212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica

5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica

http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma

SUPORT DE CURS

NOTIUNI DE PSIHOLOGIE, ETICA SI DEONTOLOGIE FARMACEUTICA

Obiectul de studiu al psihl!iei

Etimologic, cuvantul psihologie provine din limba greac de la psych (suflet) i logos

(cunoastere, teorie, stiinta).

Psihologia poate fi definita ca studiul stiintific al comportamentului si proceselor

mentale.

Radacinile psihologiei pot fi trasate in timp pana in secolele al !"lea si al !"lea i.#r.

$ilosofii greci %ocrate, Platon si &ristotel au pus intrebari fundamentale despre minte, iar

#ipocrat, ,,parintele medicinei'', a facut multe observatii importante despre felul in care

creierul controleaa alte organe.

P"cesele psihice # de$i%i"e, clasi$ica"e, desc"ie"e

Se%&atii

%enatiile sunt procese psihice elementare, care reflecta diferitele insusiri ale

obiectelor si fenomenelor lumii eterne, precum si starile interne ale organismului, in

momentul actiunii nemi*locite a stimulilor respectivi asupra receptorilor.

Exista doua stadii ale unei senzatii:

+.stadiul presenorial, stadiul de ecitatie sau de refle caracteriat printr"o reactie

localiata, dar integrata prin efectele ei in circuitul reglator

-.stadiul senatiei propriu"ise, ca reflectare a unor insusiri ale obiectelor.

Calitatea senzatiilor

Este data de multitudinea elementelor care le compun. Este eplicata de trei

mecanisme

" selectivitatea receptorilor " consta in specificitatea diferentiata a receptorilor in raport

cu diverse tipuri de stimuli.

1



" energia specifica a organelor de simt " fiecare organ de simt poseda o energie specifica

proprie lui, care este transmisa creierului, indiferent de maniera in care este stimulat.

" energia specifica centrala " la baa acesteia se afla diferentele chimice eistente in

transmisia sinaptica.

Intensitatea senzatiilor

Este legata de intensitatea fiica a stimulilor care le promoveaa dar depinde si de alte

variabile care actioneaa corelat sau independent cu intensitatea stimulului. &ceste variabile

se impart in trei categorii

" durata aplicarii

" modul de aplicare

" particularitatile mecanismelor anatomofiiologice ale senatiilor.

&cestor factori li se adauga si conditiile concrete in care are loc receptia, gradul de

ecitabilitate al sistemului nervos, eistenta sau non"eistenta unor dominante organice.

Durata senzatiilor

%e refera la intinderea in timp a senatiei. %enatia persista atata timp cat actioneaa si

stimulul, unele insa persista si dupa incetarea actiunii directe a stimulului (e. senatiile

gustative) ele purtand denumirea de imagini consecutive.

Tonul afectiv al senzatiilor

Este proprietatea senatiilor de a produce stari afective placute sau neplacute, de

apropiere sau de respingere a realitatii reflectate. &cest ton le individualieaa, le distinge

unele de altele, le reliefeaa si evidentiaa relatiile subtile ce eista intre fenomenele psihice

simple (senatiile) si complee (procesele afective).

Criterii de clasificare a senzatiilor

n clasificarea senatiilor s"au utiliat mai multe criterii

1. Criteriul morfologic

2



Pana in secolul // s"au clasificat dupa organele de simt auditive, viuale, olfactive,

gustative si cutanate. 0ot ce depasea aceasta clasificare era pus pe seama unui al 1"lea simt.

2. Criteriul functional

2onform acestui criteriu se delimiteaa mai intai functia senoriala, apoi se incearca

identificarea organului receptor care o indeplineste.

3. Criteriul insusirilor detectate senzorial

a) %enatii cutanate 3 stimuli mecanici

b) %enatii viule, auditive 3 stimuli fiici

c) %enatii gustative, olfactive 3 stimuli chimici

d) %enatii proprio si interoceptive 3 stimuli fiilogici.

Importanta senzatiilor

%enatiile informeaa despre variatiile care se produc in circumstantele mediului

incon*urator, cu conditia ca aceste variatii sa fie importante si sa se produca in anumite limite.

%enatiile asigura adaptarea organismului la variatiile mediului incon*urator.

%enatiile orienteaa si controleaa benefic conduitele actuale ale individului.

Pe"ceptia

mpreuna cu senatiile, perceptiile asigura orientarea senoriala nemi*locita a omului

in mediul incon*urator.

Perceptia este o forma superioara a cunoasterii senoriale. %pre deosebire de senatie,care re"produce insusirile simple ale obiectelor si fenomenelor, perceptia asigura constiinta

unitatii si integritatii obiectului.

Analiza comparativa ce este perceptia si ce este senzatia

2omparativ cu senatia, perceptia este

" nterferentiala 3 permite persoanelor sa completee informatia care lipseste din

senatiile brute.

3



" 2ategoriala 3 a*uta indiviii sa plasee in aceeasi categorie senatii aparent diferite pe

baa unor trasaturi comune.

Perceptia ca activitate

Perceptia nu este un fenomen iolat ci trebuie considerata ca o faa a actiunii.

Piaget foloseste termenul de activitate perceptiva pentru orice punere in relatie a

elementelor. Perceptia nu este o simpla contemplare sau o copie mecanica a obiectului, ci este

un produs orientat si organiat care implica nenumarate actiuni cu obiectele.

Perceptia ca deformare a obiectului

2ele mai cunoscute sunt iluiile viuale datorate unor particularitati ale figurilorgeometrice, numite si iluii optico"geometrice.

Exista trei categorii de iluzii:

" cercuri legate ce par a fi inegale

" linii sau segmente de dreapta egale " ce par inegale

" linii paralele " ce par a nu fi paralele

luiile sunt cauri particulare ale perceptiilor.

Perceptia spatiului

Prin perceptia spatiului se intelege reflectarea senorial"intuitiva a insusirilor spatiale a

lucrurilor (marimea si forma), a relatiilor spatiale dintre ele, a miscarii lor.

Perceptia spatiului este o conditie necesara a orientarii eficiente a individului in lumea

incon*uratoare.

Perceptia timpului

Este conditionata de trei factori fiici, biologici si psihologici.

Perceptia si estimarea duratei

4



4urata se refera la intervalul obiectiv care separa doi stimuli intre ei (durata poate fi

scurta si intermediara). Estimarea timpului este influentata si de caracterul placut sau neplacut

al unor activitati si de varsta.

Orientarea temporala

4epaseste perceptia si estimarea timpului, dar se baeaa pe ele. Ea consta in a situa o

faa a schimbarii in raport cu un intreg ciclu de schimbari.

Perceptia miscarii

5iscarea constituie o schimbare a poitiei in spatiu a unui obiect intr"un anumit timp.

Tipuri de miscare:

" reala

" aparenta

" autocinetica

" consecutiva.

n realiarea miscarii rolul hotarator il are analiatorul viual.

olul perceptiilor

Perceptiile ii creeaa omului certitudinea eistentei lui printre celelalte obiecte (e. daca

este tulburata perceptia spatiului, orientarea individului in mediul incon*urator devine aproape

imposibila).

Perceptiile sunt elemente componente ale operatiilor si actiunilor, ale activitatilor

gandurilor noastre. 6u eista forma de activitate umana, simpla sau complea, care sa nu

implice forme ale perceptiei si abilitatii perceptive.

nvatarea presupune in mare masura interventia percepiei.

Rep"e&e%ta"ea

Repreentarea are drept continut informational o caracteristica concreta a obiectului, insa

mai importanta.

5



Repreentarile sunt reultatul unor prelucrari si sistematiari, ale unor combinari si

recombinari senoriale.

Clasificarea reprezentarilor

Din perspectiva psi!ologiei generale

a) dupa analiatorul predominant viuale, auditive, 7inesteice, gustative

b) dupa tipul de activitate in care sunt implicate literare, artistice, sportive

c) dupa gradul de generaliare generale si individuale

d) dupa procesul psihic repreentari ale memoriei si imaginatiei

e) dupa preenta8absenta intentiei si a efortului voluntar voluntare si involuntare

f) dupa specificul obiectului de invatamant repreentari geometrice, istorice,

geografice, etc.

6u eista repreentari pure, indiferent de criteriul utiliat in clasificarea lor.

Proprietatile reprezentarilor:

1. $igurativitatea 3 reda ceea ce este tipic pentru un obiect, caracteristicile cu cea

mai mare incarcatura informationala, devenind un fel de portret reumativ al

acestuia.

2. 9perativitatea 3 sunt implicate mecanisme de asociere si contrast, de motricitate si

ideomotricitate.

&lte proprietati

" caracter integrat

" caracter simbolic si semnificant

" caracter constructiv

" caracter autonom si creativ

" caracter social

6



Concluzie

Repreentarile *oaca un rol important in cunoastere. Ele constituie un punct de plecare

pentru ma*oritatea proceselor psihice.

%ervesc ca instrumente de adaptare la realitate.

&par ca un reultat, un bilant al cunoasterii, care pregatesc calea spre cunoasterea logica

rationala.

Ga%di"ea

2ele mai semnificative caracteristici ale gandirii sunt

Caracterul informational operational

:andirea este un mecanism de prelucrare, interpretare si evaluare a informatiilor.

Caracterul mi"locit

:andirea nu opereaa asupra realului, asupra obiectelor si fenomenelor, ci asupra

informatiilor furniate de senatii, perceptii si repreentari. Ea este o prelucrare secundara a

informatiilor.

Caracterul mi"locitar

:andirea este un mecanism psihic care mi*loceste si influenteaa alte mecanisme psihice,

contribuind la accelerarea functionalitatii si la sporirea eficientei lor.

Caracterul generalizat si abstractizat

:andirea opereaa cu insusirile generale, abstracte.

Caracterul actional

;aa genetica a gandirii trebuie cautata in actiune, gandirea ivoraste din actiune si se

finalieaa in ea.

Caracterul finalist

9mul isi stabileste scopul nu in timpul desfasurarii activitatii, ci cu mult inainte de a trece

la eecutarea ei.

7



Caracterul multidirectional

:andirea opereaa cu toate cele trei dimensiuni temporale trecut, preent si viitor.

Caracterul sistemic

:andirea este cea mai inalta forma de prelucrare a informatiei si de eercitare a comenii

si controlului.

#nitatile de baza ale gandirii

$andirea contine mai multe componente:

" maginea 3 ca repreentare mintala a unui obiect specific, unitatea cea mai primitiva a

gandirii

" %imbolul 3 o unitate mai abstracta a gandirii, care reda obiectul, evenimentul

" 2onceptul " o eticheta pusa unei clase de obiecte, evenimente care au in comun cateva

atribute

" Prototipul " ca eemplu ce ilustreaa cel mai bine un concept

" 9peratia 3 serveste la formarea conceptelor sau la reolvarea problemelor

" Regula sau legea 3 cea mai complea unitate a gandirii, ce presupune stabilirea relatiei

intre doua sau mai multe concepte.

Me'"ia

5emoria este un mecanism ce se deruleaa in timp, parcurgand in dinamica sa o serie de

procese.

1. Encodarea

Encodarea repreinta primul proces parcurs de mecanismele mneice in dinamica lor.

0raducerea informatiei se realieaa prin intermediul unui cod, de aceea natura encodarii va fi

dependenta de natura codului. Eista trei tipuri de coduri viuale, auditive si semantice, deci

trei tipuri de encodare

" Encodare viuala 3 care face apel la codul de imagine

8



" Encodare auditiva 3 care foloseste codul sunet

" Encodare semantica 3 ii este specific codul propoitiei.

2. %tocarea

%tocarea este procesul de retinere (pastrare, conservare) a informatiilor pana in

momentul in care este necesara punerea lor in disponibilitate.

4urata stocarii este etrem de variabila, uneori ea este foarte scurta, alteori medie, iar

uneori foarte mare. 4urata variabila a stocarii a stat la baa distingerii diferitelor tipuri de

memorie de scurta durata (5%4) si de lunga durata (5



" $orme active ale imaginatiei (imaginatia reproductiva si imaginatia creatoare, visul de

perspectiva).

4upa tipul de activitate in care se incadreaa, eista imaginatie artistica, literara, tehnico"

stiintifica, muicala, etc.

4upa tipul de repreentari dominante imaginatie plastic"viuala, auditiv"motrica.

n toate aceste forme de imaginatie sunt utiliate o varietate de procedee care duc la

reultate diferite cantitativ si calitativ.

Mti(atia

5otivatia are in vedere aspectele care stau la baa actiunilor noastre cum a*ungem saactionam si ce factori ne influenteaa actiunile.

5otivatia este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului, o forta motrica a

devoltarii psihice si umane. Ea sensibilieaa diferit persoana la influentele eterne, facand"o

mai mult sau mai putin permeabila la ea.

Trebuintele:

" %unt sursa primara a actiunii

" %unt structuri motivationale baale si fundamentale ale personalitatii, fortele ei cele

mai puternice, reflectand echilibrul bio"psiho"social al omului, la solicitarile mediului

eterior.

Trebuintele pot fi clasate in:

" $iiologice (necesare mentinerii echilibrului intern)

" Psihologice (reulta din relatiile subiectului cu situatiile).

In functie de continut si geneza) trebuintele pot fi:

" Primare (innascute) cu rol de asigurare a integritatii fiice a organismului

" %ecundare (formate in decursul vietii) cu rol in asigurarea integritatii psihice si sociale

a individului.

In categoria trebuintelor primare sunt incluse:

10



a) 0rebuinte biologice sau organice (foame, sete, seuale)

b) 0rebuinte fiiologice sau functionale (de miscare, relaare, descarcare).

n categoria trebuintelor secundare sunt incluse

a) 0rebuinte materiale (de locuinta, confort)

b) 0rebuinte spirituale (de realiare a propriei personalitati)

c) 0rebuinte sociale (de comunicare, cooperare, integrare).

%atisfacerea trebuintelor se soldeaa cu reducerea tensiunilor. 6esatisfacerea lor duce la

dilatarea sau eacerbarea lor, fie la stingerea lor prin saturatie. 6esatisfacerea lor pe o

perioada mai mare de timp poate periclita eistenta fiica si psihica a individului.

(unctiile motivatiei

+.$unctia de activare interna difua si de semnaliare a unui deechilibru psihologic sau

fiiologic. n aceasta faa, starea de necesitate persista, dar nu declanseaa actiunea. 4e

obicei, aceasta functie este specifica trebuintelor.

-. $unctia de mobil sau factor declansator al actiunii.

=. $unctia de autoreglare a conduitei, prin care se imprima conduitei un caracter activ si

selectiv.

5otivatia sustine activitatea organismului pentru un timp mai scurt sau mai indelungat.

A$ecti(itatea

P. P. 6eveanu definea afectivitatea ca ,,fenomen de reonanta a lumii in subiect, care se

produce in masura si pe masura dispoitivelor reonante ale subiectului si este totodata

vibratia subiectului in lumea sa''.

n cadrul proceselor afective nu conteaa obiectul, cat valoarea si semnificatia pe care

acesta o are pentru subiect.

Emotiile se declanseaa avand la baa informatii din mediul etern. Piaget arata ca

inteligenta si afectivitatea sunt inseparabile, afectivitatea avand rolul de sursa energetica, de

11



care depinde functionarea inteligentei. Ea este tensiunea intregului organism, soldata cu efecte

de atractie sau respingere.

Relatia dintre afectivitate si motivatie a fost sustinuta de multi autori, care sustineau ca

intre cele doua procese eista o stransa interactiune.

&fectivitatea este preenta incepand cu pulsatiile inconstientului si terminand cu

realiarile ultimative ale constiintei, de aceea este considerata componenta baala,

infrastructurala a psihicului si nota lui definitorie.

C'u%ica"e si li'ba)



2omunicarea vehiculeaa imagini, notiuni, idei, faciliteaa manifestarea conduitelor

afective. Prin comunicare se transmit trebuinte, aspiratii, sunt initiate sau stopate activitatile.

4iferenta dintre comunicare si limba* consta in sfera lor comunicarea datorita faptului ca

se realieaa atat prin mi*loace verbale, cat si nonverbale, are o sfera mai larga decat limba*ul,care este o comunicare verbala realiata prin mi*loace lingvistice. n ciuda acestui fapt, cele

doua fenomene sunt strans legate intre ele.

(ormele comunicarii

4upa numarul de persoane care participa la procesul comunicational eista

2omunicare interpersonala (se desfasoara intre doua persoane, capata o nuanta personala

atunci cand partenerii se afla in relatii intime, reciprocitate sau o nuanta profesionala, cand

partenerii se cunosc mai putin)

2omunicare de grup care poate fi impartita in

" 2omunicare intragrup (desfasurata in interiorul grupului)

" 2omunicare intergrup (intre grupuri).

4upa preenta sau absenta unor obiective, eista

2omunicare incidentala (persoana furnieaa informatii fara intentia de a o face)

2omunicare consumatorie (apare ca o consecinta a unor stari emotionale sau

motivationale ale unui individ fiind epresia directa a acestor stari)

2omunicare instrumentala (urmareste modificarea conduitei receptorului)

2omunicare comuniune (partenerii comunica cu bucurie reciproca, doar pentru a,,sarbatori'' intalnirea lor).

n functie de instrumentele comunicarii eista

2omunicare verbala

2omunicare nonverbala.

2omunicarea nonverbala se realieaa prin intermediul mi*loacelor nonverbale, dintreacestea cele mai abordate fiind comunicarea prin corp, spatiu si imaginea.

13



2omunicarea prin corp este cea mai complea deoarece corpul poate deveni un produs

voluntar mascat, travestit. Ea recurge la mi*loace ca mimica, aparenta fiica, gesturi.

5imica are un rol important in comunicarea nonverbala. Privirea se distinge ca element

central al fetei care tradeaa stari de admiratie, iubire, ura.

2omunicarea prin spatiu 3 eista patru tipuri de distante care regleaa comunicarea

" distanta intima (corp la corp) 3 mama " copil alaptat

" distanta personala (>? " @? cm)

" distanta sociala (+-? " -+A cm)

" distanta publica (= 3 @ " B m).

2omunicarea prin imagini 3 e mult mai eficienta deoarece afecteaa un numar mai mare

de persoane.

Ate%tia

Caracterizarea generala a atentiei

&tentia face parte din categoria fenomenelor psihice care sustin energetic activitatea.

&tentia este o functie prin care se modeleaa tonusul nervos, necesar pentru desfasurarea

celorlalte procese si structuri psihice. Preenta ei asigura o buna receptie senoriala si

perceptiva a stimulilor, o intelegere profunda a ideilor, o capacitate mneica mai fidela.



Repreinta cantitatea de elemente asupra carora atentia se poate concentra simultan.

!olumul mediu al atentiei este de ? "@ elemente. El poate fi influentat favorabil de

urmatoarele conditii

a) 9rganiarea in structuri cu sens a elementelor respective. %e constata ca un grup delitere, daca este organiat intr"un cuvant cu sens, se receptioneaa in numar mai mare

si mai bine

b) 2ompleitatea elementelor de receptionat

c) nteresul puternic al subiectului pentru ceea ce percepe determina cuprinderea, in

campul atentiei sale, a unui numar mai mare de elemente.

d) &ntrenamentul special si eperienta profesionala cresc volumul atentiei.

%tabilitatea atentiei

%e refera la peristenta in timp a posibilitatilor de a mentine atentia asupra unui obiect,

fenomen sau actiune. &ceasta insusire se devolta odata cu varsta.

Concentrarea atentiei

Presupune delimitarea intre un factor de ecitatie intensa si onele apropiate.

Distributivitatea atentiei

Este acea insusire care permite desfasurarea concomitenta a mai multor activitati, cu

conditia ca macar una dintre ele sa fie relativ automatiata.

,obilitatea sau flexibiliatea atentiei

2onsta in deplasarea sau orientarea ei de la un obiect la altul.

*i%ta

n psihologie, vointa a fost derivata fie din gandire, fie din afectivitae.

n ,,4ictionarul de psihologie'', vointa este definita ca aptitudine de actualiare si realiare

a intentiilor proprii.

n functie de natura sarcinilor, efortul voluntar se poate concentra mai mult in planintelectual sau motor, dar include ambele verigi, in proportii diferite.

15



%pecificul psihologic al vointei consta din efortul voluntar ce se mobilieaa in atingerea

scopului si din dinamica acestui efort.

Metdele $lsite i% psihl!ie

Obse"(atia

9bservatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea eacta,

sistematica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului (sau ale grupului) ca si a

contetului situational al comportamentului. Este una dintre cele mai vechi metode de

cercetare nu numai ale psihologiei, ci si ale altor stiinte.

2ercetatorul face apel la mai multeformeale observatiei, care pot fi clasificate dupa mai

multe criterii, cum ar fi

1. 9rientarea actului observational autoobservatia " orientata catre surprinderea

particularitatilor propriului comportament

2. Preenta sau absenta intentiei de a observa ocazionala (intamplatoare, nu tine cont de

nicio regula)sistematica (face apel la un proiect care ii reduce campul)

3. Preenta sau absenta observatorului directa (baata pe preenta observatorului si pe

constientiarea acesteia de catre subiectii observati) indirecta sau mediata

(observatorul este amplasat in spatele unor geamuri cu vedere unilaterala saubeneficiaa de televiiune cu circuit inchis) cu observator uitat) ignorat(observatorul

este preent, insa fiind atat de cunoscut membrilor grupului, este pur si simplu

ignorat) cu observator ascuns(foarte asemanatoare celei indirecte, cu deosebirea ca

observatorul, nebeneficiind de mi*loace tehnice specialiate, se ,,ascunde'' in spatele

unor draperii, al unor paravane etc.)

4. mplicarea sau non"implicarea observatorului ))pasiva-- (fara implicarea directa a

observatorului in activitate)participativa(observatorul devine membru al grupului si

participa nemi*locit la activitatea lui)5. 4urata observarii continua(efectuata pe o perioada mai mare de timp) discontinua

(pe unitati de timp mai mici si la intervale diferite)

6. 9biectivele diferite integrala (tinteste spre surprinderea tuturor sau a cat mai multe

manifestari de conduita) selectiva (se concentreaa doar asupra unei singure

conduite).

Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale

observatorului (capacitatea sa de a"si concentra atentia, de a sesia esentialul).

16



Conditiile unei bune observatii sunt stabilirea clara, precisa a scopului, a obiectivului

urmarit selectarea formelor celor mai potrivite care vor fi utiliate, a conditiilor si mi*loacelor

necesare elaborarea unui plan riguros de observatie consemnarea imediata a celor observate,

deoarece consemnarea ulterioara ar putea fi afectata de uitare efectuarea unui numar optim de

observatii desfasurarea ei in conditii cat mai variate discretia ei (persoana in caua sa nu"si

dea seama ca este observata. Pentru a creste calitatea observatiei este necesar sa se apelee la

o serie de repere de conrol reiesite din observatiile anterioare ale cercetatorului, din

eperienta sa personala de viata sau din lucrarile de specialitate.

Principalele avanta"e ale metodei observatiei sunt permite surprinderea manifestarilor

comportamentale firesti, naturale ale individului, in conditiile obisnuite de viata si activitate

furnieaa mult material ce poate fi raportat la informatiile de*a publicate este deschisaoricarui final, putand sugera multe piste pentru abordarile ulterioare reultatele ei sunt

accesibile si altor cercetatori ofera informatii nu doar cu privire la ce, cand si unde se

intampla, ci si referitor la implicatiile actiunilor si conduitelor sugereaa eplicatii posibile cu

privire la caualitatea actiunilor in situatii particulare ofera acces la fenomene de obicei

ascunse sau care nu pot fi studiate eperimental.

4intre dezavanta"ele metodei observatiei enumeram observatorul trebuie sa astepte

intrarea in functiune a fenomenului studiat informatiile cantitative oferite sunt putin

numeroase practicarea ei se soldeaa cu o serie de efecte negative cum ar fi suscitarea

intrarii in functiune a mecanismelor de aparare sociala a subiectilor observati modificarea

situatiei globale a campului psihosocial determinata de preenta observatorului producerea

unor schimbari ale comportamentului celor observati, datorita personalitatii observatorului.

4atele obtinute prin metoda observartiei trebuie coroborate cu cele recoltate prin aplicarea si a

altor medode.

C%("bi"ea

2onvorbirea este o discutie anga*ata intre cercetator si subiectul investigat, care

presupune relatia directa, de tipul ,,fata in fata'', intre cercetator si subiect schimbarea

locului si rolurilor partenerilor (cel care a intrebat poate sa si raspunda, cel care a raspuns

poate sa si intrebe) sinceritatea deplina a subiectului, evitarea raspunsurilor incomplete, de

fatada, a celor care tind sa"l puna intr"o lumina favorabila, a deformarilor voluntare eistenta

la subiect a unei oarecare capacitati de introspectie si autoanalia, evaluare si autodevaluireabilitatea cercetatorului in a obtine anga*area deplina si autentica a subiectilor in convorbire

17



empatia cercetatorului. 2onvorbirea este considerata metoda psihologica cea mai complicata

si cea mai greu de invatat. Este complicata din mai multe motive

1. in cadrul ei influenta reciproca dintre cercetator si subiectul investigat este mai mare

decat in oricare alta metoda2. presupune recoltarea marturiilor subiectului, care pot fi incomplete sau chiar

deformate (involuntar dar si voluntar)

3. implica o selectie a relatarilor facute de subiect iar acestea s"ar putea sa fie la fel de

subiectiva ca si relatarea insasi.

Eista mai multe forma ale convorbirii, si anume

" convorbirea standardizata) diri"ata) structurata (baata pe formularea acelorasi

intrebari, in aceeasi forma si ordine tuturor subiectilor, indiferent de particularitatilelor individuale)

" convorbirea semistandardizata sau semidiri"ata (cu adresarea unor intrebari

suplimentare, cu reformularea altora, cu schimarea succesiunii lor etc.)

" convorbirea libera) spontana) asociativa(in functie de particularitatile situatiei in care

se desfasoara, de cele psihoindividuale ale subiectului, chiar si de momentul cand are

loc).

Pentru reusita convorbirii este necesar ca cercetatorul sa se gandeasca anticipat la ea, sa"si

structuree (in linii mari sau chiar in amanunt) intrebarile sa culeaga informatii despre

subiect sa"i anticipee raspunsurile, pentru a sti cum sa se comporte in eventualele situatii

neprevaute (blocarea subiectului, refuul lui de a raspunde etc.)

5arele avanta* al convorbirii consta in faptul ca permite recoltarea unor informatii

numeroase, variate si pretioase intr"un timp relativ scurt si fara a necesita materiale si

instalatii speciale. 4eavanta*ul ei provine din posibila lipsa de receptivitate a subiectului, din

subiectivitatea sa de aceea se impune ca datele obtinute sa fie completate si verificate prinalte metode.

Chesti%a"ul

Cn chestionar este un instrumentde cercetare constand dintr"o serie de intrebari si a altor

solicitari in scopul de a aduna informatii de la persoane. 2hestionarul a fost inventat de %ir

$rancis :alton.

18
http://ro.wikipedia.org/wiki/Instrumenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Instrument



2hestionarele au avanta*e fata de alte tipuri de studii. 6u au nevoie de mult efort din

partea celui ce chestioneaa ca ancheta verbala sau prin telefon, au adesea raspunsuri

standardiate care il face simplu pentru a aduna date.

Metda bi!"a$ica

&ceasta metoda vieaa strangerea a cat mai multe informatii despre principalele

evenimente parcurse de individ in eistenta sa, despre relatiile preente intre ele ca si despre

semnificatia lor, in vederea cunoasterii ,,istoriei personale'' a fiecarui individ, atat de necesara

in stabilirea profilului personalitatii sale, cat si pentru eplicarea comportamentului actual al

persoanei. ;iografia ofera o imagine unitara asupra omului, facilitand cunoasterea sa concreta

si contribuind la descifrarea specificului individual al persoanei.

5arile avanta*e ale metodei biografice sunt repreentate de naturalitatea si autenticitatea

datelor furniate. n acelasi timp, dat fiind faptul ca ea nu este o metoda de reproducere in

laborator a vietii unui individ, ci doar de reconstituire a acesteia pornind de la diverse surse

(relatarile verbale ale subiectului, documentele personale etc.) nu este eclus ca aceasta

reconstituire sa fie uneori incompleta sau chiar voit deformata.

E+pe"i'e%tul

2ea mai puternica metoda stiintifica este eperimentul. Eperimentele ne pun la dispoitie

cea mai importanta testare despre caue si efecte. 2ercetatorul controleaa cu gri*a conditiile "

de multe ori intr"un laborator 3 si face masuratori pentru a descoperi relatiile cauale dintre

variabile. 9 variabila este un atribut care poate lua diferite valori.

+ariabila independentaeste controlata in totalitate de experimentator) care o creeaza si ii

controleaza variatia. ntr"un eperiment, variabila independenta repreinta ,,caua'' formulata

de ipotea. ,,Efectele'' formulate de ipotea repreinta variabila dependenta, deoarece aceastaprin ipoteza depinde de valoarea variabilei independente.

Testele

0estul este un gen de instrument standardiat. 0estul psihologic este o proba relativ scurta,

care permite cercetatorului colectarea unor informatii obiective despre subiect, pe baa carora

19



sa se poata diagnostica nivelul devoltarii capacitatilor masurate si sa se poata formula un

pronostic asupra evolutiei lui ulterioare. Pentru a satisface aceste deiderate, testul trebuie sa

indeplineasca anumite conditii

" validitate 3 sa masoare eact ceea ce isi propune

" fidelitate 3 sa permita obtinerea unor performante relativ asemanatoare la o noua

aplicare

" standardiare 3 sa creee aceleasi conditii pentru toti subiectii supusi testarii, fara a"i

favoria pe unii si defavoria pe altii

" etalonarea 3 stabilirea unui etalon, a unei unitati de masura a reultatelor obtinute,

pentru a se cunoaste valoarea lor.

ROLUL PSIHOLOGIEI IN PRACTICA FARMACEUTICA

Practica farmaceutica creeaa anumite relatii, anumite legaturi intre farmacist si pacient.

Pacientul asteapta de la farmacist o atitudine profesionista, atitudine care poate avea un

anumit impact (poitiv sau negativ) asupra compliantei la tratament a acestuia. Este de dorit

ca farmacistul sa vada dincolo de cuvintele pacientului care asteapta indicatii precise, clare,

referitor la tratamentul care ii este prescris de catre medic.

4incolo de aceste aspecte, sa nu uitam ca poate fi o persoana cu nelinisti si temeri legate

in special de boala sa, de gravitatea acesteia, de evolutia in timp a acesteia si nu in ultimul

rand de eficacitatea tratamentului pe care il va urma. %imptomele unei boli sunt traite diferit

de la pacient la pacient, iar boala capata o semnificatie intrinseca raportata la structura

personalitatii pacientului.

&nterior declansarii bolii persoana traieste intr"un relativ echilibru psihodinamic, iar

eperientele8conflictele prin care trece in viata determina structurarea unor mecanisme de

adaptare eficiente (se deprind anumite conduite, sunt stopate unele anietati, temeri, etc.).

Persoana dobandeste un anumit statut, un anumit rol in familie, in societate, a*utat fiind, de

structura adaptativa dobandita treptat. Pentru unele persoane este posibil ca boala sa rupa

echilibrul adaptativ si sa aduca in prim plan anumite elemente ale unor conflicte latente, astfel

ca mecanismele de coping eficiente pana in acel moment nu mai sunt functionale si adaptative

pentru pacient.

NOTIUNI DE PSIHOLOGIE MEDICALA IN ACTI*ITATEA DESFASURATA INUNITATILE FARMACEUTICE

20



Ntiu%ea de ,,bala- desc"ie"ea di$e"itel" te"ii ca"e de$i%esc

Psihologia medicala este un domeniu de interferenta a doua mari practici care privesc

individul uman in starile lui fundamentale de sanatate si boala.

9rganiatia 5ondiala a %anatatii (9.5.%.) defineste starea de sanatate ca fiind ,,o stare

completa de bine din punct de vedere psihic, mental si social si nu neaparat in absenta

durerii''. &ceasta definitie este o recunoastere a faptului ca starea de sanatate este mai mult

decat absenta durerii. Este o stare de armonie, o stare de bine cu privire la evolutia

compleului biologic, psihologic si a dimensiunilor sociale ale comportamentului uman.

;oala este definita ca o serie de modificari biologice si8sau diabilitate sau un risc crescut spre

distres si8sau diabilitate.

;oala are mai multe componente

1. 5anifestari.

$iecare boala presupune anumite modalitati de manifestare, un anumit tablou clinic

(in anumite situatii, boala poate sa nu aiba tabloul clinic identificabil sau usor identificabil).

0abloul clinic, numit i simptomatologia pacientului, contine semne si simptome. %emnele

(din lat.signum. semn, marca) sunt forme de manifestare a bolii care pot fi identificate de

clinician sau de alta persoana (inclusiv de catre pacient pe baa simturilor proprii),

independent de ceea ce declara pacientul (de eemplu, modificari ale culorii pielii, modificari

in comportament).%imptomele (din gr.s/mptoma3 ceea ce se produce, apare, derivat de las/n

3 impreun " si piptein3 cadea) sunt acele manifestari ale bolii care apar in primul rand in

sfera de perceptie a bolnavului si sunt simtite de acesta la nivel subiectiv. Ele pot fi cunoscute

de clinician doar indirect, prin intermediul declaratiilor pacientului (de eemplu starea de

frica). Cnele semne si simptome au tendinta s apara impreuna, constituind sindroame (din gr.

s/n 3 impreuna " si dromos 3 cale, cursa). %pre eemplu, conceptiile negative legate de

propria persoana considerata in preent si in viitor tind sa apara impreuna, constituind un

sindrom depresiv. Cn sindrom poate avea o etiologie multipla. 4aca mecanismele

etiopatogenetice ale unui sindrom sunt cunoscute, atunci, in principiu, putem vorbi despre

boala. 0ratamentele care vieaa direct reducerea acestor manifestari, fara a schimba cauele

si mecanismele care le"au generat, se numesc tratamente simptomatice.

2. ;oala presupune anumiti agenti si8factori etiologici (cauali).

21



4oua criterii sunt mai importante in clasificarea acestor factori etiologici. 4upa natura

lor, ei se clasifica in agenti eogeni si agenti endogeni.



d) $actorii predispoanti sunt acei factori care au un caracter general, apartin

pacientului, au fost preenti inainte de instalarea tabloului clinic si care, prin interactiune cu

factorii declansatori, determinanti si8sau favorianti, duc la aparitia tabloului clinic.

e) $actorii de mentinere au rolul de a sustine simptomatologia. &cest rol poate fi *ucatde factorii declansatori, determinanti, favorianti sau predispoanti care au declansat tabloul

clinic, dar si de alti factori care au aparut dupa generarea tabloului clinic. 0oti acesti factori

etiologici descrisi aici interactioneaa pentru a genera un anumit tablou clinic, dar aceasta nu

inseamna ca de fiecare data cand apare un anumit tablou clinic, trebuie sa fie preenti factori

din fiecare categorie mentionat (de eemplu, in anumite situatii, factorii favorianti pot sa nu

fie preenti, iar in psihopatologie este adesea dificil sa se identifice factorii determinanti).

0ratamentele care vieaa modificarea acestor factori si, prin acestea, reducerea tablouluiclinic se numesc tratamente etiologice, ele viand caua manifestarilor bolilor.

Latu"a psih-te"apeutica a 'edica'e%tului # e$ectele psihl!ice ale 'edicatiei

0ermenul de psihologie a medicamentului este un termen recent introdus in

specialitate. El se refera la aspectele psihologice care apar in momentul in care subiectul se

afla in relatie cu medicamentul. %ub aspect psihologic distingem urmatoarele etape in cadrul

acestei relatii

+.5omentul prescrierii medicamentului. n aceasta etapa, factorul psihologic principal

se refera la efectul placebo.

-.5omentul actiunii farmacologice a medicamentului. n afara efectului benefic pe

plan somatic si psihologic, medicamentele eercita si o serie de efecte adverse (e. reactii

alergice, anietate, ameteli etc.). &ceste efecte adverse devin stimuli cu valoare psihologica

incarcata care pot interfera ulterior " ca urmare a prelucrarii lor cognitive " cu buna derulare a

tratamentului deschis.

=.5omentul bilantului. &ici analia psihologica se refera la analia costuri " beneficii a

tratamentului medicamentos si la deciia continuarii sau renuntarii la tratamentul tinta. n

caul in care tratamentul a fost reusit, analia psihologica se refera si la devoltarea increderii

pentru eventuale readministrari. 4in punct de vedere psihologic, un ca particular este

dependenta de medicamente. &ceasta dependenta poate implica atat o dependenta fiica cat si

una psihica.

23



E$ectul ,,placeb

Placebo este un termen utiliat in cercetare pentru a desemna o substanta inactiva sau

o procedura utiliata ca element de control in eperimente.Efectul placeboeste imbunatatirea

masurabila, observabila sau care se resimte asupra sanatatii, care nu se atribuie unui tratamentreal in desfasurare.

Prin etensie, placebo este orice procedura terapeutica sau o componenta a acesteia

despre care nu a fost demonstrat ca administrarea sa ar produce o activitate fiiologica sau

psihologica specifica, menita sa imbunatateasca starea de sanatate a pacientului in caul

afectiunii tratate.

Placebo poate fi" placebo inert, cand se refera la o substanta inactiva farmacologic, cu un continut

neutru

" placebo activ, cand se utilieaa o pastila cu efecte farmacologice, dar care care nu

este considerata de medic ca avand un efect specific in caul respectivei afectiuni.

PlaceboF poate fi considerat si un tratament sau procedura terapeutica (inclusiv

chirurgicala) care la momentul administrarii era considerat eficace pentru respectiva situatie

medicala, desi ulterior studiile au aratat lipsa sa de eficienta.

2uvantul placeborepreinta forma, la viitor, a verbului latin placeo8placere si poate fi

tradus prin voi placea, sau voi fi placut(agreabil).

" placebo reactiveste persoana care raporteaa un efect placebo.

2aracterele generale ale efectului placebo

substan a administrata este inerta farmacodinamic

efectul este simptomatic

durata efectului este, de regula, scurta

instalarea efectului este mai rapida decat a unei substante farmacodinamice active

actiune nespecifica.

Efectul placebo poate fi de doua feluri

1. activ" cand apar simptome adverse ce apar si in caul medicatiei

2. inactiv" cand nu apar aceste simptome adverse.

24



Riscu"ile aut'edicatiei

&utomedicatia se refera la consumul de medicamente fara prescriptie medicala. Este

un fenomen foarte raspandit in multe tari.



Psibile i%t+icatii.%erviciile de urgente medicale se confrunta cu situatii in care

pacientii, din ignoranta, pierd din vedere numarul pastilelor administrate si apar intoicatiile.

2ele mai frecvente sunt cele cu medicamente impotriva durerii si cu antiinflamatoare.

A!"a(a"ea sta"ii de sa%atate.&utomedicatia implica riscul de a se administra untratament nepotrivit, in lipsa unui consult medical. &stfel, tratarea cu sirop de tuse a unei

infectii pulmonare, poate duce rapid la agravarea bolii, deoarece este tratat doar un simptom si

nu boala in sine.

Cpiii si abu&ul de 'edica'e%te. %unt destule mame care se considera foarte

pricepute si administreaa copiilor tratamente fara prescriptie medicala. n caul copiilor,

numai anumite medicamente sunt interise (caul aspirinei), dar trebuie prudenta si in

folosirea ceaiurilor si a unor suplimente alimentare, fara acordul medicului. n $ranta, eista

medici pediatri care considera ca administrarea ecesiva si ne*ustificata de medicamente la

copii, poate fi considerata o forma de violenta asupra lor.

4atorita intereselor economice, se constata in Europa ca regulamentele de vanare a

medicamentelor fara reteta devin mai permisive. 2hiar si in tari mai riguroase in aceasta

privinta cum este $ranta, lucrurile devin greu de controlat datorita pietei online a

medicamentelor (se pot cumpara produse farmaceutice din alte tari).2ele mai achiitionate inacest mod sunt pastilele pentru potenta gen !iagra, calmantele, somniferele, pastilele pentru

slabit, antidepresivele.

0oata aceasta situatie ne arata ca automedicatia ramane o problema ce poate fi

gestionata prin responsabilitatea fiecaruia. 5edicul nu are aici niciun rol, deoarece nu se

apeleaa la el, iar producatorii de medicamente se prote*eaa, notand pe prospect (cu litere

mici) ,,a nu se utilia indelungat fara aviul medicului'' sau ,,a se citi prospectul inainte de

utiliare''.

Iph%d"ia

pohondria, in termeni medicali hipocondria, repreinta preocuparea ecesiva sau

teama de a suferi de oboala grava. 4e cele mai multe ori starea de anitate persista chiar si

dupa un consult medical dupa care bolnavul este asigurat ca temerile legate de simptomele

sale nu au o baa medicala solida, sau daca eista o boala la baa simptomelor, temerile sale

sunt mult eagerate. 5a*oritatea celor ce sufera de aceasta boala tind sa isi focaliee teama

26
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/http://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/http://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83



asupra unui anumit simptom, cum ar fi problemele gastro"intestinale, palpitatiile sau oboseala

musculara.

4e cele mai multe ori ipohondria este definita ca teama ca mici simptome sa repreinte

un indicator al unei boli grave, constanta autoanalia i autodiagnosticare, precum si oecesiva preocupare fata de propriul organism. 5ulte persoane suferind de acesta boala

eprima neincredere in diagnosticul medicilor precum si faptul ca asigurrile medicilor fata

de absenta unei boli serioase sunt neconvingatoare sau de scurta durata. 5ulti ipohondri

necesita constante reasigurari, fie de la doctori, fie de la familie sau prieteni, boala putand

deveni un adevarat calvar atat pentru bolnav cat si pentru familia si prietenii acestuia.

E$ectul "eactiil" ad(e"se p"duse de 'edica'e%te

5edicamentul este o substanta sau un preparat utiliat pentru diagnosticarea,

prevenirea, ameliorarea sau vindecarea unei suferinte. 5edicamentele sunt prescrise pentru

efectele lor benefice asupra unor afectiuni, insa nu trebuie ignorate reactiile secundare sau

adverse care pot aparea in urma administrarii lor.

2onform definitiei data de 9rganiatia 5ondiala de %anatate (9.5.%), reactiile

adverse sunt reactii nedorite, daunatoare, care apar la doele eficace terapeutice. 6u sunt

considerate reactii adverse, supradoarile neterapeutice (eemplu tentativa de suicid) si nici

lipsa de eficienta.



-. moderate presupun o modificare sau un tratament special si pot sa prelungeasca

spitaliarea

=. grave presupun oprirea medicamentului si instaurarea unui tratament specific al

reactiei

>. letale produc direct sau indirect decesul pacientului.

ncidenta si severitatea reactiilor adverse ale medicamentelor sunt influentate atat de

factori care tin de medicament (tipul, calea de administrare, durata tratamentului, doele

administrate), cat si de factori care tin de pacient (varsta, seul, factori genetici etc.). 4e

eemplu, la varstnici, frecventa aparitiei efectelor adverse si gradul de severitate sunt mari

datorita faptului ca la aceasta categorie de pacienti eista polipatologie si in consecinta

polimedicatie, iar particularitatile farmacologice si farmacodinamice specifice varstei suntadesea ignorate de medic.

Eista reactii adverse grave si frecvente (de eemplu cele date de medicamentele

anticanceroase) reactii adverse grave, dar foarte rare (spre eemplu, cloramfenicolul care

poate produce aplaie medulara, o reactie adversa cu mortalitate de aproimativ BAG, dar cu o

frecventa de -"> cauri la +AA.AAA de bolnavi tratati).

Depe%de%ta de 'edica'e%te

A%ual, sute de 'ii de pe"sa%e su%t spitali&ate i% u"'a c%su'ului e+cesi( de

'edica'e%te. La $el ca si alclul, tutu%ul sau d"!u"ile, 'edica'e%tele psiht"pe

/a%tidep"esi(ele, s'%i$e"ele0 acti%ea&a asup"a c"eie"ului si duc la 'di$ica"ea

c'p"ta'e%tului pe"sa%el" ca"e le c%su'a.

4eoarece problemele de natura psihica sunt persistente in timp, oamenii tind sa nu isi

schimbe 'edica'e%telesi sa le ia constant pe cele prescrise anterior. &cest lucru duce la o

toleranta crescuta a corpului la agentii activi din medicamente. 5ai departe, ei simt nevoia sa

isi mareasca doele din ce in ce mai mult, iar daca nu urmeaa un tratament pentru a"si

indeparta problema, risca sa a*unga la stadiul de supradoa.

%imptomele dependentei

Incapacitatea de a rezista fara medicamente" persoana respectiva simte ca nu mai poate

sa adoarma fara sedati(e,nu face fata stresului de peste i fara o pastila ,,minune'', nu mai are

incredere in capacitatile propriului organism si nu"l poate controla.

28
http://www.csid.ro/health/cum-sa-traiesti-mult-fara-medicamente-4578861/http://www.csid.ro/health/cum-ai-dormit-aseara-4018498/http://www.csid.ro/health/cum-ai-dormit-aseara-4018498/http://www.csid.ro/health/cum-sa-traiesti-mult-fara-medicamente-4578861/http://www.csid.ro/health/cum-ai-dormit-aseara-4018498/



Anxietate(in caul absentei pastilelor) daca nu si"a luat pastila ca de obicei, persoana

dependenta devine anioasa, agitata, nelinistita. Ea este obsedata de ideea ca trebuie sa isi

faca rost cat mai repede de medicament.

%entimentul pierderii controlului" acesta se manifesta atat in absenta medicamentelor catsi timpul consumului.

5edicamentele adresate sanatatii psihice au efecte terapeutice reale insa riscul ca o

administrare simpla si terapeutica sa se transforme intr"una nociva, toica, este foarte mare.

&sa ca, specialistii recomanda sa nu se consume medicamente decat sub supravegherea unui

doctor.

NORME DE ETICA SI DEONTOLOGIE FARMACEUTICA

Etica si de%tl!ie $a"'aceutica

2omportamentul i relatiile interumane in societate sunt ghidate de anumite reguli sau

norme. Pentru incalcarea acestor norme omul raspunde *uridic. n afara de drepturi si

obligaHiuni *uridice eista si cele morale, care nu sunt reglate de lege. Etica este o stiinta care

se ocupa de studiul principiilor morale. Etica medicala este o reflectare a umanismului in

procesul de activitate a lucratorilor medicali. Etica medicala cuprinde o totalitate de principii

de reglare a normelor de comportare referitor la lucratorii medicali, conditionate de activitatea

lor specifica si de situatia lor in cadrul societatii. 6ormele, principiile de etica medicala

contribuie la orientarea corecta a lucratorilor medicali in activitatea lor profesionala.

De%tl!ia face parte din etica medicala, fiind o stiinta despre traditiile din cadrul

medicinii si ocrotirii sanatatii practice. Pentru realiarea cat mai deplina a principiilor de

deontologie si etica medicala sunt necesare urmatoarele conditii simtul tactului, vocatia

pentru profesiunea aleasa si perfectionarea continua a cunostintelor.

Cn asistent medical va obtine succese in activitatea sa, isi va castiga autoritatea daca va

avea simtul respectului fata de pacient si isi va indeplini obligatiunile sale. 4isciplinarea,

eecutarea eacta a prescriptiilor medicului, sporirea constanta a nivelului profesional si de

cultura sunt calitati indispensabile pe care trebuie sa le manifeste asistentii medicali. $iind

binevoitori, calmi, retinuti, ei vor acorda fiecarui pacient o atentie personaliata.

29



n relatiile sale cu pacientul, asistentii medicali vor evita orice familiaritati. Pacientul va

fi incura*at, i se va crea o atmosfera agreabil, in acelasi timp asistentul medical ramanand

tacticos si retinut. Pacientii care vor necesita ingri*ire deosebita, fiind incapabili s"o faca

singuri, asistentul medical le va acorda o atentie sporita, incercand sa le usuree suferintele.

Asistentii medicali trebuie sa posede urmatoarele calitati: demnitate, simpatie,

acuratete, disciplina, colegialitate, abilitate, competenta, daruire, responsabilitate,

perseverenta, spirit de observatie, spirit de initiativa si atitudine corecta fata de bolnavi.

N"'ele '"ale i% "elatiile cu pe"s%alul sa%ita" si pacie%ti

&rt.Regulile de buna practica farmaceutica impun urmatoarele

a) activitatea farmaceutica trebuie sa fie focaliata pe eliberarea medicamentelor si a

altor produse pentru sanatate, care sa aiba calitatea garantata, insotit de o informare si

consiliere adecvate pentru pacient

b) principala preocupare a farmacistului trebuie sa fie asigurarea starii de sanatate a

pacientilor, precum si a populatiei, in general

c) farmacistul trebuie sa incura*ee o prescriere rationala si sa promovee utiliarea

corespuntoare a medicamentelor, inclusiv in scopul evitarii automedicatiei

d) fiecare serviciu furniat de unitatea farmaceutica trebuie sa aiba un scop pertinentpentru bolnav, sa fie clar definit, facut cunoscut in mod eficace parHilor implicate i acceptat

de catre acestea

e) farmacistii practicieni au obligatia profesionala si morala de a se asigura ca

serviciile pe care le furnieaa fiecrui pacient sunt de calitate adecvata. Respectarea

Regulilor de buna practica farmaceutica repreinta un mi*loc de a indeplini aceasta obligatie.

&rt.= Pentru indeplinirea acestor cerinte

a) este necesara menHinerea unei relatii permanente cu ceilalti profesionisti din

sanatate, in special cu medicii. &ceasta relatie trebuie sa fie considerata ca un parteneriat

terapeutic ce implica o incredere mutuala in orice are legatura cu tratamentul medicamentos

b) intre farmacisti trebuie sa eiste relatii de colegialitate si nu de concurenta, fiecare

trebuind sa incerce prin orice mi*loace etice sa imbunatateasca serviciul farmaceutic

c) farmacistul trebuie sa isi eercite profesia respectand principiile de deontologie

profesionala, predominant fata de aspectul comercial

30



d) in farmaciile in care lucreaa un grup de farmacisti, farmacistul"sef trebuie sa"si

asume o parte din sarcinile privind definirea, evaluarea si imbunatatirea calitatii serviciului

farmaceutic.

Cdul de%tl!ic al pe"s%alului di% $a"'acii

CAPITOLUL I

Principii generale

&rt. +. " (+) 2odul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii i reguli ce

repreint valorile fundamentale In baa crora se eercit profesia de farmacist pe teritoriulRomJniei.

(-) Preentul cod eprim adeiunea farmacitilor romJni la 2arta Cniversal a 4repturilor

9mului i la 2arta $armaciei Europene.

&rt. -. " 2odul deontologic al farmacistului are drept principal scop

a) ocrotirea drepturilor pacienHilor

b) respectarea obligaHiilor profesionale de ctre farmaciti

c) aprarea demnitHii i a prestigiului profesiunii de farmacist.

&rt. =. " (+) Kn eercitarea profesiei sale farmacistul furniea servicii de sntate specialiate

pacientului i publicului In general, fr nici un fel de discriminare.

(-) RelaHiile dintre farmacist i beneficiarii serviciilor acordate trebuie s aib la ba

Increderea In competenHa i eperienHa profesional a farmacistului.

(=) &ceast Incredere oblig farmacistul ca de"a lungul Intregii sale cariere s asigure i s

menHin la cel mai Inalt nivel performanHele i conduita sa profesional i personal, s"i

actualiee cunotinHele profesionale permanent In sfera activitHii sale.

&rt. >. " Principiile fundamentale In baa crora se eercit profesia de farmacist sunt

urmtoarele

a) eercitarea profesiei se face eclusiv In respect faH de viaHa i de persoana uman

b) In orice situaHie primea interesul pacientului i sntatea public

c) respectarea In orice situaHie a drepturilor pacientului

d) colaborarea, ori de cJte ori este caul, cu toHi factorii implicaHi In asigurarea strii de

sntate a pacientului

e) adoptarea unui rol activ faH de informarea i educaHia sanitar a publicului, precum i faH

31



de combaterea toicomaniei, polipragmaiei, dopa*ului, automedicaHiei i a altor flageluri

f) acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai Inalte standarde de calitate posibile,

pe baa unui nivel Inalt de competenH tiinHific, aptitudini practice i performanHe

profesionale, In concordanH cu progresele tiinHelor i practicii farmaceutice

g) In eercitarea profesiei farmacitii trebuie s dovedeasc loialitate i solidaritate unii faH

de alHii In orice Impre*urare, s"i acorde colegial a*utor i asistenH pentru realiarea

Indatoririlor profesionale

h) farmacitii trebuie s se comporte cu cinste i demnitate profesional i s nu pre*udiciee

In nici un fel profesia de farmacist sau s subminee Increderea public In aceasta.

&rt. ?. " Kn situaHiile In care In reolvarea unei probleme alegerea soluHiei nu este prevut In

normele legale, farmacistul trebuie s ia o deciie concordant cu etica profesiei i s"i

asume responsabilitatea.

&rt. 1. " Pentru respectarea principiilor de mai sus farmacistul este obligat s"i pstree

libertatea i independenHa profesional conform *urmJntului profesiei.

&rt. @. " 2olegiul $armacitilor din RomJnia garantea menHinerea standardelor profesionale

la cel mai Inalt nivel posibil, In scopul ocrotirii sntHii publice, prin supravegherea

respectrii de ctre farmaciti a Indatoririlor profesionale i a eticii profesionale, precum i

prin aprarea independenHei, onoarei i demnitHii profesionale.

CAPITOLUL II

%tandarde deontologice

%E2LC6E& +

Responsabilitatea personal i independenHa farmacitilor$armacistul furnior de servicii

&rt. B. " (+) ndiferent de sfera de activitate, farmacistul trebuie s aib In centrul atenHiei sale

binele pacientului i al publicului In general.

(-) $armacistul este rspuntor pentru toate deciiile sale profesionale, indiferent de

responsabilitHile asumate In eercitarea profesiei sale.

&rt. M. " Kn vederea Indeplinirii dispoiHiilor art. B, farmacistul, In timpul eercitrii actului

profesional, este obligat s respecte urmtoarele reguli

a) s"i eercite profesia In conformitate cu procedurile standard de operare scrise, prevute

de regulile de bun practic din domeniul su de activitate

b) s"i Indeplineasc Indatoririle profesionale cu competenH, In termenele stabilite

c) s profesee doar In acele posturi In care i se permite s"i respecte Indatoririle esenHiale ca

farmacist, libertatea de deciie i independenH profesional

32



d) s accepte acele posturi pentru care are competenHa i disponibilitatea necesare pentru a

Indeplini cu succes Indatoririle profesionale. Kn acest sens trebuie s se informee asupra

specificului activitHii, accesului la mi*loacele necesare pentru eercitarea profesiunii la

standardele necesare

e) s"i Indeplineasc personal atribuHiile i, la nevoie, s delege o persoan competent

autoriat pentru Indeplinirea anumitor activitHi profesionale, asumJndu"i rspunderea

f) s informee imediat o persoan responsabil In caul In care nu Ii poate Indeplini

Indatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp msuri de remediere

g) s raportee medicului prescriptor sau autoritHilor competente orice efect nedorit sau

advers al medicamentelor, In scopul optimirii tratamentelor

h) s se abHin s critice sau s condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului

care apelea la serviciile sale

i) s acorde servicii In mod egal pentru toHi pacienHii, fr discriminare, In ordinea solicitrii

acestora, cu ecepHia situaHiilor de urgenH

*) s se asigure c serviciile sale au fost percepute i InHelese corect de pacient, Incura*Jndu"l

s participe activ la reuita tratamentului

7) s nu refue ne*ustificat acordarea serviciilor care Ii intr In atribuHii, conform legii.

&rt. +A. " $armacistul poate refua acordarea unor servicii ctre pacient atunci cJnd refuul

este *ustificat de interesul sntHii pacientului.

$armacistul"ef

&rt. ++. " Knainte de a"i asuma o funcHie de conducere, farmacistul trebuie s se autoevaluee

i s se asigure c este capabil s Indeplineasc toate responsabilitHile acestei funcHii.

&rt. +-. " Kn eercitarea funcHiei farmacistul"ef are urmtoarele obligaHii

a) trebuie s se informee asupra tuturor aspectelor i cerinHelor legate de funcHia pe care o

Indeplinete

b) trebuie s se asigure c toHi membrii personalului aflat In subordinea sa sunt informaHi

asupra atribuHiilor profesionale pe care trebuie s le Indeplineasc

c) trebuie s transmit instrucHiunile clar pentru a Impiedica orice risc de eroare In msura

posibilitHilor, el va transmite In scris proceduri standard de operare

d) se asigur c membrii personalului aflat In subordinea sa Ii Indeplinesc atribuHiile In

conformitate cu prevederile legale, dar i cu competenHa i aptitudinile personale

e) trebuie s respecte independenHa profesional a farmacitilor din subordine

f) se asigur c echipamentele, localul i utilitHile de la locul de munc sunt menHinute lastandardele acceptate pentru desfurarea In bune condiHii a activitHilor profesionale

33



g) se asigur c toate activitHile profesionale desfurate sub controlul su, precum i cele

eercitate de el personal sunt supuse asigurrii de rspundere profesional

h) se asigur c toate msurile privind pstrarea confidenHialitHii sunt efective

i) are datoria s notifice colegiului pe raa cruia Ii desfoar activitatea orice schimbare de

interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcHia sa

*) trebuie s accepte, In msura posibilitHilor, elevi i studenHi, pentru Indeplinirea stagiului de

practic In unitatea pe care o conduce.

%E2LC6E& a -"a

2ompetenHa profesional

&rt. +=. " $armacistul trebuie s"i asigure i s"i menHin la un Inalt nivel pregtirea

profesional, prin actualiarea permanent a cunotinHelor In aria sa profesional, In scopulIndeplinirii atribuHiilor cu competenHa necesar.

&rt. +>. " Kn vederea actualirii permanente a cunotinHelor profesionale, farmacistul este

obligat

a) s"i planifice i s participe la formele de pregtire profesional organiate sau acreditate

de 2olegiul $armacitilor din RomJnia

b) s evaluee i s aplice In practica curent cunotinHele actualiate permanent

c) s ateste cu documente doveditoare pregtirea sa, prin formele programelor de devoltareprofesional acceptate, atunci cJnd acest lucru Ii este solicitat de comisiile de specialitate ale

colegiului teritorial la care este Inregistrat.

%E2LC6E& a ="a

2onfidenHialitatea

&rt. +?. " $armacistul are datoria de a respecta i prote*a informaHia profesional.

&rt. +1. " $armacistul trebuie s respecte i s prote*ee confidenHialitatea informaHiilor

referitoare la pacienHi, obHinute In cursul activitHilor profesionale.&rt. +@. " nformaHiile pot fi devluite In urmtoarele cauri

a) cJnd pacientul i"a dat consimHmJntul scris

b) cJnd tutorele pacientului a consimHit In scris, dac vJrsta pacientului sau starea sa de

sntate nu permite aceasta

c) cJnd este necesar pentru a preveni afectri ma*ore sau punerea In pericol a sntHii

pacientului, a unei terHe persoane sau a publicului In general

d) stabilirea vinovHiei In caul svJririi unor infracHiuni, la solicitarea instanHei de *udecate) In alte situaHii prevute de lege.

34



&rt. +B. " $armacistul nu trebuie s devluie, decJt cu acordul scris al medicului prescriptor,

nici o informaHie referitoare la practica prescrierii acestuia.

&rt. +M. " $armacistul trebuie s prote*ee informaHia profesional intern, respectJnd

urmtoarele reguli

a) s nu permit accesul terHilor la informaHii privind activitatea unitHii In care Ii desfoar

activitatea decJt cu acordul scris al anga*atorului sau In alte situaHii prevute de lege

b) s respecte cerinHele legale de protecHie a informaHiilor privind acumularea i utiliarea

acestora

c) s asigure protecHia informaHiilor la operaHiunile de stocare, transmitere, primire ori

distrugere.

%E2LC6E& a >"aRelaHiile de colaborare ale farmacistului

&rt. -A. " Kn eercitarea profesiei farmacistul are datoria ca, In interesul bolnavului i al

pacientului In general, s colaboree cu toHi confraHii si. Kn acest sens

a) toHi farmacitii Ii acord a*utor reciproc i consultanH pentru realiarea Indatoririlor

profesionale

b) farmacitii Ii reolv singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate dac nu

reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiuluic) farmacistul trebuie s"i tratee toHi colaboratorii cu respect, bunvoinH i colegialitate

d) farmacistul trebuie s dovedeasc In orice Impre*urare solidaritate faH de colegii si i

loialitate faH de corpul profesional i profesia de farmacist.

&rt. -+. " Kn interesul pacientului i al publicului In general, farmacistul trebuie s colaboree

cu medicul i cu alHi membri ai echipei de sntate. Kn acest sens

a) farmacistul colaborea activ cu medicul prescriptor pentru a realia efectuarea

tratamentului pacientului la timp, In parametrii optimi i In interesul acestuia

b) In colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abHine de la orice InHelegere In scop material

sau de alt natur care ar avea drept reultat Inclcarea dreptului pacientului

c) farmacistul trebuie s se abHin de la orice fapt care ar putea aduce pre*udicii demnitHii i

imagini medicului sau altor membri ai profesiunilor sanitare, pentru a nu crea neIncredere

pacientului.

%E2LC6E& a ?"a

2oncurenHa neloial

35



&rt. --. " $armacistul nu trebuie s utiliee mi*loacele concurenHei neloiale In vederea

obHinerii unor avanta*e materiale sau de alt natur.

&rt. -=. " %e consider a fi practici neloiale, fr a fi limitative, urmtoarele activitHi

a) atragerea pacienHilor prin oferirea de avanta*e materiale sau reclam mincinoas

b) folosirea de funcHia deHinut ori de mandatul IncredinHat In cadrul organelor de conducere

pentru atragerea de pacienHi.

&rt. ->. " Este sancHionabil denunHarea ne*ustificat i In scop concurenHial a colegilor.

%E2LC6E& a 1"a

Publicitatea

&rt. -?. " 9rice informaHie furniat publicului de ctre farmacist In legtur cu serviciile de

sntate oferite trebuie s fie corect, decent, legal i onest.&rt. -1. " 9rice informaHie i material promoHional cu privire la serviciile profesionale trebuie

s fie In concordanH cu rolul farmacistului In promovarea sntHii i s permit pacientului

s decid independent asupra solicitrii serviciului respectiv.

&rt. -@. " Kn scopul promovrii unor servicii proprii, farmacitii trebuie s se abHin de la a

defima serviciile profesionale ale altor confraHi.

&rt. -B. " $armacistul trebuie s se abHin de la orice procedee sau mi*loace contrare

demnitHii profesionale, care ar pre*udicia dreptul pacientului de a"i alege singur farmacistul.&rt. -M. " Pe tot timpul eercitrii profesiei farmacistul trebuie s se asigure c acHiunile de

promovare a medicamentelor, In care este implicat sau care au loc In unitHile In care el

lucrea, sunt In conformitate cu prevederile legale privind publicitatea medicamentelor.

&rt. =A. " $armacistul se va asigura c promovarea medicamentelor nu implic obligarea

pacientului de a cumpra sau de a primi medicamente nedorite sau In eces, In locul celor

dorite sau Impreun cu acestea.

%E2LC6E& a @"a%ervicii farmaceutice de urgenH

&rt. =+. " Pentru asigurarea continuitHii asistenHei cu medicamente a populaHiei, farmacitii

trebuie s furniee, In condiHiile legii, servicii farmaceutice de urgenH.

&rt. =-. " Pentru a realia In condiHii bune serviciile farmaceutice de urgenH, farmacistul este

obligat s acorde primul a*utor, In limita competenHelor sale, i s solicite intervenHia

serviciilor specialiate, informJnd asupra msurilor luate din proprie iniHiativ.

&rt. ==. " $armacistul poate elibera medicamente fr prescripHie medical In urmtoarelesituaHii

36



a) un pacient aflat sub tratament dovedit are nevoie imediat de administrarea

medicamentului

b) din motive Intemeiate, pacientul are nevoie de prelungirea tratamentului i farmacistul ori

pacientul nu poate lua legtura cu medicul prescriptor

c) o persoan solicit i are nevoie urgent de msuri de prim a*utor.

&rt. =>. " 2Jnd nu poate s acorde pacientului serviciul solicitat, farmacistul trebuie s

Indrume pacientul spre un serviciu specialiat de asistenH medical.

&rt. =?. " Kn cauri urgente, farmacistul trebuie s acorde asistenH pacienHilor, dac este

solicitat, i In afara programului farmaciei.

CAPITOLUL III

4ispoiHii finale&rt. =1. " $armacistul rspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor i regulamentelor

profesionale, a 2odului deontologic al farmacistului i a regulilor de bun practic

profesional, a %tatutului 2olegiului $armacitilor din RomJnia, pentru respectarea deciiilor

adoptate de organele de conducere ale 2olegiului $armacitilor din RomJnia, precum i

pentru orice fapte svJrite In legtur cu profesia sau In afara acesteia, care sunt de natur s

pre*udiciee onoarea i prestigiul profesiei sau ale 2olegiului $armacitilor din RomJnia.

&rt. =@. " 9rice comportament In eercitarea profesiei, care Incalc principiile preentuluicod, poate face obiectul unei reclamaHii privind Inclcarea eticii profesionale de ctre

farmacist.

&rt. =B. " Nudecarea caurilor de abateri de la preentul cod se soluHionea, conform legii i

%tatutului 2olegiului $armacitilor din RomJnia, de comisia de disciplin competent.

&rt. =M. " Kn aplicarea procedurii disciplinare, instanHele 2olegiului $armacitilor din RomJnia

trebuie s *udece cauele disciplinare HinJnd cont de circumstanHele In care s"a petrecut fapta.

37



38

Date post:	10-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	costy-raku
View:	617 times
Download:	56 times

212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica

Documents