+ All Categories
Home > Spiritual > 1920 1938 - Pr - Iosif- Trifa - cartile 775 pagini

1920 1938 - Pr - Iosif- Trifa - cartile 775 pagini

Date post: 29-Jun-2015
Category:
Upload: paul-guralivu
View: 510 times
Download: 62 times
Share this document with a friend
Description:
1920 1938 - Pr - Iosif- Trifa - cartile 775 pagini Oastea Domnului
of 775 /775
Pag. 1 9-III-2008 Ascultarea Cuvînt înainte: 1 S-a vorbit º i se vorbeº te mereu despre ascultare. Puþ ini înþ eleg îns ã, º i mai puþ ini tr ãiesc 2 aceast ã ascultare pe care noi o dator ãm lui Dumnezeu º i Cuvîntului Sãu, în primul rînd. 3 Broº ura aceasta arat ã în legãtur ã cu fr ãmînt ãrile din ultimul timp ce este ascultarea, de 4 cine º i cum trebuie s ã ascult ãm, dupã regula stabilit ã în Fap. Ap. 5, 29. 5 Predica de faþã e luat ã dintr-o carte mai mare a pãr. Iosif (Fr ãmînt ãrile de la O. D. vãzut ã 6 în lumina Bibliei) - care se afl ã în pregãtire pentru tipar. 7 Sibiu, la Rusaliile lui 1938. 8 Ioan Marini . 9 Ascultarea cercetat ã în lumina Evangheliei 10 De la începutul pînã la sfîr º itul Scripturilor, ascultarea de Dumnezeu trece ca un fir roº u. 11 În Gr ã dina Edenului, primului om i s-a dat porunca ascult ã rii de Dumnezeu. Dar aceast ã 12 ascultare a fost otr ã vit ã prin neascultarea lui Adam. Prin întreg Vechiul Testament trece 13 aceast ã ascultare otr ãvit ã. 14 Domnul Isus Hristos a t ãmãduit º i ascultarea. El S-a f ãcut ascult ãtor pînã la moartea 15 crucii (Filip. 2, 8) . Ne-a împ ã cat cu Dumnezeu prin Sîngele Crucii º i ne-a pus în 16 legã tur ã de ascultare cu El. Cuvîntul ascultare este deci un cuvînt mare º i sfînt. De cîte ori 17 îl auzim trebuie s ã tres ã rim gîndindu-ne la ascultarea de Dumnezeu º i la ascultarea pîn ã la 18 Cruce, a Fiului Sãu. 19 Toate ascult ã rile din aceast ã lume trebuie s ã aib ã legã tur ã cu marea ascultare de 20 Dumnezeu. Orice fel de ascultare ce se face în lumea aceasta trebuie s ã purcead ã din 21 ascultarea de Dumnezeu º i s ã cheme la ascultare de Dumnezeu. A º a e º i ascultarea de 22 biseric ã . Biserica predic ã ascultarea de Dumnezeu. Ascultarea de bisericã este ascultarea de 23 Dumnezeu. A tr ãi în ascultare de bisericã înseamnã a tr ãi în ascultare de Dumnezeu. 24 Numai acela poate spune cã tr ãieº te în ascultare de bisericã, care tr ãieº te în ascultare de 25 Dumnezeu º i de poruncile Lui. 26 Dar, în curgerea vremii, ºi înþ elesul acestei ascult ãri a tot sl ãbit ºi s-a schimonosit. A fugit 27 º i de aici duhul º i a r ã mas litera. Din ascultarea de bisericã aº a cum e înþ eleas ã º i practicat ã 28 azi, lipse º te de multe ori tocmai duhul ei. A ajuns º i ascultarea de biseric ã s ã fie dirijat ã nu 29 de via þ a omului, ci de matricola boteza þ ilor. Pîn ã cînd cre º tinul e la locul lui în matricola 30 boteza þ ilor, º i-i în lista parohial ã , el e în ascultare de biseric ã cu toate c ã , de multe ori, 31 tr ãieº te în cea mai teribil ã neascultare de Dumnezeu. În felul acesta am ajuns sã avem creºtini 32 ascult ã tori de biseric ã , care colind ã cîrciumile º i tr ã iesc în toate f ã r ã delegile. Am ajuns la 33 ascultarea de bisericã care se junghie pe la cîrciumi. 34 ªi noi ostaº ii Domnului, tr ãiam în aceast ã ascultare de bisericã; adicã mai bine zis, tr ãiam 35 într-o grozav ã neascultare de biseric ã , tr ã ind în pace cu toate p ã catele º i f ã r ã delegile. ª i 36 atunci trîmbi þ a de la Oaste a strigat pe noi s ã intr ã m în ascultare de bisericã. ªi noi am ie º it 37 îngrozi þ i de prin cîrciumi º i am intrat în ascultare de biseric ã , în ascultare de Dumnezeu, 38 silindu-ne cu viaþ a º i faptele noastre, s ã tr ãim în aceast ã ascultare. 39 Dar se întîmpl ã º i aici un lucru ciudat. Tocmai noi care ne silim s ã tr ãim cu adevãrat în 40 ascultare de biseric ã sîntem oc ã þ i º i acuza þ i c ã am ie º it din ascultarea bisericii . Dup ã cei 41 ce tr ãiesc în patimi ºi fãrãdelegi nu strigã nimeni cã au ieº it din ascultarea bisericii, dar strigã 42
Transcript
  • 1. Pag. 1 9-III-2008 Ascultarea Cuvnt nainte:1 S-a vorbit i se vorbete mereu despre ascultare. Puini neleg ns, i mai puini triesc2 aceast ascultare pe care noi o datorm lui Dumnezeu i Cuvntului Su, n primul rnd.3 Broura aceasta arat n legtur cu frmntrile din ultimul timp ce este ascultarea, de4 cine i cum trebuie s ascultm, dup regula stabilit n Fap. Ap. 5, 29.5 Predica de fa e luat dintr-o carte mai mare a pr. Iosif (Frmntrile de la O. D. vzut6 n lumina Bibliei) - care se afl n pregtire pentru tipar.7 Sibiu, la Rusaliile lui 1938.8 Ioan Marini.9 Ascultarea cercetat n lumina Evangheliei10 De la nceputul pn la sfritul Scripturilor, ascultarea de Dumnezeu trece ca un fir rou.11 n Grdina Edenului, primului om i s-a dat porunca ascultrii de Dumnezeu. Dar aceast12 ascultare a fost otrvit prin neascultarea lui Adam. Prin ntreg Vechiul Testament trece13 aceast ascultare otrvit.14 Domnul Isus Hristos a tmduit i ascultarea. El S-a fcut asculttor pn la moartea15 crucii (Filip. 2, 8). Ne-a mpcat cu Dumnezeu prin Sngele Crucii i ne-a pus n16 legtur de ascultare cu El. Cuvntul ascultare este deci un cuvnt mare i sfnt. De cte ori17 l auzim trebuie s tresrim gndindu-ne la ascultarea de Dumnezeu i la ascultarea pn la18 Cruce, a Fiului Su.19 Toate ascultrile din aceast lume trebuie s aib legtur cu marea ascultare de20 Dumnezeu. Orice fel de ascultare ce se face n lumea aceasta trebuie s purcead din21 ascultarea de Dumnezeu i s cheme la ascultare de Dumnezeu. Aa e i ascultarea de22 biseric. Biserica predic ascultarea de Dumnezeu. Ascultarea de biseric este ascultarea de23 Dumnezeu. A tri n ascultare de biseric nseamn a tri n ascultare de Dumnezeu.24 Numai acela poate spune c triete n ascultare de biseric, care triete n ascultare de25 Dumnezeu i de poruncile Lui.26 Dar, n curgerea vremii, i nelesul acestei ascultri a tot slbit i s-a schimonosit. A fugit27 i de aici duhul i a rmas litera. Din ascultarea de biseric aa cum e neleas i practicat28 azi, lipsete de multe ori tocmai duhul ei. A ajuns i ascultarea de biseric s fie dirijat nu29 de viaa omului, ci de matricola botezailor. Pn cnd cretinul e la locul lui n matricola30 botezailor, i-i n lista parohial, el e n ascultare de biseric cu toate c, de multe ori,31 triete n cea mai teribil neascultare de Dumnezeu. n felul acesta am ajuns s avem cretini32 asculttori de biseric, care colind crciumile i triesc n toate frdelegile. Am ajuns la33 ascultarea de biseric care se junghie pe la crciumi.34 i noi ostaii Domnului, triam n aceast ascultare de biseric; adic mai bine zis, triam35 ntr-o grozav neascultare de biseric, trind n pace cu toate pcatele i frdelegile. i36 atunci trmbia de la Oaste a strigat pe noi s intrm n ascultare de biseric. i noi am ieit37 ngrozii de prin crciumi i am intrat n ascultare de biseric, n ascultare de Dumnezeu,38 silindu-ne cu viaa i faptele noastre, s trim n aceast ascultare.39 Dar se ntmpl i aici un lucru ciudat. Tocmai noi care ne silim s trim cu adevrat n40 ascultare de biseric sntem ocri i acuzai c am ieit din ascultarea bisericii. Dup cei41 ce triesc n patimi i frdelegi nu strig nimeni c au ieit din ascultarea bisericii, dar strig42

2. Pag. 2 dup noi.43 i un lucru i mai ciudat: cei ce strig dup noi c am ieit din ascultarea de biseric, de44 multe ori ei nii, prin viaa i faptele lor triesc n neascultare de biseric. Amintesc mai45 jos o pild mult gritoare:46 Fratele Petru erban din Cernui ne trimite un raport, n care, ntre altele, spune47 urmtoarele:48 Vei ti c i la noi la Cernui snt vreo trei tot de acetia care tulbur apa limpede i49 vreau s distrug biserica vie; ei spun c se in dup statute, ns faptele lor dovedesc c snt50 fr statute, cci statutele nu-i ndeamn s stea prin restaurante cum fac ei. Gheorghe Gh.51 constructorul de telefoane din Cernui, care se laud c-i osta cu L. S. merge la restaurantul52 cu firma Calul Blan n Cernui, unde cnt muzica i st cu ceilali beivi la mas; iar53 altul: Ilie Ionescu zis Mosora, c nici nu tii cum l cheam; el spune odat c-i Ionescu,54 odat c-i Mosora i nu tii de unde este; odat spune c-i din Rusia, odat din Sibiu. Face55 adunare n Cernui n Str. Cuciurului, n loc s propovduiasc din Cuvntul Domnului, el56 se mbat i se ia la srutat cu femeile. Iar al treilea l cheam Ilie Dabc; a lsat soia57 cununat i copii, a btut-o n mai multe rnduri i spune c-i osta care se ine dup statute58 i ne batjocorete pe noi.59 i tot cam aa-i i prin alte locuri. Despre un osta statutar din Sighioara cu numele60 Forsea, ne spuneau fraii notri de acolo c a doua zi dup depunerea legmntului, s-a61 mbtat la restaurant, i firete striga dup ei c-s rtcii.62 Adic vedei ce se ntmpl aci. Nite ostai din cei cu statutele i pravila colind63 crciumile i pcatele, dar strig dup noi ceilali care am rmas cu pravila i statutele64 bisericii, c noi am ieit din ascultarea bisericii. De prin crciumi strig dup noi c am ieit65 din ascultare i ne cheam s intrm n ascultare pe ua crciumii, cum se vede n chipul de66 mai nainte. Ce lucru grozav! Iat ce a fcut litera legii i din ascultarea de biseric.67 Acum voi mai aminti ceva pe scurt i despre conflictele de ascultare. Cercetate n lumina68 Evangheliei, aceste conflicte s-ar putea mpri n trei clase:69 1 - Cnd cineva triete n pcat i nu vrea s intre n ascultare de Dumnezeu.70 2 - Cnd cineva este chemat ntr-o ascultare care l scoate din ascultarea de Dumnezeu.71 Acesta e conflictul artat la Fap. Ap. 5, 29, unde apostolii Petru i Ioan ne-au lsat72 testamentul c noi trebuie s ascultm mai mult de Dumnezeu dect de oameni.73 3 - Iar al treilea conflict e artat la Romani 2, 21, cnd cel ce predic ascultarea de74 Dumnezeu, el nsui triete n neascultare de Dumnezeu. Tu cela ce predici: Nu fura, - furi75 (adresele)...76 Cercetat n aceast lumin biblic, conflictul cu neascultarea de Oaste se afl n punctul77 2 i 3. S vedem mai nti ieirea din ascultare a printelui Iosif i a poi a noastr a ostailor.78 Printelui Iosif i se aduce mereu acuza c a ieit din ascultare. Dar noi ostaii tim cum79 a venit aceast ieire din ascultare. Ea n-a czut ca musca n zer i ca Pilat n Credeu, ci ea80 a venit calculat de cei care l-au scos pe printele Iosif din ascultare pentru ca s pun mna81 pe nfptuirea lui spiritual i material. i apoi mai tim c printele Iosif a ieit dintr-o82 ascultare care i cerea s ias din ascultarea de Dumnezeu.83 Nu-i bun intransigena de la Oaste - i s-a spus printelui Iosif - tinerilor trebuie s le84 lsm anumite distracii.85 - Ba-i bun, zice printele Iosif, pentru c toat Evanghelia nu-i altceva dect o86 intransigen fa de pcat i fa de compromisul cu pcatul.87 Jocurile nu snt un pcat - i s-a spus printelui Iosif - ele erau un pcat numai pe vremea88 sfinilor prini cnd cretinii le luaser de la pgni. Dar de atunci ele s-au ncretinat... noi89 trebuie s sfinim jocul; s-l botezm curm i s-ar putea oarecum zice.90 - Ba de a mai tri o mie de ani, zice printele Iosif, eu nu m pot hotr s sfinesc91 3. Pag. 3 pcatul i s botez pe dracul.92 - S primeti statutele i regulamentele Oastei - i s-a spus printelui Iosif.93 - Nu le pot primi, rspunde printele Iosif, pentru c contiina mea mi spune clar, c94 aceste statute i regulamente omoar Duhul Oastei i eu nu m pot face complice la asasinarea95 unei micri n care Duhul Sfnt m-a folosit i pe mine. Noi am lucrat la Oaste cu statutele96 bisericii i acestea ne snt destule.97 - S te ntorci la Lumina Satelor - i s-a spus printelui Iosif - i s nu mai mustri pe98 pstorii slabi.99 - La Lumina Satelor nu m pot ntoarce, rspunde printelui Iosif, pentru c foaia aceasta100 i-a isclit ea nsi sentina de moarte prin ieirile urte i necretineti cu care snt ntinate101 paginile ei. Iar n ceea ce privete aa zisele atacuri, chiar dac Balac mi-ar da casa lui plin102 cu aur i argint, eu tot voi spune ntocmai ce va zice Domnul (Numeri 24, 13).103 Voi spune adevrul orice ar fi s mi se ntmple.104 Firete, pentru toate acestea, printelui Iosif i se aduce acuza c a ieit din ascultare.105 Aijderea i nou ostailor ni se arunc acuza c am ieit din ascultarea bisericii cu toate106 c mergem la biseric i ne silim s trim n ascultare de Dumnezeu. S cercetm n ce anume107 st neascultarea noastr.108 Nou ostailor ni se spune mereu s ne lepdm i s-l urm pe un om care ne-a fcut un109 mare bine sufletesc. Dar noi ostaii nu putem asculta acest sfat pentru c i biserica i Biblia110 nva s preuim pe binefctorii notri i s nu-i urm. S nu urm nici pe cei ce ne fac ru,111 dar cum s urm pe cei ce ne fac bine?112 Ni se spune apoi s intrm n statutele i regulamentele Oastei. Dar noi rspundem c113 Oastea a lucrat cu statutul cel mare al bisericii i cu acela vrem s rmnem. Avem Pravila114 de la Govora i Trgovite i cu acelea vrem s rmnem.115 Ni se spune s ne ntoarcem la L. S. , dar noi rspundem c nu ne mai putem ntoarce116 niciodat acolo unde gsim glbeaz de ur i batjocuri n loc de punea cea dulce a117 Evangheliei.118 Firete pentru toate acestea, noi ostaii sntem strigai c am ieit din ascultare, dar noi119 stm linitii, dndu-ne seama c ascultarea asta nu-i nici a bisericii, nici a lui Dumnezeu, ci120 e numai a foii Lumina Satelor. Noi am ieit din ascultarea de la L. S. i nu din cea a sfintei121 noastre biserici.122 3 - Al treilea conflict de neascultare vine cnd cel ce predic ascultarea de Dumnezeu,123 triete el nsui n neascultare de Dumnezeu (Rom. 2, 21).124 Despre aceasta de alt dat mai pe larg. Acum vom spune numai att: Acesta este125 conflictul ce se ivete, spre pild, atunci cnd o gazet i nva cititorii: nu furai, i ea126 nsi fur adresele i munca altuia. Acesta este conflictul ce se ivete atunci cnd unii preoi127 spun c dansurile nu snt un pcat, iar noi ostaii, ieind din ascultare, rspundem c snt un128 pcat. Sau cnd unii preoi invit, din ua altarului, pe pstoriii lor s mearg la petrecerile129 de la crcium; dar noi ostaii ieind din ascultare, rspundem c nu putem merge i nu-i bine130 s mearg nici ceilali.131 Noi ostaii Domnului s mulumim lui Dumnezeu c ne-a ajutat s aflm i ascultarea cea132 adevrat i mntuitoare!133 4. Pag. 4 Examenul lui Iov134 Din coala suferinei135 Un examen de credin136 Biblia este plin de examene de credin, prin care Domnul Dumnezeu a pus la ncercare137 credina robilor Si.138 Printr-un astfel de examen de credin a trecut i dreptul Iov. Cine era Iov? Era, aa cum139 spune cartea care-i poart numele, un om fr prihan i curat la suflet. El se temea de140 Dumnezeu i se abtea de la ru. Se ludau i ngerii din cer cu viaa lui Iov.141 ntr-o zi, mpreun cu fiii lui Dumnezeu, s-a nfiat i satana n faa lui Dumnezeu.142 Domnul a zis ctre satana: De unde vii? i satana a rspuns: Din cutreierarea pmntului143 i de la plimbarea pe care am fcut-o pe el. (Iat i aici o dovad c satana cutreier mereu144 pmntul, cutnd pe cine s nghit). i Domnul i-a zis: Ai vzut pe robul Meu Iov? Nu este145 nimeni ca el pe pmnt. Este un om fr prihan i curat la suflet, care se teme de Dumnezeu146 i se abate de la ru.147 i satana a rspuns Domnului: Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit148 Tu pe el, casa lui i tot ce este al lui? Ai binecuvntat lucrul minilor lui i turmele lui acopr149 ara. Dar ia ntinde-i mna i atinge-Te de tot ce are, i snt ncredinat c Te va blestema150 n fa. Domnul a zis satanei: Iat i dau pe mn tot ce are, numai asupra lui s nu ntinzi151 mna (Iov 1, 6-12).152 i ca focul unui grozav bombardament au nceput s curg nenorocirile asupra lui Iov...153 Averea, vitele, casele, copiii, totul a pierdut n chip nprasnic - repede i pe neateptate.154 Nenorocirile se ineau lan, una dup alta. Iov a pierdut tot, dar n-a pierdut credina... i155 aruncndu-se la pmnt, Iov s-a nchinat i a zis: Gol am ieit din pntecele mamei mele i gol156 m voi ntoarce n snul pmntului. Domnul a dat, Domnul a luat, Numele Domnului fie157 binecuvntat. n toate acestea, Iov n-a pctuit deloc, i n-a vorbit nimic necuviincios158 mpotriva lui Dumnezeu (Iov 1, 20-22).159 Iov a trecut cu bine peste acest examen greu. n curnd ns avea s urmeze o ncercare160 i mai grea. O boal ngrozitoare i cuprinse trupul ntreg; o bub rea, din talpa picioarelor161 i pn n cretetul capului, l fcea s sufere dureri amare i grele. I se topeau oasele i162 carnea de dureri nfricoate, dar satana nu l-a putut despri de dragostea lui Dumnezeu. Din163 mijlocul acestui examen de credin striga Iov: Chiar dac nu voi mai avea carne pe mine,164 chiar dac mi-ar lua viaa, eu totui voi vedea pe Dumnezeu i El mi va fi binevoitor165 (Iov 19, 26).166 Iov, cu examenul lui, este pus n faa noastr, s ne cercetm i s grijim, cci i noi de167 multe ori trebuie s trecem prin cte un examen de credin. Cci pn cnd eti sntos i168 toate i merg bine, nu e lucru mare s fii credincios.169 Examenul credinei ncepe n clipa cnd se face noapte n viaa ta. Cnd vin ncercrile i170 loviturile, Domnul i pune la ncercare credina ta. Plngi i te rogi - i drept rspuns,171 loviturile sporesc i mai mult. Cerul parc nu aude i nu vede strigarea ta. Dar credina cea172 tare, n clipe ca acestea i arat puterea. Respins mereu, ea strig mai tare pe Domnul.173 Alungat mereu, ea se arunc mai cu putere la picioarele Domnului.174 Credina cea tare strig: F ce vrei cu mine Doamne; bate-m, omoar-m... eu nu m las175 de Tine! Aceasta e credina biruitoare, adevrata credin care nu se las de Domnul, orice176 i s-ar ntmpla.177 Cel ce a trecut i trece printr-un astfel de examen, acela e cretinul cel viu i biruitor.178 5. Pag. 5 Prietenii lui Iov179 Dumnezeu a sporit examenul lui Iov, trimindu-i nite prieteni ai lui, care se sftuiau180 despre nenorocirea lui i l sftuiau pe Iov cum s scape de aceast nenorocire.181 Iov i numete pe aceti prieteni nite mngietori suprcioi (Iov 16, 1). De ce?182 Pentru c Iov spunea: nu m simt cu nimic vinovat naintea lui Dumnezeu... nenorocirea183 aceasta nu mi-a venit pentru c a fi greit cu ceva naintea lui Dumnezeu. Dar prietenii l184 bteau la cap zi i noapte cu ndemnul: Nenorocirea i-a venit pentru c ai greit naintea lui185 Dumnezeu... Spune c ai greit i atunci Dumnezeu te va uura i vei scpa de nenorocire.186 Dar Iov rspundea ndurerat: Dar cum pot s spun: am greit, dac n-am greit?... - i l187 chema mereu pe Dumnezeu de martor c n-a greit.188 Dect durerile trupeti, pentru Iov erau mai grele durerile sufleteti ce i le pricinuiau189 prietenii cu sfaturile lor. Lovit de aceste dureri, Iov are i ieiri aspre fa de prietenii lui. Cel190 ce sufer - zicea Iov - are drept la mila prietenilor si fraii mei s-au artat neltori ca un191 pru; un sloi le tulbur cursul, vine cldura i le usuc albia... Facei-m s neleg ce am192 pctuit i voi tcea, dar ce dovedesc mustrrile voastre? (Iov 6, 14-26). Pn cnd mi193 vei ntrista sufletul i m vei zdrobi cu cuvntrile voastre?... Nu v este ruine s v purtai194 aa... credei c mi-ai dovedit c snt vinovat? (Io v 1 9 , 1 - 5 ) . Aceia n care m195 ncredeam, s-au ntors mpotriva mea (Iov 19, 18-19). Voi, care cunoatei cile196 Domnului, pentru ce vorbii aa de prostete? (Iov 27, 11-12).197 Aceste ieiri ale lui Iov, s-ar prea nu destul de cretineti, cum s-ar zice azi. Totui ele198 snt de neles, cnd ne gndim ct de grea este durerea cnd cineva te acuz i te judec fr199 s fi vinovat.200 Desigur, un singur Iov a fost pe lume, care putea spune c n-a greit cu nimic naintea lui201 Dumnezeu i c nu sufer pentru greelile lui.202 Noi suferim adeseori pentru pcatele i greelile noastre. Dar totui, durerea lui Iov o203 putem nelege i noi. Snt mprejurri cnd eti acuzat i nvinovit de anumite lucruri de204 care nu eti vinovat. i atunci, acuza te doare mai mult; te doare ndoit de mult. Cnd eti205 acuzat i judecat ntr-o cauz n care eti vinovat - e ceva firesc. Durerea i e suportabil. Dar206 durerea i ndoit, cnd eti acuzat fr s fii vinovat. mi aduc aminte de o biat femeie de207 la ar, care striga plngnd: Nu mi-ar fi ciud, dac a fi vinovat de ceea ce spun oamenii,208 dar Dumnezeu m ti c nu snt vinovat.209 Acuza nentemeiat e acea durere vie care ridic sufletul i minile spre cer i l cere pe210 Dumnezeu de martor.211 Aa era i durerea lui Iov. Lovit i de sfaturile i acuzele prietenilor, i ridica sufletul i212 minile spre cer strignd: Pn la cea din urm suflare, mi voi apra nevinovia. in s-mi213 scot dreptatea i nu voi slbi. Inima nu m mustr pentru nici una din zilele vieii mele214 (Iov 27, 5-6). Plnsul mi-a nroit faa. Totui n-am fcut nici o nelegiuire i rugciunea215 mea totdeauna a fost curat. Chiar acum Martorul meu e n cer i Ajutorul meu n locurile216 nalte. Prietenii mei rd de mine, dar eu m rog lui Dumnezeu217 (Iov 16, 16-21). O, dac a putea s ajung pn la Scaunul Lui de Domnie, mi-a apra218 pricina naintea Lui, mi-a umplea gura de dovezi, i El m-ar asculta, negreit219 (Iov 23, 1-6).220 Pn va fi lumea, cartea lui Iov se va citi stropindu-se cu suspine i lacrimi, pentru c pn221 va fi lumea vor fi oameni i suflete care vor trece prin examenul cel greu al credinei. i pn222 va fi lumea vor fi suflete, care vor trece acest examen, apsai i de nvinuiri de care nu snt223 vinovai.224 6. Pag. 6 Ispita lui satan225 Lupta ispititorului mpotriva lui Iov.226 Cum lucreaz vrjmaul mpotriva celor credincioi?227 228 Cartea lui Iov trebuie citit i cercetat cu de-amnuntul. De ce? Pentru c n ea l vedem229 pe satana la lucru, din plin.230 Iov era dat pe mna lui satana s-l ispiteasc cu toate apucturile lui, numai de viaa lui231 s nu se ating (Iov 26). Prin urmare, n cartea lui Iov l putem vedea pe satana la largul232 su, n plin lucru, n plin lupt. l putem vedea cu ce fel de ispite i apucturi lucreaz contra233 credinei i a celor credincioi.234 Vom vedea ns n acelai timp i biruina pe care o ctig cel credincios n lupta aprig235 pe care o d vrjmaul mpotriva lui. i prin nvtura i pilda ce o putem lua, s primim236 mbrbtare i curaj. Cci tot ce a fost scris mai nainte, a fost scrie pentru nvtura noastr,237 pentru ca prin rbdarea i mngierea pe care o dau Scripturile, s avem ndejde238 (Rom. 15, 4).239 Cercetnd cartea lui Iov, l vedem pe satana concentrndu-i atacul n trei puncte:240 1 - Satana se folosete de boala cea grea a lui Iov, s trezeasc n el dezndejdea i241 crtirea mpotriva lui Dumnezeu. Citii cap. 3 din cartea lui Iov i vei vedea cu ct putere242 lucreaz satana n punctul acesta. n dosul strigtului de dezndejde din acest capitol, era243 ispita lui satana. Blestemat s fie ziua n care m-am nscut - striga Iov - i noaptea n care244 s-a zis: S-a zmislit un copil de parte brbteasc. Pentru ce d Dumnezeu lumina vieii celui245 nenorocit i zile celor cu suflet amrt? Celor ce ateapt moartea i ea nu vine i care snt246 plini de fericire fiindc au gsit un mormnt? (Iov 3, 20-22). A vrea mai bine gtuirea,247 mai bine moartea, dect aceste oase (Iov 7, 15).248 Precum se vede, ispita dezndejdii lucra cu putere n sufletul bietului Iov. Dar, iat n249 lupta aceasta intr i credina lui Iov. Bietul Iov se reculege strignd: tiu c Mntuitorul meu250 este Viu. Chiar dac mi se va nimici pielea i nu voi mai avea carne, voi vedea totui pe251 Dumnezeu. l voi vedea i El mi va fi binevoitor (Iov 19, 25-27).252 Fraii mei! S grijim, cci n examenul cel mare al ncercrilor, satana se apropie i de253 noi cu ispita dezndejdii i crtirii mpotriva lui Dumnezeu. Pe cmpul de lupt, s aruncm254 atunci n faa lui satana toat credina noastr, toat ncrederea i alipirea noastr255 nestrmutat fa de Dumnezeu, i atunci satana va rmne btut.256 2 - Al doilea punct de atac al lui Iov e acesta: pentru a-l face pe Iov s dezndjduiasc257 i s crteasc mpotriva lui Dumnezeu, satana i pune n fa pe oamenii cei ri i258 necredincioi, optindu-i: Uit-te Iov, ce bine le merge celor ri i necredincioi!... Tu cu259 credina ta putrezeti aici n gunoi, iar cei ri propesc i se veselesc!260 Aceast ispit o vedem pus cu putere n cap. 21 din cartea lui Iov. Sub ispita lui satana,261 Iov se ntreab: Pentru ce triesc cei ri? Pentru ce i vezi mbtrnind i sporind n putere?262 Smna lor se ntrete... odraslele lor propesc. n casele lor domnete pacea. Nuiaua263 Domnului nu vine s-i loveasc... i petrec zilele n fericire... Vei zice c pentru fiii si264 pstreaz Dumnezeu pedeapsa, dar pe el ar trebui s-l pedepseasc Dumnezeu, ca s simt.265 Cci ce-i pas lui ce va fi cu casa lui dup el? (Iov 21, 7-22).266 Vedei, cu ct viclenie spa i lucra ispita lui satana? n faa lui Iov, Satana punea mereu267 linitea celor ri, ca s trezeasc n el crtirea i dezndejdea.268 Bietul Iov ncepuse a se cltina. De aceea, prin graiul lui ofar, Dumnezeu i trimite solia:269 Nu tii tu Iov, c demult de tot, de cnd a fost aezat omul pe pmnt, biruina celor ri a fost270 scurt i bucuria nelegiuitului numai de o clip? Chiar dac s-ar nla pn la cer i capul i-ar271 ajunge pn la nori, el va pieri pentru totdeauna cu murdria lui, i cei ce-l vedeau, vor zice:272 7. Pag. 7 Unde este? (Iov 4, 29; Psalm 37).273 Fraii mei! S grijim! n punctul acesta i ncearc i azi satana ispita fa de cei274 credincioi. Te simi tare n Domnul i tare n credin, iubitul meu frate? Apoi, ai grij, cci275 poate n clipa aceea satana i zice Domnului: Da, e uor credinciosului N. N. s se laude cu276 credina lui pn cnd i merge bine... dar ia d-mi-l Doamne, pe mna mea, pe ispita mea i277 atunci se va vedea ce se va alege de credina lui!278 Iar dac Domnul i ngduie lui satana acest examen (ca oarecnd fa de Iov), atunci279 ncep atacurile i ispitele cele grele. i, ca s te clatini, tii ce-i pune satana mai nti sub280 ochi? i pune necazurile ce le ai de cnd te-ai fcut credincios. Iar fa de aceste necazuri i281 pune linitea i pacea pe care o au cei ri i necredincioi... Vezi, - parc i optete ispita282 lui satana - toat lumea triete n pace, numai tu cu credina ta ai ajuns de vrajb i ocar283 n sat!...284 Este o ispit grea aceasta i contra ei trebuie s slobozim toat credina noastr.285 Eu m gndesc c i pe mine m-a urmrit satana ani de zile cu aceast ispit. mi aduc286 aminte cnd am czut mai nti n frontul Lucrrii Domnului i am plecat bolnav de moarte287 la Geoagiu, unul din cei mai de aproape ai mei, mi scria: (ca rspuns la o scrisoare a mea,288 n care spuneam c m ncred n Domnul):289 Aa eti tu... tot cu Domnul n gur: M ajut Domnul, nu m las Domnul... i iat acum290 zaci acolo, aici acas snt datorii de sute de mii.291 Ct m-au durut pe mine aceste cuvinte n dosul crora era ispita lui satana, dar Dumnezeu292 nu m-a lsat.293 n decursul celor 14 ani de frmntri, boli, suferine, dureri, necazuri - Satana mi-a pus294 mereu n fa ispitele de la Iov 21. Dar, slvit s fie Domnul! El nu m-a lsat.295 Fraii mei! Orice ncercri vor veni peste credina noastr, s ne gndim mereu la296 Mntuitorul nostru Cel Scump i la istoria lui Iov.297 3 - Al treilea atac de ispit, n cartea lui Iov, se poate vedea n discuia ce s-a dat ntre298 el i prietenii lui.299 Desigur, cei trei prieteni plecaser la Iov cu bune intenii, s-l mngie. Dar pe cnd au300 ajuns la Iov, din mngiere, ispita fcuse mustrare i discuie. n loc s-l mngie, prietenii301 ncep s-l mustre pe Iov pentru greelile lui. Cci aa e ispita. Ea scornete mai nti discuia;302 iar n discuie toarn pe urm i picurul de otrav, de ru.303 Iov cu prietenii lui i azi ar mai fi - discutnd - i unde ar fi ajuns discuia lor, dac nu304 intervenea dragostea lui Dumnezeu, care i-a mustrat blnd pe toi i i-a mpcat din nou, iar305 pe Iov l-a pus Dumnezeu iari n starea lui de la nceput (Iov 42).306 n Noul Testament Iov este pus n faa noastr ca o pild de rbdare, pe care sntem307 ndemnai s-o urmm. Fraii mei - scrie Iacov - luai ca pild de suferin i rbdare pe308 prorocii care au vorbit n Numele Domnului. Iat, noi numim fericii pe cei ce au rbdat. Ai309 auzit vorbindu-se de rbdarea lui Iov i ai vzut ce sfrit i-a dat Domnul, i cum Domnul310 este plin de mil i de ndurare (Iacov 5, 10-11).311 Credina312 Aurul care trebuie ncercat prin foc (1 Petru 1).313 Satana a ncercat s nimiceasc credina lui Iov cu ajutorul suferinelor i ispitelor, dar314 nu i-a reuit. Cu ajutorul ispitelor struie i azi satana nencetat s tulbure credina celor315 credincioi. Aa se explic faptul de ce oamenii credincioi dau parc de mai multe necazuri316 dect cei pctoi. Suferinele i necazurile snt o ncercare a credinei lor, care trebuie biruit317 prin credin. Credina adevrat se adeverete tocmai n focul ispitelor i necazurilor.318 Credina cea tare biruie toate ispitele, trece cu bine peste toate ncercrile, pentru ca la urm319 8. Pag. 8 s se bucure de roadele biruinei. Aurul care a trecut prin foc iese la urm i mai curat i mai320 strlucitor. Credinciosul care rbd suferina, la urm iese biruitor. Necredinciosul se nal321 pn la un loc i apoi se rstoarn cu vuiet mare (Psalm 37 i 73).322 Suferina i rbdarea duc la biruin323 Cnd am fost la Ierusalim, pe drumul pe mare am avut i o furtun. Valurile vuiau324 ngrozitor. Prea c toate apele mrii s-au revoltat. Cpitanul vaporului ne-a spus c la o325 adncime de 200 de metri nu se simte furtuna. Orict de groaznic ar fi furtuna pe mare, de326 la adncimea de 200 de metri n jos ea nu se mai simte. Acolo marea este mereu linitit i327 nemicat. Aa e i viaa unui cretin adevrat, a crui credin s-a pogort n adncimile328 Evangheliei Mntuitorului.329 Orict vifor de valuri i furtuni ar scorni diavolul, n marea vieii noastre, ea nu se tulbur330 pn cnd avem o credin nfipt n adncimile Evangheliei Mntuitorului. Cretinii de azi snt331 o mare ce n-are linite, tocmai fiindc nu triesc o via adnc n Evanghelia Mntuitorului.332 tii de cine se teme mai mult diavolul? De cel ce vrea s sufere i tie s sufere!333 O via ce biruie suferinele i ispitele, aceasta e viaa cea adevrat cretineasc. Despre334 aceast via zice ap. Pavel: Cine ne va despri pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau335 strmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de mbrcminte sau primejdia sau336 sabia?... Cci snt bine ncredinat c nici moartea, nici viaa, nici ngerii sau stpnirile, nici337 puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici nlimea, nici adncimea, nici alt338 fptur nu vor fi n stare s ne despart de dragostea lui Dumnezeu, care este n Isus Hristos,339 Domnul nostru (Rom. 8, 35-39).340 Suferina i rbdarea duc la biruin.341 mi aduc aminte de un doctor care spunea c la spital a avut o femeie care suferea342 cumplit, dar era venic voioas i luda pe Dumnezeu. Cnd a ntrebat-o cum poate fi aa,343 femeia a rspuns: Credina cea adevrat n necazuri de acestea se lmurete...344 ... Domnul a ales vasele cele slabe, s fac de ocar pe cele tari... Fiind atacat greu de345 oftic, doctorii i-au dat femeii drumul, s moar acas. ns peste trei zile femeia s-a ridicat346 deplin sntoas...347 Iat un Iov din zilele noastre! Credina cea adevrat face i azi minuni. Ferice de cel ce348 rabd ispita. Cci dup ce a fost gsit bun, va primi cununa vieii, pe care a fgduit-o349 Dumnezeu celor ce-L iubesc (Iacov 1, 12). De altcum, ca i fa de Iov, ispita satanei350 are i ea un hotar pe care nu-l poate trece, iar noi avem darul i ajutorul lui Dumnezeu pentru351 a birui. Nu v-a ajuns nici o ispit, care s nu fi fost potrivit cu puterea omeneasc. i352 Dumnezeu care este Credincios, nu va ngdui s fii ispitii peste puterile voastre; ci,353 mpreun cu ispita a pregtit i mijlocul s ieii din ea, ca s putei rbda354 (1 Cor. 10, 13). Domnul tie s izbveasc din ncercare pe oamenii cucernici355 (2 Petru 2, 9).356 Suferin, credin, biruin357 Viaa unui cretin adevrat nu e numai o via de lupt, ci i de suferin358 Iar tu te lupt i sufer... Zice ntr-un loc ap. Pavel (2 Tim. 2, 3). S-ar prea o359 contrazicere ntre aceste vorbe. Dar nu este. n viaa unui cretin lupttor i biruitor i are360 i suferina nsemntatea ei, o nsemntate foarte mare. n Evanghelia Mntuitorului i are361 locul ei, un loc foarte nsemnat. O latur a Evangheliei, o latur a mntuirii noastre sufleteti362 este tocmai suferina. S nu uitm c Mntuitorul a fost nainte de toate un Miel - Mielul lui363 9. Pag. 9 Dumnezeu - care a biruit prin rbdare, tcere i suferin. Din cele zece fericiri pe care le-a364 spus Mntuitorul, jumtate vorbesc despre suferinele ce le vor avea cei fericii... Fericii snt365 cei ce plng... fericii snt cei prigonii din pricina neprihnirii... fericii vei fi cnd v vor366 ocr pe voi i v vor prigoni... fericii vei fi cnd v vor ur pe voi oamenii i v vor ocr367 i izgoni dintre voi... (Matei 5, 1-12; Luca 6, 20-23).368 Despre nsemntatea suferinelor n viaa noastr cretineasc a putea scrie o carte369 ntreag. Voi spune aici pe scurt c snt patru feluri de suferine:370 1 - ntia dat e suferina care vine ca o pedeaps pentru pcate i ca o chemare, ca o solie371 a Tatlui ceresc, s ne ntoarcem din cile pierzrii. O astfel de suferin snt i necazurile372 vremurilor noastre, care de ani de zile ne cheam s ne ntoarcem la Dumnezeu.373 2 - A doua oar este suferina ce ne vine ca o ncercare a credinei noastre. O astfel de374 suferin a fost aceea a lui Iov din Biblie.375 3 - A treia oar e suferina ce ne vine de la Domnul ca s curee aurul credinei i inimii376 noastre. n foc se cur aurul; n focul necazurilor i ncercrilor se cur i aurul credinei377 noastre. Printr-o astfel de suferin curitoare a trecut Iosif din Biblie i toi aleii Domnului.378 Printr-o astfel de suferin trec toi cei care apuc pe calea mntuirii sufleteti. Pe cei care i379 iubete, Domnul i ceart, - zice Scriptura. Precum olarul arde mai tare n cuptor vasele cele380 mai bune, aa face i Domnul cnd i scoate vasele cele alese din cuptorul suferinelor. Aleii381 Domnului au ieit i ies aproape toi din coala suferinelor.382 O, ce minunat este suferina i roadele ei n viaa cretineasc! Astronomii spun c dac383 n-ar fi lsat Dumnezeu noaptea, n-am cunoate cerul: n-am cunoate cerul nstelat, n-am384 cunoate cea mai minunat oglind a puterii lui Dumnezeu: Universul cu luminile i cu385 minunile lui.386 Dac n-ar fi fost noaptea, n-am cunoate deplin puterea i mrirea lui Dumnezeu. Aa i387 n lumea cea sufleteasc: dac n-ar fi noaptea suferinelor, n-am cunoate deplin puterea i388 darul lui Dumnezeu, n-am cunoate deplin ncrederea i alipirea noastr de Dumnezeu. Ne389 ludm n suferine - zice ap. Pavel - pentru c suferina lucreaz rbdare, iar rbdarea390 biruin (Rom. 5, 3-4; Iacov 2, 12). Suferina ne ine strns legai de Dumnezeu,391 ne apropie mereu de Dumnezeu, ne ajut s-L aflm cu adevrat pe Dumnezeu i mntuirea392 sufletului nostru. n acest neles cere Mntuitorul s ne purtm zi de zi crucea suferinelor.393 Eu nu m ruinez s spun c am aflat cu adevrat pe Mntuitorul numai dup ce El a pus394 pe umerii vieii mele o cruce grea de suferin. Eu nu m ruinez s spun c m rog i azi395 Domnului s lase aceast cruce pe umerii mei ca nu cumva, uurndu-m de apsul ei, s pierd396 iari calea mntuirii.397 4 - A patra oar este suferina i prigoana pentru Mntuitorul i Evanghelia lui Isus.398 Mntuitorul a spus apriat c toi cei ce vor crede n El vor avea de suferit prigoane i399 necazuri. n lume vei avea necazuri, dar ndrznii, cci Eu am biruit lumea400 (Ioan 16, 33). Dac pe Mine M-au prigonit, i pe voi v vor prigoni... dac pe Mine401 M-a urt, i pe voi v vor ur... i vei fi uri de toi pentru Numele Meu402 (Luca 21, 12; Ioan 15, 20; Matei 10, 25). Ap. Pavel a spus i mai apriat403 acest lucru n cuvintele: i toi care voiesc s triasc cu evlavie n Hristos Isus vor fi404 prigonii. Cci vou vi s-a dat harul - zice ap. Pavel - nu numai s credei n El, ci s i405 ptimii pentru El (Filip. 1, 29).406 E lucru dovedit c ndat ce se apuc cineva s triasc o via dup Evanghelie, ncep407 dup el hulele i batjocurile i fel de fel de necazuri. Oare de ce?408 ntia dat pentru c diavolul se vede n primejdia de a-i pierde un credincios. Pn cnd409 omul petrece n frdelegi are linite. Diavolul doarme linitit tiindu-l ctigat de partea sa.410 Dar ndat ce omul ncepe a se trezi la o via nou, se trezete i diavolul i mic toate411 rezervele i meteugurile lui s nu-i piard credinciosul. Un osta din Oastea Domnului mi412 10. Pag. 10 scrie: De cnd am intrat n Oaste nu mai am pace cu oamenii tia, c tot strig dup mine413 c-s pocit, pentru c dup ieirea din biseric nu m duc cu ei la crm i nu mai am tabac414 s le dau igri...415 Adic, vedei, pn cnd omul a but i a fumat n rnd cu oamenii, a avut linite, dar416 odat ce s-a lsat de aceste rele, a pierdut linitea.417 Cel ce se hotrte la o via nou va avea mult de suferit din partea celor pctoi. De418 ce? Pentru c viaa celui credincios este ca o oglind curat n care necredinciosul i vede419 pcatele sale i murdria sa.420 De aceea cei necredincioi nu pot suferi pe cei credincioi.421 ns noi s nu ne speriem de nici o suferin i de nici o prigoan. S ne gndim c422 suferinele i prigoanele vin tocmai pentru curirea i ntrirea credinei noastre. Un cretin423 adevrat e acela care tie suferi. tii pe cine urte mai mult diavolul? Pe omul care vrea s424 sufere. Pe omul care tie s sufere. Mntuitorul nu v las singuri n vreme de suferin. Darul425 i puterea lui Dumnezeu se arat tocmai pe vreme de ncercare, de suferin i prigoan. n426 acest neles zice ap. Pavel: Am plcere n slbiciuni, n defimri, n prigoane, n strmtorri427 pentru Hristos, cci cnd snt slab, atunci snt tare... n slbiciunile mele se adeverete puterea428 lui Hristos (2 Cor. 12, 9-10).429 Suferina pentru Hristos d celor credincioi o plcere, o bucurie, o mulumire sufleteasc.430 Aceast bucurie o aveau i o simeau cretinii cei dinti, despre care ntr-un loc zice Scriptura431 c dup o btaie cu nuiele, au plecat bucurndu-se c au fost nvrednicii s fie batjocorii432 pentru Numele Domnului Isus Hristos (Fap. Ap. 5, 40-41). Dar pe lng aceast433 mulumire sufleteasc, suferinele ajut i la rspndirea Evangheliei lui Hristos. Puterea de434 rbdare i de suferin a unui cretin adevrat este o predic, este doar cea mai gritoare435 predic despre puterea Evangheliei. Evanghelia s-a rspndit n lume tocmai prin pildele de436 rbdare i de suferin pe care le-au tiut arta cretinii cei dinti.437 O, ce predic minunat! O, ce examen minunat este rbdarea i suferina pentru Hristos,438 i sufletul nostru! Ci ns cunosc aceast predic? Ci ns reuesc s treac cu bine peste439 acest examen?440 S cretem n Domnul441 Cuvnt nainte:442 Crticica de fa cuprinde o vorbire ce s-a rostit n adunarea Oastei Domnului din Sibiu.443 Prin tipografia Oastei o trimitem acum i n lumea ostailor de prin ar.444 Ostaii Domnului i toi cretinii care ateapt mpria lui Dumnezeu vor afla n445 crticica aceasta nvturi de mare pre despre cum trebuie s cretem n Domnul. Un semn446 al cunoaterii noastre de ostai trebuie s fie creterea noastr cea duhovniceasc. An de an447 i zi de zi s cretem n Domnul pentru ca vzndu-ne alii cum cretem n cele bune s capete448 i ei ndemn de a intra n fronturile mntuirii sufleteti.449 Domnul s binecuvnteze cu folos de mntuire sufleteasc pe cei ce vor citi i rspndi i450 aceast mic solie.451 Sibiu, l a 15 m a r ti e 1932452 Preot Iosif Trifa.453 S cretem n Domnul454 11. Pag. 11 S cretem n toate privinele pn vom ajunge toi la unirea credinei i a cunotinei455 Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la nlimea staturii plintii lui Hristos.456 Ca s nu mai fim copii plutind ncoace i ncolo, purtai de orice nvtur... , ci457 credincioi adevrului n dragoste, s cretem n toate privinele ca s ajungem la Cel ce este458 Capul Hristos (Efes. 4, 13-16).459 Ce cuvinte scumpe snt acestea pentru noi i mntuirea scumpului nostru suflet! O460 minunat asemnare este aici: Hristos este pus n mijlocul nostru ca un om mare, cu statur461 deplin iar noi stm n jurul lui ca nite copii ce trebuie s cretem pn vom ajunge la462 nlimea Lui.463 Un pictor a surprins aceast asemnare n preafrumoasa icoan de alturi. Isus Se vede464 n icoana aceasta ca un om mare, iar cei din jurul Lui n cretere. Unii snt prunci mici, alii465 mai mari, alii i mai mari; cu toii tnjind s ajung la nlimea staturii lui Isus Hristos.466 O, ce mare tain este taina mntuirii sufleteti! O, i cum i nchipuie cei ma muli467 oameni c pot dobndi mntuirea cu fel de fel de nimicuri! A fi un cretin adevrat i a468 dobndi mntuirea sufletului nseamn, preaiubiii mei frai, s cretem nencetat n cele469 duhovniceti. ntocmai precum am crescut trupete, aa trebuie s cretem i duhovnicete.470 Cnd ne uitm peste fotografiile noastre personale, ne vedem cum am crescut an de an.471 ntrebarea este ns: oare am crescut noi i n cele sufleteti? Ori n cele sufleteti am rmas472 tot nite copii slabi i neajutorai?473 O, ci oameni au crescut mari cu trupul dar au rmas prunci ri cu duhul! E plin474 cretintatea de astfel de oameni. Srmanii! i vezi cum se clatin ca pruncii n cele sufleteti.475 i vezi cum cad la fiecare pas dobori de vntul ispitelor. Mntuirea sufletului e nsoit,476 iubiii mei, de porunca: s cretem n cele duhovniceti. i e nsoit de ntrebarea: cum s477 cretem n cele duhovniceti? Rspunsul e simplu: ca s cretem n cele duhovniceti, ne478 trebuie mncare duhovniceasc. Nimeni nu poate crete fr s mnnce. Aa e i cu creterea479 cea duhovniceasc. Iar mncare duhovniceasc, slav Domnului, este destul i se poate afla480 fr nici o greutate i cheltuial.481 Mncare duhovniceasc ne mbie n primul rnd Biserica cu tainele i nvturile ei. Aici482 ni se d mncarea mncrurilor duhovniceti: Preacurat Trupul i Preasfnt Sngele Domnului.483 O alt mncare neaprat necesar pentru creterea noastr cea duhovniceasc este rugciunea484 adevrat. Cine nu se tie ruga cu putere, nu poate crete n cele duhovniceti.485 Biblia este, de asemenea, o minunat i nentrecut mncare duhovniceasc. Biblia este486 o minunat cmar cereasc plin cu hran sufleteasc din care poate lua oricine. Aa a voit487 Dumnezeu ca Biblia s aib mncare duhovniceasc pentru toi. S aib mncare i mai uoar488 i mai grea. Pentru cei nceptori, pentru copiii care ncep a crete n cele duhovniceti, Biblia489 are lapte i mncare uoar. Iar pentru cei mai mari, ea are i mncare mai grea. Oricine se490 hrnete regulat cu mncarea cea minunat din Biblie, l vezi cu ochii cum crete n Domnul.491 Dac Oastea Domnului a fcut vreo izbnd n ara aceasta, apoi izbnda e tocmai aceasta492 c a pus Biblia n mna poporului i prin aceast Biblie a mprit prin ar pinea vieii493 printre cei flmnzi dup Cuvntul lui Dumnezeu. Eu am vzut cu ochii mei oameni care au494 intrat n Oastea Domnului abia silabisind i peste puin vreme citeau i vorbeau din Biblie495 de parc ar fi umblat la teologie. Cartea aceasta este Cartea lui Dumnezeu i ea face i azi496 minuni mari n viaa celor ce o citesc cu credin i se hrnesc regulat cu cuvintele ei.497 Crile i foile religioase snt i ele o hran duhovniceasc de mare nsemntate. De zece498 ani eu mi topesc mereu viaa n truda i munca de a alimenta, de a hrni prin cri i prin499 foaia Oastea Domnului pe cei ce-au pornit pe calea mntuirii. Pierd foarte mult acei care se500 lipsesc de aceast hran pregtit cu mari jertfe.501 Mai snt ele i alte mncri duhovniceti, dar s tii iubiii mei un lucru: creterea cea502 12. Pag. 12 duhovniceasc este condiionat de o cerin care se ridic mai presus de toate. E legat de503 creterea noastr n cunotina Domnului i Mntuitorului nostru Isus Hristos - cum zice ap.504 Petru (2 Petru 3, 18).505 Cunoaterea lui Isus Hristos este msura creterii noastre, pentru c Dumnezeu a voit ca506 toat plintatea s locuiasc n El (Col. 1, 9). n El locuiete toat plintatea lui507 Dumnezeu (Col. 2, 9). n El snt ascunse toate comorile nelepciunii i ale tiinei508 (Col. 2, 3). Isus a fost fcut de Dumnezeu pentru noi: nelepciune, Dreptate, Sfinenie509 i Rscumprare (1 Cor. 1, 30).510 Numai cine a intrat n cunotina Domnului Hristos poate crete n cele duhovniceti.511 Numai cine a intrat n aceast cunotin poate ajunge la taina tainelor: la taina rscumprrii512 noastre prin Scump Sngele Lui.513 Cine n-a intrat n cunotinele Domnului i cine n-a ajuns prin aceast cunotin la514 picioarele Crucii - nu poate crete n cele duhovniceti. De aceea zice ap. Ioan: Cine are pe515 Fiul, are via; cine n-ar pe Fiul, n-are via (1 Ioan 5, 12). Cine cunoate pe Fiul,516 cunoate pe Tatl; cine nu cunoate pe Fiul, nu cunoate pe Tatl. De aceea ndeamn ap.517 Pavel pe fraii lui att de struitor: M rog lui Dumnezeu s v dea un duh de nelepciune i518 descoperire n cunoaterea lui Isus Hristos (Efes. 1, 17). S cretem n toate privinele519 pn vom ajunge toi la unirea credinei i a cunotinei Fiului lui Dumnezeu... ca s ajungem520 la Cel ce este Capul, Hristos (Efes. 4, 13-16). S ne inem strns de Capul (Isus521 Hristos) din care tot trupul hrnit i bine nchegat, cu ajutorul ncheieturilor i legturilor, i522 primete creterea pe care i-o d Dumnezeu (Col. 2, 19).523 Acest ndemn el repet i ap. Petru: i ca nite prunci nscui de curnd, s dorii laptele524 duhovnicesc i curat pentru ca s cretei spre mntuire (1 Petru 2, 2). Voi deci,525 preaiubiilor, cretei n harul i cunotina Domnului i Mntuitorului nostru Isus Hristos526 (2 Petru 3, 18).527 Tu, fratele meu, poi face multe, multe pentru sufletul tu. Toate acestea nu ajut528 mntuirea i nu i aduc mntuirea pn nu intri n cunotina lui Isus Hristos i nu ajungi la529 picioarele Crucii Sale.530 Nu se poate tgdui adevrul: cretinismul de azi a dat un fel de faliment, iar falimentul531 a venit deoarece cretinismul de azi a ajuns un cretinism fr Hristos; lipsete din el532 cunoaterea lui Hristos. Cuvintele cu care Evanghelia de ziua de Pati vestesc venirea lui Isus533 n lume, stau i azi n picioare. A venit la ai Si i ai Si nu L-au primit, dar tuturor celor ce534 L-au primit, adic celor ce cred n Numele Lui, le-a dat dreptul s se fac copii ai lui535 Dumnezeu (Ioan 1, 11-12).536 Mie mi se aduce vina c vorbesc prea puin de sfnta biseric i sfintele taine. Da, e537 adevrat. De zece ani de zile eu vorbesc mai mult despre cunoaterea Domnului i538 Mntuitorului nostru Isus Hristos, i pn voi nchide ochii i mi se va nchide graiul, tot539 despre ea voi vorbi mereu pentru c fr aceast cunoatere nici biserica n care slujesc, nici540 tainele pe care le administrez nu au puterea pe care ar trebui s-o aib.541 Cunoaterea cea adevrat a lui Isus Hristos este temeiul mntuirii noastre. Fr aceast542 cunoatere omul nu poate cunoate cu adevrat nici biserica i nu poate folosi cu folos nici543 tainele ei.544 Falimentul cretinismului este o biseric fr Hristos, iar culmea falimentului este o545 tain fr Hristos.546 n cartea mea Mai lng Domnul meu, am artat cteva pilde cutremurtoare despre ce547 nseamn, de exemplu, sfnta mprtire fr cunoaterea lui Hristos (n predica Eu snt548 Pinea Vieii).549 Dar cnd fiii bisericii n care slujesc l cunosc cu adevrat pe Isus Cel Rstignit, acolo e550 13. Pag. 13 Biserica cea vie care lucreaz i face adevrate minuni. Cunoaterea lui Hristos ne duce apoi551 i la alt condiie a creterii i mntuirii noastre sufleteti. Ne duce la smerenie, la umilin.552 Cunoaterea cea adevrat a lui Isus Hristos trebuie s fac din tine cel mai smerit i umil553 om din lume. Ca s creti n Domnul trebuie mai nti s te micorezi pe tine nsui, dup554 pilda Celui ce S-a smerit pn la moarte de Cruce. S ne aducem nencetat aminte de pilda555 sfntului Ioan Boteztorul, care n clipa cnd L-a aflat pe Domnul, a rostit mult gritoarele556 cuvinte: Trebuie ca El s creasc, iar eu s m micorez (Ioan 3, 30). Din ce te vei557 smeri mai mult, vei cunoate mai mult. Dar creterea duhovniceasc mai are o condiie pe558 care trebuie s o spun de la nceput: ca s poi crete trebuie mai nti s te nati. Tot aa i559 n cele duhovniceti. Ca s poi crete n Domnul, trebuie mai nti s te nati din nou, iar560 aceast natere, preaiubiii mei frai, este ruperea total cu lumea, cu duhul acestei lumi;561 predarea vieii noastr n ntregime Domnului i nceperea unei viei noi cu El. Aceast562 natere este schimbarea din temelie, ce s-a fcut n casa lui Zacheu i n casa i sufletul563 tuturor pierduilor care L-au primit cu adevrat pe Domnul. Fr acest nceput, fr acest564 hotar de via nou, toate sforrile noastre spre mntuire snt zadarnice.565 De cnd eram copil mi aduc aminte de nite ou la care le venise vremea s iese puii din566 ele. Oule erau n cas i vedeam cum ies rnd pe rnd puii din ele. Dar dintr-un ou puiul nu567 putea iei. Se zbtea s ias. Oul se mica cu puiul prin cas i noi, copiii, rdeam. Puiul din568 ou era viu. Ddea semne de via dar i lipsea nc viaa cea adevrat, fiind nchis n goacea569 oului.570 Aa e i cretinul care vrea s se mntuie fr s ias din lume. Nzuinele lui snt bune.571 D semne de via duhovniceasc, dar pn nu iese din goacea lumii, totul e nc n zadar.572 N-are nc viaa cea adevrat i nu poate crete n Domnul. Numai cnd iese din gocile573 lumii, numai atunci vede strlucirea Dumnezeirii. Abia atunci vede nebunia i pierzarea n574 care a trit. Abia atunci devine un om nou i ncepe s creasc n Domnul.575 Eu m gndesc chiar la mine i la viaa mea. Muli, muli ani am fost i eu un om complet576 lumesc. Chiar ca preot la ar eram ntr-o msur un om lumesc. Duminic dimineaa slujeam577 la altarul Domnului iar dup amiaz m distram pe la crcium. Triam i eu n judecata578 nebun c snt preot numai cnd stau mbrcat n hainele de slujb, ncolo snt i eu un om579 ce trebuie s-i triasc viaa. Aceast cumplit judecat - care, din pcate, se ntlnete580 frecvent i azi - m mprise n dou: n omul cel de la altar i n cellalt de prin sat i de581 pe la petreceri. Ce nebunie! Lumina era pus s locuiasc mpreun cu ntunericul.582 Slvit s fie Domnul s nu m-a lsat s pier n aceast nebunie de suflet pierztoare. Am583 nceput s m trezesc la o via nou. Eram ns numai n goace. Ddeam semne de via,584 dar eram nc din lume (Ioan 15, 19).585 Eu simt c am nceput a crete de cnd am fost la Ierusalim. Bunul Dumnezeu m-a586 nvrednicit s cercetez locurile sfinte pe unde a umblat i a nvat Scumpul nostru Mntuitor.587 Am plns pe locul unde Domnul S-a rstignit pentru mine i pcatele mele. Cu lacrimi588 fierbini am fcut n acest loc fgduina s-mi pun toat viaa n slujba Lui, s m jertfesc589 pentru El i lucrul Lui, s triesc numai pentru El i lucrul Lui.590 Pe locul unde a stat nfipt Crucea rstignirii, am fcut un fel de hotrre, un fel de591 legmnt pentru o via nou. Am fcut acest legmnt cu rugciunea:592 Isuse, Preadulcele meu Mntuitor, Tu tii c am adus aici o hotrre. Am adus hotrrea593 s triesc o via cu Tine, s triesc o via numai pentru Tine, s m jertfesc pentru Tine i594 lucrul Tu. Am adus aici aceast hotrre, s o ntresc cu Sngele Tu, cci fr acest sigiliu595 hotrrea mea n-are nici o putere. Eu depun aici n faa Crucii Tale hotrrea mea i m rog596 cu lacrimi fierbini pentru pecetea Sngelui Tu. Eu stau sub braele Crucii Tale Doamne, s597 picure peste mine nencetat Sngele iertrii i mpcrii mele cu Dumnezeu. Spal cu Sngele598 Tu trecutul meu cel pctos i d-mi i putere s ncep o via nou. D-mi lacrimi, o Isuse599 14. Pag. 14 al meu, s m plng pe mine i pcatele mele. i d-mi putere o Hristoase al meu, s m600 rstignesc mpreun cu Tine, ca de acum nainte s nu mai triesc eu, ci Tu Doamne s trieti601 n mine (Gal. 2, 2)... s nu mai fiu al meu, ci s fiu al Tu, s fiu cu totul al Tu, s fiu602 numai al Tu cci Tu m-ai rscumprat cu un pre att de mare!603 (1 Cor. 2, 23; 6, 19).604 ncepnd cu acest legmnt, cu aceast predare Domnului, eu simt c am nceput a crete.605 Departe de mine gndul c a avea nlimea cerut. Struiesc ns n legmntul de la606 Ierusalim. De cte ori satana i lumea mi pun n fa ispita i pcatul, Duhul Sfnt mi aduce607 aminte de legmntul de la Ierusalim.608 Am fcut aceast mrturisire personal, iubiii mei, ca s v atrag atenia asupra609 legmntului Oastei. Oastea Domnului este un legmnt de cea mai mare nsemntate pentru610 viaa i creterea noastr n Domnul. Clipa cea mai hotrtoare din viaa unui suflet care intr611 n Oastea Domnului, trebuie s fie acest legmnt.612 Legmntul nostru trebuie s fie un hotar de via nou, un nceput de via nou, un613 nceput de cretere n Domnul. Legmntul cu care intr cineva n Oastea Domnului este,614 trebuie s fie, ziua naterii lui celei duhovniceti. ncepnd cu aceast zi a naterii, ostaul615 trebuie s creasc mereu n Domnul.616 Aadar, creterea cea duhovniceasc cere multe, multe lucruri de seam. Ce lucru dureros617 este s vezi cretini care i nchipuie c pot crete n cele duhovniceti cu cteva cruci618 aruncate cu grab seara i dimineaa i cu cte un Tatl nostru spus la repezeal!619 Ap. Pavel spune c omul nostru cel dinti este din pmnt, iar omul al doilea este din cer620 (1 Cor. 15, 47). Ce dureros este s vezi cum oamenii dau totul pentru omul cel din621 pmnt, iar pentru cel din cer dau bucatele cele mai slabe, ca oarecnd Cain din Biblie.622 Dar, dimpotriv, ce bucurie e s vezi pe cei ce cresc n Domnul. S-i vezi cu ochii cum623 cresc duhovnicete. Eu m bucur nespus iubiii mei, c i voi ai crescut vznd cu ochii. Pe624 muli dintre voi v-am vzut crescnd sub ochii mei. Erai nite prunci slabi i azi umblai ca625 nite oameni mari n cile Domnului.626 Fratele meu! Mntuirea sufletului i pune ntrebarea: ct eti tu de mare n Domnul? Tu627 poate eti nc un copil slab i neajutorat. Dar nu dispera. Apropie-te de Domnul, pred-te Lui628 nencetat i El i va ajuta s umbli i s creti.629 Ai vzut cum i nva mama copilul s umble. l pune n picioare la o anumit distan630 i apoi l cheam n braele sale. i ntinde braele pentru ca s aib copilul ndrzneal a pi.631 Aa face i Domnul cu cei nscui din nou; cu cei ce o rup cu lumea i cu pcatele. i632 nva s peasc. i nva s umble pe picioarele cele sufleteti. Iar cnd cad, Domnul i633 ridic n braele Sale.634 O, a cdea, a grei este lucru omenesc; dar e mare deosebire ntre a cdea plngnd n635 braele Domnului i a cdea rznd n braele diavolului. Un osta cade n braele Lui i cu636 ajutorul Lui iari se ridic i iari pete nainte pn ce a crescut peste vrsta cderilor i637 a nvat a umbla n cile Domnului.638 i-apoi, iubiii mei, s nu uitm o datorie. Dac Domnul Dumnezeu ne-a ajutat s cretem639 n El, apoi s-i ajutm i noi pe alii s creasc.640 Aici v rog ns s fii ateni asupra unui lucru. Cei mai muli oameni n-au poft de641 mncare duhovniceasc. Atunci cnd omul e bolnav, n-are poft de mncare, i e grea de642 mncare. Aa e i cu cel bolnav n patimi i pcate. El n-are poft de mncare duhovniceasc.643 Nu poate suferi mncarea cea duhovniceasc.644 i atunci ce e de fcut? Ceea c ene nva ap. Pavel: s ne apropiem de astfel de bolnavi645 cu mncare uoar, cu lapte (1 Cor. 3, 2). A te apropia de ei cu carne, cu mncare prea646 grea, e o greeal. S ne apropiem de ei cu mncare uoar i s ne rugm nencetat647 Domnului, Doctorului nostru Cel ceresc, s le redea sntatea pierdut.648 15. Pag. 15 Iubiii mei frai, snt aproape zece ani de cnd m ostenesc mereu i m jertfesc s dau649 hran duhovniceasc celor intrai n Oastea Domnului. M topesc mereu n rvna de a v da650 mncare fie cu cuvntul, fie cu foaia, fie cu crile Oastei. i m bucur, iubiii mei, vznd c651 n-am alergat i nu m-am ostenit n zadar (Filip. 2, 15-16). Pentru ostenelile i652 jertfele mele, creterea voastr cea duhovniceasc este mngierea mea i bucuria mea.653 M uit peste voi, fraii de aici, i m uit cu ochii cei duhovniceti peste fraii din toat654 ara i m bucur vznd cum ai crescut i cretei mereu n Domnul. M bucur c n-ai stat655 pe loc i v rog s nu stai, cci, mai mult ca oriunde, aici st n picioare regula: cine st pe656 loc, d napoi. Cine nu crete, descrete. S cretem n Domnul!657 Doamne Isuse, ajut-ne s putem crete n toate privinele, ca s nu mai fim nite copii658 slabi, purtai ncoace i ncolo de vnturile ispitelor. Ajut-ne Doamne s putem crete mereu659 pn vom ajunge toi la unirea credinei i la bogia cunotinei Tale. Iar cnd cdem, fie-i660 mil, Isuse Bunule, i ca pe nite copii ai Ti, ridic-ne iar n braele Tale. ntrete-ne mereu,661 s cretem n toate privinele, pn vom ajunge toi la statura d eom mare, la nlimea staturii662 plintii Tale. Amin.663 Privii la psrile cerului664 Cuvnt nainte:665 Poporul nostru plugar este un mare iubitor de natur; iubete codrul, cmpia, apele,666 lumina, etc. Dar duhovnicete cunoate prea puin aceast biseric mrea a lui Dumnezeu.667 Cci i natura este o mrea biseric a lui Dumnezeu. Eu de cte ori intru ntr-o pdure, am668 fiorul intrrii n biseric; ntr-o mrea biseric, unde psrile fac slujb de nencetat slav669 lui Dumnezeu. i unde se pot auzi predici tot att de minunate ca cele din Biblie.670 Crticica de fa cuprinde o astfel de predic. Cuprinde predica cu psrile cerului, pe671 care ne-a lsat-o Mntuitorul. n direcia aceasta avem i o carte mai mare: Predici pe urma672 plugului, ce va iei cnd Domnul ne va da dar i putere s o putem tipri.673 Prin tipografia Oastei tiprim a 2-a oar aceast crticic i o trimitem la fronturile Oastei674 s fac i ea slujb bineplcut lui Dumnezeu.675 Geoagiu, Sanatoriu, 1 iulie 1934 -676 Iosif Trifa, preot, redactorul foii Oastea Domnului.677 Predica psrilor678 Uitai-v la psrile cerului: ele nici nu seamn, nici nu secer, i nici nu strng nimic679 n grnare; i totui, Tatl vostru cel ceresc le hrnete. Oare nu sntei voi cu mult mai de680 pre dect ele? (Matei 6, 26).681 Aceste cuvinte le-a spus Domnul i Mntuitorul nostru Isus Hristos. Ce cuvinte scumpe682 snt acestea! Ce predic minunat este aceasta: o predic pe care o putem vedea pe tot locul683 i n toat vremea. Psrile ne predic ntr-o limb minunat.684 Un an de zile am stat bolnav ntr-un sanatoriu unde era i lumea psrilor (sanatoriul din685 Geoagiu). Acolo, n lumea psrilor i a suferinelor, am vzut mai ndeaproape ct de686 adevrate snt cuvintele Mntuitorului, de mai sus. Psrile cerului ne snt o predic n multe687 privine. nti ele ne predic despre cum grijete Tatl ceresc de ele. Nici un fel de pasre nu688 strnge mncare i totui ele i au zilnic hrana lor, att vara ct i iarna. Tatl ceresc Se689 16. Pag. 16 ngrijete i iarna de hrana lor i Se ngrijete ntr-un chip minunat.690 Eram n toamn trziu la sanatoriu. O vrbioar mic i slab ddea trcoale n jurul691 ferestrei mele. Probabil era i bolnav. nfiarea ei o arta ca atare.692 Srmana, mi-am zis n mine! Oare cum va iei din iarn aceast psric mic i slab?693 Psrica venea regulat n fiecare diminea la fereastra mea. Am observat c ciugulea pe694 cojile unor nuci aruncate pe fereastr. Vznd acest lucru, am luat o nuc, am spart-o i i-am695 aruncat-o drept hran. n cealalt zi tot aa. i de atunci n fiecare diminea i sear ea venea696 la fereastr s-i arunc poria de nuc i pine. Poria mea de nuc era pinea ei de toate zilele.697 Aa a mers toat iarna, i sosind primvara, i-a luat rmas bun de la mine, apucnd calea698 pdurii i-a cmpiilor, unde gsea hran bogat.699 Ce ntmplare plin de nvtur! Pentru o psric mic i slab, iat, Domnul700 Dumnezeu S-a ngrijit s-i trimit un salvator, un mntuitor, n persoana mea. i pentru noi,701 cele mai alese fpturi ale Lui, oare Bunul Dumnezeu nu Se ngrijete tot aa? Oare nu sntei702 voi cu mult mai de pre dect psrile? Ba da, numai c noi n-avem destul credin. Eu m703 gndesc chiar la mine. Zcnd i eu bolnav, m gndeam: oare psrica pe care Domnul a704 salvat-o prin mine, nu-mi este i mie o predic s am mai mult credin i ncredere n705 Domnul i Mntuitorul meu?706 Aruncai asupra lui Dumnezeu toate ngrijorrile voastre, cci El nsui ngrijete de voi707 (1 Petru 5, 7).708 Ce solie dulce, dar noi n-avem credin destul pentru a o tri.709 Arunc asupra Domnului grija ta i El te va hrni. Dumnezeu are grij de mine! Ce710 ncredinare dulce! Ci ns o triesc?711 Cntrile psrilor712 Dar psrile cerului ne snt apoi o predic vie i prin altceva: prin cntrile lor.713 Tatl ceresc Se ngrijete de ele, dar n schimb i ele l slvesc nencetat prin cntrile lor.714 Pdurea e cu adevrat o biseric mrea ce rsun de cntecele de slav ale psrilor.715 Psrile i fac regulat cntrile i rugciunile lor. n pdurea de la Geoagiu ascultam n716 fiecare diminea cntarea lor. ndat ce se trezesc, nainte de a pleca dup hran, psrile i717 fac Utrenia. Rsun pdurea de slujba lor de diminea.718 i seara tot aa. nainte de a se culca, psrile i fac Vecernia lor. Rsun pdurea de719 slujba lor de sear.720 i de aceea psrile nu duc lips de nimic. Noi ns lucrm i asudm de dimineaa pn721 seara i totui ducem lips de toate. De ce? Pentru c nu privim la psrile cerului.722 Cretinii cei dinti priveau la psrile cerului. Erau i ei n fiecare zi n biseric, ludnd723 pe Dumnezeu (Fap. Ap. 2, 46), de aceea nu era nici unul printre ei care s duc lips724 - i un mare dar era peste toi (Fap. Ap. 4, 33-34).725 ns cretinii de azi nu mai privesc la psrile cerului. n cte locuri se strng cretinii de726 azi n fiecare diminea la biseric s se roage? Cte biserici i cte case rsun zilnic de727 cntrile i rugciunile noastre de slav lui Dumnezeu?728 De ce cnt psrile?729 Nu odat nvaii care cerceteaz viaa psrilor i-au pus ntrebarea: de ce cnt730 psrile?731 Rspunsurile i prerile lor au fost i cnd diferite. La o regul general nu s-a putut732 ajunge. Singura prere n care s-au ntlnit cu toii este c psrile cnt fr s aib nevoie733 de nimic, fr s cear nimic prin cntrile lor.734 17. Pag. 17 Noi ducem mai departe rspunsul nvailor i zicem: psrile cnt pentru slava lui735 Dumnezeu. Este n firea lor s-L laude nencetat pe Dumnezeu.736 Ce predic, ce lecie usturtoare ne snt i n privina aceasta psrile cerului! Ele cnt737 fr s aib nevoie de nimic. Ele cnt pentru slava lui Dumnezeu.738 Dintre toate vieuitoarele pmntului parc nici unele nu folosesc att de mult cntecul de739 slav lui Dumnezeu, ca psrile cerului. Oriunde snt dou-trei psrele, ele nfiripeaz un740 ciripit de cntare, ele nal un cntec de slav lui Dumnezeu.741 Aa ar trebui s facem i noi. Un cretin adevrat ar trebui s petreac nencetat n cntri742 de slav lui Dumnezeu. Oriunde ne-am ntlni dou-trei suflete, ar trebui s nlm rugciune743 i cntare de slav lui Dumnezeu. Dar noi am uitat tocmai lucrul acesta: am uitat rugciunea744 i cntarea de slav lui Dumnezeu. Noi cntm numai cnd avem nevoie de ceva, cnd ne745 trebuie ceva. Rugciunile noastre de regul snt un fel de ceretorie. Noi cntm de regul746 numai pe timpul bolilor, al ncercrilor i necazurilor; cnd ne merge bine, cntm prin crme.747 ntr-o primvar am vzut n arina unui sat mulime mare de popor n frunte cu preoii748 i cu prapuri. Tot poporul sttea n genunchi i se ruga. Ce lucru frumos era acesta!... Numai749 c avea i o mic umbr. Se fcea rugciune pentru ploaie. Poporul ieise la rugciune, cum750 s-ar zice, silit i biciuit de urgia secetei. Era aici o cntare frumoas, numai c n dosul ei751 sttea necazul, seceta.752 Pasrea n colivie753 Am vorbit cu un cresctor de canari - psri ce cnt n colivie. mi spunea lucruri754 interesante. La natere canarii snt i ei un fel de vrbii care nu cnt. Pentru a-i ndemna s755 cnte, li se face o colivie nchis cu totul din trei pri, deschis numai ntr-o parte. Bgat i756 izolat n aceast colivie ntunecoas, canarul ncepe s cnte. Din ce se ncpneaz s nu757 cnte, i se micoreaz lumina. Snt psri care nu cnt dect nchise n colivie.758 Cam de specia aceasta sntem i noi. Noi cntm de regul numai nchii n colivie -759 numai pe timp de necaz i ncercri.760 M gndesc la mine. n sanatoriul de la Geoagiu am stat i eu ca nchis ntr-un fel de761 colivie. Acas aveam ase ferestre la cas i lrgmnt destul. Aici am stat nchis ntr-o762 camer mic, cu o singur fereastr spre pdure. Domnul Dumnezeu m-a nchis i pe mine763 ntr-un fel de colivie, s m nv a cnta mai bine:764 Simindu-m singur, s cnt singurel: mai lng Domnul meu, mai lng El.765 n colivia din Geoagiu i Davos766 Slvit s fie Domnul c m-a bgat n colivie s m nv a cnta. O, ce cntri noi am767 nvat n colivia de la Geoagiu! i la Davos, n Elveia, tot aa. (Am zcut opt luni i ntr-un768 sanatoriu din Elveia, la Davos). Doar c colivia de la Davos a fost i mai ntunecoas: pe769 lng suferin, mai avea i ntunericul strintii.770 Slvit s fie Domnul c m-a inut n aceste colivii! Cci niciodat n-am cntat aa frumos771 ca n coliviile acestea. Poate niciodat nu m-am rugat cu atta duh i putere ca nchis n aceste772 colivii. i totui - ascultnd pe fereastr n pdurea de la Geoagiu i Davos cntrile psrilor773 - m ruinam... Eu cntam din colivie, ele cntau din libertate. Eu l slveam pe Domnul dup774 ce m-a nchis n colivie; ele l slveau din libertate.775 Uitai-v la psrile cerului... ah ce predic plin de fior i de rspundere vd eu azi n776 aceste cuvintele ale Mntuitorului.777 18. Pag. 18 Priveghetoarea orbit778 Cine nu cunoate cntecul cel fermector, de priveghetoare? Ce minunat cnt779 privighetoarea! Dar ea nu cnt dect noaptea, sau cel mult pe nserate, cnd a slbit lumina.780 n colivie i se mpuineaz lumina, ca s cnte ct mai mult. Ba s-au aflat unii amatori de781 psri cnttoare care au mers mai departe. Au trecut ntr-o barbarie. Au stricat ochiorii cei782 negri ai privighetorii: au orbit-o, pentru ca - simind-se ntr-o venic noapte - s cnte i783 ziua, s cnte necurmat.784 E desigur o mare barbarie aceasta. n Anglia, un astfel de amator a fost pedepsit cu785 nchisoarea i cu pedeapsa dispreului public.786 Ca privighetoarea - aa e i omul cu viaa lui cea duhovniceasc. De regul omul cnt787 numai noaptea. Cnt numai n noaptea ncercrilor i suferinelor. Cnd se las noaptea788 ncercrilor, atunci ncepe i omul s cnte: se roag, vorbete cu cerul, plnge cu lacrimi de789 cin.790 Noaptea ncercrilor, noaptea suferinelor este o noapte tainic i binecuvntat. Ea face791 din noi nite privighetori cnttoare.792 Noi nu trebuie s ne speriem de ncercri. Noi ar trebui s cntm i ziua, dar de regul793 cntm numai noaptea. De aceea ncercrile i suferinele nu ne stric. Dimpotriv, ne ajut.794 Eu m gndesc la mine i la viaa mea. De treizeci de ani triesc n noaptea ncercrilor795 i suferinelor. Viaa mea se petrece ntr-o venic noapte. Dar e o noapte binecuvntat796 aceasta. n aceast noapte am nvat s cnt. Din aceast noapte a ieit Oastea Domnului.797 Din aceast noapte au ieit cntrile Oastei.798 O Doamne, eu Te rog ine-m pn la sfrit n aceast noapte, s cnt mereu i s-i nv799 i pe pe alii s-i cnte ie.800 Eu dau slav lui Dumnezeu c au nceput s cnte psrile i pe pmntul rii mele.801 Precum aa de frumos spunea fr. Tudusciuc n poezia Pasre miastr:802 Pasre miastr, scump psrea,803 bucur-te soro, nu mai suspina.804 Cci, ziua i noaptea tot cntnd mereu,805 ai trezit pe alii pentru Dumnezeu.806 Azi attea psri din ntinsul rii807 i-au imitat cntul - cntul deteptrii,808 azi din mii de piepturi se-nal duios809 o cntare sfnt, la Domnul Hristos.810 Scumpe psrele care v-ai trezit811 i cntai acuma lui Isus Iubit,812 rogu-v din suflet, psrele bune,813 nlai la ceruri cald rugciune.814 Psrile cltoare815 Chiar i cocostrcul i cunoate vremea pe cer, turtureaua, rndunica i cocorul i pzesc816 vremea venirii lor, dar poporul Meu nu cunoate legea Domnului (Ier. 8, 7).817 Ce minune mare este i viaa psrilor cltoare (rndunelele, cocostrcii, cocorii, etc.)!818 Ce minune mare este cltoria lor!819 Cnd vine toamna, cnd se-apropie iarna, le vezi numai cum se strng cete-cete i i iau820 19. Pag. 19 zborul spre alte lumi, spre alte ri, unde nu este iarn. i fac o cltorie lung, lung, de mii821 i mii de kilometri.822 i iari cnd sosete primvara, sosesc i psrile cltoare. Ce lucru minunat! Fiecare823 pasre cltoare i afl ara ei, i afl cuibul ei!824 Ce minune mare este i aici! Fr hri i fr compasuri, psrile cltoare fac o cltorie825 de zeci de mii de kilometri i se ntorc exact de unde au plecat.826 Cine le-a nvat s fac aceste cltorii? Cine le spune c sosete iarna i trebuie s827 plece? i cine le spune c a sosit primvara i trebuie s se ntoarc? Dumnezeu - Fctorul828 lor. Dumnezeu le-a dat darul de a-i cunoate vremea venirii lor i ele i pzesc acest dar.829 Prin glasul Bibliei, Domnul Dumnezeu a fcut o predic din viaa psrilor cltoare i830 a pus-o n faa poporului iudeu, zicndu-i: Uitai-v, pn i psrile cltoare i cunosc831 vremea venirii lor, dar poporul Meu nu cunoate legea Domnului!832 Aceasta este ns o predic ce ne mustr i pe noi. Psrile cltoare snt o predic tot att833 de aspr i pentru cretinii de azi, ca i pentru iudeii de odinioar.834 Ce lucru dureros se vede i azi n lume! Psrile ascult rnduielile ce le au de la835 Dumnezeu, dar omul - cea mai aleas fptur a lui Dumnezeu - nu vrea s asculte chemrile836 ce le are i el de la El. Omul este fcut ca un strin i cltor n aceast lume. Strini i837 cltori sntem pe acest pmnt (Evrei 11, 13). Omul e fcut s n-aib odihn pn nu838 se va ntoarce iar la Domnul. Omul e fcut s se pregteasc mereu de cltoria veniciei.839 ns vai, omul nu cunoate acest glas al Domnului, nu-l aude i nu-l ascult. Psrile840 cunosc glasul Fctorului, dar omul nu. Psrile i cunosc vremea lor, dar omul nu. Iat,841 acum este vremea potrivit, iat acum este ziua mntuirii - strig Scriptura842 (2 Cor. 6, 2) - dar omul nu cunoate acest timp. Nu cunoate nici timpul cercetrii843 (Luca 19, 42), i nu vrea s aud nici chemarea mntuirii. Vai ce osnd teribil este844 aceasta! Ferete-ne Doamne, de o astfel de osnd!845 O Dumnezeule, fie ca mcar de la psrile cltoare s nv c i eu snt un strin i846 cltor n aceast lume. Ca mine va sosi toamna i va trebui s plec i eu ntr-o alt lume847 unde nu mai snt ierni i necazuri.848 Fie ca mcar de la aceste psri s nv a-mi cunoate vremea i a Te cunoate pe Tine,849 Doamne, i chemarea Ta cea scump i sfnt.850 Rndunica i puiorii ei851 Uitai-v la cuibul rndunelelor. Ce minunat nvtur sufleteasc vei afla i aici!852 Rndunica i crete repede puii i se pregtete de zborul cel mare din toamn.853 Hrnindu-i puiorii, parc le zice: Silii-v dragii mamei s cretei repede, cci noi n-avem854 aici cas stttoare. La toamn noi trebuie s zburm de-aici ntr-o alt lume.855 - Cum mam drag, noi nu vom rmnea aici? Cnd va veni frigul, noi vom zbura ntr-o856 alt lume mai bun unde nu-i iarn niciodat i pomii snt ntruna tot verzi... nvai-v857 dragii mei, s zburai. ncercai-v i v ntrii mereu aripile, cci ca mine va trebui s858 facem o cale lung-lung...859 Aa e i viaa noastr. O pregtire pentru cltoria cea mare. Cnd vine toamna, cnd vine860 iarna vieii (moartea), noi trebuie s zburm ntr-o alt lume minunat unde pomii nfloresc861 de 12 ori pe an i apele-s vii (Apoc. 22, 2). Viaa noastr trebuie s fie o pregtire862 pentru aceast cltorie. Noi trebuie s cretem repede n cele sufleteti863 (2 Petru 3, 38). Noi trebuie s ne ncercm mereu aripile credinei i rugciunii. Noi864 trebuie s stm totdeauna gata de zbor pentru calea i cltoria cea lung a veniciei, cci noi865 sntem strini i cltori pe pmnt (Evrei 11, 31) i n-avem aici cas stttoare, ci866 20. Pag. 20 ateptm pe cel al crei Meter i Ziditor este Dumnezeu (Evrei 11, 10). ns, vai, cei867 mai muli cretini nici habar n-au de aceste lucruri. i prinde toamna, i prinde moartea fr868 aripi sufleteti. De cnd eram prunc n cas printeasc mi aduc aminte de un lucru duios.869 Cnd a sosit timpul s plece rndunica de sub streaina casei noastre, un puior n-a putut870 pleca. Din ceva pricin nu i se dezvoltaser aripile. Srmanul! A trebuit s se despart de871 mama lui i de fraii lui. Ce desprire jalnic va fi fost aceasta, cum va fi strigat n urma lor:872 Nu m lsai, luai-m i pe mine... Dar totul era n zadar. El nu putea fi ajutat fiindc nu873 avea aripi. Nou ni s-a fcut mil de el. L-am luat n cas, l-am ngrijit ca pe-un mic orfan,874 dar cnd a venit iarna, s-a stins. N-a putut suporta clima cea aspr de iarn.875 n chipul acesta vor fi i cei pe care moartea i va afla fr aripi sufleteti. Ei vor vedea876 pe alii zburnd spre ara veniciei... vor striga disperai n urma lor: Nu m lsai, luai-m877 i pe mine... dar atunci totul va fi n zadar. Ei vor n pierzarea venic, pentru c nu i-au878 ctigat aripi sufleteti.879 Postul pitpalacului880 Pitpalacul (prepelia), e pasrea holdelor de gru. Triete n holda de gru. Pe vremea881 seceriului, cnd are hran din belug, se ngra. E chiar att de gras, nct abia zboar de ici882 colo. Poate face numai zboruri scurte.883 totui cnd vine toamna, fiind i el pasre cltoare, pitpalacul zboar i el mii de km.884 Cum poate face asta? ndat ce simte apropierea toamnei, se pune pe post; mnnc numai885 grune slabe i puine. i slbete. Astfel pe cnd sosete vremea zborului, e o pasre uoar886 care poate face cltoria cea lung. Acelai lucru l face i cocorul.887 Fratele Oprian, tlcuind acest post, scrie: i noi mergem ctre o ar de primvar888 venic. Postul e fcut tocmai spre a ne nlesni cltoria spre cer. Zborul nostru ntr-acolo se889 face - ca i al pasrilor - tot cu dou aripi: una a rugciunii i alta a postului. De ne vom lsa890 prad mbuibrii, vom cdea sub greutatea lutului n marea moart a vieii. Fr post nu vom891 ajunge la limanul mntuirii. Asta nseamn, dup mrturisirea unui printe duhovnicesc, sfnta892 absisten! Postire de la ale mncrii i ale buturii care duc n ispit. Postire deplin, deci.893 nfrnare de la ambiii, de la deertciuni, de la pofte, de la pcat! Nu sfierea hainei, ci894 sfierea inimii, ne cere Domnul pentru a putea strbate drumul spre ara primverii noastre.895 Libertatea piigoiului896 l cunoatei, desigur. Piigoiul e o pasre mic. Are ns aceast pasre i nsuire mare897 pe care cred c nu o cunoatei.898 Prindei un piigoi, nchidei-l ntr-o colivie i pndii-l pe furi s vedei ce face. Rece899 i trist, i nfige ghearele n gt i st aa, covrig, nemicat, pn moare. Se sugrum. Mai900 bine vrea s moar dect s triasc n robie. ine la libertate ca la via. i-a pierdut901 libertatea - pentru el nu mai are rost viaa. O pasre att de mic ine cu atta ndrjire la902 libertatea ei!903 Ce pild de mustrare i de ruine este aceasta pentru noi cretinii!904 Scrie n Evanghelie c toi cei ce fac pcatul snt robi ai pcatului (Ioan 8, 34) - robi905 ai diavolului. Un cretin stpnit de patim este un rob sufletesc i triete ntr-o robie906 sufleteasc.907 i vai, e plin lumea de astfel de robi! Vorba robul lui Dumnezeu e o vorb goal cu care908 cretinul triete n robia lui Faraon.909 i omul nici habar n-are de aceast robie! Piigoiul, o fptur att de mic i slab, prefer910 s moar dect s-i piard libertatea i s triasc n robie. Dar cretinul - cea mai aleas911 21. Pag. 21 fptur a lui Dumnezeu - triete linitit n robia pcatului i habar n-are c i-a pierdut912 libertatea i viaa cea duhovniceasc!913 Ce lucru grozav!914 Pasrea paradisului915 n rile calde triete aa numita pasre a paradisului, vestit pentru frumuseea penelor916 ei.917 Aceast pasre are o nsuire deosebit: ea zboar totdeauna mpotriva vnturilor i a918 furtunilor. Nu se las dus de vnt ci zboar totdeauna contra lui.919 Aa e i cretinul cel adevrat. El zboar contra vnturilor i bntuielilor acestei lumi. El920 nu se las dus de vntul ispitelor, ci zboar contra acestui vnt pierztor.921 i mai are pasrea paradisului o nsuire deosebit: de cte ori i se murdresc mndrele-i922 pene, se retrage mhnit, se ascunde i nu se mai ivete pn nu i s-au curat penele ei de aur.923 Ce bine-ar fi dac am face i noi aa de cte ori ne murdrim sufletul cu pcate!924 Aripile psrilor925 Ceea ce snt aripile pentru psri, aceea snt rugciunile pentru un cretin adevrat.926 Rugciunea cea adevrat ne d aripi sufleteti s ne ridicm sufletete spre cer, spre927 Dumnezeu. Rugciunea este o putere tainic ce ne scoate din lume i ne leag de ceruri, cu928 venicia, cu Dumnezeu.929 Pasrea nu zboar-ntruna, dar e gata oricnd de zburat. Un cretin adevrat e gata oricnd930 de rugciune. Nu se roag numai la termen - seara i dimineaa - ci se roag, cu gndul i cu931 vorba, n toat vremea i n tot locul. Viaa lui e o via de rugciune.932 Pentru o pasre nu exist o nenorocire mai mare dect s-i piard aripile. Cnd i-a933 pierdut aripile - i-a pierdut viaa. E ntotdeauna n pericol de a fi omort fie de oameni, fie934 de animale. Am vzut odat o pasre cu aripile frnte; repede s-a ivit un cine i a nfcat-o.935 Aa e i un cretin ce i-a pierdut aripile rugciunii. Cinele diavol l prinde i-l omoar936 cu nlesnire.937 Ciocrlia938 Ciocrlia se nal n soare i lumin, cntnd. Aa e i cretinul adevrat. Simte o nevoie939 i plcere sufleteasc s-i desfac mereu aripile rugciunii i cntrii i se nal cu ele spre940 cer, spre Dumnezeu...941 Ciocrlia parc se pierde n nlarea ei spre soare, spre cer, spre lumin. n rugciunea942 cea adevrat snt clipe binecuvntate n care parc am rupt-o cu pmntul, cu lumea, n care943 parc ne pierdem n lumea i lumina cea tainic a cerului.944 Odat, ieind la soare pe cmp, am vzut nite copii care prinseser o pasre i legnd-o945 cu o a subire de picior, i dduser drumul s zboare. Psrica zbura fericit spre cer, spre946 nlimile cereti, dar zborul ei inea numai att ct inea aa. Copiii o trgeau napoi. Dar cnd947 i-au dat drumul a treia oar, aa s-a rupt i pasrea s-a pierdut n nlimile cerului.948 Aa e i cu noi. n firea noastr trebuie s fie nlarea, zborul spre cele sufleteti i949 cereti. Lumea i lutul de pe noi ne in nc legai de pmnt, dar va veni odat ceasul950 binecuvntat cnd vom scpa i de ultimele legturi ale pmntului.951 Eu de cte ori m rog n duh i cu duh, simt c numai o a subire m mai ine legat de952 lume... m simt n nlimile cele cereti... aud parc muzica cerului. O vino, ceas953 binecuvntat cnd se va rupe i aa aceasta i vom scpa cu totul la Tine, Doamne!954 22. Pag. 22 Alii se ngrozesc de gndul morii: eu o atept cu drag. Ea va tia i ultima a ce m mai955 ine legat de lumea aceasta i de lutul acesta mult ptimitor.956 O rugciune n pdure957 Ct de minunate snt o Doamne, toate lucrurile minilor Tale! Ct de minunat este i958 aceast pdure! mi aplec genunchii i aici n faa Ta, pentru c i aici este o biseric a Ta;959 o biseric mrea unde se face slujb nencetat pentru slava Ta... unde brazii freamt960 venic un freamt ceresc, iar psrile Te slvesc nencetat prin cntrile lor.961 i, o, ce predic minunat aud eu aici! Bradul, care crete drept spre cer, parc m mustr962 pentru strmbturile vieii mele, iar psrile care Te slvesc nencetat i de a cror hran Te963 ngrijeti Tu, Doamne, parc m mustr pentru puina mea credin, pentru venicele mele964 ngrijorri i alergri! Cntrile de slav de care rsun pdurea aceasta parc m-ntreab de965 ce eu, cea mai aleas fptur a Ta, snt o fptur mut. De ce nu-i cnt i eu nencetate ntri966 i rugciuni de slav ie? O Doamne, Tu-mi grieti aici n pdure printr-un glas tot att de967 puternic ca i cel din Biblie.968 O Doamne, d-mi vieii mele celei duhovniceti ceva din fiorul cel tainic ce este n969 pdure; d-mi creterea cea dreapt a bradului; d-mi din aerul curat ce este aici; d-mi din970 cntecul psrilor, d-mi din izvoarele apelor limpezi... Toat viaa mea s curg spre Tine,971 spre marea Vieii, aa cum izvoarele de aici curg nvalnic i nu se opresc pn la mare.972 F-m i pe mine Doamne, o psric ce n-are grij de nimic, ce n-are nici o alt grij973 dect s-i cnte nencetat ie. Toat viaa mea s fie un cntec necurmat de slav ie.974 F o Doamne, din toi ostaii Ti nite nite psri cnttoare. Oastea Ta s fie o tainic975 pdure ce rsun venic de cntecele noastre de slav ie. Amin.976 Sabia Duhului977 Cuvnt de nsoire978 Citesc aceast crticic a scumpului nostru slbnog i simt ridicndu-mi-se n mine979 aceeai ntrebare ce mi s-a ridicat ori de cte ori am citit o carte sau un articol alctuit de980 printele Iosif: De ce nite lucruri aa de obinuite, scrise aa de simplu, au totui ascuns981 puterea de a rscoli sufletele pn n adnc?982 i repede am aflat rspunsul la aceast ntrebare.983 Este tocmai Sabia Duhului Sfnt, despre care se vorbete n aceast crticic.984 Pe aceasta, ca pe toate celelalte, printele Iosif le-a alctuit i le-a scris stnd smerit sub985 poala Sfntului Duh i cu sufletul ncrcat de dragoste pentru fraii si. Nimic pentru sine, ci986 totul pentru cei care aveau nevoie de acest balsam vindector.987 Din lacrimi binecuvntate ieind, lacrimi alintoare au adus altora.988 Scriu aceste rnduri de nsoire pentru aceast crticic drag n clipe cnd suferina taie989 brazde adnci n trupul sfrtecat de boal al scumpului nostru trmbia de la Sibiu, cel care990 pe de-a-ntregul i din dragoste s-a jertfit pentru fraii lui.991 Cu nevrednicie ngenunchez i ridic ochii spre cer, rugndu-m lui Dumnezeu s-i dea din992 nou sntate, ca iar s aeze n fruntea rndurilor lupttoare ale Oastei Domnului, aceast993 straj de onoare a scumpei noastre biserici strmoeti, pentru ca, biruind necontenit puterile994 ntunericului, s svrim lupta cea bun, spre mntuirea sufletelor noastre i ntru slava995 Sfintei Treimi, acum i pururea i n vecii vecilor. Amin.996 23. Pag. 23 Al. Lascarov-Moldoveanu.997 Sabia Duhului998 Cuvntul lui Dumnezeu are multe asemnri n Biblie. ntre acestea este i asemnarea cu999 sabia. Dumnezeiescul apostol Pavel, voind s arate puterea Cuvntului biblic, l-a asemnat1000 cu o sabie ascuit. Viu este Cuvntul lui Dumnezeu i lucrtor, mai tietor dect orice sabie1001 cu dou tiuri.1002 Minunat asemnare! Cu adevrat, Cuvntul lui Dumnezeu este o sabie ascuit foarte, iar1003 sabia aceasta are dou tiuri. nti, ea taie fr cruare n pcate. Sabia Cuvntului biblic nu1004 cru pe nimeni. Ea n-a cruat nici pe aleii Domnului. Ea a tiat fr cruare i n pcatele1005 lor. Cu ce sabie ascuit a tiat, spre pild, prorocul Natan n pcatul lui David!1006 Dar sabia Cuvntului biblic are puterea nu numai de a tia i a rni. Ea are i cellalt ti:1007 puterea de a tmdui.1008 A tia n pcate este uor. i omul are aceast putere. Orice om poate lua o sabie de1009 mustrare cu care s taie fr cruare n pcatele de-aproapelui. Taie i sabia aceasta, dar nu1010 vindec. Dimpotriv, mrete rana. Taie rana i o las deschis. Am vzut un patron1011 moraliznd pe ucenic. Tia fr cruare n greeala lui, dar n ochii ucenicului se vedea1012 scprnd ura care cocea n sufletul lui. Sabia patronului tia fr folos. Tia, agravnd rana.1013 De regul morala care se face acelor vinovai este o astfel de sabie care mrete rana.1014 Dar sabia Cuvntului biblic nu face niciodat aa. Ea nu taie niciodat numai cu un ti.1015 Ea taie totdeauna cu ambele tiuri. Cu unul rnete, cu cellalt vindec. Eu rnesc i Eu1016 vindec, zice Domnul (Osea 6, 1).1017 Sabia Cuvntului biblic este cuitul doctorului priceput care taie n ran numai att ct1018 trebuie. Nici un milimetru mai mult. Iar dup ce taie, ndat leag rana, turnnd peste ea1019 untdelemnul mngierii i al tmduirii. Rana ce o face sabia Cuvntului biblic este o ran1020 binecuvntat. Din ea nete sngele lacrimilor, sngele cinei. Dup sabia cu care a tiat1021 Natan n pcatul lui David, a nit psalmul 50: cea mai dulce i binecuvntat rugciune de1022 cin din cte au rsunat i vor rsuna cndva pe acest pmnt. Dup sabia cu care Cuvntul1023 lui Dumnezeu taie n inima i n pcatul nostru, nete sngele cel cald al lacrimilor de1024 cin.1025 Aici vom spune c i Oastea Domnului a lucrat cu sabia aceasta. N-am tiat numai n1026 pcate i frdelegi, ci am picurat i untdelemnul cel dulce i tmduitor. Predicile noastre1027 cele vechi erau de regul moraliste. Ele tiau numai n pcate, dar nu ungeau destul rana.1028 O, Ce sabie binecuvntat este Cuvntul lui Dumnezeu. S o folosim i noi, ostaii1029 Domnului. Mai nti pentru noi. S o lsm s taie fr cruare n pcatele noastre, n1030 gndurile noastre cele rele, n inima noastr cea bolnav. S o lsm s ne rneasc nencetat1031 pentru dragostea Domnului, pentru lucrul Lui, pentru de-aproapele nostru. S o lsm s taie1032 fr cruare fie i n cea mai mic bub de pcat.1033 n casa unui frate osta am vzut pereii plini de sbii ascuite. Pe nite table de hrtie1034 aninau ca nite sbii cuvinte biblice ca acestea: Ce va folosi omului de ar dobndi toat1035 lumea, i i va pierde sufletul su? (Luca 9, 25). Cine vrea s fie prieten cu lumea se1036 face vrjma cu Dumnezeu (Iacov 4, 4). Cutai pe Domnul ct vreme Se poate gsi1037 (Isaia 55, 6). Noi trebuie s ascultm mai mult de Dumnezeu dect de oameni1038 (Fap. Ap. 5, 29). Nu putei sluji la doi domni... Alegei astzi cum vrei s slujii: ct1039 despre mine, eu i casa mea vom sluji Domnului (Iosua 24, 15), etc, etc.1040 Aceste sgei - zicea ostaul - snt mai nti pentru mine, s m taie, de cte ori voi uita1041 legmntul meu de osta al Domnului. i, pe urm ele snt pentru cei care vor veni n casa1042 24. Pag. 24 mea. Poate i va sgeta i pe ei vreuna dintre aceste sgei.1043 S folosim apoi aceast sabie i pentru rnirea altora. S rnim nencetat cu ea inimile,1044 pentru Domnul. Oriunde este o inim bolnav de pcate s o strpungem cu sabia Cuvntului1045 lui Dumnezeu.1046 Slvit s fie Domnul! n Oastea Domnului se mnuiete azi cu destul izbnd sabia1047 Cuvntului biblic. Avem lupttori vrednici care poart cu mare putere sabia aceasta. Cnd1048 vorbete, spre pild, fratele Oprian, toat lumea plnge. n mna lui, sabia Cuvntului1049 totdeauna rnete inimile i stropete snge de lacrimi.1050 Mnuit de un credincios, sabia Cuvntului totdeauna taie i las urme. n schimb, poate1051 fi narmat cineva cu toate tiinele - chiar i cu cele teologice - sabia lui nu rnete pe nimeni1052 ct vreme nu e mbrcat i n armtura de la Efeseni cap. 6.1053 Oamenii simpli, dar credincioi, taie n inimi cu sabia Cuvntului, de rmi uimit. La o1054 adunare cultural a Astrei, inut ntr-un sat din jud. Hunedoara, a vorbit poporului un1055 confereniar cultural. Era n postul Patilor i confereniarul a vorbit despre Patimile1056 Domnului. A citit ceva chiar i din Sfnta Scriptur. Dar conferina lui n-a nclzit pe nimeni.1057 Poporul sttea rece. S-a ridicat ns dup el un osta al Domnului, un om simplu, i a citit i1058 el din Noul Testament despre rstignirea Domnului. i tot poporul a nceput a plnge. De ce?1059 Pentru c sabia era de data aceasta n mna unui credincios, n mna unuia care el nsui1060 stropise mai nti cu lacrimi paginile Sf, Scripturi.1061 Slvit s fie Domnul! Oastea Lui a ncins cu sabia Cuvntului mii de oameni simpli din1062 popor. Cnd Oastea i va strnge la un loc misionarii laici, lumea va rmnea uimit de felul1063 cum tiu acetia mnui sabia Cuvntului. n vreme ce sbiile ruginesc n teaca celor care, dup1064 pregtirea i meseria lor, snt purttori de sabie - Oastea a narmat atia oameni simpli.1065 Un caz penibil s-a petrecut ntr-o adunare de ostai. Unul, care de meseria sa era purttor1066 de sabie, nu putea scoate sabia din teac. Nu tia s caute n Biblie. Se trudea s afle cartea1067 lui Rut i n-o putea afla. Ruginise sabia c n-o mai scosese din teac demult, de cnd era la1068 seminar.1069 Unul din meritele Oastei e i acela c ea ndeamn - sau chiar silete - pe cei ce snt de1070 meserie purttori de sabie, s scoat sabia din teac.1071 S nu uitm ns niciodat un lucru: ca s putem rni cu sabia Cuvntului trebuie s fim1072 mbrcai n toat armtura de la Efeseni cap. 6. Numai cine e complet echipat cu aceast1073 armtur poate face biruine cu sabia Cuvntului. O predic fr aceast armtur, orict de1074 frumos i meteugit ar fi spus, nu rnete inimile. Dar ce prpd binecuvntat face sabia1075 Cuvntului - spre pild - n mna unui preot mbrcat n toat armtura lui Dumnezeu de la1076 Efeseni cap. 6! Din ce sporete cineva n credin, n dragoste, n rugciune i celelalte haine1077 i arme - sabia Cuvntului va fi mai ascuit n minile lui.1078 S nu uitm c cele ce spuneau oamenii despre Domnul Isus, c: Niciodat om n-a grit1079 ca Omul acesta (Ioan 7, 46), snt n legtur cu cuvintele Lui: Cine M mustr pe Mine1080 pentru pcat? (Ioan 8, 46).1081 Din ce vom tri o via mai curat i mai curat de pcat - sabia din mna noastr va fi1082 mai tietoare. O! Ce dar mare este sabia Cuvntului biblic!1083 Cel ce n-are sabie s-i cumpere!1084 Aceasta este porunca Mntuitorului pentru orice cretin adevrat, lupttor i biruitor. Cu1085 att mai mult un osta al Domnului trebuie s fie ncins cu aceast sabie.1086 Ap. Pavel a folosit asemnarea cu sabia pentru c atunci nu erau puti. Sabia era arma de1087 lupt. Noi vom zice deci c un osta al Domnului (cititor de carte), fr sabia Cuvntului1088 biblic este un soldat fr puc. Ce biruin ar putea avea un astfel de soldat?1089 25. Pag. 25 Cnd eram n coala suferinelor de la Geoagiu, m-a cercetat un frate osta care venea de1090 departe, de prin Moldova. mi spunea c umbl prin ar s-i cerceteze fraii i s vesteasc1091 Oastea Domnului. Ce bucurie pe mine!1092 Dar ce ntristare, pe urm, cnd am aflat ce fel de arme avea. Avea plin traista cu1093 Epistolii czute din cer, Cele 12 vmi, o grmad de Visuri i alte cri nfricoate.1094 (Toate acestea snt cri apocrife, nerecunoscute din punct de vedere canonic de sinoadele1095 bisericii. Crile acestea au circulat n Evul Mediu i mai circul i azi, avnd rolul de a1096 ntreine un anumit sentiment religios n unele medii i de a moraliza pe credincioi. A1097 rmne numai la ele i a nu lua contact printr-o lectur serioas cu Biblia i cu scrierile Sf.1098 Prini, care ajut la nelegerea Biblie, nseamn a rmne n afara cretinismului autentic1099 i a cdea prad unor nvturi rtcitoare - nota redaciei).1100 De Biblie, nici vorb, iar de crile Oastei abia dac auzise.1101 - O dragul meu - i-am zis - crezi c poi face ceva izbnd cu astfel de arme? ntoarce-te1102 acas i te pune pe cititul Bibliei i al crilor de la Oastea Domnului.1103 Zece ani de Oaste! Sosit-a vremea s ne trecem n revist Oastea, s vedem cum sntem1104 echipai. Cci cu ostai muli, dar nenarmai, tot n-am fcut nimic. Sosit-a vremea ca orice1105 osta adevrat s fie mbrcat i s se mbrace cu armtura de la Efeseni cap. 6. Sosit-a1106 vremea s scoatem putile i sbiile de lemn din fronturile noastre. Cci de aceste arme1107 vrjmaul diavol nu se nspimnt i nu se teme. Vzut-ai craii, pe la Crciun, cum se1108 rstesc i i ncrucieaz sbiile? Dar lumea zmbete de lupta lor, pentru c sbiile lor snt1109 de lemn, hainele de hrtie i coifurile de carton. S ne pzim, ca nu cumva i noi s devenim1110 nite astfel de crai cu sbii de lemn. Cci i aceasta este una din primejdiile de care trebuie1111 ferit Oastea Domnului.1112 Zece ani de Oaste! ncingei sabia Cuvntului biblic, iubii frai ostai! Fiecare lupttor1113 din Oastea Domnului, care tie carte, s aib cel puin Noul Testament cu psalmii. Aceasta1114 este sabia cu care un osta al Domnului trebuie s fie ncins n toat vremea i n tot locul.1115 Aceasta este arma fr de care un osta cititor nu poate fi un osta adevrat. Cu Noul1116 Testament n buzunar i n inim, iubii frai ostai! Fiecare s tie i s nvee a mnui1117 aceast arm, dup puterea lui.1118 Cel ce n-are sabie, s-i vnd haina i s-i cumpere - zicea Mntuitorul1119 (Luca 22, 36). Dar pentru sabia aceasta nu e chiar de lips ca omul s-i vnd haina.1120 Cu 40-50 de lei (atta valora un Noul Testament n 1934), se poate cumpra un Noul1121 Testament cu psalmii. Iar cnd i cel mai srac om poate afla i da sute de lei la un an pentru1122 tutun - trebuie s se afle i 40-50 de lei pentru sabia Cuvntului lui Dumnezeu.1123 O! Ce sabie minunat este aceasta! Cuvntul lui Dumnezeu e numit i sabia Duhului Sfnt1124 (Efes. 6, 17).1125 Ce numire potrivit! Aici este locul a se cuta i explica puterea ce o are Cuvntul lui1126 Dumnezeu. Prin El taie i lucreaz Duhul Sfnt. Prin Duhul Sfnt ne vin toate darurile cerului1127 de sus. Prin Duhul Sfnt vine i puterea ce o are Cuvntul lui Dumnezeu.1128 Cuvntul lui Dumnezeu este sabia Duhului Sfnt; o sabie sfnt i binecuvntat ce ni se1129 d n dar. Fr sabia aceasta nu se pot purta lupte i biruine de mntuire sufleteasc.1130 Ce frumos spune acest adevr o istorie din Biblie!1131 Iudeii, puini i nenarmai, erau strmtorai din toate prile de vrjmai muli i tari.1132 Atunci, un viteaz de-al lor, Iuda Macabeul, a nceput a ncuraja poporul, zicnd: Nu v temei!1133 Am avut un vis de la Dumnezeu... L-am vzut n vis pe Onia, cel ce fusese arhiereu, om bun,1134 cuvios, cucernic; cu minile ntinse, se ruga pentru noi... Dup aceea, s-a artat Ieremia1135 prorocul, care i-a ntins dreapta i mi-a dat o sabie de aur, zicnd: Ia aceast sfnt sabie,1136 care este un dar de la Dumnezeu, prin care vei surpa pe vrjmai.1137 i ne spune Biblia c iudeii au biruit, ateptnd de la Cel Atotputernic biruin i ajutor.1138 26. Pag. 26 Au biruit cu sabia cea de aur ce li se artase din cer (2 Macabei cap. 15).1139 Ce istorie mult-spuntoare este aceasta pentru orice cretin lupttor i biruitor! Ce1140 mult-spuntoare este i pentru noi, ostaii Domnului! n lupta mntuirii, cerul de sus ne mbie1141 i nou o sfnt sabie, care este Cuvntul lui Dumnezeu. Cu aceast sabie se ctig luptele1142 i biruinele mntuirii. Armele luptei noastre nu snt omeneti, ci puternice, de la Dumnezeu1143 (2 Cor. 10, 4). Dac armele noastre ar fi omeneti, am cdea btui la prima ciocnire1144 cu marele vrjma, cruia i s-a dat s fac rzboi cu cei din seminia femeii1145 (Apoc. 12, 17). Noi ns avem sabia Duhului Sfnt i celelalte arme de la Efeseni cap.1146 6, care ne asigur biruina.1147 O! Ce sabie sfnt i binecuvntat este sabia Cuvntului biblic, sabia Duhului Sfnt!1148 Viu este Cuvntul lui Dumnezeu i lucrtor, mai tietor dect orice sabie cu dou tiuri;1149 ptrunde pn acolo c desparte sufletul i duhul, ncheieturile i mduva, judec simurile1150 i gndirile inimii (Evrei 4, 12). Aceasta este puterea Cuvntului biblic. Sabia lui -1151 sabia Duhului Sfnt - ptrunde pn la desprirea omului duhovnicesc de cel lumesc, a omului1152 celui nou de omul cel vechi. Ea taie fr cruare n orice compromis cu lumea i cu pcatul.1153 Cuvntul lui Dumnezeu nu sufer nici un fel de nvoial i de mpcare cu pcatul.1154 ntr-o carte de teologie moral (Dr. Alex. Nic., Blaj), am citit c pcatul beiei e mprit1155 n trei clase, cam aa: clasa prim e starea cnd omul e n curaj, n veselie, i sta ar fi un1156 pcat mai mic. Clasa a doua, cnd omul e beat, dar totui se mai poate inea pe picioare i are1157 cunotin de el. Iar clasa a treia, cnd omul a czut sub mas; iar pcatul e msurat dup1158 aceste trei clase.1159 Cuvntul lui Dumnezeu nu face niciodat aa. Pcatul, orict de mic ar fi, e pcat, e otrav1160 ce infecteaz sufletul. Cnd beatul e n veselie, de regul, atunci njur i are chef de btaie.1161 Cnd a ajuns sub mas nu mai poate face nimic.1162 Preotul T. Lazescu din Moldova, dezaprobnd micarea noastr contra dansurilor, ddea1163 urmtoarea regul (n revista eparhial Cronica Romanului): Cel ce joac, bine face; iar cel1164 ce nu joac i mai bine. Adic i deschizi larg ua pcatului i pe urm iar caui s-o nchizi.1165 Cuvntul lui Dumnezeu nu face niciodat aa. El trntete ua, El ncuie ua de tot n faa1166 pcatului.1167 Pcatul e pcat, orict de mare sau de mic ar fi. El trebuie distrus cu desvrire. i sabia1168 Cuvntului aceasta o face. Ea taie i ntr-o bub mic de pcat tot att de necrutor ca ntr-o1169 ran veche i grea. Ea taie pn strpete rul cu totul. Viaa cretinilor de azi e plin de attea1170 pgnti, de attea datini urte i pgneti, tocmai pentru c nu s-a lsat sabia Cuvntului1171 lui Dumnezeu s taie fr cruare n el.1172 De cnd eram preot la ar mi aduc aminte c am slujit odat ntr-o mic chilie din jud.1173 Hunedoara. Dup slujb, tot poporul m atepta n ua bisericii. i, ca la o comand, deodat1174 i vzui pe toi scond din buzunare i ntinznd, spre nchinare i gustare, cte o sticl de1175 rachiu de prune. Nu nelegeam ce nseamn acest lucru. Era vremea rachiului de prune i1176 datina era ca tot poporul s mearg la biseric cu rachiul n buzunar, iar la ieire, dup slujb,1177 n ua bisericii, preotul trebuia s nchine i s guste din toate sticlele. n ua bisericii se1178 nfiripa o crcium mic, ce continua apoi pe la casele oamenilor cu jocuri, beii i pcate.1179 sta-i un obicei pgn i urt, - le-am zis oamenilor. Biserica i Scriptura nu sufer aa1180 ceva. Ascultai ce spune Scriptura: Nu putei bea paharul Domnului i paharul dracilor1181 (1 Cor. 10, 21). n sfnta biseric slujeam la paharul Domnului, iar acum cuvine-se1182 oare s nchinm la celelalte pahare?... n numele bisericii, n Numele Domnului, v rog pe1183 toi lsai-v de acest urt obicei! Biserica nu poate suferi astfel de lucruri urte!...1184 Oamenii s-au cam suprat (i pe urm am neles c preotul parohiei s-a suprat


Recommended