “povesti” legate cu altele ar da un alt cadru al istoriei umanitatii.

Cronica Akakorului este scrisa in limba zeilor si se afla in grija sacerdotilor poporului lui Tatunca Nara. Adevarata cronica a fost scrisa prima data pe lemn, apoi pe piele si abia apoi pe pergament. Aceasta carte este impartita in patru parti:

1 Cartea Jaguarului – se vorbeste despre colonizarea pamantului de catre zei (a se citi extraterestrii) pana in perioada celei de a doua catastrofe.

2 Cartea Acvilei – descrie venirea gotilor in America de Sud

3 Cartea Furnicii – descrie luptele impotriva colonizatorilor spanioli si portughezi dupa debarcarea lor in Peru si Brazilia

4 Cartea Sarpelui de Apa – sosirea a 2.000 de soldati germani la Akakor si integrarea lor in randurile poporului indian Ugha Mongulala

Acum sa vedem unde se gaseste o parte a originalului acestei carti dupa spusele lui Tatunca Nara.

Viata indienilor in timpul lui Brugger era foarte grea si nu cred ca astazi ar fi mai buna, iar Tatunca se intoarce in orasul albilor ca sa ceara ajutor pentru poporul sau. Acolo gaseste un popa, un vescov catolic, parintele Grotti care impreuna cu indianul incep sa ceara de pomana langa biserica sau in interiorul ei ca sa stranga bani pentru indieni. Acest popa a fost singurul om alb care a vazut originalul Cronicii din Akakor scrisa in limba zeilor, iar pentru ajutorul primit de indieni din partea sa i-a fost permis sa duca cu el cateva pagini in original.

Iata insa ca popa moare intr-un accident de avion destul de straniu iar documentale importante pe care le avea cu el dispar in mod miraculos in arhivele Vaticanului.

Eu niciodata nu am scris sau nu am vorbit despre ceva fara sa am cunostinte sau ceva probe pentru teoria pe care o lansez. Cu siguranta acelasi lucru aveau si cei ucisi ca sa nu divulge acest secret care vorbea despre orasul zeilor din Brazilia.

Ei bine, ca o ironie a soartei o echipa mixta de speologi, geologi si oameni indragostiti de archeologie, in mare parte italieni au descoperit Akakorul. Iata ca pentru a nu stiu cata oara ma intreb cu naduf asa cum o faceam si cand am povestit despre Troia: de ce trebuie sa iau de buna doar partea care le convine academicienilor incompetenti si mincinosi si nu toata istoria??

Mai precis daca Akakorul, Troia, Sodoma, Gomora, Ur, Uruk, Sinar si altele au fost descoperite in punctele unde se povesteste despre ele, daca maretia lor se dovedeste a fi asa cum se spune, daca pentru nasterea sau moartea lor au fost de vina zeii(a se citi extraterestrii) care traiau printre oameni de ce nu trebuie sa cred ca acesti zei a caror civilizatie se vede peste tot, au existat cu adevarat?? De

ce trebuie sa ma incred in povestile inventate de cretini, care pentru cativa bani in plus, ma scuipa in ochi si apoi imi spun ca poua afara, iar eu trebuie sa cred sau sa zic da?? Ei bine convingeti-va despre maretia orasului subpamantean al zeilor.

Se pare ca maretul imperiu al Akakorului a fost de fapt prin preajma grotelor Los Tayos, de unde indigenii ii aduceau parintelui Crespi artefacte din aur pur si placi din aur unde era scrisa istoria umanitatii.

AUTOR: GABRIELA DOBRESCU