Date post: | 04-Jun-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | elena-unguru |
View: | 220 times |
Download: | 0 times |
of 29
8/13/2019 35 100 Grile Manag
1/29
1 20
Afacerea este defnita drept "'iniiativa unui ntreprinztor, concretizat ntr-o relaiecontractual i avnd o finalitate economico-financiar precizat, corespunztoare unuiscop". Definitia aparine
10 1 dictionarului Larousse;
2 H. Fraisse;
10 3 Dan Popescu;
4 Banca Mondial
5 An!elac!e;
2 20 !lanificarea afacerilor treuie s conin
1 un re"u#at al tuturor $actorilor e%terni;
2anali"a #oti&elor principale ale succeselor 'i e'ecurilor (n acti&itatea$ir#ei;
3 o)iecti&e 'i strateii enerale ale a$acerii;4 &arianta 1 si 2;
20 5 &arianta 1* 2 si 3
3 20#n ntreprinztor la iniierea unei afaceri treuie s alea$ cea maipotrivit form de societate comercial
20 1 ade&arat;
2 $als;
4 20
% persoan &uridic, nfiintez pe aza unui contract de societate, un
capital social, care s serveasc la realizarea unor activiti nonprofit.1 ade&arat;
20 2 $als.
5 20
!entru ale$erea formei &uridice ideale a firmei, ntreprinztorul treuie s analizezeconditiile specifice ale situatiei sale i s identifice rspunsuri la o serie de proleme,precum+
5 1 natura acti&it,ii pe care dore'te s o des$'oare;
5 2 &olu#ul acti&it,ii sau al a$acerii si posi)ilit,ile de e%tindere a acestora;
5 3 su#a de )ani necesar;
2.5 4 cu# poate o),ine acesti )ani;2.5 5 care ar $i pro$itul esti#at.
- 20 !rincipalele forme n care poate fi lansat o afacere sunt urmtoarele
5 1 societate co#ercial;;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
2/29
5 2 (ntreprin"tori indi&idual;
10 3 asociatii $a#iliale.
20tapele necesare pentru autorizarea ())-urilor difer, n functie de forma &uridic, isunt re$lementate prin
20 1 leea nr. 31/10;
2 leea nr. 30/10;
3 leea nr. 31/1
20*e$ea nr. +/ are n vedere re$lementarea urmtoarelor elemente prioritare aleafacerilor
20 1e&aluarea a$acerii ela)orarea unui plan de a$aceri* a studiului de$e"a)ilitate;
2 aleerea $or#ei uridice a $ir#ei/a$acerii;5 (ntoc#irea docu#entelor necesare (n$iin,rii $ir#ei.
20 0tudiile de fezailitate ale afacerilor ofer date despre
1 )a"a te!nic 'i econo#ic a $ir#ei/a$acerii;
20 2 )a"a econo#ico$inanciar pentru in&esti,ie;
3 pretirea pro$esional a #anaerilor.
10 20#n studiu de pre-fezailitate are n vedere urmtoarele elemente prioritare ale firmei deafaceri
5 1acti&it,ile ce $or#ea" o)iectul de acti&itate al (ntreprinderii'i structura acesteia;
5 2 resursele de care dispune (ntreprinderea;
3 asiurarea cu resurse #ateriale a necesarului de consu# al (ntreprinderii;
5 4 $actorii de risc;
5 5 punctele tari 'i punctele sla)e ale $ir#ei.
11 20%rice afacere treuie pre$tit n prealail i de aici apare necesitatea elaorrii unuiplan de afaceri1 acesta se realizeaz printr-o pro$noz a afacerii pe termen
10 1 scurt un se#estru;
2 #ediu 5 ani;
10 3 lun 10 ani.
12 20 Afacerea prezint urmtoarele trsturi
1 repre"int un tip de acti&it,i econo#ice proprii siste#ului de pia, ;
2 consta (n (nc!eierea unor tran"ac,ii cu scopul o),inerii unor a&antae ;
10 3 co#ponentele a$acerii sunt adoptate (n &irtutea autono#iei #anaeriale ;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
3/29
10 4 ur#re'te (nc!eierea unor tran"ac,ii nepro$ita)ile ;
5co#ponentele a$acerii sunt adoptate (n &irtutea autono#iei #anaeriale* araporturilor tran"ac,ionale* concurent,ale sau de cooperare.
13
2
0 Din punct de vedere conceptual, afacerea este definit ca fiind
20 1ini,iati&a unui (ntreprin"ator concreti"at (ntro rela,ie contractual 'i a&6nd o $inalitateecono#ic* corespun"atoare unui scop;
2 ini,iati&a unui (ntreprin"tor concreti"at (ntro rela,ie contractual;
3ini,iati&a unui (ntreprin"tor concreti"at (ntro rela,ie contractual cu $inalitate socialpreci"at;
4 ini,iati&a unui (ntreprin"tor cu o $inalitate econo#ic.
14 20 !rintre metodele de stimulare a iniiativei nu se re$sete
20 1 anc!eta+
2 #etoda cola)orrii creatoare+
3 )rain7ritin+
4 )rainstor#in.
15 20 (n cadrul procesului de planificare se re$sesc urmtoarele aciuni
20 1 re"u#area tuturor $actorilor interni care au a$ectat acti&it,ile $ir#ei (ntro anu#itat perioad+
2 e&iden,ierea punctelor sla)e 'i apunctelor tari ale $ir#ei (n ur#a anali"ei dianostic+
3 anali"a a#nun,it a se#entelor de pia, pe care le &i"ea" a$acerea+
$or#ularea optiunilor strateice 'i selectarea strateiilor adec&ate.
1- 20 )etodele analitice sintetice de rezolvare a prolemelor mana$eriale sunt
1 #etoda $unda#ental+
2 anc!eta+
20 3 #etoda )ranstor#in+
4 anali"a $unc,iunii.
1 20 2irma de afaceri este
1 o unitate econo#ic productoare+
2 o unitate econo#ic productoare caracteri"at printrun en speci$ic de acti&it,i;
o unitate econo#ica productoare caracteri"at printrun en de acti&it,i prin $unc,ionalitate 'iorani"are te!noloic+
4o unitate econo#ic productoare caracteri"at printrun en speci$ic de acti&it,i prin$unc,ionalitate 'i orani"are te!noloic* prin capacitatea de a produce )unuri;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
4/29
20 5
o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printrun en speci$ic de acti&itati prin$unctionalitate si orani"are te!noloica prin capacitatea de a produce )unuri* de a conduce siestiona rational* precu# si prin autono#ia sa $inanciara. ;
1 20 2irma de afaceri are urmatoarele tipuri de relatii
1 relatii cu celelalte stiinte econo#ice;
2 relatii cu #ediul natural+
3 relatii cu #ediul social;
4 relatii cu # ediul politic;
20 5 nici una din &ariantele de #ai sus.
1 20Din punct de vedere conceptual, afacerea este definita ca fiind
1 initiati&a unui intreprin"ator concreti"ata intro relatie contractuala;
2acti&itatea unui intreprin"ator concreti"ata intro relatie contractuala si a&and o$inalitate sociala preci"ata;
20 3initiati&a unui intreprin"ator concreti"ata intro relatie contractuala si a&and o$inalitate econo#ico$inanciara preci"ata* corespun"atoare unui scop;
4initiati&a unui intreprin"ator concreti"ata intro relatie sociala si a&and o $inalitatepreci"ata* corespun"atoare unui scop
20 20
3u referire directa la notiunea de afacere se pot evidentia urmatoarele trasaturi #na
dintre variante este incorecta. (dentificati-o.20 1 repre"inta un tip de acti&itati sociale proprii siste#ului centrali"at;
2 consta in inc!eierea de tran"actii cu scopul o)tinerii anu#itor a&antae;
3 co#ponentele a$acerii sunt adoptate in &irtutea autono#iei #anaeriale;
4conceptia enerala si co#ponentele a$acerii sunt adoptate in &irtutea autono#iei#anaeriale si a raporturilor tran"actionale* concurentiale sau de cooperare sta)ilite.
5 repre"inta un tip de acti&itati econo#ice proprii siste#ului de piata;
21!rincipalele componente definiionale ale firmei de afaceri pot fi redate astfel (dentificatvarianta incorect.
1
este un siste# orani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unc*iar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai alpopula,iei;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
5/29
2se #ani$est ca un siste# orani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal*ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;
20 3
este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a'iadapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* leisla,ie 'i te!noloie;
4
(n esen,* presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una deconstr6nere* a unor tipuri de co#porta#ent;
5
o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala#odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la des$'urareaa$acerilor
22 20!rincipalele componente definiionale ale firmei de afaceri pot fi redate astfel(dentificati vcarianta incorecta.
20 1 este pus (n slu)a intereselor pri&ate;
2
se #ani$est ca un siste# orani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal*
ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;
3este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a'iadapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* leisla,ie 'i te!noloie;
4
este un siste# orani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unciar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai alpopula,iei;
5
o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala#odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la des$'urareaa$acerilor
23 20#na dintre variante nu reprezinta o componenta definiionala a firmei de afaceri
8/13/2019 35 100 Grile Manag
6/29
1se #ani$est ca un siste# orani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal*ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;
20 2
repre"int o $or# de autono#ie care* spre deose)ire de $or#ele alternati&e de controlpia,a*rele#entri u&erna#entale* acti&it,i sindicale* presiunile rupurilor de interese*i#plic anu#ite restric,ii pri&ind co#portarea $ir#ei* du)lat de i#perati&e #orale 'i etice;
3este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a'iadapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* leisla,ie 'i te!noloie;
4
este un siste# orani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unc*iar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai alpopula,iei;
5o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala#odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la des$'urarea a$acerilo
24 20 3are varianta nu reprezinta o componenta definiionala a firmei de afaceri
1
este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a'iadapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* leisla,ie 'i te!noloie;
2se #ani$est ca un siste# orani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal*ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;
20 3i#plic trsturi speciale care se adau la o)lia,iile $ir#ei de a$aceri $a, derupurile oliar!ice;
4
este un siste# orani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unciar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai alpopula,iei;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
7/29
5
o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala#odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la des$'urareaa$acerilor
25 20 !rincipalele componente definiionale ale firmei de afaceri pot fi redate astfel (dentificatvarianta incorect.
1este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a'iadapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* leisla,ie 'i te!noloie;
2se #ani$est ca un siste# orani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal*ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;
3
este un siste# orani"atoric 'i econo#ic care contri)uie la crearea de locuri de #unc*iar prin salarii 'i i#po"ite* la reali"area &enitului na,ional 'i cre'terea ni&elului de trai alpopula,iei;
20 4spre deose)ire de co#porta#entul in$luen,at de $or,ele coerciti&e ale leilor sausindicatelor* care nu este &oluntar* o)lia,ia tre)uie s $ie &oluntar acceptat;
5
o)iecti&ul $unda#ental (l repre"int o),inerea de pro$it* principala#odalitate de ar#oni"are a intereselor econo#ice ale participan,ilor la des$'urarea
a$acerilor
2- 20 2irma de afaceri are urmatoarele tipuri de relaii (dentificai varianta incorect.
1 relatii cu celelalte siste#e econo#ice ;
2 relatii cu #ediul natural ;
3 relatii cu #ediul social ;
4 relatii cu #ediul politic ;
20 5 nici una dintre &ariantele #ai sus #entionate.
2 20 2irma de afaceri este
1 o unitate econo#ica producatoare ;
2o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printrun en speci$ic deacti&itate ;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
8/29
3
o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printrun en speci$ic deacti&itate* prin $unctionalitate si orani"are te!noloica ;
20 4
o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printrun en speci$ic deacti&itate* prin $unctionalitate si orani"are te!noloica* prin capacitatea de a produce)unuri * de a conduce si estiona rational* precu# si prin autono#ia sa $inanciara.
5
o unitate econo#ica producatoare caracteri"ata printrun en speci$ic deacti&itate* prin $unctionalitate si orani"are te!noloica* prin capacitatea de a produce)unuri ;
2 20
3omponentele etice care se au n vedere n procesul de formare a colectivului firmei potfi sintetizate astfel
1 antrenarea anaa,ilor $ir#ei la derularea !otr6rilor strateice* tactice 'i curente;
2autono#ia deci"ional 'i opera,ional a $ir#ei pe )a"a p6r!iilor econo#ico$inanciare asiur $unda#entul participrii;
20 3 deter#inarea interrela,iei dintre etic 'i scopurile colecti&ului
4suportul procesual 'i structural de natur orani"atoric prin care se asiur $unc,ionareaoranis#elor participatianaeriale;
2 20
#na dintre variante nu reprezinta o trstura eseniala a conceptului deresponsailitate social a firmei
20 1se #ani$est ca un siste# orani"atoric* cu o su# de ele#ente co#ponente+ personal*ec!ipa#ente* ser&icii 'i )irouri* 'i de rela,ii (ntre acestea* pe &ertical 'i pe ori"ontal;
2 este pus (n slu)a intereselor pri&ate 'i a sensi)ilit,ii $ir#ei la ne&oile sociale;
3i#plic trsturi speciale care se adau la o)lia,iile $ir#ei de a$aceri $a, derupurile constituite (n societate;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
9/29
4responsa)ilitatea social a $ir#ei cuprinde perspecti&ele econo#ice leale* etice 'idiscre,ionare pe care societatea le are (n pri&in,a acestor $ir#e la un #o#ent dat;
5(n esen,* presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una deconstr6nere* a unor tipuri de co#porta#ent
30 203onceptul de responsailitate social a firmei prezinta urmatoarele trasaturi (dentificativafrianta incorecta.
1presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una de constr6nere* a unortipuri de co#porta#ent;
20 2
se caracteri"ea" printrun en speci$ic de acti&itate* prin $unc,ionalitate 'iorani"are te!noloic* prin capacitatea de a produce anu#ile )unuri* de a se conduce 'iestiona ra,ional* precu# 'i prin autono#ia sa $inanciar;
3i#plic trsturi speciale care se adau la o)lia,iile $ir#ei de a$aceri $a, derupurile constituite (n societate;
4responsa)ilitatea social a $ir#ei cuprinde perspecti&ele econo#ice leale* etice 'idiscre,ionare pe care societatea le are (n pri&in,a acestor $ir#e la un #o#ent dat;
5 este pus (n slu)a intereselor pri&ate 'i a sensi)ilit,ii $ir#ei la ne&oile sociale
31 20
4rsturile eseniale ale conceptului de responsailitate social a firmei constau nurmtoarele (dentificati varianta care nu reprezinta o trasatura a conceptului deresponsailitate sociala a firmei..
1presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una de constr6nere* a unortipuri de co#porta#ent;
2i#plic trsturi speciale care se adau la o)lia,iile $ir#ei de a$aceri $a, de rupurilconstituite (n societate;
20 3este supus restric,iilor i#puse de pia, 'i din a$ara pie,ei* de unde ne&oia de a'iadapta acti&itatea la sc!i#)rile ce sur&in (n econo#ie* leisla,ie 'i te!noloie;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
10/29
4responsa)ilitatea social a $ir#ei cuprinde perspecti&ele econo#ice leale* etice 'idiscre,ionare pe care societatea le are (n pri&in,a acestor $ir#e la un #o#ent dat;
32 20 5esponsailitatea sociala a firmei cuprinde
1 perspecti&ele econo#ice leale ;
2 perspecti&ele econo#ice leale si etice ;
3 perspecti&ele econo#ice leale* etice si directionare ;
4perspecti&ele econo#ice leale* etice si directionare pe care societatea le arein pri&inta $ir#ei la un #o#ent dat ;
20 5 nici una dintre &ariantele #ai sus a#intite.
33
#na dintre variantele de mai &os nu reprezinta o trstura eseniala a conceptului deresponsailitate social a firmei
1presupune o $or# de autocontrol* #ai #ult dec6t una de constr6nere* a unortipuri de co#porta#ent;
2i#plic trsturi speciale care se adau la o)lia,iile $ir#ei de a$aceri $a, de rupurilconstituite (n societate;
20 3
are trei tipuri de rela,ii+ rela,ii cu celelalte siste#e econo#ice industrial*transporturi etc.+ rela,ii cu #ediul natural* social* politic* local+ rela,ii de $eed)ac8 care&i"ea"* (n principal* cunoa'terea e$ectelor e%terne ale acti&it,ii $ir#ei de a$aceri
4 este pus (n slu)a intereselor pri&ate 'i a sensi)ilit,ii $ir#ei la ne&oile sociale.
34 20 5esponsailitatea sociala a firmei presupune
1 o $or#a de constranere ;
2 o $or#a de control ;
3 o $or#a de autocontrol ;
20 4o $or#a de autocontrol* #ai #ult decat una de constranere* a unor tipuri deco#porta#ent ;
35 20 (n cadrul firmei de afaceri e6ista urmatoarele functiuni (dentificati varianta incorecta.
1 cercetarede"&oltare ;
2 co#erciala ;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
11/29
3 productie*
20 4 nici una dintre &ariantele de #ai sus
3- 20 Dupa forma de proprietate, or$anizatiile pot face parte din
1 sectorul independent;
2 sectorul pu)lic;
3 sectorul nonpro$it;
20 4 sectorul concurential
5 sectorul pri&at;
3 20 0ectorul pulic se refera la+
1 )unurile pri&ate din punct de &edere al proprietatii si al enerarii pro$itului;
2 proprietatea pri&ata si o)tinerea de pro$it;
20 3la )unurile colecti&e* utili"ate in co#un si estionate de stat;
4 )unuri pentru u"ul co#un;
3 20 0ectorul independent prezinta urmatoarele trasaturi (dentificati varianta incorecta.
1 se a$la la intersectia dintre sectorul pu)lic si cel pri&at ;
2 este pri&at din punct de &edere al proprietatii ;
3 este pri&at din punct de &edere al proprietatii si al enerarii de pro$it ;
20 4 o$era )unuri pentru u"ul unui se#ent li#itat.
3 20 %r$anizatia cu structura ierar7ica simpla se caracterizeaza prin
20 1 ierar!ia este aplati"ata;
2
este o alternati&a des intalnita in orani"atiile pu)lice actuale din do#eniul
sanitar*educatie* posta;3 control din partea superiorilor
4 supra&e!ere din partea superiorilor.
40 208irocratia mecanica se caracterizeaz prin
1 ierar!ie aplati"ata;
2 ierar!ie di&i"ionala ;
20 3 ierar!ie #ultini⪙
4 ierar!ie altenati&a ;
5 ierar!ie $unctionala.
41 20 Avanta&ele societatilor cu raspundere limitata sunt
1 lipsa unei structuri stu$oase de personal;
2 $or#alitati de inscriere #ini#e;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
12/29
20 3in ca"ul $ali#entului* actionarii sunt proteati si nu pierd decat &aloarea no#inala apartilor sociale/actiuni detinute;
4 autono#ie in conducerea a$acerii;
5 se )ene$icia"a de cunostintele si deprinderile partenerilor.
42 20 Avanta&ele parteneriatelor sunt+
1in ca"ul $ali#entului* actionarii sunt proteati si nu pierd decat &aloarea no#inala apartilor sociale/actiuni detinute;
20 2 se )ene$icia"a de cunostintele si deprinderile partenerilor;
3 autono#ie in conducerea a$acerii ;
4 $or#alitati de inscriere #ini#e ;
5 lipsa unei structuri stu$oase de personal.43 20 Dezavanta&ele societatilor cu raspundere limitata sunt
20 1 di$icultati la i#pru#uturi )ancare sau alte institutii $inanciare;
2 raspundere totala $ata de datoriile a$acerii;
3 lipsa unei structuri de personal;
4 relatiile se pot deteriora* ducand c!iar la di"ol&area societatii;
5 delearea de sarcini.
44 20 Ad!ocratia este+
1 alternati&a $unctionala la orani"atiile scolare* #edicale* conta)ile;
20 2orani"atia specialistilor* a pro$esionalistilor* ce se )a"ea"a pe co#)inareaco#petentelor unor pro$esionisti cu speciali"ari di$erite;
3o alternati&a des intalnita in orani"atiile pu)lice actuale din do#eniul sanitar*educatie* posta;
4 se reaseste in orani"atiile #ici si/sau nou in$iintate;
5
se reaseste in orani"atiile #ici si/sau nou in$iintate;este productia de ser&icii si )unuri standardi"ate de catre o $orta de #unca inaltcali$icata* de specialisti inalt pro$esionali"ati.
45 20 5esponsailitatile mana$erului de resurse umane sunt
1 o$erirea de ser&icii de personal pentru a $acilita recrutarea;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
13/29
2o$erirea de ser&icii de personal pentru a $acilita #oti&area;
3 consilierea si indru#area #anaerilor;
20 4 anali"a riscurilor $inanciare;
5
consilierea #anaerilor orani"atiei in do#eniul consecintelor in plan u#an alsc!i#)arii.
4- 20
senta mana$ementului in afaceri consta in urmatoarele principii (dentificati variantaincorecta.
1a ela)ora o)iecti&e* strateii si planuri de actiune clare si a le re&edea in #odsiste#atic;
2 a produce si li&ra )unuri/ser&icii pe care oa#enii si le doresc;
3 a crea si pastra clientela;
4a reali"a )ene$icii i#portante pentru a atrae potentiali in&estitori si ai pastra pecei e%istenti ;
20 5 a derela procesele econo#ice.
4 20!rintre variantele de mai &os una nu reprezinta un principiu al mana$ementului inafaceri (dentificati varianta incorecta.
20 1nu are in &edere #odul speci$ic de co#unicare in a$aceri* )a"at pe leile pietei;
2a produce si li&ra )unuri/ser&icii pe care oa#enii si le doresc;
3 a crea si pastra clientela;
4a reali"a )ene$icii i#portante pentru a atrae potentiali in&estitori si ai pastra pecei e%istenti
5a ela)ora o)iecti&e* strateii si planuri de actiune clare si a le re&edea in #odsiste#atic
4 20 Manae#entul a$acerilor econo#ice este conceput ca +
8/13/2019 35 100 Grile Manag
14/29
1 un ansa#)lu de acti&itati ;
2o #ultitudine de #etode de re"ol&are a pro)le#elor de a$aceri ;
3 sarcini ale conducerii ;
4un ansa#)lu de #etode care inlo)ea"a sarcinile estiunii $ir#ei ;
20 5un ansa#)lu al acti&it,ilor* disciplinelor* #etodelor 'i te!nicilor care (nlo)ea"sarcinile conducerii* estiunii* ad#inistrrii 'i orani"rii $ir#elor
4 20
)ana$ementul afacerilor economice prezinta urmatoarele trasaturi (dentificati variantaincorecta.
1&i"ea"a antrenarea personalului pentru a lucra cat #ai pro$ita)il ;
2&i"ea"a adoptarea unor deci"ii opti#e ;
3are in &edere o)tinerea per$or#antei econo#ice ;
20 4 nu dispune de un ansa#)lu coerent de cunostinte stiinti$ice.
5 este stiinta care pre"inta intrun conte%t actional $unctiile si operatiile ce decur din ele
50 20!rintre trasaturile mana$ementului afacerii se numara urmatoarele (dentificati variantaincorecta.
1se raportea"a la $ir#a econo#ica si ur#areste reali"area o)iecti&elor $ir#ei*su)su#ate scopului #a%i#i"arii pro$itului;
2 are in &edere #odul speci$ic de co#unicare in a$aceri* )a"at pe leile pietei;
3 tine sea#a de natura co#ple%a a #ediului in care se de"&olta intreprinderea;
20 4 nu este interesat de pastrarea clientelei ;
5se )a"ea" pe continuitatea (n de"&oltarea cuno'tin,elor* o)ser&area riuroas aorani"rii 'i des$'urrii procesului #anaerial
8/13/2019 35 100 Grile Manag
15/29
51 20#na dintre variante nu reprezinta o trasatura a mana$ementului afacerii
1se raportea"a la $ir#a econo#ica si ur#areste reali"area o)iecti&elor $ir#ei*su)su#ate scopului #a%i#i"arii pro$itului;
20 2 nu ur#areste #oti&area resursele u#ane;
3tine sea#a de natura co#ple%a a #ediului in care se de"&olta intreprinderea;
4
are in &edere #odul speci$ic de co#unicare in a$aceri* )a"at pe leile pietei
5se )a"ea" pe continuitatea (n de"&oltarea cuno'tin,elor* o)ser&area riuroas aorani"rii 'i des$'urrii procesului #anaerial
52 20 2orma divizionala, ca structura ierar7ica de or$anizare a firmei, consta in
1e%istenta #ai #ultor co#parti#ente ;
2 e%istenta #ai #ultor co#parti#ente sau di&i"iuni ad#inistrati&e ;
20 3
e%istenta #ai #ultor co#parti#ente sau di&i"iuni ad#inistrati&e raspanditeeora$ic si sectorial* relati& autono#e* dar conectate intre ele $unctional prininter#ediul unei centrale sau cartiere enerale;
4e%istenta #ai #ultor co#parti#ente sau di&i"iuni ad#inistrati&e raspanditeeora$ic si sectorial;
5e%istenta #ai #ultor co#parti#ente sau di&i"iuni ad#inistrati&e raspanditeeora$ic si sectorial* lipsite de autono#ie.
53 20 9e$ocierea afacerilor reprezint (dentificati varianta incorecta.
1 un proces de ar#oni"are a intereselor participan,ilor;
2 un acord de natur co#ercial;
20 3 un #od de &iata;
4 un parteneriat;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
16/29
5un proces de ar#oni"are a intereselor participan,ilor a%at pe e%isten,a unui produs sau ser&iciupe de o parte* 'i a unei ne&oi de satis$cut* pe de alt parte.
54 20
9e$ocierea poate fi clasificata n funcie de mai multe criterii (dentificati variantaincorecta.
1 (n $unc,ie de ni&elul uridicopolitic al pr,ilor;
20 2 dupa tipul de parteneriat;
3 dup nu#rul participan,ilor;
4 dup o)iect ;
5 dup locul des$'urrii.
55 20 9e$ocierile clasificate in funtie de locul desfasurarii sunt ne$ocieri de
1 &6n"arecu#prare;2 partiale;
3 )ilaterale;
20 4 des$asurate pe teren neutru;
5 directe .
5- 203ontactele cu partenerii in vederea declansarii ne$ocierii se poate realiza prinurmatoarele forme (dentificati varianta incorecta.
1 contactul direct ;
20 2 contactul partial ;
3 contactul prin co#isionari ;4 contactul prin corespondenta
5 contactul prin aenti de repre"entanta.
5 20 0tailirea contactelor cu partenerii se realizeaza prin
20 1 contactul direct;
2 prelucrarea dosarelor de neociere;
3 enun,area scopului neocierii;
4 $or#ularea &ariantelor de o$ert;
5 siste#ati"area $or#ulrilor
5 20 3ontactelor prin comisionari apartine $enului de
1 contact direct;
20 2 contact prin inter#ediari;
3 contact prin corespondenta;
4 contact de ne$or#ali"at;
5 contact $or#ali"at .
5 20 Avanta&ele economice otinute in urma derularii afacerilor n lo7n sunt urmatoarele
8/13/2019 35 100 Grile Manag
17/29
5 1posi)ilitatea pentru e%portator de asi utili"a surplusul de capacitati deproductie ;
2 ocolirea )arierelor &a#ale ;
5 3 #entinerea unui ni&el ridicat al ocuparii $ortei de #unca ;
5 4cresterea ratei pro$itului pentru i#portator prin e%plorarea di$erentei care e%istaintre ni&elul salariului din propria tara si tara e%ecutantului ;
5 5cresterea co#petiti&itatii $ortei de #unca * ca ur#are a cunostintelor te!nicedo)andite de la cel care lansea"a co#anda
-0 20 3are dintre notiunile de mai &os definesc in mod corect productia in lo7n
1operatiunea prin care titularul unui drept de proprietate industriala trans#ite prin contracunei alte $ir#e dreptul de a utili"a cunostintele te!nice )re&etate * contra platii unui pret ;
2
$or#a de asociere intre doi sau #ai #ulti parteneri ce des$asoara in co#unacti&itati de a$aceri * in cadrul unei noi entitati uridice* prin partaarea )ene$iciilorsi riscurilor ;
20 3
inteleerea contractuala intre doua $ir#e * prin care una se anaea"a sa puna ladispo"itia celeilalte di&erse #aterii pri#e in scopul de a $i prelucrate corespun"ator cudocu#entatia si prescriptiile te!nice ale $ir#ei care lansea"a co#anda * contra uneiretri)utii in )ani ;
4
te!nica de a$aceri prin care o $ir#a cedea"a unei alte $ir#e dreptul sau pri&ileiulde a $ace a$aceri intrun anu#it #od * pe o anu#ita perioada de ti#p si intrun locdeter#inat ;
5
o actiune de sta)ilire a unui siste# de acti&itati di$erite si coordonate * cui#plicarea resurselor #ateriale * $inanciare * u#ane * in &ederea solutionariipro)le#elor $ir#ei .
8/13/2019 35 100 Grile Manag
18/29
-1 20
5iscurile pe care le presupune prelucrarea in lo7n sunt #na dintre variante nureprezint un risc al prelucrrii n lo7n. 3are este aceast variant:
1riscul potential pentru e%ecutant ca* in cadrul unei conuncturi ne$a&ora)ile pe piataproduselor respecti&e * i#portatorul sa renunte la tran"actia in lo!n ;
2 riscul de pret * #ani$estat pentru e%portator ;
3riscul leat de intar"ieri in apro&i"ionarea cu #aterii pri#e si derelarea rit#icitatiiproductiei ;
4riscul pentru i#portator de a rata situatii conuncturale $a&ora)ile in conditiilenerespectarii de catre e%ecutant a cerintelor de calitate si a ter#enelor de li&rare
20 5 riscul nerepatrierii pro$itului
-2 20 Dezavanta&ele pentru e6ecutantul productiei in lo7n pot fi urmatoarele
1pe ter#en lun* operatiunea are consecinte ne$a&ora)ile datorita pasi&itatii#ani$estate in pro#o&area si co#erciali"area in nu#e si pe cont propriu ;
2e%tinderea operatiunii duce in $apt la o #aorare a &olu#ului co#ertului lo)al inti#p ce &aloarea adauata in aceste productii creste #ult #ai lent ;
20 3 di$icultati in co#unicare si luarea deci"iilor ;
4trans$or#area tarilor cu e%port predo#inant in lo!n in econo#ii cu preponderenta#anu$acturiera ;
&alori$icarea in e%clusi&itate a a&antaului co#parati& al $ortei de #unca ie$tina .
-3 20!asivitatea in promovarea si comercializarea in nume si pe cont propriu a produselor,manifestata in prelucrarea prin lo7n, reprezinta
1un risc pentru i#portator;
20 2 un de"a&anta pentru e%ecutant;
3 un a&anta pentru e%ecutant;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
19/29
4 un risc pentru a#)ii parteneri de a$aceri;
5 un a&anta pentru i#portator.
-4 20)entinerea unui nivel ridicat al ocuparii fortei de munca si al competitivitatii acesteia, caurmare a cunostintelor te7nice doandite, reprezinta in prelucrarea in lo7n
20 1un a&anta pentru e%ecutant;
2 un a&anta pentru i#portator;
3 un a&anta pentru a#)ii parteneri;
4 un de"a&anta pentru e%portator;
5 un de"a&anta pentru i#portator.
-5 20 %iectul transferului contractului de licenta consta in
5 1 )re&ete * #arci de $a)rica/co#ert * drepturi de autor ;5 2 speci$icatii de produs si proces te!noloic ;
3 dosarul cu situatia $inanciara 9)onitatea partenerului de a$aceri ;
5 4 proceduri de control a calitatii ;
5 5 prora#e de preatire te!nica si pro$esionala
-- 20Din punct de vedere te7nic , motivatia pentru care firmele opteaza pentru licentiere estedeterminata de urmatoarele situatii
20 1in ca"ul in care costurile de transport al unor produse de #ica &aloare dar &olu#inoase$ac e%portul pro!i)iti& ;
2in ca"ul $ir#elor #ici care poseda te!noloie a&ansata dar care se con$runta cu pro)le#e de lic!iditate ;
3 accesul pe noi piete care necesita o $orta de &an"are #are ;
4&alori$icarea co#erciala a in&entiei unei $ir#e a&ansata te!noloic si care dispunede resurse pentru cercetarede"&oltare ;
5 posi)ilitatea e%tinderii strateiei de di&ersi$icare a produsului .
- 20)otivatia pentru care firmele opteaza pentru licentiere privita in plan strate$ic sifinanciar are in vedere urmatoarele aspecte 3are dintre variante nu este corect:
20 1in ca"ul in care costurile de transport al unor produse de #ica &aloare*&olu#inoase $ac e%portul pro!i)iti&;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
20/29
2&alori$icarea co#erciala a in&entiei unei $ir#e a&ansata te!noloic si care dispunede resurse pentru cercetare 9de"&oltare ;
3&enitul din contractul de licenta este pro$it pur* ra)ind intrarile de nu#erardinspre noile piete ;
4 accesul pe noi piete care necesita o $orta de &an"are #are ;
5 costuri de de"&oltare #ai reduse .
- 20 Avanta&ele pe care licentierea le presupune din perspectiva licentiarului au in vedere
5 1 ocolirea )arierelor &a#ale ;
2 introducerea rapida a unor te!nici a&ansate ;
5 3 &alori$icarea #a%i#a a re"ultatelor cercetarii ;5 4 recuperarea #ai rapida a c!eltuielilor de contractare ;
5 5 reparti"area intre parteneri a "onelor de des$acere .
- 20)odalitatea de plata in cazul productiei su licenta presupune o cominare aurmatoarelor elemente
5 1 plati inter#ediare pana in #o#entul autori"arii produselor ;
5 2 rede&enta #ini#a ;
5 3 un acont platit in #o#entul eli)erarii partii scrise din docu#entatia te!noloiei ;
4 su#a interala platita in #o#entul inc!eierii acordului .5 5 rede&enta curenta ;
0 20 3ontractul de licenta pentru te7nolo$ia curenta presupune
1accesul licentiatului * pe toata perioada derularii contractului * la te!noloia creatade licentiar intrun do#eniu de produs speci$icat ;
20 2accesul licentiatului la te!noloia pe care o poseda licentiarul in #o#entulinc!eierii contractului +
3accesul licentiatului la te!noloia pe care o poseda licentiarul in #o#entulinc!eierii contractului si in &iitor * pentru toate produsele acestuia ;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
21/29
4accesul licentiarului la te!noloia pe care licentiatul o de,ine in #o#entulinc!eierii contractului ;
5
accesul licentiarului * pe o perioada neli#itata * la docu#entatia te!noloica pe care odetine licentiatul intrun do#eniu de produs speci$icat .
1 20 *icentierea reprezinta
1operatiunea prin care titularul unui drept de proprietate industriala trans#ite unei alte $ir#edreptul de a utili"a partial sau total di&erse #aterii pri#e si #ateriale* contra platii unui pret;
20 2
operatiunea prin care titularul unui drept de proprietate industriala trans#ite princontract unei alte $ir#e dreptul de a utili"a partial sau total cunostinte te!nice )re&etate* contraplatii unui pret;
3operatiunea prin care se trans#ite prin contract unei alte $ir#e dreptul de a utili"acunostintele te!nice;
4
operatiunea prin care titularul unei te!nici de a$aceri cedea"a dreptul unei alte$ir#e de a $ace a$aceri intrun anu#it #od* contra platii unui pret;
5operatiunea de asociere intre doi sau #ai #ulti parteneri ce des$asoara in co#unacti&itati* in cadrul unei noi entitati uridice;
2 20 3ontractul de licenta pentru te7nolo$ia curenta si cea viitoare da licentiatului acces la
1te!noloia pe care o poseda licentiarul in #o#entul inc!eierii contractului;
2te!noloia pe care o &a poseda licentiarul dupa #o#entul inc!eierii contractului;
20 3te!noloia creata de licentiar intrun do#eniu de produs speci$icat* pe toataperioada derularii contractului;
4te!noloia pe care o &a poseda licentiarul in #o#entul inc!eierii contractului sidupa un an de la inc!eierea acestuia;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
22/29
5te!noloia pe care o poseda licentiarul inainte cu sase luni $ata de #o#entulinc!eierii contractului.
3 20Apelarea la licentiere in cazul in care costurile de transport al unor produse de micavaloare voluminoase fac e6portul pro7iitiv, are o motivatie in plan
1 $inanciar;
2 strateic;
20 3 te!nic;
4 $inanciarstrateic;
5 nu are nici o #oti&atie.
4 20 5edeventa minima reprezinta un element component al modalitatii de plata in cazul +
20 1 productiei su) licenta;2 productiei su) lo!n;
3 i#porte%portului;
4 contractului de $ranc!isin;
5 operatiunilor de ree%port.
5 20
2orma evolutiva de internationalizare a afacerilor , societatea mi6ta prezinta trasaturidefinitorii care pot fi structurate astfel #na dintre variante nu reprezint o trstur a
societilor mi6te. 3are este aceastvariant:
1 propune relatii de luna durata intre parteneri ;
2deci"iile si controlul a$acerii se iau in acordul partilor si nici un asociat nu arepo"itie de control unilateral ;
3 per#ite des$asurarea de acti&itati di&erse #ar8etin* distri)utie* productie *etc.
20 4
deter#ina e&itarea unor situatii conuncturale in ca"ul partenerilor de ni&elte!noloic eal * care isi acorda reciproc dreptul de e%ploatare a unuia sau #ai#ultor )re&ete de in&entie asupra carora sunt titulare ;
5o$era posi)ilitatea de"&oltarii a$acerilor su) $or#a in&estitiilor directe *ac!i"itiilor si $u"ionarilor pe piata #ondiala .
8/13/2019 35 100 Grile Manag
23/29
- 20 !arta&area riscurilor si costurilor este pentru partenerii unei afaceri
1 un de"a&anta al asocierii prin societate #i%ta;
2 un a&anta al productiei su) licenta;
3 un de"a&anta al productiei in lo!n;
20 4un a&anta al asocierii prin societate #i%ta;
5 un de"a&anta al productiei su) licenta
20
Dezvoltarea franc7isin$ului ca te7nica de afaceri este motivata de urmatoareleaspecte manifestate intens in ultimele decenii #na dintre variante nu reprezint omotivaie a dezvoltrii franc7isin$ului. 3are esteaceast variant:
1 rit# rapid incuraat de ascensiunea sectorului ser&iciilor ;20 2 de"&oltarea a$acerilor su) $or#a in&estitiilor directe ;
3 incuraarea acti&itatii intreprinderilor #ici si #ilocii;
4 $or#a de a$acere potri&ita acti&itatilor cu consu# #are de $orta de #unca ;
5 e%tinderea unor :retete de succes in a$aceri.
202ranc7isin$ul se defineste caAleeti &arianta care de$ineste corect te!nica de a$aceri 9$ranc!isin.
20 1
o te!nica de a$aceri prin care o $ir#a cedea"a unei alte $ir#e dreptul de a $ace
a$aceri intrun anu#it #od* pe o anu#ita perioada de ti#p si intrun loc deter#inat;
2operatiunea prin care titularul unui drept de proprietate industriala trans#ite princontract unei alte $ir#e dreptul de a utili"a cunostintele te!nice )re&etate;
3
o asociere intre doi sau #ai #ulti parteneri ce des$asoara in co#un acti&itati* incadrul unei noi entitati uridice* prin partaarea )ene$iciilor si riscurilor a$acerii;
4o asociere intre doi sau #ai #ulti parteneri ce des$asoara in co#un acti&itati* $araa crea o noua entitate uridica.
20 5estran$erea initiativei si a creativitatii proprii, in operatiunea de franc7isin$, este
1 un a&anta pentru cesionar$ranc!iser;
2 un de"a&anta pentru a#)ii parteneri de a$aceri;
3 un a&anta pentru cedent $ranc!isor;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
24/29
4 un de"a&anta pentru cedent $ranc!isor;
20 5 un de"a&anta pentru cesionar $ranc!iser.
0 20 !oliticile de recrutare constituie
1 o lista de proceduri de salari"are;
20 2codul de conduita pe care o orani"atie se anaea"a sal respecte in cautarea deposi)ili recruti pe piata #uncii;
3 alternati&a de #anae#ent;
4 principalele responsa)ilitati ale unui #anaer;
5 o$erirea de ser&icii de personal pentru a $acilita recrutarea.
1 203onceptele care fundamenteaza motivarea ca proces sunt urmatoarele(dentificativarianta incorecta.
20 1 etica;
2 dorinta de a reali"a anu#ite o)iecti&e;3 ne&oile pri#are si ne&oile psi!osociale;
4 asteptarile;
5 disponi)ilitatile.
2 203onditiile care influenteaza motivatiile pentru munca se structureaza pe urmatoareleniveluriAle$eti varianta incorecta.
1 de"&oltarea personala;
20 2 conditia $i"ica;
3 cultura #uncii ;
4 orani"area si in$rastructura te!nicoecono#ica a #uncii;5 situatia de #unca.
3 20 0timulii materiali sunt
20 1 salariul;
2 #unca in sine;
3 conditiile $i"ice ale #uncii;
4 $inalitatea #uncii;
5 scopul rupului..
4 20 Avanta&ul comunicarii scrise este
1pre"entarea de noi aru#ente* prin luarea (n considerare a o)iec,iunii pre"entate departener;
2 se reali"ea" pe ti#pul (nt6lnirii directe a partenerilor de a$aceri;
20 3#esaul poate $i pretit cu #ult aten,ie 'i cu luarea (n considerare a procedurilor derela,ii 'i ac,iune speci$ice culturii #anaeriale ale partenerilor;
4 o$er posi)ilitatea rapid a sc!i#)uiui de in$or#a,ii;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
25/29
5se pre&ine o)iec,iunea prin su)linierea punctelor sla)e ale o$ertei (n ter#eni de natur satenue"e neaunsul respecti&.
5 20 Avanta&ul comunicarii orale este
1pre"entarea de noi aru#ente* prin luarea (n considerare a o)iec,iunii pre"entate departener;
20 2 se reali"ea" pe ti#pul (nt6lnirii directe a partenerilor de a$aceri;
3#esaul poate $i pretit cu #ult aten,ie 'i cu luarea (n considerare a procedurilor derela,ii 'i ac,iune speci$ice culturii #anaeriale ale partenerilor;
4 #esae par,iale 'i adi,ionale co#pletea" con,inutul #esaelor &er)ale;
5 #esae par,iale 'i adi,ionale co#pletea" con,inutul #esaelor &er)ale;
- 20 Avanta&ul comunicarii neverale este
1pre"entarea de noi aru#ente* prin luarea (n considerare a o)iec,iunii pre"entate departener;
2 se reali"ea" pe ti#pul (nt6lnirii directe a partenerilor de a$aceri;
3#esaul poate $i pretit cu #ult aten,ie 'i cu luarea (n considerare a procedurilor derela,ii 'i ac,iune speci$ice culturii #anaeriale ale partenerilor;
20 4 #esaele par,iale 'i adi,ionale co#pletea" con,inutul #esaelor &er)ale;
5
se pre&enine o)iec,iunea prin su)linierea punctelor sla)e ale o$ertei (n ter#eni de natur
s atenue"e neaunsul respecti&
203omunicarea n mana$ementul afacerilor prezinta urmatoarele caracteristici(dentificatvarianta incorecta.
1 #esaul este e%pri#at cu claritate 'i pus (n li#)a opera,ional;
20 2 lipsa de $le%i)ilitate a siste#ului de co#unicare ;
3 trans#iterea rapid 'i nede$or#at a #esaului;
4 #esae par,iale 'i adi,ionale co#pletea" con,inutul #esaelor &er)ale;
5 asiurarea $luen,ei 'i re&ersi)ilit,ii #esaelor .
20(nstitutul 8ritanic de mana$ement defineste participarea in mana$ementulafacerilor ca+
1practica prin care anaa,ii iau parte la deci"iile #anaeriale;
2 practica care porne'te de la pre#isa unei co#unit,i de interese (ntre anaat 'i anaator;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
26/29
20 3
practica prin care anaa,ii iau parte la deci"iile #anaeriale 'i care porne'te de la pre#isa uneco#unit,i de interese (ntre anaat 'i anaator* (n sus,inerea perspecti&elor pe ter#en lun ale$ir#ei 'i ale persoanelor care lucrea" (n cadrul ei;
4 sus,inerea perspecti&elor pe ter#en lun ale $ir#ei 'i ale persoanelor care lucrea" (n cadrul ei
5practica prin care anaa,ii iau parte la deci"iile #anaeriale 'i care porne'te de lapre#isa unei co#unit,i de interese.
20*a nivelul firmei comunicarea este eficienta atunci cand se caracterizeaza
prin
10 1 claritate ;
2 tensiune ;
3 preci"ie ;
10 4 accesi)ilitate ;
5 respectarea reulilor de $unctionare a #icrorupurilor de a$aceri.
0 20 !articiparea la mana$ementul afacerilor implica urmatoarele motivatii
20 1 #oti&atii reacti&e;
2 #oti&atii directe;
3 #oti&atii indirecte;
4 #oti&atii colaterale;
5 #oti&atii $or#ale.
1 20(mplicarea, ca actiune specifica participarii in mana$ementul afacerii prezintaurmatoarele trasaturi(dentificati varianta falsa.
1 este sustinuta de #oti&atia personalului;
2 surprinde latura su)iecti&a a participarii;
20 3 presupune nei#plicarea salariatilor in sustinerea o)iecti&elor pe ter#en lun;
4 se spriina pe interesele salariatilor ;
5 este sustinuta de atitudinea si &alorile salariatilor.
2 20(nte$rarea, ca actiune specifica participarii in mana$ementul afacerii prezintaurmatoarele trasaturi (dentificati varianta falsa.
1 pune in e&identa latura o)iecti&a a participarii;
2 apare ca un proces )iuni&oc intre salariat si $ir#a;
3 e%pri#a capacitatea salariatilor de a in$luenta deci"iile $ir#ei;
20 4 surprinde latura su)iecti&a a participarii;
5 e%pri#a capacitatea salariatilor de a controla deci"iile $ir#ei.
8/13/2019 35 100 Grile Manag
27/29
3 20Dimensiunile prin care se operaionalizeaz participarea n mana$ementul afacerilorsunt urmtoarele+ (dentificati varianta incorecta.
1 antrenarea anaa,ilor $ir#ei la derularea !otr6rilor strateice* tactice 'i curente;
2autono#ia deci"ional 'i opera,ional a $ir#ei pe )a"a p6r!iilor econo#ico$inanciareasiur $unda#entul participrii;
3de"&oltarea culturii #anaeriale care s $a&ori"e"e participarea salaria,ilor la procesele#anaeriale;
4
suportul procesual 'i structural de natur orani"atoric prin care se asiur $unc,ionarea
oranis#elor participatianaeriale;20 5 reali"area unei &i"iuni lo)ale asupra pro)le#aticii anali"ate
4 20 2actorii de care depinde cultura mana$eriala a unei firme sunt
1 antrenarea anaa,ilor $ir#ei la derularea !otr6rilor strateice;
2 autono#ia deci"ional 'i opera,ional a $ir#ei;
3 &alori$icarea a&antaelor co#parati&e;
4suportul procesual 'i structural de natur orani"atoric prin care se asiur $unc,ionareaoranis#elor participatianaeriale;
20 5caracteristicile personalit,ii #anaerului* &alorile si practicile co#porta#entale ale#anaerului* cultura orani"ationala.
5 20!rolema calitii treuie aordat din urmtoarele perspective (dentificati variantaincorecta.
1 autono#ia deci"ionala a $ir#ei;
2i#plic o atitudine eneral de e%ien, #ani$estat (n concordan, cu anu#iterele#entri interna,ionale (n plan procedural* te!nic 'i orani"atoric;
3 se e&aluea" prin #odalitatea de a corespunde cerin,elor utili"atorului;
4 se construie'te pe (ntre parcursul procesului #anaerial;
20 5caracteristicile personalit,ii #anaerului eneral* a ec!ipei #anaeriale 'i a celorlal,i salaria,iantrena,i (n a$aceri.
- 20!rocesul de ameliorare a calitii, implic potrivit recomandrilor lui ;. ). ;uran,respectarea urmtoarelor condiii (dentificati varianta eronata.
8/13/2019 35 100 Grile Manag
28/29
1con'tienti"area (ntreului personal al $ir#ei (n letur cu necesitatea a#eliorrii continua calit,ii produselor 'i ser&iciilor reali"ate (n cadrul acesteia;
2 sta)ilirea unor o)iecti&e realiste pri&ind a#eliorarea calit,ii;
3adoptarea unor proiecte con,in6nd #surile de re"ol&are a pro)le#elor de calitate;
20 4 renuntarea la siste#ul de per$ec,ionare continu a calitatii dupa atinerea o)iecti&elor.
5orani"area 'i (ntre,inerea unui siste# de (nreistrare 'i e&iden, a tuturor ac,iunilor&i"6nd a#eliorarea calit,ii;
20!romovarea mana$ementului participativ in afaceri se e6plica prin urmatoareleavanta&e (dentificati varianta incorecta.
1 lrirea c6#pului de cuno'tin,e pro$esionale+
2 reali"area unei &i"iuni lo)ale asupra pro)le#aticii anali"ate;
3antrenarea unui nu#r #are de salaria,i la derularea proceselor deci"ionale* asiur6nduse unplus de co#peten,;
4 $olosirea* la ni&el superior* a poten,ialului pro$esional 'i #anaerial al personalului $ir#ei.
20 5 anaatii nu se i#plica in deci"iile $ir#ei. 20 3ontinutul mana$ementului riscurilor consta in urmatoarele aspecte
1 cunoasterea $actorilor potentiali ce a#eninta securitatea $ir#ei ;
20 2 renuntarea la #asuri pre&enti&e ;
3 #asurarea radului de ra&itate a $actorilor de risc ;
4 reducerea e$ectelor prin pre&enire si protectie ;
5trans$erul e$ectelor care nu pot $i estionate in interiorul $ir#ei catre unitatispeciali"ate in estiunea riscurilor .
20(n plan definitional, riscul in afaceri este privit ca % sin$ura varianta defineste corectriscul in afaceri. (dentificati-o.
1un siste# de concepte* #odele* &alori* actiuni* si#)oluri si practici speci$ice $ir#ei si#anae#entului acesteia;
2un siste# de nor#e de conduita care per#ite aprecierea din punct de &edere alcriteriilor #orale si sociale a ceea ce este )ine si rau;
8/13/2019 35 100 Grile Manag
29/29
20 3posi)ilitatea aparitiei unei pierderi in cadrul unei tran"actii econo#ice* ca re"ultat al produceriiunor e&eni#ente i#pre&i"i)ile;
4 practica prin care anaatii iau parte la deci"iile pri&ind #anae#entul riscului;
5certitudinea aparitiei unei pierderi in cadrul unei tran"actii econo#ice* ca re"ultat alproducerii unor e&eni#ente pre&i"i)ile.
100 20 %li$atiile de natura etica a mana$erilor se manifesta astfel
1 nu#ai $a, de ac,ionari;
2 $a, de anaa,i si actionari;
3 $a, de clien,ii $ir#ei;
20 4 $ata de clienti* anaati si actionari;
5 $ata de actionari* anaati* clienti si co#unitatea locala.