Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara ‘’Ion Ionescu de la Brad’’ IASI

Ionel (Dediu) Daniela

Facultatea de Agricultura

Specializarea: Inginerie economica in agricultura

Anul: 3

Referat la Management strategic

Fundamentarea strategiei de dezvoltare a firmei

Ferma de crestere si ingrasare porci – ferma cu circuit inchis Cuprins: Capitolul I. Prezentarea generală a firmei 1.1. Scurt istoric 1.2. Descrierea generală a firmei şi a obiectului de activitate 1.3.Prezentarea portofoliului de produse 1.4. Structură organizatorică 1.5. Misiunea firmei 1.6. Obiectivele firmei 1.6.1. Obiectivele investitiei/prioritati 1.6.2. Obiectiv general

1.6.3.Obiective specific 1.6.4.Obiective operationale 1.6.5.Obiective de ordin economico-financiar 1.6.6.Obiective de mediu

Capitolul II. Analiza factorilor interni şi externi ai firmei 2.1. Evaluarea factorilor interni (MEFI) 2.2. Evaluarea factorilor externi (MEFE) 2.3. Analiză strategiei de dezvoltare (Mătricea TWOS)

Capitolul III. Activitatea de producţie a firmei 3.1. Strategii de dezvoltare a producţiei 3.2. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei 3.3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului Politica de aprovizionare. Potentiali furnizori de materii prime 3.4. Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie

Capitolul IV. Identificarea strategiilor de dezvoltare pentru firmă 4.1. Matricea SPACE 4.2. Modelul Porter 4.3. Modelul Boston Consulting Group 4.4. Intocmirea matricei SWOT 4.5 Modelul celor cinci factori concurentiali: Modelul PORTER 4.6. Modelul Arthur D’Little

4.7. Modelul Mc’ Kensye

4.8. Lantul Valorii externe

Capitolul I. Prezentarea generală a firmei

1.1. Scurt istoric Intreprinderea Familiala Popescu Dan a fost infiintata in anul 2013.Pana in prezent nu a desfasurat activitati generatoare de venituri.Comuna Islaz, Judetul Teleorman 1.800 mp / arabil 22.750 leiProprietate Popescu DanIntreprindere Familiala conform Contractului de vanzare cumparare nr. 12 din 30.01.20131.2. Descrierea generala a firmei şi a obiectului de activitateProiectul vizeaza infiintarea unei ferme de crestere si ingrasare porci in com. Islaz, Jud. Teleorman.Denumirea investitieiFerma de crestere si ingrasare porci – ferma cu circuit inchisDenumire solicitant: Popescu Dan Intreprindere FamilialaSediu social: Comuna Islaz, Judetul TeleormanCod unic de inregistrare: 13080320Numar de inregistrare in Registrul Comertului: F02/345/01.02.2013Comuna Islaz, Judetul Teleorman 1.800 mp / arabil 22.750 leiProprietate Popescu DanIntreprindere Familiala conform Contractului de vanzare cumparare nr. 12 din 30.01.2013Obiecte de activitate ale solicitantuluiActivitatea principala a solicitantului este „Cresterea porcinelor” – cod CAEN 0146

Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model pus la dispoziție de MADR pentru Ferma de crestere si ingrasare porci – ferma cu circuit inchis.S.C. Proiectant General S.R.L.Sediu social: Str. Mihai Eminescu, nr.18, BucurestiTel/Fax : 021.000.000; 031.000.000; office@proiectant _general.roCod CAEN - 7022 Activitati de consultanta in afaceri si managementCod CAEN – 7111 Activitati de arhitecturaCod CAEN – 7112 Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acesteaData intocmirii studiului de fezabilitate: 17.05.2013Curs de schimb valutar: 1 Euro = 4,3370 Lei (curs BCE din data de 17.05.2013)

1.3.Prezentarea portofoliului de produseProdusul oferit de ferma noastra este carnea de porc.Scurta prezentare ale caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne de porc: prin carne se intelege musculatura striata a carcasei animalului, impreuna cu toate tesuturile cu care vine in legatura naturala, adica impreuna cu tesutul conjunctiv, tesutul gras, tesutul osos, vasele de sange si nervii care se gasesc in musculatura striata.Carnea de porc – sursa de nutienti: proteinele furnizate de carnea de porc de calitate (musculatura) sunt proteine de prima calitate, adica furnizeaza toti aminoacizii esentiali necesari in proportiile apropiate ale proteinei etalon.Carnea de porc este si o excelenta sursa de vitamine si oligoelemente, asigurand necesarul intre 10% (pentru acidul pantotenic) si 65% (pentru tiamina – vitamina B1) din doza zilnica recomandata. De asemenea, este o sursa excelenta de piridoxina, ciancobalamina, biotina, niacina – vitamine liposolubile indispensabile unui metabolism sanatos.Mineralele continute de carnea de porc asigura intre 9% (pentru fier) si 36% (pentru zinc) din doza zilnica recomandata, dar si de fosfor si magneziu. Cautam in alimente exotice (muschi argentinian, somon norvegian, branza elvetiana etc.) sursa noastra zilnica de zinc, importanta atat pentru functionarea pancreasului cat si pentru cresterea imunitatii organismului, fiind implicat in formarea anticorpilor,

si uitam de o sursa foarte la indemana si foarte autohtona si traditionala in dieta romaneasca – carnea de porc.

1.4. Structura organizatorică

Structura organizatorică a Fermei de crestere si ingrasare porci se prezintă asfel:

Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :

– un administrator;

– un contabil;

– 1 medic veterinar;

– 6 ingrijitori.

Ferma este condusa de unicul asociat care are si functia de administrator,

rezolvarea problemelor financiare si contabile sunt in subordinea contabilului,

ferma mai are contracte de colaborare cu 2 medici veterinari care se ocupa si de

supravegherea celor 20 de ingrijitori.

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi.

Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in

justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand

toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a

autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.

Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare

ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura

supravegherea constanta a porcinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele

incidente.

Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea

va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar

in perioada sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri,

in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte.

1.4. Misiunea firmei

Chiar şi în perioadele cele mai dificile, în condiţii grele de desfăşurare a activităţii

există oportunităţi pentru dezvoltarea afacerii firmei.Implementarea proiectului

va insemna pentru Intreprinderea Familiala Popescu Dan obtinerea unor venituri

de aprox. 253 mii lei anual din comercializarea porcilor in viu, in conditiile in care

produsele raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru acest tip de

carne. Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati certe de carne de

porc in viu, de calitate certificata, la preturi competitive va asigura succesul

afacerii, contribuind la obtinerea unor venituri constante.

1.6. Obiectivele firmei

1.6.1. Obiectivele investitiei/prioritatiProiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de crestere si ingrasare porci in circuit inchis, cu o capacitate de 100 de capete/ciclu.Investitia consta in:-construirea unei hale pentru porcine, in sistem de crestere pe asternut permanent. Cladirea va include spatiul propriu-zis de productie si spatii pentru depozitare stocuri de materiale consumabile, precum si filtru sanitar pentru personal;-dotarea spatiilor de productie cu echipamente care sa asigure conditii bune de furajare, adapare, microclimat si evacuarea dejectiilor;

-asigurarea utilitatilor necesare functionarii fermei: constructie put forat, fosa septica, racord la reteaua de energie electrica;-construirea unei platforme pentru depozitarea dejectiilor uscate;-construirea unui bazin ingropat pentru dejectii lichide.Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectorul de cresterea a animalelor, respectiv cresterea si ingrasarea porcilor, sector ce face obiectul masurii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole.Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concordanta cu obiectivele Masurii 121, astfel:1.6.2. Obiectiv generalCresterea competitivitatii Popescu Dan Intreprindere Familiala printr-o utilizare mai buna a resurselor umane (membrii familiei) si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern, de tip intensiv de exploatare a porcilor caracterizat prin aplicarea unor metode eficiente de crestere a suinelor care necesita un consum minim de munca si costuri mici de exploatare. Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea unor tehnologii performante de crestere a porcilor, cu monitorizarea permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si bunastare a suinelor asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma in raport cu exploatatii similare din alte tari ale Uniunii Europene. Ferma va respecta cerintele nationale si europene privind protectia mediului inconjurator, in acest scop, se va construi o platforma acoperita pentru depozitarea dejectiilor provenite de la porci si fosa septica pentru colectarea apelor provenite de la spalarea halei de productie. In ceea ce priveste normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar, ferma intreprinderii familiale va respecta standardele pentru protectia animalelor din crescatorii. De asemenea, proiectul propus de Popescu Dan Intreprindere Familiala va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice ale Masurii 121, dupa cum urmeaza:1.6.3.Obiective specifice:Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei.

Tehnologia de crestere a porcilor folosita in cadrul fermei prezinta un grad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilor din fluxul de productie. Hala de productie va fi dotata cu instalatii care permit furajarea, adaparea, mentinerea si reglarea microclimatului din hale. Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o productie mare de carne in viu, cat si un potential de productie marit, favorizat de supravegherea in permanenta a factorilor de microclimat. Avand in vederea deficitul de carne de porc produsa anual la nivel national, comparativ cu necesarul de consum al populatiei, investitia propusa de beneficiar va contribui la cresterea cantitatii de carne de porc de calitate oferita la preturi competitive. Asigurarea de catre Popescu Dan Intreprindere Familiala a unor produse de calitate va fi garantata de conditiile de crestere si salubritate a porcilor, de tehnologia de ingrasare utilizata, inclusiv de sistemul de nutritie.Adaptarea exploatatiilor la standarde comunitare. Investitia va respecta legislatia romaneasca armonizata cu normele europene, respectiv: Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protectie a porcinelor; Ordinul ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor. Achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol.Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole. Implementarea proiectului va insemna pentru Intreprinderea Familiala Popescu Dan obtinerea unor venituri de aprox. 253 mii lei anual din comercializarea porcilor in viu, in conditiile in care produsele raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru acest tip de carne. Oferirea la intervale regulate de timp a unei cantitati certe de carne de porc in viu, de calitate certificata, la preturi competitive va asigura succesul afacerii, contribuind la obtinerea unor venituri constante.Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau a altor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere. Realizarea proiectului de investitii necesita participarea la procesul de productie a cel putin unei persoane din randul

membrilor familiei, ceea ce va permite asigurarea unei surse de venituri constante pentru membrii formei asociative. In plus, profitul inregistrat din activitatea de crestere a porcilor va fi folosit pentru dezvoltarea intreprinderii familiale si implicit a nivelului de trai al membrilor acesteia. Dupa implementarea investitiei, intreprinderea familiala isi va imbunatati performantele prin indeplinirea obiectivelor operationale.1.6.4.Obiective operationaleObiective de ordin tehnic Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic, cat si cele necesare pentru asigurarea utilitatilor vor asigura desfasurarea procesului de crestere si ingrasare a porcilor in conditii optime, tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru membrii familiei. Solutia constructiva aleasa pentru ferma din comuna Islaz permite asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor la ingrasat si eficienta exploatarii. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la cresterea suinelor in sistem intensiv. Astfel: o hala va fi executata pe structura metalica, cu invelitori din panouri de tabla cu spuma poliuretanica (sandwich). Peretii, acoperisul si pardoselile sunt realizate din materiale de constructie care asigura o buna izolare termica; o hala va fi prevazuta cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim pe tot parcursul anului; echipamentele care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele tehnologice si biologice; accesul in spatiul de productie se face prin intermediul unor vestiare filtru; dejectiile rezultate de la porci sunt colectate si preluate printr-un sistem de canalizare inclusiv statie de pompare aferente, iar apoi sunt stocate in bazinul de stocare dejectii. Accesul in incinta fermei se va face printr-un filtru pentru dezinfectia autovehiculelor. Productia obtinuta de Popescu Dan Intreprindere Familiala in urma implementarii investitiei vine in completarea ofertei autohtone de carne de porc produsa in conditii de siguranta alimentara.1.6.5.Obiective de ordin economico-financiar Principala preocupare a Intreprinderii Familiale Popescu Dan va fi mentinerea costurilor de productie la un

nivel care sa ii permita sa concureze atat cu produsele realizate cu celelate firme existente in regiune, cat si cu cele importate. Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt: sistemul automatizat de adapare va permite utilizarea eficienta a consumului de apa. De asemenea, prin hranirea conform unor retete specifice fiecarei categorii de suine se va evita risipa de furaje; optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina etc); controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a apei de la un porc la altul reduce costurile cu medicamentatia si permite obtinerea unei productii constante si de calitate; efortului uman fizic redus pentru asigurarea activitatilor specifice fermei si asigurarea unei productivitati a muncii ridicate prin dotarea fermei cu echipamente specifice pentru hrana animalelor, instalatii pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor, echipamente pentru asigurarea factorilor de microclimat.1.6.6.Obiective de mediu Datorita tehnologiei de ultima generatie care va fi adoptata, activitatea fermei din comuna Islaz va avea impact minim asupra factorilor de mediu. Ventilatia automatizata asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din hala si astfel reducand semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3. Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform “Studiului pentru determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele din cadrul Masurii 3.1 „Investitii in exploatatii agricole” din Programul SAPARD”, elaborat de ASAS-ICPA si ICDEA, 2004” , comuna Islaz, judetul Teleorman are potential ridicat pentru cresterea porcilor. Mai mult, avand in vedere sistemul intensiv de crestere utilizat in cadrul fermei si echipamentele ce vor fi achizitionate pentru dotarea halelor care permit un control foarte riguros al conditiilor de crestere al porcilor la ingrasat, se estimeaza ca productiile obtinute vor fi superioare celor inregistrate la nivel regional.

Capitolul II. Analiza factorilor interni şi externi ai firmei

Analiza SWOT

Analiza SWOT este un instrument al managementului strategic,în informatică este

utilizat la evaluaţia formativă şi creşterea calităţii programelor (ca de exemplu în

prelucrarea în domeniul imaginilor).Analiza SWOT începe prin efectuarea unui

inventar a calităţilor şi slăbiciunilor interne în intreprindere. Principalul scop al

analizei SWOT este de a identifica şi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ,

uneia din cele patru categorii, permiţând să privesti afacerea dintr-un punct de

vedere obiectiv. Analiza SWOT va fi un instrument foarte util în dezvoltarea şi

confirmarea ţelurilor şi a strategiei de marketing.

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţe distinctive pe care

aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi

concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor. Punctele

slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de

performanţe inferior celor ale firmelor concurente.

Oportunităţile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus

şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi

reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor

apărute.

Ameninţările sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte

situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă,

capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite, determinând

reducerea performanţelor ei economico-financiare.

2.1. Evaluarea factorilor interni (MEFI)

In cadrul MEFI, oricarui factor intern i se ataseaza un coeficient de importanta

care arata importanta factorilor interni in comparatie cu ceilalti, cuprins intre 0 si

1, si un coeficient care arata daca factorul intern este punct slab sau punct forte.

Acest coeficient ia urmatoarele valori : 1 pentru punct slab major, 2 pentru punct

slab minor, 3 pentru punct forte minor, 4 pentru punct forte major.

Nr. Crt.

Puncte tari % Rating Ponderea totala

1. Management performant 0.15 2 0.452. Calitatea produselor 0.12 4 0.483. Tehnologia aplicata 0.10 4 0.404. Preturile 0.09 3 0.275. Contactul cu clientii 0.10 3 0.306. Loialitatea consumatorilor 0.05 2 0.107. Dimensiunea liniei de produse 0.03 3 0.09

Subtotal 0.64 - 2.09Puncte slabe % Rating Ponderea

totala1. Capacitate de depozitare

redusa0.12 3 0.36

2. Forta de munca necalificata 0.14 2 0.283. Lipsa de comunicare dintre

angajati0.10 3 0.30

Subtotal 0.36 - 0.94TOTAL 100 - 3.03

2.2. Evaluarea factorilor externi (MEFE)

La elaborarea MEFE, fiecarui factor extern i se ataseaza un coeficient de

importanta care arata importanta factorului extern in cadrul evolutiei de

ansamblu a mediului in care actioneaza intreprinderea si un coeficient care

exprima posibilitatile de raspuns ale firmei. Acesta ia urmatoarele valori : 1 pentru

amenintare majora, 2 pentru amenintare minora, 3 pentru oportunitate minora, 4

pentru oportunitate majora.

Nr.

Crt

Oportunitati % Rating Ponderea

totala

1. Intensificarea consumului de

carne de pasare

0.08 2 0.16

2. Extinderea la nivel national 0.09 3 0.27

3. Modernizarea tehnologiei de

productie

0.13 1 0.13

4. Brandul firmei 0.15 1 0.15

5. Localizarea firmei 0.09 4 0.36

Subtotal 0.54 - -

Amenintari % Rating Ponderea

totala

1. Activitatea concurentilor 0.1 3 0.3

2. Activitatea promotional a

firmelor existente

0.06 2 0.12

3. Schimbari in politica

guvernamentala

0.10 2 0.20

4. Situatia financiara a clientilor si

a furnizorilor

0.12 4 0.48

5. Cresterea preturilor materiilor

prime

0.08 3 0.24

Subtotal 0.46 - -

TOTAL 100 - 2.41

2.3. Analiza strategiei de dezvoltare (Matricea TOWS)Puncte tari (+) Puncte slabe (-)

1. Management performant

2. Calitatea produselor

3. Dimensiunea liniei de produse

4. Preturile

5. Contactul cu clientii

6. Loialitatea consumatorilor

7. Tehnologia aplicata

1. Capacitate de

depozitare redusa

2. Lipsa de comunicare

dintre angajati

3. Forta de munca

necalificata

4. Perisabilitate produselor

Opo

rtun

itati

(+)

1. Intensificarea

consumului de carne de

porc

2. Localizarea firmei

3. Modernizarea

tehnologiei de productie

4. Brandul firmei

5. Extinderea la nivel

national

1. Folosirea ratională a resurselor,

atât cele umane cat şi cele

materiale.

2. Nu trebuie neglijată

concurenţa,firma avand un

prestigiu ce acoperă o arie destul

de intinsă a pieţei.

3. Încheierea şi fixarea

programelor de muncă.

1. Folosirea de existenta

unor relaţii anterioare cu

terţe persoane care se pot

atrage în sfera clienţilor ;

2. Atragerea de fonduri din

surse nerambursabile sau

parţial nerambursabile ;

3. Marirea suprafeţei

societăţii.

Amen

inta

ri (-)

1. Activitatea

concurentilor

2. Cresterea preturilor

m. prime

3. Schimbari in politica

guvernamentala

4. Situatia financiara a

clientilor si a furnizorilor

5. Activitatea

promotionala a firmelor

existente

1. Stimularea financiară a

angajaţilor.

2. Folosirea cât mai eficentă a

resurselor locale.

3. Instruirea permanentă a

personalului, atat in cadrul firmei

cat şi cu ajutorul cursurilor

specializate şi schimb de

experienta, pentru

implementarea şi adaptarea la

noile tehnologii şi norme.

1. Promovarea sustinută a

valorilor firmei şi a

principiilor acesteia se va

putea controla mai usor şi

mai sigur cota de piata

acumulată la un moment

dat.

2. Eficentizarea

tehnologică.

3.Diversificarea

produselor.

Capitolul III. Activitatea de producţie a firmei

3.1. Strategii de dezvoltare a producţieiPentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, Intreprinderea Familiala Popescu Dan are in vedere un proiect de investitie major care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina unul dintre cei mai mari furnizori regionali. In ceea ce priveste avantajele fermei in comparatie cu fermele concurente, putem evidentia: utilizarea unei tehnologii de ultima generatie pentru cresterea porcilor; dotarea unitatii cu echipamente moderne in vederea ingrasarii porcilor in conditii corespunzatoare la preturi avantajoase.

3.2. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitieiNecesitatea investitiei: In Romania carnea de porc este cel mai important tip de carne, detinand circa jumatate din productia totala de carne, cresterea porcinelor fiind sectorul cu cea mai mare pondere in zootehnie. Pentru consumatorii romani consumul de carne de porc constituie o traditie si reprezinta aproximativ 50% din

consumul anual de carne. Dupa anul 1989, in Romania efectivele totale de porcine, precum si cele de scroafe matca s-au diminuat permanent. Abia in ultimii ani a inceput sa se simta o usoara crestere a efectivelor, in special in gospodaria populatiei. Scaderea efectivelor de porci a determinat scaderi semnificative ale productiei de carne de porc. Ca urmare a investitiilor realizate cu sprijin financiar acordat in perioada de pre-aderare, exploatatiile agricole comerciale nu au reusit decat intr-o mica masura sa se adapteze nevoilor actuale ale pietei. Se impune astfel, imbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, in special a celor de semi-subzistenta care, prin investitii in capital fix si prin introducerea tehnologiilor noi si performante vor conduce la transformarea unui numar mare de astfel de ferme in exploatatii agricole viabile. Conform datelor Patronatului Roman al Carnii, consumul anual de carne de porc se ridica la 700.000 tone, din care circa 350.000 tone reprezinta piata organizata. Potrivit balantei comerciale cu produse agroalimentare, in 2012, cele mai importante importuri realizate de Romania au fost cele de carne de porc proaspata, refrigerata sau congelata, fiind aduse in tara astfel de produse in valoare de peste 350 milioane euro. De asemenea, potrivit datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, efectivele de porcine au scazut in anul 2011 cu aproape 22%, de la 5,38 milioane capete in 2010 la 4.15 milioane capete in 2011. Pentru a diminua efectul negativ al importului de carne asupra producatorilor romani si pentru folosirea fortei de munca bine calificate din sectorul cresterii animalelor, este necesara refacerea efectivelor de porcine si relansarea productiei de carne de porc. In prezent, pentru sectorul carnii de porc se intrevad sanse mai ales din partea marilor companii si dinspre fermierii care au reusit sa creeze o retea zootehnica cu certitudini sigure de dezvoltare. Se constata un interes aparte al crescatorilor de porci spre ferme comerciale mici, de sub 2.000 de capete, care se pot adapta mai usor perturbatiilor ce apar pe piata. Aproximativ 70% din efectivul total de porci crescuti in Romania, este localizat in gospodariile populatiei si reprezinta, in general, autoconsumul populatiei rurale. Aparitia unor noi agenti economici si cresterea efectivelor readuc aceasta industrie pe linia de plutire. Un semn al revigorarii acestei industrii este cresterea efectivelor din fermele comerciale si complexele specializate. Astfel, se impun infiintari si modernizari de ferme zootehnice, avand in vedere importanta economica, ecologica si sociala a acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei

agriculturi competitive si durabile, in conformitate cu cerintele de ecoconditionalitate. Toate aspectele mentionate anterior stau la baza fundamentarii necesitatii realizarii proiectului de investitie al Intreprinderii Familiale Popescu Dan. Intreprinderea si-a propus alinierea politicii investitionale la cerintele de piata in paralel cu respectarea standardelor nationale si europene in domeniul cresterii porcilor ca o conditie a dezvoltarii durabile astfel incat sa fie asigurata existenta pe termen lung a fermei. Investitia propusa urmareste realizarea unei crescatorii de porci cu circuit inchis, realizandu-se un numar stabilit de monte, fatari, intarcari, ingrasari si livrari. La baza acestui sistem de crestere se gaseste principiul reproductiei continue, care porneste de la necesitatea producerii purceilor in corelatie cu timpul de stationare in fiecare faza tehnologica. Fluxul tehnologic impune o corelare permanenta a efectivelor pe faze de productie si grup de stari fiziologice cu spatiul din diferitele sectoare de activitate. Activitatea de productie din ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii ultramoderne de exploatare, care reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatiuni sau faze ce se desfasoara intr-o anumita ordine si corelare (flux tehnologic) respectand anumite conditii si folosind o gama de instalatii si echipamente care se refera la furajare, adapare si asigurare microclimat. Studiu de fezabilitate Ferma de crestere si ingrasare porci – ferma cu circuit inchis Pagina 12/71 Tehnologia de exploatare urmareste valorificarea potentialului biologic al animalelor, utilizarea rationala a furajelor si utilajelor din dotarea halelor si a fortei de munca in scopul realizarii unei productii ritmice, constante calitativ si cu costuri controlabile pe unitatea de produs. Ferma va fi utilita conform unei tehnologii moderne de crestere a porcilor in sistem intensiv. Adoptarea acestui sistem este incurajata atat de legislatia europeana, cat si de avantajele pe care le are comparativ cu sistemul extensiv.Criteriu analizat Sistem intensiv Sistem extensivSpatiile de cazare Adaposturi cu sectoare delimitate pentru asigurarea principiului ”totul gol totul plin”, in vederea executarii dupa depopulare, a curatirii, spalarii, dezinfectiei. Adaposturile sunt incalzite artificial, pentru asigurarea unui climat optim pentru fiecare categorie de porci. Adaposturi simple, pe asternut de paie, fara dotare tehnica. Adaposturile nu sunt incalzite, singura sursa de incalzire fiind cea naturala. Productia de carne Performante zootehnice excelente, cu productie

la intervale de timp regulate. Performante zootehnice slabe, cu un pronuntat caracter sezonier Nr. cicluri/an 2.26 cicluri pe an 1 ciclu pe an Nr. de purcei/fatare 10-11 purcei/fatare/scroafa -8-9 purcei/fatare/scroafa .Varsta de intarcare a purceilor 3 saptamani - 8 saptamani .Sporul mediu de crestere 790g/zi-380g/zi .Greutatea de sacrificare a animalelor 110-120 kg, procentul de carcasa depasind 55%, iar stratul de grasime nu depaseste 18mm 120-180 kg, procentul de carcasa fiind sub 50%, iar stratul de grasime depaseste 30mm.Oportunitatea investitiei. Din punct de vedere al oportunitatii investiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedoclimatice precum si al economiei locale.La nivel sectorial: dupa o lunga perioada de timp de stagnare si chiar regres, in prezent activitatea de productie a produselor porcine se afla pe un trend ascendent la nivel national, acest trend fiind impulsionat de o tendinta de crestere a cererii existenta pe piata insuficient satisfacuta in prezent de oferta producatorilor autohtoni, si de cresterea exigentelor cu privire la calitatea produselor alimentare; cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor provenite din import. La nivelul pietei de desfacere: cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse din carne de porc, precum si prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din Uniunea Europeana.La nivelul conditiilor de sol si clima: Conditiile pedo-climaterice din zona comunei Islaz sunt favorabile activitatilor de crestere a porcilor. Clima de tip continental, cu cantitati moderate de precipitatii si temperaturi medii anuale de 10°-11° C fac zona atractiva pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne; Investitia va fi amplasata intr-o zona cu potential ridicat pentru activitatea de crestere a porcilor.La nivelul economiei locale si a pozitionarii geografice: amplasarea fermei in apropierea zonelor cu potential cerealier ridicat, prin care se asigura necesarul de materii prime furajere.Privind toate acestea, se poate concluziona ca realizarea proiectului va insemna pentru Intreprinderea Familiala Popescu Dan, valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social, cu efecte favorabile in dezvoltarea economiei locale (vor fi stimulati furnizorii locali de input-uri, servicii, etc.), precum si in cresterea veniturilor la bugetul local. Implementarea proiectului in

conditiile cofinantarii prin Programul National pentru Dezvoltare Rurala Masura 121 va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului investit mai mare si o durata de recuperare mai scurta decat in cazul in care proiectul de investitii ar fi realizat din surse proprii ale solicitantului.

3.3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului Politica de aprovizionare. Potentiali furnizori de materii prime Principalele materii prime ce vor fi achizitionate pentru functionarea optima a procesului de crestere si ingrasare a porcilor sunt: materialul biologic (scrofite de 28 saptamani), paiele pentru asternut, cerealele pentru hrana porcilor, premixuri si medicamente.Scrofitele de 28 de saptamani se vor achizitiona de la societati specializate in reproductie si crestere, producatorii de material biologic. Posibilii furzinizori de materiale biologice sunt: S.C. Pig S.R.L. din Alexandria, S.C. Suine de reproductie S.R.L. Din Giurgiu.Paiele pentru asternut se achizitioneaza numai cand este cazul de la diverse societati agricole. Nu se fac depozitari in ferma. Necesarul de paie pentru asternut este in medie de 2kg/zi/cap. Va rezulta un necesar de asternut anual de 66 tone. Posibili furnizori pentru asternutul animalelor vor fi societatile agricole din regiune: S.C. Spicul S.R.L., din jud. Teleorman, S.C. Graul S.R.L. din jud. Teleorman.Cerealele pentru hrana porcilor se vor achizitiona de la producatorii agricoli din zona. Nutreturile combinate au in compozitie orz, porumb, grau, srot de soia si mazare. Posibili furnizori ar putea fi fabricile de nutreturi si furaje din zona: S.C. Nutreturi si Furaje S.R.L. din Jud Teleorman.Medicatia – Vaccinurile, medicamentele si vitaminele se achizitioneaza de la furnizori, ex. SC Medicamente pentru porci SRL, jud. Teleorman, SC Farmacia Veterinara SRL, jud. Teleorman. Vaccinurile si vitaminele se vor administra prin apa de de baut sau injectabil. Antibiotice se administreaza doar la indicatiile medicului, in caz de necesitate. Procurarea medicamentelor se face periodic, iar stocarea se face sub anumite conditii de temperatura intr-un spatiu special amenajat.

Alte materiale consumabile: detergenti si dezinfectanti pentru spalarea/igienizarea halelor; alte consumabile pentru activitatea administrativa.POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUISC Pig SRL Alexandria, Strada Unirii, nr 14, Jud Teleorman Scrofite 28 saptamani 3 buc 3.900 3,20%SC Spicul SRL Islaz, Str Marin Preda, nr 1720 jud Teleorman asternut 62 tone 15.441 12,68%SC Nutreturi si furaje SRL Islaz, Str Dunarii, nr 6, Jud Teleorman nutret 86 tone 85.334 70,09%SC Medicamente pentru porci SRL Turnu Magurele, Str General Praporgescu, nr 38, Jud Teleorman Medicamente Vitamine 474 doze 6.873 5,65%SC Materiale dezinfecie SRL Alexandria, str Bucuresti, nr 53, jud Teleorman Solutii dezinfectie 25 l 900 0,74%Total 121.750 100%Piata de desfacere Produsele obtinute in cadrul fermei de crestere si ingrasare porci sunt: porci grasi; gunoi de grajdPiata carnii de porc constituie cel mai semnificativ segment al productiei de carne, care este amplificat prin traditia in consumul si cresterea acestei specii.In functie de directia de valorificare a porcinelor dupa sacrificare, aproape in toate tarile cu efective mari de porcine si cu zootehnie avansata, s-au conturat doua directii principale de exploatare, si anume: una pentru productia de carne si alta pentru productia de carne si grasime. Din acest punct de vedere este cunoscuta si ingrasarea pentru grasime. Asemenea preocupare nu mai este frecventa deoarece grasimea si in special cea de origine animala nu mai este solicitata in prezent de consumatori. Valorificarea porcinelor pentru carne are la baza existenta unor rase specializate in productia de carne, conform cererii consumatorilor. La cresterea in sistem intensiv, greutatea economica de valorificare este de 110-120 kg. Abatorizarea porcinelor si procesarea carnii de porc a reprezentat cca. 25% din valoarea adaugata bruta in industria alimentara din Romania. Gunoiul de grajd reprezinta productia secundara a fermei.POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI1. SC Abator SRL, Alexandria, str. Banului, nr. 4, judetul Teleorman 77.800 26,03%

2. SC Supermarket SRL, Alexandria, str. Florilor, Nr. 5, judetul Teleorman 35.200 11,77%3. SC Unitatea de alimentatie SRL, Turnu Magurele, str. Politehnica nr. 9, judetul Teleorman 45.000 15,05%4. Sc Restaurant SRL, Giurgiu, str. Viilor, Nr. 5, judetul Giurgiu 45.000 15,05%5. SC Abatorul SRL, Corabia, str. Scolii Nr. 3, judetul Olt 50.000 16,73%6. SC Ferma vegetala SRL, str. Pajistei, comuna Islaz, judetul Teleorman 15.093 5,05%7. Subventii acordate de Ministerul Agriculturii 30.848 10,32%Total vanzari 298.941 100,00%Analiza concurentei Intrarea in Uniunea Europeana a provocat o mai mare concurenta intre producatori. Concurenta din partea companiilor europene a fortat fermierii romani sa fie mai eficienti si multe ferme au disparut. Productia a scazut dramatic, crescand importurile. In prezent, Romania are aproximativ 130.000 de unitati de productie, 50.000 dintre ele fiind detinute de Smithfield, care a luat locul Comtim.Cele mai importante ferme de crestere a porcilor din Romania sunt:Smithfield Ferme SRL - Smithfield Ferme S.R.L este o societate romaneasca, membra a companiei Smithfield Foods, cel mai mare procesator si producator de carne de porc din lume cu venituri de peste 12 miliarde de dolari in anul fiscal 2011.Vegetal Trading SRL Braila: - Locul 1 in Top Profit Romania pentru domeniul 0146: Cresterea porcinelorNutricom SA: - Cu sediul in orasul Oltenita, judetul Calarasi, la doar 60 km de capitala, Bucuresti, este unul dintre cei mai importanti producatori de nutreturi combinate din Romania. Compania detine ferme si abatoare de pui si porci.Cele mai importante ferme de cresterea a porcilor din judelul Teleorman sunt :Romcip S.A. – Locul 1 in Top profit in Judetul Teleorman, Romcip S.A. comercilizeaza porci grasi, carcase si semicarcase de porc din grupa E si S si produse din carne de porc.Pigalex S.A. – este o societate romaneasca din Alexandria care se ocupa cu cresterea si ingrasarea porcilor. Ferma are o capacitate de productie de 3.500 de capete/an.

Grufal Suin S.R.L. – din Viisoara, jud Teleorman, are ca activitate principala cresterea si ingrasarea porcilor.Pentru producatorii autohtoni, problemele majore sunt legate de concurenta, in sensul in care sunt exercitate doua tipuri de presiuni externe: una din partea importurilor, a caror influenta tinde sa aiba o importanta mai insemnata, si alta din partea productiei provenite din gospodariile taranesti. Romania a devenit, in ultimii ani, un importator net de carne de porc, in conditiile in care carnea romaneasca acopera doar 30 la suta din necesarul de consum. In cazul Romaniei, din cauza restrictiilor impuse la exportul carnii de porc autohtone din considerente legate de pesta porcina, aceasta piata este accesibila numai pentru mezelurile produse in sistem „lohn”, adica produse din carcase importate din randul altor state comunitare si procesate aici. Pentru a beneficia de o trasabilitate (parcursul carcaselor pentru transformarea in mezeluri) multi procesatori au renuntat de tot si fara echivoc la achizitia de carne romaneasca. Potrivit estimarilor, in prezent, se cresc aproximativ doua milioane de porci in fermele comerciale si 2,5 – 3 milioane in gospodarii, ceea ce reprezinta 30 - 40% din cererea totala din tara.Analiza cererii La nivel international, carnea de porc este cel mai consumat tip de carne, cei mai mari consumatori sunt europenii, Rusia si SUA. In Romania, carnea de porc este foarte populara, majoritatea preparatelor traditionale au in compozitie carnea de porc, multe dintre ele fiind asociate cu sarbatorile de iarna. Pentru carnea de porc – bun consumabil de larg consum, consumatorii au urmatoarele caracteristici: Nu exista o diferenta semnificativa cu privire la structura consumatorilor din punct de vedere al varstei, sexului sau clasei sociale, ci doar cu privire la cultura (obiceiurile alimentare ale diferitor popoare) si nivel social (populatia saraca consuma mai putin decat are nevoie), orice crestere a nivelului social determinand in principiu o crestere a consumului acestor produse; Fiind bun de alimentatie – necesitatea este bine identificata, motivatia de cumparare primara si constienta bine definita, motivatia secundara cu privire la alegerea marcii putand fi un punct pe care societatea noastra sa actioneze prin atragerea consumatorului catre produsele sale; In privinta perceptiei si atitudinii – consumatorii actuali au o orientare catre produse proaspete, eventual ecologice, stimulata si de noile reglementari legislative care impun marcarea mai multor

informatii cu privire la produsele alimentare; alta componenta importanta care influenteaza decizia de cumparare este pretul, deoarece produsele diferitor companii sunt greu identificabile, singurele diferente majore sunt calitatea carnii de porc si prospetimea.Competitivitatea solicitantului si strategia de piata Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, Intreprinderea Familiala Popescu Dan are in vedere un proiect de investitie major care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina unul dintre cei mai mari furnizori regionali. In ceea ce priveste avantajele fermei in comparatie cu fermele concurente, putem evidentia: utilizarea unei tehnologii de ultima generatie pentru cresterea porcilor; dotarea unitatii cu echipamente moderne in vederea ingrasarii porcilor in conditii corespunzatoare la preturi avantajoase.Politica de pret Politica de pret a companiei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel mediu comparativ cu cele practicate de catre concurenta pentru produse similare. In absenta unei diferentieri accentuate intre produsele oferite, cei mai multi dintre cumparatori aleg marfa cu pretul cel mai scazut. In cazul porcilor, pretul este unul din elementele principale care face diferenta intre producatori. Concurenta puternica care exista pe piata carnii de porc limiteaza trendul de crestere a preturilor care poate fi usor sesizat in cazul altor produse alimentare. In cazul unitatilor de crestere a porcilor, tendinta este de crestere lenta si in unele perioade chiar de scadere a preturilor, in detrimentul marjei de profit. Pentru a mentine un nivel cat mai scazut al preturilor, Intreprinderea Familiala Popescu Dan va incerca sa-si reduca permanent costurile unitare, atat prin utilizarea unei tehnologii competitive, cat si prin cresterea productivitatii muncii. In stabilirea si modificarea nivelului preturilor, intreprinderea va lua in calcul o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt: - costul de productie si de comercializare; clasa de greutate in care se incadreaza; preturile practicate pe piata la produsele similare; starea concurentei; conjunctura economica existenta la momentul respectiv; legislatia in vigoare; etc

3.4. Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie

In cadrul noii ferme se va adopta un sistem modern caracterizat de aplicarea celor mai eficiente metode de alimentare, ingrijire, selectie a animalelor care necesita un consum minim de munca si costuri mai mici de exploatare. Tehnologia de crestere a porcilor folosita in cadrul fermei prezinta un grad ridicat de mecanizare a operatiunilor din fluxul de productie. Hala de productie va fi dotata cu instalatii care permit furajarea, adaparea, mentinerea si reglarea automata a microclimatului. Pentru ingrasarea porcilor vor fi achizitionate echipamente performante cu capacitati corelate intre ele si care limiteaza interventia operatorului uman si implicit riscul de contaminare a porcilor. Tehnologia utilizata va permite o productivitate ridicata a muncii, un control sanitar-veterinar riguros si o productie mai mare de porci. Proiectul vizeaza realizarea unei capacitati de 100 capete/ciclu (in medie 230 capete/an) Tehnologia utilizata in cadrul fermei va permite obtinerea productiei la costuri reduse de exploatare, in special ca urmare a automatizarii fluxurilor de productie. Ferma va fi dotata cu toate utilitatile si echipamentele necesare obtinerii unor produse de calitate, in conditiile de siguranta alimentara si pierderi tehnologice minime.Obiective tehnice: achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de lucru; Instalatiile si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic, cat si cele necesare pentru asigurarea utilitatilor vor asigura desfasurarea procesului de crestere a porcilor in conditii optime, tehnologiile performante folosite conducand la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru membrii familiei. Investitia propusa de Intreprinderea Familiala Popescu Dan presupune realizarea unei hale de crestere si ingrasare a porcilor dupa ultimele tehnologii in domeniu. Solutia constructiva aleasa pentru infiintarea fermei permite asigurarea cerintelor fiziologice ale porcilor si eficienta exploatarii. Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la porcilor. Hala este organizata in 2 zone: Zona industriala – cu spatiul de productie: maternitate, grasuni si grasi; Zona pentru personal - hol acces, vestiar tip filtru cu grup sanitar, spatiu tehnic, birou veterinar diversificarea

productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii. Productia obtinuta de Popescu Dan Intreprinderea Familiala in urma implementarii investitiei vine in completarea ofertei autohtone de carne de porc pastrate in conditii de siguranta alimentara. Carnea de porc este un produs alimentar usor alterabil, iar daca este pastrat in conditii nefavorabile sufera numeroase modificari de natura fizica, chimica si biologica, devenind periculoase pentru consumul uman.Gestionarea corecta a deseurilor provenite din ferma de porci va permite minimizarea impactului activitatii zootehnice asupra factorilor de mediu. Astfel: o colectarea dejectiilor amestecate cu apa se face intrun bazin de stocare dejectii; dejectiile amestecate cu apa din cuvele din hala de crestere a porcilor sunt colectate si preluate printr-un sistem de canalizare; apele uzate menajere rezultate de la obiectivele sanitare din dotarea corpului vestiar filtru sunt canalizate printr-o conducta spre bazinul vidanjabil; Descrierea fluxului tehnologicEtapele fluxului tehnologic in ferma sunt: aprovizionarea cu scroafe; aprovizionarea cu furaje; aprovizionarea cu premixuri si medicamente; organizarea si efectuarea procesului de monta; asistarea procesului de nastere; crestere (ingrijire zilnica animale: supraveghere activitate curenta bucatarie furajera; hranire/Administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare a animalelor; adapare; supraveghere starea generala de sanatate a animalelor; administrare medicamente curative / preventive ; supraveghere sistem ventilatie hala); pregatire depopulare hala; pregatire hala pentru un nou ciclu de productie (evacuare dejectii; curatare , decontaminare, verificare functionare instalatii). In ferma va fi acordata o atentie deosebita utilizarii corecte a tehnologiei de crestere si ingrasare porci astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.In cadrul fermei, spatiul de cazare va fi format din 3 compartimente:- 1 spatiu pentru maternitate,- 1 compartiment pentru grasuni, porci intre 15 si 60kg;- 1 compartiment pentru grasi, porci intre 60 si 110 kg.

Scroafele vor fi aduse in ferma cu mijloace de transport specializate. Prima populare a fermei se va face cu 10 scrofite, urmand ca anual, efectivul de animale sa se reinoiasca cu 3 animale, scroafele reforma fiind scoase din Animalele din maternitate vor fi cazate in boxe individuale. O boxa va fi in permanenta libera pentru cazurile de urgenta (imbolnavirea unui animal, spor mediu zilnic mai mic decat celalalte animale). Boxele individuale pentru scroafe vor avea o suprafata de 7.54mp(2.9mx2.6m). Animalele sunt cazate in ferma circa 4 saptamani, inainte de a intra in ciclul de reproductie, perioada numita si perioada de carantina.Sugarii vor fi cazati in maternitate timp de 3-4 saptamani impreuna cu scroafele in boxele individuale, cat se va realiza lactatia. Efectivul mediu de animale pentru aceasta categorie va fi de 10 capete de scroafe/ciclu si 100 de sugari/ciclu, iar intr-un an vor fi 2,26 cicluri. In total, efectivul anual de sugari este de 230 animale.Grasunii vor fi cazati in al doilea compartiment cu 4 boxe comune, fiecare boxa avand o suprafata de 22.23mp (3.9x5.7m). Aici vor fi cazati pentru o perioada de 63 de zile. Dupa cele 63 de zile petrecute in compatimentul pentru grasuni, animalele vor fi mutate in compartimentul pentru porci grasi.Porcii grasi vor fi cazati in cel de-al treilea compartiment al cladirii timp de 63 de zile, pana ajung la greutatea de 110-120 kg. Vor fi cazati in 4 boxe comune, fiecare avand o suprafata de 30.42mp (3.9x7.8m). In ferma distribuirea apei se executa automatizat, iar hranirea animalelor va fi facuta de catre personalul fermei cu ajutorul unui transpalet. Sarcina personalului din ferma este ca zilnic, sa controleze fiecare boxa, starea de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de adapare, distribuirea hranei, inchiderea usilor de la boxe, controlul functionarii corecte a instalatiilor de ventilatie, incalzire, etc. Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave va fi insotita de masuri corespunzatoare si imediate. Depopularea halelor se face conform cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in compatimentele pentru maternitate, grasuni sau grasi si cand porcii au atins varsta si greutatea planificata. Depopularea se face pentru tot compartimentul, deoarece conform fluxului tehnologic - dupa perioada in care se va curata, se dezinfecteaza spatiile respective si se vor verifica instalatiile aferente, hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua serie de suine.Depopularea compartimentului se va face in 2 - 4 zile.

Hranirea suinelor Furajele necesare pentru hranirea efectivului de animale vor fi achizitionate de la FNC-uri din apropierea fermei si vor fi depozitate in cele 3 silozuri achizitionate prin proiect. Porcii vor fi alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire permanenta. In alimentatia efectivului de scroafe se vor utiliza nutreturi combinate, tinand cont de regimul de folosire la monta si greutate corporala, realizandu-se un consum zilnic de 2,8 kg nutret combinat in perioadele de asteptare si de gestatie. Pentru scroafele lactante se va utiliza o furajare la discretie, consumul la aceasta categorie de animale fiind de aprox. 10 kg de nutret combinat pe zi. Tot la discretie va fi asigurat si consumul zilnic de apa, necesar metabolismului crescut precum si in procesul de producere a laptelui. In prima parte a vietii, purcelul sugar valorifica foarte bine hrana si are un ritm de crestere accelerat, sporindusi masa corporala de la nastere de circa 5 ori pana la varsta de o luna si de 10–12 ori pana la varsta de doua luni. In primele 3 saptamani de viata, purceii vor primi doar lapte matern. La varsta de 3 saptamani, purceii vor fi intarcati. Alimentatia grasunilor si a grasilor se va face in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire permanenta. Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de alta parte de calitatea ratiei, volumul si densitatea ratiei. Porcii din categoria 15-60 kg in finisare consuma 2 kg furaje pe zi, iar porcii din categoria 60-120 kg consuma 3 kg de furaje pe zi.Adaparea suinelor Accesul liber si asigurarea in permenenta cu apa se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Ferma este dotata cu gospodarie de apa compusa din: puturi de adancime medie, pompe submersibile, bazine de stocare si bazin hidrofor pentru asigurarea presiunii in hala. Presiunea in adapatori va asigura un debit de 0.5-0.8l/min. Inaltimea de amplasare a adapatorilor tip cupa va fi de 20-35cm. Numarul dispozitivelor de adapare va trebui sa permita porcilor sa-si satisfaca setea fara sa se lupte cu alti indivizi la accesul de apa. Boxele individuale vor avea fiecare cate o adapatoare, iar in boxele comune, cate 3 adapatoare/boxa pentru grasuni si 4 adapatoare/boxa pentru grasi. Calitatea apei va fi identica cu cea a apei pentru consumul uman. Consumul zilnic mediu de apa in perioada in care ferma este populata este de cca. 106.55 mc/an.

Iluminatul adapostului pentru suine Cerintele de lumina ale porcilor sunt stabilite de Directiva 91/630/EEC, unde se precizeaza ca animalele nu trebuie tinute permanent in intuneric, ele avand nevoie de lumina comparabila cu cea naturala din orele de zi. Lumina trebuie sa fie disponibila pentru controlarea animalelor, ea neavand nici o influenta negativa asupra productiei porcilor. Sunt utilizate diferite lampi, fiecare avand propriile cerinte de energie. Instalatiilepentru iluminat trebuie sa respecte standardele privind operarea in siguranta si sa fie rezistente la apa. Sursele de lumina vor fi instalate astfel incat sa se asigure un nivel de lumina care sa permita desfasurarea operatiunilor necesare de intretinere si control al activitatii in hala. Ferma urmeaza a beneficia de doua tipuri de iluminat: - iluminat natural prin faptul ca lateralele grajdului sunt prevazute cu guri de ventilatie rabatabile, care la temperaturi ridicate se coboara;- iluminat artificial ambiental suficient pentru asigurarea operatiunilor de intretinere a echipamentelor din hala chiar si in timpul noptii.Dejectiile animaliere Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii, structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de dezvoltare, cu atat sunt mai ridicate cantitatile de dejectii. Dejectiile animaliere se scurg in canalele amplasate sub gratarele de beton ale halei, pardoseala avand o inclinatie de 10%. Aceste dejectii se colecteaza in acest spatiu, sub un pat de apa, toata perioada sederii animalelor in hala, dupa care – dupa fiecare ciclu - aceste dejectii sunt eliminate din bazinul amplasat sub hala si transportate la bazinul de stocare dejectii. Halele vor fi spalate, dezinfectate si pregatite pentru un nou ciclu dupa livrarea fiecarei serii catre abatoare, inainte de repopulare.Gestionarea dejectiilor Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci,etc.) vor fi vandute catre fermele vegetale pentru a fi folosite ca ingrasamant organic.Asistenta veterinara Serviciul de asistenta veterinara va fi asigurat de catre persoanalul specializat din cadrul fermei.

Vidul sanitar Fiecare ciclu de productie este urmat de o perioada de 3 saptamani in care se efectueaza decontaminarea fermei Tehnica efectuarii decontaminarii curente se desfasoara in modul urmator: se evacueaza animalele din boxe; se scoate de sub tensiune reteaua electrica a adapostului; se umezeste intreaga suprafata decontaminabila cu apa; suprafata decontaminabila se curata atent de resturile organice aderente, cu ajutorul unui jet de apa sub presiune, al aerului comprimat, al periilor, al maturilor sau al unor solutii decapante; se efectueaza reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie, in conformitate cu tehnologia de crestere si cu prevederile programului sanitar- veterinar; se face curatenia mecanica; se aplica decontaminantul. Serviciul de decontaminare va fi asigurat de personalul din cadrul fermei.Mortalitatea animalelor Animalele moarte vor fi transportate la un incinerator de pe raza judetului. Pentru perioada cat sunt stocate in ferma, cadavrele animalelor vor fi depozitate intr-un spatiu special destinat acestui scop.Durata de realizare (luni) si etape principale Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. Durata de implementare a proiectului de investitii este de 2 ani (24 luni calendaristice). In realizarea graficului fizic si financiar a proiectului s-a tinut seama ca in perioada lunilor cu temperaturi scazute (decembrie-ianuarie) nu se vor realiza lucrari de constructii. Beneficiarul solicita primirea ajutorului FEADR in 3 transe de plata, esalonate pe durata de executie a proiectului proportional cu nivelul cheltuielilor eligibile efectuate. Se estimeaza ca ajutorul FEADR va fi primit in termen de 90 de zile de la depunerea Cererilor de plata.

Capitolul IV. Identificarea strategiilor de dezvoltare pentru firma

4.1. Matricea SPACE

Utilizând două dimensiuni interne (puterea financiară şi avantajul competitiv)

şi două dimensiuni externe (stabilitatea mediului şi puterea industriei) putem

hotăra dacă întreprinderea trebuie să adopte o stratedie agresivă, conservatoare,

defensivă sau competitivă. Pentri fiecare factor, am luat în calcul următoarele

variabile:

Puterea financiară Puncta

j

Fond de investiţii 2

Lichiditate 1

Bariere de ieşire de pe piaţă 4

Cash-flow 2

Risc 1

Media = 2

Avantaj competitiv Puncta

j

Cota de piaţă -1

Calitate -3

Ciclu de producţie -2

Controlul furnizorilor -4

Controlul distribuitorilor -1

Media = -2.2Stabilitatea mediului Puncta

j

Schimbări tehnologice -1

Inflaţie -6

Variaţia cererii -3

Preţul concurenţei -5

Bariere de intrare -2

Presiunea concurenţială -3

Elasticitatea cererii la preţ -4

Media = -3.4

Puterea industriei Puncta

j

Creşterea potenţială 1

Profitul potenţial 1

Stabilitate financiară 2

Bariere de intrare 1

Productivitate 1

Utilizarea capacităţilor 1

Media = 1.1

Ox: -2.2+1.1 = -1.1

Oy: 2-3.4 = -1.4

CONSERVATOARE

2

PF

AGRESIVĂ

1.1

AC 2.2

DEFENSIVĂ

PI

3.4

SM COMPETITIVĂ

4.2. Modelul Porter

În concepţia lui Michael Porter atingerea unei strategii depinde de natură şi

intesitatea concurenţei care se manifestă în sectorul de activitate considerat. În

acelaşi timp, Porter defineşte strategiile generice care constituie puncte de

pornire în construcţia particulară, cu character original, a strategiei fiecărei firme.

Modelul se bazează pe analiza a 5 factori care îşi exercită influenţa în mediul

concurenţial specific fiecărui sector de activitate. Puterea fiecărui factor şi

combinarea lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensităţii

concurenţei şi, în ultimă instant, determină rentabilitatea sectorului.Structura functionala a firmei - intensitatea competitieiAmenintari legate de noii-intrati pe piataPuterea de negociere a clientilorAmenintari in ceea ce priveste produsele de substitutiePuterea de negociere a furnizorilor

Nr. Crt.

Functiunea Elementele componente Nivelul acestoraMin. Mediu Max.

1 2 3 4 51. Cercetare-

dezvoltare1. Activităţi legate de marketing2. Inzestrare echipamente noi3. Investiţii noi4. Productivitate mare5. Dezvoltarea tehnologiei noi

.

2. Producţie 1. Capacitatea de producţie2. Tipul de producţie3. Costul de producţie4. Programarea şi controlul producţiei5. Consum de resurse6. Normele de protective a muncii

3. Marketingul 1. Incheierea contractelor cu furnizorii2. Urmărirea respectării clauzelor contractelor cu furnizorii3. Urmărirea aprovizionării la costuri rentabile.

4. Personal 1. Stabilirea organigramei2. Selecţia, recrutarea şi integrarea personalului3. Pregatirea personalului4. Instruirea personalului5. Motivarea personalului

5. Financiar-contabilă

1. Întocmirea bilaţurilor2. Întocmirea balanţei de verificare3. Întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli4. Întocmirea contului de profit şi pierderi5. Plata datoriilor salariale şi a impozitelor6. Încasarea facturilor la termen

6. Mentenanţă 1. Pregatirea echipamentelor de producţie2. Menţinerea instalatiilor in conditii optime3. Întreţinerea utilajelor

7. Conservarea şi protejarea mediului înconjurator

1. Măsuri de reciclare2. Folosirea tehnologiilor neconvenţionale

Diagrama profilului concurenţial

Diagrama profilului concurenţial compară competenţele specifice ale firmei în

diferite domenii de activitate cu competenţele necesare pentru a reuşi în sector.

Legenda

Pozitia

actuala

Pozitia dorita

Managementul resurselor umane

Competenţe necesare Capacitate concurenţială

Slabă Medie Puternică

1 2 3 4 5

Recrutarea personaluli

Pregătirea profesională

şi dezvoltarea carierei

Evaluarea personalului

Recompensarea

personalului

Eficienţa prsonalului

În ceea ce priveşte politica de resurse umane,Pigalex S.A. nu se află în

poziţia dorită. Este necesara dezvoltarea unui program de stimulare a

personalului.

Managementul producţiei

Competenţe necesareCapacitate concurențială

Slabă Medie Puternică

1 2 3 4 5

Selecţia resursei umane

Procesul de productie

Cercetare – dezvoltare

Fluxul de produse noi

Privind sectorul de producţie, ferma are ca obiectiv permanent asigurarea

unui nivel ridicat al calităţii produselor oferite.

Managementul economic

Competenţe necesare Capacitate concurenţială

Slabă Medie Puternică

1 2 3 4 5

Disponibilităţi financiare

Situatia stocurilor

Evidenţa clienţi

Evidenţa furnizori

Evidenta produselor finite

Sistemul contabil

Ferma nu dispune de un management foarte performant. Gestiune,

evidenţa furnizorilor a clienţilor şi contabilitatea se fac la un nivel mediu, iar pe

viitor se doreşte ca asta să devină una performant.

Marketing

Competenţe necesare Capacitate concurențială

Slabă Medie Puternică

1 2 3 4 5

Cercetarea pieţei

Extinderea gamei de

produse

Analiza concurenţei

Promovarea produselor

Calitatea produselor

Distribuţia produselor

Marketingul fermei este la un nivel mediu. Pe viitor se încerca

elaborarea unei strategii de marketing mai complexă.

4.3. Modelul Boston Consulting Group

Modelul Boston Consulting Group a fost elaborat de o firmă americană de

constultanta managerial având acelaşi nume. Cu ajutorul acestei mătrici se

grupează activităţile (produsele) existente în portofoliul unei întreprinderi în patru

categorii după două criterii: rata de creştere a pieţei, activităţii (produsului) şi cota

relativă de piaţă.

În funcţie de cadranul în care sunt palasate produsele întreprinderii, acestea

vor purta denumiri suggestive, permiţând o analiză a lor.

Generare de lichiditati

Indi

ce d

e cr

este

re

a pi

etei

Vedete Dileme

Absorbtia de

lichiditati

Vaci de lapte Pietre de moara

Parte de piata relativa

Produsele aflate în cadranul “Dileme” sunt produsele care acţionează pe o

piaţă aflată în creştere rapidă, contribuie la dezvoltarea companiei, deşi evoluţia

lor este incertă. Dilemele vor fi produsele aflate în faza de lansare, când încă nu se

ştie sigur dacă vor constitui un succes sau nu.

“Vedetele” reprezintă produse ce acţionează pe o piaţă aflată în creştere

rapidă, ele deţinând poziţia de lider. De regulă un produs aflat în faza de creştere

se plasează în acest cadran.

“Vacile de muls” reprezintă produse care ocupă o poziţie de lider pe o piaţă

aflată într-o creştere lentă, stagnare sau chiar în declin. Aceste produse

sunt valori certe ale întreprinderii, în sensul că ele aduc profituri şi

furnizează lichidităţi pentru finanţarea celorlalte produse situare în alte

cadrane.

“Pietrele demoară” suntproduse aflate pe o piaţă în creştere lentă,stagnare sau

declinşi care nu reuşescsă deţină poziţia de lider. Ele nu contribuie la

obţinerea profitului întreprinderii şi nici la îmbunătăţirea imaginii acesteia.

Deoarece necesită lichidităţi, se pune problema menţinerii lor sau abandonării,

dar numai după o analiza riguroasă a tuturor aspectelor economico- financiare. De

regulă,un produsaflat în faza de declin se situează în acest cadran.

4.4 Intocmirea matricei SWOT

Analiza SWOT este un instrument al managementului strategic,în informatică este utilizat la evaluaţia formativă şi creşterea calităţii programelor (ca de exemplu în prelucrarea în domeniul imaginilor).Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar a calităţilor şi slăbiciunilor interne în intreprindere. Principalul scop al analizei SWOT este de a identifica şi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru categorii, permiţând să privesti afacerea dintr-un punct de vedere obiectiv. Analiza SWOT va fi un instrument foarte util în dezvoltarea şi confirmarea ţelurilor şi a strategiei de marketing.

Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competenţele distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce îi asigură un anumit avantaj în faţa lor.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanţe inferior celor ale firmelor concurente.

Oportunităţile reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute. Ameninţările sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsură semnificativă, capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei economico-financiare.

Cooperarea pe filiera cărnii de porcRomânia, un mare producător şi exportator de carne de porc în trecut,înregistrează astăzi un deficit semnificativ la acest produs, asigurându-şiconsumul intern în proporţie de sub 60%. Din 1997, de când a devenit importatornet, anual intră în ţară cantităţi considerabile de carne şi produse din carne de porc în special de pe piaţa UE (după 2007).

4.5 Modelul celor cinci factori concurentiali Porter Modelul se bazeaza pe analiza a 5 factori care îsi exercita influenta în mediul concurential specific fiecarui sector de activitate. Puterea fiecarui factor si combinarea lor caracterizeaza domeniul de activitate sub raportul intensitatii concurentei si, în ultima instanta, determina rentabilitatea sectorului - masurata prin randamentul pe termen lung al capitalului investit. 1. Analiza rivalitatii între firmele existente în cadrul sectorului de activitate. Concurenta este mai intensa atunci când:- în domeniu opereaza concurenti numerosi, care au forte concurentiale sensibil egale - nu exista un lider - si ocupa pozitii solide;- se înregistreza un ritm scazut de dezvoltare a sectorului de activitate - un domeniu aflat în crestere este mai putin stresant;- costurile fixe ocupa o pondere însemnata în structura costurilor specifica domeniului - capacitati de productie si logistica mari, care impun investitii

deosebite ce pot fi recuperate doar prin volume mari de productie si cote de piata ridicate;- se înregistreaza costuri ridicate de stocare a produselor - apare tendinta de reducere a stocurilor prin practicarea unor preturi de vânzare scazute, ceea ce intensifica, concurenta bazata pe preturi;- exista o diferentiere slaba a produselor oferite de concurenti - atributele de diferentiere nu reprezinta un criteriu important pentru optiunea de cumparare a clientilor, acestia putând sa migreze usor de la un producator la altul;- existenta unor bariere mari de iesire din sector, ceea ce nu permite slabirea presiunii concurentiale prin parasirea sectorului de activitate în caz de declin;- existenta la producatori a unor capacitati de productie excedentare, care stimuleaza productiile în crestere si marirea cotelor de piata;- înregistrarea unor mize strategice importante, cum sunt cele de repozitionare pe un domeniu profitabil, de cucerire a unor segmente potentiale de piata, de fuziuni si achizitii cu efecte estimate favorabileAceste conditii determina declansarea frecventa a unor "razboaie" de preturi si de publicitate, necesitatea aplicarii de strategii de diversificare si înnoire a produselor oferite si cresterea costului concurentei. 2.Analiza intrarilor de noi competitori în cadrul domeniului de activitate sub raportul gradului de amenintare pe care îl prezinta acestea. Un domeniu nu este atractiv daca în viitor pot patrunde usor în el noi concurenti, care vor aduce capacitati de productie si resurse suplimentare si care vor lupta pentru cresterea cotei de piata si împartirea profiturilor. Intrarea în sector va fi usurata daca barierele de intrare si tendinta spre relatii concurentiale între competitorii existenti sunt mai putin evidente sau reduse. O aprofundare a analizei presupune studierea corelata a intrarilor si iesirilor potentiale din cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente în ambele cazuri. Astfel:- daca ambele bariere - de intrare si de iesire - sunt mici, veniturile sunt stabile, dar mici pentru ca firmele intra si parasesc usor, fara restrictii sectorul respectiv, exista un risc ridicat sub raportul gradului de concurenta;- daca barierele de intrare sunt mici, iar cele de iesire mari, firmele intra usor atunci când conjunctura este favorabila, dar ies greu, în aceste conditii, oferta de

produse depaseste capacitatea de absorbtie a pietii, reducându-se nivelul profiturilor pentru toti competitorii;- cel mai bun si atractiv sector este acela în care barierele de intrare sunt înalte, iar cele de iesire sunt mici; astfel, se intra greu si se paraseste usor domeniul în caz de recesiune;- daca ambele bariere sunt înalte, potentialul de profit este ridicat, dar prezinta un risc mare deoarece este îngreunata iesirea din sector atunci când ritmul de crestere a activitatii si posibilitatile de obtinere de profituri devin stabile sau chiar încep sa scada.

3. Analiza gradului de amenintare a unor produse de substitutie. Un domeniu nu este atractiv daca se caracterizeaza prin existenta unor înlocuitori actuali sau potentiali ai produselor. Ei determina formarea unor "plafoane" ale preturilor ce pot fi obtinute ca urmare a faptului ca o parte din cererea existenta migreaza spre produsele substituente. Firma trebuie sa urmareasca în permanenta evolutia preturilor la produsele înlocuitoare. O scadere a acestora de- termina o diminuare a cererii si, în functie de aceasta, a pretului si profitului pentru produsele substi- tuite ( de baza ). 4.Analiza capacitatii de negociere a clientilor Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când clientii au o putere de negociere mare. Ei vor încerca sa obtina preturi de vânzare cât mai mici, produse de calitate superioara cu servicii post-vânzare si facilitati comerciale deosebite. Aceasta determina o concurenta puternica în cadrul sectorului si scaderea profitabilitatii. Puterea de negociere a clientilor este mai mare atunci când:- se orienteaza mai bine;- cumpara cantitati importante în raport cu vânzarile producatorului;- produsele cumparate detin o pondere însemnata în valoarea totala a cheltuielilor clientului;- produsele oferite sunt standardizate sau slab diferentiate;- costurile de transfer la schimbarea furnizorilor sunt mici;- oferta de produse pe piata este mai mare decât cererea existenta;- produsul cumparat nu este prea important pentru client, acesta putând sa renunte usor la el;

- producatorii sunt sensibili la pret datorita marjelor unitare de profit mici.Pentru a se apara, producatorii pot alege pe acei clienti care au cea mai mica putere de negociere sau de schimbare a furnizorilor. Sau, ei pot oferi produse cu caracteristici superioare, pe care clientii nu le pot refuza prea usor. 5.Analiza capacitatii de negociere a furnizorilor. Un domeniu nu este atractiv daca furnizorii firmei au posibilitatea de a creste preturile resur- selor oferite si de a reduce cantitatea livrata. Puterea de negociere a furnizorilor este mai mare atunci când:- nu exista produse înlocuitoare;- produsul oferit de furnizor este important pentru client;- costurile de schimbare a furnizorului sunt ridicate;- produsele oferite de furnizor au un grad mare de diferentiere;- sunt bine organizati;- exista un numar redus de furnizori;Cel mai bun mod de aparare pentru cumparatori consta în stabilirea unor relatii de durata reciproc avantajoase cu furnizorii sau utilizarea unor surse multiple de aprovizionare.

4.6. Modelul Arthur D. Little

În numeroase lucrari se prezinta analiza facuta de firma de consultanta "Arthur D. Little" asupra pozitiilor pe care le poate ocupa o firma în batalia de pe piata, pozitie influentata atât de starea interna a firmei cât si de caracteristicile mediului economic si social (v. si modelul dezvoltat de Porter). Conform acestei analize [Kotler, 1988], [Dalota, 1994], firmele pot ocupa una din urmatoarele sase pozitii în competitia pietei:

Dominanta - firma are întreaga libertate în a-si stabili strategiile pe care le doreste si în a-si alege mijloacele de impunere a acestora; firma controleaza cele mai importante piete (sau segmente de piata) si influenteaza, prin politica sa, si pe ceilalti concurenti si consumatorii; practic firma impune standardele de calitate, de pret, de comportament; firma dominanta este cea la care se face întotdeauna referinta; este firma care se dezvolta mult prin procese continui de

achizitie si vânzare a celor mici... dar cine nu-si doreste sa fie sub umbrela "Hilton", sau "Pepsi Cola", "Panasonic", "Carrefour" sau "General Motors"?

Puternica - firma are suficiente posibilitati de a actiona independent pe piata, dezvoltând strategii particulare, pe termen lung, fara a-si periclita pozitia; daca se misca în domenii dinamice, poate oricând accede la pozitia dominanta; are întotdeauna avantajul "atacantului care vine din spate", cel la care te astepti sa faca ceva, dar nu stii când si aproape mereu esti surprins.

Favorabila - firma are suficiente atuuri interne care-i confera stabilitate în industria în care se misca; acestea, ca si o eventuala imagine favorabila pe piete importante, îi permit sa dezvolte strategii particulare si, ca o consecinta a acestei libertati destul de largi, firma are ocazii favorabile peste medie pentru a-si consolida si ameliora, eventual, actuala pozitie; pentru a accede la o pozitie superioara, inclusiv la cea dominanta, are nevoie de o ocazie extraordinara pe care sa o poata "sustine" o perioada destul de mare.

Relativ solida - firma dezvolta un nivel corespunzator al afacerilor sale, dar pe spatii (piete) relativ restrânse si pe care este tolerata de firmele dominante si puternice; firma se lupta permanent pentru pozitia sa pe piata si strategiile pe care le adopta sunt cele legate de concentrarea pe piata sau pe produs/serviciu (pentru ca trebuie mereu sa faca ceva ce stie bine sa faca, nu sa experimenteze); firma are sanse mai putin decât media pentru a-si îmbunatati pozitia [Nota: în multe lucrari, ultimele doua pozitii sunt luate în calcul împreuna, sub denumirea "pozitie favorabila"].

Slaba/Defavorabila - starea firmei, ca si "performantele" sale sunt nesatisfacatoare; exista însa cel putin o situatie favorabila care, daca este corespunzator valorificata, poate permite firmei sa-si amelioreze situatia existenta; oricum în firma trebuie sa se schimbe ceva, altfel este condamnata ...

Neviabila/Marginala - firma se afla într-o situatie fara iesire; chiar daca apar situatii favorabile, acestea nu pot fi valorificate datorita starii precare a firmei (lipsa resurselor de orice fel: materiale, umane, financiare; management sub orice critica; concurenti foarte puternici); firma trebuie sa intre în lichidare sau faliment.

Alegerea strategiilor pe baza matricii Arthur D. Little

Exista si alte modele utilizate în analiza strategica:

▫ matricea Royal Dutch - Shell;

▫ matricea "evolutie produs - piata".

Toate urmaresc, de fapt, un singur lucru: sa permita unei firme sa gaseasca cea mai buna solutie pentru a câstiga în batalia dura de pe piata.

4.7. Modelul Mc’Kinsey

Matricea strategiilor dezvoltata de concernul General Electric, sub îndrumarea firmei de consultant McKinsey lua în considerare, în primul rând, raportul logic între capacitatea de a asigura productia pe termen lung si atractivitatea pietei pentru produsele si serviciile oferite pe acel segment. Al doilea element pentru constructia matricii îl constituie puterea firmei de a face fata competitiei în domeniul sau. În functie de aceste elemente, clasificate în trei categorii, în functie de intensitatea fenomenului (mare, medie, scazuta) strategiile posibile sunt urmatoarele:

◦         investeste (I)

◦         sustine actuala situatie (S)

◦         lichideaza (L)

    Productia pe

termen lung

   Atractivitatea

pietei

Mare Investeste Investeste Sust ine

Medie Investeste Sust ine Lichideaza

Scazuta Sust ine Lichideaza Lichideaza

Mare Medie Mica

Puterea în competitie

Matricea strategiilor "GE - McKinsey"

Demersul specific metodei cuprinde următoarele etape:

1. Definirea criteriilor de evaluare a atracţiei pieţei şi a poziţiei concurenţiale.

2. Clasificarea criteriilor prin acordarea unor ponderi de importanţă; totalul ponderilor acordate criteriilor definite pentru fiecare direcţie de reprezentare trebuie să fie egal cu 1.

3. Evaluarea fiecărui domeniu de activitate strategică a întreprinderii în raport de criteriile stabilite pe o scară de la 1 (atracţie redusă respectiv forţă slabă) la 5 (atracţie mare respectiv forţă puternică).

4. Calculul valorii ponderate totale pentru atracţia pieţei şi pentru forţa competitivă, valori specifice pentru fiecare domeniu de activitate strategică.

5. Localizarea pe grila Mc Kinsey a fiecărui DAS analizat; în reprezentarea la scară se va schematiza prin mărimea suprafeţei cercului procentajul din cifra de afaceri, iar prin suprafaţa albă din cerc mărimea părţii de piaţă.

6. Analiza rezultatelor în funcţie de poziţia fiecărui domeniu de activitate strategică în matricea Mc Kinsley.

Dintre factorii-cheie care definesc forţa competitivă (poziţia concurenţială) în urmatorul tabelul sunt nominalizaţi unii dintre cei mai importanţi, deasemenea sunt specificate ponderile criteriilor, iar pentru un DAS ipotetic au fost efectuate determinările necesare:

Forţa competitivă

Factori cheie Ponderea Punctaj Scor

1. Mărimea pieţei 0,1 2 0,2

2. Rata de creştere 0,1 4 0,4

3. Calitatea produselor 0,2 3 0,6

4. Gama produselor 0,02 2 0,04

5. Imaginea de marcă 0,15 3 0,45

6. Preţul produsului 0,2 5 1

7. Calitatea personalului 0,05 4 0,2

8. Cercetare dezvoltare 0,03 2 0,06

9. Productivitate 0,1 3 0,3

10.Tehnologie 0,05 2 0,1

Valoarea forţei competitive 3,35

Pentru stabilirea nivelului de atracţie a pieţei se pot utiliza criteriile din tabelul de mai jos cărora le-au fost determinate punctajele şi ponderile tot pentru un DAS ipotetic:

Nivelul de atracţie

Criterii Pondere Punctaj Scor

1. Talia pieţei 0,1 2 0,2

2. Rata de creştere 0,2 4 0,8

3. Rentabilitatea sectorului 0,1 3 0,3

4. Solvabilitatea clienţilor 0,15 2 0,3

5. Structura competiţională 0,1 3 0,3

6. Presiuni ecologice 0,05 3 0,15

7. Constrângeri legale 0,05 4 0,2

8. Climat social 0,05 2 0,1

9. Inflaţia 0,1 3 0,3

10. Stabilitate politică 0,05 3 0,15

Valoarea nivelului de atracţie a pieţei 3,1

Metoda nu precizează numărul factorilor (a criteriilor) care trebuie luaţi în considerare, însă:

- cu cât numărul criteriilor este mai mare cu atât se lărgeşte aria analizei; se ia în considerare un mediu intern şi extern mai real, mai complex;

- cu cât numărul criteriilor este mai redus, importanţa acestora este mai mare şi, deci analiza strategică va fi direcţionată doar de respectivele criterii.

Analistul va trebui să găsească un echilibru între cele două situaţii, astfel încât rezultatele obţinute să reflecte starea reală din punctul de vedere al obiectivelor urmărite, dar să nu risipească eforturile depuse prin investigaţii inutile. Consultarea personalului firmei şi a specialiştilor externi în privinţa definirii criteriilor, ponderilor şi evaluărilor conduce la creşterea acurateţei analizei.

Avantajul esenţial al matricei Mc Kinsey rezidă din demersul efectuat, un proces de analiză fină impus de necesitatea culegerii datelor, de interpretarea lor, precum şi de sugestiva prezentare grafică a rezultatelor.

Un alt avantaj îl reprezintă faptul că matricea ia în considerare pe lângă factorii cantitativi şi o serie factori calitativi importanţi pentru definirea celor două dimensiuni ale matricei.

4.8. Lantul valorii externe

Lanțul valorii externe trebuie construit pentru a lua în considerare ceilalți actori ai mediului care au influență asupra lanțului valorii interne şi care pot determina în mod real şi decisiv avantajul concurențial al întreprinderii. Ei sunt: furnizori importanţi; canale de distribuţie; sectoare de piaţă (de fapt o regrupare la nivel strategic a unor segmente de marketing).

În fapt, lanțul valorii externe este o analiză a “filierei” în care se evidențiază actorii cu o influență de necontestat asupra întregii filiere şi care participă la formarea avantajului concurențial.

Demersul propriu-zis privind analiza lanțului valorii în general, presupune parcurgerea următoarelor etape: a) Dezagregarea ansamblului activității întreprinderii în activități generatoare de valoare; se vor adăuga şi activitățile de aprovizionare şi distribuție; b) Identificarea acelor activități critice care sunt la baza poziției competiționale şi care pot asigura succesul; c) Identificarea intermediarilor din aval şi din amonte şi modul în care aceştia contribuie la realizarea valorii pe care o percepe consumatorul final; d) Identificarea factorilor determinanți în costul şi valoarea produsului, care conferă avantaje competiționale; e) Identificarea legăturilor între activitățile principale şi activitățile de susținere care generează avantajele competiționale; f) Optimizarea legăturilor între activităţile principale şi între cele de susţinere; g) Optimizarea relaţiilor cu verigile externe generatoare de valoare în acelaşi sistem.

Analiza potenţialului întreprinderii urmăreşte identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe ale activității acesteia, în comparație cu situația celorlalți competitori din sectorul în care este integrată precum şi cu standardele de excelență stabilite.

Pe această bază, în continuare, stabilindu-se oportunitățile şi amenințările posibile.

•Punctele forte ale întreprinderii reprezintă caracteristici sau competențe distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparație cu alte întreprinderi. Competenţa distinctivă a unei întreprinderi reprezintă o abilitate sau resursă deosebită sau exclusivă a acesteia care constituie atuuri concurențiale ale ei.

•Punctele slabe ale întreprinderii sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanțe inferior celor ale întreprinderilor concurente sau standardelor de excelență.

Prin compararea punctelor tari şi a punctelor slabe cu standardele de excelență specifice sectorului sau cu nivelul activităților similare realizate de întreprinderile concurente poate rezulta faptul că întreprinderea nu dispune de nivelul competențelor cerute de aceste standarde definindu-se pe această bază aşa-numitele vulnerabilităţi-cheie.

Se consideră că apare o astfel de vulnerabilitate-cheie atunci când se constată un punct slab al activității întreprinderii comparativ cu activitatea similară desfăşurată de întreprinderile concurente sau comparativ cu standardele de excelență, punct slab care poate constitui domeniul posibil al unui atac din partea întreprinderilor concurente.

Analiza potențialului întreprinderii presupune şi abordarea competenţelor funcţionale ale întreprinderii, adică domeniile: –comercial;

–financiar;

–productiv;

–personal;

–cercetare-dezvoltare;

–managerial.

Pentru evaluarea potenţialului întreprinderii, în literatura de specialitate se recomandă folosirea “Matricei de evaluare a factorilor interni” – (MEFI).