Home >Documents >biologie farmaceutica

biologie farmaceutica

Date post:26-Oct-2015
Category:
View:74 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
pentru facultatea de farmacie
Transcript:
  • BOTANICA FARMACEUTICACURS NR 1

  • Disciplina Biologie vegetal i animal modul ICadre didactice:Coordonator activitate didactic ef lucr. dr. Bianca IvnescuAsistent univ. dr. Cristina Lungu

    Conf. dr. Ionescu AdrianFarm. dr. Elena Creu

  • Descrierea cursuluiSemestrul I Botanic general : citologie, histologie, organografie - 7 credite

    Semestrul II Botanic sistematic : clasificarea plantelor superioare i descrierea celor mai importante plante medicinale i a familiilor lor - 6 credite

  • Metoda de evaluareExamen scris (subiecte + teste gril) 50%Examen practic 35%Evaluare pe parcursul semestrului 15%

    Prezena la laborator este obligatorieStudenii cu 2 sau mai multe absene nu vor putea susine examenul

  • Botanic generaliti

    Definiie: disciplina biologic care studiaz plantele din toate punctele de vedere, ncepnd de la primele forme ale materiei vii vegetale i pn la cele mai evoluate forme de difereniere ale ei (plantele superioare) un complex de discipline, de fapt - studiul celulei i al materiei vii vegetale; - studiul asocierii celulelor n esuturi; - studiul asocierii esuturilor n organe; - studiul asocierii organelor in alcatuirea organismelor vegetale.

  • o impartire ce se mai pastreaza si azi din motive didactice botanica generala (citologie, histologie, organografia si functiile fiziologice ale plantelor) botanica sistematica sau taxonomia (aranjarea plantelor intr-un sistem natural de clasificare)

  • CITOLOGIACELULELE = unitati morfo-functionale de organizare a lumii vii; cu studiul lor se ocupa o disciplina bine conturata = CITOLOGIAPrimele observatii referitoare la prezenta celulelor in legatura cu aparitia microscopului optic Hooke (1667) - cella celula = unitate de baza stucturala si functionala a tuturor organismelor vii, animale si vegetale

  • Materia vie este unica, nesesizandu-se deosebiri esentiale intre materia vie vegetala si cea animala aceasta mai ales daca ne referim la infrastructurile asemanatoare ideea de citologie generala sub forma de biologie celulara, comuna atat pentru plante cat si pentru animale

  • PLANTA VERDE este unicul factor fotosintetizator in lumea vie, deci capabil sa produca substante organice regnul vegetal are o importanta deosebita

  • DEOSEBIRI INTRE CELULA VEGETALA SI ANIMALA

    Diferente morfologice marimea celulelor vegetale depaseste cu mult pe cea a celor animale, dar gradul de diferentiere este mai mic la cele vegetale, adica exista mai putine tipuri morfologice;

    Diferente structurale- Peretele celular, prezent de obicei la celulele vegetale este rigid, deosebindu-se din punct de vedere al compozitiei chimice de protoplasma e de natura celulozica- Prezenta vacuolelor rezulta din cresterea in lungime a celulelor vegetale; pe baza lor are loc o diferentiere a proceselor osmotice si o generalizare a curentilor citoplasmatici- Prezenta plastidelor si in special a cloroplastelor confera capacitate de sinteza proprie capteaza energia solara inmagazinand-o sub forma de energie potentiala aceasta face din celula vegetala o adevarata uzina a biosferei, un microcosmos necesar pentru mentinerea vietii pe pamant

  • DEOSEBIRI INTRE CELULA VEGETALA SI ANIMALA

  • DEOSEBIRI INTRE CELULA VEGETALA SI ANIMALA Diferente chimice substante proprii celulei vegetale ex: celuloza (constituent al peretelui celular) si amidonul (substrat energetic fundamental); ambele sunt glucide si pot fi sintetizate numai de catre celula vegetala

    Diferente biochimice transformarea energiei fotochimice acumulate in energie activa, ocolind energia calorica;

    Diferente fiziologice se refera la potenta de crestere si un oarecare grad de independenta pe care si-l pastreaza chiar in tesuturi.

  • MORFOLOGIA SI STRUCTURA CELULEI VEGETALECELULA = unitatea biologica si biochimica a organismelor, iar diferentele intre cele 2 regnuri constau in 3 caractere specifice celulei vegetale:- prezenta plastidelor (in special a cloroplastelor)- prezenta aparatului vacuolar- prezenta peretelui celular = membrana pecto-celulozica

    Arhitectonica celulei vegetale complexa si completa

    Aspectul morfologic (forma, marimea celulei)Structura celulei - structura anatomica (constituenti celulari comuni si speciali)- structura functionala

  • Structura functionala face deosebirea intre: componentul activ din punct de vedere biologic (protoplasma) componentul inert (paraplasma: vacuole + incluziuni solide) scheletul celulei (alloplasma = peretele + cuticula) anexele (metaplasma = cilii si flagelii)

    Aspectul morfologic al celulei (forma si marimea)

    a) forma depinde de mediu, pozitia in tesut si functia indeplinita. La celulele libere forma depinde de prezenta sau absenta peretelui celular celule fara perete (gimnoplaste) - forma nu e stabila, se shimba de la un moment la altul celulele cu perete (dermatoplaste) au forma de obicei sferica, stabila sau una apropiata derivata din forma sferica

  • La celulele asociate in tesuturi forma lor depinde de pozitia pe care o ocupa, ca si de raportul dintre axa logitudinala si cea transversala:

    celulele izodiametrice (parenchimatice) au axele egaleEx: ovale, poligonale, stelate, semilunare, lenticulare etc.

    celulele anizodiametrice (prozenchimatice) au axele inegaleEx: fusiforme, prismatice, cilindrice, spiralate, in forma de bastonas

  • b) marime:De regula - dimensiuni microscopice: intre 20-70 microniExceptii sau variatii: bacterii cu celula < 20 microni sau celule din pulpa fructului de portocal = 2 cm, fibre textile (in, canepa) = 6 -7 cm

  • STRUCTURA (ARHITECTONICA) CELULARACELULA = un tot unitar din punct de vedere structural si functionalTotusi pentru o mai buna cunoastere vom proceda la descrierea separata a constituentilor, a organitelor celulare; unele organite se pot observa cu microscopul optic, iar altele doar cu cel electronic citologia ultrastructurilorConstituentii celulari clasificare:Componentul biologic activ = protoplasma sau protoplastul cuprinde citoplasma, membrana plasmatica, nucleul, plastidele, mitocondrii, reticul endoplasmatic, ribozomi, aparatul Golgi, lizozomi.Componentul inert = paraplasma cuprinde incluziuni ergastice lichide (vacuole, suc celular si uleiurile) si incluziuni ergastice solide (amidon, aleurona, cristale de oxalat de calciu)

  • Componentul biologic activ (protoplasma)Este element structural care nu poate lipsi din nici o celula vieSe caracterizeaza prin prezenta mediului apos in care sunt dispersate substante cu greutate moleculara mare ce sunt organizate la nivel molecular intr-o ultrastructura complexa aceasta determina proprietatile fizice, chimice si fiziologicea) Proprietati fizice ale protoplastului- starea coloidala 2 componente: mediul de dispersie faza dispersa (dispersatul)Starea coloidala se poate prezenta sub 2 forme: - solul coloidal - gelul coloidalA. Solul coloidal: particulele sunt dispersate intr-un mediu de dispersie abundent - solurile au o mare fluiditate si fac trecerea de la solutiile adevarate la suspensii

  • B. Gelurile coloidale au o anumita rigiditate si elasticitate, prezinta o stare intermediara intre cea lichida si cea solida; particulele gelurilor se ating intre ele structura de retea fina, in ochiurile careia se dispune mediul de dispersieDupa afinitatea pe care o au: soluri si geluri hidrofilesoluri si geluri hidrofobe In cazul protoplastului sistemul coloidal este reprezentat prin dispersat = complex de micele si un mediu de dispersie aposmicelele = agregate moleculare suspendate in mediu de dispersie Sistemul coloidal al protoplastului prezinta caracterele coloizilor hidrofili, dar se comporta ca un sistem aparte, in raport cu coloizii inerti.

  • Astfel se gasesc si la protoplast caractere care sunt intalnite si la coloizii inerti:De a nu dializaDe a coagula la actiunea temperaturii, a alcoolului De a prezenta un punct izoelectric = pH-ul la care sarcinile electrice se anuleazaDe a trece din sol in gel si invers (tixotropie) la nivelul protoplastului exista concomitent zone de sol coloidal si zone de gel coloidal cu trecerea spontana din una in alta = stare de echilbru a citoplasmei.Efectul Tyndall nu apare la coloizii hidrofili, deci si protoplastul observat la microscop este omogen sau optic vid. Daca protoplastul este supus actiunii unui factor alterant apare efectul Tyndall datorita coagularii

  • Efectul Tyndall

  • In concluzie,

    Sistemul coloidal protoplasmatic este deosebit de sistemele coloidale inerte printr-o serie de caractere proprii; astfel el se poate autoregla cumuland concomitent atat caractere de lichid cat si de solidApar zone de - gel coloidal (membranele plasmatice, plasmalema si tonoplastul) - sol coloidal (endoplasma)

  • Gelul coloidal (plasmagelul) determina structura protoplastului, iar solul coloidal (plasmasolul) este sediul metabolismului celular

  • b) Proprietati chimice ale protoplastului Sunt conferite de substantele macromoleculare care pot constitui:elemente structurale din masa protoplastuluisubstratul fundamental al protoplastuluisubstantele de protectie ale protoplastuluisubstante cu proprietati cataliticepurtatori ai informatiei ereditare Citoplasma (protoplasma) Componentul de baza in care se cuprind toate celelalte elemente structurale care alcatuiesc celula (in afara membranei) Este un sistem instabil si sensibil la toti factorii care influenteza raportul apa/macromoleculeGradul de complexitate si dezvoltare al citoplasmei variaza functie

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended