5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
SUPORT DE CURS
NOTIUNI DE PSIHOLOGIE, ETICA SI DEONTOLOGIE FARMACEUTICA
Obiectul de studiu al psihl!iei
Etimologic, cuvantul psihologie provine din limba greac de la psych (suflet) i logos
(cunoastere, teorie, stiinta).
Psihologia poate fi definita ca studiul stiintific al comportamentului si proceselor
mentale.
Radacinile psihologiei pot fi trasate in timp pana in secolele al !"lea si al !"lea i.#r.
$ilosofii greci %ocrate, Platon si &ristotel au pus intrebari fundamentale despre minte, iar
#ipocrat, ,,parintele medicinei'', a facut multe observatii importante despre felul in care
creierul controleaa alte organe.
P"cesele psihice # de$i%i"e, clasi$ica"e, desc"ie"e
Se%&atii
%enatiile sunt procese psihice elementare, care reflecta diferitele insusiri ale
obiectelor si fenomenelor lumii eterne, precum si starile interne ale organismului, in
momentul actiunii nemi*locite a stimulilor respectivi asupra receptorilor.
Exista doua stadii ale unei senzatii:
+.stadiul presenorial, stadiul de ecitatie sau de refle caracteriat printr"o reactie
localiata, dar integrata prin efectele ei in circuitul reglator
-.stadiul senatiei propriu"ise, ca reflectare a unor insusiri ale obiectelor.
Calitatea senzatiilor
Este data de multitudinea elementelor care le compun. Este eplicata de trei
mecanisme
" selectivitatea receptorilor " consta in specificitatea diferentiata a receptorilor in raport
cu diverse tipuri de stimuli.
1
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
" energia specifica a organelor de simt " fiecare organ de simt poseda o energie specifica
proprie lui, care este transmisa creierului, indiferent de maniera in care este stimulat.
" energia specifica centrala " la baa acesteia se afla diferentele chimice eistente in
transmisia sinaptica.
Intensitatea senzatiilor
Este legata de intensitatea fiica a stimulilor care le promoveaa dar depinde si de alte
variabile care actioneaa corelat sau independent cu intensitatea stimulului. &ceste variabile
se impart in trei categorii
" durata aplicarii
" modul de aplicare
" particularitatile mecanismelor anatomofiiologice ale senatiilor.
&cestor factori li se adauga si conditiile concrete in care are loc receptia, gradul de
ecitabilitate al sistemului nervos, eistenta sau non"eistenta unor dominante organice.
Durata senzatiilor
%e refera la intinderea in timp a senatiei. %enatia persista atata timp cat actioneaa si
stimulul, unele insa persista si dupa incetarea actiunii directe a stimulului (e. senatiile
gustative) ele purtand denumirea de imagini consecutive.
Tonul afectiv al senzatiilor
Este proprietatea senatiilor de a produce stari afective placute sau neplacute, de
apropiere sau de respingere a realitatii reflectate. &cest ton le individualieaa, le distinge
unele de altele, le reliefeaa si evidentiaa relatiile subtile ce eista intre fenomenele psihice
simple (senatiile) si complee (procesele afective).
Criterii de clasificare a senzatiilor
n clasificarea senatiilor s"au utiliat mai multe criterii
1. Criteriul morfologic
2
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Pana in secolul // s"au clasificat dupa organele de simt auditive, viuale, olfactive,
gustative si cutanate. 0ot ce depasea aceasta clasificare era pus pe seama unui al 1"lea simt.
2. Criteriul functional
2onform acestui criteriu se delimiteaa mai intai functia senoriala, apoi se incearca
identificarea organului receptor care o indeplineste.
3. Criteriul insusirilor detectate senzorial
a) %enatii cutanate 3 stimuli mecanici
b) %enatii viule, auditive 3 stimuli fiici
c) %enatii gustative, olfactive 3 stimuli chimici
d) %enatii proprio si interoceptive 3 stimuli fiilogici.
Importanta senzatiilor
%enatiile informeaa despre variatiile care se produc in circumstantele mediului
incon*urator, cu conditia ca aceste variatii sa fie importante si sa se produca in anumite limite.
%enatiile asigura adaptarea organismului la variatiile mediului incon*urator.
%enatiile orienteaa si controleaa benefic conduitele actuale ale individului.
Pe"ceptia
mpreuna cu senatiile, perceptiile asigura orientarea senoriala nemi*locita a omului
in mediul incon*urator.
Perceptia este o forma superioara a cunoasterii senoriale. %pre deosebire de senatie,care re"produce insusirile simple ale obiectelor si fenomenelor, perceptia asigura constiinta
unitatii si integritatii obiectului.
Analiza comparativa ce este perceptia si ce este senzatia
2omparativ cu senatia, perceptia este
" nterferentiala 3 permite persoanelor sa completee informatia care lipseste din
senatiile brute.
3
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
" 2ategoriala 3 a*uta indiviii sa plasee in aceeasi categorie senatii aparent diferite pe
baa unor trasaturi comune.
Perceptia ca activitate
Perceptia nu este un fenomen iolat ci trebuie considerata ca o faa a actiunii.
Piaget foloseste termenul de activitate perceptiva pentru orice punere in relatie a
elementelor. Perceptia nu este o simpla contemplare sau o copie mecanica a obiectului, ci este
un produs orientat si organiat care implica nenumarate actiuni cu obiectele.
Perceptia ca deformare a obiectului
2ele mai cunoscute sunt iluiile viuale datorate unor particularitati ale figurilorgeometrice, numite si iluii optico"geometrice.
Exista trei categorii de iluzii:
" cercuri legate ce par a fi inegale
" linii sau segmente de dreapta egale " ce par inegale
" linii paralele " ce par a nu fi paralele
luiile sunt cauri particulare ale perceptiilor.
Perceptia spatiului
Prin perceptia spatiului se intelege reflectarea senorial"intuitiva a insusirilor spatiale a
lucrurilor (marimea si forma), a relatiilor spatiale dintre ele, a miscarii lor.
Perceptia spatiului este o conditie necesara a orientarii eficiente a individului in lumea
incon*uratoare.
Perceptia timpului
Este conditionata de trei factori fiici, biologici si psihologici.
Perceptia si estimarea duratei
4
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
4urata se refera la intervalul obiectiv care separa doi stimuli intre ei (durata poate fi
scurta si intermediara). Estimarea timpului este influentata si de caracterul placut sau neplacut
al unor activitati si de varsta.
Orientarea temporala
4epaseste perceptia si estimarea timpului, dar se baeaa pe ele. Ea consta in a situa o
faa a schimbarii in raport cu un intreg ciclu de schimbari.
Perceptia miscarii
5iscarea constituie o schimbare a poitiei in spatiu a unui obiect intr"un anumit timp.
Tipuri de miscare:
" reala
" aparenta
" autocinetica
" consecutiva.
n realiarea miscarii rolul hotarator il are analiatorul viual.
olul perceptiilor
Perceptiile ii creeaa omului certitudinea eistentei lui printre celelalte obiecte (e. daca
este tulburata perceptia spatiului, orientarea individului in mediul incon*urator devine aproape
imposibila).
Perceptiile sunt elemente componente ale operatiilor si actiunilor, ale activitatilor
gandurilor noastre. 6u eista forma de activitate umana, simpla sau complea, care sa nu
implice forme ale perceptiei si abilitatii perceptive.
nvatarea presupune in mare masura interventia percepiei.
Rep"e&e%ta"ea
Repreentarea are drept continut informational o caracteristica concreta a obiectului, insa
mai importanta.
5
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Repreentarile sunt reultatul unor prelucrari si sistematiari, ale unor combinari si
recombinari senoriale.
Clasificarea reprezentarilor
Din perspectiva psi!ologiei generale
a) dupa analiatorul predominant viuale, auditive, 7inesteice, gustative
b) dupa tipul de activitate in care sunt implicate literare, artistice, sportive
c) dupa gradul de generaliare generale si individuale
d) dupa procesul psihic repreentari ale memoriei si imaginatiei
e) dupa preenta8absenta intentiei si a efortului voluntar voluntare si involuntare
f) dupa specificul obiectului de invatamant repreentari geometrice, istorice,
geografice, etc.
6u eista repreentari pure, indiferent de criteriul utiliat in clasificarea lor.
Proprietatile reprezentarilor:
1. $igurativitatea 3 reda ceea ce este tipic pentru un obiect, caracteristicile cu cea
mai mare incarcatura informationala, devenind un fel de portret reumativ al
acestuia.
2. 9perativitatea 3 sunt implicate mecanisme de asociere si contrast, de motricitate si
ideomotricitate.
<e proprietati
" caracter integrat
" caracter simbolic si semnificant
" caracter constructiv
" caracter autonom si creativ
" caracter social
6
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Concluzie
Repreentarile *oaca un rol important in cunoastere. Ele constituie un punct de plecare
pentru ma*oritatea proceselor psihice.
%ervesc ca instrumente de adaptare la realitate.
&par ca un reultat, un bilant al cunoasterii, care pregatesc calea spre cunoasterea logica
rationala.
Ga%di"ea
2ele mai semnificative caracteristici ale gandirii sunt
Caracterul informational operational
:andirea este un mecanism de prelucrare, interpretare si evaluare a informatiilor.
Caracterul mi"locit
:andirea nu opereaa asupra realului, asupra obiectelor si fenomenelor, ci asupra
informatiilor furniate de senatii, perceptii si repreentari. Ea este o prelucrare secundara a
informatiilor.
Caracterul mi"locitar
:andirea este un mecanism psihic care mi*loceste si influenteaa alte mecanisme psihice,
contribuind la accelerarea functionalitatii si la sporirea eficientei lor.
Caracterul generalizat si abstractizat
:andirea opereaa cu insusirile generale, abstracte.
Caracterul actional
;aa genetica a gandirii trebuie cautata in actiune, gandirea ivoraste din actiune si se
finalieaa in ea.
Caracterul finalist
9mul isi stabileste scopul nu in timpul desfasurarii activitatii, ci cu mult inainte de a trece
la eecutarea ei.
7
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Caracterul multidirectional
:andirea opereaa cu toate cele trei dimensiuni temporale trecut, preent si viitor.
Caracterul sistemic
:andirea este cea mai inalta forma de prelucrare a informatiei si de eercitare a comenii
si controlului.
#nitatile de baza ale gandirii
$andirea contine mai multe componente:
" maginea 3 ca repreentare mintala a unui obiect specific, unitatea cea mai primitiva a
gandirii
" %imbolul 3 o unitate mai abstracta a gandirii, care reda obiectul, evenimentul
" 2onceptul " o eticheta pusa unei clase de obiecte, evenimente care au in comun cateva
atribute
" Prototipul " ca eemplu ce ilustreaa cel mai bine un concept
" 9peratia 3 serveste la formarea conceptelor sau la reolvarea problemelor
" Regula sau legea 3 cea mai complea unitate a gandirii, ce presupune stabilirea relatiei
intre doua sau mai multe concepte.
Me'"ia
5emoria este un mecanism ce se deruleaa in timp, parcurgand in dinamica sa o serie de
procese.
1. Encodarea
Encodarea repreinta primul proces parcurs de mecanismele mneice in dinamica lor.
0raducerea informatiei se realieaa prin intermediul unui cod, de aceea natura encodarii va fi
dependenta de natura codului. Eista trei tipuri de coduri viuale, auditive si semantice, deci
trei tipuri de encodare
" Encodare viuala 3 care face apel la codul de imagine
8
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
" Encodare auditiva 3 care foloseste codul sunet
" Encodare semantica 3 ii este specific codul propoitiei.
2. %tocarea
%tocarea este procesul de retinere (pastrare, conservare) a informatiilor pana in
momentul in care este necesara punerea lor in disponibilitate.
4urata stocarii este etrem de variabila, uneori ea este foarte scurta, alteori medie, iar
uneori foarte mare. 4urata variabila a stocarii a stat la baa distingerii diferitelor tipuri de
memorie de scurta durata (5%4) si de lunga durata (5
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
" $orme active ale imaginatiei (imaginatia reproductiva si imaginatia creatoare, visul de
perspectiva).
4upa tipul de activitate in care se incadreaa, eista imaginatie artistica, literara, tehnico"
stiintifica, muicala, etc.
4upa tipul de repreentari dominante imaginatie plastic"viuala, auditiv"motrica.
n toate aceste forme de imaginatie sunt utiliate o varietate de procedee care duc la
reultate diferite cantitativ si calitativ.
Mti(atia
5otivatia are in vedere aspectele care stau la baa actiunilor noastre cum a*ungem saactionam si ce factori ne influenteaa actiunile.
5otivatia este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului, o forta motrica a
devoltarii psihice si umane. Ea sensibilieaa diferit persoana la influentele eterne, facand"o
mai mult sau mai putin permeabila la ea.
Trebuintele:
" %unt sursa primara a actiunii
" %unt structuri motivationale baale si fundamentale ale personalitatii, fortele ei cele
mai puternice, reflectand echilibrul bio"psiho"social al omului, la solicitarile mediului
eterior.
Trebuintele pot fi clasate in:
" $iiologice (necesare mentinerii echilibrului intern)
" Psihologice (reulta din relatiile subiectului cu situatiile).
In functie de continut si geneza) trebuintele pot fi:
" Primare (innascute) cu rol de asigurare a integritatii fiice a organismului
" %ecundare (formate in decursul vietii) cu rol in asigurarea integritatii psihice si sociale
a individului.
In categoria trebuintelor primare sunt incluse:
10
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
a) 0rebuinte biologice sau organice (foame, sete, seuale)
b) 0rebuinte fiiologice sau functionale (de miscare, relaare, descarcare).
n categoria trebuintelor secundare sunt incluse
a) 0rebuinte materiale (de locuinta, confort)
b) 0rebuinte spirituale (de realiare a propriei personalitati)
c) 0rebuinte sociale (de comunicare, cooperare, integrare).
%atisfacerea trebuintelor se soldeaa cu reducerea tensiunilor. 6esatisfacerea lor duce la
dilatarea sau eacerbarea lor, fie la stingerea lor prin saturatie. 6esatisfacerea lor pe o
perioada mai mare de timp poate periclita eistenta fiica si psihica a individului.
(unctiile motivatiei
+.$unctia de activare interna difua si de semnaliare a unui deechilibru psihologic sau
fiiologic. n aceasta faa, starea de necesitate persista, dar nu declanseaa actiunea. 4e
obicei, aceasta functie este specifica trebuintelor.
-. $unctia de mobil sau factor declansator al actiunii.
=. $unctia de autoreglare a conduitei, prin care se imprima conduitei un caracter activ si
selectiv.
5otivatia sustine activitatea organismului pentru un timp mai scurt sau mai indelungat.
A$ecti(itatea
P. P. 6eveanu definea afectivitatea ca ,,fenomen de reonanta a lumii in subiect, care se
produce in masura si pe masura dispoitivelor reonante ale subiectului si este totodata
vibratia subiectului in lumea sa''.
n cadrul proceselor afective nu conteaa obiectul, cat valoarea si semnificatia pe care
acesta o are pentru subiect.
Emotiile se declanseaa avand la baa informatii din mediul etern. Piaget arata ca
inteligenta si afectivitatea sunt inseparabile, afectivitatea avand rolul de sursa energetica, de
11
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
care depinde functionarea inteligentei. Ea este tensiunea intregului organism, soldata cu efecte
de atractie sau respingere.
Relatia dintre afectivitate si motivatie a fost sustinuta de multi autori, care sustineau ca
intre cele doua procese eista o stransa interactiune.
&fectivitatea este preenta incepand cu pulsatiile inconstientului si terminand cu
realiarile ultimative ale constiintei, de aceea este considerata componenta baala,
infrastructurala a psihicului si nota lui definitorie.
C'u%ica"e si li'ba)
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
2omunicarea vehiculeaa imagini, notiuni, idei, faciliteaa manifestarea conduitelor
afective. Prin comunicare se transmit trebuinte, aspiratii, sunt initiate sau stopate activitatile.
4iferenta dintre comunicare si limba* consta in sfera lor comunicarea datorita faptului ca
se realieaa atat prin mi*loace verbale, cat si nonverbale, are o sfera mai larga decat limba*ul,care este o comunicare verbala realiata prin mi*loace lingvistice. n ciuda acestui fapt, cele
doua fenomene sunt strans legate intre ele.
(ormele comunicarii
4upa numarul de persoane care participa la procesul comunicational eista
2omunicare interpersonala (se desfasoara intre doua persoane, capata o nuanta personala
atunci cand partenerii se afla in relatii intime, reciprocitate sau o nuanta profesionala, cand
partenerii se cunosc mai putin)
2omunicare de grup care poate fi impartita in
" 2omunicare intragrup (desfasurata in interiorul grupului)
" 2omunicare intergrup (intre grupuri).
4upa preenta sau absenta unor obiective, eista
2omunicare incidentala (persoana furnieaa informatii fara intentia de a o face)
2omunicare consumatorie (apare ca o consecinta a unor stari emotionale sau
motivationale ale unui individ fiind epresia directa a acestor stari)
2omunicare instrumentala (urmareste modificarea conduitei receptorului)
2omunicare comuniune (partenerii comunica cu bucurie reciproca, doar pentru a,,sarbatori'' intalnirea lor).
n functie de instrumentele comunicarii eista
2omunicare verbala
2omunicare nonverbala.
2omunicarea nonverbala se realieaa prin intermediul mi*loacelor nonverbale, dintreacestea cele mai abordate fiind comunicarea prin corp, spatiu si imaginea.
13
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
2omunicarea prin corp este cea mai complea deoarece corpul poate deveni un produs
voluntar mascat, travestit. Ea recurge la mi*loace ca mimica, aparenta fiica, gesturi.
5imica are un rol important in comunicarea nonverbala. Privirea se distinge ca element
central al fetei care tradeaa stari de admiratie, iubire, ura.
2omunicarea prin spatiu 3 eista patru tipuri de distante care regleaa comunicarea
" distanta intima (corp la corp) 3 mama " copil alaptat
" distanta personala (>? " @? cm)
" distanta sociala (+-? " -+A cm)
" distanta publica (= 3 @ " B m).
2omunicarea prin imagini 3 e mult mai eficienta deoarece afecteaa un numar mai mare
de persoane.
Ate%tia
Caracterizarea generala a atentiei
&tentia face parte din categoria fenomenelor psihice care sustin energetic activitatea.
&tentia este o functie prin care se modeleaa tonusul nervos, necesar pentru desfasurarea
celorlalte procese si structuri psihice. Preenta ei asigura o buna receptie senoriala si
perceptiva a stimulilor, o intelegere profunda a ideilor, o capacitate mneica mai fidela.
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Repreinta cantitatea de elemente asupra carora atentia se poate concentra simultan.
!olumul mediu al atentiei este de ? "@ elemente. El poate fi influentat favorabil de
urmatoarele conditii
a) 9rganiarea in structuri cu sens a elementelor respective. %e constata ca un grup delitere, daca este organiat intr"un cuvant cu sens, se receptioneaa in numar mai mare
si mai bine
b) 2ompleitatea elementelor de receptionat
c) nteresul puternic al subiectului pentru ceea ce percepe determina cuprinderea, in
campul atentiei sale, a unui numar mai mare de elemente.
d) &ntrenamentul special si eperienta profesionala cresc volumul atentiei.
%tabilitatea atentiei
%e refera la peristenta in timp a posibilitatilor de a mentine atentia asupra unui obiect,
fenomen sau actiune. &ceasta insusire se devolta odata cu varsta.
Concentrarea atentiei
Presupune delimitarea intre un factor de ecitatie intensa si onele apropiate.
Distributivitatea atentiei
Este acea insusire care permite desfasurarea concomitenta a mai multor activitati, cu
conditia ca macar una dintre ele sa fie relativ automatiata.
,obilitatea sau flexibiliatea atentiei
2onsta in deplasarea sau orientarea ei de la un obiect la altul.
*i%ta
n psihologie, vointa a fost derivata fie din gandire, fie din afectivitae.
n ,,4ictionarul de psihologie'', vointa este definita ca aptitudine de actualiare si realiare
a intentiilor proprii.
n functie de natura sarcinilor, efortul voluntar se poate concentra mai mult in planintelectual sau motor, dar include ambele verigi, in proportii diferite.
15
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
%pecificul psihologic al vointei consta din efortul voluntar ce se mobilieaa in atingerea
scopului si din dinamica acestui efort.
Metdele $lsite i% psihl!ie
Obse"(atia
9bservatia ca metoda de cercetare consta in urmarirea intentionata si inregistrarea eacta,
sistematica a diferitelor manifestari comportamentale ale individului (sau ale grupului) ca si a
contetului situational al comportamentului. Este una dintre cele mai vechi metode de
cercetare nu numai ale psihologiei, ci si ale altor stiinte.
2ercetatorul face apel la mai multeformeale observatiei, care pot fi clasificate dupa mai
multe criterii, cum ar fi
1. 9rientarea actului observational autoobservatia " orientata catre surprinderea
particularitatilor propriului comportament
2. Preenta sau absenta intentiei de a observa ocazionala (intamplatoare, nu tine cont de
nicio regula)sistematica (face apel la un proiect care ii reduce campul)
3. Preenta sau absenta observatorului directa (baata pe preenta observatorului si pe
constientiarea acesteia de catre subiectii observati) indirecta sau mediata
(observatorul este amplasat in spatele unor geamuri cu vedere unilaterala saubeneficiaa de televiiune cu circuit inchis) cu observator uitat) ignorat(observatorul
este preent, insa fiind atat de cunoscut membrilor grupului, este pur si simplu
ignorat) cu observator ascuns(foarte asemanatoare celei indirecte, cu deosebirea ca
observatorul, nebeneficiind de mi*loace tehnice specialiate, se ,,ascunde'' in spatele
unor draperii, al unor paravane etc.)
4. mplicarea sau non"implicarea observatorului ))pasiva-- (fara implicarea directa a
observatorului in activitate)participativa(observatorul devine membru al grupului si
participa nemi*locit la activitatea lui)5. 4urata observarii continua(efectuata pe o perioada mai mare de timp) discontinua
(pe unitati de timp mai mici si la intervale diferite)
6. 9biectivele diferite integrala (tinteste spre surprinderea tuturor sau a cat mai multe
manifestari de conduita) selectiva (se concentreaa doar asupra unei singure
conduite).
Calitatea observatiei depinde de o serie de particularitati psihoindividuale ale
observatorului (capacitatea sa de a"si concentra atentia, de a sesia esentialul).
16
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Conditiile unei bune observatii sunt stabilirea clara, precisa a scopului, a obiectivului
urmarit selectarea formelor celor mai potrivite care vor fi utiliate, a conditiilor si mi*loacelor
necesare elaborarea unui plan riguros de observatie consemnarea imediata a celor observate,
deoarece consemnarea ulterioara ar putea fi afectata de uitare efectuarea unui numar optim de
observatii desfasurarea ei in conditii cat mai variate discretia ei (persoana in caua sa nu"si
dea seama ca este observata. Pentru a creste calitatea observatiei este necesar sa se apelee la
o serie de repere de conrol reiesite din observatiile anterioare ale cercetatorului, din
eperienta sa personala de viata sau din lucrarile de specialitate.
Principalele avanta"e ale metodei observatiei sunt permite surprinderea manifestarilor
comportamentale firesti, naturale ale individului, in conditiile obisnuite de viata si activitate
furnieaa mult material ce poate fi raportat la informatiile de*a publicate este deschisaoricarui final, putand sugera multe piste pentru abordarile ulterioare reultatele ei sunt
accesibile si altor cercetatori ofera informatii nu doar cu privire la ce, cand si unde se
intampla, ci si referitor la implicatiile actiunilor si conduitelor sugereaa eplicatii posibile cu
privire la caualitatea actiunilor in situatii particulare ofera acces la fenomene de obicei
ascunse sau care nu pot fi studiate eperimental.
4intre dezavanta"ele metodei observatiei enumeram observatorul trebuie sa astepte
intrarea in functiune a fenomenului studiat informatiile cantitative oferite sunt putin
numeroase practicarea ei se soldeaa cu o serie de efecte negative cum ar fi suscitarea
intrarii in functiune a mecanismelor de aparare sociala a subiectilor observati modificarea
situatiei globale a campului psihosocial determinata de preenta observatorului producerea
unor schimbari ale comportamentului celor observati, datorita personalitatii observatorului.
4atele obtinute prin metoda observartiei trebuie coroborate cu cele recoltate prin aplicarea si a
altor medode.
C%("bi"ea
2onvorbirea este o discutie anga*ata intre cercetator si subiectul investigat, care
presupune relatia directa, de tipul ,,fata in fata'', intre cercetator si subiect schimbarea
locului si rolurilor partenerilor (cel care a intrebat poate sa si raspunda, cel care a raspuns
poate sa si intrebe) sinceritatea deplina a subiectului, evitarea raspunsurilor incomplete, de
fatada, a celor care tind sa"l puna intr"o lumina favorabila, a deformarilor voluntare eistenta
la subiect a unei oarecare capacitati de introspectie si autoanalia, evaluare si autodevaluireabilitatea cercetatorului in a obtine anga*area deplina si autentica a subiectilor in convorbire
17
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
empatia cercetatorului. 2onvorbirea este considerata metoda psihologica cea mai complicata
si cea mai greu de invatat. Este complicata din mai multe motive
1. in cadrul ei influenta reciproca dintre cercetator si subiectul investigat este mai mare
decat in oricare alta metoda2. presupune recoltarea marturiilor subiectului, care pot fi incomplete sau chiar
deformate (involuntar dar si voluntar)
3. implica o selectie a relatarilor facute de subiect iar acestea s"ar putea sa fie la fel de
subiectiva ca si relatarea insasi.
Eista mai multe forma ale convorbirii, si anume
" convorbirea standardizata) diri"ata) structurata (baata pe formularea acelorasi
intrebari, in aceeasi forma si ordine tuturor subiectilor, indiferent de particularitatilelor individuale)
" convorbirea semistandardizata sau semidiri"ata (cu adresarea unor intrebari
suplimentare, cu reformularea altora, cu schimarea succesiunii lor etc.)
" convorbirea libera) spontana) asociativa(in functie de particularitatile situatiei in care
se desfasoara, de cele psihoindividuale ale subiectului, chiar si de momentul cand are
loc).
Pentru reusita convorbirii este necesar ca cercetatorul sa se gandeasca anticipat la ea, sa"si
structuree (in linii mari sau chiar in amanunt) intrebarile sa culeaga informatii despre
subiect sa"i anticipee raspunsurile, pentru a sti cum sa se comporte in eventualele situatii
neprevaute (blocarea subiectului, refuul lui de a raspunde etc.)
5arele avanta* al convorbirii consta in faptul ca permite recoltarea unor informatii
numeroase, variate si pretioase intr"un timp relativ scurt si fara a necesita materiale si
instalatii speciale. 4eavanta*ul ei provine din posibila lipsa de receptivitate a subiectului, din
subiectivitatea sa de aceea se impune ca datele obtinute sa fie completate si verificate prinalte metode.
Chesti%a"ul
Cn chestionar este un instrumentde cercetare constand dintr"o serie de intrebari si a altor
solicitari in scopul de a aduna informatii de la persoane. 2hestionarul a fost inventat de %ir
$rancis :alton.
18
http://ro.wikipedia.org/wiki/Instrumenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Instrument5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
2hestionarele au avanta*e fata de alte tipuri de studii. 6u au nevoie de mult efort din
partea celui ce chestioneaa ca ancheta verbala sau prin telefon, au adesea raspunsuri
standardiate care il face simplu pentru a aduna date.
Metda bi!"a$ica
&ceasta metoda vieaa strangerea a cat mai multe informatii despre principalele
evenimente parcurse de individ in eistenta sa, despre relatiile preente intre ele ca si despre
semnificatia lor, in vederea cunoasterii ,,istoriei personale'' a fiecarui individ, atat de necesara
in stabilirea profilului personalitatii sale, cat si pentru eplicarea comportamentului actual al
persoanei. ;iografia ofera o imagine unitara asupra omului, facilitand cunoasterea sa concreta
si contribuind la descifrarea specificului individual al persoanei.
5arile avanta*e ale metodei biografice sunt repreentate de naturalitatea si autenticitatea
datelor furniate. n acelasi timp, dat fiind faptul ca ea nu este o metoda de reproducere in
laborator a vietii unui individ, ci doar de reconstituire a acesteia pornind de la diverse surse
(relatarile verbale ale subiectului, documentele personale etc.) nu este eclus ca aceasta
reconstituire sa fie uneori incompleta sau chiar voit deformata.
E+pe"i'e%tul
2ea mai puternica metoda stiintifica este eperimentul. Eperimentele ne pun la dispoitie
cea mai importanta testare despre caue si efecte. 2ercetatorul controleaa cu gri*a conditiile "
de multe ori intr"un laborator 3 si face masuratori pentru a descoperi relatiile cauale dintre
variabile. 9 variabila este un atribut care poate lua diferite valori.
+ariabila independentaeste controlata in totalitate de experimentator) care o creeaza si ii
controleaza variatia. ntr"un eperiment, variabila independenta repreinta ,,caua'' formulata
de ipotea. ,,Efectele'' formulate de ipotea repreinta variabila dependenta, deoarece aceastaprin ipoteza depinde de valoarea variabilei independente.
Testele
0estul este un gen de instrument standardiat. 0estul psihologic este o proba relativ scurta,
care permite cercetatorului colectarea unor informatii obiective despre subiect, pe baa carora
19
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
sa se poata diagnostica nivelul devoltarii capacitatilor masurate si sa se poata formula un
pronostic asupra evolutiei lui ulterioare. Pentru a satisface aceste deiderate, testul trebuie sa
indeplineasca anumite conditii
" validitate 3 sa masoare eact ceea ce isi propune
" fidelitate 3 sa permita obtinerea unor performante relativ asemanatoare la o noua
aplicare
" standardiare 3 sa creee aceleasi conditii pentru toti subiectii supusi testarii, fara a"i
favoria pe unii si defavoria pe altii
" etalonarea 3 stabilirea unui etalon, a unei unitati de masura a reultatelor obtinute,
pentru a se cunoaste valoarea lor.
ROLUL PSIHOLOGIEI IN PRACTICA FARMACEUTICA
Practica farmaceutica creeaa anumite relatii, anumite legaturi intre farmacist si pacient.
Pacientul asteapta de la farmacist o atitudine profesionista, atitudine care poate avea un
anumit impact (poitiv sau negativ) asupra compliantei la tratament a acestuia. Este de dorit
ca farmacistul sa vada dincolo de cuvintele pacientului care asteapta indicatii precise, clare,
referitor la tratamentul care ii este prescris de catre medic.
4incolo de aceste aspecte, sa nu uitam ca poate fi o persoana cu nelinisti si temeri legate
in special de boala sa, de gravitatea acesteia, de evolutia in timp a acesteia si nu in ultimul
rand de eficacitatea tratamentului pe care il va urma. %imptomele unei boli sunt traite diferit
de la pacient la pacient, iar boala capata o semnificatie intrinseca raportata la structura
personalitatii pacientului.
&nterior declansarii bolii persoana traieste intr"un relativ echilibru psihodinamic, iar
eperientele8conflictele prin care trece in viata determina structurarea unor mecanisme de
adaptare eficiente (se deprind anumite conduite, sunt stopate unele anietati, temeri, etc.).
Persoana dobandeste un anumit statut, un anumit rol in familie, in societate, a*utat fiind, de
structura adaptativa dobandita treptat. Pentru unele persoane este posibil ca boala sa rupa
echilibrul adaptativ si sa aduca in prim plan anumite elemente ale unor conflicte latente, astfel
ca mecanismele de coping eficiente pana in acel moment nu mai sunt functionale si adaptative
pentru pacient.
NOTIUNI DE PSIHOLOGIE MEDICALA IN ACTI*ITATEA DESFASURATA INUNITATILE FARMACEUTICE
20
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Ntiu%ea de ,,bala- desc"ie"ea di$e"itel" te"ii ca"e de$i%esc
Psihologia medicala este un domeniu de interferenta a doua mari practici care privesc
individul uman in starile lui fundamentale de sanatate si boala.
9rganiatia 5ondiala a %anatatii (9.5.%.) defineste starea de sanatate ca fiind ,,o stare
completa de bine din punct de vedere psihic, mental si social si nu neaparat in absenta
durerii''. &ceasta definitie este o recunoastere a faptului ca starea de sanatate este mai mult
decat absenta durerii. Este o stare de armonie, o stare de bine cu privire la evolutia
compleului biologic, psihologic si a dimensiunilor sociale ale comportamentului uman.
;oala este definita ca o serie de modificari biologice si8sau diabilitate sau un risc crescut spre
distres si8sau diabilitate.
;oala are mai multe componente
1. 5anifestari.
$iecare boala presupune anumite modalitati de manifestare, un anumit tablou clinic
(in anumite situatii, boala poate sa nu aiba tabloul clinic identificabil sau usor identificabil).
0abloul clinic, numit i simptomatologia pacientului, contine semne si simptome. %emnele
(din lat.signum. semn, marca) sunt forme de manifestare a bolii care pot fi identificate de
clinician sau de alta persoana (inclusiv de catre pacient pe baa simturilor proprii),
independent de ceea ce declara pacientul (de eemplu, modificari ale culorii pielii, modificari
in comportament).%imptomele (din gr.s/mptoma3 ceea ce se produce, apare, derivat de las/n
3 impreun " si piptein3 cadea) sunt acele manifestari ale bolii care apar in primul rand in
sfera de perceptie a bolnavului si sunt simtite de acesta la nivel subiectiv. Ele pot fi cunoscute
de clinician doar indirect, prin intermediul declaratiilor pacientului (de eemplu starea de
frica). Cnele semne si simptome au tendinta s apara impreuna, constituind sindroame (din gr.
s/n 3 impreuna " si dromos 3 cale, cursa). %pre eemplu, conceptiile negative legate de
propria persoana considerata in preent si in viitor tind sa apara impreuna, constituind un
sindrom depresiv. Cn sindrom poate avea o etiologie multipla. 4aca mecanismele
etiopatogenetice ale unui sindrom sunt cunoscute, atunci, in principiu, putem vorbi despre
boala. 0ratamentele care vieaa direct reducerea acestor manifestari, fara a schimba cauele
si mecanismele care le"au generat, se numesc tratamente simptomatice.
2. ;oala presupune anumiti agenti si8factori etiologici (cauali).
21
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
4oua criterii sunt mai importante in clasificarea acestor factori etiologici. 4upa natura
lor, ei se clasifica in agenti eogeni si agenti endogeni.
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
d) $actorii predispoanti sunt acei factori care au un caracter general, apartin
pacientului, au fost preenti inainte de instalarea tabloului clinic si care, prin interactiune cu
factorii declansatori, determinanti si8sau favorianti, duc la aparitia tabloului clinic.
e) $actorii de mentinere au rolul de a sustine simptomatologia. &cest rol poate fi *ucatde factorii declansatori, determinanti, favorianti sau predispoanti care au declansat tabloul
clinic, dar si de alti factori care au aparut dupa generarea tabloului clinic. 0oti acesti factori
etiologici descrisi aici interactioneaa pentru a genera un anumit tablou clinic, dar aceasta nu
inseamna ca de fiecare data cand apare un anumit tablou clinic, trebuie sa fie preenti factori
din fiecare categorie mentionat (de eemplu, in anumite situatii, factorii favorianti pot sa nu
fie preenti, iar in psihopatologie este adesea dificil sa se identifice factorii determinanti).
0ratamentele care vieaa modificarea acestor factori si, prin acestea, reducerea tablouluiclinic se numesc tratamente etiologice, ele viand caua manifestarilor bolilor.
Latu"a psih-te"apeutica a 'edica'e%tului # e$ectele psihl!ice ale 'edicatiei
0ermenul de psihologie a medicamentului este un termen recent introdus in
specialitate. El se refera la aspectele psihologice care apar in momentul in care subiectul se
afla in relatie cu medicamentul. %ub aspect psihologic distingem urmatoarele etape in cadrul
acestei relatii
+.5omentul prescrierii medicamentului. n aceasta etapa, factorul psihologic principal
se refera la efectul placebo.
-.5omentul actiunii farmacologice a medicamentului. n afara efectului benefic pe
plan somatic si psihologic, medicamentele eercita si o serie de efecte adverse (e. reactii
alergice, anietate, ameteli etc.). &ceste efecte adverse devin stimuli cu valoare psihologica
incarcata care pot interfera ulterior " ca urmare a prelucrarii lor cognitive " cu buna derulare a
tratamentului deschis.
=.5omentul bilantului. &ici analia psihologica se refera la analia costuri " beneficii a
tratamentului medicamentos si la deciia continuarii sau renuntarii la tratamentul tinta. n
caul in care tratamentul a fost reusit, analia psihologica se refera si la devoltarea increderii
pentru eventuale readministrari. 4in punct de vedere psihologic, un ca particular este
dependenta de medicamente. &ceasta dependenta poate implica atat o dependenta fiica cat si
una psihica.
23
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
E$ectul ,,placeb
Placebo este un termen utiliat in cercetare pentru a desemna o substanta inactiva sau
o procedura utiliata ca element de control in eperimente.Efectul placeboeste imbunatatirea
masurabila, observabila sau care se resimte asupra sanatatii, care nu se atribuie unui tratamentreal in desfasurare.
Prin etensie, placebo este orice procedura terapeutica sau o componenta a acesteia
despre care nu a fost demonstrat ca administrarea sa ar produce o activitate fiiologica sau
psihologica specifica, menita sa imbunatateasca starea de sanatate a pacientului in caul
afectiunii tratate.
Placebo poate fi" placebo inert, cand se refera la o substanta inactiva farmacologic, cu un continut
neutru
" placebo activ, cand se utilieaa o pastila cu efecte farmacologice, dar care care nu
este considerata de medic ca avand un efect specific in caul respectivei afectiuni.
PlaceboF poate fi considerat si un tratament sau procedura terapeutica (inclusiv
chirurgicala) care la momentul administrarii era considerat eficace pentru respectiva situatie
medicala, desi ulterior studiile au aratat lipsa sa de eficienta.
2uvantul placeborepreinta forma, la viitor, a verbului latin placeo8placere si poate fi
tradus prin voi placea, sau voi fi placut(agreabil).
" placebo reactiveste persoana care raporteaa un efect placebo.
2aracterele generale ale efectului placebo
substan a administrata este inerta farmacodinamic
efectul este simptomatic
durata efectului este, de regula, scurta
instalarea efectului este mai rapida decat a unei substante farmacodinamice active
actiune nespecifica.
Efectul placebo poate fi de doua feluri
1. activ" cand apar simptome adverse ce apar si in caul medicatiei
2. inactiv" cand nu apar aceste simptome adverse.
24
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Riscu"ile aut'edicatiei
&utomedicatia se refera la consumul de medicamente fara prescriptie medicala. Este
un fenomen foarte raspandit in multe tari.
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Psibile i%t+icatii.%erviciile de urgente medicale se confrunta cu situatii in care
pacientii, din ignoranta, pierd din vedere numarul pastilelor administrate si apar intoicatiile.
2ele mai frecvente sunt cele cu medicamente impotriva durerii si cu antiinflamatoare.
A!"a(a"ea sta"ii de sa%atate.&utomedicatia implica riscul de a se administra untratament nepotrivit, in lipsa unui consult medical. &stfel, tratarea cu sirop de tuse a unei
infectii pulmonare, poate duce rapid la agravarea bolii, deoarece este tratat doar un simptom si
nu boala in sine.
Cpiii si abu&ul de 'edica'e%te. %unt destule mame care se considera foarte
pricepute si administreaa copiilor tratamente fara prescriptie medicala. n caul copiilor,
numai anumite medicamente sunt interise (caul aspirinei), dar trebuie prudenta si in
folosirea ceaiurilor si a unor suplimente alimentare, fara acordul medicului. n $ranta, eista
medici pediatri care considera ca administrarea ecesiva si ne*ustificata de medicamente la
copii, poate fi considerata o forma de violenta asupra lor.
4atorita intereselor economice, se constata in Europa ca regulamentele de vanare a
medicamentelor fara reteta devin mai permisive. 2hiar si in tari mai riguroase in aceasta
privinta cum este $ranta, lucrurile devin greu de controlat datorita pietei online a
medicamentelor (se pot cumpara produse farmaceutice din alte tari).2ele mai achiitionate inacest mod sunt pastilele pentru potenta gen !iagra, calmantele, somniferele, pastilele pentru
slabit, antidepresivele.
0oata aceasta situatie ne arata ca automedicatia ramane o problema ce poate fi
gestionata prin responsabilitatea fiecaruia. 5edicul nu are aici niciun rol, deoarece nu se
apeleaa la el, iar producatorii de medicamente se prote*eaa, notand pe prospect (cu litere
mici) ,,a nu se utilia indelungat fara aviul medicului'' sau ,,a se citi prospectul inainte de
utiliare''.
Iph%d"ia
pohondria, in termeni medicali hipocondria, repreinta preocuparea ecesiva sau
teama de a suferi de oboala grava. 4e cele mai multe ori starea de anitate persista chiar si
dupa un consult medical dupa care bolnavul este asigurat ca temerile legate de simptomele
sale nu au o baa medicala solida, sau daca eista o boala la baa simptomelor, temerile sale
sunt mult eagerate. 5a*oritatea celor ce sufera de aceasta boala tind sa isi focaliee teama
26
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/http://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/http://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%835/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
asupra unui anumit simptom, cum ar fi problemele gastro"intestinale, palpitatiile sau oboseala
musculara.
4e cele mai multe ori ipohondria este definita ca teama ca mici simptome sa repreinte
un indicator al unei boli grave, constanta autoanalia i autodiagnosticare, precum si oecesiva preocupare fata de propriul organism. 5ulte persoane suferind de acesta boala
eprima neincredere in diagnosticul medicilor precum si faptul ca asigurrile medicilor fata
de absenta unei boli serioase sunt neconvingatoare sau de scurta durata. 5ulti ipohondri
necesita constante reasigurari, fie de la doctori, fie de la familie sau prieteni, boala putand
deveni un adevarat calvar atat pentru bolnav cat si pentru familia si prietenii acestuia.
E$ectul "eactiil" ad(e"se p"duse de 'edica'e%te
5edicamentul este o substanta sau un preparat utiliat pentru diagnosticarea,
prevenirea, ameliorarea sau vindecarea unei suferinte. 5edicamentele sunt prescrise pentru
efectele lor benefice asupra unor afectiuni, insa nu trebuie ignorate reactiile secundare sau
adverse care pot aparea in urma administrarii lor.
2onform definitiei data de 9rganiatia 5ondiala de %anatate (9.5.%), reactiile
adverse sunt reactii nedorite, daunatoare, care apar la doele eficace terapeutice. 6u sunt
considerate reactii adverse, supradoarile neterapeutice (eemplu tentativa de suicid) si nici
lipsa de eficienta.
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
-. moderate presupun o modificare sau un tratament special si pot sa prelungeasca
spitaliarea
=. grave presupun oprirea medicamentului si instaurarea unui tratament specific al
reactiei
>. letale produc direct sau indirect decesul pacientului.
ncidenta si severitatea reactiilor adverse ale medicamentelor sunt influentate atat de
factori care tin de medicament (tipul, calea de administrare, durata tratamentului, doele
administrate), cat si de factori care tin de pacient (varsta, seul, factori genetici etc.). 4e
eemplu, la varstnici, frecventa aparitiei efectelor adverse si gradul de severitate sunt mari
datorita faptului ca la aceasta categorie de pacienti eista polipatologie si in consecinta
polimedicatie, iar particularitatile farmacologice si farmacodinamice specifice varstei suntadesea ignorate de medic.
Eista reactii adverse grave si frecvente (de eemplu cele date de medicamentele
anticanceroase) reactii adverse grave, dar foarte rare (spre eemplu, cloramfenicolul care
poate produce aplaie medulara, o reactie adversa cu mortalitate de aproimativ BAG, dar cu o
frecventa de -"> cauri la +AA.AAA de bolnavi tratati).
Depe%de%ta de 'edica'e%te
A%ual, sute de 'ii de pe"sa%e su%t spitali&ate i% u"'a c%su'ului e+cesi( de
'edica'e%te. La $el ca si alclul, tutu%ul sau d"!u"ile, 'edica'e%tele psiht"pe
/a%tidep"esi(ele, s'%i$e"ele0 acti%ea&a asup"a c"eie"ului si duc la 'di$ica"ea
c'p"ta'e%tului pe"sa%el" ca"e le c%su'a.
4eoarece problemele de natura psihica sunt persistente in timp, oamenii tind sa nu isi
schimbe 'edica'e%telesi sa le ia constant pe cele prescrise anterior. &cest lucru duce la o
toleranta crescuta a corpului la agentii activi din medicamente. 5ai departe, ei simt nevoia sa
isi mareasca doele din ce in ce mai mult, iar daca nu urmeaa un tratament pentru a"si
indeparta problema, risca sa a*unga la stadiul de supradoa.
%imptomele dependentei
Incapacitatea de a rezista fara medicamente" persoana respectiva simte ca nu mai poate
sa adoarma fara sedati(e,nu face fata stresului de peste i fara o pastila ,,minune'', nu mai are
incredere in capacitatile propriului organism si nu"l poate controla.
28
http://www.csid.ro/health/cum-sa-traiesti-mult-fara-medicamente-4578861/http://www.csid.ro/health/cum-ai-dormit-aseara-4018498/http://www.csid.ro/health/cum-ai-dormit-aseara-4018498/http://www.csid.ro/health/cum-sa-traiesti-mult-fara-medicamente-4578861/http://www.csid.ro/health/cum-ai-dormit-aseara-4018498/5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
Anxietate(in caul absentei pastilelor) daca nu si"a luat pastila ca de obicei, persoana
dependenta devine anioasa, agitata, nelinistita. Ea este obsedata de ideea ca trebuie sa isi
faca rost cat mai repede de medicament.
%entimentul pierderii controlului" acesta se manifesta atat in absenta medicamentelor catsi timpul consumului.
5edicamentele adresate sanatatii psihice au efecte terapeutice reale insa riscul ca o
administrare simpla si terapeutica sa se transforme intr"una nociva, toica, este foarte mare.
&sa ca, specialistii recomanda sa nu se consume medicamente decat sub supravegherea unui
doctor.
NORME DE ETICA SI DEONTOLOGIE FARMACEUTICA
Etica si de%tl!ie $a"'aceutica
2omportamentul i relatiile interumane in societate sunt ghidate de anumite reguli sau
norme. Pentru incalcarea acestor norme omul raspunde *uridic. n afara de drepturi si
obligaHiuni *uridice eista si cele morale, care nu sunt reglate de lege. Etica este o stiinta care
se ocupa de studiul principiilor morale. Etica medicala este o reflectare a umanismului in
procesul de activitate a lucratorilor medicali. Etica medicala cuprinde o totalitate de principii
de reglare a normelor de comportare referitor la lucratorii medicali, conditionate de activitatea
lor specifica si de situatia lor in cadrul societatii. 6ormele, principiile de etica medicala
contribuie la orientarea corecta a lucratorilor medicali in activitatea lor profesionala.
De%tl!ia face parte din etica medicala, fiind o stiinta despre traditiile din cadrul
medicinii si ocrotirii sanatatii practice. Pentru realiarea cat mai deplina a principiilor de
deontologie si etica medicala sunt necesare urmatoarele conditii simtul tactului, vocatia
pentru profesiunea aleasa si perfectionarea continua a cunostintelor.
Cn asistent medical va obtine succese in activitatea sa, isi va castiga autoritatea daca va
avea simtul respectului fata de pacient si isi va indeplini obligatiunile sale. 4isciplinarea,
eecutarea eacta a prescriptiilor medicului, sporirea constanta a nivelului profesional si de
cultura sunt calitati indispensabile pe care trebuie sa le manifeste asistentii medicali. $iind
binevoitori, calmi, retinuti, ei vor acorda fiecarui pacient o atentie personaliata.
29
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
n relatiile sale cu pacientul, asistentii medicali vor evita orice familiaritati. Pacientul va
fi incura*at, i se va crea o atmosfera agreabil, in acelasi timp asistentul medical ramanand
tacticos si retinut. Pacientii care vor necesita ingri*ire deosebita, fiind incapabili s"o faca
singuri, asistentul medical le va acorda o atentie sporita, incercand sa le usuree suferintele.
Asistentii medicali trebuie sa posede urmatoarele calitati: demnitate, simpatie,
acuratete, disciplina, colegialitate, abilitate, competenta, daruire, responsabilitate,
perseverenta, spirit de observatie, spirit de initiativa si atitudine corecta fata de bolnavi.
N"'ele '"ale i% "elatiile cu pe"s%alul sa%ita" si pacie%ti
&rt.Regulile de buna practica farmaceutica impun urmatoarele
a) activitatea farmaceutica trebuie sa fie focaliata pe eliberarea medicamentelor si a
altor produse pentru sanatate, care sa aiba calitatea garantata, insotit de o informare si
consiliere adecvate pentru pacient
b) principala preocupare a farmacistului trebuie sa fie asigurarea starii de sanatate a
pacientilor, precum si a populatiei, in general
c) farmacistul trebuie sa incura*ee o prescriere rationala si sa promovee utiliarea
corespuntoare a medicamentelor, inclusiv in scopul evitarii automedicatiei
d) fiecare serviciu furniat de unitatea farmaceutica trebuie sa aiba un scop pertinentpentru bolnav, sa fie clar definit, facut cunoscut in mod eficace parHilor implicate i acceptat
de catre acestea
e) farmacistii practicieni au obligatia profesionala si morala de a se asigura ca
serviciile pe care le furnieaa fiecrui pacient sunt de calitate adecvata. Respectarea
Regulilor de buna practica farmaceutica repreinta un mi*loc de a indeplini aceasta obligatie.
&rt.= Pentru indeplinirea acestor cerinte
a) este necesara menHinerea unei relatii permanente cu ceilalti profesionisti din
sanatate, in special cu medicii. &ceasta relatie trebuie sa fie considerata ca un parteneriat
terapeutic ce implica o incredere mutuala in orice are legatura cu tratamentul medicamentos
b) intre farmacisti trebuie sa eiste relatii de colegialitate si nu de concurenta, fiecare
trebuind sa incerce prin orice mi*loace etice sa imbunatateasca serviciul farmaceutic
c) farmacistul trebuie sa isi eercite profesia respectand principiile de deontologie
profesionala, predominant fata de aspectul comercial
30
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
d) in farmaciile in care lucreaa un grup de farmacisti, farmacistul"sef trebuie sa"si
asume o parte din sarcinile privind definirea, evaluarea si imbunatatirea calitatii serviciului
farmaceutic.
Cdul de%tl!ic al pe"s%alului di% $a"'acii
CAPITOLUL I
Principii generale
&rt. +. " (+) 2odul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii i reguli ce
repreint valorile fundamentale In baa crora se eercit profesia de farmacist pe teritoriulRomJniei.
(-) Preentul cod eprim adeiunea farmacitilor romJni la 2arta Cniversal a 4repturilor
9mului i la 2arta $armaciei Europene.
&rt. -. " 2odul deontologic al farmacistului are drept principal scop
a) ocrotirea drepturilor pacienHilor
b) respectarea obligaHiilor profesionale de ctre farmaciti
c) aprarea demnitHii i a prestigiului profesiunii de farmacist.
&rt. =. " (+) Kn eercitarea profesiei sale farmacistul furniea servicii de sntate specialiate
pacientului i publicului In general, fr nici un fel de discriminare.
(-) RelaHiile dintre farmacist i beneficiarii serviciilor acordate trebuie s aib la ba
Increderea In competenHa i eperienHa profesional a farmacistului.
(=) &ceast Incredere oblig farmacistul ca de"a lungul Intregii sale cariere s asigure i s
menHin la cel mai Inalt nivel performanHele i conduita sa profesional i personal, s"i
actualiee cunotinHele profesionale permanent In sfera activitHii sale.
&rt. >. " Principiile fundamentale In baa crora se eercit profesia de farmacist sunt
urmtoarele
a) eercitarea profesiei se face eclusiv In respect faH de viaHa i de persoana uman
b) In orice situaHie primea interesul pacientului i sntatea public
c) respectarea In orice situaHie a drepturilor pacientului
d) colaborarea, ori de cJte ori este caul, cu toHi factorii implicaHi In asigurarea strii de
sntate a pacientului
e) adoptarea unui rol activ faH de informarea i educaHia sanitar a publicului, precum i faH
31
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
de combaterea toicomaniei, polipragmaiei, dopa*ului, automedicaHiei i a altor flageluri
f) acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai Inalte standarde de calitate posibile,
pe baa unui nivel Inalt de competenH tiinHific, aptitudini practice i performanHe
profesionale, In concordanH cu progresele tiinHelor i practicii farmaceutice
g) In eercitarea profesiei farmacitii trebuie s dovedeasc loialitate i solidaritate unii faH
de alHii In orice Impre*urare, s"i acorde colegial a*utor i asistenH pentru realiarea
Indatoririlor profesionale
h) farmacitii trebuie s se comporte cu cinste i demnitate profesional i s nu pre*udiciee
In nici un fel profesia de farmacist sau s subminee Increderea public In aceasta.
&rt. ?. " Kn situaHiile In care In reolvarea unei probleme alegerea soluHiei nu este prevut In
normele legale, farmacistul trebuie s ia o deciie concordant cu etica profesiei i s"i
asume responsabilitatea.
&rt. 1. " Pentru respectarea principiilor de mai sus farmacistul este obligat s"i pstree
libertatea i independenHa profesional conform *urmJntului profesiei.
&rt. @. " 2olegiul $armacitilor din RomJnia garantea menHinerea standardelor profesionale
la cel mai Inalt nivel posibil, In scopul ocrotirii sntHii publice, prin supravegherea
respectrii de ctre farmaciti a Indatoririlor profesionale i a eticii profesionale, precum i
prin aprarea independenHei, onoarei i demnitHii profesionale.
CAPITOLUL II
%tandarde deontologice
%E2LC6E& +
Responsabilitatea personal i independenHa farmacitilor$armacistul furnior de servicii
&rt. B. " (+) ndiferent de sfera de activitate, farmacistul trebuie s aib In centrul atenHiei sale
binele pacientului i al publicului In general.
(-) $armacistul este rspuntor pentru toate deciiile sale profesionale, indiferent de
responsabilitHile asumate In eercitarea profesiei sale.
&rt. M. " Kn vederea Indeplinirii dispoiHiilor art. B, farmacistul, In timpul eercitrii actului
profesional, este obligat s respecte urmtoarele reguli
a) s"i eercite profesia In conformitate cu procedurile standard de operare scrise, prevute
de regulile de bun practic din domeniul su de activitate
b) s"i Indeplineasc Indatoririle profesionale cu competenH, In termenele stabilite
c) s profesee doar In acele posturi In care i se permite s"i respecte Indatoririle esenHiale ca
farmacist, libertatea de deciie i independenH profesional
32
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
d) s accepte acele posturi pentru care are competenHa i disponibilitatea necesare pentru a
Indeplini cu succes Indatoririle profesionale. Kn acest sens trebuie s se informee asupra
specificului activitHii, accesului la mi*loacele necesare pentru eercitarea profesiunii la
standardele necesare
e) s"i Indeplineasc personal atribuHiile i, la nevoie, s delege o persoan competent
autoriat pentru Indeplinirea anumitor activitHi profesionale, asumJndu"i rspunderea
f) s informee imediat o persoan responsabil In caul In care nu Ii poate Indeplini
Indatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp msuri de remediere
g) s raportee medicului prescriptor sau autoritHilor competente orice efect nedorit sau
advers al medicamentelor, In scopul optimirii tratamentelor
h) s se abHin s critice sau s condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului
care apelea la serviciile sale
i) s acorde servicii In mod egal pentru toHi pacienHii, fr discriminare, In ordinea solicitrii
acestora, cu ecepHia situaHiilor de urgenH
*) s se asigure c serviciile sale au fost percepute i InHelese corect de pacient, Incura*Jndu"l
s participe activ la reuita tratamentului
7) s nu refue ne*ustificat acordarea serviciilor care Ii intr In atribuHii, conform legii.
&rt. +A. " $armacistul poate refua acordarea unor servicii ctre pacient atunci cJnd refuul
este *ustificat de interesul sntHii pacientului.
$armacistul"ef
&rt. ++. " Knainte de a"i asuma o funcHie de conducere, farmacistul trebuie s se autoevaluee
i s se asigure c este capabil s Indeplineasc toate responsabilitHile acestei funcHii.
&rt. +-. " Kn eercitarea funcHiei farmacistul"ef are urmtoarele obligaHii
a) trebuie s se informee asupra tuturor aspectelor i cerinHelor legate de funcHia pe care o
Indeplinete
b) trebuie s se asigure c toHi membrii personalului aflat In subordinea sa sunt informaHi
asupra atribuHiilor profesionale pe care trebuie s le Indeplineasc
c) trebuie s transmit instrucHiunile clar pentru a Impiedica orice risc de eroare In msura
posibilitHilor, el va transmite In scris proceduri standard de operare
d) se asigur c membrii personalului aflat In subordinea sa Ii Indeplinesc atribuHiile In
conformitate cu prevederile legale, dar i cu competenHa i aptitudinile personale
e) trebuie s respecte independenHa profesional a farmacitilor din subordine
f) se asigur c echipamentele, localul i utilitHile de la locul de munc sunt menHinute lastandardele acceptate pentru desfurarea In bune condiHii a activitHilor profesionale
33
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
g) se asigur c toate activitHile profesionale desfurate sub controlul su, precum i cele
eercitate de el personal sunt supuse asigurrii de rspundere profesional
h) se asigur c toate msurile privind pstrarea confidenHialitHii sunt efective
i) are datoria s notifice colegiului pe raa cruia Ii desfoar activitatea orice schimbare de
interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcHia sa
*) trebuie s accepte, In msura posibilitHilor, elevi i studenHi, pentru Indeplinirea stagiului de
practic In unitatea pe care o conduce.
%E2LC6E& a -"a
2ompetenHa profesional
&rt. +=. " $armacistul trebuie s"i asigure i s"i menHin la un Inalt nivel pregtirea
profesional, prin actualiarea permanent a cunotinHelor In aria sa profesional, In scopulIndeplinirii atribuHiilor cu competenHa necesar.
&rt. +>. " Kn vederea actualirii permanente a cunotinHelor profesionale, farmacistul este
obligat
a) s"i planifice i s participe la formele de pregtire profesional organiate sau acreditate
de 2olegiul $armacitilor din RomJnia
b) s evaluee i s aplice In practica curent cunotinHele actualiate permanent
c) s ateste cu documente doveditoare pregtirea sa, prin formele programelor de devoltareprofesional acceptate, atunci cJnd acest lucru Ii este solicitat de comisiile de specialitate ale
colegiului teritorial la care este Inregistrat.
%E2LC6E& a ="a
2onfidenHialitatea
&rt. +?. " $armacistul are datoria de a respecta i prote*a informaHia profesional.
&rt. +1. " $armacistul trebuie s respecte i s prote*ee confidenHialitatea informaHiilor
referitoare la pacienHi, obHinute In cursul activitHilor profesionale.&rt. +@. " nformaHiile pot fi devluite In urmtoarele cauri
a) cJnd pacientul i"a dat consimHmJntul scris
b) cJnd tutorele pacientului a consimHit In scris, dac vJrsta pacientului sau starea sa de
sntate nu permite aceasta
c) cJnd este necesar pentru a preveni afectri ma*ore sau punerea In pericol a sntHii
pacientului, a unei terHe persoane sau a publicului In general
d) stabilirea vinovHiei In caul svJririi unor infracHiuni, la solicitarea instanHei de *udecate) In alte situaHii prevute de lege.
34
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
&rt. +B. " $armacistul nu trebuie s devluie, decJt cu acordul scris al medicului prescriptor,
nici o informaHie referitoare la practica prescrierii acestuia.
&rt. +M. " $armacistul trebuie s prote*ee informaHia profesional intern, respectJnd
urmtoarele reguli
a) s nu permit accesul terHilor la informaHii privind activitatea unitHii In care Ii desfoar
activitatea decJt cu acordul scris al anga*atorului sau In alte situaHii prevute de lege
b) s respecte cerinHele legale de protecHie a informaHiilor privind acumularea i utiliarea
acestora
c) s asigure protecHia informaHiilor la operaHiunile de stocare, transmitere, primire ori
distrugere.
%E2LC6E& a >"aRelaHiile de colaborare ale farmacistului
&rt. -A. " Kn eercitarea profesiei farmacistul are datoria ca, In interesul bolnavului i al
pacientului In general, s colaboree cu toHi confraHii si. Kn acest sens
a) toHi farmacitii Ii acord a*utor reciproc i consultanH pentru realiarea Indatoririlor
profesionale
b) farmacitii Ii reolv singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate dac nu
reuesc, fac apel la comisia de litigii a colegiuluic) farmacistul trebuie s"i tratee toHi colaboratorii cu respect, bunvoinH i colegialitate
d) farmacistul trebuie s dovedeasc In orice Impre*urare solidaritate faH de colegii si i
loialitate faH de corpul profesional i profesia de farmacist.
&rt. -+. " Kn interesul pacientului i al publicului In general, farmacistul trebuie s colaboree
cu medicul i cu alHi membri ai echipei de sntate. Kn acest sens
a) farmacistul colaborea activ cu medicul prescriptor pentru a realia efectuarea
tratamentului pacientului la timp, In parametrii optimi i In interesul acestuia
b) In colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abHine de la orice InHelegere In scop material
sau de alt natur care ar avea drept reultat Inclcarea dreptului pacientului
c) farmacistul trebuie s se abHin de la orice fapt care ar putea aduce pre*udicii demnitHii i
imagini medicului sau altor membri ai profesiunilor sanitare, pentru a nu crea neIncredere
pacientului.
%E2LC6E& a ?"a
2oncurenHa neloial
35
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
&rt. --. " $armacistul nu trebuie s utiliee mi*loacele concurenHei neloiale In vederea
obHinerii unor avanta*e materiale sau de alt natur.
&rt. -=. " %e consider a fi practici neloiale, fr a fi limitative, urmtoarele activitHi
a) atragerea pacienHilor prin oferirea de avanta*e materiale sau reclam mincinoas
b) folosirea de funcHia deHinut ori de mandatul IncredinHat In cadrul organelor de conducere
pentru atragerea de pacienHi.
&rt. ->. " Este sancHionabil denunHarea ne*ustificat i In scop concurenHial a colegilor.
%E2LC6E& a 1"a
Publicitatea
&rt. -?. " 9rice informaHie furniat publicului de ctre farmacist In legtur cu serviciile de
sntate oferite trebuie s fie corect, decent, legal i onest.&rt. -1. " 9rice informaHie i material promoHional cu privire la serviciile profesionale trebuie
s fie In concordanH cu rolul farmacistului In promovarea sntHii i s permit pacientului
s decid independent asupra solicitrii serviciului respectiv.
&rt. -@. " Kn scopul promovrii unor servicii proprii, farmacitii trebuie s se abHin de la a
defima serviciile profesionale ale altor confraHi.
&rt. -B. " $armacistul trebuie s se abHin de la orice procedee sau mi*loace contrare
demnitHii profesionale, care ar pre*udicia dreptul pacientului de a"i alege singur farmacistul.&rt. -M. " Pe tot timpul eercitrii profesiei farmacistul trebuie s se asigure c acHiunile de
promovare a medicamentelor, In care este implicat sau care au loc In unitHile In care el
lucrea, sunt In conformitate cu prevederile legale privind publicitatea medicamentelor.
&rt. =A. " $armacistul se va asigura c promovarea medicamentelor nu implic obligarea
pacientului de a cumpra sau de a primi medicamente nedorite sau In eces, In locul celor
dorite sau Impreun cu acestea.
%E2LC6E& a @"a%ervicii farmaceutice de urgenH
&rt. =+. " Pentru asigurarea continuitHii asistenHei cu medicamente a populaHiei, farmacitii
trebuie s furniee, In condiHiile legii, servicii farmaceutice de urgenH.
&rt. =-. " Pentru a realia In condiHii bune serviciile farmaceutice de urgenH, farmacistul este
obligat s acorde primul a*utor, In limita competenHelor sale, i s solicite intervenHia
serviciilor specialiate, informJnd asupra msurilor luate din proprie iniHiativ.
&rt. ==. " $armacistul poate elibera medicamente fr prescripHie medical In urmtoarelesituaHii
36
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
a) un pacient aflat sub tratament dovedit are nevoie imediat de administrarea
medicamentului
b) din motive Intemeiate, pacientul are nevoie de prelungirea tratamentului i farmacistul ori
pacientul nu poate lua legtura cu medicul prescriptor
c) o persoan solicit i are nevoie urgent de msuri de prim a*utor.
&rt. =>. " 2Jnd nu poate s acorde pacientului serviciul solicitat, farmacistul trebuie s
Indrume pacientul spre un serviciu specialiat de asistenH medical.
&rt. =?. " Kn cauri urgente, farmacistul trebuie s acorde asistenH pacienHilor, dac este
solicitat, i In afara programului farmaciei.
CAPITOLUL III
4ispoiHii finale&rt. =1. " $armacistul rspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor i regulamentelor
profesionale, a 2odului deontologic al farmacistului i a regulilor de bun practic
profesional, a %tatutului 2olegiului $armacitilor din RomJnia, pentru respectarea deciiilor
adoptate de organele de conducere ale 2olegiului $armacitilor din RomJnia, precum i
pentru orice fapte svJrite In legtur cu profesia sau In afara acesteia, care sunt de natur s
pre*udiciee onoarea i prestigiul profesiei sau ale 2olegiului $armacitilor din RomJnia.
&rt. =@. " 9rice comportament In eercitarea profesiei, care Incalc principiile preentuluicod, poate face obiectul unei reclamaHii privind Inclcarea eticii profesionale de ctre
farmacist.
&rt. =B. " Nudecarea caurilor de abateri de la preentul cod se soluHionea, conform legii i
%tatutului 2olegiului $armacitilor din RomJnia, de comisia de disciplin competent.
&rt. =M. " Kn aplicarea procedurii disciplinare, instanHele 2olegiului $armacitilor din RomJnia
trebuie s *udece cauele disciplinare HinJnd cont de circumstanHele In care s"a petrecut fapta.
37
5/20/2018 212017379 Notiuni de Psihologie Etica Si Deontologie Farmaceutica
http:///reader/full/212017379-notiuni-de-psihologie-etica-si-deontologie-farma
38