2.PE. Preleg. 2-4 . Personalitatea Umana

8/15/2019 2.PE. Preleg. 2-4 . Personalitatea Umana

1/27

Lect. dr. Florian Vl[escu Cap. I. Prelegerile 2-4

DESCRIEREA PERS!ALI"#$II - DI%E!SI&!I F&!DA%E!"ALE DE A!ALI'A

(. Indi)id* Persoan[* Personalitate2. Structura +i dina,ica personalit[ii

. Aptitudinile4. Di,ensiunile a/ecti) - ,oti)aionale0. Di,ensiunile te,pera,entale1. Atitudinile- di,ensiuni caracteriale. "ipologii de personalitate

1. Individ, Persoan[, Personalitate

,ul este 3n pri,ul rnd un individ, adic[ un organis, cu o structur[ speci/ic[ 5iologic+i /i6iologic[* un organis, unitar* indi)i6i5il* de sine st[t[tor. 'estrea sa ereditar[* ,odul speci/icde structurare al in/or,aiilor genetice +i al ac7i6iiilor do5ndite prin 3n)[are +i e8perien[ ca +

3nsu+irile ce se ,ani/est[ la /iecare indi)id 3ntr-un ,od particular* irepeta5il* /ac ca aceste s[se pre6inte ca o realitate psi7ologic[ ce nu-+i are perec7e* ca o individualitate. !u pute, g[sdoi oa,eni care s[ se,ene per/ect su5 toate aspectele i,plicate 3n constituia lo/i6iologic[ sau 3n )iaa lor psi7ic[.

Iposta6ele de indi)id sau indi)idualitate nu-l di/erenia6[ su/icient pe o, de ani,alDi/erenierea de)ine posi5il[ +i esenial[ cnd se ia 3n consideraie /aptul c[ la o, )iaapsi7ic[ este de o ,are co,ple8itate +i se caracteri6ea6[ prin con+tiina de sine.

Con+tienti6area /aptului c[ el* o,ul* dispune de o e8isten[ proprie* de calit[i sau de/ectece-l deose5esc de alii* de interese* atitudini* con)ingeri ce-l pot /ace opo6a5il altora +.a. 3Iper,ite s[-+i anali6e6e propria )ia[ psi7ic[* s[ o e)alue6e* s[ 3ncerce s[ o controle6e* adic[ s[-i,pri,e un sens 3n acord cu idealurile +i aspiraiile sale* 3n acord cu situaiile de ,ediu /i6ic

sau social 3n care tr[ie+te* 3n acord cu statutul social 9po6iia social[: pe care-l are sau +i-ldore+te 3n plan /a,ilial* pro/esional* social sau c7iar 5iologic 9 )e6i* de e8e,plu* inteniile desc7i,5are a se8ului:.

In aceast[ iposta6[* de /iin[ care se cunoa+te pe sine +i care 3ncearc[ s[ seautogu)erne6e* s[-+i autodeter,ine sensul e)oluiei* o,ul se a/ir,[ ca persoan[.

Plecnd de la /aptul c[ nu e8ist[ persoane identice su5 aspect constituional sauco,porta,ental* c[ /iecare o, se distinge de oricare altul* unii autori susin c[ /iecare o, estenu nu,ai o persoan[* ci +i o personalitate 9 ;te/an 'isulescu:.

persoan[ care nu se re,arc[ prin reali6[ri deose5ite /a[ de celelalte are tot attapersonalitate ca +i oricare alta 9 . Diana* ,aica"ere6a : +.a. Re,arc[, aici planul social* interpersonal 3n care se /ace e)aluarea.

5: cel 3n cau6[ s[ /ie con+tient de propria-i )aloare.C7iar dac[ planul aprecierii pare indi)idual* al autoe)alu[rii* tre5uie s[ ,enion[,c[ autoe)aluarea nu se poate /ace dect prin co,pararea direct[ cu alii sau prin co,parareacu anu,ite standarde sau nor,e* care- s tot o e8presie a co,para[rii cu ceilali ao,eni.

1


2/27

Alt autor* Ion Da/inoiu* pro/esor la &ni). AI Cu6a din Iasi* a/ir,a c[ ter,enul de persoandese,nea6[ indi)idul u,an concret 3n ti,p ce cel de personalitate este doar o construcieteoretic[ ela5orat[ de psi7ologie 3n scopul 3nelegerii +i e8plic[rii +tiini/ice a ,odalit[ii de/iinare +i /uncionare a persoanei u,ane 9 in Psi7ologie Scolara*su5. red. lui ACos,o)ici*(??@:.

Acesta reda * dupa R Pieron* cate)a caracteristici ale personalitatii =- glo5alitatea = personalitatea cui)a se constituie dintr-un ansa,5lu de caracteristic

care per,it atat descrierea acelei persoane cat si identi/icarea ei printre celelaltedi/erentierea de altii* speci/icitatea

- coerenta = intre co,ponenteleBtrasaturile personalitatii e8ista o relatie deinterdependenta* de ec7ili5ru si ar,onie* personalitatea /iind organi6ata intr-o structura ce-s,entine caracteristicile esentiale si de/initorii c7iar daca personalitatea este se de6)oltacontinuu* de unde se )ede si ur,atoarea caracteristica* respecti)

- sta5ilitatea in ti,p a personalitatii* care per,ite ,entinerea identitatii psi7ice apersoanei* care per,ite recunoasterea ei de catre altii* prognosticul pri)ind co,porta,entu)iitor dar si constiinta propriei e8istente* senti,entul continuitatii si identitatii personale.

De/initia personalitatii* dupa Allport* surprinde poate cel ,ai 5ine aceste trecaracteristici = personalitatea este organi6area dina,ica* in cadrul indi)idului* a acelor siste,epsi7o/i6ice care deter,ina gandirea si co,porta,entul sau caracteristic.

Asa cu, )o, )edea* caracteristicile personalitatii au /ost nu,ite trasaturi* /actoriparticularitati sau di,ensiuni ale personalitatii. Ele se ,ani/esta la di/erite palieresupraordonate ale personalitatii* intr-o co,5inatie de trasaturi si grade de intensitate aacestora speci/ice /iecarei persoane sau unor grupuri de persoane considerate a a)ea acelastip de personalitate.

!oi a, pre/era sa /olosi, ter,enul di,ensiune pentru procesele si insusirile psi7ice9aptitudini*,oti)atii* a/ecti)itate* te,pera,ent* caracter s.a:* cu sensul de di,ensiune dupacare /ace, anali6a personalitatii* apreciind ca ter,enul de insusire a personalitatii se,ani/esta in interiorul uneia sau ,ai ,ultor di,ensiuni de personalitate anali6ate. Dee8e,plu* cine)a are ca trasatura o capacitate inalta de a intelege )iata a/ecti)a a altepersoane 9e,patie:. Aceasta* e,patia* este o trasatura de/initorie pentru descrierea

personalitatii cui)a iar a/ecti)itatea este di,ensiunea de personalitate care ne per,ite saintelege, care sunt /eno,enele a/ecti)e* cu, se ,ani/esta ele etc.

2. Structura ]i dinamica personalit[\ii

n sens larg* conceptul de personalitate include toate aspectele ce decurg d iniposta6ele de indi)id* indi)idualitate sau persoan[ ale unei /iine u,ane* personalitateaa/ir,ndu-se ca o unitate 5io- psi7o-social[ +i cultural[ 3nalt organi6at[* ar,onios +i integrade6)oltat[.

Prin pris,a teoriei siste,elor* personalitatea poate /i )[6ut[ ca un siste, ce seautoorgani6ea6[* autoe)aluea6[ * autogu)ernea6[. Acest siste, este structurat pe trei ni)elesupraordonate =

a: nivelul biologic 9 ceea ce 3n plan psi7ologic se ,ani/est[ ca ens instinctualis*adic[ /iina instincti)[:. La acest ni)el se plasea6[ instinctele* pulsiunile* tendinele sautre5uinele pri,are 9 5a6ale* ce in de supra)ieuirea /i6ic[: = tre5uinele de 7ran[* ap[* aerso,n* se8uale* instinctele de ap[rare co,porta,entele pri,are ce ur,[resc satis/acereaacestor tre5uine. Acesta este* la S. Freud* ni)elul sinelui.

5: nivelul psihologic, al lui ens cogitans* adic[ al /iinei care gnde+te. Conineele,entele ela5orate ale personalit[ii* construite pe 5a6a datelor 5iologice* su5 in/luena,ediului socio-cultural. Anali6a personalit[ii* la acest ni)el* al eului- la S. Freud* se poate /acepe ,ai ,ulte su5siste,e=

2


3/27

- cel al proceselor de cunoa+tere 9cogniti)e:* /ructi/icate la ni)elul do5ndirico,petenelor 9ac7i6iiile in/or,aionale +i operaionale 3n planul percepiilor* gndirii,e,oriei* li,5aului* i,aginaiei creatoare:*

- cel al di,ensiunilor energi6ante ale co,porta,entului u,an 9 particularit[ilete,pera,entale* a/ecti)itatea* ,oti)aiile pro/unde* interesele:*

- cel al di,ensiunilor autoorgani6atoare +i autoreglatoare ale co,porta,entului9 siste,ul de atitudini ce i,pri,[ un anu,it caracter personalit[ii* particularit[ile )oliti)e +i deacti)itate ale persoanei:.

c: nivelul social * al lui ens socialis sau al supraeului- la Freud. Este ni)elul /iinei

social- ,orale* produs al sociali6[rii ,etodice a indi)idului 5iologic +i a persoanei cu )ia[ psi7ic[ speci/ic[. Este ni)elul ,odelelor de co,portare +i al ,odelelor de apreciere aco,port[rii* a,5ele reunite 3ntr-o anu,it[ concepie despre lu,e +i )ia[. Aceast[ concepie se/or,ea6[ ca e/ect al presiunilor e8ercitate de o5iceiurile* credinele* ideile +i co,)ingerile/ilo6o/ice* religioase* cultural-artistice etc* de regulile +i nor,ele de co,portare prescriseopo6a5ile celor proscrise* de )oina ,ediului 3n care tr[ie+te +i a educaiei pe care o pri,e+teindi)idul supus sociali6[rii.

Cu, se organi6ea6[ +i se autogu)ernea6[ o /iin[ 3n care se reg[sesc conco,itent treiposta6e de /iinare Cea ,ai plastic[ +i ,ai pro/und[ e8presie a dina,is,ului personalit[iu,ane - prin care o,ul 3ncearc[ s[-+i ,enin[ integralitatea* ec7ili5rul +i ar,onia tuturoco,ponentelor personalit[ii sale* 3n ciuda /eno,enelor dis/uncionale datorate uno

7andicapuri* insuccese* situaii de neadaptare +.a. - a /urni6at-o S. Freud.El spune c[ )iaa psi7ic[ a persoanei 9 ni)elul Eu-lui sau Ego-ului: se constituie ca o

entitate 93ntreg: speci/ic[* care 3ncearc[ s[ 3,pace sau s[ in[ 3n ec7ili5ru cerinele -uneoricontradictorii- dintre Sine 9ni)elul 5iologic: +i Supraeu 9ni)elul social:. E o ec7ili5ristic[ /ragil[ +per,anent[ 3n care uneori 3n)inge sinele 9o,ul se co,port[ ca un ani,al:* alteori 3n)ingeSupraeul 9o,ul se co,port[ de,n* c7iar suprao,ene+te 3n situaiile li,it[:.

Personalitatea este studiat[ att de psi7ologia general[* ct +i de psi7ologia social[Psi7ologia general[ este +tiina /unda,ental[ 3n studiul personalit[ii* ea centrndus-seperspecti)a constituional- structuralist[ a personalit[ii* c[utnd s[ identi/ice di,ensiuniledup[ care poate /i descris[ +i e8plicat[ personalitatea ca +i ,aniera de structurare a acestordi,ensiuni 3n cadrul siste,ului personalit[ii.

,ul nu se poate /or,a 3ns[ 3n a/ara societ[ii* a ,ediului socio-cultural care-,odelea6[. %odalitatea de 5a6[ prin care se produce in/luiena social[ o constituie relaionareacu se,enii. Psi7ologia social[ studia6[ persoana 3n conte8t social* relaiile interpersonale +grupul ,ic* /eno,enele social-psi7ologice 3n grupurile ,ari* /eno,enele interculturale +.a.

A+adar* dina,ica personalit[ii se e8pri,[ prin dou[ planuri* corespun6[toare surselor dei,puls= planul indi)idual +i cel social sau grupal. Pri,a ,odalitate de a/ir,are a dina,icii sedatorea6[ i,pulsurilor* tendinelor* dorinelor* ,oti)elor indi)iduale ce-l orientea6[ pe indi)idspre anu,ite acte co,porta,entale. Dina,ica personalit[ii se e8pri,[ 3ns[ cel ,ai 5ine 3nplan social* 3n conte8tul relaiilor sociale. rupul* colecti)itatea* repre6int[ ,odul speci/ic dea/ir,are a personalit[ii* cadrul natural al e8istenei* al reali6[rii personalit[ii 9A.!eculau(?@:.

Condiiile interne ale reusitei in acti)itatea u,ana re6ida in calitatea +i ni)elul dede6)oltare +i autoorgani6are al tuturor siste,elor personalit[ii* de posi5ilitatea ,o5ili6arisinergice de aptitudini* a5ilitati sau capacit[i cogniti)e* pe de o parte* +i de ,oti)aiiparticularit[i te,pera,entale +i un siste, de atitudini care s[ sustina +i s[ dina,i6e6e e/ortude /ructi/icare in acti)itate a capacit[ilor persoanei* pe de alta parte.

n descrierea personalit[ii sunt a)ute 3n )edere toc,ai aspectele persoanei nu,ite3n ,od curent tr[s[turi, @nsu]iri, calit[\i, particularit[\i sau dimensiuni.

3


4/27

n ca6ul aptitudinilor* ,oti)aiei sau a/ecti)it[ii* particularit[ile /iec[ruia pot /i o5ser)ate3n plan interpersonal* ca ur,are a co,par[rii unei persoane cu alta* a)nd ca repeper/or,ana 3n acti)itate +i ,odalit[ile speci/ice de reali6are a acti)it[ii.

Celelalte tr[s[turi 9pre)alent caracteriale: pot /i anali6ate +i 3n raport cu un anu,itstandard acceptat de o ,aoritate u,an[* a)nd 3n )edere o anu,it[ i,agine despre ceeace este sau tre5uie s[ /ie o,ul* o idee despre Gnor,alitatea psi7ic[H. Aceast[ nor,alitate nucuprinde doar raportul nor,al- anor,al ca s[n[tate psi7ic[ ct* ,ai ales* nor,alitateaco,port[rii su5 aspect social-,oral* 3ntr-o anu,it[ societate sau colecti)itate u,an[ 9 e8.

societate ,odern[ occidental[* tri5 din A/rica:* 3ntr-un anu,it ,o,ent istoric 9antic7itate/eudalis, etc:* 3n lu,ina unei anu,ite credine 9cre+tinis,* ,a7o,edanis,* 5udis, : +.a. E)or5a de G nor,ele H pe care superego-ul de care )or5ea, anterior* un /el de psi7ic colecti)social* le i,pune persoanei 3n /a6a sociali6[rii* 3n perioada de6)olt[rii ontologice.

!oi )o, a5orda in genere aptitudinile* a/ecti)itatea* ,oti)atia* te,pera,entul saucaracterul 9atitudinile: ca di,ensiuni de anali6a a personalitatii* apreciind ca tr[s[turile9calit[ile sau de/ectele o5ser)a5ile: sau /actorii 9dedu+i prin anali6area corelaiilor 3ntredi/erite tipuri de ,ani/estare a personalit[ii: se e8pri,a in raport cu una sau ,ai ,ultedi,ensiuni ale personalitatii* asadat sunt trasaturiBinsusiri de caracter* trasaturi alea/ecti)itatii etc

3. Aptitudinile. Clasificarea aptitudinilor

Repre6inta 3nsu+irile /i6ice +i psi7ice relati) sta5ile care-i per,it o,ului s[ e/ectue6e cusucces anu,ite /or,e de acti)itate.

In psi7ologia ro,neasca se /olosesc in general in acelasi sens ter,enii de a5ilitatesau capacitate* nota co,una tuturor acestor ter,eni e8pri,nd superioritatea per/or,anteloo5tinute de catre cei ce au aceste calitati /ata de cei ,ai putin dotati. A)e, in )edere nu attdotarea nati)a* care surprinde doar aspectul de potentionalitate a 3nsu+irilor psi7ice* ct,ai ales ceea ce s-a suprapus prin instructie +i e8erciiu peste aceste dispo6itii innascuteIntre aptitudini +i capacit[i se ad,ite doar o di/erentiere de ordin gradual +i nu de esentaaptitudinile /iind in general considerate drept capacit[i cu o organi6are ,ai speciala* ,aela5orate* raportate in general la anu,ite do,enii de acti)itate concreta. D. "odoranu 9(?4:

considera aptitudinile ca /iind procese sau con/iguratii de procese speci/ic structurate* cu oanu,ita /unctionalitate +i cu un caracter instru,ental in e/ectuarea unor acti)itati* actiuni sauoperatii.

ricare ar /i acceptiunea data aptitudinilor* este de o5ser)at ca in in)estigarea lor roluc7eie il are inregistrarea +i co,pararea per/or,antelor di)ersilor su5iecti* per/or,anta /iind oe8presie ,ateriali6ata* rele)anta a /unctionalitatii +i e/icientei unei aptitudini 9 J. 'KrgK:.

Clasificarea poate /i /acuta dupa di)erse criterii* dintre cele ,ai u6uale /iind dupaprocesele psi7ice in cadrul carora se ,ani/esta +i al caror ni)el de /unctionare* per/or,antial* ie8pri,a sau dupa do,eniul de utilitate, criteriu ce distinge intre aptitudini ,ai co,ple8e* ,agenerale* care se ,ani/esta in ,ai ,ulte do,enii conco,itent 9asa nu,itii /actori de grup: sauc7iar la orice tip de acti)itate u,ana 9inteligenta* ca aptitudine generala:* pe de o parte* +iaptitudini speci/ice unui anu,it do,eniu 9 te7nice* ,u6icale* literare* plastice* sporti)e,ate,atice etc:* pe de alta parte.

Clasi/icarea pe acest al doilea criteriu a /acut +i /ace o5iectul unor ,ari dispute intrecercetatorii pro5le,ei* cele ,ai ,ulte /iind in pro5le,a opo6itiei Spear,an - "7urstone )i6a)de de/inirea +i operationali6area inteligentei.

3.1. Inteligenta generala si factorii specifici, elementari sau aptitudinali de grup

Inteligenta aptitudine generala* /acilitatoare a reusitei pro/esionale

4


5/27


6/27

&nele dintre cele ,ai cunoscute instru,ente de in)estigare a inteligentei* cu )ariantepentru adolescenti +i adulti 9 QAIS:* copii 9 QISC: +i pentru prescolari +i ele)ii scolii pri,are9QPPSI:* sunt cele ela5orate de D. Qec7sler* psi7olog a,erican* nascut la Jucuresti* in (@?1

Inteligenta este una din cele ,ai co,ple8e aptitudini* a)nd cele ,ai ,ulte variante.

Se )or5este de inteligenta practica* teoretica* )er5ala* sociala* te7nica* artistica etc"7orndiMe distingea intre inteligenta concreta* cea a5stracta 9conceptuala: +i cea sociala.

A.Jinet )or5ea de patru tipuri de manifestare a inteligentei : tipul o5iecti) 9 o,ul cu

spirit practic sau stiinti/ic:* opus tipului su5iecti) 9 cel cu i,aginatie 5ogata +i lipsa de spiritcritic: tipul practic 9 cel ce e8celea6a in do,enii te7nice* practice dar au di/icultati in cele)er5ale:* opus tipului literat.

Cu privire la natura inteligentei * R.J.Cattell distingea intre o inteligenta fluida* de naturaereditara* 5iologica* ser)ind adaptarii la situatii a5solut noi* predo,inanta pna spre (@ an9nu,ita de D.e55 inteligenta de tip A : +i o inteligenta cristalizata care depinde de ,ediucultural +i constituie o ac7i6itie de e8perienta* predo,innd dupa (@ ani 9 tipul J de inteligenta*la D.e55:.

Inteligenta are totodata cea ,ai co,ple8a structura caci* in a/ara de gndire cu toateoperatiile ei* ea include +i /unctii percepti)e* ,e,orie* i,aginatie* atentie etc . In a/ara de/actorii cogniti)i* in structura inteligentei se pot integra +i /actori a/ecti)i* ,oti)aionali* )oliti)i

9autoreglare* autocontrol* /inalitate* selecti)itate* sta5ilitate* organi6are interioara etc : care pota)ea uneori un rol decisi) in deter,inarea gradului de e/icienta al inteligentei* a/ir,a Vernon9(?0:.

Desi unii autori o identi/ica cu gndirea* se poate spune ca gndirea nu este dect uninstru,ent al inteligentei. ndirea in sine nu este in ,od necesar inteligenta* a/ir,aClaparde. Inteligenta se ,ani/esta insa cu claritate toc,ai in gndire* indeose5i cnd tre5uiere6ol)ate di/icultati in procesul de adaptare la ,ediul natural +i social.

P.P.!e)eanu e)identia patru note distincte presupuse de inteligenta =

- capacitate inalta de intelegere* desci/rare* patrundere a sensului unor situatico,ple8e* care presupune o de6)oltare inalta a operatiilor intelectuale* de gndire

,e,orie* i,aginatie .

- capacitate inalta de rezolvare a situatiilor* gasind cele ,ai adec)ate solutii c7iar +i incele ,ai co,plicate situatii.

- usurinta învatarii * /aptul de a asi,ila usor* rapid +i corect in/or,atiile* a le integra insiste,ul de gndire* a le restructura /acndu-le operationale .

- activism mintal, adica o ,are capacitate de a sustine acti)itati ,intale intense +i a,ple= a opera cu in/or,atii* a adopta cu usurinta o pluralitate de )ariante* a e)alua +i re)aluaper,anent se,ni/icatiile +i consecintele actelor adoptate etc

De aceea inteligenta poate /i ,ai usor descrisa dect surprinsa intr-o de/initie

atotcuprin6atoare a notelor ei esentiale.Ea a /ost de/inita ca = aptitudine generala +i co,ple8a constnd in posi5ilitatea de

discri,inare 9anali6a:* de interpretare 9 sinte6a: +i de co,5inarea in/or,atiilor 9 in)entie:instru,ent de cunoastere instru,ent de a in)ata instru,ent al reusitei* conditie aper/or,antei aptitudine de a re6ol)a pro5le,e /unctie de adaptare la situatii noi etc .

Dupa D. Qec7sler* inteligenta este capacitatea glo5ala sau co,ple8a a indi)idului de aactiona intr-un scop deter,inat* de a gndi rational +i de a a)ea raporturi utile cu ,ediul sau.

Ca aptitudini generale pot /i considerate +i capacitatea de in)atare* spiritul deo5ser)atie* anu,ite calitati ale ,e,oriei etc* pe considerentul ca ele sunt i,plicate in

6


7/27

sustinerea cu succes a unui nu,ar ,are de acti)itati* sunt i,plicate deci in ,ulte pro/esii*desi unii psi7ologi se li,itea6a la a considera doar inteligenta ca /iind aptitudine generala.

De alt/el a, )a6ut ca in structura ei sunt inglo5ate o ,ultitudine de aptitudini ,aparticulare.

3.2. Aptitudinile speciale.

Acestea se ,ani/esta preponderent in anu,ite tipuri de acti)itati 9do,enii: precu,te7nica* ,u6ica* sportul* artele plastice s.a. sau* daca ne re/eri, la acti)itatea scolara* sun

speci/ice unor anu,ite anu,ite discipline precu, ,ate,atica* istoria* /i6ica* literatura etcSe )or5e+te ast/el de aptitudini pentru 3n)[are* pentru ,ate,atic[* te7nico-+tiini/icepedagogice* artistice etc

Acti)itatile u,ane i,plica insa conco,itent* in anu,ite do6e* att aptitudini speciale ct+i aptitudini generale. Cnd ne re/eri, la cele ce asigura succesul intr-o pro/esie )or5i, deaptitudini )ocationale iar cnd ne re/eri, la cele i,plicate in acti)itatea scolara )or5i, deaptitudini scolare sau pentru in)atatura.

Vernon a/ir,a ca in /unctie de /actorii de grup in care e ,ai pregnant /actorul g* seconturea6a di/erite ,odalitati ale inteligentei pro/esionale +i ca prin i,5inarea acesteinteligente cu anu,iti /actori speci/ici apar di/erite aptitudini pro/esionale 9)ocationale:.

Aceasta i,5inare nu este insa su,ati)a ci are o structura speci/ica* are caractersintetic +i siste,ic 9 !. %argineanu: aungnd s[ con/ere indi)idului un anu,it stil indi)idua9P. P.!e)eanu:.

Co,5inarea originala a aptitudinilor* de natura s[ sustina o acti)itate creatoare intr-unanu,it do,eniu* se nu,este talent iar cnd cele create sunt de o i,portanta deose5itare)olutionea6a un siste, de gndire +i a5ordare a /eno,enelor* a)e, de a /ace cu geniul.

Pentru /oarte ,ulte pro/esii au /ost ela5orate pro/esiogra,e +i psi7ogra,e 9 listareaaptitudinilor necesare +i indicarea gradului lor de i,portanta in succesul pro/esional - deci unpro/il al aptitudinilor cerute de pro/esie:. Acolo unde nu e8ista pot /i intoc,ite de catrepsi7ologii practicieni* caci psi7ogra,ele sunt utile nu nu,ai in orientarea poro/esionala ci +in selectia sau reorientarea +i /or,area pro/esionala* ur,arindu-se a se orienta persoana

spre acel do,eniu in care el are aptitudini.

Cu pri)ire la rolul aptitudinilor in structura personalit[ii* J. 'KrgK 9 l?@N: identi/ica trecontri5utii =

- aptitudinile participa in structurarea sau a,pli/icarea unor alte siste,e sausu5siste,e /unctionale 9 e8* in constituirea intereselor* /or,area deprinderilor* /acilitareain)atarii etc:

- ele creea6a /orte ,oti)aionale intrinseci* su5 /or,a i,pulsurilor de a e8ersa /unctiasau aptitudinea e8istenta* /apt ,ani/estat indeose5i in unele /or,e de oc.

- crea6a )alente +i relatii a/ecti)-,oti)aionale prin inter,ediul succeselor reali6ate cu

autorul aptitudinii* poate cea ,ai i,portanta contri5utie* spunea autorul.3.3. Importanta aptitudinilor in viata scolara.

Daca unii psi7ologi sustin ca aptitudinile sunt innascute* ca inteligenta are oco,ponenta ereditara i,portanta* legata indeose5i de structurarea /i6iologica si /unctionareaneurologica a creerului* altii sustin ca aptitudinile sunt do5andite* ca ,ediul si educatia ispun a,prenta pe /or,a de cristali6are a aptitudinilor ,ani/este in acti)itate.

Indi/erent carei teorii ii su5scrie,* de,ersul corect este de a ad,ite ca un ele) are o6estre nati)a aptitudinala care poate /i de6)oltata* trans/or,ata in capacitate* /acuta ,ult ,ae/icienta prin procesul de instruire si /or,are.

7


8/27

Din punct de )edere prag,atic* 5ateriile de teste destinate ,asurarii aptitudinilogenerale sau speciale operea6a indeose5i cu /actorii pri,ari ai lui "7urstone* de,ersul /iind,ai analitic.

Dupa J. Jalan 9in A Cos,o)ici* (??@* cartea citata ,ai inainte:* este ,ai indicat saopera, cu aptitudinile de grup* care ar /a)ori6a succesul intr-un nu,ar ,ai ,are deacti)itati. Ele nu au nici generalitatea inteligentei generale si nu sunt nici e8cesi) deanalitice* de genul aptitudinii Tau6 a5solutU.

Sunt 1 /actoriBaptitudini de grup cu i,portanta in acti)itatea scolara 9 practic* pri,ii 0

dintre ei sunt /actorii pri,ari din teoria ,ulti/actoriala a inteligentei a lui "7urstone iar nocrede, ca nu,irea lor ca /iind Tde grupU nu poate /i usti/icata prin /aptul ca ei pot /a)ori6asuccesul intr-un nu,ar ,ai ,are de acti)itati :=

(. factorul verbal, notat cu V* i,portant pentru intelegerea rapida si corecta a sensului cu)intelor si /ra6elor. Aptitudinea aceasta este i,portanta pentru intelegerein/or,atiei aproape la toate disciplinele* nu nu,ai pentru pro/esorul de ro,ana.

2. factorul fluiditate verbala* notat Q* care se re/era la usurinta e8pri,arii* a co,unicarii catre ceilalti a in/or,atiilor detinute. Ast/el ca nu pute, udeca B e)alua un elenu,ai dupa cu, se e8pri,a* caci el poate a)ea o capacitate ,are de a intelege dar nu poate8teriori6a cu e/icienta raspunsul sau* di,potri)a* poate )or5i cu leeritate si c7iar lasa i,presca e pe pro5le,a dar* in /apt* sa ai5a o intelegere de/icitara a ,aterialului predat. L

e8pri,area in scris* /actorul Q nu se ,ai ,ani/esta.. factorul numeric * notat cu !* e8pri,and capacitatea de a opera usor cu ci/rele* de a /ace calcule rapide si precise. &tila indeose5i la arit,etica si ,ate,atici* aceasta aptitudineste pre6enta in de6)oltarea altora ,ai co,ple8e* precu, aptitudinea pentru ,ate,atica- carpresupune si i,plicarea inteligentei* utili6area capacitatii de a re6ol)a pro5le,e.

4. factorul perceptiv, notat cu , e!primand capacitatea elevului de a percepe in modrapid si detaliat obiectele, de a face discriminari fine intre formele, marimile, culorile, tonalitatilacestora, sesizand cu le"eritate identitatea, asemanarile sau deosebirile dintre ele.

0. factorul de reprezentare spatiala, notat cu #, care e!prima posibilitatea de a imagina obiectele in coordonate bi sau tridimensionale, de a face operatii mentale dmodificare, deplasare,inversare, transformare a lor. uternic corelata cu aptitudinea generalaaceasta aptitudine de grup este mai putin influientata de e!perienta anterioara a elevului decaeste influientat factorul verbal. $ceasta aptitudine faciliteaza achizitia cunostiintelor dgeometrie, trigonometrie, fizica chimie, discipline tehnice sau unele arte.

%. factorul de de!teritate manuala, notat cu &, relevand precizia si finetea miscarilor mainilor, aptitudinea de a manui obiecte, unelte. 'ste util in prestarea meseriilor care presupuaceste aptitudini (ceasornicar, bi"utier, lacatus mecanic, sculptor, mestesugar etc).

Concluzionand,*n opinia noastra, este mai corect sa+i numim pe acesti fatori ca fiind primari, asa cum

spusese hurstone, si sa admitem ca ei sunt -de grup in masura in care se inscriu in unudintre cele doua grupuri amintite inainte :

- T) - ed 9 )er5al-educational:= /actorii )er5al* al /luiditatii )er5ale si cel nu,eric- TM - , 9spatial-,ecanic:= /actorii percepti)* de repre6entare spatiala si al de8teritat

,anuale.Ceilalti /actori pri,ari ai lui "7urstone 9rationa,entul deducti)* cel inducti) si c7iar

,e,oria asociati)a: pot /i socotiti ca inclusi /actorului TgU* al inteligentei generale.

Ast/el* continuand rationa,entele lui C. Jurt* E. * P. E. Vernon sau E>sencM*care 6iceau ca /actorul g poate usti/ica circa 4N O din per/or,antele u,ane iar /actorii dgrup ) - ed 9 )er5al-educational: +i M - , 9spatial-,ecanic: au o pondere de apro8i,ati) 2O in per/or,anta* ar re6ulta ca /actorului speci/ic do,eniului in care se in care se ,ani/esta per/or,anta deose5ita* 9pe care Spear,an il ase6a in perec7e cu /actorulUgU : ii re)ine ponderde 4N O in reusitaBper/or,anta.

8


9/27

3.!. "iferente individuale privind inteligenta. Copii su#dotati, copii supradotati

In general* pentru a cunoaste capacitatea intelectuala a copiilor* se /olosesc 5aterii dteste care incearca sa surprinda /oarte ,ulte aspecte ce ar putea pune in e)identcunostiintele* calitatea operatiilor gandirii* i,aginatia si creati)itatea* a5ilitatile psi7o,otos.a.

De e8e,plu* Qec7sler Adult Inteligence Scale 9scara de inteligenta pentru adultprescurtat QAIS* continea* in /or,a re)i6uita din (?00* (( su5teste grupate in 2 scari= scar

)er5ala cu 1 su5teste 9in/or,atii* intelegere*arit,etica* ase,anari*nu,ar de ci/re* )oca5ular: scara de per/or,anta cu 0 su5teste 9identi/icarea partii ce lipseste dintr-un grup di,agini*o5tinerea unei i,agini din parti disparate* reali6area unor ,odele din cu5uri* aranarede i,agini ce redau o po)este* su5stituirea unor si,5oluri prin nu,ere:.

Ad,inistrat in /or,a standard si etalonat pe di)erse populatii* el per,ite ulterioec7i)alarea re6ultatelor indi)idului cu un anu,it ni)el al coe/icientului de inteligenta 9I: si,plicit caracteri6area sa ca /iind su5dotat* ,ediu sau supradotat.

Iata* dupa D.Qec7sler* (?00* clasi/icarile inteligentei o5tinute cu scarile QAIS sau QIS9ta5el preluat dupa Da)it6* S Jall* (?@:=

I Procenta O clasi/icare(N si peste(2N-(2?((N-((? ?N-(N? @N-@? N-? 1? si su5

2.2 1.(1.(0N.N(1.( 1.2.2

Deasupra ni)elului superior Superior %ediu superior 95rig7t nor,al: %ediu %ediu in/erior 9dull nor,al: Ca6 li,ita De/icient ,ental

LeWis "er,an* care i-a studiat intre (?20 si (?0?* ii nu,ea pe copii cu I de peste (ca /iind TdotatiU* pe cei cuI peste (4N ca /iind TsupradotatiU iar pe cei cu I peste (N ca /iin

TgeniiU. La celalalt pol* de/icienta ,intala sau oligo/renia este o stXre de inapoiere psi7icglo5ala 9intelectuala* a/ecti)a* )oliti)a: si ire)ersi5ila datoratX unor a/ectiuni cere5rale instalain perioada intrauterina* in cursul nasterii sau*uneori* in perioada copilariei.

Aceste a/ectiuni ,arc7ea6a se)er e)olutia indi)idului* li,itand-o la di/erite grade d7andicapare =

a: idiotie* cand indi)idul nu poate asi,ila nici ,acar li,5aul* )arsta sa ,intala 9indi/erende cea cronologica: /iind de circa doi ani

5: i,5ecilitate* cand indi)idul asi,ilea6a un li,5a si deprinderi si,ple de autoser)ire ,unca speci/ice unei )arste ,intale de circa sapte ani

c: de5ilitate ,intala* corespun6atoare ,entinerii unei )arste ,intale de circa opt-noua ancare-i per,ite indi)idului sa /ie educat in scoli speciale si sa preste6e unele acti)itati utile9Preci6a, /or,ula de calcul pentru Coe/icientul de inteligenta* Q Stern= 9Varsta ,entala)arsta cronologica: Y (NN::. "re5uie ,entionat ca re6ultatele la testele de inteligenta nu usti/ica auto,at cali/icati)de supradotat sau de/icient ,ental. In ca6urile de/icientei ,entale e)identiate la test* tre5uie s)eri/ica, daca cel testat nu are alte a/ectiuni 9de/icite de )edere* )ite6a sca6uta de citire scriere* sc7i6o/renie:* tre5uie sa in)estiga, de6)oltarea anterioara a indi)idului* adaptarea lusociala.

De ase,enea* dupa cu, spune si J Jalan in lucrarea a,intita* o e8plicatie a lipsei decorelare intre re6ultatele la aceste teste si per/or,antele ulterioare poate /i e8plicata prin

9


10/27

distinctia /acuta de uil/ord in (?0 intre gandirea con)ergenta- pe care se a8ea6a testelede inteligenta si gandirea di)ergenta-pe care se 5a6ea6a creati)itatea. Re,> C7au)in* (??*/ace distinctie intre indi)idul TtalentatU9dotat: si cel Tcreati)U* original* necon/or,isti,aginati). ri* e8ista creati)i care nu au re6ultate deose5ite la testele de inteligenta* dupacu, inteligentii nu sunt neaparat creati)i. A Einstein sau "o,as Edison au /ost considerati decatre pro/esorii lor ca /iind ele)i /oarte sla5i.

ase,enea eroare poate /i e8plicata si prin aceea ca cei supradotati se plictisesccand sunt su5solicitati la scoala* ca lor tre5uie sa li se asigure sarcini pe ,asura

capacitatilor. Iata ce s-ar putea /ace=- sta5ilirea de te,e de studiu indi)idual pe do,eniile de interes ale copilului

- sti,ularea aparitiilor 7o55>-urilor

- asigurarea unui ,entorat prin corespondenta* respecti) a unei legaturi cu un specialist indo,eniul pentru care copilul are interes* de regula pensionar.

!.. "imensiunile afectiv motiva\ionale ale personalit[\ii.

!.1. $otiva\ia

!.2. Interesele!.3. Afectivitatea

!.1. $otiva\ia este di,ensiunea cea ,ai i,portanta a orientarilor +i condiiilor carealcatuiesc lu,ea interna a persoanei* e8pri,nd o lege /unda,entala a psi7is,uluicondensnd in sine secretele /eno,enelor* laturile lor in)i6i5ile dar de/initorii +i 7otartoarepentru ceea ce sunt ele in esenta. %oti)aia poate /i de/inita ca ,odel su5iecti) al cau6alitatio5iecti)e* cau6alitate reprodusa psi7ic* acu,ulata in ti,p* trans/or,ata +i trans/erata prinin)atare +i educatie in ac7i6itie interna a persoanei. Cau6ele e8terne care deter,ina in ulti,ainstanta co,porta,entul de)in* prin interiori6are* ,oti)e ale conduitei +i acti)itatii 9 P.olu(?:.

oate mobilurile (cauzele) interne ale conduitei, fie ca sunt innascute sau dob/ndite,

constiente sau inconstiente, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte etc sunt reunitein conceptul de motiva\ie, spunea $.0osca, inca din 1243.

P.P.!e)eanu spunea ca in ,oti)aia u,ana regasi, trei categorii de /actori =

- tre5uintele* adica ne)oile* lipsurile* ceea ce-i tre5uie organis,ului sau /iintei u,anespre a se ,entine la anu,iti para,etri* spre a-si reali6a un anu,it ec7ili5ru 7o,eostatic. Se)or5este ast/el despre tre5uinte de 7rana* apa* aer* odi7na *so,n* caldura* )iata se8ualaprotectie sau ocrotire* dragoste* prietenie* sti,a sau prestigiu etc

- relatiile a/ecti)e +i atitudinile 9 /ata de altii +i /ata de sine: ce conduc la di)erse stare,otionale cu /unctie ,oti)aionala = dorinta* tea,a* an8ietatea* repulsia* /rustratia* na6uinta)rerea* dorul* speranta etc

- o5iectele +i i,preurarile i,ediate sau i,aginare care do5ndesc /unctie de scopuri*prin se,ni/icatia pe care o au ele pentru indi)id* prin /elul in care raspund ne)oilor sale7o,eostatice sau de de6)oltare.

4.(.(. $ecanismele motiva\ionale. &nul din ,ecanis,ele ,oti)aionale /oarte des in)ocat il repre6intacel 7edonist 9 principiul placerii: care a/ir,a ca o,ul cauta +i se angaea6a in acti)itati care-i procura placeresatis/actie +i tinde s[ le e)ite pe cele care-i pro)oaca neplacere* neca6* disco,/ort. Se rele)a ast/el legaturainti,a dintre ,oti)e +i )iata a/ecti)a* /apt ce /ace ca de ,ulte ori ele s[ /ie identi/icate una cu alta.

"otusi* spune V.Pa)elcu 9(?@(:* pute, a)ea +i situatii cnd nu ,ai e8ista concordanta intre satis/acereain planul 5iologic +i cel a/ecti). Satis/acerea in plan 5iologic poate inse,na insatis/actie in plan psi7ic. Sunsatis/acut ca a, ,ncat o pine dar a, o5tinut-o prin /urt sau agresarea altcui)a. A, o5tinut 5ani de la parint

10


11/27

pentru o )acanta la ,are* dar i-a, ,intit )i6a)i de per/or,antele ,ele scolare* o5tinnd o reco,pensane,eritata.

&n alt ,ecanis, in)ocat este cel al reducerii tensiunii pro)ocate de un de/icit 9 lipsa de 7rana* apa* so,ncon/ort etc: . data satis/acute* aceste ne)oi nu ,ai ,oti)ea6a ani,alul sau o,ul pna ce ec7ili5ru7o,eostatic se rupe din nou* o5ligndu-l s[ reia acti)itatile de natura sa-i acopere aceste de/icite.

Se /ace apel la un principiu din 5iologie* cel al 7o,eosta6iei* dupa care organis,ele tind sa-si ,entinapara,etrii constitutionali +i /unctionali la acelasi ni)el* tind a-si ,entine starea actuala. De6ec7ili5rele din plan/i6iologic 9 de/icit de 7rana* de apa etc : se traduc in plan plan psi7ic prin tre5uinte. ,ul ar /i deci ,oti)at prinne)oia stingerii acestor de/icite +i inlaturarea* pe aceasta cale a sti,ularii respecti)e. data saturarat* el nu ,a

doreste ,ncare 5a* ,ai ,ult* o5ligat s[ continue ingerarea aceluiasi ali,ent* )a trece la stari de greatade6gust* la conduite de e)itare 9 Ca5anac*(?(:.

Desigur* acest principiu poate e8plica in pri,ul rnd tre5uintele 5iologice* innascute* precu, cele de7rana* caldura* apa* etc dar +i unele din cele do5ndite 9 /u,atul* alcoolul s.a.:

;i totusi* +i in ca6ul ani,alului si* in special* la oa,eni* se o5ser)a angrenarea in acti)itati care nu sun,oti)ate de de/icite* de ne)oi 5iologice urgente* ci de tre5uinte de cautare a tensiunii* cautare de pro5le,e cetre5uie re6ol)ate.

Ast/el R.A.Jutler +i .F.arlo) au sesi6at o /oa,e de sti,ulare la ,ai,utele inc7ise in custi pre)a6utecu o5lon* ele desc7i6nd o5lonul spre a pri)i a/ara. Je8ton* eron +i Scott 9(?01: au platit 2N Z pe 6i unostudenti la colegiu pentru a participa la un e8peri,ent de pri)are sen6oriala = ei tre5uiau s[ stea culcati pecanapea* cu oc7elari transluci6i pe oc7i* pe perne in /or,a de u* cu ,inile in ,anusi etc 9 se incercaeli,inarea oricarei surse de sti,ulare )i6uala* auditi)a* tactila* ter,ica s.a.: . Dupa 2- 6ile acestia renuntau

pre/ernd ,unci grele +i ,ai prost platite. Alt e8peri,ent /[cut pe propria piele* cu, se 6ice* de psi7ologii eron* Doane* Scott 9(?01: con/ir,a ca

dupa ,ai ,ulte 6ile de pri)are organis,ul incepe s[ co,pense6e de/icitele sen6oriale prin aparitia de7alucinatii 9 )e6i 7alucinatiile celui ce rataceste in desert /[r[ apa :.

Asadar organis,ul u,an are o trebuinta de stimulare, respecti) de trebuinte perceptive, de activitatemanipulatorie sau de e!plorare * o,ul si,te ne)oia s[ /ie solicitat* si,te ne)oia unei acti)itati.

C7arlotte J7ler* studiind copiii /oarte ,ici* a constatat in a/ara tre5uintelor de 7rana* apa* ocrotire s.a. +o tendinta de a cunoaste* de a e8plora ,ediul inconurator* tendinta de a ,anipula o5iectele sau c7iar tendintade a in/luena creator ,ediul* de a-l ,odi/ica. S[ ne a,inti, din prelegerea despre in)atare ca6ul copilulucare studia6a un ter,o,etru 5agndu-l in gura* /recndu-l* lo)indu-l etc* aplicndu-i toate sc7e,ele decunoastere pe care le detine spre a )edea ce este +i la ce este 5un.

D.E.Jerla>ne 9(?0: )or5este despre o curiozitate perceptiva ]i una epistemica * pri,a /iind pre6enta +i la

ani,ale iar ulti,a /iind speci/ic u,ana* ,ani/estndu-se prin co,porta,entul orientat spre ac7i6itia decunostinte* /iind intarita 9sti,ulata: prin aceasta ac7i6itie.

Dar ne)oia de tensiune poate ,erge c7iar ,ai departe* in acest sens putnd /i citate ca6urilecautatorilor de sen6atii tari* care se angaea6a in actiuni riscante* in a)enturi sau acti)itati care-i satis/actoc,ai pentru ca le o/era o anu,ita do6a de risc 9 saritori cu parasuta* alpinisti* e8ploratori* ,ercenari etc:.

%. 'ucMer,an* care a aplicat un c7estionar la circa (N.NNN de oa,eni* incercnd s[ deter,ine dacane)oia ,ai ,are sau ,ai ,ica de ase,enea acti)itati se e8plica prin ni)elul de arousal 9 ni)el nati) dee8cita5ilitate +i sti,ulare corticala: speci/ic intro sau e8tra)ertitilor* atrage atentia asupra unor e/ecte secundarepri)ind integrarea sociala +i pro/esionala 9(?@:.

Cei care resi,t ne)oia unei inalte sti,ulari prin ase,enea actiuni pot reactiona prost daca-s plasati inlocuri de ,unca sau situatii sarace in sti,ulari 9rutina sau lipsa de solicitare:* aungnd s[ consu,e alcool saudroguri* in co,pensare. Cei cu aceasta tre5uinta ,ai sca6uta 9 ,ai pre)enti)i* ,ai /ricosi: considera unele dinactiunile lor prostesti* ne5une* de neinteles +i sunt ta8ati* la rndul lor* de catre cei a)enturosi ca /iind e8agerade precauti* stupi6i etc.

. Lindsle> 9(?0(: spunea ca in intelegerea ,oti)aiei este /oarte i,portant ni)elul general de acti)are ascoartei cere5rale 9 arousal :* el /iind esential cnd se,nalele )enite din e8terior )i6ea6a acti)area unuraspuns orientat spre scop.

Principiul dupa care indi)i6ii tind in ,od auto,at sa-si ,entina un ni)el opti, de arousal 9 e55*(?00 : +a/ir,aia c[ /ac acest lucru in ,od constient +i acti) 9 Jerl>ne* (?1N:* sunt de natura s[ e8plice reactiilepersoanei att in situatiile de pri)are ct +i in cele de suprasti,ulare sen6oriala.

Ast/el* +i in e8peri,entele de pri)are sen6oriala* +i in cele de suprasti,ulare sen6oriala* este a/ectatoc,ai acest ni)el opti, de sti,ulare* /apt ce-i deter,ina pe su5iecti s[ adopte co,porta,ente de e)itare a

11


12/27

acestor situatii. A, )a6ut e8peri,entul lui Je8ton* eron +i Scott* de pri)are sen6oriala* care atragea atentiaasupra ne)oii de sti,ulare de orice /el 9 cnd li se o/erea sansa s[ asculte inregistrari /oarte plicticoase precu,situatia stocurilor de ,ar/uri din ,aga6ine sau lecturi despre pericolul alcoolis,ului scrise pentru )rsta desase ani ei cereau repetarea lecturii :.

old5erger 9(?@2: a /acut un e8peri,ent opus* 5o,5ardnd cte)e ore su5iectii* care erau inc7isi intrun la5orator* cu sunete /oarte puternice +i i,agini /oarte intens colorate ale peretilor. a,enii de)eneau totade6orientati in ti,p +i spatiu* reali6au ,ai sla5 ,ulte sarcini cogniti)e +i a)eau uneori c7iar 7alucinatii. Aceastade6orientare se constata +i in situatii naturale* cnd /eno,ene de suprasti,ulare* catrasto/ice 9 cutre,uree8plo6ii* inundatii s.a.:* produc /ie 5locarea indi)i6ilor* /ie reacii neadaptate 9 ipete* /urie* plns isteric +.a.:

&n co,porta,ent speci/ic apare +i 3n ca6ul persoanelor intro)ertite sau e8tra)ertite* usti/icat de ni)elude arousal 9 e8cita5ilitate +i tensiune ner)oas[ a scoarei* deter,inate ereditar- constituional :. La intro)ertini)elul arousalului este ridicat* orice e8citant e8tern putnd duce la dep[+irea ni)elului opti, +i* prin aceasta* lade6organi6area acti)it[ii. La e8tra)ertii* di,potri)[* a)nd un arousal sc[6ut din /ire* e8citarea e8tern[ este5ene/ic[. Ei caut[ situatiile e8terne care )or creste acest ni)el spre ni)elul opti, de acti)itate. Ei cauta agitatia*prietenii* e8citatia de orice /el.

Re)elle* A,aral +i "uri// au /acut un e8peri,ent cu trei loturi de studenti pusi s[ lucre6e in trei situatii a: /oarte rela8ati 5: presati de ti,p c: presati de ti,p +i cu ca/eina. E8tra)ertitii au lucrat ,ult ,ai 5ine cndau /ost plasati in situatia c dect in situatia a iar la intro)ertiti situatia a /ost in)ersa* ceea ce con/ir,aipote6a de ,ai sus.

La rndul sau Corcoran 9(?2: a gasit ca in situatiile de reducere a arousalului 9 lipsa de so,n ce aproduce prin o5oseala o scadere a tonusului ner)os: un intro)ertit este ,ai per/or,ant dect un e8tra)ertit

Aceste e8peri,ente atrag atentia asupra di/erentelor indi)iduale predo,inant te,pera,entale care-i deter,ina

pe indi)i6i s[ reactione6e di/erit in aceleasi situatii* cautnd insa s[ re6ol)e aceeasi pro5le,a = ,entinerea ununi)el opti, de sti,ulare. Principiul e8plicati) al co,porta,entului este insa tot de natura 7o,eostatica.

!e)oia de actiune* de tensiune* curio6itatea in raport cu ,ediul a,5iant /ac insa tri,itere la un tip de,oti)are opus celui 7o,eostatic* respecti) la ,oti)ele de dezvoltare teoreti6ate de psi7ologia u,anista* inspecial de A. %asloW.

A5ra7a, %asloW a/ir,a ca o,ul tre5uie s[ /ie 9sa de)ina: ceea ce poate s[ /ie 9 s[ se i,plineasca deplinsa-si /ructi/ice integral potentele:.

"ot o ,oti)aie a de6)oltarii a)eau insa in )edere +i psi7ologii cogniti)isti 9"ol,an* AtMinson s.a.: cnda/ir,au ca oa,enii isi proiectea6a actele )iitoare prin aspiratii* asteptari* scopuri* pretentii 9 a,5itii: etc. Ee)aluea6a scopurile pe care +i le propun* i,portanta lor 9 )alenta pe care o au:* sansele de a atinge acestere6ultate propuse 9 e8pectanta: sau rolul acestor re6ultate in /acilitarea o5tinerii altor sti,ulente9instru,entalitatea lor: etc

Iata ca* )or5ind despre ,oti)aie* recurge, la /eno,ene cogniti)e 9e)aluarea se,ni/icatiilorpro5a5ilitatilor +i utilitatilor di/eritelor o5iecte* stari sau /eno,ene cu )aloare de sti,ulent :* a/ecti)e* )oliti)ecaracteriale 9atitudinile: +i c7iar te,pera,entale.

Care este atunci speci/icul ,oti)aiei Speci/icul consta in functia pe care o are /eno,enul in)ocat ca,oti).

.!uttin spunea ca ,oti)aia dispune de doua seg,ente = a: orientea6a* directionea6a co,porta,entucatre un anu,it scop 9declansarea actiunii: 5: energi6ea6a* sustine e/ortul /i6ic sau intelectual ce tre5uiedepus spre a atinge acel scop. La rndul lor* Q. JusMist +i D. er5ing 9(??N: spun ca ,oti)aia )i6ea6a treaspecte ,aore ale co,porta,entului = a: initierea +i orientarea co,porta,entului spre scopul speci/ic 5:intensitatea sau /orta co,porta,entului c: incetarea co,porta,entului.

;i %. olu 9(?0:* )or5ind despre speci/icul /unctiei reglatoare a ,oti)ului* acoperea in /apt cele tre

ele,ente ale de/initiei date de JusMist +i er5ing. Ast/el* el spune ca ,oti)ul generea6a* sustine +i orientea6aco,porta,entul +i ca e/icienta /unctiei reglatoare a ,oti)ului depinde de = po6itia pe care o ocupa el instructura acti)itatii I intrinseca sau e8trinseca: /orta de acti)are sau intensitatea gradul de saturatie* care cuct este ,ai ,are cu att )a ,oti)a ,ai sla5 9 +i deci )a conduce la incetarea co,porta,entului:.

Asadar a, putea spune ca ,oti)ul este acel /eno,en psi7ic care are sau do5ndeste /unctia de adeclansa* orienta +i ,odi/ica co,porta,entul iar ,oti)aia se constituie dintr-o totalitate de ,oti)e speci/icepersoanei* ca continut +i ,od de structurare 9 ierar7i6are dupa ni)elul de i,portanta :.

!.1.2. Clasificarea motivelor. Varietati de clasi/icare di7oto,ica a ,oti)elor sunpre6ente c7iar in de/initia data ,oti)aiei de catre A.Rosca* pre6entata anterior = ,oti)einnascute sau do5ndite* constiente sau inconstiente.

12


13/27

P.Fraisse 9(?N: distingea trei tipuri de ,oti)aii = ,oti)aii biogenice, psihogenice9a,5ele /iind ,oti)e pri,are* nein)atate : +i dob/ndite. In rndul celor psi7ogenice includeatre5uinta de sti,ulare sen6oriala +i de perceptipe cea de e8plorare +i ,anipulare :. %aacceptata este i,partirea ,oti)elor in /i6iologice* psi7ologice +i sociale.

&na din cele ,ai cunoscute categorisiri a ,oti)elor este cea /acuta de A.%asloW in(?04 9 pira,ida cu cinci trepte: +i co,pletata in (?N 9 ulti,ele trei trepte:.

A.%asloW reprosa )ec7ilor a5ordari /aptul ca ase6a ,oti)ele precu, te)ile intr-ogra,ada* una lnga alta* /[r[ a distinge un principiu de structurare a ,oti)elor persoanei

Studiile clinice e/ectuate de el l-au condus spre constatarea ca oa,enii acorda cea ,a,are i,portanta ,oti)aiei reali6arii depline a tuturor posi5ilitatilor de care dispun* dar caaceasta ,oti)are nu de)ine acti)a dect daca treptele anterioare au /ost satis/acute.

Deci o,ul a5ordea6a )iata de la 5a6a pira,idei spre )r/ +i in ,o,entul in care,oti)aia unui anu,it ni)el este satis/acuta in proportie de circa @0 O co,porta,entuincepe s[ /ie ,oti)at de ,oti)aia i,ediat superioara. n /igura de ,ai sus epre6entat[ pira,ida ,oti)elor u,ane* dup[ A. %asloW.

Cele ,ai ,ulte dintre cercetarile ulterioare au contra6is insa e/icienta acestui ,ode,oti)aional in pri)inta actiunilor curente in care se angaea6a oa,enii* el /iind ,aconcordant cu proiectarea ,oti)elor indi)iduale de-a lungul intregii )ieti. De /apt a /os

contra6isa aceasta ierar7ie* care este statica +i uni)ersal )ala5ila pentru orice o,. In /aptoa,enii au propriile lor ierar7ii +i pot /i ,oti)ai de tre5uinte superioare c7iar daca unele dincele in/erioare n-au /ost satis/acute. Atentia acordata ,oti)aiei reali6arii de sine 9selreali6ation: a 5ene/iciat insa de /oarte ,are atentie in studiile ulterioare.

alta clasi/icare de larga circulatie distinge intre ,oti)aiile intrinseci +i cele e!trinseciCea ,ai cele5ra a5ordare*in acest sens* apartine lui Fr. er65erg +i cola5. 9(?0?*(?11:.

Conceptul c7eie este cel de crestere psi7ologica* descris prin = dorinta de a cunoaste,ai ,ult* capacitatea de a /ace relationari di)erse intre cunostintele detinute* capacitatecreatoare* e/icienta in condiii a,5igue* originalitatea 9solutii personale: +i o capacitate realade crestere 9 de6). psi7ica:.

13


14/27

El a constatat ca e8ista o categorie de ,oti)e* de continut* care per,it crestereapsi7ica* ,oti)ea6a prin ele insele actul angaarii in acti)itate prin /aptul ca o/era satis/actiintrinseci* gasite in c7iar atingerea lor* in a5senta unor reco,pense e8terne = reali6areasarcinii* recunoasterea de catre altii a acestei reali6ari* ,unca in sine 9 natura ,uncii epotri)ita su5iectului* ii /ace placere:* responsa5ilitatile pri,ite* sansele de a)ansarepro/esionala.

Aceste ,oti)e sunt legate de eul sau ego-ul /iecaruia* punnd in )aloarepersonalitatea.

alta categorie de ,oti)e* de conte8t* se re/era la ,ediul in care s[ des/asoaraacti)itatea* ele ne/iind de natura s[ produca satis/actii ci* di,potri)a* a5senta lor conducespre insatis/actii pro/esionale = conducerea co,paniei* raporturile cu se/ii* cele cu colegiisalariul* condiiile de lucru.

Cercetarile ,ai recente nu ,ai /ac o distinctie att de transanta intre ,oti)aiaintrinseca +i e8trinseca* )or5ind ,ai ,ult de /unctii sau /or,e ,oti)aionale ce pot /i cndintrinseci* cnd e8trinseci* in raport cu alte /eno,ene ,oderatoare.

Ast/el* )or5ind despre ,oti)aia in)atarii scolare* %alone +i Lepper 9(?@: disting sapte/or,e de ,oti)aie. Patru sunt indi)iduale +i sunt intotdeauna intrinseci* caci re6ultateleo5tinute tin de interiorul persoanei 9loc intern: = curio6itatea* pro5le,ati6area* controlu

asupra acti)itatii 9autocontrol: +i /ante6ia. Celelalte trei /or,e sunt interpersonale* depind derelationarea cu altii +i nu doar cu sarcina de lucru* /iind uneori intrinseci* alteori e8trinseci saude a,5u alte /eno,ene ,oderatoare

Varietatea ,oti)elor se poate a/ir,a +i pe alte criterii.

J. 'KrgK distinge intre tre5uinte +i i,pulsuri 9 unde tre5uintele cuprind aspectele decontinut iar i,pulsul aspectul procesual al acelorasi tre5uinte:* ca +i de intentii* )alente +tendinte ,oti)aionale.

Intentia ar /i o tre5uinta in care su5iectul a decis s[ se angae6e* /or,ulndu-si scopulcu autorul cu)ntului iar )alenta se re/era la )aloarea de sti,ulent a o5iectelor sau/eno,enelor ce pot satis/ace o tre5uinta* o5iecte ce nu pot ,oti)a su5iectul dect daca

e)oca o anu,ita tre5uinta. I,i este /oa,e dar o /riptura are o )aloare ,ai ,are de sti,ulent9)alenta: dect o 5ucata de ,a,aliga.

In s/rsit* tendinta se e8pri,a in ocul persoanei intre )alente po6iti)e +i negati)e* /iindla


15/27

%ai departe* pentru ca inteniile s[ de)ina aciuni* tre5uie ca +i ele s[ treaca printr-un al/iltru consecuti) pri,uia. Daca +i acest /iltru este depasit* procese de autoreglare cogniti)asunt acti)ate* protend intentia retinuta de alte intentii co,petiti)e* care ar tinde a di,inua/orta ,oti)atoare* angaarea in actiune. Intentiile ce esuea6a la ulti,ul /iltru trec in ,e,oria delunga durata* capatnd ,ai degra5a o /unctie de interes curent dect de intentie acti)a.

Privind motiva\ia invatarii scolare, e8ista de ase,enea alte ,ulte clasi/icari.S.Jruner )or5este de ,oti)e intrinseci sau e8trinseci acti)itatii.

%.V.Seagoe distinge patru categorii de ,oti)e = a: intrinseci +i e8trinseci 5: carein/or,ea6a asupra sarcinii +i ,odului de reali6are a sa 9/eed-5acM: c: care apelea6a lae,oti)itate* prin succes sau esec d: ,oti)e sociale.

D.Vintilescu 9 (?: /ace ur,atoarea clasi/icare=

Dupa criteriul continutului psi7ologic al ,oti)elor* a)e, ,oti)e precu, = dorintelena6uintele* senti,entele*con)ingerile*aspiratiile atitudinile* interesele +i aptitudinile.

Dupa criteriul relatiei dintre ,oti)-in)atare-scop* e8ista doua categorii = a: ,oti)ee8trinsece in)atarii* ce-l deter,ina pe ele) s[ in)ete dupa scopuri e8terne in)atarii* cu)aloare sanctionala po6iti)a sau negati)a = dorinta de a pri,i o nota 5una* de a /i laudat*reco,pensat. de a-i intrece pe altii* aspiratia spre un pre,iu* tea,a de nota prosta sau

pedeapsa s.a. 5: ,oti)e intrinsece in)atarii* care o/era satis/actii prin re6ultatelecunoasterii = curio6itatea episte,ica* interesele cogniti)e +i pro/esionale* dorinta de prestigiudorinta de a detine co,petenta superioara* pro/esie inalta ca statut social etc

Cea ,ai intens studiata ,oti)aie* in raport cu in)atarea* a /ost cea )i6nd ,oti)aiareali6arii* insa in acceptiunea de ne)oie de succes* de per/or,anta 9ac7ie)e,ent:* studiile/iind /unda,entate pe teoria lui .Q.AtMinson s.a. 9(?0*(?0:.

AtMinson spune ca /orta cu care un su5iect ur,areste reali6area unei sarcini depindede ,ai ,ulte ele,ente= /orta ,oti)aiei de a o5tine succesul 9%s: /orta ,oti)aiei de a e)itaesecul 9%e:* pro5a5ilitatea perceputa de a o5tine succesul 9P* adica esti,area sanselor: +)aloarea de sti,ulent in ca6 de succes 9 I* adica )aloarea de instru,ent a re6ultatului o5tinut

in accederea la anu,ite reco,pense sau sti,ulari intrinsece:. Valoarea de sti,ulent asuccesului este co,ple,entara pro5a5ilitatii de succes* deci I \ ( - P. In acest ca6 /orta,oti)ului 9F,: este egala cu su,a de 9 %s-%e: 8 P 8 I.

For,ula distinge in pri,ul rnd intre su5iectii cu tre5uinta de per/or,anta +i cei an8iosila care le e /rica s[ se angae6e in sarcini datorita neincrederii in posi5ilitatile lor* pentru a nuse /ace de rs etc. SJ. Sarason* .%andler* P.. Craig7ill au constatat ca su5iectii cuan8ietate redusa co,it ,ai putine greseli cnd succesul e pus in relatie cu prestigiupersonal +i ,ai ,ulte daca nu este i,plicat eu-l* prestigiul.

A. Cos,o)ici* in lucrarea citata* (??@* spunea ca pentru procesul educati) suni,portante cate)a ,oti)e /unda,entale =

- atasa,entul copilului /ata de ,a,a sa* a carei pre6enta ii satis/ace ne)oia deprotectie si-i da senti,entul de securitate* /oarte i,portant in da6)oltarea sa ,entala s/i6ica*

- tendintele agresi)e ce se ,ani/esta la unii copii* ele)i si care depind in ,od esentiade e8e,plele date de cei din ur. De aici necesitatea incuraarii in scoala a unui cli,atpasnic* de cooperare* cu incuraarea ,ani/estarilor de prietenie* altruis, s.a.

- tendinta de in/luientare creatoare a ,ediului* legata de ,oti)atia de reali6are *ao5tinerii succesului si recunoasterii sociale.

Pri)ind ,oti)atia scolara* A Cos,o)ici distinge* ca ,oti)atii e8trinseci =

15


16/27

- dorinta de a/iliere* care-l /ace sa in)ete spre a /ace placere /a,iliei si in)atatoruluisau pro/esorului. Ast/el el este acceptat cu placere in colecti)itate 9/a,ilie* scoala: sau in grupude prieteni.

- tendinta sau tre5uinta nor,ati)a* aceea de a respecta regulile si nor,ele prescrise*cererea parintilor sau scolii ca el sa in)ete carte si sa se co,porte /ru,os.

- tea,a de consecintele neascultarii 9/rica de pedeapsa: sau de e/ectele negati)e pe ter,en lung ale lipsei de pregatire scolara 95locarea accesului pe piata ,uncii sau la carier5une:.

- a,5itia* dorinta de a /i printre pri,ii* ca raspuns la tre5uintele de sti,a* prestigiu*

recunoastere a )alorii sale* putere. Acesti copii se recunosc dupa gradul ,are de i,plicareridica ,ana sa spuna ce stiu* sunt suparati cand au gresit raspunsurile* sunt pre6enti la toat,ani/estarile scolare si e8trascolare.

Pri)ind ,oti)atia intrinseca* re,arca, curio6itatea* dorinta de a a/la tot ,ai ,ulteaspiratia spre co,petenta* spre a /i un /oarte 5un pro/esionist. Aceste ,oti)e tre5uieincuraate* o/erind per,anent ele)ilor e8e,ple de oa,eni reali6ati* inde,nandu-i sa sestraduie spre a se desa)arsi pro/esional* atat pentru 5inele propriu cat si pentru a-l celorlalti.

!.2. Interesele. Sunt tot /or,e de ,oti)are* ,ai co,ple8e* de/inite ca orientari acti)e +dura5ile spre anu,ite genuri de acti)itati. Aceste orient[ri se spriin[ pe corespondena dintre o

ne)oie intern[ a persoanei +i anu,ite o5iecte* /eno,ene sau tipuri de acti)it[i. Indi)idul caut[ +)rea s[ g[seasc[ lucruri sau preocup[ri care-i plac* 3I produc satis/acii +i pe care le pre/er[ 3n,od relati) constant* dura5il.

A+adar* interesele se originea6a intr-o tre5uinta sau ne)oie. Sunt totodata e8presia uneatitudini e,otional-cogniti)e* il atrag pe su5iect att prin satis/acerea curio6itatii episte,icect +i prin gradul de atractiti)itate* pre/erinta pentru ele.

Interesele se spriina +i pe atitudini* care /a)ori6ea6a cristali6area anu,itor interese +se de6)olta apoi pe sea,a intereselor ce au de)enit acti)itati e/ecti)e. n /ine* s-a a/ir,at +leg[tura dintre interese +i aptitudini* 3n sensul c[ aptitudinile se de6)olt[ ca o prelungire a unuinteres dup[ cu, +i interesele pot apare e8act 3n do,eniile pentru care indi)idul este ,aidotat.

E8ist[ deci toate pre,isele ca interesele s[ ,oti)e6e intrinsec persoana. Inca din (?4@Post,an s.a. au de,onstrat rolul intereselor in cresterea per/or,antei. Au o5ser)at ca intr-osarcina de recunoastere a cu)intelor pre6entate la ta7iscoscop 9 aparat ce per,ite o e8punerescurta a cu)intelor: su5iectii )edeau 9reuseau s[ citeasca sau recunoasca: /oarte ,ultecu)inte legate de interesele lor +i ,ult ,ai putine nelegate de aceste interese. Pragul sen6oriascadea la do,eniul ce-l preocupa +i crestea la cel neinteresant.

Interesele lor au /ost depistate prin c7estionarul lui Allport +i Vernon* care opera cuclasi/icarea intereselor dupa E. Spranger.

E.Spranger a descris sase /or,e de e8istenta* interese do,inante 9)e6i Cos,o)ici(??1*p.2N(: * )or5ind de =

a: tipul teoretic* preocupat de cunoasterea ade)arului* studii* stiinta... 5: tipul econo,ic* a)id de 5ani* 5ogatie c: tipul estetic* iu5itor de /ru,os d: tipul social* socia5il* preocupat de soarta oa,enilor* carita5il... e: tipul politic* dornic de putere* do,inator... /: tipul religios* orientat spre a5solut* ,eta/i6ic...

Sunt +i alte criterii de clasi/icare a intereselor . I,portant este 3ns[ s[ se constate nunu,ai pre6ena unui anu,it interes* ci s[ se deter,ine +i potenialul s[u de acti)are +,ani/estare +i /actura sau ni)elul s[u. Interesul poate s[ se re6u,e la tendina de a se

16


17/27

in/or,a a o,ului dar poate ,erge +i spre ni)elul interesului +tiini/ic sau a celui creati) 9%Rocco:.

Interesele se includ 3n structura personalit[ii* ca un su5siste, orientati).

4.. Afectivitatea.

Spunea, despre interese c[ repre6int[ orientari active ]i durabile spre anu,ite genuri deacti)itati. Aceste orient[ri se spriin[ pe corespondena dintre o ne)oie intern[ a persoanei +

anu,ite o5iecte* /eno,ene sau tipuri de acti)it[i. Indi)idul caut[ +i )rea s[ g[seasc[ lucruri saupreocup[ri care-i plac* 3i produc satis/acii +i pe care le pre/er[ 3n ,od relati) constant*dura5il.

Concordana sau discordana dintre ne)oile* tendinele* inteniile persoanei +i dateleunei anu,ite 3,preur[ri din )ia[ 9 cnd apare raportarea la un o5iect* persoan[* 3nt,plaresau situaie de )ia[: se e8pri,[ +i 3n plan a/ecti)* su5iectul sim\ind ]i tr[ind o anu,it[ stare sauproces a/ecti) +i* i,plicit* o anu,it[ tendin[ de aciune=

- de pre/erare- acceptare* pl[cere +i tendin[ de c[utare +i apropiere- de respingere- re/u6* nepl[cere +i tendin[ de e)itare- de indi/eren[ a/ecti)[ +i lips[ de reacie ,otorie A/ecti)itatea e de/init[ cel ,ai si,plu ca o proprietate a persoanei de a resi,i e,oii +

senti,ente* ca ansa,5lul proceselor* st[rilor +i relaiilor e,oionale sau a/ecti)e. St[rile a/ecti)ese,nalea6[ speci/ic relaia inti,[ a indi)idului cu a,5iana 9 3,preurarea de )ia[-cu, ode/inea P.P. !e)eanu:. Ele ne spun dac[ ce)a este sau nu este 3n regul[ cu noi 3ntr-unanu,it conte8t 9. Allport:.

Caracteri6area /or,elor 3n care se ,ani/est[ )iaa a/ecti)[ a persoanei cunoa+te o,are )arietate. Vo, pre6enta o clasi/icare ,ai recent[* a lui A. Cos,o)ici 9 (??1:.

Acesta /ace distincia 3ntre a/ectele statice- caracteri6ate prin /aptul c[ reaciilepro)ocate de ele sunt ,o,entane 9(. st[rile e/ecti)e ele,entare = durerea sau pl[cereasen6orial[ agrea5ilul sau de6agrea5ilul 2. dispo6iiile . e,oiile : +i a/ectele dina,ice-caracteri6ate prin /aptul c[ reaciile pro)ocate de ele sunt ,ai pro/unde* ,ult ,ai sta5ile*

,oti)nd co,porta,entul pe ter,en lung 9 senti,entele +i pasiunile :. Asadar* ceea ce percepe, noi poate /i agrea5il 9 un auto,o5il nou si /ru,os* tineri plin

de )eselie ...: sau de6agrea5il 9gunoi aruncat pe strada* so5olani* /leg,a pe os...:E,oiile sunt st[ri a/ecti)e de scurt[ durat[ pro)ocate de o 3,preurare de )ia

[ real[ 9a, c+tigat la loto* ,i-au /urat 5anii s.a.: sau i,aginar[ 9)e6i e,oiile la un /il, degroa6[ sau tele-no)ele:* a)nd o intensitate sla5[* ,ilocie sau e8tre, de puternic[.

Dispo6iiile sunt st[ri a/ecti)e de intensitate sla5[* cu durat[ de cte)a 6ile sau cel ,ulcte)a s[pt[,ni* re/lectnd starea de a /i 5ine dispus sau r[u dispus* irita5il sau lini+tit. Dac[ a,picat un e8a,en care-,i stric[ pl[cerea )acanei de )ar[* ,ai ,ult ca sigur c[ )oi /i prost dispuscel puin cte)a 6ile* dac[ nu o s[pt[,n[ sau dou[.

Patru e,oii sunt ,ai cunoscute = /rica 9 teroarea sau groa6a:* ,nia 9/uria:* tristeea9disperarea:* )eselia 9 5ucuria e8plo6i)[ sau e8u5erana:. For,ele redate 3n parante6ee8pri,[ toc,ai intensitatea cea ,ai puternic[ a acestor /or,e de e,oii* ,oti) pentru care sunnu,ite e,oii-+oc. &nii autori le nu,esc a/ecte. Alii /olosesc ter,enul de a/ect ca un sinoni,al a/ecti)it[ii. alt[ e,oie este cea de ,irare.

Senti,entele +i pasiunile sunt structuri ,ai co,ple8e 3nglo5nd ne)oi* tendineinterese* aspiraii relati) sta5ile* cu ,are /or[ 3n orientarea* energi6area +i reglareaco,porta,entului. Se )or5e+te de senti,ente /a[ de oa,eni sau alte /iine 9 iu5ire* ur[:* desenti,ente estetice* intelectuale* ,orale s.a. Pasiunile re/lect[ intensitatea ,a8i,[ asenti,entelor* ele /iind de-a dreptul 3nro5itoare* /ie c[ e )or5a de pasiuni po6iti)e 9 iu5irea

17


18/27

pasiunea +tiini/ic[ sau artistic[:* /ie c[ e )or5a de pasiunile negati)e* de pati,i 9 a 5eiei*drogului* ocului de noroc +.a.:.

Incercand o clasi/icare grosso ,odo a senti,entelor* A Cos,o)ici distinge intresenti,entele in/erioare 9care ar /i in relatie cu interesele personale*asadar ,ai egocentriste: scele superioare* care se i,part si ele in= a: senti,ente ,orale 9 dragostea de ,uncasenti,entul dreptatii* patriotis,ul: 5: senti,ente estetice 9 trairea /ru,osului in arta si naturaaspiratia spre creatie..: c: senti,ente intelectuale 9aspiratia de a sti cat ,ai ,ulte* de are6ol)a pro5le,e ..:.

St[rile a/ecti)e au ,ai ,ulte caracteristic* dintre care a,inti,9dupa A. Cos,o)ici: =

-au tendina de polaritate* e8pri,nd o apreciere sau atitudine po6iti)[ sau negati)[

9pl[cere-nepl[cere* iu5ire-ur[* acceptat-respins:. Starea de indi/eren[ este cel ,ai adeseatran6itorie.

- sunt su5iecti)e* /ie c[ ne raport[, la planul personal 9 o 5ere rece 3,i place nespus pe canicul[ dar nepl[cut[ pe un ger n[pra6nic:* /ie 3n plan interpersonal 9 aceea+I 7ain[ 3,place ,ie iar tu n-o supori:.

- au tendina de totalitate* 3n sensul c[ aprecierea a ce)a sau cui)a se /ace 3n /unciede e,oia sau senti,entul do,inant* ignornd aspectele contrare 9 la persoana de care ,-a,3ndr[gostit nu )[d de/ectele sau ,i se par lucruri lipsite de i,portan[ :.

- sunt transsituationale in sensul ca in/luientea6a conduita si atunci cand situatia saupersoana pe care se /ocali6ea6a senti,entul nu sunt pre6ente* spre deose5ire de e,otii care

ar /i strans legate de situatia traita in pre6ent.

A+adar* tr[irile a/ecti)e au o /uncie /oarte i,portant[ 3n co,porta,entul u,an* eleper,ind o reglare pro,pt[ a co,port[rii* 3n ,ulte ca6uri reacia o,ului /iind 3n /uncie dea/ectul do,inant +i nu o re6ultant[ a deli5er[rii. Reacion[, la situaie /[r[ s[ udec[, su/icient/ie din cri6[ de ti,p* /ie datorit[ unor particularit[i ale personalit[ii 9 i,pulsi)itate* agresi)itate :.

Dintre di,ensiunile 9particularit[ile: a/ecti)it[ii nelipsite din 3ncerc[rile de descriere apersonalit[ii u,ane a,inti, = e,oti)itatea sau none,oti)itatea* sta5ilitatea e,oti)[ sauan8ietatea 9ne)ro6is,ul:.

Pri)ind formarea de sentimente superioare in conte%tul vietii scolare* A Cos,o)ic

,entionea6a ,ai ,ulte ,odalitati de reali6are a acestui de6iderat=- de6)oltarea* la ele)i* a senti,entului co,uniunii sociale* a dispo6itiei spre

cola5orare* intrautorare* solidaritate sociala. In acest sens este indicata ,ai degra5aacti)itatea didactica pe grupe si cola5orarea decat studiul indi)idual. Se pot /olosi di/erite alteprileuri spre a incuraa acti)itatea in co,un= ser5arile scolare* e8cursiile* organi6area de

ocuri* concursuri etc*- acordarea de reco,pense 9laude* pre,ii* panou de onoare : spre a incuraa

co,porta,entele /a)ora5ile in)atarii*- ,ani/estarea unei e8igente 5ine do6ate* gradate* de natura a tine in pri6a

per,anent ele)ul* propunand sarcini pe care ,aoritatea ele)ilor le pot re6ol)a prin studiuconcentrat si adaugand ni)ele de di/icultate nu,ai dupa ce sarcinile date au /ost re6ol)ate cusucces. !u )o, o5tine ni,ic dand nu,ai note de ? si (N* /ara a distinge intre per/or,antele

ele)ilor* di,potri)a* ii )o, descuraa atat pe cei ,erituosi cat si pe lenesi.- rolul de ,odel al pro/esorului tre5uie sa /ie acti)* ele)ii tre5uie sa )ada ca pro/esoru

are pasiune pentru pro5le,atica pe care o pre6inta* ca are co,petenta pro/esionala si tactpedagogic. radul de i,plicare al pro/esorului atat in acti)itatea scolara cat si in ceae8trascolara ca si ni)elul la care isi e8ercita acti)itatea repre6inta pentru ele)i un reper*un,odel* un standard* si poate de)eni un co,porta,ent i,partasit.

%oti)aia +i st[rile a/ecti)e sunt insepara5ile. Leg[tura dintre ele este )i6i5il[ indeose5cnd se )or5e+te de /rustrare sau con/licte ,oti)aionale.

18


19/27

Sentimentul sau starea de frustrare apare cnd 3ntre indi)id +i scopurile sale9o5iecte* st[ri-situaii sau persoane dorite: apare un o5stacol 95arier[:.Este )or5a de uncon/lict 3ntre indi)id +i ,ediu.

Situaia poate /i coriat[ /ie prin eliminarea barierei 9 a, /ost respins la un e8a,en dead,itere* 3n)[ ,ult ,ai serios +i 3nl[tur ast/el o5stacolul din dru,ul spre /inali6area/acult[ii:* /ie prin ocolirea barierei 9 )oi da e8a,en la un alt institut* unde concurena e ,a,ic[* e8igenele sunt sc[6ute:.

Dac[ nu se reu+e+te ast/el* pot apare reac\iile compensatorii ale st[rii de /rustrare =-su5stituirea scopului 9 nu pot /i 3,preun[ cu o persoan[ dorit[* a+a c[ ,[ oriente6 sau

)oi c[uta o alta un accident ,[ 3,piedic[ s[ ,ai /ac sport de per/or,an[* )oi de)eni antrenorsau interpret de ,u6ic[-)e6i ca6ul lui ulio Iglesias:.

-su5stituirea o5iectului reaciei 9 sunt /uncionar iar un client ,[ stresea6[ prin )or5eurte* a,enin[ri* repro+uri. %[ tre6esc desc[rcndu-,i ner)ii pe un coleg sau* auns acas[* peun ,e,5ru al /a,iliei:.

A+adar* indi)idul adopt[ di/erite r[spunsuri co,porta,entale spre a /ace /a[ st[rii de/rustrare* unele care 3nl[tur[ sau di,inuea6[ /rustrarea* altele nepotri)ite.

Dup[ R.F.%aier* persoanele pot adopta conduite agresi)e 9 )e6i ca6ul ,inerilor ce sesi,eau /rustrai :* de rese,nare 9 )e6i ca6ul pensionarilor :* de regresiune 9su5alternu,u+truluit continuu* ce se li,itea6[ la un co,porta,ent in/antil = a spune doar da* da* da* a+aeste* desigur* a)ei dreptate: sau de /i8are anor,al[ 3n r[spunsuri stereotipe 9 ,otorul ,a+ini

nu porne+te dar eu dau la c7eie cu 3nc[p[nare* 3nurnd de /oc:.Psi7anali+tii )or5esc de reac\iile de ap[rare a eului * precu, re/ularea 9a 3ncerca s[ uii

s[ ignori cau6a /rustr[rii* 3,pingnd-o 3n su5con+tient:* co,pensarea prin /anta6[ri 9 a teco,place 3n )ise ce-i crea6[ ilu6ia c[ e+ti sau )ei de)eni cine)a:* identi/icarea 9 te identi/iccu copilul t[u +i po,pe6i 3n el ,editaii dup[ ,editaii spre a aunge ce i-ai dorit tu = ,aresporti)* ,are doctor etc:* raionali6area 9 a usti/ica o conduit[ repro5a5il[ prin alte argu,entedect cele reale= calo,nie6 un coleg 3n /aa iu5itei lui pentru c[ a+ )rea s[ o cuceresc eu dareu usti/ic calo,nia prin aceea c[-i doresc 5inele /etei: +.a.

Disco,/ortul psi7ic apare nu nu,ai 3n ca6ul con/lictului indi)id-,ediu* ci +i 3n plane8clusi) intern* cnd persoana tre5uie s[ aleag[ 3ntre di/erite ,oti)aii* dorine sau tendine dea reaciona relati) egale ca /or[. Este )or5a de conflictul motiva\ional* de o disonan

[ cogniti)[ +iBsau a/ecti)[.


20/27

cele ,ai sta5ile +i se ,ani/est[ 3n cele ,ai di/erite /or,e ale )ieii psi7ice +i co,port[rii* au/[cut ca ele s[ /ie /oarte ,ult /olosite 3n descrierea tipurilor de personalitate.

Cea ,ai )ec7e clasi/icare +i descriere a te,pera,entelor se datorea6[ lui ipocrate94oo 3.e.n: +i alenus 9(0N 3.e.n.: care* pe 5a6a o5ser)aiilor +i /ilo6o/iei epocii* au /[cut oleg[tur[ 3ntre ele,entele cos,ice considerate pri,ordiale 9 aer* p[,3nt* /oc* ap[: +i u,orile97or,ones- lic7ide sau secreii: ale corpului u,an* respecti) sngele* 5ila neagr[* 5ila gal5en[ +i /leg,a* +i c7iar cu anoti,purile anului.

Au )or5it ast/el de patru tipuri de te,pera,ent* denu,ite dup[ u,oarea ce predo,ina3n a,estecul 9 te,perare \ a,estecare: de u,ori speci/ic cui)a =

-sang)inic= predo,inana sngelui=

repre6int[ aerul +i e plin de energie +i ,o5ilitate9sc7i,5[tor: ca pri,[)ara- coleric = predo,inana 5ilei gal5ene* repre6int[ /ocul* torid ca )ara*- ,elancolic = deter,inat de 5ila neagr[* repre6int[ p[,ntul +i toa,na- /leg,atic = deter,inat de /leg,[* repre6int[ apa +i* respecti)* iarna.

Studiind particularit[ile siste,ului ner)os* I.P. Pa)lo) a selecionat trei criterii de5a6[ 9/ora siste,ului ner)os* ec7ili5rul dintre procesele de e8citaie sau in7i5iie* ,o5ilitateaproceselor ner)oase:* care i-au per,is s[ identi/ice +i s[ corele6e cele patru tipuri de siste,ner)os g[site de el cu cele patru tipuri de te,pera,ente cu 5a6[ endocrin[ descrise de /ilo6o/iantici =

/ora s.n. ec7ili5rul e-i ,o5ilitatea p.n.

sang)in puternic ec7ili5rat ,o5il/leg,atic puternic ec7ili5rat inertcoleric puternic neec7ili5rat,elancolic sla5

Fiecare tip poate /i caracteri6at prin tr[s[turi po6iti)e +i tr[s[turi negati)e.Sang)inicul e plin de energie +i acti)is,* adapta5il* ec7ili5rat* pre)alent opti,ist

socia5il* 5ine dispus* cu o /ire desc7is[* cu reacii rapide* dar se poate carcteri6a +i prinnestatornicie* super/icialitate* lips[ de concentrare +.a.

Fleg,aticul este perse)erent* cu ,are )oin[* cu snge rece* 5un[ dispo6iie* ec7ili5ratcal,* prietenos*tolerant* de 3ncredere dar poate /i +i ine8presi)* lent 3n reacii* ,a

neco,unicati) +i neadapta5il la situaii noi* pedant* co,od* ,onoton.Colericul are reacii rapide* )ia[ a/ecti)[ +i reacii 5ogate* intense* pline de pasiune*

)oin[ puternic[* pl[cerea de a se lupta cu o5stacolele* /ire desc7is[* u+or de G citit H poate /i +prea irita5il* /urios* agresi)* p[rtinitor* do,inator +i 3nc[p[nat* cu treceri rapide de la o stare laalta.

%elancolicul este sensi5il* interiori6at* cu senti,ente pro/unde +i dura5ile* con+tiincios +dependent* cu si,ul datoriei* e8agerat de e8igent cu sine. E 3ns[ +i lent sau ine8presi)* cureacti)itate redus[* pesi,ist* retras* trist* nencre6[tor 3n sine.

Desigur* tipurile pure sunt /oarte rare +i* de alt/el* dac[ tipurile de siste, ner)os potr[,ne nesc7i,5ate pe parcursul )ieii* /or,ele de ,ani/estare a particularit[ilote,pera,entale suport[ in/luena celorlalte di,ensiuni ale personalit[ii* a /actorilor socio

culturali din ,ediu.

"r[s[turile pre6entate 3n descrierile de ,ai sus /ac tri,itere +i la alte criterii saudi,ensiuni dup[ care poate /i descris te,pera,entul* cu, ar /i cele legate de acti)is,inacti)is, 9dup[ /or[* energie* dina,is,:* pri,aritate-secundaritate 9 dup[ tendina de a tr[3n pre6ent- a reaciona operati) la sti,ul[rile e8terne pri,are sau de a tr[i 3n trecut- de ar[,ne su5 in/luena i,presiilor trecute* secundare: sau intro)ersiune- e8tra)ersiune.

Folosindu-se de trei criterii e)ideniate de psi7ologii olande6i e>,ans +i Qiers,a*respecti) emotivitatea* activismul +i r[sunetul 96is +i ecou* cu re/erire la pri,aritate-

20


21/27

secundaritate :* scoala caracterologig[ /rance6[ 9 Le Senne* . Jerger +.a.: descrie opt tipurite,pera,entale.

Se /olosesc distinciile 3ntre a /i e,oti) 9E: sau none,oti) 9nE:* acti) 9A: sau nonacti)9nA: +i pri,ar 9P: sau Secundar9S:.

Se )or5e+te ast/el de=- tipurile e,oti)e = pasionatul 9EAS:* colericul 9EAP:* senti,entalul 9E.nA.s:* ner)osu

9E.nA.P:- tipurile none,oti)e= /leg,aticul 9nE.A.S:* sang)inicul 9nE.A.P:* apaticul 9nE.nA.S:

a,or/ul 9nE.nA.P:.

ruparea se poate /ace 3ns[ +i dup[ tipuri acti)e- inacti)e sau tipuri pri,aresecundare.

Pri)ind introversiunea+e!traversiunea, se )or5e+te de tipuri orientate preponderent sprepropria )ia[ psi7ic[* centrate pe su5iectul 3nsu+i 9intro)ertite: opuse celor orientate sprelu,ea e8tern[* centrate pe o5iect 9 e8tra)ertite:.

C..ung* care a descoperit aceast[ di,ensiune* spune c[ ea se ,ani/est[ 3n s/eragndirii* a/ecti)it[ii* sen6aiilor +i intuiiilor.

Viaa psi7ic[ include propriul Eu* adic[ i,aginile* repre6ent[rile* ideile* dorinelepre/erinele* aspiraiile etc* toate acestea a)nd speci/icul de a /i /eno,ene sau tr[iri secundare9re/le8ii:* i6olate te,porar de ,o,entul tr[irilor re6ultate din raportarea la ,ediu- ce au condusspre /or,ele interiori6ate.

Intro)ertitul se caracteri6ea6[ ast/el printr-o atenie orientat[ spre interior* gndirepro/und[ +i a5stract[* autono,ie* su5iecti)itate* tendin[ de i6olare* an8ietate* egocentris,9 centrare pe propriul eu:.

E8tra)ertitul* di,potri)[* este ancorat la ,ediul e8terior* la conte8tul sau a,5iana de,o,ent*atent la ce se 3nt,pl[ 3n ur* cu o gndire prag,atic[* o5iecti)* socia5il* desc7isdo,inator* ,ai puin i,plicat a/ecti).

Particularit[ile personalit[ii noastre* surprinse prin raportarea la di,ensiunile cogniti)ea/ecti)e* ,oti)aionale sau te,pera,entale angaate 3n de,ersurile noastre cotidiene saude durat[* ca +i interrelaiile dintre aceste particularit[i* tind a de)eni sta5ile* a se 3nc7ega3ntr-un siste, al personalit[ii.

Aceast[ cristali6are* ce i,plic[ ,aniere relati) sta5ile de raportare la ,ediul e8tern saula )iaa noastr[ psi7ic[* este )i6i5il[ 3n atitudini* /iind c7iar deter,inat[ de acele atitudini largrecunoscute de ,ediul socio-cultural* pro,o)ate ca )alori /unda,entale* i,puse /iinei 3nprocesul de sociali6are.

&. Atitudinile dimensiuni caracteriale

Atitudinea este* dup[ . Allport* conceptul cel ,ai caracteristic +i ,ai indispensa5il dinpsi7ologia social[. Fiind un concept co,ple8* el a /ost de/init 3n di/erite ,aniere* cu accentpe natura predispo6ant[ a raport[rii la realitatea e8tern[ sau la propria persoan[* pe conte8turelaional social 3n care atitudinile se cristali6ea6[* pe ne)oia indi)idului de a 3nelege

udeca* e)alua +i adopta anu,ite po6iii /a[ de sine +i de realitatea din ur.

atitudine este o tendin[ pro sau contra /a[ de un ele,ent din ,ediu socotit )alorossau lipsit de )aloare. Ea are se,ni/icaie nu,ai 3n relaie cu anu,ite )alori 9 E. Jogardus:.

Atitudinea este o stare ,intal[ +i ner)oas[ de preg[tire 9 . Allport:* o predispo6iie,intal[ do5ndit[* ,ai ,ult sau ,ai puin dura5il[ 9A.Ro+ca:* care i,pri,[ ,oduri de reaciecaracteristice 9/a)ora5ile sau de/a)ora5ile: /a[ de persoane* o5iecte* situaii* idei sau idealurcu care indi)idul )ine 3n contact.

Atitudinile re/lect[ /idel /or,a 3n care e8periena anterioar[ este acu,ulat[* conser)at[ i organi6at[ la indi)id cnd acesta a5ordea6[ o situaie nou[9 ".%. !eWco,5:. Ele repre6int[ un

21


22/27

siste, dura5il de r[spunsuri consistente la anu,ii sti,uli sociali 9Ca,p5ell:* oconduit[ speci/ic[ persoanei.

Atitudinea e pri)it[ oarecu, ca o conduit[ unitar[* 3ncadrat[ 3ntr-un lan cau6al* unde oac[ si,ultan un rol de e/ect +i de cau6[ a unor /apte e8terne o5ser)a5ile.

Ea apare ,ai 3ntI ca un 7alo sau re6iduu e,oional al e)eni,entelor darodat[ cristali6at[* aunge s[ deter,ine din interior conduita.

La o atitudine cristali6at[ se pot identi/ica trei co,ponente =

+ o component[ afectiv[, /or,at[ din st[ri e,oionale +i pre/erinee)aluati)e. Se e8pri,[ ast/el si,patia* ata+a,entul* aspiraia spre un anu,it o5iect sau/eno,en sau* di,potri)[* se e8pri,[ antipatia* respingerea* ostilitatea etc

- o component[ cognitiv[, e8pri,at[ 3n planul opiniilor +i con)ingerilor*5a6at[ pe udec[i. !u orice udecat[ poate /i considerat[ atitudine social[* ci nu,ai cele careconin o autoi,plicare* o proprietate a/ecti)[* o 3ncercare de plasare a /eno,enelor e)aluatepe o scar[ de )alori 9P.P.!e)eanu:.

Atitudinile sunt strns legate de opinii +i* 3n ,od curent* ele sunt cercetate sausurprinse prin sondaele de opinii* opinia /iind ast/el o e8presie )er5al[ a atitudinii.

Atitudinile pot a)ea +i /or,e non)er5ale di)erse* precu, postura corporal[* ,i,ica)ocea* pri)irea* gesturile* 3nse,nele ar5orate etc.

Certitudinea udec[ilor i,plicate de atitudini +i enunate prin opinii nu depinde 3ns[ dedo)e6i logic incontesta5ile sau )eri/ica5ile 3n ,od o5iecti)* nici de o e)iden[ ce s-ar i,puneca un ade)[r o5iecti) de la sine 3neles 9 spunea . Stoet6el:* situaia datorndu-sein/luenelor e8ercitate de co,ponenta a/ecti)[ a atitudinilor* de tr[irile +i senti,entelepersoanei* de dorinele necon+tienti6ate ale acesteia de a protea sau ataca /eno,eneledespre care se pronun[.

- o component[ comportamental[, )i6i5il[ 3n aciuni desc7ise* declaraii )er5alepri)ind co,portarea* 3n intenii* aspiraii* propagare a atitudinilor +.a.

Atitudinile sunt /actori de ,oti)aie* )ectori ai acti)it[ii* indicnd direciasau orientarea aciunii* /iind gre+it a le con/unda cu deprinderile* care-s co,ponenteauto,ati6ate ale acti)it[ii* ,ecanis,e sau ,iloace ale aciunii.

Atitudinile +i con)ingerile asu,ate de indi)id sunt )alori 3n ,[sura 3n carere/lect[ acele senti,ente* interese sau ,oti)aii do,inante* acele preudec[i* credine* teorina])e* idealuri +i alte /eno,ene de con+tiin[ ce /uncionea6[ ca principii generale despre ceeace este i,portant +i de preuit 3n )ia[.

Acestea toate se reunesc 3n ceea ce denu,i, mentalitatea persoanei-care este /actodeter,inant al gndirii +i co,porta,entului ,ani/est* ,entalitate ce este structurat[ toc,ai 3n/uncie de )alorile interiori6ate de persoan[* acceptate* asu,ate* proteate* pro,o)ate pringnd +i /apte.

'alorile sunt punctele centrale* generale* 3n urul c[rora se construie+te +gra)itea6[ personalitatea +i societatea* sunt standarde sau criterii de e)aluare a actelou,ane* standarde ale de6ira5ilit[ii* sta5ilind ce poate /i preuit* spre ce tre5uie s[ aspire

indi)idul +i u,anitatea* ce ne)oi* interese sau idealuri sunt 3n acord cu nor,ele socialedespre ade)[r* dreptate* /ru,usee* solidaritate* u,anis, etc.

C.


23/27

Valorile* ca principii /unda,entale despre ,oduri de co,porta,ent sau scopuri ulti,eale e8istenei sunt* la o persoan[* de ordinul 6ecilor. Atitudinile sunt 3ns[ de ordinul ,iilor c[ci/a[ de una +i aceea+I )aloare se pot adopta ,ai ,ulte atitudini* unele de6ira5ile* alteleinde6ira5ile.

Valoarea repre6int[ 3ns[ 3ntotdeauna ceea ce este de6ira5il* standardul atitudinal +co,porta,ental* ,odelele de conduit[ prescrise de /a,ilie* grupul social* societatea 3ngenere.

Valorile ocup[ un loc central 3n pro/ilul persoanei* con/erindu-I o anu,it[ con/iguraiea8iologic[ 9 o ierar7ie de )alori:.

In caracteri6area personalit[ii* caracterul 9tiparul* pecetea* tras[tura: a /ost )[6ut ce,ai adesea ca o e!presie a atitudinilor persoanei:

- /a[ de sine = suprae)aluare* su5e)aluare* ,odestie* 3ng,/are +.a *- /a[ de alii= cooperare* 3ntrautorare* socia5ilitate* o,enie* iu5ire* preuire sau*

di,potri)[* ur[* lips[ de considerare* indi/eren[* i6olare* egocentris, etc:*- /a[ de acti)itate = 7[rnicie* perse)eren[* iniiati)[* creati)itate* sau lene* a5andon*

lips[ de cura* lips[ de pro/esionalis, +.a.sau- /a[ de )alori uni)ersal )ala5ile=cinstit-necinstit*patriot-tr[d[tor*de,ocrat-despotic s.a.

Descrierea personalit[ii se poate li,ita la listarea calit[ilor sau de/ectelor re6ultate princo,pararea atitudinilor surprinse la o persoan[ cu )alorile prescrise de societate. si,pl[ decriere nu poate /i 3ns[ de prea ,are autor 3n co,pararea unei persoane cu altasau 3n pre6icerea co,porta,entelor )iitoare pe 5a6a cunoa+terii unor atitudini.

(.)ipologii de personalitate

Personalitatea a /ost descris[ prin raportare la tr[s[turi * adic[ la predispo6iii sau,odalit[i de a r[spunde 3n acela+I /el la o )arietate de sti,uli. Dac[ cine)a este irita5il nea+tept[, s[ se co,porte ca atare 3n relaiile cu di)erse persoane sau ani,ale* /eno,ene sauc7iar o5iecte.

%ai ,ulte tr[s[turi oarecu, asociate* care se ,ani/est[ 3n ,od sta5il la di)ersepersoane* ne pot per,ite ca* generali6nd coe8istena acelor tr[s[turi* s[ surprinde, un anu,itip de personalitate. Ast/el* persoanele irita5ile* rigide* caracteri6ate prin egocentris,* tendin

[ de i6olare* su5iecti)is, +.a. aparin tipului intro)ertit.Cnd tipurile sunt deduse prin ,etode statistice 9anali6a /actorial[: ce rele)[ leg[tur

se,ni/icati)e 3ntre di)erse tr[s[turi* se )or5e+te de /actori de personalitate. n ,od generic*tr[s[turile sau /actorii pot /i nu,ite di,ensiuni ale personalit[ii.

!u e8ist[ un siste, de tr[s[turi sau /actori unani, acceptat care s[ ne per,it[ descriereapersonalit[ii cui)a.

)ipologiile constitu\ionale 3ncercau s[ deduc[ tipul constituional dup[ di/eriteaspecte ai constituiei corpului u,an.

Ast/el* Q.. S7eldon a distins* 3n /uncie de /oia e,5rionar[ ce i,pri,a o de6)oltarespeci/ic[ ,ai pregnant[ corpului u,an* trei tipuri so,atice =

endo,or/ul* la care predo,inarea /oiei e,5rionare endoder,ice )a

conduce la de6)oltarea ,ai accentuat[ a )iscerelor* lui corespun6ndu-I tipul te,pera,entavisceroton. E tipul care iu5e+te con/ortul /i6ic* inuta leer[* e socia5il* co,unicati)* tolerant/[r[ a /i presat de grii* cu so,n pro/und* la neca6 si,te ne)oia contactului cu alte persoane*

,e6o,or/ul* la care ,e6oder,a )a produce un siste, osos +i,uscular ,ai de6)oltat* ,ani/estndu-se te,pera,ental ca somatoton. "ip energic* cupl[cerea ,i+c[rii* sportului* riscului* cu tendina de a do,ina* curaos* co,5ati) * )oce puternic[*re6istent la durere* la neca6 si,te ne)oia de aciune*

ecto,or/ul* la care predo,inana ectoder,ei )a conduce la o

23


24/27

constituie astenic[ +i la un tip te,pera,ental cerebroton. "endin[ de i6olare* cu ,i+c[ri* )oce s,ani/est[ri a/ecti)e discrete* intro)ertit* gnditor* e)it[ 6go,otul +i locurile pu5lice* la neca6 seretrage 3n sine.

E.


25/27


26/27


27/27

Red[, ,odelul lui %ariano `ela* dup[ J. 'KrgK 9 3n Al. Ro+ca* (?0: =

Ji5logra/ie =

A.Cos,o)ici* Psi7ologie generala* ed. Poliro, Iasi*l??1 A Cos,o)ici* L Iaco5 9red.: Psi7ologie scolara* ed. Poliro,* Iasi* ([email protected])it6* S.Jall* Psi7ologia procesului educational* EDP Juc. l?@

P.P. !e)eanu. Dictionar de psi7ologie* Ed. Al5atros* Juc.*(?@ Al Rosca 9red.:* Psi7ologie generala* EDP l?0&. Sc7iopu* Psi7ologia )rstelor. Ciclurile )ietii* Ed. Did. Ped.* (?@(D Sc7ipor* Psi7ologia Educatiei* 2NN0

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mircea-mihai-dorinel
View:	238 times
Download:	0 times

2.PE. Preleg. 2-4 . Personalitatea Umana

Documents