Pr Iosif Trifa - Talcuirea Evangheliilor Duminicilor de Peste An

8/10/2019 Pr Iosif Trifa - Talcuirea Evangheliilor Duminicilor de Peste An

http://slidepdf.com/reader/full/pr-iosif-trifa-talcuirea-evangheliilor-duminicilor-de-peste-an 1/190

Numai de frica iadului, nimeni nu va intra în rai.

sâmbătă, 26 februarie 2011

Zis-a Domnul: „Când va veni Fiul Omului întru slava Sa şi toţi sfinţii îngericu Dânsul, atunci va şedea e Scaunul slavei Sale! "i se vor aduna înaintea #ui toate lim$ile şi-iva des%rţi e dânşii unul de altul, recum desarte %storul oile de ie&i! "i va une oile de-adreata Sa, iar ie&ii de-a stânga! "i va &ice celor din dreata #ui: '(eniţi, $inecuvântaţii )%rintelui *eu, de moşteniţi +m%r%ţia care este g%tit% vou% de la întemeierea lumii C% am fl%mân&it şi *i-aţi dat de am mâncat am însetat şi *i-aţi dat de am $%ut str%in am fost şi *-aţi rimit gol am fost şi *-aţi îm$r%cat, $olnav am fost şi *-aţi cercetat în temniţ% am fost şi aţi

venit la *ine.! /tunci vor r%sunde #ui dreţii, &icând: 'Doamne, când 0e-am v%&ut fl%mând şi0e-am 1r%nit2 Sau însetat şi 3i-am dat de ai $%ut2 Sau când 0e-am v%&ut str%in şi 0e-am rimit2Sau gol şi 0e-am îm$r%cat2 Sau când 0e-am v%&ut $olnav sau în temniţ% şi am venit la 0ine2. "i,r%sun&ând, +m%ratul va &ice lor: '/min &ic vou%, întrucât aţi f%cut unuia dintr-aceşti fraţi ai *ei rea mici, *ie aţi f%cut.! /tunci va &ice şi celor de-a stânga #ui: 'Duceţi-v% de la *ine, $lestemaţilor, în focul cel veşnic,care este g%tit diavolului şi îngerilor lui C% am fl%mân&it şi nu *i-aţi dat s% m%nânc, am însetat şi nu *i-aţi dat s% $eau! Str%in am fost şi nu *-aţi îm$r%cat, $olnav şi în temniţ%, şi nu *-aţicercetat e *ine.! /tunci vor r%sunde şi ei, &icând: 'Doamne, când 0e-am v%&ut fl%mând sauînsetat, sau str%in, sau gol, sau $olnav, sau în temniţ% şi n-am slu4it 3ie2.! /tunci va r%sundelor, &icând: '/min gr%iesc vou%: întrucât n-aţi f%cut unuia dintr-aceştia rea mici, nici *ie n-aţi

f%cut! "i vor merge aceştia în munc% veşnic%, iar dreţii, în viaţa veşnic%.5! 6*atei 78,9-;<=

Un om m-a întrebat odată despre credinţa mea în viaţa cea viitoare. I-am răspuns că eu cred înviaţa cea de veci şi în udecata cea de !poi nu numai pentru că spune "redeu# acest #ucru, ci pentru că am citit cu bă$are de seamă %fânta %criptură şi am af#at că trei părţi din câte sunt scriseîn ea s-au împ#init cuvânt de cuvânt. &oate profeţii#e despre 'ântuitoru# şi toate ce#e ce scrie(ib#ia despre timpuri#e trecute şi despre timpuri#e noastre s-au împ#init şi se împ#inesc s#ovă cus#ovă. Iar, dacă s-au împ#init ce#e două părţi, de bună seamă, se va împ#ini şi partea din urmă, partea a treia, cu învăţătura despre viaţa de veci şi udecata de !poi.)ai, cum nu citesc oamenii (ib#ia, "artea #ui *umne+eu, unde se vede #ămurit cum cur$ viaţaomenirii şi viaţa omu#ui

n (ib#ie se văd #ămurit între$ trecutu# şi viitoru# omenirii şi a# omu#ui. (ib#ia spune #ămurit careeste rostu# vieţii omu#ui şi care este viitoru# #ui. %criptura spune apriat că după moarte vine /udecata vr 3, 245. %criptura spune apriat că *omnu# Iisus va veni pe neaşteptate, pe noriiceru#ui, să /udece #umea. n capu# "ărţii scris este Iată, vin 75 ca să dau fiecăruia după fapte#esa#e !poc 22, 125.*acă oamenii ar citi cu #uare-aminte (ib#ia, ar af#a că 8iua !ceea e aproape, se apropie. &oatesemne#e arată că venirea *omnu#ui e aproape. *ar despre 8iua !ceea sau "easu# !ce#a nimeninu ştie nici în$erii din cer, nici 9iu#, ci numai &ată# 'c 1:, :25.

http://www.oasteadomnului.ro/2011/numai-de-frica-iadului-nimeni-nu-va-intra-in-rai

http://www.oasteadomnului.ro/2011/numai-de-frica-iadului-nimeni-nu-va-intra-in-rai/1289588606balanta

http://www.oasteadomnului.ro/2011/numai-de-frica-iadului-nimeni-nu-va-intra-in-rai



*e a#tfe#, pentru noi, nici nu are vreo însemnătate mai mare întrebarea "ând va veni 9iu#;mu#ui< =entru noi are însemnătate întrebarea "um ne va af#a 8iua !ceea<)ai, ce mişcare mare va fi în 8iua când %e va arăta 9iu# ;mu#ui pe norii ceru#ui &oţi care se voraf#a atunci pe pământ şi toţi care vor fi în mormânt se vor ump#e de spaimă şi fior. &râmbiţaudecăţii îi va c>ema pe toţi înaintea *omnu#ui. *ar fioru# ce#or tre+iţi va fi de două fe#uri

1. "eata ce#or credincioşi ? ceata ce#or mai puţini care au trăit o viaţă cu *omnu# şi van$>e#ia@ui ? se va ump#e de fioru# bucuriei. "redincioşii vor stri$a, bucurându-se )ine *omnu#7)ine scumpu# nostru 'ântuitor7 ! sosit "e# pentru "are am trăit în #ume7 ! sosit ceasu# ce#mare şi sfânt să trăim în veci cu # şi # cu noi7 %#avă Aie, 'ântuitoru#e2. Bu însă aşa, $#oata cea mare a necredincioşi#or, a ce#or care au stăruit în fărăde#e$i. =entru ei,venirea *omnu#ui va fi 8iua cea 'are a mâniei #ui *umne+eu !poc 6, 145.)ai, ce spaimă şi $roa+ă îi va cuprinde pe cei necredincioşi când # vor vedea venind pe noriiceru#ui pe "e# pe "are @-au tă$ăduit şi bat/ocorit)edea-vor atunci pe "e# pe "are @-au împuns In 13, :45. )edea-vor pe "e# pe "are @-aurăsti$nit mereu cu pă$ânătăţi#e #or7 )edea-vor pe "e# "are a bătut neîncetat #a uşa inimii #or.)edea-vor pe "e# pe "are @-au ţinut o viaţă întrea$ă afară, #a uşa inimii #or, şi nu @-au s#obo+it

înăuntru. )edea-vor pe "e# "are i-a îmbiat cu o dra$oste nemăr$inită. )edea-vor pe "e# "are %-arăsti$nit şi a pătimit pentru ei. )edea-vor pe "e# pe "are @-au bat/ocorit şi suduit. !cum # vorcunoaşte, dar cunoaşterea aceasta nu #e va mai fi spre mântuire, ci spre osândă. &impu# mântuiriia trecut. *omnu# vine acum nu ca 'ie#, ci ca udecător. n oc>ii @ui este f#acără de foc şi esteîmbrăcat în >aină stropită cu sân$e şi din $ura @ui iese spadă ascuţită, ca să #ovească neamuri#ecf. !poc 13, 12-1C5. !păsaţi de $roa+a ur$iei, vor stri$a păcătoşii 'unţi#or şi pietre#or, cădeţi peste noi şi ne acoperiţi de faţa şi mânia "e#ui "are şade pe %caun !poc 6, 165.*ar venirea 9iu#ui ;mu#ui va fi numai /udecata cea parţia#ă. *upă aceasta, urmea+ă 8iua cea'are a udecăţii din Urmă, pe care o istoriseşte evan$>e#ia de duminică.%-a predicat mu#t şi s-a scris mu#t despre 8iua udecăţii din Urmă. n specia#, predicatorii s-ausi#it să arate cum va trebui să-şi dea seamă omu# cu deamănuntu# despre toate fapte#e sa#e.

nsă eu îmi înc>ipui a#tfe# udecata din Urmă. *acă *reptu# udecător ar începe îndată numai cuînşirarea fapte#or noastre şi ne-ar /udeca numai după e#e, apoi ar fi vai de noi. &oţi am înfundaiadu#. u îmi înc>ipui udecata din Urmă aşa&ată#, 9iu# şi *u>u# %fânt vor sta pe %caunu# ce# mare de /udecată. n faţa acestui tribuna#ceresc stă #a /udecată, să +icem, un necredincios. ncepe de+baterea.&ată# va +ice-9iu# 'eu ce# scump &e-am trimis în #ume pentru omu# acesta şi mântuirea #ui. "e s-a întâmp#atcu e#,de-# văd într-o stare atât de $ro+avă<9iu# va răspunde-=ărinte u 'i-am făcut datoria. @ucru# ce 'i #-ai încredinţat #-am săvârşit In 14, D57 *eatâtea şi atâtea ori #-am îmbiat pe acest suf#et de om cu %ân$e#e 'eu şi cu ertfa 'ea7 în atâteaşi atâtea c>ipuri am încercat să intru cu mântuire în casa inimii #ui, dar e# nu '-a primit7 @-amtrecut prin bo#i şi încercări, dar nici aşa nu '-a primit7 "e n-am făcut pentru e#< *ar e# arespins mereu dra$ostea 'ea şi ertfa 'ea Ei-a bătut /oc de dra$ostea 'eaşi de ertfa 'ea7 Ei-a bătut /oc de dra$ostea 'ea şi de c>emări#e 'e#e.*u>u# %fânt va +ice şi #-*oamne, umb#at-am şi u neîncetat să-# tre+esc pe omu# acesta din somnu# păcate#or şirăutăţi#or,încercat-am în tot c>ipu# sa-# aprind pentru ce#e suf#eteşti, dar e# s-a aprins numai pentru ce#e #umeşti.



!tunci &ată# va rosti teribi#a sentinţă-*u-te de #a 'ine, b#estematu#e, în focu# ce# veşnic!m dat #a moarte pentru tine pe scumpu# 'eu 9iuF@-am dat pentru mântuirea şi scăparea ta, dartu n-ai primit această ertfă de mântuire. mpotriva ta stri$ă acum, cerând ră+bunare, %ân$e#e9iu#ui 'eu, stri$ă =atimi#e @ui. u sunt udecător şi &ată. "a udecător, te /udec pentru dreptatea

'ea, iar ca &ată, te /udec pentru 9iu# 'eu7

u socot că cei necredincioşi vor fi /udecaţi fără răspuns, pentru că ei răspuns nu vor avea pentru păcate#e #or. *acă n-aş fi venit şi n-aş fi $răit #or, păcat nu ar avea, dar acum răspuns nuau pentru păcate#e #or In 1C, 225. Bu pentru păcate vor fi /udecaţi oamenii, ci pentru că n-au primit pe "e# "are a venit să-i scape de păcate.

9aţă de aceştia, ce du#ce binecuvântare şi c>emare vor au+i cei care au trăit o viaţă cu *omnu# şivan$>e#ia @ui )eniţi, binecuvântaţii =ărinte#ui 'eu.(ă$aţi de seamă, evan$>e#ia udecăţii din Urmă îşi are de temei cunoaşterea 'ântuitoru#ui'i#ostenia din evan$>e#ie bo#nav am fost şi '-aţi cercetat7 $o# am fost şi '-aţi îmbrăcat7

f#ămând am fost şi '-aţi săturat etc.5 este pusă aici ca o formă de cunoaştere a 'ântuitoru#ui.mpărăţia #ui *umne+eu nu e numai mi#ostenie şi nu se poate cumpăra numai cu danii, ea se poate câşti$a numai prin cunoaşterea şi af#area cea adevărată a 'ântuitoru#ui. *in aceastăcunoaştere se revarsă toate virtuţi#e, aşa cum matca a#bine#or nu iese niciodată sin$ură din stup,ci numai încon/urată de toată $arda ei. 'i#ostenia şi toate ce#e#a#te virtuţi şi fapte bune încep acur$e de #a sine, când @-ai af#at cu adevărat pe 'ântuitoru#. Bumai o mi#ostenie făcută din dra$ostea şi cunoaşterea 'ântuitoru#ui tra$e în cumpănamântuirii.*e aici trebuie să p#ece şi mântuirea păcătoşi#or. Bumai de frica iadu#ui, nimeni nu va intra în rai.n rai vor intra numai cei care, încă din #umea aceasta,# cunosc cu adevărat pe Iisus 'ântuitoru#,# iubesc şi au p#ăcere pentru ce#e suf#eteşti, pentru viaţa cea du>ovnicească.

)iaţa unui creştin adevărat nu trebuie să fie numai o frică de moarte şi /udecată. Boi trebuie să fim atraşi #a fapta bună ? +ice %f. Ioan Gură de !ur -nu de frica iadu#ui, ci pentrudra$ostea #ui Hristos. Boi trebuie să #e vorbim oameni#or neîncetat despre dra$ostea #ui *umne+eu,"are atât de mu#tne-a iubit încât şi pe Unu# născut 9iu# %ău @-a dat,ca tot ce# ce crede în # să nu piară, ci sa aibăviaţa de veci In :,165.%ă punem neîncetat în faţa oameni#or pe Iisus ce# ăsti$nit, pentru iertarea şi mântuirea #or.

*ra$ suf#et nemântuit Iată pe 'ie#u# #ui *umne+eu, "e# "are ridică păcate#e #umii In 1, 235.=rimeşte-@ pe # şi apucă pe urme#e @ui %ă mer$em pe urme#e 'ie#u#ui, "are sân$erea+ă pentru păcate#e noastre. %ă mer$em pe urme#e 'ie#u#ui până #a sfârşitu# vieţii noastre, pentru ca, peurmă, să trecem şi noi #a ospăţu# @ui.Ei am au+it ca un $#as de $#oată mu#tă, ca vuietu# unor ape mu#te, ca bubuitu# unor tunete puternice, care +ice !#i#uia *omnu# *umne+eu# nostru ce# !totputernic a început săîmpărăţească. %ă ne bucurăm, să ne vese#im şi să-I dăm s#avă, căci a venit nunta 'ie#u#ui 9ericede cei c>emaţi #a ospăţu# nunţii 'ie#u#ui !poc 13, 6-35.*e vei umb#a în #umea asta pe urme#e 'ie#u#ui, să ştii, frate#e meu, că şi tu vei fi de faţă #amare#e ospăţ. *ar de vei trăi o viaţă cu #umea şi păcate#e, să ştii că vei fi între cei care vorstri$a 'unţi#or şi stânci#or, cădeţi peste noi şi ne acoperiţi de faţa "e#ui "are şade pe tron şi de



mânia 'ie#u#ui !poc 6, 165.9rate#e meu n faţa ta stau ospăţu# 'ie#u#ui şi mânia 'ie#u#ui. %tă în voia ta să a#e$i pe una sau pe a#ta.

Rugăciune

>isuse, rea$unule Doamne *% gândesc cu groa&% la Ziua cea *are, desre care ai &is când ai sus c% vei veni e norii cerului încon4urat de sfinţii 0%i îngeri ca s% 4udeci lumea! /1, ce vuietmare va fi în Ziua /ceea (a fi „un glas de gloat% mult%, ca vuietul unor ae multe, ca $u$uitulunor tunete uternice5 6/oc ?, <=! Dar în acest vuiet, deodat%, se va face o linişte demormânt! Se vor desc1ide c%rţile 6/oc 7@, 7=!

>at%, un înger încee a citi /u&iţi-l Aosteşte tocmai numele meu: >osif 0rifa! Ce groa&%, ce fiorm-a curins /u&i-l cum citeşte toat% viaţa mea )%cate e care eu le uitasem de mult se înşiruieîn faţa lui Dumne&euB "i num%rul lor tot creşte, tot creşteB /1, ce va fi cu mine, tic%losul2 /1,ce va fi cu mine, ierdutul2 / fugi n-am unde, iar a r%sunde nu otB Dar, în aceste clie, un

glas dulce se aude, &icând: „u te teme, suflete u tremura, c%ci u sunt aici, ca s% te sca56>er , E=! De unde vine acest glas mântuitor2 +l cunosc! glasul 0%u,readulcele meu *ântuitor! mi4locirea 0a cea scum% şi sfânt% 6cf > >n 7, -7=! u stau lângând la icioarele Crucii 0ale şi0u r%sun&i entru mine şi trecutul meu! F%r% mi4locirea 0a eu aş fi ierdut, de o sut% de ori ierdut! >isuse, readulcele meu *ântuitor 0u singur ştii cum 0e-am aflat e 0ine! 0u singur ştii c% n-am e nimeni în aceast% lume decât e 0ine!0u ştii, Doamne, c% 0e iu$escB /4ut%-m% s% merg neîncetat e calea cea stroit% cu S%ngele0%u >ar în Ziua cea *are a udec%ţii, fii 0u /%r%torul şi *i4locitorul meu /4ut%-m% s% intru şieu la „os%ţul5 0%u, ca s% 0e laud şi eu cu cei care vor cânta: „/liluia, /liluia, Domnul

Dumne&eul nostru cel /totuternic a înceut s% îm%r%ţeasc%! S% ne $ucur%m şi s% ne veselim şi s%-> d%m slav%5 în vecii vecilor /min!

Pe un drum de flori… la spânzurătoare

n vec>ime, era datina ? pentru cei /udecaţi #a spân+urătoare ? ca, o săptămână de +i#e, să #i seîmp#inească toate pofte#e şi dorinţe#e fireşte, afară de cea de a fi e#iberaţi5. Iar în +iua spân+urăriierau conduşi pe un drum împodobit cu frun+ă verde şi f#ori. "e fo#os avea însă de toate acesteace# osândit< &răia bine, dar î# aştepta /udecata. 'er$ea pe un drum p#in cu f#ori, numai cădrumu# ăsta ducea #a spân+urătoare.;are nu tot aşa sunt şi oamenii care trăiesc în desfătări, p#ăceri şi păcate< &răiesc bine, dar îi

aşteaptă /udecata. 'er$ pe ca#ea cea #ar$ă, p#ină de f#ori#e p#ăceri#or şi desfătări#or #umeşti,numai că această ca#e duce #a /udecata şi osânda de veci.9ereşte-ne, *oamne, de o astfe# de viaţă

Ceva mai grozav decât Judecata din Urmă

Un vestit predicator a ţinut odată, despre udecata din Urmă, o predică atât de puternică, încâttoţi ascu#tătorii au început a p#ân$e. *ar, pe când era mai mare p#ân$erea, predicatoru# şi-a



sc>imbat deodată predica şi a +is Eter$eţi-vă #acrimi#e, dra$ii mei, căci voiesc să vă spun cevaşi mai înfricoşător decât udecata din Urmă. Bici un ceas nu va trece şi, după ce veţi ieşi de aici,veţi uita cu totu# predica mea. )eţi rămâne numai cu p#ânsu#, căci, mer$ând acasă, vă veţiînfunda iarăşi în păcate şi răutăţi7 Ei asta-i ceva mai $ro+av decât udecata din Urmă.

Părintele Iosif Trifa

Când Domnul operează în sufletul nostru cu încercări, n-avem de ce să ne temem.

sâmbătă, 2: iu#ie 2011

Matei 9 !"#

!ceastă evan$>e#ie vine #a rând ? cu mici deosebiri ? de trei ori peste an. @a fiecare van$>e#ie,am dat un tâ#c separat.

%e potriveşte aici şi tâ#cuirea pe care am dat-o #a evan$>e#ia cu bo#navu# de #a #acu# )ite+da.n tâ#cu# ace#a am vorbit pe #ar$ despre bo#i#e noastre ce#e suf#eteşti şi despre doctoru# suf#ete#or noastre.@a evan$>e#ia aceasta, vom vorbi acum despre bo#i#e ce#e trupeşti, despre scopu# şi rosturi#e ce #eau în viaţa noastră bo#i#e şi încercări#e.)om spune îndată, #a început, că bo#i#e ce#e trupeşti sunt totdeauna în #e$ătură cu viaţa noastrăcea suf#etească7 sunt întotdeauna în #e$ătură cu ceru#, cu *umne+eu.;rice boa#ă, orice încercare îşi are un rost a# ei, iar acest rost este în mâini#e *omnu#ui.)ă+ute prin #umina aceasta, bo#i#e ce#e trupeşti s-ar putea împărţi în trei c#ase e#e ne vin ca o pedeapsă pentru păcateF e#e ne vin să ne tre+ească din păcat şi ca un a/utor să putem ieşi din păcatF e#e vin să ne apere de păcat şi să ne întărească suf#etu#. @e vom cerceta pe rând.

ntâi bo#i#e ce#e trupeşti ne vin ca o pedeapsă pentru păcate#e noastre. *ându-ne seama deaceasta, să #e purtăm cu răbdare, +icând şi noi cu tâ#>aru# de pe cruce *upă dreptate suferim,#uând ce#e vrednice după fapte#e noastre @c 2:, D15.*ar însemnaţi-vă bine un #ucru bo#i#e şi încercări#e nu ne vin numai ca o pedeapsă pentru păcat.'ântuitoru# nu este un temnicer, ci # este un *octorF van$>e#ia @ui nu este o temniţă de pedepsit, ci este, mai a#es, o şcoa#ă mare de îndreptare şi de mântuire a omu#ui.(oa#a cea trupească îşi are şi ea scopu# ei ce# ceresc tre+irea din somnu# păcate#or.ste om pe care cu nimic nu-# poţi tre+i pentru van$>e#ie. %e încrede în sănătatea #ui, în banii

http://www.oasteadomnului.ro/2011/cand-domnul-opereaza-in-sufletul-nostru-cu-incercari-n-avem-de-ce-sa-ne-temem


http://www.oasteadomnului.ro/2011/cand-domnul-opereaza-in-sufletul-nostru-cu-incercari-n-avem-de-ce-sa-ne-temem/murillo





#ui, în trufia #ui şi îşi bate /oc de c>emări#e mântuirii. *ar când vine atare boa#ă şi î# doboară #a pat, îndată se domo#eşte şi începe a-@ stri$a pe *umne+eu.n faţa unei uşi încuiate, încerci toate c>ei#e să af#i care s-ar potriviF în faţa unei inimi învârtoşate,încerci mu#te c>ei suf#eteşti. ncerci c>emări du#ci şi p#ăcute, dar, de re$u#ă, numai c>eiasuferinţe#or poate descuia o astfe# de inimă.

*intr-un fier rece nu poţi face nimic. ;ricât #-ai #ovi cu ciocanu#, e o trudă +adarnică. *ar îndatăce-# ba$i în foc cedea+ă.!şa e şi ce# păcătos, după ce întră în focu# suferinţe#or. 9erice de cei pe care *u>u# %fânt îitre+eşte din somnu# pier+ării cu acu# bo#i#or şi încercări#or. )ai de cei pe care, în păcate#e #or, nu-itu#bură nici o încercare. *ar tot atât de vai va fi şi ce#or pe care *u>u# %fânt i-a tre+it şi pe urmăiar au adormit.n vreme de boa#ă şi încercare, stri$ă omu# *oamne, *oamne *ar pe urmă uită iar de*umne+eu. ;pt+eci #a sută din cei pe care *u>u# %fânt i-a tre+it prin bo#i şi încercări adorm iar în păcate, după ce a trecut +iua neca+u#ui. !ceştia vor avea o răspundere mai mare decât ceicare trăiesc netu#buraţi de încercări.n a# trei#ea rând, bo#i#e ce#e trupeşti ? şi a#te încercări ? ne vin din în$ăduinţa #ui *umne+eu, să

ne apere de păcat şi să ne întărească în ce#e suf#eteşti. !ceasta e şcoa#a cea mare a suferinţe#or şiîncercări#or în care *omnu# îi c>eamă, de re$u#ă, pe toţi cei credincioşi.!proape toţi a#eşii *omnu#ui din %criptură au trecut prin şcoa#a aceasta."ei credincioşi, de re$u#ă, au mai mu#te încercări decât cei necredincioşi. *e ce< =entru că*omnu# îi ceartă pe cei pe care îi iubeşte.(o#i#e ce#e trupeşti ne vin din în$ăduinţa #ui *umne+eu, ca o so#ie sfântă, să ne apere de bo#i#ece#e suf#eteştiF ne vin ca un medicament amar ce scoate din noi otrava şi beteşu$u# ce# suf#etesc.;mu# ce# credincios, omu# ce# du>ovnicesc vede ? şi trebuie să vadă ? bo#i#e şi încercări#e printr-o a#tă #umină de cum #e vede omu# ce# #umesc.Un ostaş din ;astea *omnu#ui îmi scria că de când a intrat în ;aste a +ăcut de trei ori şi oameniişoptesc că, prin asta, î# ceartă *umne+eu, pentru că s-a înscris #a ;aste.

!sta e o /udecată #umească e /udecata unor oameni care nu cunosc binecuvântări#e ce ni #e dăşcoa#a suferinţe#or.=e urma unui semănător, două $răunţe se înţe#e$eau astfe# )e+i tu, surată, ? $răi o $răunţărămasă neacoperită de pământ ? pe tine te-a în$ropat $rapa semănătoru#ui. u mă desfăte+ acumîn #umina soare#ui, iar tu +aci în$ropată în întuneric.*ar, în c#ipe#e când astfe# cuvânta, sosi o cioară şi o în$>iţi. Grăunţa cea în$ropată, în sc>imb, nu peste mu#t timp ieşi afară într-un spic frumos de $râu.*oamne, mai bine ţine-ne în$ropaţi în încercări, decât să ne fure păsări#e ceru#ui @c J, C5.=entru cei credincioşi, bo#i#e şi încercări#e sunt o binecuvântare. "ând @a+ăr din evan$>e#ie s-aîmbo#năvit, surori#e #ui au a#er$at #a *omnu#, vestindu-@ Iată, ace#a pe care î# iubeşti este bo#nav In 11, :5.*oamne, iată ace#a pe care î# iubeşti este bo#nav7F ce vorbe scumpe sunt acestea pentru ceicredincioşi*e re$u#ă, toţi acei pe care *omnu# îi iubeşte au încercări, dar aceste încercări sunt pentru ei o binecuvântare.@a vestea surori#or #ui @a+ăr, Iisus a răspuns !ceastă boa#ă nu este spre moarte, ci spre mărirea#ui *umne+eu.=entru cei credincioşi, boa#a este o binecuvântare. u am stat de trei ori în faţa morţii. 'ediciic#ătinau din cap şi aşteptau sfârşitu# meu, dar boa#a mea nu era spre moarte, ci era spre s#ava #ui



*umne+eu şi întărirea vieţii me#e suf#eteşti.*in patu# meu de suferinţă, *omnu# a făcut pe urmă un amvon.;, binecuvântată şcoa#ă a suferinţe#or n tine @-am af#at eu pe *omnu# şi în tine mă întărescneîncetat şi acum. ; *oamne, nu mă #ăsa să scap din această şcoa#ă, până nu voi p#eca !casă,#a &ine

%uf#ete dra$ă, nu te teme de bo#i şi încercări (oa#a e o so#ie cerească. a te aruncă în braţe#e*omnu#ui.a # c>eamă #ân$ă patu# tău pe *octoru# suf#ete#or noastre.u, de câte ori am +ăcut bo#nav, mă $ândeam şi îmi +iceam mai bine bo#nav în braţe#e*omnu#ui, decât sănătos în braţe#e diavo#eşti#or patimi.;rice pa>ar pe care *omnu# ţi-# întinde să-# bei are pe fundu# #ui şi o miere du#ce. &rebuie însăîntâi să bei pa>aru#, ca, pe urmă, să simţi această du#ceaţă.ntrebaţi pe cei care au păsări cântătoare înc>ise în co#ivii şi veţi af#a că ce#e mai mu#te dintre e#enu cântă decât înc>ise. "um #e dă drumu#, nu mai cântă. (oa#a şi încercarea sunt o binecuvântarece ne dă $#as să-@ stri$ăm pe *omnu# şi să ne ru$ăm cu #acrimi fierbinţi. "u câtă putere se roa$ăomu# în +iua neca+u#ui

=e timp aspru de iarnă, înainte+i pe drum mai repede. ntocmai aşa, şi pe drumu# veşniciei.=ăşeşti mai cu spor pe timp aspru. ; vreme #iniştită e mai bună, ne$reşit, dar nu pentruînaintare.u mi-am recăpătat vederea şi am început să văd, după ce am pierdut un oc>i ? $răia un suf#ettrecut prin şcoa#a suferinţe#or.u am început să umb#u ? $răia un a#tu# ? după ce am pierdut un picior.ncercarea ? întristarea, suferinţa ? este câine#e ce# ne$ru a# #ui *umne+eu, care stă de pa+ă #ân$ăturma oi#or %a#e. "ând o oaie oarecare iese din turmă, *umne+eu trimite câine#e să o întoarcăînapoi. "u cât oaia este mai îndărătnică şi neascu#tătoare ? este şi câine#e mai rău şi maisupărător.*e cumva acest câine este #ân$ă cineva din noi, o, nu vă #uaţi #a >arţă cu e#, ci a#er$aţi înapoi, #a

turmă ;rice împotrivire contra #ui e +adarnică şi nu fo#oseşte #a nimic.n +adar umb#aţi să-# #oviţi şi să scăpaţi de e#. )eţi putea scăpa de e# numai întorcându-vă înapoi#a turmă.)a veni o vreme când veţi mu#ţumi #ui *umne+eu că v-a supărat acest câine rău.;, ce şcoa#ă minunată este şcoa#a suferinţe#or *in când în când, *omnu# ne c>eamă în ea. *incând în când, *omnu# ne opreşte din #ucru şi ne c>eamă în şcoa#a suferinţe#or."ând @a+ăr s-a îmbo#năvit, surori#e #ui au a#er$at după 'ântuitoru#. 'arta cea $ri/u#ie şi-a #ăsat#ucru# şi a a#er$at şi ea după 'ântuitoru#.!şa trebuie să facă şi marta noastră când se îmbo#năveşte #a+ăru# nostru suf#etu#5. %ă a#er$edupă 'ântuitoru#.@a &ec>ir$>io#, pe ma#u# mării, am vă+ut un #ucru interesant. Bişte ciobani din *obro$ea îşistrânseseră oi#e #a mar$inea mării, unde apa era mică şi #e si#ea să intre în apă, să #e spe#e demurdărie.;i#e se opinteau, ciobanii stri$au, câinii ur#auF $ândeai că ce prăpăd e aco#o ;i#e au intrat numaicu mare si#ă în apă. "iobanii #e mai îndemnau şi cu beţe#e.*ar îndată s-a vă+ut cât de mu#t #e #ipsea oi#or această baie. !pa mării s-a înne$rit de necurăţeniade pe e#e. =e urmă, au ieşit din ca+na asta curăţite şi spă#ate frumos.!şa face *omnu#, =ăstoru# nostru ce# 'are, din când în când şi cu noi. Be afundă în ape#eneca+uri#or, ca să ne curăţim de $unoiu# ce s-a strâns pe suf#etu# nostru.



Boi tremurăm de apa aceasta, dar ea este o binecuvântare pentru suf#etu# nostru.=rimiţi bo#i#e şi încercări#e ca pe tot atâtea so#ii cereşti trimise pentru curăţirea şi întărirea noastrăcea suf#etească. Gândiţi-vă că după 'ântuitoru# şi învăţături#e mântuirii umb#a ceata ce#or bo#navi, orbi, şc>iopi, o#o$i şi a#ţi necă/iţi. Gândiţi-vă #a Kfericiri#eL pe care #e-a predicat #9ericiţi sunt cei ce p#ân$7 fericiţi sunt cei ce suferă etc. *ecât cu o sănătate şi cu o #inişte în

braţe#e păcate#or, mai bine bo#nav şi necă/it în braţe#e *omnu#ui. Un astfe# de om nu este nici bo#nav, nici necă/it.;, ce *octor mare şi bun este 'ântuitoru# # a vindecat mi#ioane de suf#ete şi de bo#navi7 #n-a dat niciodată vreo reţetă $reşită."ând *omnu# operea+ă în suf#etu# nostru cu încercări, n-avem de ce să ne temem. "uţitu# @uitaie numai atât cât trebuie. # ştie precis cât de afund să taie.u, când am stat #a operaţie, #-am ru$at pe medic să nu mă taie prea adânc. ! trebuit să tai -mi-a+is medicu# pe urmă ? căci a#tcum nu puteam stârpi rău#."ând *omnu# ne ba$ă în cuptoru# încercări#or, să nu ne temem "uptoru# e ca#d, arde, fri$e, dar termometru# cuptoru#ui este în mâna *omnu#ui. # ştie câte $rade putem suporta."ând trăim o viaţă cu *omnu#, bo#i#e şi încercări#e ne sunt o binecuvântare. "ând trăim o viaţă

cu *omnu#, c>iar când vine vremea să intrăm în apa cea rece a morţii, nu ne temem. *omnu#ne trece îndată din moarte #a viaţă.

Credinţa şi lumina lui Hristos trebuie să-ţi dea şi ţie alţi ocişi altă vedere!

duminică, :1 iu#ie 2011

Iisus vindecă doi or$i

+n vremea aceea, trecând >isus de acolo, au mers du% Dânsul doi or$i, strigând şi gr%ind:

„*iluieşte-ne e noi, Fiul lui David5 >ar du% ce a mers în cas%, au venit la Dânsul or$ii şi le-a gr%it lor >isus: „Credeţi c% ot s% fac u aceasta25 Gr%it-au #ui: „Da, Doamne5 /tunci S-aatins de oc1ii lor, gr%ind: Du% credinţa voastr% fie vou% "i s-au desc1is oc1ii lor! "i le-a oruncit lor >isus, gr%ind: „(edeţi, nimenea s% nu ştie5 >ar ei, ieşind, #-au vestit e Dânsul întot %mântul acela! >ar lecând ei, iat%, au adus la Dânsul e un om mut îndr%cit "i, fiind scos demonul, a gr%it mutul! "i s-au mirat noroadele, gr%ind c% niciodat% nu s-a ar%tat aşa ceva în >srael >ar fariseii gr%iau: „Cu domnul dracilor scoate e draci5! "i str%$%tea >isus rin toate satele şi

http://www.oasteadomnului.ro/2011/credinta-si-lumina-lui-hristos-trebuie-sa-ti-dea-si-tie-alti-ochi-si-alta-vedere


http://www.oasteadomnului.ro/2011/credinta-si-lumina-lui-hristos-trebuie-sa-ti-dea-si-tie-alti-ochi-si-alta-vedere/vindecarea-celor-doi-orbi





oraşele, înv%ţând în so$oarele lor, roov%duind vang1elia +m%r%ţiei şi vindecând toat% $oala şi toat% neutinţa din norod!6*atei ?, 7H-98=

van$>e#ia de mai sus ne spune cum a tămăduit Iisus doi orbi. !stfe# de orbi care cerşesc pe #a poduri sau pe #ân$ă drumuri sunt şi a+iF şi datori suntem cu toţii să-i mi#uim.

*ar,în afară de aceştia, mai sunt şi a#tfe# de orbi sunt cei orbi cu suf#etu#. ;rbia cea suf#etească ofac patimi#e şi păcate#e ce#e $re#e. %pre pi#dă, doi oameni cuprinşi de focu# mâniei nu sunta#tceva decât doi orbi care nu mai văd şi nu mai /udecă nimic.*esfrânatu#, de asemenea, este un orb ce nu mai vede nimic curat şi sfânt, ci mer$e orbeşteînainte pe ca#ea pofte#or spurcate ce-i omoară, rând pe rând, sănătatea, viaţa şi suf#etu#.; şi mai cump#ită orbie suf#etească face beţia. (eţivu# este şi e# un orb ce şi-a pierdut cu totu#vederea suf#etească. *espre acest fe# de orbi +icea =sa#mistu# că oc>i au şi nu văd7.!ţi vă+ut cum pe cei orbi îi duc a#ţii, de mână sau de bâtă, unde ei nici nu ştiu. ntocmai aşa îi poartă patimi#e şi păcate#e pe oamenii cei stăpâniţi de e#e.;> "e cump#ită orbie suf#etească este în #umea de a+i =arcă s-au împ#init cuvinte#e %cripturii,ce +ic că *omnu# veacu#ui acestuia diavo#u#5 a orbit minţi#e necredincioase, să nu vadă

stră#ucind van$>e#ia #ui Hristos. II "or D, D5.@umea şi oamenii de a+i trăiesc în cump#ită orbie suf#etească, pentru că n-au primit cu adevărat#umina #ui Hristos, "are a venit în #ume să dea orbi#or vedere şi să-i #umine+e pe cei careşedeau în întuneric şi în umbra morţii =s 106, 105.Iisus este #umina cea adevărată, care #uminea+ă pe tot omu# ce vine în #ume evan$>e#ia de=aşti5. u sunt @umina #umii ? +icea IisusF tot ace#a ce vine după 'ine nu va umb#a în întuneric,ci va avea #umina vieţii In J, 125.@umina #ui Hristos #uminea+ă tuturor şi toţi care o primesc pe dânsa cu adevărat ies dinîntuneric şi se fac fiii #uminii In 12, :65.*ar osânda aceasta este că @umina a venit în #ume, însă oamenii iubiră mai mu#t întunericu#7

In :, 135.n +i#e#e noastre, #umina iar s-a împreunat cu întunericu# şi întunericu# a cop#eşit #umina, pentrucă creştinii de a+i n-au primit cu adevărat pe Iisus 'ântuitoru# şi #umina @ui, despre care +iceevan$>e#ia din +iua de =aşti că întunericu# n-o poate cuprinde pe ea.odu# #uminii stă în dreptate, în dra$oste şi adevăr f C, 35. nsă ce vedem noi a+i în #ume<)edem rodu# întunericu#ui ura, nedreptatea, minciuna etc."ine +ice că este în #umină şi urăşte pe frate#e său este în moarte şi întuneric I In 2, 3-115.ntr-o astfe# de #umină mincinoasă trăiesc cei mai mu#ţi creştini. ;amenii urăsc #umina, pentru căiubesc păcate#e şi oricine făptuieşte re#e urăşte #umina, pentru că fapte#e #ui nu sunt vă+ute şimustrate7 In :, 205.%ă #uăm aminte ;rbia suf#etească este cea mai cump#ită boa#ă şi nici un a#t doctor nu poatetămădui o astfe# de boa#ă decât *octoru#, "are i-a tămăduit pe orbii din van$>e#ie IisusHristos.;rbii din van$>e#ie s-au tămăduit prin credinţa #or cea tare, prin încrederea #or în puterea #uiIisus şi prin dorinţa #or cea vie care suspina, +icând *oamne, mi#uieşte-ne.!şa şi noi să cădem înaintea #ui Hristos cu credinţă, adică cu încredere în ertfa @ui cea %fântă şi'ântuitoare şi cu dorinţa vie de a ne tămădui. ; credinţă ce te #asă tot orb şi tot în păcate este ocredinţă fără Hristos şi fără putere.*espre !posto#u# =ave# ne spun %cripturi#e că, în drumu# spre *amasc când era %au# şi mer$ea



să pri$onească pe Hristos5, i-a ieşit în ca#e o #umină care #-a orbit pentru o c#ipă şi apoi i-a dat oa#tă vedere şi a#te purtări. *in %au# #-a făcut =ave# şi din pri$onitor, aposto#. ! fost aceasta oorbire după care a vă+ut şi a făcut şi pe a#ţii să vadă ? +ice %f. Ioan Gură de !ur.!şa trebuie, iubite cititoru#e, să ieşi şi tu din orbia şi robia păcate#or şi a patimi#or.u sunt @umina vieţii, a #umii ? +icea IisusF tot ace#a ce vine după 'ine nu va umb#a în

întuneric, ci va avea #umina vieţii In J, 125. "redinţa şi #umina #ui Hristos trebuie să-ţi dea şi ţiea#ţi oc>i şi a#tă vedere, a#te picioare şi a#tă umb#are, a#tă $ură şi a#te vorbe, a#tă inimă şi a#tesimţuri. ; credinţă ce nu te scoate şi pe tine din orbia şi robia patimi#or, o credinţă ce nu teîntoarce şi pe tine din drumu# *amascu#ui păcatu#ui este o credinţă fără Iisus şi fără nici o putere de mântuire suf#etească.

Pă%ania unui medic

Un doctor s-a adresat odată, aşa cam în bat/ocură, unui preot, cu următoare#e vorbe

-%finţia ta te numeşti păstor de suf#eteF spune-mi, te ro$, ai vă+ut vreodată un suf#et<

-Bu, răspunse preotu#-*ar de au+it, #-ai au+it<-Bu-*ar de $ustat, #-ai $ustat<-Bu-!tunci, poate că #-ai mirosit<-Bici aceasta-Bici nu #-ai simţit<-(a da, #-am simţit răspunse preotu#.-)a să +ică, înc>eie doctoru# cu un aer de învin$ător, din ce#e cinci simţuri ce #e ai, patru vorbesccontra suf#etu#ui şi numai unu# pentru suf#et Ei dumneata încă tot mai cre+i că este suf#et<

!tunci preotu# î# întrebă pe doctor aşa-*umneata eşti medic<-*a-%pune-mi, ai vă+ut dumneata vreodată o durere<-Bu-*ar de au+it, ai au+it-o<-Bu-*ar de $ustat, ai $ustat-o<-Bu-!tunci, poate ai mirosit-o<-Bici aceasta-Bici n-ai simţit-o<-(a da, am simţit-o ? Iată dar, +ise preotu#, din ce#e cinci simţuri ce #e ai, patru vorbesc contra durerii şi numai unu# pentru ea. Ei dumneata tot mai cre+i că este durere<*octoru# înţe#ese #ecţia şi p#ecă ruşinat.



"anii tăi în a cui slu#bă stau$

sâmbătă, 26 noiembrie 2011

&uca '(III !#")*

%ă #uăm aminte Bu cumva să credeţi că van$>e#ia de mai sus ar cere de #a noi să ne vindemaveri#e şi să #e dăm săraci#or, ca să ne putem mântui. Bu avuţia şi strân$erea ei sunt o piedică pentru mpărăţia #ui *umne+eu, ci piedici#e sunt beteşu$uri#e suf#eteşti ce #e scorneşte avuţia în

suf#etu# nostru, dacă nu bă$ăm de seamă. ; evan$>e#ie din duminici#e trecute ne arată un om pecare avuţia î# aruncase în braţe#e băuturi#or şi desfătări#or, iar van$>e#ia de mai sus ne arată peun a#tu#, ce-şi făcuse din bo$ăţie un ido# pe care î# avea mai dra$ şi mai de preţ decât mântuirea#ui suf#etească. (o$ăţia de ar cur$e, nu vă #ipiţi inima de ea, +icea =sa#mistu#. *ar $reşea#aaceasta este că oamenii îşi #ipesc mai mu#t inima de bo$ăţii#e pământeşti decât de 'ântuitoru# şide bo$ăţii#e ce#e suf#eteşti.n mu#te c>ipuri şi fe#uri se poate vedea şi a+i van$>e#ia de mai sus. u am vă+ut-o şi astă-varăîntr un sat. Ieşiseră domnii de #a /udecătorie în afacerea unui om ce pârâse pe a#tu# că s-a bă$at cu>otaru# spre e#. "e# pârât tă$ăduia cu toate că se vedea bine că şi-a #ăr$it >otaru# cu strâmbu#5.!tunci /udecătoru# #-a poftit pe ce# pârât să pună /urământ. =ârâtu# a stat puţin pe $ânduri şi odată a pus picioru# pe piatra de pe >otar şi a /urat, sau mai bine +is şi-a dat suf#etu# pentru o

bucată #ată de C0 de centimetri de pământ cam un sfert cât i-ar fi trebuit de $roapă5. "a şi înc>ipu# de a#ături, şi pe omu# ace#a van$>e#ia î# c>ema să iasă din #ăcomie şi să p#ece după Iisus,dar #ăcomia şi diavo#u# î# îndemnau de #a spate Bu te #ăsa, omu#e7 sporeşte-ţi avereaM Eiomu# a ascu#tat $#asu# #ăcomiei şi @-a părăsit pe Iisus7 pentru o bra+dă de pământ.;, câte fac oamenii să-şi sporească averi#e /ură strâmb, înşa#ă, fură, omoară şi îşi vând suf#etu#în sute de fe#uri, apucaţi de #ăcomia de a-şi înmu#ţi avuţii#e. *e aceea +ice Iisus "u anevoie vor intra cei avuţi în mpărăţia #ui *umne+eu."ititoru#e @a întrebarea "e trebuie să fac ca să moştenesc viaţa de veci<M acesta este răspunsu#ce# bun să p#eci după Hristos, să te pui în s#u/ba @ui cu tot ce ai cu averea ta, cu banii tăi, cuinima ta, cu oc>ii tăi, cu mâini#e ta#e, cu picioare#e ta#e, cu $ura, cu vorba, cu scrisu# şi sfatu# tău.!sta înseamnă şi să te #epe+i de toate patimi#e şi păcate#e ta#e. *ar smintea#a-i tocmai asta că, în

asemănarea omu#ui din van$>e#ie, oamenii nu-şi pun tot ce au în s#u/ba #ui HristosF nu vor să sedespartă de anumite patimi şi p#ăceri. %unt mu#ţi creştini foarte ev#avioşi7 până când nu-i vorbade pun$a şi averea #or, dar îndată ce vrei să #e desc>i+i şi pun$a pentru vreo faptă bună, ai $ătat-oaici."reştini#or 'oştenitorii mpărăţiei #ui *umne+eu pot fi numai fiii #ui *umne+eu, iar fiii #ui*umne+eu pot fi numai aceia care @-au primit pe Hristos şi trăiesc cu HristosF iar a trăi cuHristos înseamnă că # este stăpân şi poruncitor în casa suf#etu#ui nostru. *ar când î# ba$i pecineva stăpân şi poruncitor în casa ta, trebuie să-i dai #ui c>ei#e de #a toate încăperi#e ta#e de #a

http://www.oasteadomnului.ro/2011/banii-tai-in-a-cui-slujba-stau

http://www.oasteadomnului.ro/2011/banii-tai-in-a-cui-slujba-stau/1_70

http://www.oasteadomnului.ro/2011/banii-tai-in-a-cui-slujba-stau



casă, de #a cămară, de #a #ada cu bani, de #a pod, de #a pivniţă7 *acă nici casa, nici cămara, nici#ada, nici pun$a ta nu se desc>id niciodată pentru cei săraci şi pentru a#te fapte bune, acesta esemnu# ce# rău că tu nu @-ai primit cu adevărat pe Hristos şi van$>e#ia @ui.

Israelitenii +n pustie au făcut din aur ,i temple ,i idoli

(ib#ia ne spune că israe#itenii de două ori şi-au strâns şi topit aurării#e. ; dată, când femei#e şi-autopit podoabe#e de aur, iar !ron a făcut din e#e un viţe# de aur ? ido# ? #a care se înc>inau şiînaintea căruia /ucau, în vreme ce 'oise, sus pe munte#e %inai, vorbea cu *umne+eu Ieşire cap.:25.!#tă dată au strâns toate vase#e şi une#te#e de aur şi de ar$int şi 'oise a împodobit cu e#e cortu#ce# sfântM Ieşire cap. :65.!şadar, israe#itenii au strâns o dată auru# pentru s#u/ba ido#i#or, adică a draci#or, iar a#tă dată şi-au pus auru# în s#u/ba şi mărirea #ui *umne+eu. Ei oamenii de astă+i îşi pun banii auru#5 unii îns#u/ba #ui *umne+eu, unii în s#u/ba ido#i#or şi a diavo#i#or. (anii cu care se înfrumuseţea+ă biserici, se cumpără cărţi bune, banii care satură pe cei f#ămân+i, îmbracă pe cei $oi şi a/ută pe

cei #ipsiţi sunt banii cei buni, în s#u/ba #ui *umne+eu. Iar banii cei cu care se fac c>efuri, beţii, păcate şi destrăbă#ări sunt banii cei răi, puşi în s#u/ba draci#or."ititoru#e (anii tăi în a cui s#u/bă stau<

-anul ca slugă

(anu# e bun şi fo#ositor, dar numai până când este s#u$a noastră, adică face numai ceea ce îi poruncim noi şi ascu#tă de noi.*ar îndată ce banu# se face e# stăpân asupra noastră şi ne porunceşte e#, atunci nu mai e bunF aintrat satan în e#F s-a făcut unea#ta diavo#u#ui.%ă bă$ăm de seamă neîncetat ca banii noştri să nu se facă ido#i şi une#te a#e diavo#u#ui.

=une-ţi comoara ta întru porunci#e "e#ui =reaîna#t, şi mai mu#t va fo#osi ţie decât baniiM. =ierde banii pentru ce# sărac şi necă/it, ca să nu ru$inească sub piatră spre pier+area taM7 +ice înţe#eptu#%ira> #a capito#u# 23, versete#e 1:-1D."e# ce iubeşte banii nu se va îndreptaM7 'u#ţi au că+ut pentru bani şi înaintea #or #e-a fost pieireaM. =rive$>erea bani#or topeşte trupu# şi $ri/a #or strică somnu#M nţe#epciunea #ui %ira>:1, C-65.

.e ce s"a spânzurat un zgârcit

; revistă din !n$#ia scrie că, într-un orăşe# de aco#o, un faimos +$ârcit s-a spân+urat din cau+aunui vis visase că întrea$a avere şi-o împărţise săraci#or.

%cu#ându-se buimăcit de $ro+ăvenia acestui vis, a #uat un ştrean$ şi s-a spân+urat.Iată ce-i în stare să facă diavo#u# cu a/utoru# +$ârceniei.8$ârcenia e un beteşu$ $reu şi de suf#et pier+ător.

-anca cea mai $ună

ntr-un #oc +ice %criptura că ce# ce mi#uieşte pe sărac, dă împrumut #ui *umne+euM =i#de 13,145. "e vorbă mare este aceasta a împrumuta pe *umne+eu, "e# ce toate #e are în a %a mână şi



de nimic nu are #ipsă =entru cei săraci, # însă e $ata a #ua împrumut banii noştri. =entru voi, toţicei ce aveţi acum bani din be#şu$, iată banca cea mai bună care vă dă camăta cea mai mare banca mi#ostivirii şi a/utorării ce#or săraci.

) %rintele >osif 0rifa I 0âlcuirea vang1eliilor duminicilor de este an!

Despre risipa şi risipirea averii celei sufleteşti

sâmbătă, 11 februarie 2012

=i#da v an$>e#iei ne spune că fiu# a cerut, iar tată# său i-a dat partea #ui deavere. *ar rău# şi pier+area fiu#ui încă nu stăteau aici. # putea să apuce pe un drum bun,după ce şi-a #uat partea sa de avere. =utea să-şi întocmească o $ospodărie, să-şi facă o căsnicie şisă trăiască fericit. *ar e# n-a făcut aşa. # a a#es ca#ea cea rea.

„"i s-a dus feciorul cel tân%r într-o ar% dearte şi acolo a risiit toat% averea sa, vie uind întruț ț

de&mierd%ri 6destr%$%l%ri=!5

;, ce în e#es adânc este şi pentru noiț în această istorie 9iu# din pi#da van$>e#iei ap#ecat în#ume cu partea #ui de avere. ntocmai aşa suntem şi noi. &ată# ceresc ne-a trimis în #ume,dându-ne partea noastră de avere, dându-ne o +estre suf#etească cu care să putem trăi înaceastă ară străină, până ne vom întoarce iarăşi #a #. Etii tu, dra$ă cititoru#e,ț care estepartea noastră de avere pe care o avem de #a &ată# ceresc< ste averea noastră cea trupeascăşi suf#etească este mintea, priceperea, cunoştin a,ț sănătatea şi a#te mu#te daruri, ? aici pomenind şi daruri#e mântuirii suf#eteşti.

!>, ce avere scumpă avem noi de #a &ată# ceresc =entru averea aceasta noi ar trebui săstăm neîncetat în $enunc>i cu ru$ăciuni de mu# umireț #ui *umne+eu. *ar, vai, noi nu ştim

pre ui această avere %untem, şi cu #ucru# acesta, în c>ipu# fiu#ui ce#ui pierdut. "aț şi e#, risipimşi noi şi prădăm partea de avere ce ni s-a dat de #a &ată# ceresc. ; prăpădim în fe# de fe# de păcate şi #ucruri s#abe. p#ină #umea de cei ce-şi risipesc averea ce o au de #a &ată# ceresc.

n mu#te c>ipuri şi fe#uri îşi risipesc omenii averea ce o au de #a &ată# ceresc.

Iată-# pe be iv cumț îşi pradă averea trupească şi suf#etească. Iată-# pe învă atu# necredincios.ț

!re o avere întrea$ă de minte şi în e#epciune.ț "e #ucruri frumoase ar putea face cu această

http://www.carteadeaur.ro/autori/pr-iosif-trifa/Talcuirea-Evangheliilor

http://www.oasteadomnului.ro/2012/despre-risipa-si-risipirea-averii-celei-sufletesti

http://www.oasteadomnului.ro/2011/ruperea-legaturii-noastre-cu-tatal-ceresc/fiul-cel-pierdut-192x300


http://www.oasteadomnului.ro/2012/despre-risipa-si-risipirea-averii-celei-sufletesti



avere "um i-ar putea deştepta pe oameni7 cum #e-ar putea citi din (ib#ie7cum i-ar puteaînvă a şiț #umina7 *ar, vai, e# fo#oseşte averea ce o are pentru a-i înşe#a pe cei nepricepu i. (aț

unii fo#osesc mintea şi învă ăturaț c>iar pentru a tă$ădui pe bunu# *umne+eu, "are #e-a dataceste daruri.

Iată-# pe înşe#ător, pe +avistuitor şi pe to i cei#a# iț ț păcătoşi care îşi pradă averea trupească şisuf#etească. ;, cum îşi pradă oamenii averea ce o au de #a &ată# ceresc "e dar mare suntmâini#e, dar păcătosu# #e fo#oseşte să fure, să bată, ba c>iar şi să omoare. "e dar mare sunt picioare#e, dar păcătosu# a#ear$ă cu e#e #a birt şi în căi#e pier+ării. "e dar mare sunt $ura şi$raiu#, dar omu# #e fo#oseşte să mintă, să b#esteme, să bat/ocorească, ba c>iar şi să în/ure pe 9ăcătoru# său, pe "e# ce i-a dat aceste daruri.

@a &aina %fântu#ui (ote+, când primim #e$ătura cu *umne+eu, ni se pecet#uiesc cu *aru#%fântu#ui *u> oc>ii, mâini#e, picioare#e, fruntea, pieptu#, capu#, în semn că e#e sunt o avere a&ată#ui ceresc şi trebuie să #e punem în s#u/ba @ui. Bi se dă şi >aină nouă şi curată, în semn căavem o +estre suf#etească dep#ină. &aina %fântu#ui (ote+ ne dă partea noastră de avereF ne dă o

+estre cerească şi suf#etească comp#etă. *ar cei mai mu# i oameni parcă nimic nu fac a#tcevațdecât rup, murdăresc şi +dren uiesc >aina bote+u#uiF risipesc +estrea ce #i s-a dat. @a cei maiț

mu# i oameniț ce a mai rămas din această +estre< 'atrico#a bote+a i#or5ț

!>, ce risipă $ro+avă de avere trupească şi suf#etească este a+i în #ume ;ri încotro te ui i,ț ve+iaceastă pradă. p#ină #umea deoameni care şi-au pierdut cea mai scumpă avere. n mu#tec>ipuri şi fe#uri îşi poate prăda omu# partea de avere ce o are de #a &ată# ceresc. =i#davan$>e#iei ni-# arată pe fiu# ce# pierdut prădându-şi averea în c>efuri şi desfătări.

=rin aceasta, van$>e#ia pune în fa a noastrăț be ii#e,ț c>efuri#e, desfătări#e şi des-trăbă#ări#eca pe cea mai $răitoare pi#dă despre prădarea averii trupeşti şi suf#eteşti. Bici-un a#t păcat nu

arată aşa de bine prădarea acestei averi ca be ii#e, c>efuri#e şi desfătări#e.ț

@a a#te păcate +$ârcenia, trufia, înşe#ăciunea etc.5, omu# îşi cru ă măcar averea cea trupească,ț sănătatea, dar #a be ieț şi destrăbă#are, omu# îşi pradă, vă+ând cu oc>ii, atât averea ceatrupească, cât şi pe cea suf#etească. !#te păcate sunt sin$ure şi rămân sin$ure, dar be ii#e şiț

desfătări#e atra$ după e#e un şira$ între$ de a#te păcate desfrânări, bătăi, certuri, în/urături,omoruri etc.5.

9iu# ce# pierdut şi-a mâncat averea cu prietenii şi prietene#e. !/utători #a pradă a af#atdestui. !şa e şi a+i oriunde se pradă averi #umeşti şi suf#eteşti, mâncători se af#ă destui.=ăcate#e şi oamenii cei răi se strân$ aco#o ca şi corbii şi câinii #a mortăciune.

"e#e mai mu#te averi trupeşti şi suf#eteşti se pradă şi a+i prin be ii,ț c>efuri şi destrăbă#ări.Nsta-i parcă păcatu# vremi#or noastre. *iavo#u# a s#obo+it în #ume paro#a 'ânca i, be i şiț ț

c>efui i7 &răi i-vă via a7ț ț ț

(e ia şi desfătări#e sunt o sfidare, o bat/ocorireț a *aruri#or ce #e are omu# de #a *umne+eu.n ur#ete#e de pe #a birturi, be ivu#ț parcă astfe# $răieşte Uită-&e, *oamne, din cer şi ve+icum îmi bat eu /oc de averea trupească şi suf#etească ce mi-ai dat-o7 Uită-&e, *oamne, şi



ve+i cum bat/ocoresc eu dra$ostea &a şi bunătatea &a7 Uită-&e cum ca#c în picioare şi în noroidaruri#e ce mi #e-ai dat mintea, sănătatea, cură ia suf#etească şi ce#e#a#te7ț

9rate#e meu &ată# ceresc ne-a trimis în #ume dându-ne partea noastră de avere suf#eteascăşi trupească. &ot ce avem noi estea verea &ată#ui ceresc. Boi suntem răspun+ători pentru păstrarea şi buna c>ivernisire a acestei averi. n 8iua cea mare a udecă ii va trebui să dămț

seama de ea până #a ce# din urmă ban.

9iu# ce# pierdut a început cu risipa şi prada averii după ce a rupt #e$ătura cu tată# său. %ă ştii,frate#e meu, că aşa se întâmp#ă şi cu noi. isipa şi prada averii noastre suf#eteşti şi trupeştiîncepe îndată ce rupem #e$ătura cu &ată# ceresc şi apucăm cu păcate#e şi desfătări#e.

9rate#e meu u te întreb cum stai tu cu partea de avere ce o ai de #a &ată# ceresc< Bu cumvaeşti şi tu a#ături de fiu# ce# pierdut< Bu cumva prăde+i şi risipeşti şi tu această avere<

Părintele Iosif Trifa , din volumul JFiul cel ierdut5

Cum predica un orb din naştere

sâmbătă, 13 mai 2012

Un orb cerşea într-un co#ţ de stradă. 'ai mu#ţi trecători începură a-# compătimi că nu vedea#umea şi #umina. ? ;, nu mă compătimiţi pe mine, răspunse orbu#, voi sunteţi mai de compătimit decât mine ? "um aşa< întrebară trecătorii miraţi, strân$ându-se $rămadă în /uru# #ui. ? !poi, dra$ii mei, începu orbu#, eu ascu#t ce vorbesc cei care trec pe #ân$ă mine şi aud vorbe caacestea Uite ce frumoasă-i aceea şi aceea7 Uite, tu, soro, ce urâtă-i aceea şi aceea, parcă-imama pădurii7 Uite cât de rău îi stă pă#ăria7 Uite #a nerodu# ace#a şi ace#a7 Uite #a neroadaaceea şi aceea7Uite pe ace#a şi ace#a cum mi-# scoate Iuda în drumM. Ei aşa mai departe, ascu#teu despre ce văd oamenii cu oc>ii #or. !u+ind aceste vorbe mă înfior şi mă întreb oare pentruasta #e-a dat (unu# *umne+eu vederea oc>i#or< ;are o astfe# de vedere nu-i ea o orbie

suf#etească mai $ro+avă decât orbia mea cea trupească<)oi sunteţi, dra$ii mei, mai de compătimit decât mine, pentru că voi vă mân/iţi şi vă murdăriţineîncetat oc>ii cu fe# de fe# de prive#işti păcătoase, pe când eu îmi păstre+ vederea oc>i#or curată până în c#ipa în care # voi vedea pe %cumpu# meu 'ântuitor. u nu văd nimic până în c#ipa încare # voi vedea pe *omnu#. u îmi cruţ vederea pentru #.&recătorii rămaseră ruşinaţi. ;rbu# #e-a spus un adevăr usturătorF un adevăr ce trebuie să usture şi pe mu#ţi, mu#ţi dintre creştinii de a+i care îşi murdăresc oc>ii cu fe# de fe# de prive#işti păcătoase.

http://www.carteadeaur.ro/autori/pr-iosif-trifa

http://www.oasteadomnului.ro/categorie/fiul-cel-pierdut/

http://www.oasteadomnului.ro/2012/cum-predica-un-orb-din-nastere

http://www.carteadeaur.ro/autori/pr-iosif-trifa

http://www.oasteadomnului.ro/categorie/fiul-cel-pierdut/

http://www.oasteadomnului.ro/2012/cum-predica-un-orb-din-nastere



Caută spre %ine şi %ă miluieşte!

duminică, 20 mai 2012

Duminica a (>-a du% )aşti, a Or$ului >oan >K, -9E

Bu cred că se af#ă icoană a suferinţei mai p#enar marcată de pre+enţa *omnu#ui Iisus Hristosdecât aceasta a *uminicii pe care o întâmpinăm cu orbu# #a mar$inea %i#oamu#ui. "ântarea#itur$ică oferă o astfe# de descriere, cât se poate de acceptabi#ă "e# ce s-a născut orb +ice însuf#etu# său !u doară pentru păcate#e părinţi#or m-am născut fără vedere< !u doară pentrunecredinţa neamuri#or m-am născut spre dovadă< Bu sunt în stare să întreb când este noapte şicând este +i. =icioare#e me#e nu mai pot răbda poticniri#e de pietreF că n-am vă+ut soare#estră#ucind, şi nici c>ipu# "e#ui "e m-a +idit. "i mă ro$ Aie, Hristoase *umne+eu#e "aută spremine şi mă mi#uieşte %ti>iri#e orbu#ui, I, $#s. 25.

"ă #umina pe care o dă "e# "are este @umina #umii Ioan 3, 2C5 nu este una oarecare şi cădinco#o de vindecarea ce#ui nevă+ător întru vedere este ceva mu#t mai adânc, ne-o întăreşte iarăşi

teOtu# #itur$ic %oare nemateria#, a# dreptăţii, Hristoase *umne+eu#e, "are ce#ui din naştere #ipsitde #umină i-ai #uminat atât oc>ii trupu#ui, cât şi pe cei ai suf#etu#ui, cu preacurată atin$erea &a,#uminând şi oc>ii noştri cei suf#eteşti, arată-ne fii ai +i#ei, ca să $răim Aie, cu credinţă 'are şine$răită este mi#ostivirea &a spre noi, Iubitoru#e de oameni, s#avă Aie %#ava %ti>iri#or vecerniei5. *e aici, şi accentu# pe care-# pune Hristos *omnu# în a %e defini ca @umină a #umii,atât cât este în #ume Ioan 3, C5, pentru ca, mai apoi, să accentue+e mereu că "e# "are-@ vaurma şi "are n-ar veni dacă # nu %e duce Ioan 16, 45, *u>u# ce# %fânt, va face ca pre+enţa #uiHristos să fie una veşnică.

&eribi#a dramati+are a contactu#ui dintre ce# atins de >aru# #ui Hristos şi cunoscătorii, #iteraţiişi #e$iştii @e$ii #ui *umne+eu, van$>e#ia ne mai dovedeşte două #ucruri că nu noi suntem,

s#avă *omnu#ui, /udecătorii aproape#ui Ioan 3, 165 şi că, în fond, nici o anc>etă din #ume, c>iar dură, nu poate opri mărturia ce#ui care a $ustat din bucuria trăiri cu Hristos Ioan 3, 2C ş. u.5. ; bucurie din care se naşte inte#i$enţa a#easă, ascuţită, care, nu de puţine ori, c>iar în vremea pri$oanei comuniste, a pus în $ura ce#or simp#i cuvinte de ne+druncinat Bu cumva vreţi şi voisă vă faceţi ucenici ai @ui< Ioan 3, 245.

=are a fi aici o do+ă de obră+nicie, după re$u#i#e cuminţeniei aro$ante, dar pentru noi, cei carene bucurăm de i+băvirea din orbire a tânăru#ui, aduce mai mu#t a răspuns care ne răcoreşte, prin

http://www.oasteadomnului.ro/2012/cauta-spre-mine-si-ma-miluieste%E2%80%A6

http://www.oasteadomnului.ro/2012/cauta-spre-mine-si-ma-miluieste%E2%80%A6/hristos-vindeca-orbul-din-nastere-2

http://www.oasteadomnului.ro/2012/cauta-spre-mine-si-ma-miluieste%E2%80%A6



inte#i$enţă şi cura/, de toate suspiciuni#e ce#or care, de veacuri, se-ndoiesc că pot fi făcute minunişi peste noi, păcătoşii. "eea ce este cert este că dinco#o de #umea aceasta, întru care toate se văd,orbu# capătă şi acea capacitate rară ? numită >ar ? de a surprinde pe Hristos, de a-@ vedea. "ăci+ice %fântu# %imeon Bou# &eo#o$, #ucru vrednic de #uat în seamă „/scult%, crede ceea ce îţi sun: L dulce soarele, e negr%it% simţirea lui, L dar el atrage sufletul la un dor nem%rginit şi

dumne&eiesc! L Sufletul care îl vede se-arinde şi arde de dorinţ% L şi vrea s%-l ai$% în%untruîntreg cât se arat%, L dar nu oate şi se întristea&% entru aceasta L şi nu socoteşte $inele ce-l aredin vederea sau simţirea lui! L Dar când Cel v%&ut de mine, Care e înc%ut de toate L şi cuadev%rat nearoiat L voieşte s% miluiasc% L am%râtul şi smeritul meu suflet, L mi se face deodat%v%&ut şi str%luceşte înaintea feţei mele, L Se arat% str%lucind în mine întreg de întreaga $ucurie şidulceaţ% dumne&eiasc%, dar şi de toat% dorinţa, e mine, smeritul5 %fântu# %imeon Bou#&eo#o$, Imnu# J P2. DQ. K"are sunt cei cărora %e arată *umne+eu şi care sunt cei care a/un$ #adeprinderea bine#ui prin #ucrarea porunci#orL, în vo#. %tudii de &eo#o$ie *o$matică ;rtodoOă, =r.=rof. !cad. *. %tăni#oae, d. 'itropo#iei ;#teniei, "raiova, 1331, p. :CD-:CC5.

Iar $#ossa =ărinte#ui %tăni#oae comp#etea+ă fericit spusa %fântu#ui du#ce %oare#e Hristos,

%oare#e dumne+eiesc, atât cât # simt. *ar # e du#ce pentru că mă atra$e #a şi mai mu#tăîmpărtăşire, fără sfârşit, de # idem, p$. :CD, nota J05. =entru că, în fond, van$>e#ia aceastavine să readucă în p#anu# spiritua# re#aţia dar-*ăruitor, adică pe "e# "are P%eQ dăruieşte şi pe ce#care primeşte daru#7 =oate că în acest moment a# istoriei s-a reaşe+at norma#itatea minunii în#imite#e ei fireşti. "ăci nu desorbirea orbu#ui e minune, ci faptu# că "e# "are dă #umina,#uminând, ne face să ne vedem. "u a#e noastre. *upă spusa ace#uiaşi %fânt %imeon Bou# &eo#o$„)lâng şi m% doare inima când îmi str%luceşte lumina L şi v%d s%r%cia mea şi cunosc unde sunt L şi în ce lume muritoare locuiesc, fiind muritor L şi m% desf%te& şi m% $ucur când înţeleg L starea şi slava dat% mie de Dumne&eu L şi m% v%d e mine ca un înger al Domnului, L îmodo$it întreg în lumin% nematerial%! L Mucuria arinde dorul meu de Dumne&eu, L Cel Ce-mi d% toate şi m% resc1im$%! L >ar din dor i&vor%sc râuri de lacrimi şi m% face şi mai str%lucitor!5 ;p. cit., ed.

cit., Imnu# 1: P2. 14Q, Kndemn #a pocăinţăF şi cum voinţa trupu#ui unită cu voinţa du>u#ui face peom în c>ipu# #ui *umne+euL, p. :635.

'inunea-i dar doru# acesta teribi# născut de Hristos în noi. Besăturat pe #umea aceasta. "ăci bucuria aceasta, rod a# #uminii iubitoare a #ui *umne+eu, vede mereu, în prima $eană de #umină primită de #a "e# "e este @umina, un început, o arvună. *e-aceea rostim, înainte de împărtăşireacu &rupu# şi %ân$e#e *omnu#ui !trasu-ne-ai cu doru# &ău, Hristoase, şi ne-ai presc>imbat cudumne+eiasca &a dra$osteF ci arde cu focu# ce# fără de materie păcate#e me#e şi mă învredniceştea mă sătura de desfătarea care este întru &ine, ca de amândouă veniri#e &a#e ntruparea şi cea de-a *oua venire, n. B. ".5 vese#indu-mă, să s#ăvesc, (unu#e, această adică aceea de acum, careîn %fânta @itur$>ie este acest &rup şi acest %ân$e, pre+ent rea# pe %f. 'asă, n. B. "5 venire a&a "eas#ov, ed. 1330, p. :00, cu modificări#e propuse de =ărinte#e %tăni#oae5.

"ăci @itur$>ia *umne+eiască este re#uarea veşnică a minunatei scoateri din orbire şi ump#eri dedoru# #ui Hristos. *e aceea cântăm în ea am vă+ut @umina cea adevărată. !cea #umină în care+icem @umina #ui Hristos #uminea+ă tuturor7

Iar din dor i+vorăsc #acrimi7



Hristos te aşteaptă ca să-ţi învie sufletul

duminică, 4 octombrie 2012

" &uca * !!"!/ "

van$>e#ia cu învierea fiu#ui văduvei din Bain arată o minune a 'ântuitoru#ui Hristos o mamăîşi ducea fiu# #a $roapă şi, pe drum,s-a întâ#nit cu Iisus, "are i-a înviat odoru#.%ă #uăm aminte că minunea din evan$>e#ia de duminică se întâmp#ă şi astă+i. "a şi văduva din Bain, şi noi avem un sin$ur fiu de mare preţ viaţa noastră suf#etească,suf#etu# nostru.*e mu#te ori se îmbo#năveşte de moarte şi acest fiu a# nostruFde mu#te ori c>iar şi moare şi mu#ţic>iar î# şi în$roapă în păcate. *ar aceasta încă nu este nici o minune.'inunea aceasta este că şi fiu# nostru, viaţa noastră suf#etească, suf#etu# nostru se poate tămădui, poate c>iar învia din moartea păcate#or, după ce ne-am întâ#nit şi noi cu Iisus Hristos.*a, da, iubite cititoru#e, aceasta este taina învierii noastre din moartea păcate#or să ne întâ#nimmai întâi cu Iisus, să-@ primim ca pe "e# ce a murit pentru noi şi ne-a #ăsat şi nouă daru# învierii, precum a +is u sunt nvierea şi )iaţa. "ine crede în 'ine viu va fi, c>iar dacă va fi murit In

11, 2C5.Ei tu, iubite cititoru#e, te poţi întâ#ni cu Hristos oricând, fie că +aci cu suf#etu# bo#nav pe pat, fiecă ai p#ecat şi tu #a $roapă cu suf#etu# omorât de păcate. Hristos te aşteaptă ca să-ţi învie suf#etu#.ţi trebuie însă ceva învietor de suf#ete, ca să te întâ#neşti şi tu cu Iisus. ţi trebuie #acrimi#evăduvei care-şi p#ân$ea copi#u#F îţi trebuie şi ţie #acrimi fierbinţi cu care să-ţi p#ân$i căderea şimoartea ta cea suf#etească.ţi trebuie, dra$ă cititoru#e, un dor, o dorinţă fierbinte după Iisus, *octoru# ce# bun, "are să tevindece, să te ridice, să te învie #a o nouă viaţă."ând vei simţi acest dor şi î# vei stropi mereu cu #acrimi#e părerii de rău pentru păcate#e ta#e,atunci şi tu eşti un mort ce a înviat #a o viaţă nouă.u am vă+ut astfe# de morţi înviaţi. "u pri#e/u# unei adunări ce au ţinut-o aici, #a %ibiu, cei care s-

au >otărât împotriva beţii#or, suda#me#or şi a#tor păcate $re#e, un ostaş din ;astea *omnu#ui ne-aspus, în c>ip mişcător, istoria învierii #ui din păcate.ram un beţivan vestit în satu# meu ? ne spunea frate#e nostru ? şi astă+i oamenii se miră că m-am putut sc>imba aşa dintr-o dată. KUitaţi-vă, măi, ? +ic oamenii ? că prăpăditu# ce#a de ieri s-afăcut cărturar şi acum învaţă pe oameni din cărţi şi $a+eteL7Iată, iubiţi#or cititori, cum s-a scu#at un mort şi a început a $răiUn cititor de #a sate îmi scriea *e când mi-ai trimis (ib#ia, domnu#e părinte, şi de când citesc înea, simt că mă fac a#tu#7 *uminica mer$ re$u#at #a biserică şi după ce vin de #a biserică citesc

http://www.oasteadomnului.ro/2012/hristos-te-asteapta-ca-sa-ti-invie-sufletul

http://www.oasteadomnului.ro/2012/hristos-te-asteapta-ca-sa-ti-invie-sufletul/invierea-fiului-vaduvei-din-nain-1024x845

http://www.oasteadomnului.ro/2012/hristos-te-asteapta-ca-sa-ti-invie-sufletul



oameni#or din (ib#ie7Iacă şi acesta este un mort care începe să se scoa#e şi să $răiască*ar de ce nu învie toţi păcătoşii< mă vei întreba.=entru că nu se întâ#nesc cu 'ântuitoru# Hristos aşa cum trebuie, răspund eu.%unt unii, foarte mu#ţi, care se roa$ă re$u#at, mer$ şi #a biserică, dar cu Iisus nu se întâ#nesc şi

din păcate nu ies. *acă nu ieşi din păcate, iubite cititoru#e, dacă nu începi o viaţă nouă dupăvan$>e#ie, acesta este semnu# că tu încă nu te-ai întâ#nit cu 'ântuitoru# Hristos.;, ce dar mare este, iubite cititoru#e, în vorbe#e şi s-a scu#at mortu# şi a început a $răiEi eu, ce# care scriu aceste rânduri, eram odată, dra$ă cititoru#e, un mort ce mer$eam spre $roapa pieirii me#e suf#eteşti. Ei, tocmai când ieşeam din poarta vieţii, Iisus a ieşit în ca#ea mea şi m-aînviat. '-am întâ#nit cu Iisus, 'ântuitoru# suf#etu#ui meuF şi de-atunci m-am sc>imbat, m-amscu#at şi am început a $răi7 şi voi $răi mereu despre minuni#e ce #e face Iisus în suf#etu#omu#ui.

Cum învie un suflet din moartea păcatelor

">ipu# de a#ături ne arată cum poate un om să învie din moartea păcate#or. Bu cu putere de #a sine se poate face această înviere, ci cu putere de #a *omnu# de %us,de #a daru# şi *u>u# @ui ce# %fânt."artea K;$#inda inimii omu#uiL ne arată inima unui om care fusese p#ină cu ce#e şapte păcate de

moarte cu trufia, care-i în c>ipu# păunu#ui, cu desfrănarea, în c>ipu# ţapu#ui, cu #ăcomia, înc>ipu# porcu#ui, cu #enea, în c>ipu# broaştei ţestoase, cu mânia, în c>ipu# ti$ru#ui, cu pi+ma, înc>ipu# şarpe#ui şi cu +$ârcenia, care-i în c>ipu# broaştei.

"u a/utoru# acestor şapte păcate de moarte, diavo#u# se făcuse stăpân şi poruncitor în inimaomu#ui.!tunci în$eru# *omnu#ui se apropie cu van$>e#ia de ce# păcătos, cu c>emarea *omnu#ui, şi-#întreabă ;mu#e, iacă moartea şi pieirea cea suf#etească stau înaintea ta. =ăcătosu# aude şiascu#tă $#asu# *omnu#ui şi, uitându-se în inima #ui, o vede încărcată cu atâtea păcate.n această stare e# suspină şi p#ân$e, stri$ând ;, nenorocitu# de mine "ine mă va i+băvi dinaceastă moarte< om 4, 2D5. !tunci, în$eru# îi +ice Bu te teme, că *umne+eu nu vrea

moartea păcătosu#ui, ci să se întoarcă şi să fie viu Ei *u>u# *omnu#ui pătrunde în inimaomu#ui cu #umină şi dar. %atan fu$e cu ceata #ui de păcate, pentru că satan numai aco#o poate staunde este întuneric de păcate şi fu$e de unde au început să pătrundă #umina #ui Hristos şi daru#*u>u#ui %fânt.nsuşirea şi puterea *u>u#ui %fânt tocmai acestea sunt viaţa, o viaţă nouăF o tre+ire, o înviere #ao viaţă nouă.;riunde %-a arătat şi %e arată *u>u# %fânt, # a făcut şi face un mare răsunet, # face o +$uduire,o sc>imbare din teme#ie a vieţii, # face o înviere #a o viaţă nouă.

http://www.oasteadomnului.ro/2012/hristos-te-asteapta-ca-sa-ti-invie-sufletul/inima-omului



;riunde se arată puterea *u>u#ui %fânt, se face o minune ca aceea din c>ipu# de #a pa$. :D1.'inunea din c>ipu# acesta trebuie să se petreacă şi în viaţa Mnoastră suf#etească, iubiţi#or cititoriai acestor rânduri.*e o înviere #a o viaţă nouă prin >aru# şi daru# *u>u#ui %fânt avem #ipsă şi noi. 9ără aceastărenaştere şi înviere suf#etească nu este mântuire.

@umea de a+i e un uriaş cimitir p#in cu morţi care trăiesc, cum foarte potrivit îi numeşte!poca#ipsa pe cei păcătoşi !poc :, 15.&rebuie să ne tre+im, să înviem din această moarte suf#etească, dar această înviere o pot facenumai daru# şi >aru# *u>u#ui %fânt, însă >aru# şi daru# *u>u#ui %fânt se po$oară numai peste oviaţă pre$ătită suf#eteşte pentru primirea #or peste o viaţă de ru$ăciune şi predată cu totu#*omnu#ui.

Cuvânt la &nceputul propovăduirii Domnului

duminică, 1: ianuarie 201:

01uzind Iisus că Ioan a fost prins 2"a dus +n 3alileea45!6

'

(entru care pricină %-a dus Iisus în Ga#i#eea< Iarăşi, ca să ne înveţe să nu mer$em înîntîmpinarea încercări#or, ci să fu$im de e#e şi să #e evităm. "ă nu-i o crimă să nu te arunci sin$ur în prime/die, ci să nu i te împotriveşti cu bărbăţie, cînd ai că+ut în ea.*eci, după ce ne-a învăţat aceasta şi a poto#it invidia iudei#or, a p#ecat în "apernaum )*+, ca înace#aşi timp să împ#inească şi profeţia şi să %e $răbească să pescuiască şi pe dască#ii #umii, căaco#o trăiau ei, ocupîndu-se cu pescuitu#.

ită-mi-te că de cîte ori Iisus vrea să p#ece #a neamuri, ia pricină de #a iudei. !şa şi acum

une#tind iudeii împotriva înainte 'er$ătoru#ui şi aruncîndu-# în înc>isoare, # împin$ în Ga#i#eeaneamuri#or.

'ată cum profetu# determină #ocu# în care %-a dus Iisus Bu vorbeşte numai de o parte a poporu#uiiudeu şi nici de toate seminţii#e, +icînd aşaJ)%mîntul Za$ulonului şi %mîntul eflalimului, calea m%rii, dincolo de >ordan, Galileeaneamurilor oorul ce şedea în întuneric a v%&ut lumin% mare5! 576 J+ntuneric5 aici nu înseamnă întunericu# acesta materia#, ci înşe#ăciunea şi necredinţa. *e aceea

http://www.oasteadomnului.ro/2013/cuvant-la-inceputul-propovaduirii-domnului

http://www.oasteadomnului.ro/wp-content/uploads/2012/01/Sf_Ioan_Gura_de_Aur_mozaic-210.jpg

http://www.oasteadomnului.ro/2013/cuvant-la-inceputul-propovaduirii-domnului



profetu# a şi adău$atJCelor ce şedeau în latura şi în um$ra morţii lumin% le-a r%s%rit5! 586

adău$at aceste cuvinte, ca să ştii că nu este ceva materia# nici Jîntunericul5 niciJlumina5.)orbind de #umină, n-a spus numai #umină, ci Jlumin% mare5, numită în a#tă parte Jlumina cea

adev%rat%5 56 F tă#măcind Jîntunericul5, î# numeşte Jum$ra morţii5. !poi arătînd că n-au $ăsit#umina, căutînd-o ei înşişi, ci că *umne+eu de sus #i s-a arătat, profetu# spune Jlumin% le-ar%s%rit5, cu a#te cuvinte însăşi #umina #i s-a arătat şi a stră#ucitF n-au a#er$at ei mai întîi #a#uminăF că omenirea, înainte de venirea #ui Hristos, era cu totu# decă+utăF nu mer$ea în întuneric,ci +ăcea în întuneric, semn că nici nu mai nădă/duia să scape de-ntunericF omenirea se aseamănăunor oameni, care, încon/uraţi din toate părţi#e de întuneric, nu ştiau nici în ce parte să-şi îndrepte paşii şi nici să stea pe #oc.

JDe atunci a înceut >isus s% roov%duiasc% şi s% sun%: J)oc%iţi-v%, c% s-a aroiat îm%r%ţia cerurilor5! 5/6 - JDe atunci5. *e cînd<

? *e cînd a fost aruncat Ioan în înc>isoare. ? *ar pentru ce Iisus n-a predicat c>iar de #a început< ntr-un cuvînt, pentru ce avea nevoie deIoan, cînd mărturia proprii#or %a#e fapte # predicau< ? "a să cunoşti şi de aici vrednicia dumne+eiască a #ui Iisus, că precum &ată# a avut profeţi aşa şi# ? şi aceasta a spus-o 8a>aria, +icîndJ i tu, runcule, rooroc al Celui )rea înalt te vei c1ema5Ș 5*6 ? şi ca să nu dea nici un pri#e/ de>u#ă neruşinaţi#or iudeiF iar aceasta a spus-o însuşi Hristos JC% a venit >oan nici mîncînd, nici$înd şi &ic: '/re demon.. ! venit 9iu# ;mu#ui mîncînd şi bînd şi spun '>at% om mînc%cios şi$%utor de vin, rietenul vameşilor şi %c%toşilor.! "i înţeleciunea a fost socotit% dreat% de fiiiei5! 5#6 *e a#tfe# era c>iar nevoie să dea mai întîi a#tu# mărturie despre # şi nu # însuşi. *acă şidupă atît de mari şi de mu#te mărturii şi dove+i, iudeii spuneau J0u m%rturiseşti desre 0ine

m%rturia 0a nu este adev%rat%5 596 , ce n-ar fi spus dacă # primu# ar fi mărturisit despre # cînda venit în mi/#ocu# #or, fără ca Ioan să fi spus ceva< *e aceea Hristos nici n-a propovăduit înaintede Ioan, nici n-a făcut minuni pînă ce ace#a n-a fost aruncat în temniţă, ca să nu împartămu#ţimea. *e aceea nici Ioan n-a făcut vreo minune, ca să-I dea #ui Iisus mu#ţimi#e, atrase deminuni#e făcute de Iisus. *acă după atîtea mărturii ? şi înainte şi după întemniţare ? ucenicii #uiIoan priveau cu pi+mă #a Iisus, iar mu#ţi bănuiau că nu #, ci Ioan este Hristos, ce nu s-ar fiîntîmp#at dacă n-ar fi fost nici o mărturie< !ceasta e pricina că 'atei însemnea+ă căJde atunci5,adică după întemniţarea #ui Ioan, a început Iisus să predice. Ei începîndu-Ei predica, învăţa totceea ce predica şi Ioan, fără ca în predica %a să vorbească încă ceva de # însuşi. ste bine să seştie, deocamdată, că ucenicii #ui Ioan nu aveau încă despre Iisus părerea pe care trebuiau s-oaibă.

''

Din pricina aceasta, cînd a început predica, Iisus n-a rostit cuvinte $re#e şi împovărătoare ca Ioan,vorbind de pi#dă de secure, de pom tăiat, de #opată, de arie, de focu# ce# nestins, ci îşi începe predica %a cu cuvinte p#ăcute, binevestindu-#e ascu#tători#or %ăi ceruri#e şi împărăţia ceacerească.



J"i um$lînd e ling% marea Galileii a v%&ut doi fraţi, e Simon ce se numeşte )etru şi e /ndrei, fratele lui, aruncîndu-şi mrea4a în mare, c% erau escari! "i le-a &is lor: '(eniţi du% *ine şi v%voi face escari de oameni.! >ar ei l%sîndu-şi mre4ele, au mers du% l5! 5!:6

van$>e#istu# Ioan istoriseşte în a#t c>ip c>emarea #ui =etru şi a #ui !ndrei. )//+ *in aceasta se

vede că aici, #a evan$>e#istu# 'atei, este vorba de a doua c>emare a #or. 'ai mu#te priciniîndreptăţesc aceasta. Ioan spune că au fost c>emaţi înainte de întemniţarea #ui IoanF 'atei, că aufost c>emaţi după ce a fost aruncat Ioan în înc>isoare. n van$>e#ia #ui Ioan, !ndrei î# c>eamă pe =etruF aici Iisus îi c>eamă pe amîndoi. Ioan evan$>e#istu# spune J(%&înd >isus e Simonvenind, îi sune: '0u eşti Simon, fiul lui >ona tu te vei c1ema C1ifa, care se tîlcuieşte, )etru.5 5!)6 . 'atei spune că =etru avea c>iar nume#e acesta J(%dind e Simon, &ice *atei, care se numeşte )etru5! 5!76 "ă e vorba de două c>emări o poţi vedea şi din #ocu# de unde au fostc>emaţi şi din a#te teOte din %criptură, ca şi din aceea că s-au supus cu uşurinţă #ui Hristos şi căau părăsit totu#. n van$>e#ia #ui Ioan, î# vedem pe !ndrei venind în casa în care #ocuia Iisus şiascu#tînd cuvinte#e @uiF în van$>e#ia #ui 'atei, !ndrei şi =etru @-au urmat îndată ce #e-a spuscîteva cuvinte.

0e poate, deci, ca ei, după ce @-au urmat pe Iisus cîtva timp #a început, să-@ părăsească şi să seîntoarcă #a meseria #or, cînd au vă+ut că Ioan a fost întemniţat şi că Iisus a p#ecat. !şa se eOp#icăfaptu# că Iisus îi $ăseşte #a pescuit. @a început, cînd au vrut să p#ece Hristos nu i-a oprit, dar nicinu i-a #ăsat pînă în sfîrşit după ce au p#ecat. @e-a dat voie să p#ece, dar %-a întors din nou ca să-icîşti$e definitiv. !cesta-i ce# mai măiestru mod de pescuire.

ită-te #a credinţa şi #a ascu#tarea ce#or doi aposto#i rau cu totu# adînciţi în #ucru# #or ? ştiţidoar cît de atent trebuie să fie un pescar -, dar cînd au au+it pe Iisus că-i c>eamă, n-au întîr+iat, n-au +ăbovit, n-au spus M%ă ne ducem pînă acasă să ne sfătuim cu rude#e, ci #ăsînd totu#, @-auurmat, cum făcuse şi #isei cu I#ie.)/1+ ; ascu#tare ca aceasta cere Hristos de #a noi să nu

+ăbovim nici o c#ipă, c>iar dacă ce#e mai $rabnice treburi ne-ar si#i. *e aceea cînd un a#t ucenica# %ău i-a cerut să-@ #ase să se ducă să-şi în$roape tată#, Iisus nu #-a #ăsat )/2+, arătînd că urmarea#ui Hristos trebuie pusă înaintea tuturor.

'ar dacă îmi spui că este foarte mare fă$ăduinţa ce a făcut-o Hristos #ui !ndrei şi =etru de a-iface pescari de oameni, îţi răspund că mai cu seamă pentru aceasta îi admir, că, fără să fi vă+utîncă vreo minune, au cre+ut în măreţia fă$ăduinţei şi au pus urmarea #ui Hristos mai presus detoate. !u cre+ut că prin cuvinte#e cu care ei au fost pescuiţi, vor putea, tot cu ace#ea, pescui şi pea#ţii. @ui !ndrei şi =etru #e-a făcut, deci, Hristos această fă$ăduinţăF #ui Iacov şi #ui Ioan şice#or#a#ţi aposto#i nu #e-a spus ceva asemenea, că ascu#tarea ce#or dintîi c>emaţi #e desc>isese şi#or drumu# spre aceeaşi fă$ăduinţă. *e a#tfe# ei au+iseră mai înainte mu#te despre Hristos. Uită-te, că şi sărăcia #ui Iacov şi Ioan ne-o arată cu preci+ie evan$>e#istu#J>-a g%sit cîrindu-şi mre4ele lor5 5!/6 !

tît de mare era sărăcia #or, că îşi cîrpeau mre/i#e, neputînd să-şi cumpere a#te#e. Bu mică dovadăde virtute este deocamdată şi asta că îndurau cu uşurinţă sărăcia, că se >răneau din munca #or cinstită, că erau uniţi unii cu a#ţii prin puterea dra$ostei, că aveau a#ături de ei pe tată# #or şi-is#u/eau.



şadar după ce i-a pescuit, Iisus începe să facă minuni de faţă fiind şi ei, adeverind, prin ce#e cefăcea, spuse#e #ui Ioan. %e ducea des în sina$o$i, învăţîndu-i cu asta că nu este un potrivnic a# #ui*umne+eu şi un înşe#ător, ci că a venit fiind întru totu# de acord cu &ată#. "înd %e ducea însina$o$i nu predica numai, ci făcea şi minuni.

'''De obicei *umne+eu face minuni totdeauna atunci cînd se întîmp#ă ceva nou şi neobişnuit şi cîndvrea să aducă un nou fe# de vieţuireF minuni#e fiind nişte $aranţii a#e puterii %a#e date ce#or ceaveau să-I primească #e$i#e. *e pi#dă, cînd a fost să facă pe om, a creat mai întîi tot universu# şiapoi i-a dat omu#ui #e$ea cea din paradisF cînd a fost să dea #ui Boe o nouă #e$e, a făcut iarăşimari minuni, prin care a înnoit întrea$a creaţie şi a făcut ca ape#e ace#ea înfricoşătoare a#e potopu#ui să acopere un an între$ faţa pămîntu#ui, din care a scăpat pe dreptu# Boe, af#at într-otu#burare atîta de mare. Ei pe timpu# #ui !vraam a făcut iarăşi mu#te semne, de pi#dă i-a dat biruinţă în ră+boi, #-a #ovit pe 9araon şi #-a scăpat pe !vraam dintr-o mu#ţime de prime/dii. "înda voit să dea #e$i iudei#or, *umne+eu a făcut ace#e mari minuni şi apoi a dat #e$ea. &ot aşa şi

acum, vrînd să aducă în #ume o îna#tă vieţuire şi să spună omenirii ce nu se mai au+ise pînăatunci, întăreşte prin minuni cuvinte#e %a#e. Ei pentru că împărăţia ceruri#or pe care o propovăduia nu se vedea, Hristos o face vă+ută prin minuni#e săvîrşite de # în vă+u# tuturora.

(riveşte cît de scurt vorbeşte evan$>e#istu# Bu vorbeşte de fiecare bo#nav vindecat în parte, ci,în puţine cuvinte, ne trece sub oc>i un roi de minuni.

J"i au adus la l e toţi cei ce %timeau de felurite $oli şi erau ţinuţi de c1inuri, e cei îndr%ciţi, e lunatici, e sl%$%nogi, şi-i vindeca5! 5!*6

0e pune, însă, întrebarea =entru ce Hristos n-a cerut de #a nici unu# din aceştia credinţă, nici n-a

spus nimănui ceea ce mai tîr+iu spunea JCredeţi c% ot face aceasta25 5!#6 . =entru ce< =entrucă Hristos nu dăduse încă dovada puterii %a#e. *e a#tfe# nu mică dovadă de credinţă dădeau cei bo#navi cînd veneau sau erau aduşi #a #. *acă n-ar fi avut încredere mare în #, nici n-ar fi venit bo#navii de #a o atîta depărtare, nici n-ar fi fost aduşi #a # şi nici n-ar fi mers după #.

0ă mer$em, dar )/3+, şi noi după Hristos, că şi noi avem mu#te bo#i suf#eteşti, pe care vrea să ni #evindece înainte de-a I-o cere. "ă pentru asta vindecă bo#i#e ce#e trupeşti, ca să i+$onească pe ce#esuf#eteşti. %ă ne ducem, aşadar, #a # %ă nu-I cerem nimic pămîntesc, ci iertare de păcate *e-Icerem cu sîr$uinţă, ne împ#ineşte şi acum cererea noastră.

tunci vestea despre # s-a răspîndit în toată %iria)*4+F acum în toată #umea. %irienii, cînd au

au+it că vindecă pe îndrăciţi, au a#er$at #a #, dar tu, care ştii cu mu#t mai bine decît sirienii puterea #ui Hristos, tu nu te sco#i, tu nu a#er$i< %irienii îşi părăseau ţara, prietenii şi rude#e, dar tunu te înduri nici casa să ţi-o părăseşti, ca să te duci #a # şi să primeşti cu mu#t mai mu#te daruri<*ar, mai bine spus, nici asta nu ţi-o cer, ci-ţi cer numai să-ţi #aşi rău# tău obicei ">iar rămînîndacasă poţi uşor să te mîntui cu toţi ai tăi "înd ni-i bo#nav trupu#, facem totu# şi ne +batem ca săscăpăm de suferinţeF dar cînd ni-i bo#nav suf#etu#, amînăm şi nu ne sinc>isim. *e aceea nuscăpăm nici de bo#i#e trupeşti, pentru că pentru noi sînt fără importanţă ce#e necesare, iar ce#efără importanţă, necesare. @ăsăm i+voru# păcate#or şi curăţim rîuri#e. "ă pricina bo#i#or trupeşti



este păcatu# cuibărit în suf#et a arătat-o s#ăbăno$u# de trei+eci şi opt de ani)*/+, bo#navu# coborît prin acoperiş)**+, iar înainte de toţi "ain)*5+. *ove+i despre adevăru# acesta $ăseşti cîte vrei şiunde vrei. %ă secăm, dar, i+voru# păcate#or şi vom opri toate pîraie#e bo#i#or trupeşti. Bu vei punecapăt numai bo#i#or, ci şi păcatu#uiF şi păcatu#ui mai mu#t decît bo#ii, pe cît este suf#etu# mai bundecît trupu#.

0ă ne ducem, dar, #a Hristos şi acumF să-@ ru$ăm să ne întărească s#ăbăno$itu# nostru suf#etF şi,#ăsînd #a o parte toate ce#e trupeşti, să-I vorbim numai de ce#e du>ovniceşti. Iar dacă #e vreineapărat şi pe ce#e trupeşti, în$ri/eşte-te de e#e după ce#e du>ovniceşti. Bu dispreţui păcatu#, pentru că nu simţi dureri cînd păcătuieşti, ci tocmai de aceea mai a#es suspină, că nu simţi dureri.Ei nu simţi dureri, nu pentru că nu te muşcă păcatu#, ci pentru că suf#etu#, fiind p#in de păcate, nusimte muşcătura. Gîndeşte-te #a cei care au conştiinţa proprii#or #or păcate, că se vaită maicump#it decît cei tăiaţi şi arşi cu fieru# înroşitF şi cîte nu fac, cîte nu suferă, cît nu p#în$ şi setîn$uie, numai ca să scape de c>inuri#e conştiinţei< B-ar face-o, dacă nu i-ar durea suf#etu#

'6

Deci ce# mai bun #ucru este să nu păcătuieşti, iar dacă păcătuieşti, să simţi păcatu# şi să teîndrepţi. *acă nu simţim păcate#e, dacă nu vorbim de e#e, cum vom ru$a pe *umne+eu, cum îivom cere iertare de păcate< "înd tu, ce# ce păcătuieşti, nici asta nu vrei să ştii că ai păcătuit, pentru care păcate # ro$i pe *umne+eu< =entru ce#e pe care nu #e ştii< Iar dacă nu ştii ce păcateîţi iartă *umne+eu, cum poţi şti măreţia facerii @ui de bine< %pune-ţi, dar, păcate#e ta#e unu# cîteunu#, ca să ştii pentru care păcate iei iertare de #a *umne+eu şi ca astfe# să-I fii recunoscător (inefăcătoru#ui tău. "înd superi pe vreun om, ro$i pe prietenii #ui, pe vecinii #ui şi c>iar pes#u$i#e #ui, c>e#tuieşti bani, pier+i +i#e între$i, ducîndu-te #a uşa #ui ru$îndu-# de iertareF iar dacăce# supărat te respin$e o dată, de două ori, c>iar de mai mu#te ori, să nu te descura/e+i, ci, fiindmai ne#iniştit, să îti măreşti şi mai mu#t ru$ăminteaF dar cînd supărăm pe *umne+eu căscăm, ne

#enevim, ne desfatăm, ne îmbătăm şi ne căutăm de treburi#e noastre. "înd # mai putem facemi#ostiv< Ei cum să nu-@ supărăm mai mu#t< "ă # facem să %e supere şi să %e mînie şi mai mu#tcînd nu ne doare suf#etu# că păcătuim. *e aceea merităm să fim acoperiţi de pămînt, să nu maivedem soare#e, să nu mai respirăm, că avînd un %tăpîn atît de uşor de împăcat, # mîniemF şimîniindu-@, nici nu ne pocăim. Ei totuşi *umne+eu cînd %e mînie pe noi, n-o face cu ură şi cuduşmănie, ci vrînd să ne atra$ă şi mai mu#t #a #. *acă ţi-ar face mereu bine, deşi # insu#ţi, @-aidispreţui mai mu#t. *ar ca să nu faci asta, îşi întoarce cîtăva vreme faţa de #a tine, ca să te aibănecontenit a#ături de #.

0ă avem, deci, încredere în iubirea %a de oameni şi să ne pocăim cu toată purtarea de $ri/ă,înainte de a sosi +iua în care pocăinţa nu mai este de fo#os. !cum totu# stă în puterea noastrăFatunci udecătoru# este stăpîn pe >otărîrea @ui JS% întâmin%m faţa #ui întru m%rturisire5

5)86 ,

să p#în$em, să ne tîn$uim. *e-am putea ru$a pe udecătoru#, înainte de +iua cea mare a /udecăţii,să ne ierte de păcate, n-ar mai fi nevoie să venim #a /udecatăF dar dacă n-o facem, vom spune păcate#e în au+u# între$ii #umi şi nu vom mai avea nici o năde/de de iertare. Bimeni din cei carenu şi-au şters aici pe pămînt păcate#e, nu poate scăpa dinco#o de pedeapsăF ci, după cum cei dinînc>isori sînt duşi cu #anţuri#e #or #a tribuna#, tot aşa toate suf#ete#e, cînd p#eacă de aici, sînt duse#a înfricoşătoru# scaun de /udecată, avînd în /uru# #or fe# de fe# de #anţuri de păcate. )iaţa de aicinu-i de#oc mai bună decît o înc>isoareF ci după cum atunci cînd intrăm în #ocaşu# ace#a îi vedem



pe toţi în#ănţuiţi cu #anţuri, tot aşa şi în #ume, dacă am îndepărta tot înve#işu# care acoperă faţa#umii şi a# oameni#or, am intra în viaţa fiecăruia, în suf#etu# fiecăruia, atunci am vedea că fiecareeste în#ănţuit cu #anţuri mai $re#e decît ce#e de fierF dar mai a#es, dacă ai intra în suf#ete#e bo$ătaşi#or, ai vedea că sînt cu atît mai în#ănţuiţi cu cît sînt mai bo$aţi. *upă cum pe unîntemniţat î# nefericeşti cînd î# ve+i #e$at #a $ît şi #a mîini, iar adeseori cu cătuşe #a picioare, tot

aşa şi pe bo$at, cînd î# ve+i încon/urat de bo$ăţii nenumărate, nu-# socoti bo$at pentru că are bo$ăţii, ci nefericit, tocmai din pricina #or n afară de aceste #anţuri, mai are şi crud temnicerurîta dra$oste de bani, care nu-# #asă să treacă pra$u# înc>isoriiF îi pune în butuci picioare#e, punestră/eri #a poarta temniţei, +ideşte a#te porţi, pune noi +ăvoare şi-# aruncă tocmai în fundu#temniţei, convin$îndu-# să se bucure c>iar de aceste #anţuri, ca să nu mai aibă nici o năde/de descăpare din re#e#e ce #-au cuprins. "e bine ar fi de-ai putea citi $înduri#e suf#etu#ui #ui I-ai vedeasuf#etu# nu numai în#ănţuit, ci şi murdar, întinat şi p#in de stricăciuni

Nici p#ăceri#e trupeşti nu sînt mai bune decît dra$ostea de bani şi de avere, ba c>iar mai re#e, pentru că pîn$ăresc şi trupu# împreună cu suf#etu# şi aduc, şi peste unu# şi peste a#tu#, nenumărate bo#i.

(entru acestea toate, să ru$ăm pe I+băvitoru# suf#ete#or noastre, să sfărîme şi #anţuri#e, săîndepărte+e de noi şi pe acest $roa+nic temnicer şi, #iberîndu-ne de $reutatea ace#or #anţuri defier, să ne facă mintea mai uşoară decît pasărea. u$îndu-@ acestea, să aducem şi pe ce#e a#enoastre rîvnă, $înd curat şi voinţă bună. !şa vom putea, c>iar în scurtă vreme, să scăpăm de păcate#e care ne stăpînesc, să cunoaştem starea fericită în care eram mai înainte şi să primim însc>imb #ibertatea cuvenită, pe care facă *umne+eu să o dobîndim cu toţii, cu >aru# şi iubirea deoameni a *omnu#ui nostru Iisus Hristos, "ăruia s#ava şi puterea în vecii veci#or, !min.

;ote</. 'atei D, 12

*. 'atei D, 1:5. 'atei D, 1C-16F Isaia 3, 1-21. 'atei D, 16F Isaia 3, 22. Ioan 1, 37. 'atei D, 148. @uca 1, 469. 'atei 11, 1J-133. Ioan J, 1:/4. 'atei D, 1J-20//. Ioan 1, :6-D2/*. Ioan 1, D2/5. 'atei D, 1J/1. III e$i 13, 13-21/2. 'atei J, 21-22/7. 'atei D, 21/8. 'atei D, 2D/9. 'atei 3, 2J/3. *e aici începe partea mora#ă &rebuie să avem totdeauna în minte păcate#e noastre şi să-@ru$ăm pe *umne+eu pentru e#eF şi despre /udecata viitoare.



*4. 'atei D, 2D*/. Ioan C, 2-1C**. @uca C, 1J-2C*5. 9acere D, J*1. =sa#mu# 3D, 2

=e>trase din< ?MI&I1 'I( @ a 2fA Ioan 3ură de 1ur @ P2- )7 -ucure ti !998B ș

sursa: 1tt:LLNNN!calau&aortodoa!ro

6indecarea orbului din 'erion

duminică, 27 ianuarie 2013

„Ce voie şti s%-ţi fac25„BDoamne, s% vad5

n vremea aceea, fost-a, când %-a apropiat Iisus de Ieri>on, un om care şedea #ân$ă ca#e, cerşindFşi, au+ind norodu# trecând, a întrebat ce este aceasta. Ei au +is #ui că Iisus Ba+arineanu# trece. Ei astri$at, +icând Iisuse, 9iu# #ui *avid, mi#uieşte-mă Iar cei care mer$eau înainte î# certau pe e#să tacă, iar e# cu mu#t mai vârtos stri$a 9iu# #ui *avid, mi#uieşte-mă

Ei, stând Iisus, a poruncit să-# aducă pe e# #a %ine şi, apropiindu-se e# de *ânsu#, #-a întrebat,+icând "e voieşti să-ţi fac< Iar e# a +is *oamne, să văd Ei Iisus i-a +is #ui )e+i "redinţa

ta te-a mântuit. Ei îndată a vă+ut şi a mers după #, s#ăvind pe *umne+eu. @uca 1J, :C-D:5

Un biet cerşetor orb cerea mi#ă #a mar$inea unui drum din Ieri>on. G#asu# #ui tân$uitor răsuna până departe, cerând mi#a trecători#or.

%ărmanu# *e ani de +i#e cerşea şi putre+ea #ân$ă un +id din oraşu# Ieri>on.*ar, deodată, un +$omot mare se face. 'u#ţime de oameni dă năva#ă din toate părţi#e. (ietu# orbîntreabă şi e# ce s-a întâmp#at, ce înseamnă această mişcare<

http://www.oasteadomnului.ro/2013/vindecarea-orbului-din-ierihon

http://www.oasteadomnului.ro/2013/vindecarea-orbului-din-ierihon/bartimeu-3

http://www.oasteadomnului.ro/2013/vindecarea-orbului-din-ierihon



)ine Iisus Hristos ? îi răspunde cineva din mu#ţime7 )ine ;mu# despre care se vorbesc atâtea#ucruri minunate.

n suf#etu# ce#ui orb deodată se aprinde o #umină mare. &oată fiinţa #ui se cutremură de năde/deatămăduirii.

!u+ise şi e# despre Iisus, *octoru# şi tămăduitoru# bo#navi#orF şi acest Iisus trecea acum prinacest #oc.

G#oata cu Iisus se apropie. Băde/dea orbu#ui deodată capătă $rai şi stri$ă Iisuse, 9iu# #ui *avid,mi#uieşte-mă7

@umea î# ceartă să tacă, dar e# stri$ă tot mai stăruitor Iisuse, 9iu# #ui *avid, mi#uieşte-mă7

*omnu# aude $#asu# bietu#ui orb. # totdeauna aude $#asu# ce#or care suferă. %e apropie cu iubirede e# şi î# întreabă "e voieşti să-ţi fac< *oamne, să văd, răspunde orbu#.

%ă văd iar #umina soare#ui, să văd #umea, să-mi văd rudenii#e, să &e văd pe &ine şi să pot umb#aîn cărări#e &a#e7

Iisus i-a +is 9ie ţie după credinţa taF şi orbu# îndată s-a tămăduit.

;, ce înţe#es adânc este în această evan$>e#ie n c>ipu# orbu#ui, aşa stăm şi noi orbiţi de patimişi fărăde#e$i. ;c>i avem, dar nu vedemF urec>i avem, dar n-au+im.

Be tân$uim de neca+uri, de #ipsuri, de $reutăţi, dar n-avem oc>i să vedem pricina neca+uri#or şin-avem urec>i s-au+im c>emarea *omnu#ui de a ne întoarce din ca#ea fărăde#e$i#or.

*omnu# vede suferinţe#e noastre, %e apropie cu iubire de noi şi ne întreabă şi pe noi "e voiţi săvă fac<. Boi însă n-au+im întrebarea *omnu#ui şi nu răspundem nimic #a această întrebare. *e#a *omnu# noi nu cerem nimicF noi cerem de #a #ume uşurarea vieţii şi a neca+uri#or noastre.

'ie, de câte ori citesc evan$>e#ia de mai sus, îmi vine să p#ân$. 'ă $ândesc că orbu# de #aIeri>on a trăit două vieţi una în orbie şi a#ta în #umină.

'ă $ândesc că şi eu am trăit o viaţă de orbie suf#etească, o viaţă pierdută. ;> "e mu#t a #ucrat*omnu# până să mă aducă #a #umina vieţii

'ă $ândesc #a +buciumări#e vieţii me#e, când mă p#ân$eam *omnu#ui de asprimea vieţii şi*omnu# mă întreba "e voieşti să-ţi fac<7 "u ce să te a/ut<7 u însă, nesocotitu#, cereammereu #ucruri #umeşti.

!bia pe urmă suf#etu# meu a stri$at *oamne, să văd. !bia pe urmă mi-am dat seama că vorbacea mai du#ce şi fericirea cea mai mare de pe #ume sunt cuvinte#e ;rb am fost, şi acum văd.



;> "um a orbit dumne+eu# veacu#ui acestuia diavo#u#5 mintea oameni#or ca să nu vadăstră#ucind van$>e#ia #ui Hristos II "or D, D5.

=atimi#e şi păcate#e ce#e $re#e fac între oameni o cump#ită orbie suf#etească. 'âniosu#,desfrânatu#, beţivu#, #acomu# etc. sunt tot atâţia orbi care şi-au pierdut oc>ii şi vederea cea

suf#etească.

%ă #uăm aminte ;rbia suf#etească este cea mai cump#ită boa#ă şi nici un a#t doctor nu poatetămădui această boa#ă decât *octoru# care #-a tămăduit pe orbu# din evan$>e#ie Iisus Hristos.

;rbu# din evan$>e#ie s-a tămăduit prin credinţa #ui cea tare, prin încrederea #ui în puterea #uiIisus şi prin dorinţa #ui cea vie care suspina, +icând *oamne, să văd.

!şa şi noi să cădem înaintea #ui Hristos cu credinţă, adică cu încredere în ertfa @ui cea %fântă şimântuitoare, şi cu dorinţă vie de a ne tămădui. ; credinţă ce te #asă tot orb şi tot în păcate este ocredinţă fără Hristos şi fără putere.

*espre !posto#u# =ave# ne spune %criptura că, în drumu# spre *amasc când era %au# şi mer$easă-@ pri$onească pe Hristos5, i-a ieşit în ca#e o #umină care #-a orbit pe o c#ipă şi apoi i-a dat a#tăvedere şi a#te purtări. *in %au# #-a făcut =ave# şi din pri$onitor, aposto#.

! fost aceasta o orbie după care a vă+ut şi i-a făcut şi pe a#ţii să vadă ? +ice %fântu# Ioan Gurăde !ur.

!şa trebuie, iubite cititoru#e, să ieşi şi tu din orbia şi robia patimi#or şi a păcate#or.

u sunt #umina #umii ? +icea Iisus. &ot ce#a ce vine după 'ine nu va umb#a în întuneric, ci va

avea #umina vieţii In J, 125. "redinţa şi #umina #ui Hristos trebuie să-ţi dea şi ţie a#ţi oc>i şi a#tăvedere, a#te picioare şi a#tă umb#are, a#tă $ură şi a#te vorbe, a#tă inimă şi a#te simţiri.

; credinţă ce nu te scoate şi pe tine din orbia şi robia patimi#or, o credinţă ce nu te întoarce şi petine din drumu# *amascu#ui păcate#or este o credinţă fără Iisus şi fără nici o putere de mântuiresuf#etească.

Credinţa cea vie face şi azi minuni

- O ild% din C1ina-

n anii trecuţi, a fost revo#uţie în ">ina c>ine+ii sunt pă$âni5F şi, în această revo#uţie, $enera#u#"ian$-"io-@in a prins şi o ceată de creştini care urma să fie împuşcaţi.

ntre cei prinşi era şi o fată foarte frumoasă. "ând a vă+ut-o $enera#u# pă$ân, i-a +is

-Aie, fată, îţi dăruiesc viaţa.-;, puternice $enera#e, i-a răspuns fata,tu n-ai putere să dăruieşti viaţă nimănui. !ceastă putere oare numai *omnu# şi 'ântuitoru# nostru Iisus Hristos. Bumai # poate da KviaţaL cea adevărată.



*ar dacă totuşi vrei să cruţi pe unu# din noi, iată, este aici în ceata noastră un vestitor a#van$>e#ieiF cruţă-# pe e# şi omoară-mă pe mine7 u sunt $ata să mor în #ocu# #uiF porunceşteso#daţi#or să mă împuşte7Ei fata păşi înainte, să moară7

!ceastă ieşire suf#etească, p#ină de atâta /ertfă de sine, #-a mişcat adânc pe $enera#u# pă$ân. I-aiertat pe toţi cei prinşi şi, după o frământare suf#etească de două +i#e, e# însuşi era un %au#sc>imbat în =ave#. *in pă$ân s-a făcut creştin, din pri$onitor, aposto# şi vestitor a# van$>e#iei.

!+i, $enera#u# "ian$ este ce# mai înf#ăcărat vestitor a# creştinismu#ui în ">ina. e$imente între$idintre so#daţii săi #e-a trecut #a creştinism.

Bumai în armată $enera#u# a împărţit în anu# ace#a peste o sută de mii de Bou &estamente. #vrea să aducă #a van$>e#ia #ui Hristos toată ">inaF şi ">ina e o împărăţie cu patru sute demi#ioane de suf#ete, cam cât toată uropa. "e câşti$ ar fi acest #ucru pentru van$>e#ia #uiHristos

Ei, când ne $ândim că acest câşti$ #-a desc>is o fată cu daru# şi puterea suf#etească ce a primit-ode %us, de #a *omnu#7 ; femeie şi-a pus în s#u/ba *omnu#ui tot ta#antu# ce #-a primit de %usfrumuseţea şi daruri#e suf#eteşti.

Ei, iată, prin ea, se întorc mi#ioane de suf#ete #a *omnu# sunt a+i atâtea femei care îşi pun îns#u/ba diavo#u#ui frumuseţea ce o au de #a *umne+eu5.

&ot creştinu# adevărat trebuie să pescuiască suf#ete pentru *omnu# prin puterea #ui suf#etească, prin daru# şi ta#antu# ce i #e-a dat *omnu#, printr-o viaţă pusă şi trăită în s#u/ba @ui.

Părintele Iosif Trifadin „0âlcuirea vang1eliilor duminicilor de este an5

:u, cititorule, cum foloseşti talanţii ce-i ai de la Domnul$

sâmbătă, 3 februarie 201:

http://www.oasteadomnului.ro/2013/tu-cititorule-cum-folosesti-talantii-ce-i-ai-de-la-domnul

http://www.oasteadomnului.ro/2013/tu-cititorule-cum-folosesti-talantii-ce-i-ai-de-la-domnul



=i#da cu ta#anţii este foarte cunoscută, însă prea puţin înţe#easă şi, maia#es, prea puţin pusă şi trăită în viaţa noastră. n c>ipu# s#u$i#or din evan$>e#ie, cărora stăpânu##e-a împărţit ta#anţii, suntem noi, creştinii, cărora *umne+eu ne-a împărţit şi ne împarte mu#ţi şife#uriţi ta#anţi.

Un ta#ant de #a bunu# *umne+eu este, spre pi#dă, şi sănătatea omu#ui, mintea, priceperea. Unta#ant de #a *umne+eu e şi averea omu#ui. Un ta#ant de #a *umne+eu sunt apoi şi diferite#e daruri

ce #e au unii oameni. Unu# are daru# de a cânta frumos, a#tu# are dar de a vorbi frumos, unu# aredar de a scrie în versuri, a#tu#, de a cânta în vio#ină sau a#t instrument etc.

&oate acestea sunt daruri primite de #a *umne+eu şi omu# e dator să #e pună în s#u/ba *omnu#uişi a mântuirii suf#etu#ui său. Bu tuturora #i s-au dat pe o măsură aceşti ta#anţi.

Unora #i s-a dat numai un sin$ur ta#ant sănătatea şi minteaF a#tora spre pi#dă, cărturari#or5 #i s-audat mai mu#ţi ta#anţi. &oţi însă trebuie să ne$ustoreascăM pentru *omnu# cu aceşti ta#anţi şi săscoată din ei dobândă de mântuire suf#etească.

;, ce #ucru frumos şi, o, ce viaţă minunată ar fi în această #ume când fiecare om ar ne$ustoriM

pentru *omnu# cu ta#anţii ce-i are de #a # ;, cum s-ar sc>imba înfăţişarea acestei #umi când ?de #a ministru, până #a primaru# din sat ? fiecare s#u/baş şi ar da seama că s#u/ba #ui e un ta#ant cucare trebuie să #ucre+e ca pentru *omnu#M şi să-şi dea seama înaintea *omnu#ui desprene$ustoriaM suf#etească ce a făcut-o cu ta#antu# ce i s-a dat.

;, cât s-ar face de buni şi p#u$arii şi toţi oamenii când toţi ta#anţii #or ar ne$ustoriM pentru*omnu# nsă ce vedem noi a+i în #ume< n toate părţi#e vedem pe oameni risipind şi în$ropândta#anţii ce-i au de #a *umne+eu. Ici, iată, un beţiv îşi în$roapă sănătatea, mintea, averea şisuf#etu#.

*inco#o, iată un desfrânat cum îşi c>e#tuieşte ta#antu# ce# trupesc şi suf#etesc. Ici, iată s#u/başu#cum îşi risipeşte ta#anţii, făcând cu ei nedreptăţi şi ne$ustorind pentru diavo#u#F dinco#o, iată pe+$ârcitu# şi pe #acomu# cum astupă în pământ ta#antu# averii ce-# au de #a *umne+eu.

Un risipitor de ta#anţi e şi ce# care, cu daru# cântării, cântă şi +biară noaptea prin birturi, în #oc săînveţe şi să cânte cântări creştineşti. Un risipitor de ta#anţi e şi ce# care, cu daru# de a scrie înversuri, scrie poe+ii aţâţătoare de patimi re#e. 'u+icantu# care, duminica, aţâţă #umea #a /oc cumeşteşu$u# ce-# are în vio#ină încă ne$ustoreşteM pentru diavo#u# cu ta#antu# ce-# are de #a*umne+eu.



&ot pentru diavo#u# ne$ustoreşte şi ce# ce are minte şi învăţătură bună, dar fo#oseşte acest ta#ant pentru a înşe#a pe cei mai mu#ţi, care sunt mai puţin pricepuţi. ;, ce risipă $ro+avă se face a+i cuta#anţii *omnu#ui şi în popor şi între cărturari

*ra$ă cititoru#e Bu uita că şi tu ai primit de #a *omnu# ta#anţi despre care va trebui să dai seamă

în 8iua udecăţii. &ot ce ai tu, toată averea ta trupească, #umească şi suf#etească este un ta#ant de#a *umne+eu, cu care trebuie să ne$ustoreştiM mântuire suf#etească.

n 8iua udecăţii, aşa vei sta şi tu în faţa *reptu#ui udecător P7Q. Unde este ta#antu# ce ţi #-amdat< va întreba &ată# "eresc pe omu# păcătos. "e ai făcut cu e#< @-ai băut în crâşmă< @-ai c>e#tuitîn desfrânări< !i vic#enit cu e#< ;ri ai făcut nedreptate< ;ri #-ai ascuns în +$ârcenie<

)ai ce#ui ce nu-şi va putea da seama în 8iua udecăţii despre ta#anţii ce i-a avut în această #ume.

Ei mai este încă un ta#ant despre care va trebui să ne dăm seama în 8iua udecăţii. un ta#antmai scump decât toate e ertfa *omnu#ui Hristos, e %ân$e#e *omnu#ui. acesta un ta#ant ce ni

se îmbie tuturor pentru a cumpăra cu e# moştenirea vieţii de veci. !i primit tu acest ta#ant< Eicum #-ai fo#osit<

Un o$or p#in de spini şi pă#ămidă am vă+ut astă-vară într-un sat. ra a# unui beţiv şi oameniispuneau că beţivu# e pe ca#e de a-# vinde, adică de a-# pierde pentru băutură. !şa e pierdută şimpărăţia #ui *umne+eu pentru cei ce-şi în$roapă ta#anţii în patimi şi p#ăceri #umeşti, în #oc să#ucre+e cu ei în o$oru# mântuirii suf#eteşti.

&u, cititoru#e, cum fo#oseşti ta#anţii ce-i ai de #a *omnu#<

Un măcelar ducea un porc la tăiat…

Un măce#ar ducea ieri un porc #a tăiat. Ei, #ucru ciudat. # ducea de+#e$at. !vea în bu+unar câteva boabe de porumb pe care #e arunca din când în când porcu#ui şi porcu# mer$ea după e# ca unmie#uşe# b#ând.

)ă+ându-#, m-am $ândit în mine iată, aşa îi duce şi diavo#u# pe oameni #a pieire suf#etească. Bucu puterea, ci cu înşe#ăciunea. !re şi satan întotdeauna #a îndemână o straiţă p#ină cu $răunţe de pofte şi p#ăceri #umeşti pe care #e scutură şi #e aruncă ce#or pe care vrea să-i prindă în curse#e #ui.)ai de cei care p#eacă după aceste $răunţe "a#ea #or a/un$e #a măce#ăriaM diavo#u#ui, #a pieiretrupească şi suf#etească.

1le>andru Macedon ,i piratul !#eOandru 'acedon, cuceritoru# #umii, a prins odată un pirat >oţ de mare5. ? "u ce drept bântuieşti tu mări#e< #-a întrebat !#eOandru 'acedon. ? "u ace#aşi drept cu care bântuieşti şi tu #umea, a răspuns cu îndră+nea#ă piratu#. u /efuiesc dincând în când câte o corăbioară, tu însă /efuieşti şi prăde+i împărăţii între$iF şi, cu toate astea, mieîmi +ice #umea >oţ, iar ţie împărat.



n acest c>ip sunt şi acei oameni de a+i părinţi, învăţători, preoţi, s#u/başi etc.5 care ţin să deaa#tora mustrări şi sfaturi pe care ei înşişi nu #e ţin. *espre aceştia +ice şi %criptura *eci tu, careînveţi pe a#ţii, pe tine nu te înveţi< &u, care propovăduieşti %ă nu furi ? şi tu furi<7 om. 2,215.

(reot 'osif :;'<, :âlcuirea evan=eliilor duminicilor de peste an

>0cula-mă-voi şi mă voi duce la casa tatălui meu?@

duminică, : martie 201:

Zis-a Domnul ilda aceasta: „Pn om avea doi feciori! "i a &is cel mai tân%r dintre ei tat%lui s%u: '0at%, d%-mi artea ce mi se cade de avuţie. "i le-a îm%rţit lor avuţia! "i,nu du% multe &ile, adunând toate, feciorul cel tân%r s-a dus într-o ţar% dearte şi, acolo, arisiit toat% avuţia sa, vieţuind întru de&mierd%ri! "i, du% ce a c1eltuit el toate, s-a f%cut foamete mare într-acea ţar% şi el a înceut a se lisi! "i, mergând, s-a liit de unul din locuitorii ţ%rii aceleia şi l-a trimis e el la ţarinile sale s% asc% orcii!

"i dorea s%-şi sature ântecele s%u din roşcovele ce mâncau orcii şi nimeni nu-i da lui! Dar,venindu-şi întru sine, a &is: 'Câţi argaţi ai tat%lui meu sunt îndestulaţi de âine, iar eu ier de foame Scula-m%-voi şi m% voi duce la tat%l meu şi voi &ice: 0at%, greşit-am la cer şi înaintea ta"i nu mai sunt vrednic a m% c1ema fiul t%u F%-m% ca e unul din argaţii t%i.

"i,sculându-se, a venit la tat%l s%u! "i, înc% dearte fiind el,l-a v%&ut e dânsul tat%l lui şi i s-a f%cut mil% şi, alergând, a c%&ut e gruma&ul lui şi l-a s%rutat e el! "i a &is lui feciorul: '0at%, greşit-am la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic a m% c1ema fiul t%u. "i a &is tat%l c%tre slugile sale: '/duceţi 1aina cea dintâi şi-l îm$r%caţi e el şi daţi inel în mâna lui şi înc%lţ%minteîn icioarele lui.! "i, aducând viţelul cel îngr%şat, îl în4ung1iaţi şi, mâncând, s% ne veselim! C%

fiul meu, acesta, mort era şi a înviat, ierdut era şi s-a aflat5! 6#uca 8, -97=

'inunată este această pi#dă ste doar cea mai frumoasă dintre toate pi#de#e 'ântuitoru#ui. n eaa pus 'ântuitoru# ca#ea mântuirii noastre suf#eteşti. n ea a pus, îndeosebi, dra$ostea şi bunătatea&ată#ui "eresc. =i#da cu fiu# ce# pierdut este cântecu# ce# du#ce a# iubirii cereştiF este c>emareacea du#ce a &ată#ui "erescF este vestea cea scumpă şi du#ce că &ată# "eresc ne iartă, oricât de păcătoşi şi rătăciţi am fi. "a#ea fiu#ui pierdut este ca#ea mântuirii păcătoşi#or. %ă cercetăm aceastăca#e.

http://www.oasteadomnului.ro/2013/%E2%80%9Escula-ma-voi-si-ma-voi-duce-la-casa-tatalui-meu

http://www.oasteadomnului.ro/2013/%E2%80%9Escula-ma-voi-si-ma-voi-duce-la-casa-tatalui-meu/attachment/221054110

http://www.oasteadomnului.ro/2013/%E2%80%9Escula-ma-voi-si-ma-voi-duce-la-casa-tatalui-meu



=rin trei stări ? ne arată van$>e#ia ? a trecut ca#ea fiu#ui rătăcit.ntâia stare a fost când a rupt #e$ătura cu tată# şi, ieşind din casa #ui, şi-a prădat averea îndesfătări şi păcate.

! doua stare a fost când s-a oprit în #oc din ca#ea rătăcirii şi s-a întors înapoi #a tată# său.

Iar a treia a fost iertarea şi bucuria cu care #-a primit tată# #ui.%ă #uăm aminte că prin aceste stări trebuie să treacă şi mântuirea noastră, a păcătoşi#or.

"a#ea cea rea a fiu#ui pierdut a început în c#ipa când a rupt #e$ătura cu tată# săuF în c#ipa când aieşit din casa tată#ui său şi s-a despărţit de e#. !şa e şi cu noi. "a#ea pier+ării noastre suf#eteştiîncepe în c#ipa când rupem #e$ătura cu &ată# "erescF începe în c#ipa când ieşim din casa porunci#or @ui şi din viaţa trăită cu #. "ând trăieşti o viaţă predată *omnu#ui, când trăieşti oviaţă cu *omnu#, când trăieşti o viaţă de copi# a# #ui *umne+eu, răscumpărat prin ertfa cea marea 9iu#ui %ău, atunci n-ai neca+uri, n-ai în$ri/orări, n-ai #ipsuriF atunci ai o viaţă du#ce şi #iniştită, pentru că &ată# "eresc acoperă toate #ipsuri#e ta#e trupeşti şi suf#eteşti.

*ar îndată ce ieşi din această viaţă trăită cu *omnu#, în ascu#tare de voia @ui, începe ca#ea cea#ar$ă a pieiriiF începe risipa averii suf#eteşti.*upă ce s-a despărţit de tată# său, fiu# ce# pierdut şi-a risipit averea în ce#e re#e în petreceri, înospeţe, în desfătări şi în desfrânări. !şa ne risipim şi noi averea cea suf#etească, după ce rupem#e$ătura cu &ată# "eresc şi ne despărţim de #.

;, în câte c>ipuri şi fe#uri risipesc şi a+i oamenii averea suf#etească ce o au de #a &ată# "erescIată pe beţivu# cum îşi c>e#tuieşte sănătatea, mintea şi suf#etu#. Iată pe desfrânatu# cum îşi prăpădeşte sănătatea suf#etească şi trupească. Iată pe +$ârcitu# cum în$roapă averea ce o are de #a&ată# "eresc, în #oc să a/ute pe a#ţii. Iată pe omu# ce# învăţat şi cu minte cum îşi fo#oseşte minteaşi învăţătura pentru a înşe#a pe aproape#e7

%unt mu#te căi#e şi fe#uri#e de a risipi averea suf#etească ce o avem de #a &ată# "eresc şi toate ducaco#o unde a a/uns fiu# ce# pierdut ? #a tică#oşie trupească şi suf#etească.9iu# ce# pierdut, după ce a rupt #e$ătura cu tată# său, a mers din rău în mai rău, până ce a a/unss#u$ă #a porci, f#ămând şi +drenţăros. !ceasta e şi a+i însuşirea păcatu#ui.

"ând apuci pe ca#ea cea rea a păcatu#ui, a#er$i mai departe în $a#op. &e duci pe ea ca pe $>eaţă.&e duci până când, pe urmă, păcatu# şi patimi#e ce#e re#e te fac s#u$ă diavo#u#ui şi te îndobitocesccu totu#. Haina suf#etu#ui ţi se rupe +i de +i, până ce, pe urmă, a/un$i un biet suf#et c>inuit şi+drenţuit de patimi re#e.

n această stare a/unsese fiu# din evan$>e#ie. !/unsese #a u#tima treaptă a decăderii, a/unsese #amar$inea prăpastiei. Un pas poate îi mai trebuia şi ar fi fost pierdut.'u#ţi şi dintre oamenii de a+i a/un$ #a acest >otar de pier+are, însă cei mai mu#ţi nu se opresc în#oc, nu se întorc înapoi, ci mer$ înainte, mor în tică#oşie trupească şi suf#etească. %ărmanii!ceştia nu se mai întorc niciodată acasă, #a mântuire, şi #a &ată# "are-i aşteaptă.

9iu# din evan$>e#ie n-a făcut aşa. # s-a oprit în #oc înainte de pier+areF s-a oprit înainte de acădea în prăpastia pier+ării trupeşti şi suf#eteşti. 'inunată este oprirea #ui şi p#ină de învăţătură



=e fiu# ce# pierdut #-au oprit în #oc suferinţa, #ipsa, neca+u#. %uferinţa i-a desc>is oc>ii să vadăstarea $ro+avă şi fioroasă în care a a/uns. %uferinţa #-a făcut să-şi simtă pier+area. ău# şi #ipsa autre+it în e# doru# după casa tată#ui său. %uferinţa a stors #acrimi din oc>ii #ui şi #-a făcut să ia>otărârea %cu#a-mă-voi şi mă voi duce #a casa tată#ui meu.

%ă înţe#e$em şi noi că suferinţe#e şi neca+uri#e vin din îndepărtarea de *umne+eu ca o so#ieFca oc>emare să ne oprim în #oc, să ne întoarcem din căi#e pier+ării. "âţi însă ascu#tă aceastăc>emare<

9iu# pierdut a p#âns, a p#âns cu amar, vă+ându-se unde a a/uns. =#ân$ând, a stri$at %cu#a-mă-voişi mă voi duce înapoi, #a casa tată#ui meu !ceste #acrimi a#e fiu#ui pierdut ne trebuie şi nouă, pentru ca &ată# "eresc să ne ierte şi să ne primească iarăşi în dra$ostea @ui.

*ar pe fiu# ce# pierdut nu #-au mântuit numai #acrimi#e #ui şi >otărârea #ui de a se întoarce acasă,ci #-au mântuit dra$ostea şi iertarea tată#ui. # n-avea nici un merit şi nici un drept să mai fie primit acasă. # n-avea nici măcar dreptu# de s#u$ăF e# pierduse totu#. *ar tată# #-a iertat, ba, încă

mai mu#t decât atât, #-a primit cu îmbrăţişare fierbinte şi ospăţ de bucurie a făcut pentru ce# caremort era şi a înviat, pierdut era şi s-a af#at.

;, ce veste scumpă şi du#ce ne aduce această pi#dă &ată# "eresc stă $ata să ne ierte şi pe noi şi săne primească oricât de păcătoşi am fi.;ricât de păcătos ai fi tu, dra$ă cititoru#e, oricât de departe ai fi pe ca#ea pier+ării, af#ă că &ată#"eresc întreabă de tine, te doreşte şi te aşteaptă cu braţe#e desc>ise.

=i#da cu fiu# ce# pierdut este icoana dra$ostei &ată#ui "eresc.Un păcătos s-a întors #a *omnu# şi, uitaţi-vă, ce bucurie s-a făcut pentru întoarcerea #ui. "eru# sedesc>ide, în$erii cântă şi &ată# a#ear$ă în ca#ea #ui. "eru# şi pământu# împreună se bucură şi se

vese#esc. =entru cine< =entru un stricat, pentru un tică#os care se întoarce #a *umne+eu. "ând seîntoarce omu# păcătos din ca#ea răutăţi#or, %e bucură &ată# "eresc. %e bucură şi în$erii din cer pentru un păcătos ce se pocăieşte @c 1C, 105.

"ând citeşti aceste rânduri, tu, dra$ă cititoru#e, poate eşti undeva departe, în ca#ea rătăcirii şi a pieirii. ;preşte-te, frate dra$ă, opreşte-te îndată din ca#ea morţii şi te întoarce #a *umne+eu aşacum eşti, cu >aina suf#etu#ui ruptă şi +drenţuită de păcate 9iu# ce# pierdut n-a aşteptat până să-şifacă ceva >aine, căci atunci ar fi pierit. întoarce-te aşa cum eşti, căci &ată# "eresc te aşteaptă cu braţe#e desc>ise =i#da fiu#ui pierdut îţi aduce o veste scumpă şi du#ce &ată# "eresc te iartă &ată#te aşteaptă cu braţe#e desc>ise7 te aşteaptă cu ine# nou şi >aină nouă, pentru a începe o viaţănouă.

)ino acasă, suf#et rătăcit )ino acasă din $ro+ava pustie în care rătăceşti )ino acasă, căciai stat destu# s#u$ă #a diavo#u# şi ai petrecut împreună cu porcii #ui, adică cu dobitoceşti#e patimişi p#ăceri#e păcătoase.

)ino, dra$ă suf#et rătăcit Ei, că+ând înaintea &ată#ui "eresc, +i şi tu această

Aug%ciune



)rea$unule )%rinte şi 0at% Ceresc u sunt fiul cel ierdut din evang1elie! u sunt fiul celnesocotit care am ieşit din ascultarea 0a şi am lecat în calea ier&%rii! *ulţi ani sunt de cândtr%iesc f%r% 0ine! /m risiit de mult averea sufleteasc% ce mi-ai dat-o! /m c1eltuit-o în desf%t%ri şi f%r%delegi! /m mers din r%u în mai r%u, din tic%loşie în tic%loşie!

*ulte c1em%ri mi-ai trimis, s% m% oreşti din calea ier&%rii! +ns% eu nu le-am ascultat! /malergat înainte, sre ieire! /$ia la marginea r%astiei m-am orit a$ia când ai desc1is în faţamea mormântul ieirii mele trueşti şi sufleteşti m-am orit în loc, m-am îngro&it şi am lecatînaoi!

/cum vin la 0ine, )rea$unule )%rinte şi 0at% Ceresc! /1, în ce stare gro&av% m% aflu Sunt$olnav şi n-are cine m% vindeca! Sunt fl%mând şi nimeni n-are mâncare entru sufletul meuBSunt gol şi nimeni n-are 1ain% entru sufletul meuB Sunt istovit şi c1inuit şi nimeni nu m% rimeşte! *i s-a sc1im$at şi înf%ţişarea! C1iul cel frumos ce-l aveam, când tr%iam o viaţ% cu0ine, mi s-a sc1imonosit! )%catul şi suferinţa au s%at urme adânci în faţa mea şi în sufletulmeu! Din 1aina cea mândr% a $ote&ului n-a mai r%mas nimic! 0otul am &drenţuitB totul am

risiitB totul am r%dat! )rea$unule )%rinte şi 0at% Ceresc, greşit-am la cer şi înaintea 0a u nu mai sunt vrednic s% m%numesc fiul 0%uB -am nici un dret s% ort acest numeB Sunt vrednic de edeas% Suntvrednic de osând% 0e rog îns%, )rea$unule 0at% Ceresc, iart%-m% şi e mine, ca e fiul cel ierdut, din evang1elie! Fie-3i mil% de mine şi de starea gro&av% în care am a4uns )rimeş-te-m%iar%şi în dragostea şi odi1na 0a +m$rac% sufletul meu cu 1ain% nou% şi m% leag% iar%şi de 0inecu inel nou, s% ot încee o viaţ% nou%, ca unul ce mort am fost şi-am înviat, ierdut am fost şim-am aflat!

Părintele Iosif Trifa @ Tâlcuirea vangDeliilor .uminicilor de peste anA

Aiua &nvierii este şi trebuie să fie şi ziua învierii sufletuluitău, ziua ieşirii tale din păcate.

duminică, C mai 201:

http://www.oasteadomnului.ro/parintele-iosif-trifa/

http://www.oasteadomnului.ro/categorie/talcuirea-evangheliilor-duminicilor-de-peste-an/

http://www.oasteadomnului.ro/2013/ziua-invierii-este-si-trebuie-sa-fie-si-ziua-invierii-sufletului-tau-ziua-iesirii-tale-din-pacate


http://www.oasteadomnului.ro/parintele-iosif-trifa/

http://www.oasteadomnului.ro/categorie/talcuirea-evangheliilor-duminicilor-de-peste-an/





#a înceut era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumne&eu şi Dumne&euera Cuvântul! /cesta era întru înceut la Dumne&eu! 0oate rin-tr-+nsul s-au f%cut şi f%r% de Dânsul nimic nu s-a f%cut, ce s-a f%cut!

+ntru Dânsul viaţa era, şi viaţa era lumina oamenilor! "i lumina întru întuneric luminea&% şiîntunericul e dânsa nu a curins-o!

Fost-a om trimis de la Dumne&eu numele lui era >oan! /cesta a venit sre m%rturie, ca s%m%rturiseasc% desre lumin%, ca toţi s% cread% rin l! u era acela #umina, ci ca s%

m%rturiseasc% desre #umin%!

Cuvântul era #umina cea adev%rat%, care luminea&% e tot omul ce vine în lume! +n lume era şiai S%i e Dânsul nu #-au rimit! >ar celor câţi #-au rimit e Dânsul le-a dat lor st%ânire ca s% se fac% fii ai lui Dumne&eu, adic% celor ce cred în umele #ui! Care nu din sânge, nici din oft%$%r$%teasc%, ci de la Dumne&eu s-au n%scut!

"i Cuvântul tru S-a f%cut şi S-a s%l%şluit întru noi! "i am v%&ut slava #ui, slav% ca a Pnuian%scut din 0at%l, lin de dar şi de adev%r!

>oan m%rturisea desre Dânsul şi striga, gr%ind: „/cesta era desre Care am &is: Cel ce du%

mine vine mai înainte de mine S-a f%cut, c% mai înainte de mine a fost! "i din linirea #ui noi toţiam luat dar, iar darul şi adev%rul rin >isus Qristos s-au f%cut5! 6v! de la >oan , -H=

!ceastă evan$>e#ie cuprinde în sine întrea$a istorie a mântuirii neamu#ui omenesc. *e aceeaîncepe cu vorbe#e @a început era "uvântu#, adică prin "uvânt a făcut *umne+eu #umea, darce# dintâi om, !dam, şi, cu e#, omenirea toată a că+ut din starea cea dintâi nemuritoare şi fără de păcat5 într-o stare de păcat, de moarte şi osândă.

=entru această omenire că+ută în osândă şi moarte, %-a făcut trup "uvântu# #ui *umne+eu şi %-a po$orât #a noi, %-a răsti$nit şi a murit pentru noi şi păcate#e noastre şi, prin această ertfă, ne-aiertat şi ne-a înviat prin învierea %a şi pe noi #a o nouă viaţă şi ne-a scos din osânda şi împărăţia

morţii şi a întunericu#ui.

*ar, pentru ca să dobândim această înviere şi mântuire, trebuie să-@ primim cu adevărat peHristos.

"ititoru#e, începutu# şi sfârşitu# mântuirii ta#e sunt vorbe#e Ei ce#or câţi @-au primit pe # adică pe Iisus5 #e-a dat #or putere să se facă fii ai #ui *umne+eu. Ei câţi @-au primit pe *ânsu# astaînseamnă să-@ primeşti şi tu pe Hristos ca pe un 'ântuitor a# tău, "are %-a născut, %-a răsti$nit, a

http://www.oasteadomnului.ro/2013/ziua-invierii-este-si-trebuie-sa-fie-si-ziua-invierii-sufletului-tau-ziua-iesirii-tale-din-pacate/04-inviereadomnului



murit şi a înviat pentru tine şi mântuirea ta suf#etească. !ceastă primire a #ui Hristos îţi dă şi ţiedar şi putere să învii şi tu cu #, să ieşi şi tu din starea ta cea păcătoasă şi să te faci fiu# #ui*umne+eu.

*ar să #uăm aminte van$>e#ia +ice Ei ce#or câţi @-au primit pe *ansu# #e-a dat #or putere să

se facă fii ai #ui *umne+eu. !sta înseamnă că nu toţi @-au primit pe Iisus şi daru# @ui.

!şa era pe vremea când umb#a Iisus pe pământ şi aşa e şi acum. @umină, ne spune van$>e#iacă este Iisus, @umina cea adevărată care #uminea+ă pe tot omu# ce vine în #ume. nsă osândaaceasta este că @umina a venit în #ume, dar oamenii iubiră mai mu#t întunericu# decât @uminaIn :, 135.

)iaţă, ne spune van$>e#ia că este Iisus u sunt înviera şi viaţa "ine crede în 'ine viu va fi,c>iar dacă va fi murit, a +is Iisus In 11, 2C5, dar nu toţi oamenii primesc această viaţă. =ăcătoşiicare nu vor să se îndrepte sunt nişte morţi care trăiesc numai cu trupu#, dar cu suf#etu# au muritde mu#t. Be spune van$>e#ia că vor #ua dar toţi cei care î# primesc pe Iisus, însă mu#ţi n-au

primit niciodată acest dar, pentru că nu @-au primit cu adevărat pe Iisus Hristos, 9iu# #ui*umne+eu, "e# "are %-a /ertfit pentru noi.

"ititoru#e Bu uita că începutu# şi sfârşitu# mântuirii ta#e sunt cuvinte#e Ei ce#or câţi @-au primit pe # #e-a dat #or dar şi putere să se facă fii ai #ui *umne+eu7 @-ai primit tu cu adevărat peIisus Hristos, ca să iei #umină din @umină, dar din *ar şi viaţă din )iaţă<

- Hristos a înviat? B devărat a înviat?

Crezi tu +ntr"adevăr că Eristos a +nviat ,i e viuF

n aceste vorbe este temeiu# vieţii noastre suf#eteşti. "ăci, dacă n-a înviat Hristos, +adarnică estecredinţa noastră, +icea !posto#u# =ave# I "or 1C, 1D5. *acă n-ar fi înviat Hristos, toată viaţanoastră s-ar fi sfârşit #a $roapa din cimitir. *ar Hristos a înviat şi cu s#ăvită învierea %a ne-atrecut şi pe noi din moarte #a viaţă şi de pe pământ #a cer.Hristos a înviat, aceasta este vestea de bucurie pe care o întărim prin răspunsu# !devărat aînviat.

u însă te întreb, iubite cititoru#e, cre+i tu cu adevărat în aceste cuvinte< ntăreşti tu şi cu purtări#e ta#e acest adevăr<

*acă tu cre+i că Iisus a înviat cu adevărat, atunci de ce trăieşti ca şi când # ar fi mort< *e ce

vorbeşti ca şi când # nu te-ar au+i< *e ce minţi ca şi cum # nu te-ar au+i< *e ce te mânii ca şicum # n-ar vedea< *e ce pi+muieşti şi $ândeşti rău despre a#tu#, de parcă # n-ar şti< *e ce tefăţăreşti şi vic#eneşti, ca şi cum # nu te-ar cunoaşte< *e ce drăcui, b#estemi, în/uri, bei, /ocicărţi, de parcă # nu te-ar au+i şi nu te-ar vedea<7

! crede cu adevărat în Iisus ce# înviat înseamnă, iubite cititoru#e, să mori şi tu faţă de păcatGa# 6, 1D5 şi să învii în Iisus Hristos ca o făptură nouă II "or C, 145.



*eci dacă aţi murit şi aţi înviat împreună cu Hristos ? +ice !posto#u# =ave# ? omorâţimădu#are#e voastre ce#e de pe pământ desfrănarea, patima, pofta cea rea, mânia, iuţimea, >u#a,întru care oarecănd vieţuiaţi. Bu $răiţi minciună, ci, de+brăcându-vă de omu# ce# vec>idimpreună cu fapte#e #ui, îmbrăcaţi-vă în ce# nou "o# :, 1-115.

"ititoru#e 8iua nvierii este şi trebuie să fie şi +iua învierii suf#etu#ui tău, +iua ieşirii ta#e din păcate. *eşteaptă-te ce# ce dormi în somnu# păcate#or5 şi te scoa#ă din morţi dintre cei morţicu suf#etu#5 f C, 1D5. Bumai când ai făcut acest #ucru vei înţe#e$e ce adevăr mare şi vei simţi ce bucurie mare se af#ă în cuvinte#e Hristos a înviat !devărat a înviat

Din învăţătura 0fântului 'oan ură de ur despre &nviere

*e este cineva creştin bun şi iubitor de *umne+eu să se îndu#cească de acest =ra+nic sfânt şi#uminat7

*e este cineva s#u$ă înţe#eaptă să intre întru bucuria *omnu#ui %ău. Intraţi toţi întru bucuria

*omnu#ui nostru. (o$aţii şi săracii împreună dănţuiţi. )ese#iţi-vă astă+i, masa este p#ină,ospătaţi-vă toţi Bimeni să nu iasă f#ămând. &oţi să vă îndu#ciţi de ospăţu# credinţei. Bimeni sănu se tân$uiască pentru păcate, căci iertarea din $roapă a răsărit.

Bimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a s#obo+it pe noi moartea 'ântuitoru#ui. Unde-ţi este,iadu#e, biruinţa< Unde îţi este, moarte, acu#<

nviat-a Hristos şi viaţa vieţuieşte. nviat-a Hristos şi nici un mort nu este în $roapă. "ăciHristos, scu#ându-%e din morţi, începătoru# ce#or adormiţi %-a făcut

0ă ne dezle=ăm în ziua Domnului din le=ăturile păcatului

duminică, J decembrie 201:

&uca !7 !:"!*

Mvan$>e#ia acestei duminici cuprinde minunea tămăduirii unei femei care purta, de optspre+eceani, o boa#ă cump#ită. (oa#a şi tămăduirea acestei femei conţin mu#tă învăţătură pentru noi şi deaceea vom cerceta cu de-amănuntu# să vedem cum s a întâmp#at minunea.

http://www.oasteadomnului.ro/2013/sa-ne-dezlegam-in-ziua-domnului-din-legaturile-pacatului

http://www.oasteadomnului.ro/2012/sa-ne-dezlegam-in-ziua-domnului-din-legaturile-pacatului/imagineca2a578q

http://www.oasteadomnului.ro/2013/sa-ne-dezlegam-in-ziua-domnului-din-legaturile-pacatului



=rin trei stări au trecut boa#a şi tămăduirea femeii. ntâia dată, ne spune van$>e#ia că avea, deoptspre+ece ani, du>u# neputinţeiM şi nu putea să se ridice nicidecumM. ! doua oară, ne spuneevan$>e#ia că Iisus a vă+ut-o şi %-a apropiat de ea. ndată după această apropiere şi întâ#nire afemeii cu Iisus, a urmat a treia stare scăparea şi tămăduirea femeii din cump#ita boa#ă.

%ă #uăm aminte că prin aceste trei stări trebuie să treacă şi mântuirea noastră suf#etească. ntâiadată, trebuie să ne dăm seama că starea noastră cea păcătoasă este tocmai ca starea cea dintâi afemeii din van$>e#ie. Ei nu putea să se ridice nicidecumM, ne spune evan$>e#ia despre femeiacea bo#navă. !sta-i şi starea omu#ui cuprins de patimi şi păcate nu se poate ridica din mocir#ă #ao viaţă mai curată şi mai bună. *e mu#te ori va fi cercat biata femeie în cei optspre+ece ani să seridice de /os, dar n-a putut. !şa şi păcătosu# fără a/utoru# 'ântuitoru#ui nu se poate ridica. 9ărăde 'ine nu puteţi face nimicM, +ice Iisus Ioan 1C, C5. 75 a #e$at-o satan de optspre+ece aniM,a +is Iisus despre femeia cea bo#navă. !şa este şi ce# cuprins de patimi#e ce#e re#e un #e$at desatan şi un rob a# #ui satan.

"ititoru#e *in starea ta cea păcătoasă numai o sin$ură ca#e de ieşire şi de scăpare este să te

apropii de 'ântuitoru# HristosF să ca+i înaintea 'ântuitoru#ui ca şi femeia din c>ipu# arătat în pa$ina dinainte. *espre femeia din van$>e#ie nu ni se spune mai de-aproape ce a făcut când %-aapropiat de ea 'ântuitoru# şi mântuirea, dar, de bună-seamă, femeia n-a stat în faţa #ui Iisus'ântuitoru# numai cu boa#a sa, ci a stat cu toată credinţa ei, cu toată încrederea ei în puterea şia/utoru# #ui IisusF a stat cu toate năde/di#e ei, cu toate #acrimi#e şi cu toate puteri#e ei suf#eteşti.!şa şi tu să ca+i înaintea #ui Hristos nu numai cu păcate#e ta#e, ci şi cu credinţa ta în ertfa @uicea %fântă şi atunci vei primi şi tu viaţă şi tămăduire.

;, ce du#ce a fost vestea ce i s-a spus femeii 75 te-ai s#obo+it de boa#a taM. &ot aşa o vestedu#ce şi p#ăcută #i se spune şi ce#or care s-au >otărât pentru Hristos şi @-au primit cu adevărat peHristos. Un scăpat dintr o boa#ă cump#ită de moarte, un e#iberat dintr-o robie cu #anţuri $re#e este

şi creştinu# ce# >otărât pentru Iisus Hristos şi van$>e#ia @ui.van$>e#ia ne spune că fariseii se mâniaserăM pe Iisus, pentru că o de+#e$ase din #e$ături#e #uisatan pe o femeie în +iua sâmbetei. !ceastă mustrare se aude şi a+i ori de câte ori cineva se>otărăşte să se de+#e$e din #anţuri#e păcatu#ui şi a#e diavo#u#ui. "itiţi, spre pi#dă, scrisoarea demai /os*omnu#e părinte Ei eu am iscă#it >otărârea să mă #as de beţie şi de suda#me, dar, de atunci, numai am pace şi >odină cu oamenii ăştia, că tot cârâie după mine că m-am făcut pocăit. Ei +ic căacuma-s mai trufaş, că nu stau cu ei în cârciumă de vorbă #a un pa>ar de rac>ie7 *ar eu şi maitare ţin #a %fânta (iserică de când m-am #ăsat de re#eM7

!dică vedeţi, un om s-a de+#e$at din #e$ături#e #ui satan, dar oamenii, ca şi fariseii dinevan$>e#ie, se ţin după e# cu mustrări şi bănuie#i. *uminica, după ce iese din biserică, omu# aînceput să nu mai mear$ă cu ei #a birt, ci se duce acasă şi citeşte ceva din (ib#ie şi din K@umina%ate#orL =ub#icaţie săptămâna#ă a# cărei redactor era, în vremea când a scris aceste tâ#cuiri,=ărinte#e Iosif &rifa5F şi aşa se de+#ea$ă mereu din #e$ături#e păcate#or. *ar, #a asta, oameniicârâieM după e#, ca şi fariseii din evan$>e#ie, că #ucrea+ăM în +iua duminicii şi nu mer$e să se>odineascăM şi să pră+nuiascăM cu ei +iua *omnu#ui7 #a crâşmă.



%ă #uăm aminte că şi pe noi ne mustră evan$>e#ia aceasta despre cum ţinem pra+nice#e.*uminici#e şi sărbători#e noastre sunt p#ine de a#er$ări, târ$uri, târ$uie#i, ne$ustorii, iar pe de a#tă parte ne odi>nim în e#e cu7 petreceri #a birt, cu /ocuri, cu minciuni, c#evetiri, fă#oşenii7!dică, în #oc să ne de+#e$ăm în +iua *omnu#ui din #e$ături#e păcatu#ui, mai tare ne #e$ăm.

Mu,cătura de ,arpe*octorii spun că moartea cea mai nesimţită şi cu dureri mai uşoare o au cei muşcaţi de şerpiveninoşi. "e# muşcat de şarpe veninos nu simte nici o a#t fe# de durere, decât atâta că î# apasă omo#eşea#ă şi un somnF un somn p#ăcut, un somn adânc, din care însă niciodată nu se mai tre+eşte.!şa este şi moartea cea suf#etească ce o face şarpe#e diavo#. Earpe#e-diavo# î# muşcă pe om cu fe#de fe# de otrăvuri du#ci de p#ăceri şi desfătări #umeşti. ;mu# nu simte moartea suf#etească.# cuprinde somnu# păcatu#ui, somnu# şi beţia p#ăceri#or şi a patimi#or #umeşti, din care nu se mai poate tre+i. %uf#etu# #ui moare în acest somn.

a masa marelui ospăţ mai este un loc şi pentru tine? şa e încă descisă.

duminică, 1C decembrie 201:

vA &uca 'I( !/")8

"ina din pi#da van$>e#iei este mpărăţia #ui *umne+eu, adică mântuirea noastră cea suf#etească prin ertfa 9iu#ui %ău, iar cei c>emaţiM care n-au vrut să mear$ă #a cină sunt creştinii cei cuprinşide vârte/u# treburi#or, ispite#or, patimi#or şi păcate#or #umii acesteia. van$>e#ia aceasta, cuadevărat, este parcă van$>e#ia vremuri#or şi a oameni#or de a+i, pentru că niciodată n-au fostnepăsarea şi ne$ri/a de mpărăţia #ui *umne+eu, de ce#e suf#eteşti, aşa de mari ca a+i.

"are să fie pricina acestui #ucru< Unii +ic că au uitat oamenii datorii#e ce #e au faţă de ce#esuf#eteştiM. u +ic că-i a#ta. Iisus a +is odată !semenea este mpărăţia #ui *umne+eu cu ocomoară ascunsă într-o ţarină, şi cine o af#ă îşi vinde tot ce are, ca să cumpere ţarinaM 'atei 1:,DD5. "ei mai mu#ţi creştini însă n-au af#at comoara suf#etească, daru#, puterea şi bucuria ce #e daucăutarea şi af#area mpărăţiei #ui *umne+eu şi de aceea nu-şi bat capu# cu ce#e suf#eteşti.

http://www.oasteadomnului.ro/2013/la-masa-marelui-ospat-mai-este-un-loc-si-pentru-tine-usa-e-inca-deschisa


http://www.oasteadomnului.ro/2012/la-masa-marelui-ospat-mai-este-un-loc-si-pentru-tine-usa-e-inca-deschisa/normal_wedfeast





Gustaţi şi vedeţi că bun este *omnu#M, +ice =sa#mistu#, dar puţini au $ustat şi au af#at bunătateasuf#etească ce este în "ina *omnu#uiM. "ine a af#at o dată daru#, puterea şi bucuria ce o dă"ina *omnu#uiM %f. "uminecătură5, ertfa 'ântuitoru#ui, ace#uia nu-i mai trebuie nici o predică despre datorii#eM ce #e are faţă de suf#et. &oate #e socotesc $unoaie, ca să-@ dobândesc pe HristosM, +icea !posto#u# =ave# 9i#ipeni :, J5. !cesta este credeu# ce#ui care a af#at comoara

mpărăţiei #ui *umne+eu.

"ititoru#e Bu cumva să cre+i că van$>e#ia te-ar mustra, pentru că îţi ai ţarina ta şi boii tăi şi#ucruri#e ta#e. Gri/a suf#etu#ui o #aşi în urma tuturor afaceri#or şi interese#or ta#e.

=entru asta te mustră van$>e#ia. n mi/#ocu# vieţii şi a# frământări#or noastre trebuie să stea"ina *omnu#uiM, mpărăţia #ui *umne+euF şi noi n avem #ucru# acesta. ntr-o a#tă pi#dă, Iisus a+is că mpărăţia #ui *umne+eu este asemenea unui a#uat pe care o femeie î# pune într-un vas defăină şi se dospeşte toată făina 'atei 1:, ::5. !şa, iubite cititoru#e, şi $ri/a de suf#et trebuie sădospească, să cop#eşească toate frământări#e şi a#er$ări#e noastre.

=oţi pune într-o oa#ă #a foc ce#e mai scumpe mâncăruri, dar dacă nu #e săre+i nu-s bune de nimic.!şa şi averea ta, banii tăi, a#er$ări#e ta#e, învăţătura ta trebuie sărate cu sarea $ri/ii şi în$ri/irii dece#e suf#eteşti, căci a#tcum nu ţi-s bune de nimic.

)eniţi, că, iată, $ata sunt toateM ? aşa c>ema s#u$a *omnu#ui din van$>e#ie. ;, ce adâncînţe#es suf#etesc este în aceste vorbe !şa ne c>eamă şi pe noi *omnu# )eniţi, că toate sunt $ata ? ne +ice şi nouă &ată# "eresc. &otu# am făcut pentru viaţa şi mântuirea voastră7 )eniţi, că e$ata ertfa 9iu#ui 'eu )eniţi, că v-am iertat prin ertfa 9iu#ui 'eu

)eniţi, că totu# e $ata7 ne +ice şi Iisus 'ântuitoru#. )eniţi, căci, iată, am suit Go#$ota7 )eniţi,că, iată, cuie#e au trecut prin mâini#e şi picioare#e 'e#e7 )eniţi, că su#iţa a străpuns coasta

'ea7 &otu# e $ata, toate am suferit pentru voi şi mântuirea voastră7 )eniţi şi #uaţi în dar viaRţă şi mântuire7

n c#ipe#e când Ei-a dat du>u# pe "rucea Go#$otei, 'ântuitoru# a stri$at cu $#as îna#t %ăvârşitu-s-aM. =rin acest cuvânt, 'ântuitoru# spunea că Ei-a împ#init c>emarea ce a avut-o în #ume."uvântu# săvârşitu-s-aM a fost un stri$ăt de biruinţă. 'ântuitoru# biruise toate ispite#e şi dureri#e.*iavo#u# era biruit. ertfa era $ata.

*ar, vai, acest stri$ăt pentru mu#ţi va fi un stri$ăt de pieire în 8iua udecăţii. ;, %cumpu# meu'ântuitor &u ne-ai #ăsat $ata ertfa mântuirii. ;spăţu# &ău este $ata7 masa e întinsă7 toateuşi#e sunt desc>ise7 din toate părţi#e s-aude c>emarea )eniţi, că toate sunt $ataM @uca 1D,

16-2D5. )eniţi, că, iată, cuie#e au săpat mâini#e şi picioare#e 'e#e7)eniţi, că su#iţa a împuns coasta 'ea7 )eniţi, că totu# e $ata nsă, vai, cei mai mu#ţi nu vor săintre şi să $uste din "ina mântuirii. "ei mai mu#ţi îşi sfârşesc viaţa cu pieire suf#etească, trăiesc oviaţă c>e#tuită în +adar. ;, ce osândă îi aşteaptă

)eniţi, că, iată, $ata sunt toateM !u+i tu, dra$ă cititoru#e, şi ascu#ţi tu această c>emare du#ce demântuire< Grăbeşte, dra$ă frate, $răbeşte să intri #a cina mântuirii. @a masa mare#ui ospăţ mai



este un #oc şi pentru tine Uşa e încă desc>isă. Intră şi tu, dra$ă suf#ete, intră numaidecât, intrăa+i, căci mâine poate fi prea târ+iu %e va înc>ide uşa şi tu vei rămâne afară, în pieire veşnică.

1le>andru Macedon ,i +n%elep%ii din Persia

"ând purta odinioară !#eOandru 'acedon ră+boaie să cucerească #umea şi să cuprindă bo$ăţii,au+ise în =ersia de nişte fi#o+ofi mari ai #ocuri#or de pe aco#o. !ducându-i înaintea sa, #e +ise

? "ereţi de #a mine orice şi vă voi da. ? %ă ne dai, împărate, viaţă fără de moarte aici pe pământ $răiră fi#o+ofii. ? !ţi cerut o nebunie, $răi împăratu#, căci oare cine dintre oamenii pământu#ui ar putea scăpa demoarte<7 )ă credeam nişte fi#o+ofi vestiţi, dar acuma văd că sunteţi nişte nebuni7 ? !poi, dacă nimeni nu poate scăpa de moarte, $răiră fi#o+ofii, ne #uăm voie să te întrebăm căoare şi tu vei muri cândva< ? !sta-i si$ur, răspunse împăratu#. ? !poi dacă asta-i si$ur, $răiră mai departe fi#o+ofii, tu de ce trăieşti aşa ca şi când n-ai muri

niciodată<7 *e ce nu-ţi mai a/un$ împărăţii#e, comori#e, averi#e, pră+i#e şi bunătăţi#e pământeşti<7

mpăratu# înţe#ese atunci nebuniaM fi#o+ofi#or şi p#ecă în$ândurat.

;, de am înţe#e$e şi noi această istorioară, căci şi noi ştim că vom muri, dar trăim aşa ca şi cândn-am muri niciodată

GMai ave%i vreme0…

; poveste spune că %caraosc>i, mai-mare#e draci#or, a ţinut sfat cu diavo#ii despre cum ar câşti$a

mai mu#te suf#ete printre oameni. n mu#te fe#uri au început a se ocoşi diavo#ii.Unii +iceau %ă #e şoptim oameni#or că nu este *umne+eu, nici suf#et, nici rai, nici iad7 *ar %caraosc>i a primit sfatu# unui drac care +icea %ă #e spunem oameni#or că este *umne+eu, esterai şi iad, dar să #e şoptim mereu mai aveţi vreme, oameni buni, pentru ace#e treburiM7

Ei, de atunci, dracii câşti$ă ce#e mai mu#te suf#ete, şoptind mereu oameni#or înşe#ăciunea că pentru ce#e suf#eteşti mai au vreme.

ntr-o carte bătrână am af#at această poveste şi am pus-o aici, în cartea aceasta, ca tot omu# săînţe#ea$ă şi să priceapă că diavo#u# e ace#a care şopteşte mereu oameni#or să-şi tot amâne din an

în an $ri/a de suf#et şi întoarcerea #a *umne+eu.

Crăciunul trebuie să fie un praznic al milostivirii faţă de ceisăraci

http://www.oasteadomnului.ro/2013/craciunul-trebuie-sa-fie-un-praznic-al-milostivirii-fata-de-cei-saraci






duminică, 22 decembrie 201:

Duminica dinaintea aşterii Domnului vA Matei I !")

van$>e#ia din această duminică cuprinde "artea Beamu#ui #ui Iisus. !ceastă carte arată că atrebuit o anumită pre$ătire, #un$ă de veacuri între$i, pentru primirea #ui Iisus Hristos.

Ei pra+nice#e ce#e mari trebuie aşteptate cu pre$ătiri suf#eteşti, pentru că fiecare pra+nic înc>ipuie

o #ucrare şi un dar a# 'ântuitoru#ui Hristos pentru mântuirea noastră, iar daru# pra+nicu#ui trebuieînţe#es şi primit cu fo#os suf#etesc.

"u pre$ătire suf#etească trebuie să aşteptăm şi "răciunu#, Başterea *omnu#ui.

n anii trecuţi, o $a+etă de #a (ucureşti a pus un premiu, adică o întrecere, de o mie #ei pentruacei care vor scrie ce# mai frumos artico# pentru număru# de "răciun a# $a+etei. !utoru#artico#u#ui premiat a scris şi următoare#e despre "răciunu# din vremuri#e noastre

!şa cum se pră+nuieşte astă+i "răciunu#, eu socot ? +icea scriitoru# ? că este mai mu#t un pra+nic pă$ân decât unu# creştin. "u săptămâni înainte încep oamenii să facă pre$ătiri de

mâncăruri, de >aine şi băuturi pentru sărbători#e Başterii, iar în săptămâna din urmă nu maiîncapi de mu#ţimea oameni#or care strân$ carne, untură, băutură, $răsime pentru serbarea=ra+nicu#ui. 9iecare om, bo$at sau sărac, ţine să aibă K"răciun $rasL şi să tra$ă un c>ef bun de%ărbători.

KUnde să c>efuim #a %ărbători<L !şa este în$ri/orarea de "răciun a ce#or mai mu#ţi oameni.

u nu sunt preot ? scria mai departe ace# scriitor care este avocat5 ? dar am părerea şi credinţacă a#tfe# de c>emări are =ra+nicu# Başterii *omnu#ui şi a#t fe# a fost pră+nuit #a începuturi#ecreştinismu#ui7

"e# care a scris aceste păreri despre pră+nuirea "răciunu#ui de a+i a avut toată dreptatea, pentrucă bucurii#e şi desfătări#e ce#e #umeşti au astupat şi au acoperit cu totu# bucurii#e ce#e suf#eteşti pecare #e aduce Başterea *omnu#ui şi pe care trebuie să #e simţim #a Başterea *omnu#ui.

!sta nu e bine, pentru că bucuria cea adevărată a Başterii nu o aduce porcu#, nici $răsimea, nicimâncarea, nici băutura, ci o aduce vestea cea mai bună a sosirii unui 'ântuitor a# tău, "are %e po$oară din cer pentru tine, pentru păcate#e ta#e, pentru iertarea ta, pentru iubirea ta şi mântuireata.

http://www.oasteadomnului.ro/2012/craciunul-trebuie-sa-fie-un-praznic-al-milostivirii-fata-de-cei-saraci/98283_arborele-lui-iesei



">ipu# de #a pa$. D1C este de învăţătură despre cum trebuie să aşteptăm Başterea *omnu#ui. "umare p#ân$ere a ieşit !dam şi va din ai după ce i-a înşe#at şarpe#e-diavo#. *ar *umne+eu i-amân$âiat, în durerea #or, cu fă$ăduinţa unui 'ântuitor, "are va +drobi capu# şarpe#ui.

)estea cea bună a sosirii acestui 'ântuitor o aduce Başterea *omnu#ui.

*ar acest 'ântuitor n-a venit numai pentru păcatu# #ui !dam şi a# #umii, ci a venit şi pentrumine şi pentru tine, cititoru#e. Ei tu eşti un !dam pe care păcatu# te-a scos din raiu# ascu#tării de*umne+eu. &u trebuie să-ţi dai seama despre starea păcătoasă în care te af#i. &rebuie să-ţi daiseama că eşti bo#nav şi să doreşti după doctor. &rebuie să-ţi dai seama că eşti pierdut şi numai un'ântuitor te poate scăpa din pieire suf#etească.

!cest 'ântuitor ţi-@ aduce Başterea *omnu#ui. *oru#, dorinţa şi aşteptarea acestui 'ântuitor sunt pre$ătirea cea adevărată pentru Başterea *omnu#ui.

Crăciunul trebuie să fie un praznic al milostivirii faţă de cei săraci

; istorie vec>e ne spune că de #a ăsărit a mai p#ecat un crai în afară de cei trei5 să-@ af#e peHristos.

!rtaban î# c>ema pe acest a# patru#ea crai şi a p#ecat şi e# cu aur mu#t să-@ af#e pe =runcu# Iisus.*ar, în ca#ea #ui, a întâ#nit oameni f#ămân+i, necă/iţi, săraci, bo#navi şi, făcându-i-se mi#ă de ei,#e-a tot dat din aur până când, apropiindu-se de )if#eem, s-a tre+it că nu mai are nimic.

Ei s-a întristat foarte !rtaban, dar, în somn, i s-a arătat Iisus şi i-a +is Bu te întrista, !rtabane,căci, amin +ic ţie, tu '-ai af#at cu adevărat pe 'ine

%e apropie "răciunu# )rei să-@ af#i şi tu, cititoru#e, pe =runcu# Iisus şi să I te înc>ini @ui< )rei să pră+nuieşti cu adevărat Başterea *omnu#ui< Intră atunci cu a/utor în casa ce#ui sărac, necă/it, bo#nav, căci # a +is ;rice aţi făcut unuia dintre aceşti mai mici, 'ie 'i-aţi făcut 't 2C, D05.

"e# ce %e va naşte peste câteva +i#e în ies#ea )if#eemu#ui este pi#da cea mai măreaţă despre cumtrebuie să ne coborâm şi noi între cei săraci.

n )if#eemu# Iudeii erau şi pa#ate, case frumoase destu#e, dar Iisus %-a po$orât din #umina"eru#ui într-o peşteră rece şi întunecoasă.

*in #umea în$eri#or %-a po$orât între păstorii cei săraci şi necă/iţi, pentru ca să ne arate că şi noi

datori suntem să ne coborâm cu #umină şi a/utor în traiu# ce#or săraci şi necă/iţi.Ei, mai a#es, în aceste vremuri de cump#ită scumpete, să nu uităm dra$ostea şi mi#a faţă de ceisăraci.

ă+boiu# a #ăsat atâţia săraci, atâtea răni şi atâţia orfani. Bu au+iţi cum răsună a+i, mai duios caoricând, co#inda #or



„#a casa de om s%racS-a g%tat f%ina-n sac, *oş Cr%ciun, *oş Cr%ciun5B

"e "răciun vor avea aceşti săraci< Ei ce #ucru creştinesc ar fi ace#a ca unii să se îmbete, iar a#ţii

să rabde foame I "or 11, 215 de "răciun<

Başterea *omnu#ui este, şi trebuie să fie, pra+nicu# mi#ei şi a# mi#ostivirii faţă de cei săraci.

n fiecare sat să se af#e un om a# mi#ei, un om a# *omnu#ui care să umb#e din casă în casă şi săstrân$ă daruri de "răciun pentru cei care n-au "răciun.

>%ântuitorule Doamne, intră şi în peştera sufletului meu?E

#uni, 2: decembrie 201:

;, ce minunată este evan$>e#ia ce cuprinde istoria Başterii *omnu#ui

"rucea şi =eştera vor rămâne până #a sfârşitu# veacu#ui ce#e mai îna#te semne de dra$ostecerească şi de învăţătură suf#etească pentru noi, oamenii de pe pământ. )eniţi să a#er$ăm şi noicu păstorii #a peştera )if#eemu#ui7

)eniţi să vedem şi să învăţăm că pentru noi şi mântuirea noastră %e naşte a+i 9iu# #ui *umne+euîn peştera )if#eemu#ui

>at%-#, &ace în umilire dr%g%laşul )runc >isus"i ne-aduce mântuire, co$orându-Se de Sus! l la iesle ne c1eam% şi ne-nvaţ% s%-# urm%m!

/le Sale mâinişoare le întinde c%tre noi"i-ale Sale $u&işoare astfel nou% ne gr%iesc:„)ace vou%, ace vou% +n iu$ire s% tr%iţiB(oi de ce v% tot urâţi2

)entru-a voastr% mântuire u *-am ogorât aiciB(oi de ce nu *% iu$iţi2 (oi de ce nu v% iu$iţi2

http://www.oasteadomnului.ro/2013/%E2%80%9Emantuitorule-doamne-intra-si-in-pestera-sufletului-meu%E2%80%9C

http://www.oasteadomnului.ro/2011/%E2%80%9Emantuitorule-doamne-intra-si-in-pestera-sufletului-meu%E2%80%9C/nasterea-pruncului-iisus-model-de-smerenie_2

http://www.oasteadomnului.ro/2013/%E2%80%9Emantuitorule-doamne-intra-si-in-pestera-sufletului-meu%E2%80%9C



>at% u cum *-am smerit, într-un gra4d *-am ogorâtB(oi de ce v% tot trufiţi2 (oi de ce nu v% smeriţi2J

"opi#u# %fânt din peştera )if#eemu#ui ne învaţă să ne iubim aşa cum şi # ne-a iubit, să nesmerim aşa cum # %-a smerit, pentru ca să ne mântuim suf#etu#, căci # pentru aceasta a venit în

#ume. Ei încă mu#te a#te#e ne învaţă peştera )if#eemu#ui. Başterea *omnu#ui trebuie să ne fie mai departe un pra+nic a# suf#etu#ui nostru, trebuie să fie onaştere şi renaştere pentru suf#etu# nostru. 'ântuitoru# nu %-a născut numai în peştera din)if#eem, ci # trebuie să %e nască şi în suf#etu# fiecărui creştin. Istoria şi minunea Başterii*omnu#ui din peştera )if#eemu#ui n-a/un$ nimic şi nu preţuiesc nimic pentru mine şi pentru tine,dra$ă cititoru#e, dacă 'ântuitoru# nu %e naşte şi în peştera suf#etu#ui nostru.

*acă Hristos în tine nu %-a născut ? scrie un %fânt =ărinte ? atunci să ştii că pe vecii veci#or tueşti pierdutM.

!ceastă naştere se înţe#e$e aşa trebuie să-@ #aşi pe *omnu# să intre în inima ta, în viaţa ta, în

$ânduri#e ta#e, în vorbe#e şi în purtări#e ta#e. %ă-@ #aşi pe # să %e facă %tăpân, =oruncitor şimpărat în casa suf#etu#ui tău şi să trăieşti o viaţă cu #. =entru asta nu se cere a#tceva decât săaf#i, să simţi întunericu# în care trăieşti şi să stri$i cu #acrimi din adâncu# suf#etu#ui tău'ântuitoru#e *oamne, intră şi în peştera suf#etu#ui meuM $reşită acea părere că trebuie maiîntâi să te faci mai bun şi mai curat ca să-@ poţi primi pe *omnu#.

=e *omnu# trebuie să-@ primeşti aşa cum eşti, p#in de răutate. Iisus %-a născut într-o peşteră p#inăde întuneric. n )if#eemu# Iudeii erau şi case destu#e, dar 'ântuitoru# Ei-a a#es peştera cea p#inăde dobitoace. ;, ce înţe#es adânc este în acest #ucru Iisus 'ântuitoru# caută şi a+i tocmai astfe#de peşteri suf#eteşti să %e nască în e#e.

;ricât de păcătos ai fi tu, oricât de mu#t ţi s-ar fi făcut viaţa ta cea suf#etească o peşteră p#ină deîntuneric, de necurăţenie şi de dobitoceşti patimi, af#ă, dra$ă frate, că Iisus, "opi#u# %fânt, vrea să%e nască în această peşteră a suf#etu#ui tău. ntr-un $ra/d de vite %-a po$orât Iisus să %e nască,dar, o, ce minunată sc>imbare s-a făcut în acest $ra/d îndată ce %-a născut Iisus în e# *eodată s-aump#ut de #umină cerească, de cântecu# în$eri#or şi de daruri#e păstori#or şi a#e ma$i#or. "eru# şi pământu# s-au minunat şi s-au bucurat despre ce s-a întâmp#at într-un $ra/d de vite.

!ceastă minune se petrece, dra$ă cititoru#e, şi într-o peşteră suf#etească care # primeşte pe*omnu# Iisus şi în care %e po$oară Iisus, 9iu# #ui *umne+eu. ;, ce minune se întâmp#ă când # primeşti cu adevărat pe *omnu# şi # #aşi să intre în viaRţa ta !tunci, dintr-o dată, peşterasuf#etească ţi se ump#e de #umină şi ceru# şi pământu# se bucură de sc>imbarea şi de mântuirea

suf#etu#ui tău.n #umina Başterii *omnu#ui, în #umina ste#ei din )if#eem trebuie să ţi se sc>imbe viaţa şi purtări#e aşa cum s-a sc>imbat %au# în #umina ce i s-a arătat pe drumu# *amascu#ui. &rei+eci şidoi de ani trecuse %au# în sus şi în /os pe #ân$ă )if#eem, dar acest #oc n-a însemnat pentru e#nimic până n-a af#at pe *omnu# în #umina din drumu# *amascu#ui. %unt şi a+i destui creştini careo viaţă întrea$ă trec dintr-un "răciun într-a#tu# fără nici o sc>imbare suf#etească, pentru că#umina Başterii n-a pătruns în peştera suf#etu#ui #or.





#a pocăinţă, #a o sc>imbare a vieţii, #a o viaţă nouă. Ioan câşti$a suf#ete prin pi#da vieţii sa#e.nsăşi viaţa #ui era o predică de înfrânare şi de viaţă pusă cu totu# în s#u/ba *omnu#ui.

=redica şi viaţa #ui Ioan arată şi a+i ca#ea spre 'ântuitoru#. Ioan e şi a+i $#asu# ce#ui ce stri$ă ?a+i, mai tare ca oricând ? în pustia acestei vieţi =ocăiţi-vă de păcate#e voastre, căci 'ântuitoru#

şi daru# mântuirii au venit de mu#t. Ioan e şi a+i o predică de mustrare -a+i, mai aspră ca oricând ? pentru cei care se îmbuibă în mâncăruri, în petreceri, în fă#ii şi beţii.

=redica #ui Ioan e şi a+i o pi#dă că adevăru# creştin trebuie spus fără cruţare, aşa cum #-a spus e#farisei#or şi #ui Irod-împăratu#,c>iar cu preţu# vieţii.'inunate au fost predica #ui Ioan şi bote+u# #ui,dar totuşi predica şi bote+u# #ui au fost numai o pre$ătire pentru "e# "e a venit să bote+e cu *u> %fânt şi cu foc. !cest bote+ s-a po$orât pesteIisus în râu# Iordanu#ui.

=rin daru# bote+u#ui din râu# Iordan, 'ântuitoru# a spă#at păcatu# strămoşesc şi a înnoit omenirea prin apă şi prin *u>. !cest dar a# înnoirii şi a# naşterii din nou a trecut apoi asupra fiecărui om.

=rin daru# (ote+u#ui, fiecare om se spa#ă de păcatu# strămoşesc şi se naşte a doua oară pentrumpărăţia #ui *umne+eu.

'are taină este %fântu# (ote+ "ând se botea+ă pruncii,#i se un$ cu pecetea daru#ui *u>u#ui%fânt fruntea,$ura, oc>ii, urec>i#e,mâini#e, pieptu# şi picioare#e.!sta înseamnă că ce# născut din nou,prin &aina (ote+u#ui, trebuie să-şi pună în s#u/ba *omnu#uişi în ascu#tare de *omnu# mintea, $raiu#, oc>ii, urec>i#e, mâini#e, inima, picioare#e, adică toatăviaţa şi purtări#e #ui. "e bine ar fi să fie aşa *ar cei mai mu#ţi oameni, după ce cresc mari, părăsesc daru# şi puterea *u>u#ui %fânt şi s#u/esc păcate#or, de aceea nu se văd în viaţa #orroade#e *u>u#ui iubirea, pacea, înde#un$ă-răbdarea, bunătatea, credinţa, b#ândeţea,înfrânarea7 Ga# C, 225, ci se văd roade#e trupu#ui pi+me#e, ucideri#e, beţii#e, ospeţe#e ce#e cu

cântece şi a#te asemenea acestora Ga# C, 215.*acă daru# (ote+u#ui ne-a făcut fiii #ui *umne+eu, apoi şi trebuie să trăim ca fii ai #ui*umne+eu şi ca fraţi #ao#a#tă.

*acă daru# %f. (ote+ face din corpu# nostru casa *u>u#ui %fânt I "or 6, 135, apoi şi trebuie sătrăim în *u>u# #ui *umne+eu. *acă #a (ote+ ne #epădăm de satan şi de toate #ucruri#e #ui, apoisă şi trăim această viaţă.

n cartea 9apte#e !posto#i#or, #a cap. 13, se spune că !posto#u# =ave#, sosind #a fes, a af#at peunii învăţăcei care erau bote+aţi numai cu bote+u# cu apă a# #ui Ioan.@uat-aţi *u> %fânt<, i-a întrebat =ave#. Bici n-am au+it că este *u> %fânt, răspunseră cei

bote+aţi 13, 1-65."ei mai mu#ţi creştini sunt parcă şi a+i ca acei din fes rămaşi numai #a bote+u# cu apă, căcifocu# şi puterea *u>u#ui %fânt #ipsesc cu totu# din viaţa şi purtări#e #or. &aina cea mare a%fântu#ui (ote+ aceasta este să trăieşti o viaţă aprinsă, cuprinsă şi cârmuită de daru# *u>u#ui%fânt.



*ra$ă cititoru#e =e #ân$ă bote+u# ce-# primim în braţe#e naşi#or, şi noi trebuie să ne încreştinăm, prin căinţă, prin întoarcerea către *umne+eu, prin renaştere suf#etească.=e #ân$ă bote+u# din braţe#e naşi#or, noi trebuie să trecem mereu prin focu# şi bote+u# ce# curăţitor de păcate a# *u>u#ui %fânt şi să ne spă#ăm mereu în ape#e credinţei şi în #acrimi#e căinţei. !cestaeste bote+u# pe care î# cerem când ne ru$ăm cu =sa#mistu# %tropi-mă-vei cu isop şi mai vârtos

decât +ăpada mă voi a#bi7 inimă curată +ideşte întru mine, *umne+eu#e7 !cesta este bote+u#suf#etesc şi aceasta este apa cea curăţitoare despre care aşa de frumos spun cetanii#e de #a pra+nicu# (ote+u#ui !şa $răieşte *omnu# "ei însetaţi veniţi #a ape şi beţi fără de ar$int şi fără preţ 75 !cestea +ice *omnu# %pă#aţi-vă şi vă curăţiţi7 scoateţi vic#eşu$uri#e din inimi#evoastre. =ărăsiţi-vă răutăţi#e voastre, învăţaţi-vă a face bine "ăutaţi /udecata, i+băviţi pe ceinăpăstuiţi, faceţi dreptate văduvei şi săracu#ui 75 Ei atunci, de vor fi păcate#e voastre camo>orâciunea, ca +ăpada #e voi a#biF şi de vor fi ca roşa#a, ca #âna #e voi a#bi Is 1, 165. !ceastaeste &aina cea mare a (ote+u#ui curăţirea de păcate şi înnoirea vieţii.

pa şi focul lui 'lie

=roorocu# I#ie, când s-a suit pe munte să descopere pe preoţii cei mincinoşi ai #ui (aa#, a turnat peste /ertfă de trei ori apă şi apoi s-a ru$at pentru focu# din cer, care s-a po$orât şi a aprins /ertfa.

!ceastă /ertfă a înc>ipuit şi înc>ipuie &aina cea mare a %fântu#ui (ote+. !pa şi focu# fac şi astă+i(ot+u# ce# adevărat apa î# spa#ă pe om, şi focu# *u>u#ui %fânt î# aprinde pentru Hristos.

a "otezul Domnului

@a (ote+u# *omnu#ui, *u>u# în c>ip de porumb %-a arătat. (ote+u# *omnu#ui este şi pra+nicu#*u>u#ui %fânt. "âţi însă cunosc cu adevărat pe *umne+eu-*u>u# %fânt< &răim un creştinism ceşi-a pierdut puterea, tocmai fiindcă #ipseşte din e# porumbe#u# *u>u#ui %fânt.

"red oamenii într-un *umne+eu, ştiu cum %-a născut şi cum a murit Iisus Hristos, dar n-au pe*u>u# %fânt prin "are se revarsă în #ume şi în suf#ete daruri#e ceru#ui de %us. )oi spune oasemănare.

%oare#e ne dă #umină, că#dură şi viaţă. 9ără daruri#e #ui, pământu# şi oamenii s-ar prăpădi. *aracest dar a# soare#ui ni se dă nouă prin atmosferă. =ământu# e încon/urat de un strat de aer de J-3mii de Si#ometri. !cest strat de aer, această atmosferă, preface ra+e#e soare#ui în că#dură, #uminăşi viaţă. !tmosfera restrân$e ra+e#e soare#ui şi #e preface în #umină şi că#dură potrivită.!tmosfera ne dă şi p#oaia cea binefăcătoare. 9ără de această atmosferă n-ar putea trăi pe pământnici un vierme şi nici un fir de iarbă. *acă n-ar fi stratu# de aer, +iua soare#e ar arde tot, iar

noaptea ar în$>eţa tot. =ământu# nostru ar fi o #ume pustie şi fără viaţă, aşa cum e #una.%unt p#anete care n-au atmosferă. %pun astronomii că ce#e mai mu#te p#anete n-au atmosferă. #esunt nişte #umi pustii şi fără viaţă. %oare#e #uminea+ă şi pentru e#e, dar n-au atmosferă care să #e prefacă acest dar în viaţă.

"e minunată icoană este această rânduia#ă a firii şi pentru rânduia#ă cea tainică a mântuiriisuf#etu#ui



)%rintele >osif 0rifa din J0âlcuirea vang1eliilor dumunicilor de este an5

E0ă luăm aminte că această evan=elie se petrece şi aziprintre noi şi sub ocii noştri. E

sâmbătă, 11 ianuarie 201D

„+n vremea aceea, au&ind >isus c% >oan a fost rins, S-a dus în Galileea şi, l%sând a&aretul, avenit şi a locuit în Caernaum, lâng% mare, în 1otarele Za$ulonului şi ale eftalimului! Ca s% se lineasc% ceea ce s-a &is rin >saia, roorocul, care &ice: )%mântul Za$ulonului şi %mântul eftalimului, sre mare, dincolo de >ordan, Galileea neamurilor norodul cel ce şedea întruîntuneric a v%&ut lumin% mare, şi celor ce şedeau în latura şi în um$ra morţii lumin% a r%s%ritlor! De atunci a înceut >isus a roov%dui şi a &ice: )oc%iţi-v%, c% s-a aroiat +m%r%ţiaCerurilor5 6*atei ;, 7-H=

van$>e#ia de duminică, de după (ote+, e puţin cunoscută şi ar trebui să o cunoască tot omu#,căci cuprinde o adâncă învăţătură suf#etească.

van$>e#ia aceasta ne spune numai pe scurt că a ieşit Iisus din Ba+aret, patria @ui, dar nu spunede ce şi cum a ieşit. !ceste amănunte #e af#ăm dintr-o a#tă evan$>e#ie, de #a @ucaF citiţi aceastăevan$>e#ie #a @uca, în cap. D, vers. 16-:25.

n această evan$>e#ie se spune pe #ar$ cum a început Iisus să înveţe şi în ţara @ui şi toţi î#mărturiseau pe # şi se mirau de cuvinte#e daru#ui care ieşeau din $ura @ui, dar când a început a-i mustra pentru păcate s-au ump#ut toţi de mânie şi, scu#ându-se, @-au scos pe # afară dincetate.

%ă #uăm aminte că această evan$>e#ie se petrece şi a+i printre noi şi sub oc>ii noştri.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/sa-luam-aminte-ca-aceasta-evanghelie-se-petrece-si-azi-printre-noi-si-sub-ochii-nostri






Boi ne mirăm de na+arinenii cei nebuni care @-au scos pe Iisus din cetatea #or şi @-au a#un$at cu pietre, dar tot aşa facem şi noi când, cu păcate#e şi fărăde#e$i#e noastre, # a#un$ăm pe Iisus dintrenoi şi din >otare#e vieţii noastre.

Iisus 'ântuitoru# rămâne şi #ocuieşte numai aco#o unde este iubire, pace şi viaţă curată între

oameni şi prin case#e #or.

"ând noi stăruim în păcate şi fărăde#e$i, # a#un$ăm pe 'ântuitoru# din cetatea vieţii noastre.

n mu#te #ocuri şi în mu#te fe#uri şi c>ipuri se poate vedea şi a+i evan$>e#ia de mai sus. u amvă+ut-o şi ieri în piaţa %ibiu#ui. ra marţi, +i de târ$, şi un om beat stri$a şi în/ura de ce#e sfinte,de te #uau fiorii.

'i s-a părut atunci că înaintea acestui om mer$ea 'ântuitoru# şi e# # a#un$a cu pietre, aşa cumse vede în ima$inea de #a pa$ina 20.

*a, da, iubite cititoru#e, toţi suduitorii sunt în c>ipu# oameni#or din evan$>e#ie, care aruncă cu pietre după 'ântuitoru#, după *umne+eu, "are #e-a dat viaţa.Ei nu numai suduitorii sunt aşa, ci toţi desfrânaţii, pi+muitorii, înşe#ătorii etc. # a#un$ă pe'ântuitoru# cu pietre#e păcate#or. &ot ca pe vremea evan$>e#iei, aşa e a#un$at Iisus din viaţaomu#ui, din viaţa oameni#or, din viaţa sate#or şi din viaţa oraşe#or."ercetaţi şi veţi af#a viaţa sate#or încărcată cu vra/be,împerec>eri şi a#te păcate, în semnu# căIisus e a#un$at de aco#oF cercetaţi viaţa oraşe#or şi #e veţi af#a în c>ipu# %odomei şi Gomorei.

"ercetaţi în po#itică şi veţi af#a că Iisus a fost a#un$at de mu#t şi de aco#o.;, 'ântuitoru#e *oamne &u eşti şi a+i un om fără de patrie şi fără de ţară&u eşti şi a+i un a#un$at şi fu$ărit din >otare#e suf#eteşti a#e oameni#or şi popoare#or de a+i

=e Iisus @-au a#un$at na+arinenii pentru că #e-a mustrat păcate#e. "am aşa e şi a+i. @e p#aceoameni#or "uvântu# #ui *umne+eu, dar din starea #or păcătoasă să nu-i scorneşti şi de scăderi#e#or să nu te prea atin$i.

"ând eram preot nou #a sat, mi-aduc aminte că, odată, am predicat pentru 8iua *omnu#ui şi amspus oameni#or că nu se cade să facă în duminici /ocuri şi petreceri.! doua +i tot satu# era în capu# meu, cu vorbe#e *aT ce vrea popa ăsta< Boi aşa ne-am tre+it din bătrâni cu /oc şi petrecere duminica7 *aT e# vrea să ne strice datini#e noastre<7 !dică #e p#ăcea oameni#or o predică din aceea care să nu #e strice datini#e.

*ra$ă cititoru#eu te întreb, # ai tu pe *omnu# Iisus în cetatea vieţii ta#e sau @-ai a#un$at cufărăde#e$i#e ta#e<

ntr-un #oc, ne spune o van$>e#ie că Iisus a p#âns asupra cetăţii Ierusa#imu#ui @c 13, D15, pentrucă nu-@ primise pe #. &ot aşa p#ân$e şi a+i 'ântuitoru# pentru cetatea vieţii ta#e că nu vrei să-@ primeşti pe #.



!u+i tu, dra$ă cititoru#e, Iisus p#ân$e pentru tine şi pentru mântuirea ta şi tu nu te înf#ori< Ei tutot în păcate<7

n rămăşa=!

ntr-un sat, trăia odată un om foarte suduitor. @a toată vorba în/ura de ce#e sfinte. "e#or ce-#ru$au să #ase >u#a de ce#e sfinte, #e spunea că nu se poate de+băra de acest nărav.

ntr-o dimineaţă, un creştin cu râvnă pentru îndreptarea deaproape#ui s-apropie de suduitor,scoate din pun$ă un $a#ben şi, arătându-i-#, +ice 9rate dra$ă, dacă te vei putea răbda să nu în/uria+i toată +iua, iată aici, acest $a#ben va fi a# tău. ">emară şi martori, şi rămăşa$u# se făcu.%uduitoru# se răbda.

'ai târ+iu, prietenii #ui începură a-# necă/i, doar va pierde $a#benu#. %uduitoru# se înfuria, însăcreştinu# ce pusese rămăşa$u# îi arăta mereu $a#benu#, şi suduitoru#, vă+ându-# cum stră#uceşte,iar se domo#ea.

ăbdă toată +iua şi seara câşti$ă $a#benu#. "ând i #-a dat, creştinu# care pusese acest rămăşa$ îi+ise )e+i, dra$ă frate, pentru un $a#ben te-ai putut răbda să nu sudui, dar pentru (unu#*umne+eu ba. Iată, ai a/uns să preţuieşti mai mu#t un $a#ben netrebnic decât pe *umne+eu,9ăcătoru# tău.

&ată# "eresc a stat mereu în faţa ta şi te-a ru$at să nu-@ >u#eşti prin suda#măF pe *umne+eu n-aivrut să-@ ascu#ţi, însă pe acest $a#ben #-ai putut ascu#ta. @asă-te, frate dra$ă, #asă-te de suda#mă,căci a#tcum, acest $a#ben va sta în 8iua udecăţii ca ce# mai mare pârâş în contra ta şi a suf#etu#uitău.

!ceastă întâmp#are şi aceste vorbe #-au înfiorat atât de mu#t pe suduitor încât din acea c#ipă n-amai suduit.

Cămila îşi tulbură apa!

"ând am fost #a Ierusa#im, în ţara cămi#ei, am vă+ut un nărav ciudat ce-# are cămi#a. "ând a/un$e#a atare apă #impede, o tu#bură îndată şi apoi bea din ea. !m căutat să af#u ce înseamnă aceasta şiam af#at că acest #ucru î# face cămi#a fiindcă îşi vede în o$#inda apei c>ipu# ei urât şi, nep#ăcându-i această urâciune, s-apucă îndată şi tu#bură apa.n c>ipu# cămi#ei sunt şi oamenii cei păcătoşi. i nu suferă o$#inda van$>e#iei, pentru că în eaîşi văd urâciunea vieţii #or. =ăcătoşii nu suferă nici pe cei credincioşi, pentru că şi viaţa

credincioşi#or este o o$#indă curată în care păcătoşii îşi văd urâciunea vieţii #or şi a fapte#or #or.*in această pricină, păcătoşii au bat/ocorit şi pri$onit şi vor pri$oni totdeauna pe cei drepţi şicredincioşi, ca să se împ#inească spuse#e 'ântuitoru#ui =e 'ine '-au urât, şi pe voi vă vorurî7 9ericiţi veţi fi când vă vor ocărî pe voi şi vă vor pri$oni7

Părintele Iosif Trifadin vang1elia Duminicii de du% Mote&ul Domnului



6indecarea celor zece leproşi

duminică, 13 ianuarie 201D

J+n vremea aceea, intrând >isus într-un sat, #-au întâminat e l &ece $%r$aţi leroşi care au st%tut dearte! "i aceia au ridicat glas, &icând: „>isuse

+nv%ţ%torule, miluieşte-ne e noi5 "i, v%&ându-i, le-a &is lor: „*ergeţi şi v% ar%taţi reoţilor5"i când mergeau ei s-au cur%ţit! >ar unul dintre dânşii, v%&ând c% s-a vindecat, s-a întors cu glasmare, sl%vind e Dumne&eu! "i a c%&ut cu faţa la icioarele #ui, mulţumindu->! "i acela era samarinean! >ar >isus, r%sun&ând, a &is: „/u nu &ece s-au cur%ţit2 Dar cei nou% unde sunt2 u s-au aflat s% se întoarc% s% dea slav% lui Dumne&eu f%r% numai acesta ce este de alt neam2 "i i-a &is lui: „Scoal%-te şi mergi credinţa ta te-a mântuit56#uca H, 7-?=

%ă #uăm aminte că evan$>e#ia aceasta se petrece şi a+i.(eteşu$ de #epră eOistă şi astă+i şi oameni #eproşi sunt şi astă+i destui. *eosebirea e numai atâtcă oamenii de a+i nu poartă boa#a #eprei în oase#e #or, ci în suf#etu# #or.@epra era o boa#ă cump#ită, ce ataca mai întâi pie#ea cu răni şi bube re#e. Intra apoi în oase şi #e

strâmba, făcând din om un sc>e#et, un mort viu care umb#a rătăcitor până ce moartea î# bă$a în pământ.!şa-i, iubite cititoru#e, şi păcatu#. ; #epră, o boa#ă cump#ită ce cuprinde tot mai mu#t şi mai mu#tsuf#etu#, până când î# strică şi î# omoară de tot. Ei păcătosu# este un mort viu f 2,15.;, dacă ni s-ar da nouă putinţă să vedem suf#ete#e oameni#or de a+i în c>ip vă+ut, ne-am în$ro+ide ne$>iobii#e şi s#uţenii#e suf#ete#or atacate de #epra păcatu#ui@epra era o boa#ă mo#ipsitoare, şi cei cuprinşi de ea erau scoşi afară dintre cei#a#ţi oameni. Ei păcatu# este o astfe# de boa#ă mo#ipsitoare de care tot creştinu# trebuie să se ferească.%unt însă atâţia creştini care se duc, duminici#e şi seri#e, unde se vorbesc tot fe#u# de vorbe porcoaseF şi sunt atâţia părinţi care îşi #asă copiii, nopţi#e, de se ump#u de #epră, de boa#ăsuf#etească.

"ei +ece #eproşi s-au tămăduit după ce s-au întâ#nit cu Iisus şi cu #acrimi s-au ru$at @ui Iisuse*oamne, ai mi#ă de noi&ot aşa se poate curaţi şi un creştin de #epra păcatu#ui. ntâi trebuie să simţi #epra păcatu#ui ce ţi-acuprins suf#etu# cu rană de moarteF şi, apoi, cu suf#etu# rănit, să ca+i în faţa 'ântuitoru#ui, cu#acrimi, stri$ând Iisuse 'ântuitoru#e, ai mi#ă de mine şi mă scapă din pieire suf#etească.*uceţi-vă şi vă arătaţi preoţi#or ? #e-a +is Iisus #eproşi#or, pentru că preoţii erau puşi, pe ace#evremuri, de contro# asupra ce#or #eproşi şi ei dădeau atestat despre cei curăţiţi. =reoţi#or #i s-aîncredinţat şi a+i contro#u# suf#etesc despre bo#i#e suf#eteşti a#e oameni#or, şi taina mărturisirii îi

http://www.oasteadomnului.ro/2014/vindecarea-celor-zece-leprosi

http://www.oasteadomnului.ro/2011/vindecarea-celor-zece-leprosi/leprosi

http://www.oasteadomnului.ro/2014/vindecarea-celor-zece-leprosi



c>eamă şi a+i pe oameni să-şi arate bo#i#e suf#eteşti."âţi însă se mărturisesc cu re$u#aritate şi bine<"ei +ece #eproşi, după ce s-au tămăduit, au uitat pe 'are#e #or (inefăcător şi numai unu# s-aîntors să-I mu#ţumească.;, ce mu#t se aseamănă $reşea#a #eproşi#or cu purtări#e oameni#or de a+i @umea este p#ină de

mi#a şi daruri#e *omnu#ui. "e dar mare este nouă, spre pi#dă, sănătatea sau mintea,priceperea.Eiapoi, mai a#es, daruri#e ce#e suf#eteşti, pentru cine #e ştie preţui şi fo#osi."e# mai mare dar ce ni s-a dat nouă este ertfa "rucii prin care ne-a i+băvit pe noi *omnu#, ca pecei +ece #eproşi.!tâtea daruri ni s-au dat nouă, încât ar trebui să stăm tot în coate şi $enunc>i, cu ru$ăciuni demu#ţumită #ui *umne+eu. *ar e aşa de puţină mu#ţumirea între creştinii de a+i Ei asta-i încă odovadă că nu trăim şi nu înţe#e$em van$>e#ia cea adevărată.*ar şi mai mu#t $reşim decât cei nouă #eproşi, când, în #oc de mu#ţumită, noi bat/ocorim cu păcate daruri#e *omnu#ui.Un astfe# de bat/ocoritor este ce# care suduie, de prea buiestru şi sănătosF ce# care pradă banii şiaverea ce i-a dat-o *umne+eu sau n-a/ută cu ea pe ce# necă/it.

; astfe# de bat/ocură este ace# nărav urât şi pă$ân că omu# a#ear$ă #a a#dămaş în crâşmă de câteori *umne+eu #-a scăpat din ceva neca+ sau #-a a/utat în ceva i+bândă.n atâtea c>ipuri şi fe#uri noi bat/ocorim mi#a şi daru# &ată#ui de %us7Iată câte #ucruri frumoase şi de suf#et mântuitoare ne învaţă evan$>e#ia cu cei +ece #eproşi. Buuita, cititoru#e, nu uita această învăţătură

&epro,ii de după răz$oi…

"e mu#t se aseamănă purtări#e oameni#or acum, după ră+boi, cu cei +ece #eproşi din evan$>e#ie"a şi #eproşii din evan$>e#ie, oamenii se ru$au, în vremea ră+boiu#ui *oamne Iisuse, fie-ţi mi#ăde noi. *ar, #a terminarea ră+boiu#ui, în #oc de mu#ţumită #ui *umne+eu, au răsunat puşti#e şi

a#dămaşuri#e.n vremea ră+boiu#ui, un credincios îmi scria Ei, mai departe, vei af#a, domnu#e părinte, că am pus $ând bun înaintea #ui *umne+eu că, de voi scăpa din acest potop de foc,apoi trei sferturi dinviaţa mea am să o petrec în ru$ăciune şi numai un sfert pentru mine7"e# care a scris scrisoarea a scăpat din focu# ră+boiu#ui, dar mâna #ui care scrisese fă$ăduinţa amvă+ut-o i+bind masa dintr-o crâşmă şi din $ura #ui cur$eau ce#e mai $ro+ave în/urături. p#ină #umea de a+i cu astfe# de #eproşi pe care *omnu# i-a scăpat din focu# ră+boiu#uiF ei însărăsp#ătesc cu păcate pe 'are#e 'ântuitor.

.ouă necunoscute…

;dată, (unu# *umne+eu c>emă virtuţi#e de pe pământ #a ceva sfat în cer. ntre ce#e c>emate erau!devăru#, *reptatea, 'i#a, "redinţa, (unătatea etc.ntre e#e erau şi două care nu se mai vă+useră niciodată şi nu se cunoşteau. %e apropiară una dea#ta, să se recomande.-u sunt (inefacerea, +ise una.-u sunt ecunoştinţa, răspunse cea#a#tă.-"um, voi nu vă cunoaşteţi< întrebă (unu# *umne+eu.



-Bu, *oamne, răspunseră ce#e două necunoscute, căci pe pământ încă nu ne-am întâ#nitniciodată.

-ogă%iile pe care .umnezeu le dă omului

Un om, nemu#ţumit cu averea sa, cârtea împotriva #ui *umne+eu.Un bătrân, au+indu-#, se apropie de e#, îi apucă mâna dreaptă şi-i +ise-!i vrea să ţi se taie mâna asta pentru o mie de $a#beni<-Bu, ne$reşit că nu-*ar mâna stân$ă<-Bici-!i vrea să-ţi dai oc>ii pentru +ece mii de $a#beni<-9erească *umne+eu Bu mi-aş da un oc>i pentru nimic în #ume-i, ve+i, răspunse bătrânu#, ce bo$ăţii ţi-a dat *umne+eu< Ei te mai p#ân$i încă, în #oc să-Imu#ţumeşti7

2etea +%i spune de e,ti sănătos ori $olnav%ănătatea trupu#ui o poţi cunoaşte şi după sete."ând eşti sănătos, bei apa #a termene#e ei şi nu pofteşti mai mu#t decât ţi-e #ipsa. *ar când eşti bo#nav nu te mai saturi de apă. *in ce bei, tot mai mu#tă ai bea.!şa poţi cunoaşte şi suf#etu# tău de s-a încuibat în e# boa#a #ăcomiei sau ba.*acă eşti mu#ţumit cu cât îţi dă *umne+eu şi #ucru# mâini#or ta#e, suf#etu# tău este sănătos şi feritde boa#a #ăcomiei. *ar dacă niciodată nu mai eşti îndestu#at cu cât ai, ci tot mai mu#t şi mai mu#t pofteşti, atunci suf#etu# tău este bo#nav de boa#a şi setea #ăcomiei.

Părintele Iosif Trifa

din „0âlcuirea vang1eliilor duminicilor de este an5

>0uflete, =răbeşte, că astăzi în casa ta %i se cade să rămân?E

sâmbătă, 2C ianuarie 201D

"e minunată şi p#ină de învăţătură este van$>e#ia #ui 8a>eu dinIeri>on !cest 8a>eu este pus înaintea noastră cu o minunată învăţătură despre cum trebuie să

http://www.oasteadomnului.ro/2014/%E2%80%9Esuflete-grabeste-ca-astazi-in-casa-ta-mi-se-cade-sa-raman%E2%80%9C

http://www.oasteadomnului.ro/2014/%E2%80%9Esuflete-grabeste-ca-astazi-in-casa-ta-mi-se-cade-sa-raman%E2%80%9C



p#ece fiecare om pe ca#ea mântuirii suf#eteşti. %ă cercetăm dar cu de-amănuntu#, să af#ăm cum s-amântuit acest 8a>eu.

nainte de toate, să vedem ce #-a p#ecat de acasă pe vameşu# 8a>eu. )ameşii erau oameni vestitde bo$aţi. 8a>eu era mai-mare#e vameşi#or, iar vameşii erau păcătoşi vestiţi care îşi făceau averi

cu fe# de fe# de camete, nedreptăţi, înşe#ăciuni şi furturi din averea statu#ui. 8a>eu era, aşadar,mai-mare#e păcătoşi#or ? şi mu#t va fi trebuit să fi furat şi înşe#at până a a/uns #a acest ran$.

*ar ce-i păsa #ui de acest #ucru< # era bo$at, putred de bo$at, şi nu ducea #ipsă de nimic. nsătotuşi #ui 8a>eu îi #ipsea ceva. i #ipsea ceva ce nu-i puteau da banii. i #ipsea ceva în suf#etu# #ui.%uf#etu# #ui 8a>eu simţea o $reutate, simţea o ne#inişte, o nemu#ţumire. *in adâncu# suf#etu#uisău au+ea tot mai #ămurit mustrarea )ai de tine, 8a>ee, şi de banii tăi făcuţi cu strâmbătate şivic#eşu$ @asă această ca#e

!ceastă $reutate şi tu#burare, ce #e simţea în suf#etu# său, #-au făcut într-o +i să-şi #ase vama şicâşti$u# şi să p#ece ca să vadă pe Iisus, pe un ;m ce predica despre ce#e suf#eteşti. =e 8a>eu #-a

dus de acasă nu numai vestea ce se dusese despre Iisus, ci #-a dus mai a#es $reutatea ce o simţeaîn suf#etu# săuF #-au dus doru# şi dorinţa ce se tre+iseră în e# după o înnoire a vieţii. 8a>eu simţeacă-i #ipseşte ceva, şi acest ceva î# suia pe e# ? om bo$at ? într-un dud din mar$inea drumu#ui.

Ei, iată, pe drum %e apropie 'ântuitoru#. %e apropie ca o #umină mare ce atra$e după %ine unnorod între$. 8a>eu # vede apropiindu-%eF şi, din ce %e apropie, 8a>eu se simte aco#o sus în dudtot mai mic şi tot mai ne#iniştit. n #umina 'ântuitoru#ui, 8a>eu îşi vedea deodată tot trecutu# său p#in de întunericu# păcate#or.

n #umina 'ântuitoru#ui, 8a>eu simte cum deodată piere tot preţu# averii sa#e şi a# bani#or săi. nfaţa 'ântuitoru#ui, 8a>eu se simte atât de sărac, atât de $o#, atât de ne$ru şi de păcătos, îşi simte

+ădărnicia vieţii #ui atât de mu#t, încât îi vine să stri$e de aco#o de sus )ai de mine şi de viaţameaM

n această c#ipă, 'ântuitoru# %e opreşte şi stri$ă 8a>ee, $răbeşte de te po$oară, că a+i în casa ta'i se cade să rămânM 8a>eu stă o c#ipă uimit. *acă ar mai fi cineva sus în dud, ar crede că Iisusstri$ă pe a#tu#. *ar e numai e#. Ei, coborându-se repede, # primeşte cu bucurie pe 'ântuitoru#, învreme ce $#oata se miră că !cesta intră să $ă+duiască #a un om păcătos.

;, ce minunată învăţătură este în această istorie a #ui 8a>eu =e 8a>eu #-a atras #a 'ântuitoru# oc>emare a suf#etu#ui său. ;ricât de păcătos era 8a>eu, în suf#etu# său mai rămăsese ceva ce-#c>ema şi-# ducea să-@ vadă pe 'ântuitoru# şi să se întâ#nească cu #. 8a>eu a dat ascu#tare

acestei c>emări. Ei această ascu#tare #-a întâ#nit cu 'ântuitoru# şi #-a pus în faţa şi în #umina'ântuitoru#ui, când i s-au desc>is oc>ii să vadă întunericu# vieţii sa#e.

;ricât de păcătos ai fi tu, cititoru#e, oricât de mu#t te-ai fi tică#oşit, ia seama că şi în tine tot a mairămas ceva ce te atra$e #a 'ântuitoru#. ! mai rămas şi în tine o scânteie pe care păcatu# niciodatăn-o poate stin$e. ! mai rămas în tine o dorinţă, un $#as, o c>emare, o suspinare a suf#etu#ui carenu se stin$e c>iar în orice adânc a# fărăde#e$i#or te-ai coborî, ci stri$ă de aco#o şi umb#ă să stri$e#a 'ântuitoru#.



;ricât de păcătos era 8a>eu, tot a mai fost ceva în e# care #-a ridicat sus să-@ vadă pe'ântuitoru#. ;ricât te-ai fi cufundat în tică#oşie, mai este şi în tine ceva ce te poate ridica sus.

8a>eu a ascu#tat această c>emare a suf#etu#ui şi s-a mântuit. !scu#tă bine, dra$ă cititoru#e, ascu#tă bine că şi în adâncu# suf#etu#ui tău este o c>emare, este o dorinţă, o suspinare a suf#etu#ui tău să

ieşi din tică#oşie. !scu#tă, dra$ă suf#ete, această c>emare, căci ea te duce în faţa 'ântuitoru#ui,iar când ai a/uns în faţa @ui deodată ţi se desc>id oc>ii suf#etu#ui să ve+i întunericu# în caretrăieşti şi să cauţi #umina şi viaţa. "e#e mai mu#te suf#ete se pierd nu pentru că nu #i se predicăvan$>e#ia, ci pentru că nu vor să ascu#te predica din suf#etu# #or.

'ântuitoru# şi astă+i stri$ă fiecărui creştin, ca odinioară #ui 8a>eu %uf#ete, $răbeşte, că astă+i încasa ta 'i se cade să rămânM ;ricât de păcătoşi am fi, *omnu# vrea să intre #a noi şi să rămână#a noi.

*ar învăţătura van$>e#iei de duminică nu stă numai în aceea că Iisus a intrat în casa #ui 8a>eu păcătosu#, ci mai a#es stă în aceea că 8a>eu s-a sc>imbat cu totu# după ce a intrat Iisus în casa #ui.

;, ce minunate sc>imbări s-au făcut în casa #ui 8a>eu după ce a intrat Iisus în ea "ând s-a întorsacasă şi @-a primit pe Iisus în casă, 8a>eu era a#tu#. 8a>eu ce# p#ecat de acasă murise şi în #ocu##ui s-a întors un a#t 8a>eu, înviat #a o viaţă nouă. n casa de #a Ieri>on s-a petrecut o minune.

"ând a p#ecat 8a>eu de-acasă era un #acom ce tremura după câşti$uri, după bani şi înşe#ăciuni. Eiau+iţi-# ce +ice după ce a intrat Iisus în casa #ui Iată, *oamne, /umătate din avuţia mea o dausăraci#or7M

; astfe# de minunată sc>imbare trebuie să se petreacă şi în casa suf#etu#ui tău, iubite cititoru#e,după ce @-ai primit cu adevărat pe Iisus 'ântuitoru#.

; sc>imbare din teme#ii s-a făcut în viaţa #ui 8a>eu după ce a intrat 'ântuitoru# în casa #ui. !doua +i, oamenii din Ieri>on se vor fi întrebat miraţi ;are ce-o fi păţit 8a>eu de s-o fi #ăsat deînşe#ătoriiM *ar 8a>eu nu păţise nimic, ci af#ase @umina vieţii. !şa trebuie să ne sc>imbe şi penoi van$>e#ia 'ântuitoru#ui. 8a>eu va rămâne de-a pururi o pi#dă $răitoare despre ce înseamnăa-@ primi cu adevărat pe Iisus 'ântuitoru# şi van$>e#ia @ui.

*ovada cea mai bună că Iisus a intrat în casa suf#etu#ui tău o ai atunci, iubite cititoru#e, cânddeodată ţi se sc>imbă fe#u# de a vedea şi /udecaF atunci când deodată capeţi a#ţi oc>i şi a#tăvedere, a#te picioare şi a#tă umb#are, a#tă $ură şi a#te vorbe, când toate #a câte ai ţinut mai înainte#e socoteşti $unoaie, numai să-@ poţi dobândi pe Hristos.

(ucurie adevărată şi mântuire adevărată numai o dată cu această sc>imbare va intra în casa ta şiîn suf#etu# tău.

!stfe# @-ai primit şi tu, cititoru#e, pe Iisus 'ântuitoru#<

(ino, *ântuitorule Doamne, şi intr% în casa noastr% cu mântuire, recum ai intrat odinioar% încasa lui Za1eu din >eri1onB



(r. 'osif :rifa B :âlcuirea van=eliilor duminicilor de peste an

Nu pentru păcate îşi pierd oamenii sufletul, ci pentru că nuştiu lua darurile ce ni le-a câşti=at %ântuitorul prin 0fântăFertfa 0a.

sâmbătă, 1 februarie 201D

J+n vremea ac eea, intrând >isus în %rţile 0irului şi ale Sidonului,iat%, o femeie cananeianc%, ieşind din 1otarele acelea, striga c%tre Dânsul, &icând: „*iluieşte-m%, Doamne, Fiul lui David fiica mea r%u se îndr%ceşte5 >ar l nu i-a r%suns ei cuvânt! "i,aroiindu-se ucenicii #ui, +l rugau e l, &icând: Slo$o&eşte-o e ea, c% strig% în urma noastr% >ar l, r%sun&ând, a &is: „u sunt trimis f%r% numai c%tre oile cele ierdute ale casei lui >srael5! "i ea, venind, s-a înc1inat #ui, &icând: „Doamne, a4ut%-mi5 >ar l, r%sun&ând, a &is:„u este $ine a lua âinea coiilor şi a o arunca câinilor5! >ar ea a &is: „/dev%rat, Doamne, c% şi câinii m%nânc% din f%râm%turile ce cad de la masa st%ânilor lor5! /tunci, r%sun&ând >isus,

a &is ei: „O, femeie, mare este credinţa ta Fie ţie recum voieşti5 "i s-a t%m%duit fiica ei dintruacel ceas! 6*atei 8, 7-7E=5

9emeia din evan$>e#ia de duminică este pusă înaintea noastră cu învăţătură despre cum trebuiesă fie credinţa noastră."ananeianca era o femeie pă$ână care trăia într-o ţară pă$ână. "ine a adus-o pe această femeie pă$ână #a picioare#e #ui Iisus< !u adus-o neca+u# şi credinţa ei. n casa ei, femeia avea un neca+mare o fiică c>inuită de diavo#u#. Iar în suf#etu# ei avea credinţa tare că numai sin$ur Iisus o poate a/uta.!şa trebuie să fie, iubite cititoru#e, şi credinţa noastră. Ei noi trebuie să avem o credinţă vie şi#ucrătoare care să ne scoată din ţara păcate#or şi să ne p#ece după a/utoru# #ui Iisus 'ântuitoru#.

; credinţă ce te #asă sau cu care te #aşi să trăieşti în toate păcate#e şi năravuri#e ta#e ce#e re#e esteo credinţă moartă şi de suf#et pier+ătoare.=e femeia cananeiancă a p#ecat-o după Hristos neca+u# ce-# avea în casă fiica ei care se c>inuiacump#it cu diavo#u#.Ei noi avem un astfe# de neca+.

*iavo#u# c>inuieşte cump#it cu fe# de fe# de patimi şi năravuri urâte şi pe fiica noastră ceascumpă şi iubită suf#etu# nostru. 'u#te >otare va fi trecut sărmana femeie cananeiancă să-şi

http://www.oasteadomnului.ro/2014/nu-pentru-pacate-isi-pierd-oamenii-sufletul-ci-pentru-ca-nu-stiu-lua-darurile-ce-ni-le-a-castigat-mantuitorul-prin-sfanta-jertfa-sa



http://www.oasteadomnului.ro/2013/nu-pentru-pacate-isi-pierd-oamenii-sufletul-ci-pentru-ca-nu-stiu-lua-darurile-ce-ni-le-a-castigat-mantuitorul-prin-sfanta-jertfa-sa/femeia-cananeianca1






poată scăpa fata ei de diavo#u#. a nu putea sta acasă să-şi vadă fetiţa c>inuită de diavo#u#. Ei tu,cititoru#e, stai #iniştit în păcate#e ta#e< )e+i pe diavo#u# cum îţi c>inuieşte suf#etu# şi nu te mişti< Bu p#eci să-@ af#i pe 'ântuitoru#<9emeia din evan$>e#ie ne este apoi de învăţătură nu numai cum a p#ecat să-@ af#e pe Hristos, ci şidupă cum s-a purtat în faţa 'ântuitoru#ui. "itiţi cu #uare-aminte evan$>e#ia de mai sus şi vedeţi

#a câtă $rea încercare a pus Iisus credinţa femeii.

(iata femeie p#ân$ea şi stri$a după a/utor, dar Iisus nu i-a răspuns ei cuvânt. ! trebuit să seroa$e aposto#ii pentru femeie. *ar, şi atunci, Iisus respin$e ru$area ei.=e vremea 'ântuitoru#ui, evreii se ţineau ca sin$uru# popor a#es a# *omnu#ui. &oţi cei#a#ţi, pă$ânii, erau numiţi $oimi, adică câini.*e data asta ? pentru a încerca credinţa femeii ? se pune şi 'ântuitoru# pe punctu# acesta devedere. *e aceea +ice că Bu este bine a #ua pâinea fii#or adică a fii#or #ui Israe#5 şi a o +vâr#icâini#or adică pă$âni#or5. *ar credinţa femeii nu s#ăbeşte nici în faţa acestei respin$eri, ci şi maifierbinte şi mai stăruitoare se face. !ceastă credinţă o ap#eacă #a picioare#e #ui Iisus cu vorbe#e!şa este, *oamne.

@uaţi aminte 'are taină este în aceste vorbe. =rin e#e, femeia +icea !şa este, *oamne u ştiu,eu cunosc că sunt o păcătoasă, sunt o pă$ână vrednică de osândă, de pedeapsă, de pieire, dar totuşi &e ro$ s#obo+eşte şi pentru mine o fărâmă din daru# şi a/utoru# &ău7

!şa, iubite cititoru#e, trebuie să fie şi credinţa noastrătare, statornică, stăruitoare.

%unt atâţia oameni care cred numai până ce #e mer$e bine, dar credinţa #or s#ăbeşte îndată ce #i serespin$e o mică ru$ăciune sau #e vine un neca+ ca încercare."redinţa cea adevărată trebuie să ne ap#ece şi pe noi #a picioare#e *omnu#ui Iisus, #a "rucea %a,cu vorbe#e !şa este, *oamne. !dică Be cunoaştem şi noi, *oamne, că suntem păcătoşi,

pă$âni, nevrednici de a/utor, vrednici de osândă, de pedeapsă, de pieire, dar totuşi cădem în faţa&a şi cerem mi#a &a.n faţa 'ântuitoru#ui trebuie să te ve+i, iubite cititoru#e, neputincios, păcătos, osândit, pierdut, pentru că numai peste această cunoaştere a stării ta#e ce#ei păcătoase se po$oară daru# iertării şi a#mântuirii ce i+vorăşte din ertfa "rucii de pe Go#$ota.

9emeia cananeiancă umb#ă să apuce şi ea o fărâmă din masa domni#or, adică o fărâmă dindumne+eiasca mi#ă şi iertare. Bouă, creştini#or de a+i, ne stă masa totdeauna întinsă. =e noi nu nerespin$e 'ântuitoru# ca pe femeia din evan$>e#ie, ci ne +ice ;rice veţi cere în nume#e 'eu,veţi #ua7 cereţi şi veţi #ua In 1D, 1:-1D5.=e noi, creştinii de a+i, Iisus 'ântuitoru# ne c>eamă, +icând )eniţi, căci, iată, sunt $ata toate

@c 1D, 145. )eniţi, căci, iată, am suit Go#$ota7 )eniţi, căci, iată, cuie#e au trecut prin mâini#eşi picioare#e 'e#e7 )eniţi, căci su#iţa a străpuns coasta 'ea &otu# e $ata, totu# am suferit pentru voi şi mântuirea voastră7 K"ina mare#ui ospăţL e totdeauna întinsă şi desc>isă7 )eniţişi #uaţi în dar viaţă şi mântuire

nsă, vai, cei mai mu#ţi creştini n-ascu#tă această du#ce şi scumpă c>emareF nu iau daruri#e ce #ise îmbie.



Bu pentru păcate îşi pierd oamenii suf#etu#, ci pentru că nu ştiu #ua sau, mai bine +is, nu vor să iadaruri#e ce ni #e-a câşti$at 'ântuitoru# prin %fântă ertfa %a.

%âinile cele mai lun=i

ntr-o revistă ştiinţifică, un învăţat a pus odată întrebarea"are oameni şi care popoare ar aveamâini#e ce#e mai #un$i<.%-au strâns mu#te răspunsuri. Unii spuneau că ne$rii ar avea mâini#e ce#e mai #un$iF a#ţii, că popoare#e din ăsăritF a#ţii, că >oţii de bu+unare.ntre răspunsuri a fost însă şi unu# ciudat care +icea aşa u cred că mâini#e ce#e mai #un$i #e auoamenii care se roa$ă din toată inima #ui *umne+eu, pentru că mâini#e acestor oameni a/un$ până #a cer şi iau de aco#o, prin ru$ăciune, tot ce #e trebuie. !stfe# de mâini a avut, spre pi#dă, şiI#ie proorocu#, care şi-a întins mâini#e în semn de ru$ăciune şi a încuiat ceru# şi iarăşi #-a descuiat prin ru$ăciune.'inunat răspuns %ă ne fie şi nouă de învăţătură

Testamentul lui 1le>andru Macedon"ând era pe patu# morţii, !#eOandru 'acedon a #ăsat cu #imbă de moarte să fie astfe# aşe+at însicriu, ca mâini#e să-i rămână afară. )reau ? a spus împăratu# ce# care nu se săturase niciodată de pră+i şi comori ? să vadă toată#umea că mă duc cu mâini#e $oa#e din această #ume<

6irtutea smereniei şi păcatul trufiei

sâmbătă, J februarie 201D

Zis-a Domnul ilda aceasta: „Doi oameni au intrat în $iseric% s% se roage I

unul fariseu şi altul vameş! Fariseul, stând, aşa se ruga întru sine: 'Doamne, mulţumescu-3i c%nu sunt ca ceilalţi oameni: 4efuitori, nedreţi, reacurvari sau ca acest vameş! )ostesc de dou%ori e s%t%mân%, dau &eciuial% din toate câte câştigB. >ar vameşul, dearte stând, nu voia nicioc1ii la cer s%-i ridice, ci îşi $%tea ietul, &icând: 'Dumne&eule, milostiv fii mie %c%tosului.

Zic vou% c% s-a ogorât acesta mai îndretat la casa lui decât acela! C% tot cela ce se înalţ% smeri-se-va, iar cela ce se smereşte în%lţa-se-va!5 6#uca E, @-;=

http://www.oasteadomnului.ro/2014/virtutea-smereniei-si-pacatul-trufiei

http://www.oasteadomnului.ro/2013/virtutea-smereniei-si-pacatul-trufiei/vamesul-si-fariseul1

http://www.oasteadomnului.ro/2014/virtutea-smereniei-si-pacatul-trufiei



"e evan$>e#ie minunată şi ce învăţătură minunată despre smerenie şi trufie Bicăieri în %f.%criptură nu se arată atât de $răitor virtutea smereniei şi păcatu# trufiei ca aici, în evan$>e#iaaceasta.

*e #a vameş să #uăm pi#dă de smerenie şi căinţă pentru păcate#e noastre. )ameşu# îşi dusese

păcate#e #a biserică şi, aşe+ându-se cu e#e ruşinat, aco#o, înapoi, #ân$ă uşă, #e stropea cu #acrimi#e părerii de rău.

!şa să facem şi noi.

%merenia este teme#ia vieţii noastre ce#ei creştineşti ? +ice %f. Ioan Gură de !ur. 'ăcar de ai+idi tu cât de mu#t, măcar de ai strân$e mii de ru$ăciuni, de a/unări şi de fapte bune, de nu #e vei pune pe teme#ia aceasta, întru deşert şi #esne va cădea +idirea #or, pe nisip fiind aşe+ată7 Bimicnu este în fapte#e noastre ce#e bune care să nu aibă #ipsă de smerenie. *e vei aduna ru$ăciune orimi#ostenie, ori a/un, ori a#tă bunătate, fără smerenie toate îndată cad. =recum mândria estei+voru# tuturor răutăţi#or, aşa smerenia, început tuturor fapte#or bune. %merenia este teme#ia

vieţii creştineşti, iar teme#ia smereniei este cunoaşterea păcatu#ui şi căinţa pentru păcat.Bimic nu-# poate smeri pe om aşa tare ca păcatu# şi cunoaşterea #ui ? +ice %f. Ioan Gură de!ur.

9ariseu# tocmai această teme#ie n-o avea. n biserică, în faţa #ui *umne+eu, e# nu +icea*oamne, iartă-mă că n-am putut face tot ceea ce ar fi trebuit să fac Bu +icea nici măcar aşa*oamne, mu#ţumescu-Ai că m-ai a/utat să fac asta şi asta (a, încă mai mu#t decât atât, e# se#ăuda pe sine însuşi şi-# >u#ea pe aproape#e.

Bu aşa făcea vameşu#. !co#o, după uşa bisericii, e# stătea cu suf#etu# smerit în faţa #ui *umne+eu

şi, din adâncu# suf#etu#ui său, se ru$a aşa *umne+eu#e, sunt un păcătos, sunt ce# mai mare păcătos7 =entru mu#ţimea păcate#or me#e nu sunt vrednic să caut cu oc>ii mei spre cer7naintea &a, *oamne, stau toate strâmbătăţi#e me#e. naintea &a stau toate suspine#e săraci#or pecare i-am asuprit. Bici un $ând şi nici un #ucru nu este pe care să nu-# ştii &u, *oamne. *ar arăspunde nu pot, iar a fu$i n-am unde. *umne+eu#e, mi#ostiv fii mie păcătosu#ui "u #acrimifierbinţi, &e ro$, mi#ostiv fii mie, păcătosu#ui şi mă iartă pe mine, tică#osu#

Smerenia este înceutul mântuirii!%merenia -+ice 9ericitu# !u$ustin ? este scara ce ne îna#ţă #a ce#e cereşti.%merenia ? +ice %f. Ioan Gură de !ur ? este căruţa ce ne ridică #a cer. "e#or smeriţi,*umne+eu #e dă >ar =i#de :, :D5.

;dată, 9ericitu# !u$ustin a fost întrebat-"are este virtutea cea dintâi şi cea mai mare<-%merenia a răspuns 9ericitu# !u$ustin.-Iar după smerenie, care vine în rându# a# doi#ea<-%merenia a răspuns iarăşi 9ericitu# !u$ustin.-Iar în rându# a# trei#ea< întrebă omu# mirat. ? %merenia răspunse şi a treia oară 9ericitu# !u$ustin.



%merenia este cea mai a#easă dintre toate virtuţi#e. )om spune însă îndată că această virtute se poate învăţa numai în şcoa#a 'ântuitoru#ui, în şcoa#a Go#$otei, în şcoa#a "e#ui care a +isnvăţaţi de #a 'ine, căci sunt b#ând şi smerit cu inima 't 11, 235.

Ei să nu credeţi că e o #ecţie uşoară aceasta. #ecţia cea mai $rea. "itiţi cu #uare-aminte prin

Bou# &estament şi veţi af#a cu câtă $reutate i-a scos Iisus c>iar şi pe !posto#ii %ăi de sub ispitatrufiei când discutau care dintre ei să fie mai mare5.

Iisus 'ântuitoru# ? "are %-a smerit pe %ine până #a moarte de cruce ? rămâne pi#da desăvârşităde smerenie pentru toate vremi#e şi pentru toţi oamenii. ;ricine păşeşte cu adevărat pe urme#e*omnu#ui câşti$ă şi virtutea smereniei. ;ricine intră cu adevărat în şcoa#a Go#$otei trăieşte oviaţă de neîncetată smerenie. *ra$ostea şi smerenia sunt semnu# că cineva trăieşte cu adevăratvan$>e#ia 'ântuitoru#ui.

9aţă de virtutea smereniei, cât de urâte sunt trufia şi mândria &rufia este răsuf#area %atanei.

'ândria este ispita cea $ro+avă cu care diavo#u# a câşti$at cea dintâi biruinţă în $rădina denu#uişi cu care câşti$ă şi a+i ce#e mai mu#te biruinţe. ăsadu# tuturor re#e#or este mândria ? +iceînţe#eptu# %ira>. Ei, vai, este p#ină #umea de roade#e acestui răsad b#estemat.

@uOuri#e, fă#oşii#e, trufii#e, împerec>eri#e, +avistii#e, duşmănii#e, di>onii#e po#itice, toate aurăsărit şi răsar, de re$u#ă, din răsadu# ce# diavo#esc a# trufiei. n specia#, #umea de a+i este p#ină dedu>u# ce# satanic a# trufiei. %e ţin oamenii de a+i sfătoşi, învăţaţiF nu #e mai trebuie nici sfaturi,nici van$>e#ie. i ştiu de toate.

u vorbesc de oamenii din popor. ntre domni e şi mai şi7 !proape toţi inte#ectua#ii îşi facun tit#u de mândrie ce potrivită eOpresie5 să nu mai creadă în superstiţii#e re#i$iei. )ai, ce

seceriş $ro+av are diavo#u# şi a+i în #ume cu ispita trufiei ăcirea dra$ostei şi trufia sunt semne#ece#e mai $răitoare despre cât de mu#t s-a depărtat creştinătatea de a+i de du>u# van$>e#iei.&ot ce#a ce se îna#ţă smeri-se-va, iar ce# ce se smereşte înă#ţa-se-va, +ice evan$>e#ia deduminică. )edeţi, aici sunt două scări deosebite.

&ot ce# ce se smereşte înă#ţa-se-va ? asta-i scara #ui *umne+eu, pe care o vedem pe tot #ocu# prin (ib#ie. *in $roapă şi din temniţă #-a ridicat *omnu# pe Iosif, fiu# #ui Iacov.*in ape#e Bi#u#ui #-a scos pe 'oise şi #-a făcut conducătoru# unui popor.

*e #a oi #-a c>emat pe *avid-proorocu#F de #a p#u$, pe #iseiF de #a pescuit, pe !posto#i etc.

"e pi#dă minunată de smerenie este şi Ioan (ote+ătoru#, înainte-'er$ătoru# *omnu#uiEi tot ce#a ce se îna#ţă smeri-se-va ? asta-i scara diavo#u#ui, pe care, aşi/derea, ne-o arată(ib#ia. 9araon î# întreba pe 'oise "ine este *umne+eu# !ce#a de "are îmi vorbeşti< Ei, peurmă, s-a înecat în ape#e mării. Babucodonosor se #ăuda cu (abi#onu# şi, pe urmă, a a/uns să pască iarbă. =e Irod ce# trufaş #-au ros viermii etc.*umne+eu smereşte mai întâi şi apoi ridică. *iavo#u#, pe de a#tă parte, î# ridică mai întâi pe om şiapoi î# răstoarnă şi î# umi#eşte.



%meriţi-vă sub mâna cea tare a #ui *umne+eu, ca să vă îna#ţe în vremea cercetării I =t C, 65.

;u=ăciune

Ca vameşul stau şi eu în faţa 0a, Doamne! )entru mulţimea %catelor şi a f%r%delegilor mele

stau şi eu alecat cu vameşul, nici m%car oc1ii mei fiind vrednic s%-i ridic sre cer! Ca şivameşul îmi $at şi eu ietul, &icând: totul este r%u şi stricat în mine! u este nimic $un în minetotul este otr%vit de %cat!

„0ot caul meu este $olnav şi toat% inima mea sufere de moarte5 6>s , 8=! „>nima mea s-atul$urat întru mine şi frica morţii a c%&ut asura mea5 6)s 8;, ;=! „>ntrat-au ae ân% laadâncul sufletului meu5 6)s <E, =! „)%catul meu înaintea mea este ururea5 6)s 8@, ;= şiînaintea 0a, Doamne!

+naintea 0a stau toate %catele şi r%ut%ţile mele! / r%sunde entru ele nu ot, şi a fugi n-amunde! Ca vameşul m% alec şi eu în faţa 0a, Doamne, şi cu lacrimi m% rog 3ie: „Dumne&eule,

milostiv fii şi mie, %c%tosului, şi m% iart% *ulte sunt %catele mele, dar mila 0a, Doamne, maimare este! Deci nu m% l%sa e mine în deşert! (e&i smerenia mea, Doamne, şi m% scoate dinadâncul ier&%rii5 6)s E, 89=!

>isuse, reascumul meu *ântuitor 0u singur ştii ce fariseu mare tr%ia odat% şi în mine! +ţimulţumesc, rea$unule Doamne, c% m-ai c1emat în şcoala suferinţelor, în şcoala smereniei, ca s% m% scai de acest fariseu! „Mine este mie, Doamne, c% m-ai smerit, ca s% înv%ţ îndret%rile0ale5 6)s E, H=!

Mine este mie, Doamne, şi de-a ururi 0e sl%vesc e 0ine, Doamne, c% m-ai c1emat în şcoala ceamare a Golgotei, s% m% înveţi a m% smeri! /4ut%-mi, reascumul meu *ântuitor, s% ot tr%i în

smerenia Crucii 0ale ân% la sfârşitul vieţii mele +nt%reşte-m% neîncetat, c%ci fariseul din mine oate înc% n-a murit de tot! >sititorul i-a încercat c1iar şi e /ostolii 0%i cu isita trufiei şi el um$l% şi a&i cu aceast% isit% tocmai du% aleşii 0%i! +ngenunc1ea&%-m% neîncetat, reascumul meu *ântuitor, su$ Crucea 0a şi m% ţine neîncetat în acest loc reasfânt, c%ci acesta este singurul loc unde isita trufiei nu mai are nici o utere!

„Suflete al meu, smereşte-te neîncetat5 6cf! > )tr 8, <= su$ $raţele Celui Care „ S-a smerit entrutine ân% la moartea e cruce!5 /min!

Ce te mândreşti, omule$"e boa#ă urâtă este mândria şi, vai, câţi suferă de boa#a asta ste doar cea mai răspândită boa#ăsuf#etească.

"e te mândreşti, o, omu#e, şi cu ce te mândreşti< &e mândreşti cu avuţia ta şi cu banii tăi< *ar până mâine poţi deveni sărac. &e mândreşti cu sănătatea şi puterea ta< *ar până mâine poţi fidoborât în pat sau c>iar în mormânt. &e mândreşti cu ştiinţa, cu frumuseţea, cu ran$u# ce-# ai<



*ar toate acestea nu sunt a#e ta#e şi în orice c#ipă #e poţi pierde. &u te mândreşti cu pene ce nusunt a#e ta#e. &u eşti eOact în c>ipu# unui corb ce se mândreşte cu pene#e unui păun.

%au poate te mândreşti cu fapte#e ta#e şi cu viaţa ta de creştin< !sta-i o mândrie şi mai deşartă.;ricât de bun te-ai crede tu, eu îţi voi spune răspicat că eşti p#in de răutate. Bimic nu este sănătos

înăuntru# tău. &otu# e putred, totu# e stricat. &ot capu# tău este bo#nav şi toată inima ta suferă demoarte Is 1,C5.

Ei, cu starea asta $ro+avă, tu, omu#e, te mândreşti< =ăi, nu ve+i că eşti şi aici #a fe# ca în c>ipu#unui corb urât ce se mândreşte cu pene#e unui păun< =ăi, oricâte pene ţi-ai pune, dra$u# meu, tutot nu vei putea intra în rându# porumbei#or din rai.

"u pene#e trufiei, nici un pas nu vei putea face spre mântuire.

n împărăţia #ui *umne+eu nu vei putea intra până nu vei cădea în faţa @ui aşa cum eşti, stri$ândşi tu cu vameşu# din evan$>e#ie *umne+eu#e, mi#ostiv fii mie, păcătosu#ui *umne+eu#e, a/ută-

mi să mă pot face dintr-un om vec>i un om nouF dintr-un vas spurcat, un vas a#esF dintr-un corburât, un porumbe# curat

"e te mândreşti, omu#e< &u eşti pământ şi cenuşă Isus %ira> 10, 35. "e te trufeşti, pământu#e< &un-ai stat niciodată în faţa #ui *umne+eu, de aceea te trufeşti. &e ro$ ap#eacă-te în faţa #ui*umne+eu &e ro$ ap#eacă-te cu adevărat în faţa #ui *umne+eu şi îndată vei scăpa de acest$ro+av beteşu$ suf#etesc. &e ro$, ap#eacă-te cu adevărat în faţa #ui *umne+eu şi îndată vei simţişi tu ceea ce a simţit vameşu# din evan$>e#ie şi vei stri$a şi tu cu e# *umne+eu#e, mi#ostiv fiimie, păcătosu#ui

&e ro$, ap#eacă-te #a picioare#e "rucii &e ro$, intră în şcoa#a cea mare a Go#$otei, ca să au+i

$#asu# @ui nvăţaţi de #a 'ine, căci sunt b#ând şi smerit cu inima 't 11, 235.Căruţa smereniei şi a mândriei

=entru ca să cunoaşteţi cât de mare este păcatu# mândriei, înc>ipuiţi-vă două căruţe care se întrecuna pe a#ta. Una din e#e e trasă de doi cai dreptatea şi mândria, iar cea#a#tă, de a#ţii doi păcatu#şi smerenia.

"e credeţi, care va întrece şi va trece înainte< "ea a păcatu#ui întrece şi biruie pe cea a dreptăţii,nu că doar caru# păcatu#ui ar fi având o aşa mare putere, ci pentru că îi a/ută smerenia de #ân$ă e#.&răsura dreptăţii rămâne bătută în urmă, nu pentru că dreptatea ar fi s#abă, ci pentru povara şi

$reutatea mândriei.&oată nevoinţa noastră, toate ostene#i#e, toată truda, toate fapte#e noastre, oricât de bune ar fi e#e,dacă #e punem în căruţa mândriei se răstoarnă şi nimica se a#e$e de e#e.

Ce nu poate avea diavolul$



%f. 'acarie se întorcea odată obosit de #a prive$>erea şi ru$ăciuni#e #ui. *eodată, îi apărudiavo#u# şi îi +ise-&ot ce faci tu, %finte 'acarie, fac şi eu. &u posteşti, eu nu mănânc nimic. &u ve$>e+i, eu nudorm de#oc. &u a#er$i după suf#ete, şi eu, tot aşa. Bumai ceva ai tu ceea ce nu pot avea eu.

-"e anume< întrebă %fântu# 'acarie.-%merenia stri$ă diavo#u# şi, ruşinat, dispăru.

(ustnicul şi ispita trufiei

Unui pustnic i s-a arătat diavo#u# într-o noapte în c>ip de în$er #uminat şi i-a +is-u sunt !r>an$>e#u# Gavrii# şi sunt trimis #a tine să-ţi aduc cuvânt de #audă pentru râvna şi prive$>eri#e ta#e.*ar pustnicu#, simţind ispita, răspunse-%finte !r>an$>e#e, ia seama că ai $reşit adresa)ei fi trimis, poate, #a un a#tu#, căci eu sunt un biet păcătosF eu sunt ce# mai păcătos şi tică#os om

din #ume.*iavo#u# scrâşni din dinţi şi o rupse #a fu$ă.

Numai de frica iadului, nimeni nu va intra în rai

duminică, 2: februarie 201D

Un om m-a întrebat odată despre credinţa mea în viaţa cea viitoare. I-amrăspuns că eu cred în viaţa cea de veci şi în udecata cea de !poi nu numai pentru că spune"redeu# acest #ucru, ci pentru că am citit cu bă$are de seamă %fânta %criptură şi am af#at că trei părţi din câte sunt scrise în ea s-au împ#init cuvânt de cuvânt.

&oate profeţii#e despre 'ântuitoru# şi toate ce#e ce scrie (ib#ia despre timpuri#e trecute şi despretimpuri#e noastre s-au împ#init şi se împ#inesc s#ovă cu s#ovă. Iar, dacă s-au împ#init ce#e două părţi, de bună seamă, se va împ#ini şi partea din urmă, partea a treia, cu învăţătura despre viaţa deveci şi udecata de !poi.

)ai, cum nu citesc oamenii (ib#ia, "artea #ui *umne+eu, unde se vede #ămurit cum cur$e viaţaomenirii şi viaţa omu#ui n (ib#ie se vede #ămurit între$ trecutu# şi viitoru# omenirii şi a# omu#ui.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/numai-de-frica-iadului-nimeni-nu-va-intra-in-rai-2

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2011/05/Judecata-de-Apoi.jpg

http://www.oasteadomnului.ro/2014/numai-de-frica-iadului-nimeni-nu-va-intra-in-rai-2



(ib#ia spune #ămurit care este rostu# vieţii omu#ui şi care este viitoru# #ui. %criptura spune apriatcă după moarte vine /udecataM vrei 3, 245. %criptura spune apriat că *omnu# Iisus va veni peneaşteptate, pe norii ceru#ui, să /udece #umea. n capu# "ărţii scris este Iată, vin 75 ca să daufiecăruia după fapte#e sa#eM !poc. 22, 125.

*acă oamenii ar citi cu #uare-aminte (ib#ia, ar af#a că 8iua !ceeaM e aproape, se apropie. &oatesemne#e arată că venirea *omnu#ui e aproape. *ar despre 8iua !ceea sau "easu# !ce#a nimeninu ştie nici în$erii din cer, nici 9iu#, ci numai &ată#M 'arcu 1:, :25. *e a#tfe#, pentru noi, nicinu are vreo însemnătate mai mare întrebarea când va veni 9iu# ;mu#ui< =entru noi areînsemnătate întrebarea cum ne va af#a 8iua aceea<

)ai, ce mişcare mare va fi în 8iua când %e va arăta 9iu# ;mu#ui pe norii ceru#ui &oţi care se voraf#a atunci pe pământ şi toţi care vor fi în mormânt se vor ump#e de spaimă şi fior. &râmbiţaudecăţii îi va c>ema pe toţi înaintea *omnu#ui. *ar fioru# ce#or tre+iţi va fi de două fe#uri

1. "eata ce#or credincioşi ? ceata ce#or mai puţini care au trăit o viaţă cu *omnu# şi van$>e#ia

@ui ? se va ump#e de fioru# bucuriei. "redincioşii vor stri$a, bucurându-se )ine *omnu#7)ine scumpu# nostru 'ântuitor7 ! sosit "e# pentru "are am trăit în #ume7 ! sosit ceasu# ce#mare şi sfânt să trăim în veci cu # şi # cu noi7 %#avă Aie, 'ântuitoru#e

2. Bu însă aşa, $#oata cea mare a necredincioşi#or, a ce#or care au stăruit în fărăde#e$i. =entru ei,venirea *omnu#ui va fi 8iua cea 'are a mâniei #ui *umne+euM !poc. 6, 145. )ai, ce spaimă şi$roa+ă îi va cuprinde pe cei necredincioşi când # vor vedea venind pe norii ceru#ui pe "e# pe"are @-au tă$ăduit şi bat/ocorit

)edea-vor atunci pe "e# pe "are @-au împunsM Ioan 13, :45. )edea-vor pe "e# pe "are @-aurăsti$nit mereu cu pă$ânătăţi#e #or7 )edea-vor pe "e# "are a bătut neîncetat #a uşa inimii #or.

)edea-vor pe "e# pe "are @-au ţinut o viaţă întrea$ă afară, #a uşa inimii #or, şi nu @-au s#obo+itînăuntru. )edea-vor pe "e# "are i-a îmbiat cu o dra$oste nemăr$inită. )edea-vor pe "e# "are %-arăsti$nit şi a pătimit pentru ei. )edea-vor pe "e# pe "are @-au bat/ocorit şi suduit. !cum # vorcunoaşte, dar cunoaşterea aceasta nu #e va mai fi spre mântuire, ci spre osândă. &impu# mântuiriia trecut. *omnu# vine acum nu ca 'ie#, ci ca udecător. n oc>ii @ui este f#acără de foc şi esteîmbrăcat în >aină stropită cu sân$e şi din $ura @ui iese spadă ascuţită, ca să #ovească neamuri#ecf. !poc. 13, 12-1C5. !păsaţi de $roa+a ur$iei, vor stri$a păcătoşii 'unţi#or şi pietre#or, cădeţi peste noi şi ne acoperiţi de faţa şi mânia "e#ui "are şade pe %caunM !poc. 6, 165.

*ar venirea 9iu#ui ;mu#ui va fi numai /udecata cea parţia#ă. *upă aceasta, urmea+ă 8iua cea'are a udecăţii din Urmă, pe care o istoriseşte evan$>e#ia de duminică.

%-a predicat mu#t şi s-a scris mu#t despre 8iua udecăţii din Urmă. n specia#, predicatorii s-ausi#it să arate cum va trebui să-şi dea seamă omu# cu de amănuntu# despre toate fapte#e sa#e.

nsă eu îmi înc>ipui a#tfe# udecata din Urmă. *acă *reptu# udecător ar începe îndată numai cuînşirarea fapte#or noastre şi ne-ar /udeca numai după e#e, apoi ar fi vai de noi. &oţi am înfundaiadu#. u îmi înc>ipui udecata din Urmă aşa



&ată#, 9iu# şi *u>u# %fânt vor sta pe %caunu# ce# mare de /udecată. n faţa acestui tribuna#Mceresc stă #a /udecată, să +icem, un necredincios. ncepe de+batereaM.

&ată# va +ice ? 9iu# 'eu ce# scump &e-am trimis în #ume pentru omu# acesta şi mântuirea #ui. "e s-a

întâmp#at cu e#, de # văd într-o stare atât de $ro+avă<

9iu# va răspunde ? =ărinte u 'i-am făcut datoria. @ucru# ce 'i # ai încredinţat #-am săvârşitM Ioan 14, D57 *eatâtea şi atâtea ori #-am îmbiat pe acest suf#et de om cu %ân$e#e 'eu şi cu ertfa 'ea7 n atâteaşi atâtea c>ipuri am încercat să intru cu mântuire în casa inimii #ui, dar e# nu '-a primit7 @-amtrecut prin bo#i şi încercări, dar nici aşa nu '-a primit7 "e n-am făcut pentru e#< *ar e# arespins mereu dra$ostea 'ea şi ertfa 'ea Ei-a bătut /oc de dra$ostea 'ea şi de ertfa 'ea7Ei-a bătut /oc de dra$ostea 'ea şi de c>emări#e 'e#e.

*u>u# %fânt va +ice şi #

? *oamne, umb#at-am şi u neîncetat să-# tre+esc pe omu# acesta din somnu# păcate#or şirăutăţi#or. ncercat-am în tot c>ipu# să-# aprind pentru ce#e suf#eteşti, dar e# s-a aprins numai pentru ce#e #umeşti.

!tunci &ată# va rosti teribi#a sentinţă ? *u-te de #a 'ine, b#estematu#e, în focu# ce# veşnic. !m dat #a moarte pentru tine pe scumpu#'eu 9iuF @-am dat pentru mântuirea şi scăparea ta, dar tu n-ai primit această ertfă de mântuire.mpotriva ta stri$ă acum, cerând ră+bunare, %ân$e#e 9iu#ui 'eu, stri$ă =atimi#e @ui. u suntudecător şi &ată. "a udecător, te /udec pentru dreptatea 'ea, iar ca &ată, te /udec pentru 9iu#'eu7

u socot că cei necredincioşi vor fi /udecaţi fără răspuns, pentru că ei răspuns nu vor avea pentru păcate#e #orM. *acă n-aş fi venit şi n-aş fi $răit #or, păcat nu ar avea, dar acum răspuns nuau pentru păcate#e #orM Ioan 1C, 225. Bu pentru păcate vor fi /udecaţi oamenii, ci pentru că n-au primit pe "e# "are a venit să-i scape de păcate.

9aţă de aceştia, ce du#ce binecuvântare şi c>emare vor au+i cei care au trăit o viaţă cu *omnu# şivan$>e#ia @ui )eniţi, binecuvântaţii =ărinte#ui 'euM.

(ă$aţi de seamă, evan$>e#ia udecăţii din Urmă îşi are de temei cunoaşterea 'ântuitoru#ui'i#ostenia din evan$>e#ie bo#nav am fost şi '-aţi cercetat7 $o# am fost şi '-aţi îmbrăcat7f#ămând am fost şi '-aţi săturat etc.5 este pusă aici ca o formă de cunoaştere a 'ântuitoru#ui.

mpărăţia #ui *umne+eu nu e numai mi#ostenie şi nu se poate cumpăra numai cu danii, ea se poate câşti$a numai prin cunoaşterea şi af#area cea adevărată a 'ântuitoru#ui. *in aceastăcunoaştere se revarsă toate virtuţi#e, aşa cum matca a#bine#or nu iese niciodată sin$ură din stup,ci numai încon/urată de toată $arda ei. 'i#ostenia şi toate ce#e#a#te virtuţi şi fapte bune încep acur$e de #a sine, când @-ai af#at cu adevărat pe 'ântuitoru#.



Bumai o mi#ostenie făcută din dra$ostea şi cunoaşterea 'ântuitoru#ui tra$e în cumpănamântuirii.

*e aici trebuie să p#ece şi mântuirea păcătoşi#or. Bumai de frica iadu#ui, nimeni nu va intra în rai.n rai vor intra numai cei care, încă din #umea aceasta, # cunosc cu adevărat pe Iisus 'ântuitoru#,

# iubesc şi au p#ăcere pentru ce#e suf#eteşti, pentru viaţa cea du>ovnicească.

)iaţa unui creştin adevărat nu trebuie să fie numai o frică de moarte şi /udecată. Boi trebuie săfim atraşi #a fapta bună ? +ice %f. Ioan Gură de !ur ? nu de frica iadu#ui, ci pentru dra$ostea #uiHristos.

Boi trebuie să #e vorbim oameni#or neîncetat deRspre dra$ostea #ui *umne+eu, "are atât de mu#tne-a iubit, încât şi pe Unu# născut 9iu# %ău @-a dat, ca tot ce# ce crede în # să nu piară, ci să aibăviaţa de veci Ioan :, 165. %ă punem neîncetat în faţa oameni#or pe Iisus ce# ăsti$nit, pentruiertarea şi mântuirea #or.

*ra$ suf#et nemântuit Iată pe 'ie#u# #ui *umne+eu, "e# "are ridică păcate#e #umiiM Ioan 1,235. =rimeşte-@ pe # şi apucă pe urme#e @ui %ă mer$em pe urme#e 'ie#u#ui, "are sân$erea+ă pentru păcate#e noastre. %ă mer$em pe urme#e 'ie#u#ui până #a sfârşitu# vieţii noastre, pentru ca, pe urmă, să trecem şi noi #a ospăţu#M @ui.

Ei am au+it ca un $#as de $#oată mu#tă, ca vuietu# unor ape mu#te, ca bubuitu# unor tunete puternice, care +ice !#i#uia *omnu# *umne+eu# nostru ce# !totputernic a început săîmpărăţească. %ă ne bucurăm, să ne vese#im şi să-I dăm s#avă, căci a venit nunta 'ie#u#ui 9ericede cei c>emaţi #a ospăţu# nunţii 'ie#u#uiM !poc. 13, 6-35.

*e vei umb#a în #umea asta pe urme#e 'ie#u#ui, să ştii, frate#e meu, că şi tu vei fi de faţă #a

mare#e ospăţM. *ar de vei trăi o viaţă cu #umea şi păcate#e, să ştii că vei fi între cei care vorstri$a 'unţi#or şi stânci#or, cădeţi peste noi şi ne acoperiţi de faţa "e#ui "are şade pe tron şi demânia 'ie#u#uiM !poc. 6, 165.9rate#e meu n faţa ta stau ospăţu# 'ie#u#ui şi mânia 'ie#u#ui. %tă în voia ta să a#e$i pe una sau pe a#ta.

Aug%ciune

>isuse, rea$unule Doamne *% gândesc cu groa&% la Ziua cea *are, desre care ai &is când ai sus c% vei veni e norii cerului încon4urat de sfinţii 0%i îngeri ca s% 4udeci lumea! /1, ce vuietmare va fi în Ziua /ceea (a fi „un glas de gloat% mult%, ca vuietul unor ae multe, ca $u$uitul

unor tunete uterniceJ 6/oc! ?, <=! Dar în acest vuiet, deodat%, se va face o linişte demormânt! Se vor desc1ide c%rţile 6/oc! 7@, 7=!

>at%, un înger încee a citi /u&iţi-l Aosteşte tocmai numele meu: >osif 0rifa! Ce groa&%, ce fiorm-a curins /u&i-l cum citeşte toat% viaţa mea )%cate, e care eu le uitasem de mult, seînşiruie în faţa lui Dumne&euB "i num%rul lor tot creşte, tot creşteB /1, ce va fi cu mine,tic%losul2 /1, ce va fi cu mine, ierdutul2 / fugi n-am unde, iar a r%sunde nu otB Dar, în



aceste clie, un glas dulce se aude, &icând: u te teme, suflete u tremura, c%ci u sunt aici, ca s% te sca 6>eremia , E=!

De unde vine acest glas mântuitor2 +l cunosc! glasul 0%u, readulcele meu *ântuitor! mi4locirea 0a cea scum% şi sfânt% 6cf! > >oan 7, -7=! u stau lângând la icioarele Crucii 0ale

şi 0u r%sun&i entru mine şi trecutul meu! F%r% mi4locirea 0a eu aş fi ierdut, de o sut% de ori ierdut!

>isuse, readulcele meu *ântuitor 0u singur ştii cum 0e-am aflat e 0ine! 0u singur ştii c% n-am e nimeni în aceast% lume decât e 0ine!

0u ştii, Doamne, c% 0e iu$escB /4ut%-m% s% merg neîncetat e calea cea stroit% cu Sângele0%u >ar în Ziua cea *are a udec%ţii, fii 0u /%r%torul şi *i4locitorul meu

/4ut%-m% s% intru şi eu la „os%ţulJ 0%u, ca s% 0e laud şi eu cu cei care vor cânta: „/liluia, /liluia, Domnul Dumne&eul nostru cel /totuternic a înceut s% îm%r%ţeasc%! S% ne $ucur%m şi

s% ne veselim şi s%-> d%m slav%J în vecii vecilor /min!

Ceva despre postul cel adevărat

duminică, 2 martie 201D

„De veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vou% 0at%l vostru cel Ceresc, iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici 0at%l vostru nu va ierta vou% greşelile voastre! "icând ostiţi nu fiţi trişti, ca f%ţarnicii, c% îşi smolesc feţele lor, ca s% se arate oamenilor ostindu-se gr%iesc vou% c% îşi iau lata lor! >ar tu, ostindu-te, unge caul t%u şi faţa ta o sal%! Ca s% nu te ar%ţi oamenilor c% osteşti, ci 0at%lui t%u Celui ce este întru ascuns! "i 0at%l t%u, Cel ce vede întru ascuns, va r%sl%ti ţie la /r%tare! u v% adunaţi vou% comori e %mânt,unde moliile şi rugina le stric% şi unde furii le sa% şi le fur%, ci v% adunaţi vou% comori în cer,

unde nici moliile, nici rugina nu le stric% şi unde furii nu le sa%, nici le fur%! C% unde estecomoara voastr% acolo va fi şi inima voastr%!6*atei <, ;-7=

n evan$>e#ia de a+i, ne învaţă 'ântuitoru# cum trebuie să postim. n #e$ătură cu aceastăevan$>e#ie, vom spune şi noi une#e învăţături despre post.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/ceva-despre-postul-cel-adevarat

http://www.oasteadomnului.ro/2013/ceva-despre-postul-cel-adevarat/img_6373

http://www.oasteadomnului.ro/2014/ceva-despre-postul-cel-adevarat



*espre mântuirea suf#etu#ui se vorbeşte mu#t şi în mu#te fe#uri. *e a#tfe#, taina mântuirii estesimp#ă. Greşea#a #ui !dam a #ăsat în noi otrava păcatu#uiF a #ăsat pe omu# ce# vec>i, firea ceavec>e. *omnu# Iisus a venit să nimicească această otravăF a venit să omoare în noi pe omu# ce#vec>i, firea cea vec>e, ca să trăim în omu# ce# nou, în omu# ce# du>ovnicesc cf. I "or 2,1D5. =rin ertfa "rucii %a#e, *omnu# Iisus ne-a dat puterea să murim faţă de păcat om 6, 25.

*ar #ucru# acesta nu mer$e aşa uşor. ! muri faţă de păcat este o cu#me a mântuirii ce se poatea/un$e numai după o viaţă întrea$ă de #uptă şi biruinţă. %ă ne însemnăm bine un #ucru fireanoastră cea vec>e nu poate fi omorâtă cu totu#. a poate fi s#ăbită, poate fi făcută nevătămătoare,dar nu poate fi omorâtă cu totu#. !dam ce# vec>i n-a murit cu totu# în noi. ;rice am face, oriceam isprăvi, î# simţim că trăieşte în noi.

)iaţa noastră este o ră+boire neîncetată între !dam ce# vec>i şi !dam ce# nouF între firea ceavec>e şi firea cea nouă. n această #uptă, *omnu# Iisus a venit şi ne-a adus a/utor de biruinţă.

u îmi înc>ipui firea cea vec>e în asemănarea ima$ini#or ce arată inima omu#ui. =atimi#e ce#e

re#e sunt nişte urme din $rădina denu#uiF sunt nişte dobitoace a#e diavo#u#ui. !ceste dobitoaceau #ipsă de păşune, de mâncare, a#tcum tân/esc şi amorţesc. #e trăiesc cu mâncarea ce #e-odăm noi. "ând #e dăm mâncare, +burdă, iar când nu #e dăm, tân/esc. n ima$inea de a#ături sevede un om credincios, un om du>ovnicesc, care nu dă de mâncare acestor dobitoace. # îşi>răneşte firea cea nouă cu ru$ăciune şi prive$>ere, iar pe firea cea vec>e, cu dobitoace#e ei, oomoară cu foamea. =e dobitoceşti#e patimi #e-a pus pe foame, #e-a amorţit cu foamea. Un astfe#de om a pus #a respect firea cea Kvec>eF a amorţit-o, a s#ăbit-o, i-a #uat puterea şi a făcut-oneputincioasă. Un astfe# de om îşi apără mereu firea cea du>ovnicească prin prive$>ere şiru$ăciune.

">eia mântuirii suf#eteşti este tocmai asta să ne apărăm cu daruri#e *omnu#ui contra tre+irii firii

noastre ce#ei vec>i. "ăci suntem tot mereu în prime/dia de a simţi cum se tre+eşte în noi firea ceavec>e, $ustu# după carnea din $ipt.

"âine#e din noi n-a murit pofte#e #umeşti5, nici vu#pea vic#enia5, nici ti$ru# mânia5, nici porcu#beţia5, nici păunu# trufia5, nici şarpe#e pi+ma5 etcFdar, de câte ori #e simţim că se tre+esc,trebuie să #e punem pe foame, trebuie să #e reducem mâncarea, sporindu-ne mana, mâncareacea du>ovnicească.

n acest înţe#es trebuie #uat şi postu#, ca un a/utor contra tre+irii patimi#or noastre. mbuibarea cumâncăruri şi băuturi este o >rană pentru dobitoace#e firii ce#ei vec>i. *e >rana asta trebuie să neferim nu numai pe timpu# postu#ui, ci în tot timpu# vieţii noastre. =recum pământu# prea $ras şi

umed ? +ice %f. Ioan Gură de !ur ? naşte viermi, aşa şi îmbuibarea cu mâncăruri şi băuturi estecuib ca#d pentru viermii ispite#or şi pofte#or re#e.

n c>ipu# de pe pa$ina de a#ături se vede firea cea vec>e în tre+ireF se vede omu# ce# #umesc, careîncepe să-i dea de mâncare. *iavo#u# pre$ăteşte >rana firii ce#ei vec>i şi şopteşte omu#ui ce#ui păcătos să ia această mâncare, iar e# o fo#oseşte7



n mu#te c>ipuri şi fe#uri dau de mâncare necredincioşii firii ce#ei vec>i şi dobitoace#or ei."ămara diavo#u#ui e încărcată cu fe# de fe# de mâncăruri pe seama asta. *ar dintre toatemâncăruri#e firii ce#ei vec>i, cea mai bună şi mai >rănitoare este a#coo#u#.

"um primeşte această >rană, firea cea vec>e cu dobitoace#e ei îndată se tre+eşte din somn şi

începe a +burda cum se vede în ima$ine5.

*espre #apte, spun doctorii că acesta conţine tot ce trebuie corpu#ui nostru. ;mu# ar putea trăinumai cu #apte.

!şa e şi cu #apte#e diavo#u#ui, a#coo#u#. în stare să >rănească e# sin$ur firea noastră ceavec>eF e în stare e# sin$ur să omoare suf#etu#.

)ai, cum î# >rănesc oamenii tot pe omu# ce# vec>i, tot firea cea vec>e p#ină #umea de răutăţiFdar cum să nu fie, când oamenii dau de mâncare numai firii ce#ei vec>i<

%e beau în ţară #a noi 1D mi#iarde de #ei pe an )a#ori#e sunt date după statistici#e din vremea=ărinte#ui Iosif. !stă+i, aceste cifre depăşesc cu mu#t va#ori#e de atunci, întrucât bieţiioameni,înaintea oricărui #ucru, au $ându# numai #a băutură şi fumat, vicii pe care #e împrumutăapoi şi copiii, odras#e#e #or, ducând $eneraţii#or viitoare aceste stricate şi otrăvitoare patimi5F sefumea+ă J mi#iardeFC00 de mii de cârciumi stau faţă în faţă cu 1J mii de biserici7 ;are nu suntşi aceste cifre $ro+ave nişte dove+i despre mâncarea ce se dă dobitoceşti#or patimi<

&răim vremuri cu creştini care trăiesc ascu#tând de şoapta #ui satan K(eţi, mâncaţi, c>efuiţi, păcătuiţi7 trăiţi-vă viaţaL7%e stin$ posturi#e, se stin$ ru$ăciuni#e, se stin$e prive$>erea7 şi-apoi ne mirăm de ce ne-au biruit răutăţi#e şi pă$ânătăţi#e.

n acest înţe#es trebuie să adâncim şi învăţătura despre post. Be trebuie şi aici un post adâncit.=ostu# nu înseamnă numai sc>imbarea unor mâncăruri, ci înseamnă întărirea firii noastre ce#eidu>ovniceşti şi s#ăbirea firii ce#ei #umeşti. =ostu# trebuie să pătrundă şi e# aco#o, înăuntru# nostru,de unde ies răutăţi#e şi să a/ute #a înţărcarea #or. !#tfe#, ce fo#os că oprim une#e mâncăruri săintre în $ura noastră, dar #ăsăm, cu toată #iniştea, să iasă suda#me#e, minciuni#e, >u#e#e etc<

%c>imbăm numai mâncăruri#e, dar purtări#e ba. Be pă+im de #apte, dar dăm drumu# #a #apte#ediavo#u#ui, #a a#coo#.

n acest înţe#es a +is 'ântuitoru# că nu atât ceea ce intră, cât ceea ce iese din $ură spurcă pe

om 't 1C, 115. Iar mâncarea, adică numai mâncarea, +ice !posto#u# =ave#, încă nu ne va pune pe noi înaintea #ui *umne+eu I "or J, J5. ău fac cei care nu postesc, dar tot rău fac şi cei ce postesc rău, cei care văd păcatu# ascuns numai în mâncare, nu şi în inima #or şi în fapte#e #or.

Un om din popor, a/uns odată în temniţă pentru o bătaie, a refu+at brân+a ce i-a adus-otemniceru# într-o +i de vineri, spunând că-i %fânta )ineri şi e păcat. )edea păcatu# ascuns numaiîn brân+ă, dar în fapta cea rea nu #-a vă+ut7 Un astfe# de post e ca o nucă fără mie+, ca un fa$urfără miere.



=osteşti< ? întreabă %f. Ioan Gură de !ur. !rată-mi prin fapte#e ta#e %ă postească nu numai$ura ta, ci şi oc>ii, urec>i#e, picioare#e şi mâini#e ta#e. "ă, de am mânca numai cenuşă, încă denici un fo#os nu ne va fi postu#, dacă noi ne înfrânăm numai de #a mâncăruri şi de #a păcate nu. Bu acest fe# de post am a#es u, +ice *omnu# Is CJ, 65.

n (ib#ie $ăsim mu#te pi#de şi învăţături despre cum trebuie să fie postu# ce# adevărat. Un astfe#de post e şi ce# pe care #-au făcut ninivitenii. =ostu# niniviteni#or n-a fost numai cenuşa şiînfrânarea de #a mâncăruri, ci şi o sc>imbare în toată viaţa #or Ei au început oamenii din Binivea posti şi au stri$at către *umne+eu şi s-au întors fiecare din ca#ea #ui cea rea Iona :, C-105.!şa să fie şi postu# nostru

Hi ursul ,i ,arpele postesc

Ei ursu# posteşte. ndată ce se apropie iarna, se retra$e în bâr#o$, se pune pe #abe şi toată iarna numănâncă nimic. *ar, când se tre+eşte din somnu# #ui, din postu# #ui, e tot urs7F atacă şi sfâşieanima#e#e mai departe.

Ei şarpe#e posteşte. &oată iarna doarme şi şarpe#e şi nu mănâncă nimic. *ar, când se tre+eşte dinsomnu# #ui, din postu# #ui, e tot şarpeF muşcă mai departe.

Oact aşa fac şi creştinii care se #asă de re#e pe timpu# postu#ui, dar, îndată ce trece postu#, seapucă iar de re#e. %e muşcă şi se sfâşie iarăşi unii pe a#ţii şi fac toate răutăţi#e.

"e fo#os aş avea că mă #as, pe timpu# postu#ui =aşti#or, de băutură, de fumat, de suda#me şi dea#te răutăţi, iar #a =aşti mă de+#e$ iarăşi< Bu este, oare, şi acesta eOact ca postu# ursu#ui şi ca a#şarpe#ui<

=ostu# nostru trebuie să fie un post permanent, adică să ne ferim în tot timpu# vieţii noastre dedesfătări#e şi deşertăciuni#e acestei #umi, de du>u# acestei #umi, de orice fe# de mâncarepetreceri, beţii, /ocuri, desfătări #umeşti5 şi ce#e#a#te răutăţi prin care se întăreşte anima#u#,firea cea vec>e din noi.

Bumai un astfe# de post ne poate fi a/utor de >rană suf#etească.

Mirele cel ne$un

n săptămâna de #ăsatu# secu#ui de brân+ă, cei neînţe#epţi fac toate nebunii#e şi beţii#e ce#e mu#te,+icând că apoi vine postu#.

!ceştia fac întocmai ca şi când oarecine, vrând să-şi aducă mireasă în casă, şi-ar ump#e mai întâicasa #ui cu desfrânate şi s-ar vese#i cu e#e7 "u ce inimă socotiţi că ar intra biata mireasă în casaace#ui mire nebun<

%ă nu fie şi intrarea noastră în sfântu# post tot aşa

Postul ,i Glitera legii4 5II Cor 7 /6



*e când eram copi# mic în casa părinţi#or mei, p#u$ari, îmi aduc aminte de un vecin, un om bătrân şi ev#avios, care pă+ea cu sfinţenie toate posturi#e şi rânduie#i#e.

!vea însă bătrânu# şi une#e mete>ne pe care aşi/derea #e pă+ea7

%e întâmp#a pe timp de post să dea bătrânu# peste atare vas întinat cu mâncare de du#ce7%ă-# fi vă+ut şi au+it atunci &răsnească şi fu#$ere în voi, muieri, că spurcaţi pe om cu vase#evoastre Bu mai poate ţine omu# cu voi nici sfinte#e posturi

Ei, de ciudă, bătrânu# se repe+ea drept #a cârciumă, unde îşi astâmpăra mânia, suduind pemuieri şi în$>iţind #a rac>ie astea nu mai erau spurcate5. )edea spurcarea numai în mâncare,dar în suda#mă şi cârciumă ba. !sta este ceea ce se c>eamă #itera #e$ii, pe care o vedem deatâtea ori şi în atâtea fe#uri şi în post.

Câinii ,i elefantul

=e e#efanţii cei uriaşi vânătorii îi prind cu meşteşu$ împrăştie carne mu#tă, >oituri între$i, prin păduri#e unde petrec acei e#efanţi să#batici. #efanţii mănâncă cu poftă carnea şi ? după ce s-auîndopat bine -vânătorii s#obod câinii asupra #or, iar câinii îi prind cu în#esnire, pentru că e#efanţiis-au în$reuiat de carnea cea mu#tă aşa de tare, că nu se mai pot mişca.

!şa sunt, iubite cititoru#e, şi pentru oameni îmbuibări#e cu mâncăruri şi băuturi. %atan, vânătoru#de suf#ete, îşi s#oboade câinii patimi#or asupra ce#or în$reunaţi cu nesaţu# mâncăruri#or şi băuturi#or.

Ce spune -i$lia despre postF

!şa +ice *omnu# n +iua postu#ui vostru vă #ăsaţi în voia porniri#or voastre şi asupriţi pesimbriaşii voştri.

Iată, postiţi ca să vă ciorovăiţi şi să vă certaţi, ca să bateţi răutăcios cu pumnu#F nu postiţi cum secere în +iua aceea, ca să vi se audă $#asu# %us.

;are acesta este postu# p#ăcut 'ie să-şi c>inuiască omu# suf#etu# o +i< %ă-şi p#ece capu# ca un pipiri$ şi să se cu#ce pe sac şi cenuşă< !cesta numeşti tu post şi +i p#ăcută *omnu#ui< Iată postu# p#ăcut 'iede+#ea$ă #anţuri#e răutăţii, de+noadă #e$ături#e robiei, dă drumu# ce#or asupriţi şi rupeorice fe# de /u$. mparte-ţi pâinea cu ce# f#ămând şi adu în casă pe nenorociţii fără de adăpostFdacă ve+i pe un om $o#, îmbracă-# şi nu întoarce spate#e semenu#ui tău Is CJ, 1-45.

<iecare ostaş trebuie să fie un mic ><ilip@ ce spune tuturor,pe tot loculG >am aflat pe Domnul?@

sâmbătă, J martie 201D

http://www.oasteadomnului.ro/2014/fiecare-ostas-trebuie-sa-fie-un-mic-%E2%80%9Efilip-ce-spune-tuturor-pe-tot-locul-%E2%80%9Eam-aflat-pe-domnul






+n vremea aceea, voia >isus s% mearg% în Galileea şi a aflat e Fili şi i-a &is lui: „(ino du% *ine5! / aflat Fili e atanael şi &ice lui: „/m aflat e /celadesre Care a scris *oise în #ege şi roorocii, e >isus, fiul lui >osif, Care este din a&aret5! "ia &is atanael lui: „Din a&aret oate fi ceva $un25 Zice Fili lui: „ (ino şi ve&i5!

/ v%&ut >isus e atanael venind c%tre Dânsul şi a &is entru dânsul: „>at% cu adev%rat israelitean întru care vicleşug nu este5! Zis-a atanael #ui: „De unde m% cunoşti25 A%suns-a >isus şi i-a &is lui: „*ai nainte ân% a nu te c1ema e tine Fili, fiind tu su$ smoc1in, te-amv%&ut5! A%suns-a atanael şi >-a &is #ui: „Aa$i, 0u eşti Fiul lui Dumne&eu 0u eşti +m%ratul lui >srael5, 6>oan , ;9-;?=

*oi oameni vedem în această evan$>e#ie pe 9i#ip şi pe Batanae#. van$>e#ia ni-i arată cum staufaţă de 'ântuitoru#. în #umina aceasta, vom cerceta fapte#e şi vorbe#e #or. n #umina aceasta,trebuie să ne cercetăm şi pe noi înşine. ntre$ rostu# nostru de creştini stă într-o sin$ură întrebarecate$orică, precisă cum stai tu faţă de Iisus 'ântuitoru#<*espre 9i#ip ne spune van$>e#ia că # af#ase pe 'ântuitoru#. *e bună seamă, # căutase maiîntâi. # căutase în cercetarea %cripturi#or, în profeţii#e #ui 'oise şi a#e prooroci#or. 'ântuitoru# şimântuirea se descoperă numai ce#or ce-@ caută.

9i#ip # af#ase cu adevărat pe *omnu#. *ovada< # vestea şi a#tora. %imţea o #ipsă, un îndemnsuf#etesc, o râvnă să vestească mântuirea şi a#tora.

(ucuria af#ării *omnu#ui î# duce pe 9i#ip #a Batanae# cu vestea de bucurie !m af#at pe 'esia!m af#at pe "e# fă$ăduit de 'oise şi =rooroci7

*ovada af#ării *omnu#ui este şi a+i tot aceasta vestirea *omnu#ui şi râvna pentru *omnu#.

Un suf#et care @-a af#at cu adevărat pe *omnu# capătă îndată un fe# de nevoie %uf#eteasca de a-@ vesti şi a#tora.

M'u#ţi ? c>iar şi dintre cei învăţaţi ? nu se pot împăca de fe# cu ;astea *omnu#ui, vestitoare a*omnu#ui, cu ostaşi care vestesc şi ei ? după puteri#e #or suf#eteşti ? pe 'ântuitoru# şi mântuirea.

!r pofti de #a noi să fim ca orbu# ce# din van$>e#ie, care nu ştia nici măcar cine #-a vindecat,nicidecum să-@ vestească şi a#tora. *ar dovada puterii ;astei *omnu#ui este-şi trebuie să fie ? tocmai râvna pentru *omnu# şi vestirea @ui. *acă n-am avea această râvnă, ar fi un semn văditcă n-am af#at cu adevărat pe *omnu#. !f#area 'ântuitoru#ui face şi a+i 9i#ipi, care stri$ă petoate drumuri#e !m af#at pe *omnu#

http://www.oasteadomnului.ro/2013/fiecare-ostas-trebuie-sa-fie-un-mic-%E2%80%9Efilip-ce-spune-tuturor-pe-tot-locul-%E2%80%9Eam-aflat-pe-domnul/picture-032



;astea *omnu#ui este şi ea ? şi trebuie să fie -un 9i#ip ce stri$ă în #ume !m af#at pe*omnu#7 )eniţi #a *omnu# 9iecare ostaş trebuie să fie un mic 9i#ip ce spune tuturor, petot #ocu# am af#at pe *omnu#.

nsemnaţi-vă aici bine un #ucru 9i#ip a adus pe Batanae# #a *omnu# cu o predică foarte scurtă

!m af#at pe *omnu#. Bumai ce# ce @-a af#at cu adevărat pe *omnu# poate aduce şi pe a#ţii #amântuire.

!ducerea suf#ete#or #a mântuire p#eacă de #a cuvinte#e @-am af#at pe *omnu#.

&oate predici#e şi c>emări#e care nu p#eacă de #a cuvinte#e @-am af#at pe *omnu# n-au nici o putere. =ot fi cât de învăţaţi cei care #e spun, pot avea ran$uri cât de mari, nu pot aduce #a*omnu# pe nimeni.

Batanae# primeşte cu bucurie vestea 'ântuitoru#ui. ra şi e# un cercetător a# %cripturi#or câţiînsă dintre creştinii de a+i nici măcar n-au vă+ut %f. %criptură5. 9i#ip a $ăsit un pământ bun, un

pământ care stătea $ata să-@ primească pe *omnu#. *ar bă$aţi de seamă şi aici un #ucru 9i#ip seîncurcă cu predica. 'esia nu era profeţit ca fiu# #ui Iosif din Ba+aret.

Batanae# observă $reşea#a, iar 9i#ip îndată se corectea+ă, +icând )ino şi ve+i7 )ino, Batanae#e, şi ve+i tu însuţi ce poate face acest om7 )ino şi au+i ce spune şi cum răsco#eştesuf#etu# &e va convin$e nu atât predica mea, ci aceea ce vei au+i şi vei simţi.

'inunată #ecţie şi pentru noi. Bu cu dove+i#e noastre să-i aducem #a *omnu# pe cei care nu-@cunosc, ci să-i apropiem ca să-i atra$ă #. Iisus 'ântuitoru# este un uriaş ma$net suf#etesc ceatra$e cu putere pe toţi cei ce se apropie de #. !propiaţi pe cei păcătoşi în sfera de atra$ere aacestui ,,ma$net,apropiaţi-vă în sfera aceasta de atra$ere şi veţi vedea voi înşivă ce

binecuvântări se revarsă în suf#etu# şi în viaţa voastră Batanae# ascu#tă c>emarea #ui 9i#ip. # p#eacă îndată. # p#eacă în $rabă spre *omnu#.

;, ce #ucru scump este să ve+i un suf#et a#er$ând spre *omnu# ;, ce #ucru $ro+av este să ve+i unsuf#et care nu vrea să se apropie de *omnu# Ei, o, ce #ucru şi mai $ro+av este să ve+i pe cinevaîmpiedicând un suf#et ce vrea să se apropie de *omnu#

Ei acum, să-# vedem pe Batanae# în faţa 'ântuitoru#ui. *omnu# îi spune că #-a vă+ut sub smoc>inmai înainte de a-# c>ema 9i#ip. Ei pentru atât s-a convertit Batanae#< *a. =entru că, prin acestecuvinte, *omnu# intrase în taine#e #ui suf#eteşti. van$>e#ia nu ne spune ce făcea Batanae# când

*omnu# #-a vă+ut sub smoc>in, iar c>eia convertirii #ui este tocmai întrebarea ce a făcut Batanae# sub smoc>in< )ec>i#e "a+anii spun #e$enda că, pe timpu# uciderii prunci#or de cătreIrod, pruncu# Batanae# ar fi fost şi e# ascuns sub frun+e#e unui smoc>in şi atunci #-a vă+ut*omnu#. *ar adevăru# se pare a fi a#tu#.

n ;rient, smoc>inii cu umbra #or s#u/eau şi ca #oc de retra$ere în ru$ăciune. "redincioşii seretră$eau în $rădină, în umbra smoc>ini#or şi stăteau de vorbă cu *omnu# prin ru$ăciune şicercetarea %cripturi#or. ; astfe# de retra$ere ar fi avut şi Batanae# ce# credincios. )a fi intrat în



$rădină, va fi încuiat uşa după e# şi, sub umbra smoc>inu#ui, îşi va fi mărturisit suf#etu#*omnu#ui, ru$ându-se mai fierbinte ca oricând.

Ei, iată, *omnu# cunoaşte acest #ucru. &e-am vă+ut sub smoc>in, Batanae#e7 In 1, DJ5. !du-ţiaminte de +iua aceea şi aceea

Batanae# se vede dintr-o dată descoperit. şi vede dintr-o dată descoperită, în faţa *omnu#ui,întrea$ă viaţa #ui cea suf#etească, cu toate taine#e ei, cu toate #umini#e ei şi cu toate umbre#e ei. #cade biruit şi convertit #a picioare#e *omnu#ui.

!şa s-a întâmp#at şi cu femeia samarineancă. @-a cunoscut pe *omnu# după ce i se spusese câţi bărbaţi a mai avut. !şa s-a întâmp#at şi cu 8a>eu şi aşa se întâmp#ă şi a+i cu cei care # caută şi-@af#ă pe *omnu#.

=uterea şi tăria van$>e#iei tocmai în asta se arată. a cunoaşte taine#e noastre ce#e suf#eteştiF ea$răieşte taine#or noastre suf#eteşti. =rin van$>e#ie,prin daru# *u>u#ui %fânt, *omnu# străpun$einima noastră şi ne vorbeşte despre taine pe care numai noi şi # #e ştim.

ntrebaţi pe ostaşii *omnu#ui de ce au intrat în ;aste "itiţi mărturisiri#e #or şi veţi af#a că #e-acă+ut #a inimă "uvântu# #ui *umne+eu, a atins cor+i#e suf#etu#ui #or, #e-a $răit parcă anumedespre ei şi viaţa #or.

Un om îmi spunea că, citind cartea ;$#inda inimii omu#ui, şi-a vă+ut în ea #ămurit întrea$ăviaţa #ui cu toate #umini#e şi umbre#e ei.

!stfe# de suf#ete, după ce @-au af#at pe *omnu#, se fac mărturisitorii şi vestitorii @ui. # vestesc pe *omnu# în toate c>ipuri#e şi în tot #ocu#.

"ei necredincioşi se miră de mărturisiri#e pe care #e fac cei ce intră în ;astea *omnu#ui. i s-ar ruşina să #e facă. *e ce< =entru că nu @-au af#at pe *omnu#. 'ărturisiri#e ce#or din ;aste,mărturisiri#e ce#or credincioşi sunt stri$area #ui 9i#ip !m af#at pe *omnu# %unt mărturisirea#ui Batanae# &u eşti Hristosu#, 9iu# #ui *umne+eu %unt stri$area samarinencei )eniţi să-@vedeţi pe *omnu#, "are mi-a spus între$ trecutu#, "are cunoaşte toate taine#e suf#etu#ui meu

9rate#e meu, oricât de întunecoasă ar fi viaţa ta, trebuie să fi stat şi tu cândva sub un smoc>in,trebuie să fi avut o #acrimă, un suspin, un dor tre+it după o viaţă mai curată. !f#ă că *omnu# ştieacest #ucru. *omnu# te-a vă+ut sub acest smoc>in şi este $ata să te primească în dra$ostea @ui.)ino #a #

"ând europenii au intrat prin adâncu# !fricii şi au dat pentru prima dată +a>ăr copii#or ne$ri,copiii au început a stri$a pe părinţii #or-!m $ustat ceva minunat de tot-Ei cum era ace# minunat< întrebară părinţii.-"am aşa şi aşa, dar anume nu vă putem spune7

)eniţi şi voi şi $ustaţi



%cumpu# meu frate u am $ustat din du#ceaţa ce o dă 'ântuitoru# şi mântuirea. !nume însă n-aş putea spune ce $ust minunat are această du#ceaţă. )ino şi $ustă 9rate#e meu, vino şi ve+i

Cum &"ai aflat tu pe .omnulF

=e Iisus Hristos trebuie mai întâi să-@ af#i aşa cum a af#at fiu# ce# pierdut pe tată# #ui, când s-aîntors din ca#ea rătăcirii şi a că+ut p#ân$ând în braţe#e #ui. Ei, cât a trăit, nu s-a mai depărtat de e#.*in căi#e păcate#or şi tu trebuie mai întâi să te întorci #a #, să ca+i în braţe#e @ui şi, #uând iertare,să rămâi cu # până #a sfârşitu# vieţii ta#e. "ând astfe# @-ai af#at pe *omnu#, atunci nimeni şinimic din această #ume nu-i în stare să te mai abată de pe urme#e @ui. "ând astfe# @-ai af#at pe*omnu#, atunci te ţii de # şi trăieşti c#ipă de c#ipă în #e$ătură cu #. "ând astfe# @-ai af#at pe'ântuitoru#, atunci capeţi un dar, capeţi o nespusă putere suf#etească să poţi mer$e după'ântuitoru#, biruind păcate#e.

"ând astfe# @-ai af#at pe *omnu#, atunci te poţi şi #epăda de tine, adică te #aşi de p#ăceri#e şi patimi#e ce#e re#e, ca să rămâi cu *omnu#. "ând astfe# @-ai af#at pe *omnu# şi ai p#ecat cu # pe

drumu# vieţii, atunci toate p#ăceri#e acestei #umi ţi se par $unoaie şi te #epe+i cu $rabă de e#e, casă poţi mer$e cu *omnu#.

Cum să aducem ,i noi suflete la Mântuitorul

Bu numai aposto#ii şi urmaşii aposto#i#or, ci şi fiecare creştin e dator să aducă şi să a/ute şi e# #aaducerea suf#ete#or #a 'ântuitoru#.

,,"ând ve+i un frate pe ca#ea păcatu#ui ? +ice %f. Ioan Gură de !ur ? nu trece pe #ân$ă dânsu#, ci, printr-un cuvânt de învăţătură, opreşte-# de #a ca#ea #ui cea rea.

*ar, mai mu#t decât cu învăţătura şi cu sfatu#, noi putem aduce suf#ete #a 'ântuitoru# prin pi#davieţii noastre. )iaţa noastră şi fapte#e noastre sunt cea mai bună predică şi ce# mai puternic a/utor pentru aducerea suf#ete#or #a 'ântuitoru#.

ntr-o $a+etă nemţească am citit o interesantă întâmp#are. Un domn dusese ceva de spă#at #a ospă#ătoreasă din oraş. "ând #ucru# a fost $ata, spă#ătoreasa a cerut aproape pe /umătate mai ieftinca în a#te #ocuri.

-*umneata de ce #ucre+i mai ieftin< a întrebat domnu#.-u, a răspuns femeia, m-am >otărât să trăiesc o viaţă după van$>e#ie şi van$>e#ia îmi spuneîntr-un #oc că Korice #ucraţi, #ucraţi din suf#et, ca pentru *omnu#,şi nu ca pentru oameniL "o# :,

2:5. u ca pentru *omnu# am spă#at şi a#bituri#e dumita#e. 'i-am socotit #ucru#, mi-am socotitc>e#tuia#a, mi-am socotit şi câşti$u# ce mi se cuvine.

%ă cer mai mu#t ar însemna să te înşe# nu pe dumneata, ci pe *omnu# meu Iisus Hristos.!cest răspuns #-a mişcat atât de mu#t şi #-a c>inuit atât de mu#t pe domnu# ace#a, încât, nu pestemu#t timp, s-a >otărât şi e# #a o viaţă după van$>e#ie şi a+i spune tuturor că pe e# #-a adus #a*omnu# o femeie ce spa#ă rufeF o femeie simp#ă #-a a/utat să-@ af#e pe *omnu#.





aceasta suf#etească şi apoi de cea trupească. &ămăduirea omu#ui trebuie să p#ece dinăuntru înafară. %uf#etu# trebuie mai întâi tămăduit, ca, prin tămăduirea #ui, să se vindece şi trupu#. (oa#acea adevărată este cea dinăuntru, cea suf#etească. "ea#a#tă, din afară, e numai trecătoare şi nu-# poate pierde pe om.

%ănătatea şi boa#a îşi capătă înţe#esu# şi preţu# #or ce# adevărat numai în #umina van$>e#iei.%ănătatea cea adevărată e sănătatea suf#etu#ui. =oţi fi tare şi mare cât un munteF această sănătatenu-ţi este de nici un fo#os, câtă vreme înăuntru, în suf#et, eşti putred şi bo#navF câtă vreme patimi#e şi năravuri#e ce#e re#e sunt cuibărite în tine.

Ei, iarăşi, boa#a cea adevărată este boa#a suf#etu#ui. *e mu#te ori boa#a cea trupească a/utăsănătatea şi tămăduirea suf#etu#ui. (oa#a cea adevărată e boa#a cea suf#etească. !devăraţii bo#navi sunt cei bo#navi cu suf#etu#, sunt cei care pătimesc în o#o$ie şi orbie şi s#ăbăno$iesuf#etească.

;, e p#ină #umea de s#ăbăno$i cu suf#etu# Bumai că #umea #a astfe# de bo#navi #e +ice vite/i.

*upă /udecata #umii eşti sănătos şi vitea+ când te îmbeţi, când sudui, când c>efuieşti, când te ţii#a rând cu toate mode#e şi păcate#e #umii. şti un s#ăbăno$ când te #aşi bat/ocorit, când te #aşismerit şi umi#it. *upă /udecata #umii, eşti un suf#et bo#nav când te cuprinde râvna pentruvan$>e#ie şi pentru mântuirea suf#etu#ui.

=ăcatu# îmbo#năveşte suf#etu#. # face rană în suf#et şi o tot măreşte.

(oa#a cea suf#etească se de+vo#tă întocmai ca aceea trupească. ncepe cu o rană mică, cu o durereuşoară, şi, dacă nu umb#i să o tămăduieşti, ea tot creşte mereu, până ce aruncă suf#etu# #a patF nestrică oc>ii cei suf#eteşti şi urec>i#e şi picioare#e ce#e suf#eteşti. =ătimaşii, beţivii, desfrânaţii,+$ârciţii etc. sunt tot atâţia s#ăbăno$i şi o#o$i care nu se pot ridica de /os, nu pot umb#a pe

picioare#e #or ce#e suf#eteşti.u am cunoscut un om care n-avea putere să treacă pe #ân$ă vreun birt fără să nu intre înăuntru#a un pa>ar.

;, #umea aceasta este p#ină de astfe# de s#ăbăno$i care abia se mută de ici-co#o !>, #umeaaceasta este un spita# uriaş, p#in cu fe# de fe# de sc>i#odenii, o#o$ii, s#ăbăno$ii şi a#te bo#isuf#eteşti.

(oa#a cea suf#etească este o boa#ă cump#ită pe care numai Iisus 'ântuitoru# o poate tămădui. Ei*omnu# îndată ne tămăduieşte, dacă ne apropiem de # cu credinţă, cu căinţă şi cu dor de

mântuire suf#etească.'inunea din "apernaum se petrece şi a+i în suf#etu# şi în viaţa ce#or care se apropie de Iisus'ântuitoru# şi &ămăduitoru# bo#i#or noastre suf#eteşti şi trupeşti. ;ameni pătimaşi şi tică#oşi înce#e re#e se ridică dintr-o dată sus şi încep a umb#a.

"ând î# primesc cu credinţă adevărată pe Iisus 'ântuitoru#, se predau @ui şi încep o viaţă nouăcu #.



n ;astea *omnu#ui sunt destui care au +ăcut ani de +i#e în o#o$ie suf#etească, şi a+i umb#ă pe picioare#e #or. *in nişte stricaţi şi s#ăbăno$i cu suf#etu# s-au făcut nişte vestitori ai *omnu#ui,încât se miră #umea de ei, aşa cum se mirau $#oate#e de s#ăbăno$u# ce# tămăduit.

!>, ce $rea e boa#a ce te ţine #a pat 8aci numai două-trei +i#e şi abia apuci să te mai ridici. *ar

sărmanu# suf#et a# ce#or păcătoşi, care +ace o viaţă întrea$ă< "ând te ridici după o boa#ă #un$ă, cedu#ce îţi vin ridicarea şi umb#area !ceastă bucurie o are şi suf#etu# când scapă de boa#a păcatu#ui, când începem să umb#ăm în căi#e *omnu#ui.

&oţi suntem bo#navi cu suf#etu#, toţi trebuie să ne apropiem de mare#e *octor şi &ămăduitor. *ar puţini sunt cei care caută tămăduirea cea suf#etească. "ei mai mu#ţi stau #iniştiţi în o#o$ia şi orbiacea suf#etească. Bu #e trebuie sănătate şi tămăduire suf#etească. Bu se îndură să-şi #ase patimi#e şinăravuri#e ce#e #umeşti, ca să ia tămăduire suf#etească. %unt oameni care poartă o viaţă întrea$ă$re#e beteşu$uri suf#eteşti şi se ba$ă în pământ cu e#e. !#ţii, numai de pe patu# morţii, trimit întoate părţi#e după doctor. !#ţii ar dori să se vindece de patimi#e ce#e re#e, dar nu ştiu să se apropiede *omnu#.

? !m încercat, părinte, să mă #as de beţie ? îmi spunea un om ? dar n-am pututI-am răspuns ? !propie-te, dra$ă suf#ete, mai întâi de *omnu# şi ia putere de #a # !#tfe#, faciîntocmai ca un bo#nav ce ar încerca să se ridice din pat înainte de a se vindeca.

!#ţii, iarăşi, nu pot străbate până #a *omnu#. i împiedică vuietu# şi vă#măşa$u# acestei #umi.

=e s#ăbăno$u# din evan$>e#ie #-au adus patru inşi #a 'ântuitoru#, a#tfe# nu s-ar fi tămăduit. !icivine datoria noastră să-i a/utăm pe cei bo#navi cu suf#etu# să se apropie de 'ântuitoru#.

Iubiţi ostaşi din ;astea *omnu#ui şi toţi care aţi #uat tămăduire suf#etească de #a *omnu#, nu

uitaţi că datoria voastră este să a/utaţi suf#ete#e bo#nave a se apropia de 'ântuitoru# !duceţi-văaminte că, #a învierea #ui @a+ăr, 'ântuitoru# a pus pe cei din /uru# @ui să de+#e$e mâini#e şi picioare#e ce#ui înviat. 'ortu# era înviat, dar mâini#e şi picioare#e #ui erau #e$ate cu fâşii de pân+ă. *e+#e$aţi-# pe e# şi î# #ăsaţi să mear$ă ? a +is Iisus ce#or din /uru# %ău In 11, DD5.

*omnu# tre+eşte #a viaţă suf#ete bo#nave, dar #umea, cu #e$ături#e ei, #e împiedică mersu#. !ici edatoria noastră să-i a/utăm să umb#e pe cei care se întorc #a *omnu# să-i de+#e$ăm de năravuri#eîn care #umea încă îi ţine #e$aţi.

!ici e datoria noastră prin orice $reutăţi, să străbatem cu cei bo#navi, aducându-i #a *omnu#.&oţi care am #uat tămăduire suf#etească de #a *omnu# să p#ecăm prin #ume şi să aducem neîncetat

suf#ete bo#nave #a *omnu#, #a picioare#e "rucii %a#e, ca să ia tămăduire.*ra$ă cititoru#e Bimeni dintre noi nu e dep#in sănătos cu suf#etu#. &oţi avem şi suferim bo#isuf#eteşti mai mici sau mai mari. %ă cădem cu e#e înaintea *octoru#ui şi &ămăduitoru#uitrupuri#or şi a# suf#ete#or noastre, ru$ându-ne



„Sufletul meu, Doamne, cel sl%$%nog, se afl% cumlit în multe feluri de %cate şi în fatenetre$nice Aidic%-l cu cercetarea 0a cea dumne&eiasc%, recum ai ridicat de demult e sl%$%nogul, ca, fiind mântuit, s% strig 3ie, +ndurate: D%-mi, Qristoase, t%m%duire5

Cel ce vrea să plece pe urmele Domnului trebuie mai întâi şimai întâi să se lepede de sine

sâmbătă, 22 martie 201D

Zis-a Domnul: „Cel ce voieşte s% vin% du% *ine s% se leede de sine şi s%-şiia Crucea sa şi s%-*i urme&e *ie! C% cine va vrea s%-şi mântuiasc% sufletul s%u ierde-l-va eel iar cine-şi va ierde sufletul s%u, entru *ine şi entru vang1elie, acela îl va mântui e el!C% ce va folosi omului de ar do$ândi lumea toat% şi şi va ierde sufletul s%u2 Sau ce va da omul în sc1im$ entru sufletul s%u2 C% de cine se va ruşina de *ine şi de cuvintele *ele întru acest neam reacurvar şi %c%tos şi Fiul Omului Se va ruşina de el când va veni întru slava 0at%luiS%u cu sfinţii îngeri!J"i le &icea lor: „/min gr%iesc vou% c% sunt unii din cei care sunt aici, care nu vor gusta moartea ân% când vor vedea +m%r%ţia lui Dumne&eu venind întru utereJ! 6*arcu E, 9;-9E şi ?, =

"e mu#t spune această evan$>e#ie a cuprinde toată taina mântuirii noastre suf#eteşti.*acă oamenii ? +icea un învăţat creştin ? ar pierde, din întâmp#are, toate evan$>e#ii#e, afară deuna, sau dacă omu#ui i s-ar permite să ascu#te numai o sin$ură evan$>e#ie, mântuirea încă n-ar fi pierdutăF evan$>e#ia cu purtarea crucii ar fi în stare ea sin$ură să păstre+e şi să vestească tainamântuirii noastre suf#eteşti.

%ă cercetăm cuprinsu# acestei evan$>e#ii. &ot ce# ce vrea să vină după 'ineM. Iată acesta esteînceputu# mântuirii. %ă p#eci pe urme#e *omnu#ui. %ă p#eci de bunăvoie, din dra$oste şi dor demântuire, pe ca#ea mântuirii. *ar nu e #ucru uşor a mer$e după *omnu#.

"ondiţia cea dintâi o spune evan$>e#ia %ă se #epede de sineM. "e# ce vrea să p#ece pe urme#e

*omnu#ui trebuie mai întâi şi mai întâi să se #epede de sine. 'are #ucru este #epădarea de sine.

ntr-o adunare restrânsă a ;astei, eu #e spuneam odată fraţi#or ostaşi că mântuirea noastră are treimari duşmani. ? Etiţi voi care-i ce# dintâi din aceştia< ? *iavo#u# răspunseră ostaşii în cor. ? Bu-i adevărat #e-am +is eu. "e# dintâi şi ce# mai mare duşman a# mântuirii noastre este eu#nostru. Bumai în a# doi#ea rând vine satanF iar a# trei#ea duşman e #umea.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/cel-ce-vrea-sa-plece-pe-urmele-domnului-trebuie-mai-intai-si-mai-intai-sa-se-lepede-de-sine


http://www.oasteadomnului.ro/2012/cel-ce-vrea-sa-plece-pe-urmele-domnului-trebuie-mai-intai-si-mai-intai-sa-se-lepede-de-sine/iisus-carand-crucea





u# din om e ce# dintâi şi ce# mai mare duşman a# mântuirii suf#eteşti. !cest eu dă răspunsuri caacestea u să mă împac cu vecinu# meu<7 u să mă ro$ #ui de iertare<7 u să mă #as bat/ocorit de ce#a şi de ce#a<7 u să sufăr ceea şi ceea<7 u să intru în ;astea *omnu#ui<7u să ascu#t de un popă de #a %ibiu<7 u să mă fac frate şi soră cu pă#maşii şi servitorii de #a;aste<7 u, doctor în ştiinţe#e cutare şi cutare, să mă cobor de #a înă#ţimea catedrei me#e între

pă#maşii şi cu servitorii de #a ;aste<7

!cest eu este răsuf#area #ui satan. =rin e# răsuf#ă şi vorbeşte satan. n dosu# #ui e puterea #ui satan.u# acesta ne îndeamnă să trăim numai pentru noi înşine şi numai pentru ce#e #umeşti. # neîmpiedică să trăim o viaţă pentru *umne+eu, pentru a#ţii şi pentru suf#etu# nostru. !cest duşmantrebuie mai întâi răpus. !cestui duşman %f. %criptură îi +ice omu# ce# vec>iM. Ei tot %criptura nespune că acest om vec>iM nu moare decât răsti$nit pe crucea Go#$otei. # trebuie împuns mereucu piroane#e Go#$oteiM. *e aceea, +ice mai departe evan$>e#ia, ce# ce vrea să mear$ă după*omnu# trebuie să-şi ia crucea saM.

! te #epăda de tine şi a-ţi #ua crucea înseamnă a te răsti$ni şi a muriM faţă de #ume om. cap.

65. !-ţi #ua crucea înseamnă a te răsti$ni mai întâi pe ea, ca să moară eu# din tine, să moarăomu# ce# vec>iM din tine.*ar nu e #ucru uşor acesta. u# din noi e duşmanu# care se #asă mai anevoie bătut. duşmanu#care moare mai târ+iu. =e satan î# poţi ţine #a distanţă, căci e mai mu#t un fe# de duşman eOternFdar eu# e un >oţ de casăF şi ştiut #ucru este că de >oţu# din casă mai $reu te poţi feri.

u# nostru, omu# nostru ce# vec>iM, trebuie mereu împuns cu piroane#e Go#$oteiM. &rebuie săstai mereu #ân$ă e#, cu ciocanu# în mână, căci e# umb#ă neîncetat să se coboare de pe cruce. u#nostru nu vrea să moară cu una, cu două. 8vârco#iri#e #ui sunt e#e înse#e o cruce $rea pentru noi.*e aceea, +ice o a#tă evan$>e#ie că trebuie să ne #uăm crucea în fiecare +i @uca 3, 2:5. !dică +ide +i şi c#ipă de c#ipă să te #upţi a împiedica răsuf#area şi învierea eu#ui tău, a omu#ui tău ce#

vec>i.!-ţi #ua crucea înseamnă a te răsti$ni şi a muri mereu faţă de #ume, până vei a/un$e #a biruinţa pecare a stri$at-o %f. !p. =ave# Bumai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mineM Ga#. 2, 205.

!-# pune pe eu# nostru, pe omu# nostru ce# vec>iM, să ne ducă e# crucea, înseamnă a face tot atâtcât fac şi iconarii ne$ustorii de icoane5 de #a G>er#a, care poartă în spate icoane#e cu Iisus ce#ăsti$nitM, dar ? în ace#aşi timp ? suduind, îmbătându-se, certându-se, înşe#ând7

! mer$e după *omnu# înseamnă a mer$e pe urme#e 'ie#u#ui, înseamnă a mer$e pe urme#e"rucii, adică să rab+i totu#, să suferi totu#, să-i iubeşti pe toţi, să p#ân$i cu cei care p#ân$, să te

bucuri cu cei care se bucură. Ei, o dată cu acestea, să păşeşti că#când sub picioare#e ta#e scorpii#eşi ba#aurii ispite#or şi păcate#or @uca 10, 135. ! mer$e după *omnu# înseamnă să fii tuturor toateşi, mai presus de toate, să fii cu totu# a# @ui7

"e puţini sunt însă acei care trăiesc o astfe# de viaţă *e când eram preot #a ţară, îmi aduc amintede o întâmp#are ce a rămas adânc săpată în suf#etu# meu. ntre păstoriţii mei aveam pe unu# caremer$ea cu îndărătnicie pe ca#ea pier+ării. Bume#e *omnu#ui î# pomenea numai în #e$ătură cusuda#me#e. Ei a mers până #a sfârşit pe ca#ea aceasta. Bici %fânta mpărtăşanie n-a primit-o.



!dică a voit în ceasu# din urmă s-o primească, dar atunci era prea târ+iu. "ând am a/uns #a e#, i se#e$ase $raiu#7

9iind om bo$at, fami#ia i-a făcut o în$ropăciune pompoasă. =arcă şi acum îi văd ca#ea #ui cea dinurmă, când am p#ecat cu e# spre cimitir. naintea mortu#ui mer$ea un copi# cu o cruce mare de

#emn pe care era scris !ici odi>neşte în *omnu# B. B.M Iar îndată după cruce venea mortu#. rasin$ura +i din viaţaM #ui în care mer$eaM #iniştit şi ascu#tător pe urma "rucii #ui Hristos. Bumaică această mer$ere nu-i mai a/uta nimic7 Bu mer$ea e#, ci-# duceau a#ţii. Bu mersese cât a fostviu, iar acum era prea târ+iu, prea târ+iu7

Ei, vai, câţi creştini trăiesc tot aşa ; sin$ură dată în viaţa #or mer$ pe urme#e crucii în ca#ea sprecimitir. "e #ucru $ro+av

u mă în$ro+esc când trec prin cimitire şi văd în toate părţi#e cruci pe care scrie !ici odi>neşteîn *omnu# B. B7 !ici s-a mutat #a *omnu# B. B. etc7

Ai se pare că aici odi>nesc oameni care au trăit tot cu *omnu# în $ură şi tot cu crucea în spate.*ar, vai, cât de departe a fost viaţa #or de aşa ceva

!şa să trăim ca toate ce#e ce se vor a fi scrise pe crucea noastră din cimitir să se potrivească cuviaţa pe care am trăit-o %ă trecemprin viaţă purtându-ne crucea cu fo#os de mântuire suf#etească.

!nevoie moare eu# din noi. *omnu# Iisus a ştiut acest #ucru. *e aceea ne-a #ăsat în a/utor o a#tă putere crucea suferinţe#or, despre care vom vorbi în ce#e ce urmea+ă.

Calea Crucii lui Hristos

duminică, 2: martie 201D

"i c1emând la Sine mulţimea, îmreun% cu ucenicii S%i, le-a &is: Oricine voieşte s% vin% du% *ine s% se leede de sine, s%-şi ia crucea şi s%-*i urme&e *ie! C%ci cine va voi s%-şi scae sufletul îl va ierde, iar cine va ierde sufletul S%u entru *ine şi entru vang1elie, acela îl va sc%a!C%ci ce-i foloseşte omului s% câştige lumea întreag%, dac%-şi ierde sufletul2 Sau ce ar utea s%

http://www.oasteadomnului.ro/2014/calea-crucii-lui-hristos

http://www.oasteadomnului.ro/2014/calea-crucii-lui-hristos



dea omul, în sc1im$, entru sufletul s%u2 C%ci de cel ce se va ruşina de *ine şi de cuvintele *ele, în neamul acesta desfrânat şi %c%tos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el, când va veniîntru slava 0at%lui s%u cu sfinţii îngeri! v. de #a 'arcu "ap. 4, )ers. :D-:J.

Iată cât de frumoasă este şi această van$>e#ie a cuprinde tot ce trebuie să primim pentru

mântuirea suf#etu#ui nostru.

%ă #uăm pe rând învăţături#e din ea "e# ce voieşte să vină după 'ine să se #epede de sine7M ?+ice van$>e#ia. !sta înseamnă că, dacă vrei să p#eci după Hristos, trebuie să te >otărăşti pentru#, trebuie să intri în s#u/ba @ui şi să ascu#ţi de # şi de voia @ui.

)oi#e ta#e, de ce#e mai mu#te ori, sunt voi#e trupu#ui şi a#e $ânduri#orM fes. 2, :5, adică voi#e#ui satan şi a#e păcatu#ui şi de aceea trebuie să te #epe+i de e#e şi să-@ primeşti pe Hristos de%tăpân, =oruncitor şi mpărat în casa suf#etu#ui tău. !u nu ştiţi că voi nu sunteţi ai voştri<M, +iceaposto#u# =ave# I "or. 6, 135, ci sunteţi ai #ui Iisus Hristos, "are v-a răscumpărat cu preţM.@epădarea de sine asta înseamnă să-ţi dai mâini#e ta#e, picioare#e ta#e, inima ta, vorbe#e şi

$ânduri#e ta#e, să-ţi dai tot ce ai #ui Iisus Hristos, să #e pui în s#u/ba @ui şi în ascu#tare de #.*ar #ucru# acesta nu e uşor. *e aceea, +ice mai departe van$>e#ia că tot ce# ce vrea să se #epedede sine trebuie „S%-şi ia crucea saJ, adică să porţi #uptă cu patimi#e, cu p#ăceri#e, cu ispite#e ceţi #e scoate #umea aceasta în ca#ea ta de mer$ere înainte după Hristos. *ar, în această #uptă, noiam cădea neputincioşi #a ce# dintâi pas dacă înaintea noastră n-am avea "rucea #ui Hristos, adicăertfa cea mare a răsti$nirii #ui Hristos pentru păcate#e noastre.

"ititoru#e =riveşte icoana de a#ături şi-ţi dă seama că pentru tine suie Hristos Go#$ota. =entru păcate#e ta#e şi a#e me#e, şi a#e tuturor. "rucea pe care o duce Hristos pe umerii %ăi, ca să moară pe ea, este daru# prin care ne-a venit iertare şi mântuire de pieirea cea veşnică. *acă tu ai înţe#es

acest dar a# mântuirii ta#e prin ertfa #ui Hristos, apoi acest dar a# "rucii îţi dă şi ţie putere şi tăriesă mer$i înainte după Hristos, ducându-ţi crucea ta. !cest dar a# "rucii îţi dă puterea să birui păcatu# şi să sporeşti în fapte bune.

"ititoru#e !i înţe#es tu acest dar şi, înţe#e$ându-#, te-ai răsti$nit şi tu faţă de #umeM< Ga#. C, 2D57 %au, făcând voi#e trupu#ui şi a#e $ânduri#or, răsti$neşti din nou pe 9iu# #ui *umne+euM<vrei 6, 657

Iar cine îşi va pierde suf#etu# său pentru 'ine şi pentru van$>e#ie, ace#a î# va mântui pe e#M.!sta înseamnă că pentru Hristos trebuie să fim $ata oricând să /ertfim orice, c>iar şi viaţanoastră. Bici neca+u#, nici strâmtorarea, nici $oana, foametea, $o#ătatea, nevoia sau sabia nu-i

iertat să ne despartă pe noi de dra$ostea #ui HristosM om. J, :C-:35."ă ce va fo#osi omu#ui de ar dobândi #umea toată şi îşi va pierde suf#etu# său< %au ce va da omu#în sc>imb pentru suf#etu# său<M, +ice mai departe van$>e#ia. %crieţi aceste vorbe cu s#ove de aur pe pereţii casei voastre şi, mai a#es, în mintea şi inima voastră, pentru ca să nu uitaţi niciodată căsuf#etu# este ceea ce avem noi mai scump şi mai de preţ în această #ume. !stă+i însă se pare căsuf#etu# a a/uns ce# mai #esne ne$oţ. "âţi nu-şi dau suf#etu# pentru o p#ăcere, pentru o frumuseţetrecătoare, câţi nu şi-# vând pentru #ăcomia unui câşti$, a unui b#id de #inte<



"ititoru#e "a#ea crucii este ca#ea suf#etu#ui tău, este $ri/a şi în$ri/irea de suf#etu# tău. "a#eacrucii este ca#ea cea strâmtă ce duce #a viaţăM. 'er$i tu pe această ca#e sau ai apucat pe cea#ar$ăM ce duce #a pieire< 'atei 4, 1:5

GCă Tu cu mine e,ti .oamne0… =PsA )) 8B

n =sa#tire sunt aceste du#ci şi p#ăcute vorbe. *ar mu#ţi citesc în =sa#tire aşa, de-a a#er$area, ca şicând te s#obo+i #a fu$ă pe drumF şi de aceea nu-şi dau seama despre înţe#esu# ce# adânc a#vorbe#or de aco#o.

!şa citeam odată şi eu în =sa#tire, dar de când trăiesc o viaţă >otărâtă pentru *omnu#, de atuncia#tcum citesc şi a#tcum înţe#e$. *e atunci vorbe#e *omnu# este cu mineM îmi dau o încredere şio tărie pe care toţi banii şi toţi oamenii pământu#ui nu mi #e pot da. *e s-ar ridica împotriva meamunţi între$i de prime/dii şi neca+uri, eu nu mă tem, căci $#asu# @ui î# aud Bu te teme, căci ucu tine sunt ca să te scap şi să te mântuiM Ieremia 1, J5.

*ar vorbe#e *omnu# este cu mineM îmi dau nu numai tărie şi încredere în vreme de neca+, ci îmidau şi o datorie. *acă *omnu# este cu mineM, trebuie să-mi dau seama că *omnu# vede ce fac,ascu#tă ce vorbesc şi ştie ce $ândesc.

*acă *omnu# este cu mineM şi vreau să rămână cu mine, trebuie să mă duc numai aco#o unde şi*omnu# poate mer$e cu mine şi trebuie să stau numai aco#o unde şi *omnu# poate sta cu mine."ând cineva mă c>eamă #a crâşmă duminica, eu mă întreb ;are *omnu# poate mer$e cu mineaco#o< (a !tunci nici eu nu mer$. ;are poate *omnu# sta cu mine aco#o unde se vorbesc vorbemurdare< (a !tunci nici eu nu stau. ;are rămâne *omnu# cu mine când înşe#, când sudui, cândmint, când păcătuiesc< (a !tunci mă #as de păcat şi mă ţin de *omnu#M.

?dată un mire l"a cDemat la ospă% pe un prieten de"al luiA ? &e ascu#t, dra$ă prietene, a +is c>ematu#, dar numai cu condiţia să mă #aşi să-@ aduc cu mine şi pe un prieten a# meu. ? "u tot dra$u#, a răspuns mire#e.

n vremea ospăţu#ui, după ce s-a $ătit s#u/ba cununiei şi masa adică înainte de a se începeîmbătări#e şi vorbe#e uşoare5, c>ematu# s-a ridicat să p#ece.

? "um se poate să p#eci aşa curând< a întrebat mire#e. ? Bu pot să rămân mai departe, a răspuns ce# c>emat. =rietenu# despre care ţi-am spus când m-ai

invitat este *omnu#, şi acest prieten nu vrea să rămână mai departe, iar eu ascu#t de #, mă ţin de# şi mă duc cu #7

!cesta este, iubite cititoru#e, înţe#esu# ce# adevărat a# vorbe#or *omnu# este cu mineM. ;, cum s-ar sc>imba faţa acestei #umi când tot omu# ar putea +ice *omnu# este cu mine7M &u cu mineeşti, *oamneM

Crucea +nseamnă iertare…



Un împărat a# 9ranţei @udovic a# VII-#ea5, după ce şi-a ocupat tronu#, a făcut o #istă a tuturor vră/maşi#or pe care ştia că i are în ţara #ui. naintea nume#ui fiecăruia a pus câte o cruce. !u+indduşmanii despre aceasta, au fu$it şi s-au ascuns, în credinţa că semnu# crucii dinaintea nume#ui#or înseamnă că vor fi toţi omorâţi. *ar împăratu# #e-a trimis vorbă să stea #iniştiţi în ţară, căcicrucea pe care a pus-o #ân$ă nume#e #or înseamnă iertarea #or.

"ititoru#e şti şi tu un păcătos< &e-a pus şi pe tine păcatu# în vră/măşie cu mpăratu# Hristos şiacum te temi de pedeapsa @ui< Bu te teme =riveşte sus, #a "rucea #ui Iisus.

"rucea @ui înseamnă iertarea ta şi a păcate#or ta#e. ;ricât de păcătos ai fi, mpăratu# Hristos vreasă te ierte şi te c>eamă înapoi, în ţaraM @ui, dacă te ai >otărât pentru căinţă, pentru îndreptare, pentru mpărăţia @ui.

Ceva despre ru=ăciunea cea adevărată sâmbătă, 23 martie 201D

+n vremea aceea, venit-a un om la >isus, îngenunc1ind înaintea #ui şi &icând: „+nv%ţ%torule, am adus e fiul meu la 0ine, având du1 mut! /m &is ucenicilor 0%i s%-l scoat% şi n-au utut5!"i l-a adus e el la Dânsul! "i v%&ându-l e Dânsul, îndat% du1ul l-a scuturat e el şi, c%&ând la %mânt, se t%v%lea sumegând! "i a între$at e tat%l lui: „Cât% vreme este de când i s-a f%cut luiaceasta25 >ar el a &is: „Din coil%rie şi de multe ori, şi în foc l-a aruncat şi în a%, ca s%-l iard% şi, de oţi ceva, a4ut%-ne nou%, fiindu-3i mil% de noi5 >ar >isus i-a &is lui: „De oţicrede, toate sunt cu utinţ% credinciosului5! "i îndat%, strigând cu lacrimi, tat%l coilului a gr%it: „Cred, Doamne, a4ut% necredinţei mele5"i, v%&ând >isus c% n%v%leşte norodul, a oruncit du1ului celui necurat, &icând lui:„Du1 mut şi surd, u ţie îţi oruncesc: ieşi din el şi de acum s% nu mai intri în el5B "i, strigând şi

scuturându-l e el, a ieşit! >ar >isus, aucându-l e el de mân%, l-a ridicat şi s-a sculat! "i,intrând l în cas%, ucenicii #ui #-au între$at e Dânsul: „)entru ce noi nu am utut s%-l scoatem e el25 >ar l a &is lor: „/cest neam de demoni cu nimic nu oate ieşi decât numai curug%ciune şi cu ostB5 6*arcu ?, H-7?=

0ă #uăm aminte *u>u# ce# mut care-# c>inuia pe tânăru# din evan$>e#ie se af#ă şi astă+i printrenoi. =atimi#e ce#e re#e şi păcate#e sunt tot atâtea du>uri re#e care tu#bură şi c>inuie pe oameniicuprinşi de e#e. 'ântuitoru# ne spune că aceste du>uri mute nu se pot a#un$a cu nimic a#tceva

http://www.oasteadomnului.ro/2014/ceva-despre-rugaciunea-cea-adevarata

http://www.oasteadomnului.ro/2011/ceva-despre-rugaciunea-cea-adevarata/imagine-300x298

http://www.oasteadomnului.ro/2014/ceva-despre-rugaciunea-cea-adevarata



decât cu post şi ru$ăciune. *espre post am vorbit mai înainte. !cum vom vorbi ceva despreru$ăciune.'u#te am avea de spus despre daru# ru$ăciunii. "u a/utor de #a *omnu# de %us vom scrie cândvao carte întrea$ă despre ru$ăciune. !cum vom spune pe scurt ce dar mare ne este nouăru$ăciunea7 "e #ipsă mare avem noi de acest dar7 şi ce binecuvântări revarsă asupra noastră

ru$ăciunea cea adevărată'are dar este nouă ru$ăciunea. =rin ru$ăciune noi vorbim cu *umne+eu. u$ăciunea este ovorbire a omu#ui cu *umne+eu.u, care sunt pământ şi cenuşă ? +ice !vraam ? am început să $răiesc cu *umne+eu 9ac 1J,245."ând mer$i #a un domn mai mare din #umea aceasta, trebuie să-# cauţi pe #a toate uşi#e, cu pă#ăriaîn mânăF şi întrebarea e te ascu#tă ori ba< =e #a uşi#e miniştri#or din (ucureşti am vă+ut mu#ţimede oameni şi puţini aveau norocu# să fie primiţi şi ascu#taţi. ntr-o audienţă mai îna#tă, #a re$e, nu poate pătrunde orice muritor.*e când eram #a ţară, îmi aduc aminte de un om ce spunea şi se #ăuda pe toate drumuri#e că e# avorbit cu re$e#e. Ei, iată, prin ru$ăciune, noi putem vorbi oricând şi oriunde cu e$e#e re$i#or şi

cu *omnu# domni#or. "e dar mare"e #ipsă mare avem noi de acest dar u$ăciunea este respiraţia suf#etu#ui, este $raiu# vieţiinoastre ce#ei suf#eteşti.Un creştin adevărat nu poate trăi fără această răsuf#are. "e# care nu se roa$ă este un fe# de mortcu suf#etu#7 este un fe# de mut cu suf#etu#. *umne+eu n-are copii muţi. Un adevărat copi# a# #ui*umne+eu vorbeşte neîncetat prin ru$ăciune cu &ată# "eresc."e daruri şi binecuvântări ne aduce ru$ăciunea =rin ea ne atin$em neîncetat cu "eru#, cu*umne+eirea. =rin ea primim neîncetat daruri şi putere de %us pentru #ipsuri#e vieţii noastresuf#eteşti şi trupeşti.)om spune însă îndată că numai ru$ăciunea cea adevărată aduce aceste daruri.Iar ru$ăciunea cea adevărată trebuie să aibă două #ucruri mari trebuie să-@ aibă pe *omnu# şi

ertfa "rucii şi pe *u>u# %fânt şi 9ocu# ce# "eresc."ea dintâi cerinţă a ru$ăciunii este%ă ne ru$ăm în nume#e *omnu#ui Iisus. ste aceasta o condiţie pe care van$>e#ia şi'ântuitoru# ne-o arată precis !min, amin +ic vouă că orice veţi cere de #a &ată#, în nume#e'eu, vi se va da vouă In 16, 2:5.)eţi cere în nume#e 'eu şi u voi ru$a pe &ată# pentru voi In 16, 265.)ai, eu cât am stat prin şco#i nu mi-a spus nimeni cu apăs acest #ucru %ă mă ro$ în nume#e*omnu#ui Iisus Hristos. 'i s-a spus că trebuie să mă ro$ aşa şi aşa7 mi s-a spus şi despremi/#ocirea %finţi#or, dar nu mi s-a spus despre mare#e 'i/#ocitor a# ru$ăciuni#or me#e, despreIisus 'ântuitoru#.)iaţa noastră are putere numai #a picioare#e "rucii. !ici este împăcarea noastră cu *umne+eu şi#e$ătura noastră cu ceru#. !ici este şi puterea ru$ăciuni#or noastre. u$ăciunea cea cu putere estenumai aceea care vorbeşte prin ertfa "rucii de pe Go#$ota, prin acest minunat te#efon ce ni #-a#ăsat 'ântuitoru# să vorbim, prin e#, cu *umne+eu.)oi spune o asemănare'ai +i#e#e trecute, am vă+ut aici, #a oraş, un sătean aşteptând #a o poartă.-=e cine aştepţi aici, bădicu#e dra$ă<-!poi, cinstite părinte, aici #ocuieşte domnu# cutare. !m o ru$ăminte #a e# şi aştept de douăceasuri.



=oarta e încuiată, ba$ seamă că nu-i nimeni acasă.-;, dra$u# meu, i-am răspuns eu, dumneata aştepţi aici în +adar. &rebuie să suni c#opoţe#u# de #a poartă. Uite,apasă pe bumbu# butonu#5 ăsta şi un c#opoţe# va înştiinţa îndată pe cei dinăuntru căcineva aşteaptă aici afară;mu# a sunat şi îndată i s-a desc>is poarta. *omnu# era acasă.

"e minunată icoană este aceasta, mai a#es, pentru creştinii care nu se roa$ă !şa sunt şi cei carenu se roa$ă. i stau cop#eşiţi de #ipsuri şi neca+uri trupeşti şi suf#eteşti. Uşa îndurării #ui*umne+eu este #ân$ă ei, dar ei nu sună c#opoţe#u#. Bu cunosc ru$ăciunea.;mu# ce sta #a poartă î# cunoştea pe domnu# de care avea #ipsăF avea şi o ru$ăminte către e#, darnu ştia cum să intre #a e#. "unosc oamenii pe *umne+eu, dar mu#ţi nu ştiu a pătrunde curu$ăciunea până #a #, pentru că nu fo#osesc c#opoţe#u#, nu fo#osesc Go#$ota, nu se roa$ă înnume#e *omnu#ui Iisus.%ă ne ru$ăm în nume#e *omnu#ui Iisus, "e# răsti$nit pentru noi şi pentru păcate#e noastre.%ă cerem totu# prin %ân$e#e @ui, să-@ ru$ăm pe # să pre+inte ru$ăciuni#e noastre în faţa &ată#ui"eresc.! doua cerinţă a ru$ăciunii este să ne ru$ăm cu a/utoru# *u>u#ui %fânt. *omnu# Iisus ne-a #ăsat

pe *u>u# %fânt să ne înveţe ce să vorbim, cum să vorbim şi cum să trăim. =e *u>u# %fânt să-@ru$ăm să ne înveţe şi a ne ru$a. *ască#u# ce# adevărat a# ru$ăciunii nu este "ate>ismu#, nicire$u#i#e ru$ăciunii, ci este *u>u# %fânt. Bumai cei din şcoa#a *u>u#ui %fânt ştiu să se roa$e cu putere. Bumai cu a/utoru# *u>u#ui %fânt putem cobori foc ceresc în ru$ăciuni#e noastre şi însuf#etu# nostru. "ând în ru$ăciuni#e noastre se af#ă Go#$ota şi *u>u# %fânt, atunci avemru$ăciunea cea ca#dă. u$ăciunea ce#or mai mu#ţi creştini este o ru$ăciune a bu+e#or, a $urii.(u+e#e se muncesc şi a#ear$ă înainte, dar inima stă pe #oc. ; astfe# de ru$ăciune este ca şi când aitra$e, de /os, un c#opot din turn, şi #imba c#opotu#ui se mişcă încoace şi înco#o, dar nu atin$ec#opotu#. "#opotu# e mut. !şa sunt toate ru$ăciuni#e din care #ipseşte Go#$ota şi 9ocu# *u>u#ui%fânt.u$ăciunea nu trebuie să fie atât o #armă mare a $urii şi a bu+e#or, ci mai a#es o aprindere, o

$răire, o suspinare a inimii. %pun încă o dată că ru$ăciunea ce#or mai mu#ţi creştini este oru$ăciune a bu+e#or, a $urii. (u+e#e se muncesc şi a#ear$ă înainte, dar inima stă pe #oc.ndeosebi noi, românii, avem ru$ăciunea bu+e#or. 'ustrarea 'ântuitoru#ui Beamu# acesta cu bu+e#e mă cinsteşte, dar cu inima este departe de 'ine parcă apasă în specia# ru$ăciuni#enoastre.(a încă mai mu#t decât atât cu $ura cu care ne ru$ăm dimineaţa, cu aceeaşi $ură b#estemăm şiîn/urăm mai târ+iu, ca şi când din ace#aşi i+vor ar putea ieşi şi apă du#ce şi apă otrăvită. Beru$ăm dimineaţa #ui *umne+eu, dar toată +iua trăim o viaţă fără #. ; astfe# de ru$ăciune nua/ută #a nimic.=rin ru$ăciune trebuie să omoram mereu păcatu# şi să-# scoatem din viaţa noastră. u$ăciunea nu poate petrece #ao#a#tă cu păcatu#. ;ri ru$ăciunea omoară păcatu#, ori păcatu# omoară ru$ăciunea.u$ăciunea nu trebuie să fie a bu+e#or ta#e, ci mai a#es a inimii ta#e. "ăci din prisosu# inimiivorbeşte $ura, +ice 'ântuitoru# 'at 12, :D5.!şa şi #a ru$ăciune, că#dura şi dra$ostea dinăuntru trebuie să mişte bu+e#e din afară. u$ăciuneatrebuie să iasă dintr-un adânc a# suf#etu#ui, precum se ru$a *avid, +icând *in adâncu# suf#etu#uiam stri$at către &ine, *oamne."ând te ro$i, trebuie să stai în faţa #ui *umne+eu cu toată fiinţa ta, cu toată inima şi cu totsuf#etu# tău. u$atu-m-am 9eţei &a#e cu toată inima mea7 întins-am către &ine mâini#e me#e,suf#etu# meu ca un pământ fără de apă =s 1D25.



"ând te ro$i, si#eşte-te ca toată vorba ta să fie rostită rar, cu înţe#es, cu pricepere, cu du>, pentrucă nu mu#ţimea vorbe#or face ru$ăciunea bună, ci că#dura, înţe#e$erea şi du>u# cu care te ro$i.*acă, ru$ându-te cu pricepere, cu du>, cu inimă şi că#dură, vei simţi că se aprinde ceva însuf#etu# tău, vei simţi că mâini#e ţi se strân$ mai tare împreună şi oc>ii ţi se ume+esc, atunci săştii, dra$ă cititoru#e, că te ro$i cu mare fo#os pentru suf#etu# tău.

Rugăciunea apărătoare contra lui satan

u$ăciunea cea adevărată este şi cea mai bună armă contra ispititoru#ui şi a ispite#or #ui.*espre un re$e se spune că, voind să se bată cu un a#t re$e, a trimis spioni să vadă cu ce fe# devră/maş are de #ucru. %pionii se întoarseră spunând că pe re$e#e şi oamenii din acea ţară i-auvă+ut ru$ându-se. "u astfe# de oameni nu-i de #uptat ? +ise re$e#e ? şi trimise spionii în a#tă parte. *e aici veni veste că oamenii beau şi c>efuiesc. e$e#e s-a scu#at cu ră+boi asupra #or şi i-a bătut.!şa face şi diavo#u#. # îşi trimite spionii #ui să cercete+e unde ar fi suf#ete de cucerit-!$>iuţă, du-te #a omu# ace#a şi ace#a să ve+i de se roa$ă ori ba

@a o săptămână-!m fost, întunecimea voastră, şi pe omu# ace#a #-am af#at c>efuind şi suduind. Bici n-am maiaşteptat a#t ordin, ci îndată #-am înfrânt ca pe o muscă.-&artore, du-te #a omu# ace#a şi ace#a să ve+i cum se roa$ă=este o săptămână-!m fost, întunecimea voastră, şi #-am af#at ru$ându-se. 'ă aşteptam să mi se facă rău deru$ăciunea #ui, dar m-am putut apropia fără nici o prime/die. u$ăciunea #ui era fără putere.*uşmanii noştri cei mari ? Go#$ota şi *u>u# %fânt ? nu erau în ru$ăciunea #ui.u$ăciunea #ui era mai mu#t o datină $oa#ă. "u $ura cu care +icea dimineaţa &ată# nostru, cuaceea ne #ăuda pe noi, toată +iua, cu suda#me,minciuni şi a#te #ucruri p#ăcute iadu#uinostru.u$ăciunea #ui nu este nici o prime/die pentru noi.

-&artore bătrân, du-te de ve+i cum se roa$ă omu# ace#a şi ace#a@a o săptămână-!m fost, întunecimea voastră, dar nu m-am putut apropia *e departe m-a i+bit puterea cu carese ru$a. 'i s-a făcut rău şi a trebuit să fu$. Bu putem face nimic a#tceva decât să aşteptăm, poatecumva omu# ace#a va mai s#ăbi în ru$ăciune."am aşa se pre+intă ru$ăciuni#e noastre faţă de atacu# diavo#u#ui.n care din aceste trei c#ase este ru$ăciunea ta<n evan$>e#ia de duminică, ru$ăciunea este arătată ca un mi/#oc ? ca sin$uru# mi/#oc ? pentru a-#a#un$a pe satan şi ispite#e #ui. *e un suf#et care se roa$ă în du> şi cu putere, diavo#u# nu se poateapropia.u$ăciunea cea adevărată ne dă aripi suf#eteşti cu care ne putem ridica în orice c#ipă spre cer,spre *umne+eu. %ă nu uităm că diavo#u#, oricât de mişe# ar fi, este tot numai un şarpe ce setârăşte pe pământ. "âtă vreme noi avem şi fo#osim aripi#e ru$ăciunii, uşor ne putem apăra de e#.*ar e rău când ne-am pierdut aripi#e. Un creştin ce nu se roa$ă este ca o pasăre ce şi-a pierdutaripi#e. Iar ce# care nu se roa$ă cum trebuie este ca o pasăre cu aripi#e stricate. =e o astfe# de pasăre, ce nu poate +bura, repede o înşfacă şarpe#e-diavo# cu ispite#e #ui.Un creştin adevărat stă totdeauna cu aripi#e $ata de +burat, $ata de ru$ăciune. # se roa$ă în toatăvremea şi în tot #ocu#."iocâr#ia se îna#ţă în soare şi în #umină cântând. !şa e în firea ei, în sănătatea ei, în viaţa ei. !şa



e şi creştinu# ce# adevărat. # simte o #ipsă, o p#ăcere suf#etească să-şi desfacă mereu aripi#eru$ăciunii şi să se îna#ţe cu e#e spre cer, spre *umne+eu7!şa te ro$i tu<

;u=ăciune

>isuse, readulcele nostru *ântuitor Odinioar%, /ostolii 0%i s-au aroiat de 0ine, rug%ndu-0e: Doamne, învaţ%-ne s% ne rug%m Doamne, învaţ%-ne şi e noi s% ne rug%m +nvaţ%-ne s% ne rug%m rin 0ine şi ertfa 0a cea sfânt%! +nvaţ%-ne s% cerem totul rin Sângele 0%u şi ertfa 0a cea sfânt%, învaţ%-ne s% nealec%m cu toate rug%ciunile noastre şi cu toate cererile noastre la icioarele Crucii 0ale!O, Doamne >isuse, noi suntem nişte coii nericeuţi +nvaţ%-ne 0u, Doamne, cum s% vor$im cu0at%l Ceresc şi ce s% cerem de la l! +n rug%ciunile noastre, >isuse Doamne, noi cerem un singur lucru: 0e cerem e 0ine, Doamne0e cerem s% fii al nostru şi noi s% fim ai 0%i! 0e cerem numai e 0ine, Doamne, c%ci, dac% 0eavem e 0ine, avem totul şi dac% nu 0e avem e 0ine nu avem nimic! F% ce vrei cu noi şi cu

rug%ciunile noastre, Doamne! *iluieşte-ne cu îndur%rile 0ale când vei afla de $ine, loveşte-necu nuiaua când nu se va utea altcum! D%-ne şi 1ran% dulce şi d%-ne şi medicamente amare! +nvaţ%-ne, >isuse Doamne, rin rug%ciunile noastre, s% ne încredinţ%m cu totul 3ie! Du1ule Sfinte şi de viaţ% F%c%torule 0u eşti +nv%ţ%torul nostru cel mare e Care ni #-a l%sat *ântuitorul s% ne înveţe cum tre$uie s% ne rug%m! )une, Du1ule Sfinte, c%ldur% şi foc ceresc înrug%ciunile noastre 0re&eşte-ne neîncetat la rug%ciune şi riveg1ere, ân% va sosi clia cea sfânt% s% trecem în lumea unde r%sun% neîncetat cânt%rile şi rug%ciunile cele cereşti! /min!

Câ%iva oameni de rugăciune din -i$lie

(ib#ia, această binecuvântată "arte a #ui *umne+eu, este p#ină de învăţături şi pi#de ce ne arată

cum să ne ru$ăm cu fo#os de mântuire. &oţi a#eşii *omnu#ui au fost oameni de ru$ăciune. ;ricecreştin adevărat trebuie să fie om de ru$ăciune.n c#işeu# de mai /os se văd cinci dintre cei mai mari eroi ai ru$ăciunii din (ib#ie 'oise, !na,*avid, =reacurata 9ecioară 'aria şi bătrânu# %imeon. )iaţa #or a fost o viaţă de ru$ăciune. )iaţa#or este cea mai minunată predică şi învăţătură despre cum trebuie să ne ru$ăm cu dar şi fo#os demântuire suf#etească."e pi#dă măreaţă de ru$ăciune este, spre eOemp#u, 'oise şi viaţa #ui &oate întrebări#e, toateneca+uri#e, toate frământări#e sa#e şi a#e poporu#ui său 'oise #e depunea cu ru$ăciune #a picioare#e *omnu#ui şi aştepta răspunsu# @ui *oamne, ce să fac< întreba 'oise în faţa tuturorîncercări#or Is 14, D5. Bimic nu făcea, nimic nu p#ănuia fără să-@ întrebe pe *umne+eu, prinru$ăciune, şi fără să aştepte răspunsu# @ui.

&ot aşa făcea şi *avid, ce#ă#a#t erou a# ru$ăciunii din )ec>iu# &estament. &oate p#ân$eri#e #ui,toate cereri#e, toate bucurii#e, ca şi toate neca+uri#e, *avid #e revărsa prin ru$ăciune înaintea*omnu#ui şi aştepta în #inişte şi cu încredere răspunsu# @ui.

"e pi#dă frumoasă de ru$ăciune este şi !na, proorociţa, care se adâncea atât de mu#t înru$ăciune, încât #i, preotu#, spunea că-i beată7 ;, nu, domnu# meu, +icea !na, eu nu sunt beată, ci îmi revărs suf#etu# înaintea *omnu#ui I $ 1, 1C5.



u$ăciunea cea adevărată este un fe# de beţie a *u>u#ui %fânt. *u>u# %fânt are şi # puterea dea-# îmbăta pe om. "ând te ro$i cu toată inima şi cu tot suf#etu# tău, simţi, ca şi !na, cum tecuprinde şi cum te aprinde această beţie sfântă şi du#ce, care te îna#ţă, te curăţă, te înnoieşte şite întăreşte.

"e pi#dă sfântă şi măreaţă de ru$ăciune este şi =reacurata 9ecioara 'aria =rintr-o viaţă deru$ăciune s-a învrednicit =reacurata de ce# mai mare *ar pe care @-a primit vreodată un om pământean. )iaţa =reacuratei stă şi va sta până #a sfârşitu# veacuri#or ca o sfântă şi măreaţă pi#dăde ru$ăciune şi viaţă curată. "e păcat neiertat vor avea acei nesocotiţi sectari5 care n-au decâtcuvinte de >u#ă pentru ce# mai curat şi desăvârşit vas din #ume, pe care ceru# #-a a#es şi #-a fo#ositîn #ucrarea cea mare de mântuire a neamu#ui omenesc

"e pi#dă măreaţă de ru$ăciune este şi bătrânu# %imeon, care, #a sfârşitu# unei vieţi de ru$ăciune,s-a învrednicit să-@ primească în braţe#e sa#e pe 'esia ; viaţă de ru$ăciune se învredniceşte şia+i de acest dar.(ib#ia este p#ină de eroi ai ru$ăciunii, dar totuşi cea mai măreaţă şi desăvârşită pi#dă de

ru$ăciune ne-a dat-o şi ne-a #ăsat-o însuşi Iisus 'ântuitoru#.*omnu# Iisus Ei-a început #ucrarea cu patru+eci de +i#e de post şi ru$ăciune. ! #ucrat ru$ându-%eşi Ei-a înc>eiat #ucrarea cu cea mai mişcătoare ru$ăciune din câte s-au au+it vreodată pe acest pământ cea din $rădina G>etsimani şi cea de pe "rucea Go#$otei, când %e ru$a &ată, iartă-#e#or7. Bopţi între$i petrecea *omnu# Hristos ,în ru$ăciune. Iar noaptea, ieşind, %e ru$a în munte#e'ăs#ini#or @c 21, :45. n $rădina G>etsimani # %-a ru$at cu sudori de sân$e. Ei, ru$ându-%e,se făcuse sudoarea @ui ca picături#e de sân$e ce cad pe pământ.)iaţa noastră trebuie să fie o viaţă neîncetată de ru$ăciune. *omnu# Iisus i-a învăţat pe !posto#icum să se roa$e @c 11, 15, iar nouă ne-a trimis pe *u>u# %fânt, să ne înveţe cum să ne ru$ăm.

*u>u# %fânt este *ască#u# ce# mare a# ru$ăciunii. u$ăciunea cea adevărată se poate învăţanumai în şcoa#a @ui. *u>u# %fânt ne învaţă să ne ru$ăm cu credinţă, cu foc, cu putere. *u>u#%fânt ne învaţă să ne ru$ăm nu numai din bu+e şi din cărţi, ci şi din prisosu# nostru ce# suf#etesc.Un om îmi spunea că a pierdut cartea de ru$ăciuni şi, din pricina asta, nu s-a putut ru$a douăsăptămâni de +i#e. "ei din şcoa#a *u>u#ui %fânt se pot ru$a şi fără carte. Ecoa#a aceasta face şia+i eroi ai ru$ăciunii.6Aug%ciunile acestea „du% carte5 sunt adev%rate modele de adresare c%tre Sf! 0reime şi oricecreştin adev%rat învaţ%, de la rug%ciunile Sfinţilor, cum s% se roage lui Dumne&eu! +n funcţie de st%rile noastre sufleteşti, utem aela la una sau alta din aceste modalit%ţi de v%rsare a sufletului nostru în faţa 0ronului de 1ar!=

Despre &mpărăţia lui Dumnezeu şi despre căinţă

sâmbătă, C apri#ie 201D

http://www.oasteadomnului.ro/2014/despre-imparatia-lui-dumnezeu-si-despre-cainta

http://www.oasteadomnului.ro/2014/despre-imparatia-lui-dumnezeu-si-despre-cainta



+n vremea aceea, luând >isus e cei doisre&ece înv%ţ%cei, a înceut a le sunelor cele ce erau s% > se întâmle #ui: „>at%, ne suim în >erusalim şi Fiul Omului Se va daar1iereilor şi c%rturarilor şi-# vor 4udeca e l sre moarte şi-# vor da e l neamurilor! "i-#vor $at4ocori e l, şi-# vor $ate e l, şi-# vor scuia e l, şi-# vor omorî e l, şi a treia &iva învia5! "i au venit la l >acov şi >oan, fiii lui Zevedei, &icând: „D%-ne nou% ca s% şedem unul de-a dreata 0a şi unul de-a stânga 0a, întru slava 0a5! >ar >isus le-a &is lor: „u ştiţi ce cereţi! )uteţi s% $eţi a1arul e care u îl $eau2 "i cu $ote&ul cu care u m% $ote& s% v% $ote&aţi25 >ar ei au &is #ui: „)utem5! >ar >isus a &is lor: „)a1arul e care u îl voi $ea, cu adev%rat îl veţi $ea şi cu $ote&ul cu care u *% $ote& v% veţi $ote&a iar a şedea de-a dreata *ea şi de-a stânga

*ea nu este al *eu a da, ci se va da celor entru care s-a g%tit5! "i au&ind cei &ece au înceut a se mânia e >acov şi e >oan! >ar >isus, c1emându-i e dânşii la Sine, le-a &is lor: „"tiţi c% ceic%rora li se are c% sunt înce%tori ai neamurilor, le st%ânesc e ele şi cei mai mari ai lor ledomnesc e dânsele! >ar între voi nu tre$uie s% fie aşaB Care va vrea s% fie mai mare între voi s% fie vou% slug%! "i care va vrea s% fie între voi întâi s% fie tuturor slug%, entru c% şi Fiul Omului n-a venit ca s% > se slu4easc% #ui, ci ca s% slu4easc% l şi s%-"i dea sufletul S%ur%scum%rare entru mulţi5! 6*arcu @, 97-;8=

*upă cum vedeţi din evan$>e#ie, Iisus vorbea aposto#i#or %ăi despre patimi#e şi moartea %a, dupăcare vor urma însă şi învierea şi preamărirea %a. *ar unii dintre aposto#i nu se puteau desprindede credinţa pe care o avea poporu# evreu, că Iisus va înfăptui o împărăţie #umească. Gându#

acestei împărăţii mari şi puternice a tre+it în cei doi aposto#i mândria să ceară #ocuri de frunte înaceastă împărăţie. 9aţă cu mândria #or, Iisus pune smerenia, învăţându-i că mpărăţia @ui va fimpărăţia smereniei, unde ce# mare va trebui să fie s#u$a tuturor.%e vede şi în evan$>e#ia aceasta ce ispită $ro+avă este ispita trufiei. !ni de +i#e petrecuserăaposto#ii în /uru# *omnu#ui şi totuşi mai trăia în ei răsadu# ce# b#estemat a# trufiei.*espre mpărăţia #ui *umne+eu, Iisus a vorbit de mu#te ori şi în mu#te c>ipuri. naintea #ui =i#at,Iisus a +is mpărăţia 'ea nu este din #umea aceasta In 1J, :65. "ătre aposto#i a +is odatăIată, mpărăţia #ui *umne+eu în#ăuntru# vostru în inimi#e voastre5@c 14, 215.!#tă dată a +is Iată, mpărăţia #ui *umne+eu între voi. Ei, iarăşi, în &ată# nostru ne-a #ăsat săne ru$ăm să vie mpărăţia @ui şi pe pământ 't 6, 105, adică n-a venit încă.%-ar părea că este o contra+icere între aceste învăţături, dar nu este. !ceste învăţături stau în

#e$ătură strânsă une#e cu a#te#e. Iată #e$ătura şi înţe#esu# #or ce# adevăratnaintea #ui =i#at, Iisus a vorbit despre cum trebuie să înfăptuim mpărăţia #ui *umne+eu şi #anoi, pe pământ.mpărăţia #ui *umne+eu pe pământ e aco#o unde domneşte şi stăpâneşte voinţa #ui *umne+eu, iar oamenii trăiesc în supunere şi ascu#tare de *umne+eu, adică în dra$oste, în pace, în iubire, canişte fii ai #ui *umne+eu şi fraţi. n acest înţe#es a +is Iisus Iată, mpărăţia #ui *umne+eu înmi/#ocu# vostru, adică Iată, voi puteţi înfăptui şi între voi mpărăţia #ui *umne+eu. *ar aceastămpărăţie nu poate sosi decât atunci când fiecare creştin o primeşte mai întâi în inima #ui, adică

http://www.oasteadomnului.ro/2013/despre-imparatia-lui-dumnezeu-si-despre-cainta/mariaegipteanca



atunci când omu# #asă pe *omnu# să %e facă mpărat, %tăpân şi =oruncitor în inima #ui. "ândomu# se supune întru totu# voinţei #ui *umne+eu şi trăieşte în ascu#tare de #, atunci, de fapt,mpărăţia #ui *umne+eu se af#ă în inima #ui. Bumai astfe#, mai mu#ţi oameni, care au primitmpărăţia #ui *umne+eu în inimi#e #or, vor putea înfăptui mai departe şi pe pământ mpărăţia*omnu#ui. n acest înţe#es a +is Iisus Iată, mpărăţia #ui *umne+eu în inimi#e voastre.

*ar această mpărăţie n-a pătruns în toate inimi#eF în ce#e mai mu#te stăpâneşte domnu# veacu#uiacestuia II "or D, D5, diavo#u#, şi de aceea ne-a #ăsat Iisus să ne ru$ăm, în &ată# nostru, să viempărăţia #ui *umne+eu şi #a noi, pe pământ. !cesta e înţe#esu# învăţături#or #ui Iisus desprempărăţia #ui *umne+eu.

"ititoru#e &u te ro$i mereu în &ată# nostru să vină mpărăţia #ui *umne+eu pe pământ, dar eute întreb cu ce a/uţi tu să poată veni această mpărăţie< Ia seama că tu te ro$i numai din $ură pentru mpărăţia #ui *umne+eu, dar cu fapte#e şi cu păcate#e ta#e stai împotriva ei.Iată, mpărăţia #ui *umne+eu în#ăuntru# vostru a +is Iisus. !i tu, cititoru#e, această mpărăţieîn inima ta< "ând şi eu şi tu, când şi vecinu# meu şi a# tău, când toţi oamenii vom avea şi vomînfăptui această mpărăţie a #ui *umne+eu în inimi#e noastre, atunci, şi numai atunci, va sosi

mpărăţia #ui *umne+eu şi #a noi, pe pământ.Ceva despre căin%ă

6în leg%tur% cu )salmul 8@=

%untem în săptămâna a cincea a mare#ui =ost. !cum e timpu# căinţei şi a# mărturisirii păcate#or.'are taină este şi aceasta, dar, întocmai ca postu# şi ru$ăciunea, şi taina aceasta e împreunată cufo#os de mântuire suf#etească numai când e făcută bine.(ib#ia e p#ină de mu#te şi mişcătoare pi#de despre iertarea păcate#or prin căinţă şi mărturisire. Boivom cerceta acum un sin$ur #oc =sa#mu# C0 ? 'i#uieşte-mă, *umne+eu#e, după mare mi#a &a.

=ână #a sfârşitu# veacuri#or acest psa#m va sta în faţa oameni#or ca pi#da cea mai mişcătoaredespre căinţa cea adevărată. =sa#mu# C0 cuprinde în sine toate cerinţe#e căinţei şi a#e mărturisiriice#ei adevărate."unoaşteţi =sa#mu# C0< 'ă tem că nu prea bine. !cest psa#m este în #e$ătură cu o întâmp#are dinviaţa #ui *avid. în #e$ătură cu un păcat pe care *avid #-a pus ca tit#u în fruntea psa#mu#ui"ând a intrat *avid #a femeia #ui Urie. =sa#mu# C0 a ieşit din păcatu# #ui *avid, când a fost biruit de ispita desfrânării. *avid a păcătuit cu femeia #ui Urie şi, ca să-şi ascundă păcatu#, #-atrimis pe Urie să fie omorât în ră+boi. *omnu# a trimis #a *avid pe Batan, proorocu#, care i-aarătat ne#e$iuirea. *avid a că+ut p#ân$ând în faţa *omnu#ui şi a dobândit iertare. *in căinţaaceasta a ieşit psa#mu# C0. ">ipu# de mai înainte arată întâmp#area aceasta."itiţi pe #ar$ în (ib#ieistoria =sa#mu#ui C0, #a II e$i-II %amue#, 11, 1-24 şi 12, 1-1D.5"ăderea şi căinţa #ui *avid sunt puse în faţa noastră cu mu#te învăţături.ntâi să ne $ândim că *avid a fost a#esu# şi iubitu# *omnu#ui şi totuşi ispita #-a biruit şi pe e# într-o c#ipă de s#ăbire. ;ricât de tare ai fi, frate#e meu în *omnu#, nu te încrede în tine, ci prive$>ea+ăşi te roa$ă neîncetat, căci trupu# este neputincios 't 26, D15. Iar dacă ai că+ut, nu te #ăsa târâtmai departe, ci de$rab a#ear$ă #a >aru# căinţei."ăderea #ui *avid, +ice %f. Ioan Gură de !ur, trebuie să se facă nouă pricină de scu#are. !cestvitea+ bărbat s-a rănit, a că+ut şi s-a scu#at, ca tu din amândouă să câşti$i şi din căderea şi dinridicarea #ui. %tricarea de corabie a dreptu#ui se face #iman de scăpare păcătosu#ui.



"ăderea #ui *avid ne arată apoi, în c>ip $răitor, cum #ucrea+ă păcatu#. Ispita a desc>is uşa încet, pe nesimţite. *avid a vă+ut pe femeia #ui Urie, scă#dându-se. *ar pe uşa aceasta ? +ice %f. IoanGură de !ur ? îndată a dat năva#ă păcatu#, ca un urs $ro+av şi înfricoşat. *avid n-a re+istatispitei. ! păcătuit, şi păcatu# sapă mai departe. *avid încearcă în toate c>ipuri#e să ascundă păcatu#. 'er$e din rău în mai rău şi nu se opreşte până #a uciderea, indirectă, a #ui Urie.

!şa sunt ispita şi păcatu#. *acă #e desc>idem numai puţin uşa, dau năva#ă asupra noastră. Be biruie şi ne duc în $a#op pe ca#ea pier+ării.Iată, aceasta este ca#ea căderii pe care ne-o arată (ib#ia prin pi#da #ui *avid. Be-o arată să neînfricoşăm şi să ne ferim de ea.*avid a/unsese departe în ca#ea pier+ării. *in ca#ea aceasta #-a oprit c>emarea #ui *umne+eu.=roorocu# Batan îi arată păcatu# şi-# şi mustră pentru păcat. Ei ce face *avid în faţa acesteite#e$rame cereşti< 9ace ceea ce trebuie să facem şi noi când ne-au biruit ispita şi păcatu#.*avid îşi ap#eacă fruntea în semn de căinţă şi de recunoaştere a păcatu#ui. *avid ar fi pututîncerca să se apere în faţa #ui Batan. !r fi putut încerca să facă pe avocatu#7 să +ică *a, am$reşit, dar $reşea#a mea e scu+abi#ă, căci eu sunt re$e şi trebuia cu orice preţ să apăr presti$iu#coroanei. =entru o femeie nu mă puteam discredita în faţa poporu#ui şi a ţării7 ! trebuit să-#

trimit pe Urie #a moarte, ca să încon/ur i+bucnirea unui scanda# #a curtea re$a#ă. *ar *avid n-afăcut aşa. Bici măcar un sin$ur cuvânt n-a rostit pentru apărarea sa, ci şi-a p#ecat capu#, stri$ând9ărăde#e$ea mea o cunosc şi păcatu# meu înaintea mea stă totdeauna.9ărăde#e$ea mea o cunosc ? iată, aceasta este cea dintâi şi cea mai mare condiţie a căinţei ce#eiadevărate cunoaşterea şi recunoaşterea sinceră a păcatu#ui. 'u#ţi însă, foarte mu#ţi, $reşesctocmai aici. n scaunu# mărturisirii, atâţia şi-atâţia fac pe avocaţii şi apărătorii #or, în #oc să facă pe *avid p#ân$ătoru#. =ocăinţa este o cumpănă ce nu se ap#eacă spre iertarea păcate#or pânănu punem în ea prima $reutate recunoaşterea şi mărturisirea sinceră a păcate#or.=ocăinţa ? +ice %f. Ioan Gură de !ur ? este tocmea#ă şi sc>imb. ste o tocmea#ă între om şi*umne+eu. *ă *umne+eu, dă şi ce# care se mântuieşte"e dai tu, o, *avide, ca să te mântuieşti<

"ă fărăde#e$ea mea o cunosc 75.!tâta dai< *estu# îmi este 'ie şi atât.@acrimi şi mărturisire dă *avid, iertare dă *umne+eu.=ocăinţa este un medicament în care şi omu# trebuie să pună ceva #acrimi#e #ui.*umne+eu mi#uieşte, ne spune %f. Ioan Gură de !ur, dar nu prost mi#uieşte, că +ice *ă şi tuceva ntinde şi tu mâna Bu pentru că am trebuinţă de tine, ci pentru că voiesc să aduci şi tuceva #a mântuirea ta. =ocăinţă şi #acrimi dă-'iF ce#e#a#te #e dă iubirea 'ea de oameni.n pi#da #ui *avid mai este apoi şi o a#tă cerinţă a căinţei. ndată după săvârşirea păcatu#ui, *avidcăuta în tot c>ipu# să ascundă păcatu#. i era ruşine de e# şi căuta să-# ascundă. *ar îndată ce aintrat în baia pocăinţei, #ucruri#e se sc>imbă. *avid nu-şi mai ascunde păcatu#. # stri$ă de peacoperişu# casei. # pune în psa#m şi-# cântă p#ân$ând pe toate drumuri#e. *in păcatu# său, dincăinţa pentru păcat, *avid face o mărturisire pentru toate vremuri#e şi pentru toate neamuri#e.%emnu# că cineva a intrat cu adevărat în >aru# pocăinţei este tocmai acesta când începe a-şimărturisi fără nici o ruşine trecutu# său şi păcate#e sa#e.Un frate preot îmi dădea să înţe#e$ că prea eOa$ere+ cu mărturisiri#e me#e persona#e, că şi eu mădistram odinioară pe #a cârciumi şi răsfoiam bib#ia diavo#u#ui cărţi#e de /oc5. *ar o astfe# deeOa$erare este în firea şi porunca întoarcerii #a *umne+eu. Intrat în >aru# pocăinţei,mărturisirea păcate#or cere şi capătă $#as întocmai ca eOa$erări#e #ui *avid, când spunea p#ân$ând #a toată #umea că a intrat #a femeia #ui Urie.



'ărturisiri#e făcute de către ostaşi şi în pub#ic, adică în adunări, de care se scanda#i+ea+ă creştiniicei mu#ţi, sunt ce#e mai $răitoare dove+i despre întoarcerea #or #a *umne+eu."reştinii de a+i se ruşinea+ă de păcat. Umb#ă cât mai mu#t să-şi ascundă păcate#e. "e mu#t a săpatdiavo#u#, vic#eanu#, şi aici %e cuprinde cineva ? +ice %fântu# Ioan Gură de !ur ? de poftacump#ită către o desfrânată de obşte arătatăF mer$e după dânsa ca un orb, intră fără ruşine în

#ăcaşu# ei şi face păcatu#. Iese de aco#o după săvârşirea păcatu#ui şi se ruşinea+ă să se pocăiască.&ică#osu#e, când te împreunai cu desfrânata, nu te ruşinai< Iar când vii să te pocăieşti, atunci teruşine+i< @ucru face şi nu se ruşinea+ă, şi de cuvânt se ruşinea+ă7 !# diavo#u#ui este vic#eşu$u#acesta @a păcat nu-# #asă pe e# să se ruşine+e, căci ştie că de se va ruşina va fu$i de păcatF dar #a pocăinţă î# face pe e# de se ruşinea+ă, pentru că ştie că, ruşinându-se, nu se pocăieşte.*ouă re#e face diavo#u# şi #a păcat tra$e şi pocăinţa o opreşte7 =ocăinţei îi dă ruşine, iar păcatu#ui, îndră+nea#ă; a#tă cerinţă a căinţei sunt #acrimi#e. "ăinţa trebuie să stropească cu #acrimi păcate#e noastre. *etrei ori s-a #epădat %f. !p. =etru de *omnu#, dar a fost iertat după ce s-a căit şi a p#âns cu amar,a# doi#ea bote+, prin #acrimi, din oc>i făcând ? cum +ice iarăşi %f. Ioan Gură de !ur.K)ieţi#e sfinţi#orL istorisesc despre un mare păcătos care a cerut de #a un pustnic un #eac pentru

iertarea păcate#or ? *u-te, dra$u# meu, i-a +is pustnicu#, şi caută până vei af#a o apă ce cur$e în sus. %pa#ă-ţi oc>iicu apa aceea şi îndată vei fi iertat.*upă o +adarnică cercetare, păcătosu# s-a întors p#ân$ând de întristare, că n-a af#at această apă aiertării7 ? ;, dra$u# meu, i-a răspuns pustnicu#, iată apa aceasta este în oc>ii tăi7 @acrimi#e pentru păcate sunt apa cea minunată, apa iertării, care cur$e în sus, către "er, către *umne+eu7"ăinţa mai are apoi şi o a#tă cerinţă care desc>ide uşa mântuirii. =ăcate#e trebuie să #e stropim nunumai cu #acrimi#e noastre, ci şi cu sân$e#e *omnu#ui. "ăinţa cea adevărată ne duce #a picioare#e"e#ui ăsti$nitF ne duce #a i+voru# ce# mare a# iertării, #a "rucea şi ertfa scumpu#ui nostru'ântuitor. ! te căi înseamnă a cădea p#ân$ând în braţe#e "rucii.

=uterea căinţei şi a mărturisirii stă în #e$ătura ce ne-o facem cu i+voru# iertării şi a# puterii cuIisus 'ântuitoru# şi în începutu# de viaţă nouă cu #. 9ără #e$ătura aceasta, am pierdut putereamărturisirii ne spovedim re$u#at şi păcătuim re$u#at7 'ărturisirea nu e doar o descărcare şireîncărcare de păcate, ci o rupere definitivă cu păcate#e. Ei mărturisirea poate a/un$e o taină$oa#ă ? ca şi postu# şi ru$ăciunea -dacă în ea nu se af#ă căinţa, #acrimi#e şi Go#$ota*e pe când eram preot #a ţară, îmi aduc aminte de un om care, trecând, în timpu# unui post, cucaru# pe #ân$ă casa mea, şi-a +is Hai să mă ba$ şi pe #a popa, să mă spovedesc7, că pe #a biserică n-am ră$a+ să mai mer$. =reţuia ceva o astfe# de mărturisire<'ărturisirea este ? trebuie să fie ? o +$uduire suf#etească, un cutremur suf#etesc ce pune >otar nou, ce face un început de viaţă nouă.!/ută-ne, *oamne, să putem face o astfe# de mărturisire. Bumai după o astfe# de înţe#e$ere acăinţei urmea+ă şi mărturisirea cea adevărată. *espre aceasta învaţă, mai pe #ar$, du>ovnicii ceisuf#eteşti.;, ce dar mare este nouă căinţa şi ce pace şi #inişte suf#etească ne dau căinţa şi iertarea păcate#or9ericiţi cărora #i s-au iertat fărăde#e$i#e şi cărora #i s-au acoperit păcate#e =s :1, 15. &oatetribuna#e#e din #ume de te-ar ierta pentru vreo anume $reşea#ă, nu-ţi pot da pacea, #iniştea şi bucuria suf#etească ce ţi #e dă căinţa cea adevărată."âtă vreme am tăcut ? spunea psa#mistu# ? mi se topeau oase#e me#e şi mâna &a apăsa +iua şinoaptea asupra meaF atunci am +is mărturisi-voi fărăde#e$ea mea *omnu#uiF şi # a iertat



pă$ânătatea mea =s :15.=ăcatu# te apasă şi te tu#bură şi pe tine, cititoru#e, atât timp cât taci. %pune-I *omnu#ui păcate#eta#e, stropeşte-#e cu #acrimi de căinţă, în$enunc>ea+ă cu e#e în faţa "rucii şi îndată vei avea#inişte, pace, bucurie şi mântuire suf#etească.

Rugăciune )%c%tuit-am, Doamne, %c%tuit-am "i este %catele mele st% sa$ia udec%ţii 0ale! St%cum%na udec%ţii 0ale! "i eu n-am ce une în aceast% cum%n%! ici un r%suns n-am entru %catele mele! "i nici o a%rare, decât cuvintele ro$ului 0%u David: „f%r%delegea mea ocunosc5, %catul meu îl cunosc! )%c%tuit-am, şi %catul st% acum „de-a ururi înaintea mea5! )%c%tuit-am, şi %catul m-a scos din casa dragostei 0ale! )%c%tuit-am, şi %catul m-a l%sat singur şi ri$eag! )%c%tuit-am, şi am a4uns un Cain, fug%rit mereu de gro&%via şi urgia edesei! )%c%tuit-am, şi sufletul meu a ierdut ceva! (iaţa mea a ierdut cevaB (iaţa mea a ierdut e

CinevaBS%rmane suflet ri$eag, unde vei g%si ceea ce ai ierdut2 O, nu mai r%t%ci lângând Caut%-# e Cel ierdut acolo unde #-ai l%sat! Caut%-# acolo unde #-ai %r%sit! >isuse, readulcele meu *ântuitor Cu lacrimi de foc m% alec la Crucea 0a! #umea şi %catul m-au smuls de aici! "i, vai, cât de gro&av% a fost calea %catului *% întorc cu lacrimile fiului ierdut! +mac%-m% iar%şi cu 0at%l Ceresc! +mac%-m% iar%şi cu 0ine şi m% rimeşte iar%şi înleg%mântul dragostei 0ale )entru %catele mele, edeseşte-m% şi e mine, ca odinioar% ero$ul 0%u David, dar nu m% %r%si /cesta e susinul meu de fiecare cli%: edeseşte-m%, Doamne, dar nu m% %r%si„Sa$ia5 nu s-a de%rtat din casa ro$ului 0%u David edeasa l-a urm%rit, dar dragostea 0a nul-a %r%sit! )e cel ce s-a încre&ut în 0ine nu l-ai înde%rtat! u l-ai l%sat „s% râd% vr%4maşul de

el5, strigând: „)rindeţi-l, c%ci Dumne&eu l-a %r%sit e dânsul5! u l-ai scos din casa dragostei0ale! u l-ai %r%sit ca e un vas netre$nic! -ai rut leg%mântul 0%u cu el!O Doamne, sa$ia mustr%rii 0ale s% m% taie şi e mine ân% la sfârşit Sângele lacrimilor mele s% curg% mereu! *edicamentele „amare5 s% nu se gate din viaţa mea! )entru %catele mele,loveşte-m% f%r% cruţare! #as%-l e „"imei5 s% arunce mai dearte cu ietre du% mine! #as%-m% s% trec singur I %r%sit de toţi -ârâul C1edron, dar nu m% %r%si 0u, Doamne, lumina şi viaţamea! >isuse, readulcele meu *ântuitor, m% r%$uşesc cu toate %catele mele la icioarele Crucii0ale "i cu lacrimi fier$inţi m% rog! "i cu lacrimi de foc m% rog: învredniceşte-m% s% gust dindulceaţa f%g%duinţei 0ale „ Câteva clie te %r%sisem, dar te voi rimi înaoi cu maredragoste! +ntr-o i&$ucnire de mânie +mi ascunsesem o cli% faţa de tine, dar *% voi îndura detine cu o dragoste veşnic%, &ice Domnul, A%scum%r%torul t%u! )ot s% se mute munţii, ot s% seclatine dealurile, dar dragostea *ea nu se va muta de la tine şi leg%mântul *eu de ace nu seva cl%tina, &ice Domnul, Care are mil% de tine5 6>s 8;, H-@=!O Doamne, învredniceşte-m% s% tr%iesc în aceast% readulce f%g%duinţ% +nvredniceşte-m% s%m% sting în aceast% readulce f%g%duinţ%, ca s% tr%iesc cu 0ine în vecii vecilor! /min!



0ă ne curăţim casa sufletului nostru şi să o împodobim cuflorile curăţiei, ca să intre în ea &mpăratul Hristos?

sâmbătă, 12 apri#ie 201D

+n vremea aceea, aroiindu-se >isus de >erusalim, a trimis doi ucenici, &icându-le: „*ergeţi în satul care este înaintea voastr% şi numaidecât veţi g%si o asin% legat% şi,cu dânsa, un mân& de&legându-o, aduceţi-o la *ine! "i de va &ice vou% cineva ceva, veţi &ice c%

acestea tre$uiesc Domnului şi numaidecât le va trimite e ele5! >ar acestea toate s-au f%cut ca s% se lineasc% ceea ce s-a &is de roorocul care &ice: „Ziceţi fetei Sionului: >at%, +m%ratul t%uvine la tine $lând şi şe&ând e asin%, e mân&, fiul celei de su$ 4ug5! "i, mergând, ucenicii au f%cut recum le-a oruncit lor >isus! /u adus asina şi mân&ul şi au us deasura lor veşmintele şi l a şe&ut e dânsele! >ar cei mai mulţi din norod aşterneau veşmintele lor e cale şi alţii t%iau stâl%ri de coaci şi le aşterneau e cale! >ar noroadele cele ce mergeau înainte şi cele ceveneau e urm% strigau, &icând: „Osana, Fiului lui David, $ine este cuvântat Cel ce vine întru umele Domnului5! 6*atei 7, -?=

=ra+nicu# 9#orii#or ne pune stâ#pări în mână, ca să pră+nuim amintirea ace#ei +i#e ? cea dintâi şicea din urmă ? în care 'ântuitoru# %-a #ăsat să fie sărbătorit pe pământ şi a intrat cu triumf în

Ierusa#im, ca mpăratu# #ui Israe#.

%ă #uăm aminte mpăratu# Hristos %e apropie acum şi de Ierusa#imu# suf#etu#ui nostru. %ă ieşimşi noi întru întâmpinarea @ui cu f#ori, cu stâ#pări şi cântări de mărire.

9#ori#e sunt semnu# curăţiei şi a# frumosu#ui şi, dacă pământu# îşi are în tot anu# o primăvară ? care î# curăţă şi î# îmbracă numai cu f#ori curate şi frumoase ? şi suf#etu# nostru trebuie să-şi aibăîn tot anu# o primăvară care să-# cureţe de păcate şi să-# îmbrace cu f#ori curate şi frumoase.!ceastă primăvară a suf#etu#ui este postu# de curăţire şi înnoire suf#etească a# nvierii *omnu#ui.

;are ai şi tu, cititoru#e, această primăvară cu f#ori în suf#et< ;are răsărit-au f#ori şi stâ#pări de

curăţenie şi în suf#etu# tău< !#tcum, cu ce vei întâmpina şi primi pe mpăratu# Hristos<

Iată, împăratu# 'ăririi %e apropie să intre în Ierusa#imu# suf#etu#ui nostru

*upă ce am postit şi ne-am mărturisit, acum soseşte &aina cea mare a %fintei "uminecăturiFadică însuşi Hristos va intra în casa suf#etu#ui nostru.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/4422


http://www.oasteadomnului.ro/2013/4422/floriile







&radiţia de #a Ierusa#im spune că această poartă s-a înc>is de #a sine şi se va desc>ide iarăşi de #asine, în 8iua cea mare a nvierii. =rin ea vor intra suf#ete#e #a viaţă. =#ină de înţe#es şi de adevăr este această tradiţie, căci, de fapt, mântuirea noastră stă în întrebarea cum @-am primit noi pe'ântuitoru#< Ei ce#or câţi @-au primit pe # cu adevărat5, care cred în Bume#e @ui ? +icevan$>e#ia ? #e-a dat #or putere să se facă fiii #ui *umne+eu In 1, 125.

!şa @-ai primit pe *omnu# şi tu, cititoru#e<

lta a fost necredinţa lui :oma şi alta e necredinţaoamenilor de azi

sâmbătă, 26 apri#ie 201D

*eci, fiind seară în +iua aceea, într-una din sâmbete, şi uşi#e fiind încuiate,unde erau ucenicii adunaţi de frica iudei#or, venit-a Iisus şi a stătut în mi/#oc şi a +is #or =acevouă

Ei acestea +icând, a arătat #or mâini#e şi coasta %a. Ei s-au bucurat ucenicii vă+ând pe *omnu#.

*eci a +is #or iarăşi =ace vouă =recum '-a trimis pe 'ine &ată#, şi u vă trimit pe voi. Eiaceasta +icând, a suf#at şi a +is #or @uaţi *u> %fânt "ărora veţi ierta păcate#e, se vor ierta #or, şicărora #e veţi ţine, vor fi ţinute.

Iar &oma, unu# din cei doispre+ece, care se +ice Geamăn, nu era cu dânşii când a venit Iisus. *eciau +is #ui cei#a#ţi ucenici !m vă+ut pe *omnu#. Iar e# #e-a +is #or *e nu voi vedea în mâini#e@ui semnu# cuie#or şi de nu voi pune de$etu# meu în semnu# cuie#or şi de nu voi pune mâna meaîn coasta @ui, nu voi crede7

Ei după opt +i#e iarăşi erau înăuntru ucenicii @ui şi, cu dânşii, era şi &oma. )enit-a Iisus, fiinduşi#e încuiate, şi a stătut în mi/#oc şi #e-a +is =ace vouă !poi a +is #ui &oma !du-ţi de$etu#tău încoace şi ve+i mâini#e 'e#eF şi adu mâna ta şi o pune în coasta 'ea şi nu fi necredincios, cicredincios. Ei a răspuns &oma şi a +is @ui *omnu# meu şi *umne+eu# meu7 8is-a Iisus #ui"ăci '-ai vă+ut pe 'ine, &omo, ai cre+utF fericiţi însă cei care n-au vă+ut şi au cre+ut

http://www.oasteadomnului.ro/2014/alta-a-fost-necredinta-lui-toma-si-alta-e-necredinta-oamenilor-de-azi


http://www.oasteadomnului.ro/2013/alta-a-fost-necredinta-lui-toma-si-alta-e-necredinta-oamenilor-de-azi/degetul-lui-toam







de-amăruntu# cau+a acestei sc>imbări, am af#at că un $u+$an şobo#an5 începuse a-i roaderădăcini#e pe sub pământ.

!şa face şi $u+$anu# ce# mare, ispititoru# diavo#. # umb#ă neîncetat să străbată #a rădăcinacredinţei, îşi dă seama, mişe#u#, că aco#o poate face isprava cea mai mareF ro+ând rădăcina,

pomu# se usucă şi a/un$e bun de aruncat în focu# iadu#ui său cf. 't :, 105. )ai de cei ce nu ba$ăde seamă atacu# #ui satan

'ai anu# trecut, un om din popor mă întreba ;are, +ău, părinte, să fie rai şi iad<. ; astfe# deîntrebare era un semn că $u+$anu# diavo# începuse a roade #a rădăcina credinţei. ndoie#i#e şişovăie#i#e de credinţă vin de #a diavo#u#. %unt tot atâtea $ăuri pe care diavo#u# #e face în corabiavieţii omu#ui, ca să intre apoi apa şi să se scufunde corabia.

(eteşu$uri#e ce#e mai mu#te şi ce#e mai $re#e #e are credinţa. *intre toate virtuţi#e, ea e mai bo#năvicioasă. *e ce< =entru că aici #ucrea+ă mai mu#t diavo#u#.

(o#i#e credinţei sunt mu#te şi de mu#te fe#uri. "ei necredincioşi sunt mu#ţi şi de mu#te c#ase.udecaţi după credinţă, oamenii s-ar putea împărţi în patru c#ase, întocmai ca şi sămânţa din pi#dasemănătoru#ui.

n c#asa întâi sunt ateii, adică acei care spun pe faţă că nu este *umne+eu, nici suf#et, nici viaţăviitoare. !ceştia sunt cei despre care a +is !p. =ave# că dumne+eu# #or sunt pântece#e şi pofte#e9#p. :, 135. !stfe# de atei dec#araţi sunt mai puţini. 9aţă de ei, măcar ştii cu cine ai de #ucru.

n c#asa a doua sunt cei împietriţi în re#e şi fărăde#e$i. %unt cei care >abar n-au de ce#e suf#eteşti.%pun că şi ei cred în *umne+eu, dar, prin purtări#e şi răutăţi#e #or, # tă$ăduiesc şi # bat/ocoresc

pe *umne+eu. *e tă$ăduit nu-@ tă$ăduiesc pe *umne+eu, dar trăiesc în #ume ca şi când n-ar fi*umne+eu. !ceştia sunt cei care se numesc creştini, dar, în fapte#e şi purtări#e #or, sunt mai pă$âni decât pă$ânii.

n c#asa a treia sunt cei ev#avioşi #a vedere, credincioşi #a aparenţă, dar fără roade de fapte bune.%unt cei care stri$ă *oamne, *oamne, dar nu fac voia *omnu#ui @c 6, D65. "redinţa #or aratăfrun+e ver+i şi f#ori frumoase, dar nu #ea$ă rod de fapte bune. "redinţa #or mer$e bine până #aun #oc, întocmai ca sămânţa din pi#da semănătoru#ui, dar, #a vreme de ispită, în faţa păcatu#ui,credinţa e biruită de păcat.

!bia în c#asa a patra urmea+ă cei care primesc $răunte#e credinţei în pământu# ce# bun a# inimii

#or şi fac roade de fapte bune."redinţa cea adevărată trebuie să sfârşească prin roade de fapte bune, aşa precum pomu# dupăfrun+e şi f#ori face şi roade. ; credinţă fără rodu# fapte#or bune nu va#orea+ă nimic. *upă roade#esa#e se cunoaşte pomu# 't 4, 165.



"redinţa fără de fapte moartă este Iac 2, 265. ; astfe# de credinţă şi dracii au. !duceţi-văaminte de îndrăcitu# de #a @uca J, 2J5, care @-a întâmpinat pe 'ântuitoru# prin cuvinte#eIisuse, 9iu# #ui *umne+eu ce# =reaîna#t, &e ro$, nu mă c>inui.

Iisuse, 9iu# #ui *umne+eu ce# =reaîna#t7 "e mărturisire so#emnă de credinţă era aceasta

Bumai că această mărturisire o făcea un dracF un vră/maş a# #ui Hristos, un #uptător împotriva*omnu#ui Hristos. ntr-o astfe# de stare teribi#ă se af#ă şi toţi acei care cu $ura # mărturisesc pe*omnu# Iisus Hristos, dar cu fapte#e # tă$ăduiesc şi # bat/ocoresc.

*espre aceştia +icea %f. !p. Iacov &u cre+i că Unu# este *umne+eu. (ine faci *ar şi draciicred şi se înfioară Iac 2, 135, numai că ei #ucrea+ă contra #ui *umne+eu şi de răutăţi nu se #asă.; astfe# de credinţă nici nu este credinţă, ci este o minciună de suf#et pier+ătoare.

*ra$ă cititoru#e u te întreb "e fe# de credinţă ai tu< u mă uit peste viaţa ta şi cute+ a +ice cătu n-ai o credinţă adevărată, o credinţă vie, #ucrătoare şi roditoare. "ăci, dacă ai crede cuadevărat, n-ai sudui. !i p#ân$e şi numai au+ind pe a#tu# în/urând. Un creştin adevărat mai bine s-

ar #ăsa să fie împuşcat decât să scoată suda#mă din $ura #ui. *acă ai crede cu adevărat, nu te-aiîmbăta7 n-ai căuta bucurii#e pe #a cârciumi, petreceri şi /ocuri. *acă ai crede cu adevărat, nu te-ai #ăsa purtat de toate vânturi#e ispite#or.

*acă ai crede cu adevărat, nu te-ai împăca cu toate păcate#e. u te întreb "e fe# de credinţă esteaceasta cu care sudui, cu care te îmbeţi, cu care minţi, cu care înşe#i, cu care îţi petreci în #ume,cu care trăieşti în #ume şi cu care te împaci cu toate păcate#e< !ceasta nu mai este credinţă, ci ominciună de suf#et pier+ătoare.

! crede cu adevărat înseamnă a te răsti$ni împreună cu Hristos, a muri împreună cu # şi a învia#a o viaţă nouă împreună cu # om 65.

! crede înseamnă a muri faţă de #ume şi faţă de păcat şi a fi viu pentru *umne+eu, în IisusHristos om 6, 115.

! crede înseamnă a te predaF a-ţi preda viaţa cu totu# *omnu#ui şi a o pune în s#u/ba @ui, căci tunu mai eşti a# tău, ci a# "e#ui "are te-a răscumpărat cu un preţ mare cf. I "or 6, 135.

! crede înseamnă a te sc>imba, înseamnă o sc>imbare din teme#ie a vieţii ta#e după ce @-ai primit cu adevărat pe *omnu#, aşa cum s-a sc>imbat şi 8ac>eu, vameşu#, după ce a intrat Iisus încasa #ui.

! crede cu adevărat înseamnă a-@ avea pe *omnu# în viaţa taF a trăi cu #, a vorbi cu #, a tesfătui cu #, a nu face nimic fără a-@ întreba pe # şi fără a ascu#ta de #.

! crede cu adevărat înseamnă a atin$e cu#mea pe care a atins-o %f. !p. =ave# când +icea Bumai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine şi viaţa pe care o trăiesc acum o trăiesc prin credinţa în9iu# #ui *umne+eu, "are m-a iubit şi %-a dat pe %ine nsuşi pentru mine Ga# 2, 205.



"redinţa ce#or mai mu#ţi oameni este o credinţă s#abă şi bo#navă. =recum am mai spus nici ovirtute nu este aşa bo#năvicioasă ca şi credinţa. !posto#u# &oma şi-a vindecat credinţa pipăindrăni#e răsti$nirii. %ă cădem şi noi cu credinţa noastră cea bo#navă #a picioare#e #ui Iisus şi să pipăim răni#e cuie#or, adică să ne adâncim credinţa în ertfa "rucii, în credinţa şi în înţe#e$erea căIisus Hristos a murit şi a înviat pentru noi şi învierea noastră #a o viaţă nouă.

; credinţă sănătoasă, vie şi #ucrătoare are numai ce# care @-a af#at cu adevărat pe *omnu# şi acă+ut #a picioare#e @ui, stri$ând cu %f. !p. &oma *omnu# meu şi *umne+eu# meu, 75 fii &ude acum %tăpânu# meu, fii &u *omnu# meu, fii &u =oruncitoru# meu şi "ârmuitoru# vieţii me#e7

? credin%ă sla$ă ,i $olnavă se poate vindeca numai la Crucea lui Iisus .

"e dar mare este credinţa ;rice vom cere, prin ea ni se dă 't 21, 225. =uţin se cere de #a noi săcredemF şi ce mu#t ni se dă Iată o pi#dă

n anu# 1J34, pe stră+i#e @ondrei, un om începu a stri$a Haideţi, cumpăraţi $a#beni, o #iră deaur un $a#ben en$#e+5 se vinde numai cu cinci bani ca şi cum s-ar cumpăra a+i un $a#ben cu C#ei5. ;amenii începură a râde. Bimeni nu credea această vestire. Unde s-a mai pomenit un $a#bencu câţiva bani< @umea credea că ne$ustoru# vinde bani de nic>e# auriţi, de /ucărie pentru copii.

"âţiva îşi cumpărară astfe# de $a#beni ca /ucărie pentru copii. *ar, mer$ând acasă, vă+ură căauritura nu se spa#ă, întrebară pe un ar$intar şi ace#a #e spuse că sunt adevăraţi $a#beni, din ce#mai fin şi scump aur. !#er$ară în fu$a mare să mai cumpere, dar ne$ustoru# dispăruse.

%e făcu o mare mişcare între oameni. &oţi ar fi cumpărat acum astfe# de $a#beni, dar ne$ustoru#dispăruse.

n cea#a#tă +i, un +iar din @ondra pub#ică următoarea KînştiinţareL Be$ustoru# care a îmbiat ieri pe stradă $a#beni pe un preţ de nimic sunt eu, B. B. Iar prin aceasta am voit să arăt oameni#or o pi#dă despre credinţă şi necredinţă. "ei care au cre+ut vestirea mea s-au a#es cu un mare câşti$cumpărat pe un preţ de nimic. !şa şi cei care cred în *umne+eu şi trăiesc o viaţă după cuvântu#van$>e#iei se vor a#e$e cu câşti$u# vieţii veşnice. Iar cei care n-au cre+ut vestirea mea suntnecredincioşii, sunt cei care nu vor să cumpere nici măcar cu un preţ mic de credinţă comoaracea nepreţuită a mpărăţiei #ui *umne+eu. )a veni însă o vreme când #i se vor desc>ide oc>ii săvadă şi ei această comoară, vor a#er$a atunci să o cumpere ? cum a#er$au ei pe urmă după$a#benii mei ? dar atunci va fi prea târ+iu7 prea târ+iu7

!>, ce #ucru $ro+av este necredinţa ăsp#ata ei este iadu# şi pieirea veşnică. Ei, o, ce dar mareeste credinţa a biruie ispite#e, biruie #umea I In C, D5. &oate sunt cu putinţă ce#ui ce crede75. "redinţa mută şi munţii 't 21, 215.;astea *omnu#ui a ieşit şi ea dintr-un $răunte de credinţă.

1cum poate viscoli





"i, intrând în mormânt, au v%&ut e un tân%r şe&ând de-a dreata, îm$r%cat în veşmânt al$ şi s-au îns%imântat!

>ar el a &is lor: „u v% îns%imântaţi )e >isus c%utaţi, a&arineanul cel A%stignit2 S-a sculatnu este aici >at% locul unde #-au us e l Deci mergeţi de suneţi ucenicilor #ui şi lui )etru

c% va merge mai înainte de voi în Galileea acolo +l veţi vedea e l, recum a &is vou%5!

"i, ieşind, au fugit de la mormânt, c% erau curinse de cutremur şi de saim% şi nim%nui nimic n-au sus, c% se temeau! 6*arcu 8,;9-;H <, -E=

*e mare dar s-au învrednicit femei#e mironosiţe. @or #i s-a arătat mai întâi Iisus ce# nviat dinmorţi. !ceastă cinste #e-a venit de a#tfe# ca un răspuns #a credinţa şi statornicia ce #e-au arătat întimpu# răsti$nirii. )ai, ce #ucru dureros s-a întâmp#at în timpu# răsti$nirii *omnu#ui &oţi @-au părăsit pe *omnu# Unii de frică, a#ţii din nerecunoştinţă. *e frica iudei#or, fu$iseră şi seascunseseră până şi aposto#ii afară de Ioan5.

=etru, ce# care se #ăuda că va rămâne credincios c>iar de s-ar #epăda toţi, s-a #epădat de frica uneis#u/nice. %in$ure femei#e s-au ţinut pe urme#e *omnu#ui cu statornicie, până #a sfârşit. @e vedemurmându-@ pe *omnu# în drumu# ce# $ro+av a# ocări#or şi bătăi#or7 @e vedem p#ân$ând, #a"rucea @ui, #a suferinţe#e %a#e7 @e vedem coborând de pe "ruce =reacurat trupu# *omnu#ui şiaşe+ându-# în mormânt. @e vedem aşteptând învierea @ui7

&rebuie să ne dăm seama că n-a fost uşoară această statornicie de credinţă a femei#or. %in$urăfuria $#oatei, ura iudei#or şi +ăn$ănitu# arme#or so#daţi#or ar fi fost destu# să înspăimânte inima şisuf#etu# ce#or câteva femei nea/utorate. &rebuie să ne dăm seama că so#daţii romani vor fi căutatsă #e depărte+e pe aceste femei din prea/ma "e#ui osândit.

&rebuie să ne dăm seama că $#oate#e erau cuprinse de un fe# de beţie de ură, iar această ură nu putea suferi p#ânsu# şi #acrimi#e femei#or. n ura #or cea $ro+avă, fariseii şi cărturarii nu puteausuferi p#ânsu# femei#or. @or #e trebuia stri$ăte de bat/ocură şi ură. *esi$ur, vor fi căutat să #eîndepărte+e pe femei#e p#ân$ătoare. *ar e#e s-au a#ipit cu toată puterea #or de "rucea ăsti$nirii.

mbrăţişând "rucea *omnu#ui,braţe#e #or ce#e s#abe se prefăcuseră în braţe de fier. Bici o puteredin #ume nu era în stare să #e smu#$ă de #ân$ă "rucea *omnu#ui. Bumai o sabie ce #e-ar fi tăiatmâini#e ar fi putut să #e smu#$ă de #ân$ă "rucea pe care suferea şi murea scumpu# nostru'ântuitor.

;, voi, binecuvântate 'arii "redincioşii din toate timpuri#e vă vor păstra o veşnică amintire şi

recunoştinţă pentru credinţa şi statornicia voastră, că n-aţi părăsit pe scumpu# nostru 'ăntuitor înc#ipe#e ce#e mai $roa+nice.

*ar credinţa voastră trebuie să ne fie şi o predică mişcătoare despre cum trebuie să ne a#ipim de*omnu#.

u, de câte ori simt ispite#e apropiindu-se de mine, mă $ândesc #a voi şi strân$ cu toată puterea braţe#or me#e suf#eteşti "rucea ăsti$niriiF de câte ori simt că diavo#u# umb#ă să mă smu#$ă de



#ân$ă "rucea mântuirii, mă $ândesc #a voi şi #a cuvinte#e %f. !p. =ave# "ine mă va despărţi pemine de dra$ostea #ui Hristos<7 "ăci sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici neca+u#,nici strâmtorarea, nici pri$oana, nici prime/dia sau sabia nu vor fi în stare să mă despartă deHristos om J, :J-:35.

*ar femei#or mironosiţe #i s-a dat şi o so#ie să vestească nvierea *omnu#ui. Ei femei#or deci #is-a dat o aposto#ie în această #ume. @i s-a dat şi #or so#ia şi aposto#ia să-@ vestească neîncetat peIisus ce# viu şi înviat. nsă prima condiţie a acestei vestiri este ca vestitoarea să fie ea însăşi unsuf#et viu şi înviat.

=i#dă ne dau şi aici mironosiţe#e femei. 'aria 'a$da#ena a fost cea dintâi care @-a vă+ut pe Iisusce# înviat din morţi. i i %-a arătat întâi Iisus ce# înviat şi daru# nvierii.i, şi cine era această femeie învrednicită de un dar aşa de mare< van$>e#ia ne spune Iar Iisus,după ce a înviat, %-a arătat mai întâi 'ariei 'a$da#ena, din care scosese şapte diavo#i 'c 16,35.

'aria 'a$da#ena fusese şi ea un fe# de moartă, în$ropată în adâncu# pier+ării. *in moarteaaceasta s-a ridicat şi a înviat, prin daru# iertării, prin daru# morţii şi a# învierii *omnu#ui.)estindu-@ pe *omnu#, desi$ur, 'aria nu va fi spus numai că @-a vă+ut pe *omnu# şi răsti$nirea@ui, ci va fi stri$at peste tot #ocu# u, 'aria 'a$da#ena, am fost o femeie pierdută7 aveamşapte du>uri re#e7 mă tăvă#eam în şapte păcate de moarte7 +ăceam în adâncu# pier+ării7 toaterăutăţi#e şi b#estemăţii#e erau în mineF eram o moartă7 *ar, din moartea aceasta, m-a ridicat*omnu# şi 'ântuitoru# meu Iisus Hristos7 !propia-ţi-vă şi voi de acest 'ântuitor şi îndată veţi#ua iertare şi mântuire7.

'ironosiţe#e femei s-au făcut vestitoare nu numai pentru că au vă+ut suferinţe#e *omnu#ui, ci pentru că au $ustat din taina cea mare a ertfei de pe "ruce. 'aria 'a$da#ena vesteşte şi ne

spune că orice femeie -oricât de păcătoasă ar fi fost ? se poate face o vestitoare a *omnu#ui,după ce a af#at şi a $ustat taina cea mare şi sfântă a morţii şi învierii *omnu#ui. *e aici p#eacăaposto#ia femei#or. *e aici trebuie să p#ece şi numai de aici poate p#eca. !posto#ie adevărată potface numai 'arii#e care p#ân$ #a picioare#e *omnu#ui7, numai 'arii#e care au $ustat dindaruri#e "rucii.

!stfe# de 'arii, vestitoare a#e *omnu#ui, se străduieşte să facă şi ;astea *omnu#ui. ;aposto#ie a femei#or, fără de acest temei, n-a/un$e nimic.

!ici, pe #a oraş, sunt euniuni şi "arităţi, formate din femei, care se ocupă cu or$ani+ări de petreceri şi de ba#uri, uneori c>iar şi în timpu# posturi#or7

"e fe# de aposto#ie să facem noi, nişte femei nea/utorate< ? ne va întreba cineva dintre femei.

)om răspunde îndată femei#e pot face o aposto#ie mai mare c>iar decât bărbaţii. =rin rosturi#esa#e, o femeie poate face pentru *omnu# mai mu#t c>iar şi decât un bărbat.

; femeie este c>emată, înainte de toate, să facă aposto#ie în casa ei, prin $ri/a de copii, prin $ri/ade soţu# ei, prin ru$ăciuni#e ei, prin că#dura, prin #umina ei cea suf#etească.



;, ce dar mare este o 'arie adevărată pentru casă şi fami#ie

!posto#ia femeii trebuie să iasă apoi şi afară din casa ei, căutând peste tot #ocu# să împace+avistii#e dintre oameni şi să semene pace, dra$oste, bunătate, mi#ă.

%e va face apoi şi o vestitoare a *omnu#ui, aşa cum fac ce#e care intră în ;astea *omnu#ui.

;, ce #ucruri minunate poate face o femeie intrată în s#u/ba *omnu#ui 9emeia parcă e anumefăcută pentru #ucru# *omnu#ui. Inima ei este mai ca#dă, mai simţitoare, poate fi mai uşor deaprins. =oate de când au vă+ut suferinţe#e *omnu#ui, inima femei#or a rămas mai simţitoare, maica#dă, mai $ata să p#ân$ă, mai $ata să se aprindă. 9emei#e sunt în+estrate cu daruri suf#eteşti maia#ese decât bărbaţii.

*ar, vedeţi, tocmai pentru asta diavo#u# a a#er$at şi aici tot în $a#op. &ocmai pentru aceste darurisuf#eteşti diavo#u# se si#eşte să atra$ă femei#e în s#u/ba şi în aposto#ia #ui.

Ei, vai, câte femei fac s#u/ba şi aposto#ia asta. Iară une#e femei s-au abătut după satan, +icea %f.!p. =ave# I &im C, 1C5.

!+i însă se poate spune că şi mai mu#te femei s-au abătut după satan. !cestea sunt femei#e careaţâţă vra/bă între oameni prin c#evetiri şi minciuni7 !cestea sunt femei#e care îşi pun în s#u/badiavo#u#ui daruri#e ce #e au de #a *omnu# inima, oc>ii, frumuseţea etc. "asa acestor femei esteun iad şi un mormânt =i#de 4, 265. )ai, ce seceriş bo$at are diavo#u# pe urma unor astfe# defemei

'are#e poet şi $ânditor a# neamu#ui nostru, 'i>ai minescu, a +is despre femeie că este în$er şidemon. "u adevărat, în$er ceresc este femeia când îşi pune însuşiri#e şi daruri#e ei în s#u/ba

*omnu#ui, dar diavo# se face când îşi pune daruri#e în s#u/ba rău#ui.9emeia cea ev#avioasă şi cuminte este cu adevărat un în$er în casa omu#ui şi face un rai dincăsuţa #uiF dar femeia cu năravuri re#e face un iad din casa omu#ui. &ot aşa e şi în viaţa sate#or.9emei#e care trăiesc o viaţă cu *omnu# sunt mironosiţe răspânditoare de pace şi împăcare avră/măşii#or. *ar, pe de a#tă parte, ce#e#a#te femei ? care parcă nu fac a#tceva decât aţâţăminciuni, ură, c#evetiri, adu#tere ? atra$ pe urmă şi pe bărbaţii #or în aceste mânii şi #upte şiispite.

Una dintre pricini#e că sate#e noastre sunt p#ine de desfrânare, de adu#tere şi +avistuiri suntfemei#e.

=reoteasa e amărâtă cu notăreasaF învăţătoarea, cu primăriţa. @iţa asta s-a certat cu ceea, şi ceeacu cea#a#tă7 şi, în vra/ba asta, apoi femei#e ba$ă şi pe bărbaţii #orF şi ba$ă, pe urmă, tot satu# înmânii şi #upte ce ţin ani de +i#e, aşa precum şi $recii s-au ră+boit cu troienii +ece ani de +i#e pentru o femeie7

*acă femei#e fruntaşe ar fi mironosiţe, bine-vestitoare a#e *omnu#ui, o, cum ar spori pacea @ui prin sate#e şi oraşe#e noastre





+n vremea aceea, S-a suit >isus în >erusalim! "i este în >erusalim sc%ld%toareaoilor care, în evreieşte, se c1eam% (ite&da, cinci ridvoare având! +ntr-aceea &%cea mulţimemult% de $olnavi, or$i, şc1ioi, uscaţi, aştetând mişcarea aei! C% înger, la vreme, se ogora în sc%ld%toare şi tul$ura aa, şi care intra întâi, du% tul$urarea aei, se f%cea s%n%tos ori de ce$oal% era ţinut!

Deci era acolo un om, trei&eci şi ot de ani având de $oal%!

)e acesta, v%&ându-l >isus &%când şi cunoscând c%, iat%, mult% vreme avea, i-a &is lui: „(oieşti

s% fii s%n%tos25 A%suns-a #ui $olnavul: „Doamne, om n-am ca, dac% se va tul$ura aa, s% m%$age în sc%ld%toare deci ân% când merg eu, altul înaintea mea se ogoar%5! Zis-a lui >isus:„Scoal%-te, ia-ţi atul t%u şi um$l%5!

"i îndat% omul s-a f%cut s%n%tos şi şi-a luat atul şi um$la! "i era,într-acea &i, sâm$%t%! Deci &iceau iudeii celui vindecat: „Sâm$%t% este şi nu se cade ţie a-ţi lua atul5!

A%suns-a lor: „Cela ce m-a f%cut s%n%tos, /cela mi-a &is: '>a-ţi atul t%u şi um$l%.5 >ar cel vindecat nu ştia Cine este, c% >isus Se d%duse în l%turi, norod fiind în acel loc!

Du% aceea, l-a aflat e el >isus în $iseric% şi i-a &is lui: „>at% c% te-ai f%cut s%n%tos De acum

s% nu mai greşeşti, ca s% nu-ţi fie ţie ceva mai r%u5! / mers omul acela şi a vestit iudeilor c% >isus este Cel ce l-a f%cut e dânsul s%n%tos, 6>oan 8, -8=

(o#navu# de #a )ite+da +ăcuse :J de ani. Gro+avă boa#ă, $ro+avă aşteptare *upă câteva +i#e de boa#ă ţi se face viaţa amară, d-apoi după :J de ani de +ăcere<van$>e#ia din această duminică ne $răieşte, înainte de toate, despre credinţa cea vie şi tare as#ăbăno$u#ui. "ăci :J de ani de suferinţă şi aşteptare n-au putut să-i înfrân$ă credinţa şi năde/deamântuirii.

*ar trebuie, mai departe, să ne dăm seama că bo#navu# de #a )ite+da este o icoană, o o$#indă încare putem vedea istoria mântuirii omenirii şi istoria mântuirii noastre.

&rei+eci şi opt de ani a aşteptat bo#navu# de #a )ite+da pe ;mu# care avea să-# ba$e înscă#dătoare. )eacuri între$i a aşteptat omenirea ? că+ută şi îmbo#năvită prin păcatu# #ui !dam ? pe ;mu# care să-i aducă tămăduire şi mântuire. @a p#inirea vremii, Iisus-;mu# a venit

Iisus 'ântuitoru# a venit în #ume, în primu# rând, ca un mare *octor. # n-a venit doar ca să nearate păcatu#, ci a venit şi ca să ne vindece de boa#a păcatu#ui. @e$ea #ui 'oise arăta oameni#or de-a-fir-a-păr, toate bo#i#e păcatu#ui, dar nu ne dădea doctoru# şi medicamentu# care să ne şi

http://www.oasteadomnului.ro/wp-content/uploads/2011/05/duminica-slabanogului-vitezda-2-foarte-frumoasa.jpg





2.!poi, oamenii nu simt bo#i#e ce#e suf#eteşti,pentru că sunt ameţiţi de diavo#u# cu p#ăceri#e ce#e#umeşti. @a dureri#e mari şi bo#i#e $re#e, doctorii dau bo#navi#or in/ecţii de c#oroform, care #ea#ină şi #e amorţeşte dureri#e pe un anumit timp. *ar acest c#oroform scurtea+ă viaţa şi î# ba$ă peom cu +i#e în pământ. !şa face şi diavo#u#. !#ină şi astupă dureri#e bo#i#or suf#eteşti cuc#oroformu# patimi#or şi p#ăceri#or #umeşti a#coo#, desfătări etc5. =e urmă însă ? pe patu# morţii ?

omu# se tre+eşte în cump#ite#e dureri suf#eteşti, dar atunci e prea târ+iu, e prea târ+iu7

:.n a# trei#ea rând, oamenii nu-@ primesc pe *octoru# ce# 'are, pentru că nu ştiu să preţuiascăsănătatea cea suf#etească. *iavo#u# a #ucrat aici atât de mu#t, încât oamenii numesc sănătatea ceasuf#etească boa#ă, iar boa#a cea suf#etească, sănătate.

*espre cei intraţi în ;astea *omnu#ui +ice #umea că-s un fe# de bo#navi cu suf#etu#. ştisănătos numai când ţipi în birt şi sudui şi trăieşti #a rând cu toate mode#e şi păcate#e #umiiadică, până când eşti bo#nav cu suf#etu#5.

!tât de mu#t s-au dedat oamenii cu beteşu$u# păcate#or, încât nu #e trebuie sănătatea suf#etească.

Istoria păstrea+ă, în privinţa asta, o minunată şi mu#t-$răitoare întâmp#are.

=e #a anu# 14CD, se făcu în 9ranţa o mare procesiune cu moaşte#e făcătoare de minuni a#e unuisfânt. 'u#ţime mare de popor se strânsese cu acest pri#e/. )eniseră şi o mu#ţime de bo#navi şicerşetori. *oi o#o$i cerşeau #a un capăt de drum.

-%ă aveţi credinţă tare, #e +iseră nişte trecători,în curând vor trece pe aici moaşte#e sfântu#ui şi, deveţi avea credinţă, vă veţi tămădui

-9rate, se înţe#eseră atunci o#o$ii, de noi nu va fi bine cu moaşte#e a#eaF s-ar putea întâmp#a să ne

tămăduim7F şi atunci cine ne va mai da nouă bani<7 )a trebui să ne apucăm iarăşi de #ucru7F>ai, mai bine s-o şter$em de-aici7

Ei cei doi o#o$i o şterseră repede din ca#ea moaşte#or, nu cumva să-i a/un$ă tămăduirea.

Oact aşa se întâmp#ă şi cu oamenii de a+i. Bu #e trebuie oameni#or o sănătate care să-idespartă de patimi#e şi de năravuri#e #or re#e.

ntr-un sat, s-au #uat oamenii cu >uiduie#i şi cu bătăi după doi ostaşi din ;astea *omnu#ui, caremerseseră să #e vestească despre ;aste.

!u+iţi, oameni buni, ce spun nebunii ăştia "ică trebuie să ne #ăsăm de băuturi, de fumat, de petreceri şi de a#te datini în care au trăit moşii şi strămoşii noştri7

9erice de cei care simt bo#i#e ce#e suf#eteşti şi î# c>eamă pe *octoru# ce# 'are. !stfe# de bo#navise ridică îndată şi încep a umb#a. 'inunea de #a #acu# )ite+da se întâmp#ă şi a+i. ;ameni pătimaşi şi tică#oşiţi în ce#e re#e se ridică dintr-o dată şi încep a umb#a, după ce # primesc cucredinţă pe mare#e nostru *octor şi &ămăduitor ? pe Iisus 'ântuitoru#.



n ;astea *omnu#ui avem atâţia şi atâţia care au +ăcut ani de +i#e în o#o$ie suf#etească, precum bo#navu# de #a #acu# )ite+da. Bu se puteau ridica de /osF nu puteau face nici măcar un pas în ce#esuf#eteşti, dar a+i umb#ă pe picioare#e #or şi cutreieră sate#e, vestindu@ pe *omnu# şi&ămăduitoru# suf#ete#or #or. ;, nu, vremea minuni#or n-a trecut Bumai vremea credinţei a camtrecut.

*ra$ă cititoru#e u nu cunosc mai de aproape viaţa ta. =oate că te si#eşti să trăieşti o viaţă dupăvan$>e#ie. *ar, cu toate si#inţe#e ta#e, ba$ă de seamă că vierme#e bo#ii şi a# morţii suf#eteşti esteîn tine. &u ai neapărat #ipsă de *octoru# ce# 'are a# suf#ete#or.

"ineva de aici, de #a oraş, a făcut odată o $#umă cu un prieten a# său. I-a #ăsat adresa #a un medic,să-# cercete+e. "ând sa tre+it cu medicu#, a rămas surprins. %cu+aţi, domnu#e medic, a fost o$#umăF mu#ţam *oamne, eu n-am nevoie de doctor7 sunt dep#in sănătos7

*ar n-a trecut nici anu# şi ce# vi+itat în $#umă a că+ut #a pat într-o boa#ă de moarte. ! venit atuncimedicu# ce# cu $#uma şi a constatat că $ermene#e bo#ii î# avea mai de mu#t.

*e s-ar fi arătat când +icea că n-are nevoie de medic, ar fi scăpatF medicu# ar fi preîntâmpinat boa#a.

!şa e şi cu ce#e suf#eteşti. Bu te încrede că eşti sănătos, ci te arată *octoru#ui.

9rate#e meu Iisus 'ântuitoru# a venit în #ume anume să tămăduiască pe cei bo#navi cu suf#etu#.# a venit anume pentru tămăduirea şi mântuirea ta.

Hai să +icem că eşti bo#nav şi c>emi medicu#. ;are ce-ar +ice medicu# dacă #-ai întâmpina cuvorbe#e%cu+aţi, domnu#e medic, că v-am c>emat7 nu trebuia să vă c>em7

;, dra$u# meu, ar răspunde medicu#, pentru asta nu-ţi trebuie nici o scu+ă. u doar pentru asta-smedic, să mer$ #a cei bo#navi şi să-i tămăduiesc7 "a să #e fiu doctor şi să-mi pot arăta ştiinţa, euam nevoie de bo#navi7

!şa e şi cu *octoru# ce# 'are a# suf#ete#or noastre. &rebuie să-@ c>emăm şi să ne apropiem de #cu toată încrederea, pentru că # se ocupă anume cu tămăduirea suf#ete#or.

# nu poate fi *octor, dacă n-are bo#naviF # nu poate fi 'ântuitor, dacă n-are pe cine mântui.

9rate#e meu u îţi spun un #ucru nou Iisus 'ântuitoru# nu ne poate prinde pe noi decât în

păcate#e noastre. (oa#a este punctu# de întâ#nire între doctor şi bo#nav.=ăcatu# este punctu# de întâ#nire între noi şi 'ântuitoru#. (oa#a ne duce #a medicF păcatu# ne duce#a *octoru# ce# suf#etesc.

=ăcatu# ne în$enunc>ea+ă #a "rucea 'ântuitoru#ui,ne face să p#ân$em şi să cerem iertare şivindecare.



Bu pentru păcat îşi pierd oamenii suf#etu# şi viaţa de veci, ci pentru că nu simt păcatu#F nu simt boa#a şi nu c>eamă *octoru#.

9erice de cei care simt bo#i#e păcatu#ui şi a#ear$ă cu e#e #a *octoru# şi &ămăduitoru# suf#ete#ornoastre

"oala aceasta nu este spre moarte )'oan //,1+

"ând surori#e #ui @a+ăr @-au c>emat pe *omnu# #a patu# frate#ui #or cu duioase#e cuvinte*oamne, iată, ace#a pe care-# iubeşti este bo#nav, 'ântuitoru# #e-a mân$âiat, +icându-#e Buvă temeţi, boa#a aceasta nu este spre moarte, ci e spre s#ava #ui *umne+eu.

Iisus ne spune (oa#a nu este spre moarte7

(oa#a nu are un efect nimicitor, ci ea s#u/eşte spre #auda #ui *umne+eu. (oa#a nu ne aduce pa$ubăF nu ne ucide bucuria, căci bucuria inimii de creştin cur$e dintr-un i+vor ce nu în$>eaţă,

oricât de mare ar fi $eru# din afară.

(oa#a nu ne nimiceşte nici pacea #ăuntrică, întrucât inima noastră poate fi #iniştită sub povaradureri#or trupeşti.

!supra păcii şi #iniştii noastre suf#eteşti, nici carnea, nici sân$e#e n-au putere. Bici activitateanoastră nu trebuie să fie oprită cu desăvârşire din pricina bo#ii. %#avă *omnu#ui7 Ei o mânăs#abă poate împrăştia sămânţaF patu# unui bo#nav se poate preface într-un amvon. Operienţa pecare-o facem în suferinţa noastră este o comoară pe care, mai târ+iu, o fructificăm întocmai ca peun o$or ce se ară şi se #asă pentru a fi, #a anu#, mai productiv.

(oa#a nu omoară nici una din virtuţi#e creştineşti, ci, ca un vânt aspru, doboară toate fructe#e putredeF pe când, fructe#e vii, prin această cercetare a >aru#ui, se întăresc, se coc şi se fac mai$ustoase. "ât e de urât din partea noastră a ne teme de suferinţa cea trupească, deşi vedem că eanu omoară, ci, dimpotrivă, ne ump#e amândouă mâini#e de binecuvântare.

Be temem şi fu$im de >aru# *omnu#ui. &remurăm înaintea #ucru#ui menit să ne ump#e suf#etu# de bo$ăţie. Be pă+im de-un prieten, pentru că-# ţinem de vră/maşF încercăm să a#un$ăm pe-un în$er, pentru că-# ţinem drept diavo#. ;, dacă am vedea pe emb#ema suferinţe#or noastre scris mereucuvântu# Bu spre moarte, atunci de bunăvoie am #ua asupra noastră suferinţa.

*a, boa#a serveşte spre s#ava #ui *umne+eu. *e mu#te ori *umne+eu primeşte o cântare de #audă

deosebită de #a pasărea prinsă în co#ivie ? cântare pe care pasărea, pe când +bura #iberă învă+du>, nu o cânta.

nainte de toate însă *omnu# e #ăudat prin rodu# unei suferinţe sfinţitoare, prin #iniştea, b#ândeţeaşi desăvârşita răbdare a creştinu#ui încercat.

"u mântuirea nu este ca şi cu p#ante#e, cărora #e trebuie vreme bună şi ca#dă. !ceastă virtute sede+vo#tă mai bine în vreme aspră şi furtunoasă.



n că#ătoria noastră spre "er, înaintăm mai bine când e fri$ şi vântu# ne stă împotrivă.

&impu# #iniştit şi ca#d desi$ur este p#ăcutF însă nu pentru înaintare.

*omnu# este preamărit când #umea vede cum un creştin suportă încercarea $rea cu demnitate şi

cu credinţă. =odoaba cea mai a#easă a credinţei ce#ei adevărate este răbdarea bo#navu#ui.

*acă putem nădă/dui să preamărim pe *omnu# prin dureri#e noastre, o, atunci să cădem în$enunc>i şi să-I mu#ţumim cu #acrimi pentru aceste dureri. Ei de ce oare n-ar fi aşa< *u>u# #ui*umne+eu poate #ucra aceasta în noi. %ă ne ru$ăm pururea ca puterea *omnu#ui să #ucre+e în noişi prin noiF # să %e preamărească, fie când suntem sănătoşi, fie când ne af#ăm pe patu#suferinţe#or.

>pa cea vie@ este izvorul ce cur=e din 0tânca ol=otei esteFertfa cea mare şi 0fântă a Crucii.

sâmbătă, 14 mai 201D

n vremea aceea, venit-a >isus în cetatea Samariei, care se c1eam% Si1ar,aroae de locul e care l-a dat >acov lui >osif, fiul s%u! "i era acolo fântâna lui >acov, iar >isus,ostenit fiind de c%l%torie, şedea lâng% fântân% şi era ca la al şaselea ceas!

/ venit o femeie din Samaria s% ia a%! Zis-a ei >isus: „D%-*i s% $eau5 C% ucenicii #ui seduseser% în cetate s% cumere 1ran%! Deci a &is #ui femeia samarineanc%: „Cum, 0u, iudeu fiind, ceri de la mine s% $ei, femeie samarineanc% fiind eu2 C% nu se amestec% iudeii cu samarinenii5!

A%suns-a >isus şi i-a &is ei: „De ai fi ştiut darul lui Dumne&eu şi Cine este Cel ce &ice ţie: 'D%- *i s% $eau., tu ai fi cerut de la Dânsul şi ţi-ar fi dat ţie a% vie5! Zis-a #ui femeia: „Doamne,nici vadr% nu ai, şi fântâna este adânc% de unde dar ai aa cea vie25

A%suns-a >isus şi i-a &is ei: „0ot cel ce va $ea din aa aceasta va înseta iar%şi! >ar cel ce va $eadin aa e care i-o voi da u nu va mai înseta în veac, c%ci aa e care i-o voi da u se va faceîntru dânsul i&vor de a% s%lt%toare întru viaţa veşnic%5! Zis-a c%tre Dânsul femeia: „Doamne,

http://www.oasteadomnului.ro/2014/%E2%80%9Eapa-cea-vie-este-izvorul-ce-curge-din-stanca-golgotei-este-jertfa-cea-mare-si-sfanta-a-crucii


http://www.oasteadomnului.ro/2013/%E2%80%9Eapa-cea-vie-este-izvorul-ce-curge-din-stanca-golgotei-este-jertfa-cea-mare-si-sfanta-a-crucii/samariteanca





d%-mi aceast% a%, ca s% nu mai însete&, nici s% mai vin aici s% scot5! Zis-a ei >isus: „*ergi şic1eam% e $%r$atul t%u şi vino aici5!

A%suns-a femeia şi >-a &is #ui: „-am $%r$at5! Zis-a ei >isus: „Mine ai &is c% n-ai $%r$at! C%cinci $%r$aţi ai avut, şi, acum, acela e care-l ai nu-ţi este ţie $%r$at aceasta adev%rat ai

gr%it5! Zis-a #ui femeia: „Doamne, v%d c% rooroceşti 0u 6B=! oi ştim c% va veni *esia, CareSe c1eam% Qristos când va veni /cela, va sune nou% toate5!

Zis-a ei >isus: „u sunt, Cela ce gr%iesc cu tine5! >ar femeia a l%sat vadra sa şi a mers în cetate şi a &is oamenilor: „(eniţi de vedeţi un Om Care mi-a sus mie toate câte am f%cut nu cumva /cesta e Qristos25 Deci au ieşit din cetate şi veneau c%tre DânsulB6>oan ;, -9@=

"e minunată şi p#ină de învăţături este această van$>e#ie %amarineanca se mira de apa ceavieF nu-şi putea da seama ce ar fi şi cum ar fi o astfe# de apă.

*ar eu mă întreb ;are mai a#tcum e a+i< ;are câţi dintre creştinii de a+i ar putea da un răspuns

corect #a întrebarea "e e apa cea vie<)om începe deci prin întrebarea "e este apa cea vie<

Ei vom răspunde îndată, pe scurt, direct şi precis !pa cea vie este i+voru# ce cur$e din %tâncaGo#$oteiF este ertfa cea mare şi %fântă a "rucii.

9ântâna daruri#or şi a dra$ostei &ată#ui "eresc noi o aveam din veşnicie. n $rădina denu#ui, eacur$ea din p#in şi din toate i+voare#e. *ar păcatu# #ui !dam a astupat această fântână. I+voru# eis-a retras în stâncă.

@umea a devenit un pământ pustiu, neumb#at şi fără de apă =s 6:, 15. ! trebuit să vină 9iu# #ui*umne+eu să sape iarăşi fântâna. Ei a trebuit să sape adânc şi din $reu. ! trebuit să %e coboare înadâncu# pământu#ui, să af#e i+voru#. ! trebuit să #ovească stanca aceasta cu "rucea %a şi cusuferinţe#e %a#e. %u#iţe#e so#daţi#or, cuie#e şi ciocane#e răsti$nitori#or a trebuit să sape în stâncă."ând a răsunat cuvântu# %ăvârşitu-s-a, a ţâşnit I+voru# ape#or vii.

ntr-o #ume pustie şi fără de apă s-au revărsat ape#e vieţii şi s-a au+it stri$area *e însetea+ăcineva, să vină #a 'ine şi să bea In 4, :45F şi 7cei însetaţi, veniţi #a ape Is CC, 15.

Ei de atunci ape#e vieţii cur$ mereu prin #ume. #e cur$ şi vor cur$e mereu, până #a sfârşitu#veacuri#or, dând tuturor ce#or care se adapă din e#e iertare de păcate, sănătate, viaţă, fericire şi

mântuire.I+voru# ape#or vii a ţâşnit din %tânca Go#$otei. %trămoşii noştri aveau datina să ridice pe #arăspântii#e drumuri#or câte o cruce sub care săpau o fântână pentru drumeţii cei însetaţi.

"e înţe#es adânc a pus credinţa strămoşi#or noştri în aceste cruci-fântâni pe care necredinţanoastră #e #asă să se răstoarne7 #e sunt icoana ape#or vii ce i+vorăsc din "rucea Go#$otei.



Un creştin viu are nevoie neîncetat de această apă vie, de această apă a vieţii, a suf#etu#ui.

ntrebaţi pe un medic ce rost are apa în viaţa noastră cea trupească şi veţi af#a că ea îndep#ineştes#u/ba cea mare de a face sân$e. 9ără apă n-am avea sân$e 9ără apa cea vie n-am avea viaţasuf#etească. !pa cea vie este apa ce trebuie suf#etu#ui nostru, este apa după care însetea+ă

suf#etu# nostru, este apa cu care se adapă suf#etu# nostru.

!ceasta este apa cea vie despre care vorbeşte *omnu#. !ceasta este apa după care însetea+ăsuf#etu# nostru. !ceasta este apa de care are #ipsă suf#etu# nostru. %uf#etu# nostru îşi are şi e# setea#ui. @umea nu poate astâmpăra şi sătura această sete. @umea n-are nici un picur de apă pentruaceastă sete.

P7Q@umea aceasta este un pustiu a# păcatu#ui. ste un pământ pustiu şi fără de apă suf#etească.%uf#etu# piere de sete în această pustietate. Bici un i+vor, nici o picătură de apă n-are #umeaaceasta pentru setea suf#etu#ui, nsetat-a de &ine suf#etu# meu7 într-un pământ pustiu, neumb#atşi fără de apă =s 625. Bici bo$ăţia, nici averi#e, nici banii, nici desfătări#e, nici ştiinţa şi nici

fi#o+ofia nu pot astâmpăra setea suf#etu#ui. "a norii şi vântu# fără de p#oaie =rov 2C, 1D5, aşaeste şi #umea cu #ucruri#e ei faţă de setea suf#etu#ui. &oate bo$ăţii#e, toate desfătări#e şi toate bucurii#e #umii sunt nişte nori fără apă Iuda 125. *in norii aceştia nu picură nimic pentrusuf#et. %uf#etu# moare de sete sub aceşti nori fără de apă.

; sută de fi#o+ofi nu pot face #a patu# unui bo#nav cât poate face un psa#m, o ru$ăciune &oateavuţii#e şi desfătări#e #umii nu pot da pacea, bucuria şi #iniştea suf#etească pe care o are ce#credincios.

%etea suf#etu#ui se poate adăpa numai cu apa cea vie pe care a revărsat-o în #ume Iisus'ântuitoru#.

n mi/#ocu# ape#or mării poţi muri de sete !pe#e mării nu pot astâmpăra setea. ntocmai aşa suntşi ape#e #umii. #e nu astâmpără setea suf#etu#ui. %uf#etu# moare de sete în va#uri#e #umii.

%etea cea suf#etească poate fi adăpată numai cu I+voru# ape#or vii ce ţâşnesc din %tânca Go#$otei,cu daruri#e ce ni #e dă ertfa "rucii.

;, ce dar mare este aceasta, însă, vai, ce puţini sunt cei care î# fo#osesc

"ât de puţini sunt acei care se adapă din i+voru# ape#or vii7 *e ce< =entru că nu cunosc oameniinici apa cea vie şi n-au nici setea suf#etească. Iar pricina acestor două #ucruri este una sin$ură

nu-@ cunosc oamenii cu adevărat pe *omnu# şi 'ântuitoru# nostru Iisus Hristos şi ertfa @ui cea%fântă.

B-au $ustat cu adevărat din apa cea vie ce ţâşneşte din %tânca Go#$otei, pentru că ce# care a$ustat din apa aceasta af#ă, dintr-o dată, că toate du#ceţi#e acestei #umi sunt $unoaie şiamărăciuni.



p#ină #umea de oameni care şi-au pierdut setea cea suf#etească. @e-au furat-o diavo#u# şinepăsarea de ce#e suf#eteşti.

9emeia samarineancă ne arată şi ca#ea cum să af#ăm apa cea vie şi să ne câşti$ăm setea ceasuf#etească. *omnu# îi +ice *e ai fi ştiut tu cine este "e# ce vorbeşte cu tine, n-ai vorbi aşa7 nu

te-ai mira de apa cea vie de care $răiesc u7

!ici este c>eia af#ării ape#or vii af#area şi cunoaşterea 'ântuitoru#ui. %amarineanca a af#at apacea vie vorbind cu *omnu#. !f#ând că "e# "are vorbeşte cu ea cunoaşte viaţa sa şi trecutu# săuce# păcătos.

!pa vieţii se af#ă şi a+i tot aşa punându-ţi viaţa şi păcate#e ta#e în faţa 'ântuitoru#ui şi vorbindcu # prin ru$ăciune.

*upă ce @-a af#at pe *omnu#, samarineanca s-a făcut şi ea o vestitoareF a a#er$at în cetate,stri$ân-du-i pe oameni )eniţi #a *omnu#

*intr-o femeie păcătoasă, ce avusese şase bărbaţi, se face o vestitoare a *omnu#ui. 'inuneaaceasta se petrece şi a+i. &oţi cei care # af#ă cu adevărat pe *omnu# şi $ustă din i+voare#e ape#or vii devin şi ei nişte vestitori ai *omnu#ui, ca să se împ#inească cuvinte#e @ui, că o astfe# de apă se preface în ei înşişi în i+vor de apă să#tătoare.

nsă, vai, ce puţini sunt aceştia "ei mai mu#ţi se adapă cu ape#e #umii şi a#e păcate#or a#coo#, patimi şi desfătări #umeşti5. =oporu# 'eu, +ice *omnu#, '-a părăsit pe 'ine, i+voru# ape#or vii,şi şi-a săpat fântâni crăpate care nu ţin apă Ier 2, 1:5. !ceste fântâni cu apă moartă sunt p#ăceri#e, pofte#e, #ăcomia de bani, de averi şi a#ţi ido#i.

Iubiţi ostaşi din ;astea *omnu#uiu mă $ândesc, cu #acrimi în oc>i, #a cei mu#ţi, mu#ţi, care au pierdut setea cea suf#etească.@umea de a+i e p#ină de cei care însetea+ă după otravă şi se adapă cu otravă. !>, nenorociţii deei %ă-i a/utăm, iubiţii mei, să-i a/utăm pe aceşti nenorociţi să-şi recapete setea cea suf#etească.

*ra$ă cititoru#e

u te întreb, cum stai tu faţă de apa cea vie, faţă de apa vieţii< u îţi +ic cuvinte#e *omnu#ui ;,de ai cunoaşte tu, dra$ă suf#ete, daru# #ui *umne+eu, puterea şi binecuvântarea ce se revarsă înviaţa ta după ce ţi-ai adăpat suf#etu# cu i+voru# ape#or vii7 *eci să #uăm aminte. Ei #umea

aceasta îşi are setea ei şi apa ei. *ar cine e cuprins de setea asta şi bea din apa asta nu se maisatură.

(eţivu#, #acomu#, desfrânatu#7 etc, sunt cuprinşi de o sete de care nu mai pot scăpa. "u cât beau,tot mai mu#t ar bea 9aţă de această sete rea, setea mântuirii suf#eteşti se adapă dintr-un i+vor cesatură suf#etu# omu#ui şi îi dă o nespusă bucurie şi mu#ţumire suf#etească.



*e însetea+ă cineva, să vină #a 'ine şi să bea, +ice *omnu#. *omnu# Iisus pe toţi ne c>eamăsă bem din apa cea vie. %ă bem până #a revărsare. *in inima noastră să cur$ă, să se reverse acesteape şi pentru a#ţii. %ă #e dăm şi a#tora să $uste din i+voru# ce# mare a# ape#or vii.

Gustă, dra$ă suf#ete, $ustă din această apă, şi atunci *omnu# va sătura suf#etu# tău în timp de

secetă şi va întări oase#e ta#e şi vei fi ca o $rădină adăpată şi ca un i+vor ce nu-i scade apa IsCJ, 115. )ei fi atunci un i+vor prin care mu#ţi vor fi aduşi #a I+voru# ce# mare a# ape#or vii.

;u=ăciune

>isuse, readulcele meu *ântuitor u 0e-am aflat „într-un %mânt ustiu şi f%r% de a%5 6)s<7, 9=! Când era s% m% r%%desc de foame şi sete, m-ai a4utat s% 0e aflu e 0ine, Doamne,mana cea cereasc% şi aa cea vie! Când era s% mor de sete, „într-un %mânt ustiit şi f%r% dea%5, am au&it glasul 0%u cel dulce: „Dac% însetea&% cineva, s% vin% la *ine şi s% $ea5 6>n H,9H=! „Cei însetaţi veniţi la ae (eniţi şi luaţi f%r% aur şi f%r% de lat%5 6>s 88, =!

Sl%vit s% fii, Doamne, c% mi-ai a4utat s% gust şi eu din aa cea vie ce curge din Crucea şi ertfa0a cea Sfânt% )ân% în clia când moartea va veni s%-mi înc1id% graiul, eu voi striga şi voicânta neîncetat: O, ce valuri de îndurare, de iertare, de ace, de viaţ% şi de m%ntuire curg dinCrucea A%stignirii 0ale şi vor curge mereu ân% la sfârşitul veacurilor

)retutindeni e unde curg aceste ae, este viaţ%B înver&esc omii şi învie oamenii 6cf &ec ;H,-9=! "i eu eram un om ce sta gata s% se usuce de tot şi s% fie aruncat în foc! Dar au venit aele 0ale cele vii, şi omul meu s-a vindecat şi a înceut a înver&i şi înflori! O, las%, )rea$unule Doamne, aele 0ale cele vii s% curg% mereu e lâng% el, entru ca road% s%-şi dea„la vremea sa5 6)s , 9=!

O, a4ut%-mi, Doamne, ca ân% la sfârşitul vieţii mele s% simt o sete tot mai mare du% aele celevii ce se revars% din „scaunul de domnie al *ielului5 6/oc 77, =! +n ce c1i se doreşte cer$ul sre i&voarele aelor, aşa s% se doreasc% ne-ncetat sufletul meu sre 0ine, Dumne&eule 6)s ;7,=! /4ut%-m%, Doamne, s% m% ada, ân% la rev%rsare, din aa 0a cea vie şi s% fiu „ca o gr%din%udat% şi ca un i&vor c%ruia nu-i scade aa 6>s 8E, =, ca s% ot aduce şi eu e alţii la >&vorul cel *are al aelor vii, ce curge din Crucea şi ertfa 0a cea Sfânt%B

van=elia aceasta se petrece şi azi

sâmbătă, 2D mai 201D

http://www.oasteadomnului.ro/2014/evanghelia-aceasta-se-petrece-si-azi

http://www.oasteadomnului.ro/2014/evanghelia-aceasta-se-petrece-si-azi



)entru c% acum se sf%tuiser% iudeii c% de-# va m%rturisi e l cineva a fi Qristos s% se leede din sinagog%! )entru aceea %rinţii lui au &is c% vârst% are, e dânsul îl între$aţi!

Deci au c1emat a doua oar% e omul care fusese or$ şi au &is lui: „D% slav% lui Dumne&eu noi ştim c% Omul /cesta %c%tos este5! >ar acela a r%suns şi a &is: „De este %c%tos nu ştiu, una ştiu: c% or$ fiind eu acum v%d5! "i i-au &is lui iar%şi: „Ce a f%cut ţie2 Cum ţi-a desc1is ţieoc1ii25 A%suns-a lor: „/m &is vou% acum şi n-aţi au&itB Ce, iar%şi voiţi s% au&iţi2 /u, doar% şi voi voiţi s% v% faceţi ucenici ai #ui25

Deci l-au oc%rât e el şi au &is lui: „0u eşti ucenic al aceluia >ar noi ai lui *oise suntemucenici! oi ştim c% rin *oise a gr%it Dumne&eu, iar e acesta nu-l ştim de unde este5

A%suns-a omul şi a &is lor: „+ntru aceasta este minune, c% voi nu ştiţi de unde este, şi a desc1isoc1ii mei! "i ştim c% e %c%toşi Dumne&eu nu-i ascult%! Ci, de este cineva cinstitor de Dumne&eu şi face voia #ui, e acesta îl ascult%! Din veac nu s-a au&it cum ca s% fi desc1is cinevaoc1ii vreunui or$ din naştere! De n-ar fi /cesta de la Dumne&eu, n-ar utea face nimic5! A%suns-au şi i-au &is lui: „+ntru %cate tu te-ai n%scut tot şi tu ne înveţi e noi25 "i l-au gonit e el afar%! /u&it-a >isus c% l-au gonit e el afar% şi, aflân-du-l e dânsul, i-a &is lui: „0u cre&i în Fiul lui Dumne&eu25

A%suns-a el şi a &is: „Cine este, Doamne, ca s% cred într-+nsul25 "i i-a &is >isus lui: „#-ai v%&ut e l şi Cel ce gr%ieşte cu tine /cela este5! >ar el a &is: „Cred, Doamne5 "i s-a înc1inat #ui!

"i i-a &is >isus: „Sre 4udecat% am venit u în lumea aceasta, ca acei ce nu v%d s% vad% şi cei cev%d s% fie or$i5! "i au au&it acestea unii dintre farisei, care erau cu Dânsul, şi au &is #ui: „/u,doar% şi noi suntem or$i25 Zis-a lor >isus: „De aţi fi or$i n-aţi avea %cat iar acum &iceţi: oivedem entru aceasta %catul vostru r%mâne5!6>oan ?, -;=

=#ină de adânci învăţături suf#eteşti este evan$>e#ia din această duminică, dar p#ină şi de o$ro+avă mustrare şi /udecată cerească.

'ersu# acestei evan$>e#ii este acesta u, *omnu# Iisus, am venit într-o #ume ce-şi pierduse şi#umina cea suf#etească şi vederea cea suf#etească. u #e-am adus pe amândouă.

!m adus şi #umina #umii In J, 125 şi am adus şi vederea cea suf#etească. @e-am adus peamândouă, pentru că, de aduceam numai #umina, cei orbi n-aveau nici un fo#os de ea. Ei,iarăşi, de vindecam numai orbia cea suf#etească, ce era să facă oamenii cu oc>ii fără #umină<

http://www.oasteadomnului.ro/2013/evanghelia-aceasta-se-petrece-si-azi/hristos-vindeca-orbul-din-nastere



Iisus 'ântuitoru# a adus în #ume şi #umina vieţii şi doctoria cu care să ne un$em oc>ii ca săvedem această #umină !poc :, 1J5.

&oţi câţi @-au primit şi # primesc pe *omnu# şi doctoria adusă de # ertfa şi daruri#e "rucii5 setămăduiesc îndată de orbia cea suf#etească şi de toate bo#i#e ce#e suf#eteşti. *omnu# a venit să

dea orbi#or vedere cf. @c D, 1J5. 'i#ioane şi mi#ioane de orbi s-au vindecat şi se vindecă prinvan$>e#ia @ui.

ntrebarea este însă %-au tămăduit oare toţi cei orbi cu suf#etu# pe timpu# 'ântuitoru#ui< (a "eimai mu#ţi au stăruit în orbie suf#etească. B-au primit nici #umina vieţii, nici pe *octoru# ce venisesă-i tămăduiască de orbie.

Ei, oare, astă+i este mai a#tcum< (a @ucruri#e parcă se petrec eOact ca pe timpu# 'ântuitoru#ui.@umina în #ume a venit, dar oamenii stăruie în păcate şi orbie suf#etească. p#ină #umea de ceiorbi cu suf#etu#, e p#ină #umea de orbie suf#etească. !ceştia nu vor avea răspuns pentru orbia #or.

Un fe# de orbi din naştere sunt şi cei mai mu#ţi dintre oamenii de a+i. adevărat că &aina %fântu#ui (ote+ #e-a dat oc>i şi vedere suf#etească, du>ovnicească, dar şi-au pierdut aceşti oc>i în boa#a păcate#or.

Gro+avă este orbia cea suf#etească "red că e de prisos să o arăt şi să vorbesc despre ea maiîndeaproape. (eţivii, desfrânaţii, +avistuitorii, +$ârciţii etc. sunt tot atâţia orbi cu suf#etu#. )oispune însă că tot atât de orbi sunt şi cei ce-şi înc>ipuie că văd7 şi înc>ipuie că, dacă n-auomorât şi n-au aprins casa cuiva, au un suf#et curat şi o vedere curată. ste şi aceasta o orbie totatât de $rea ca şi cea#a#tă.

&oţi suntem un fe# de orbi cu suf#etu# şi toţi avem #ipsă de tămăduire. &u +ici %unt bo$at şi nuduc #ipsă de nimic, şi nu ştii că eşti tică#os, nenorocit, sărac, orb şi $o#7 &e sfătuiesc să cumperide #a 'ine doctorie pentru oc>i, ca să-ţi un$i oc>ii şi să ve+i !poc :, 14-1J5.

van$>e#ia orbu#ui din naştere ne arată şi ca#ea tămăduirii. ;rbu# din evan$>e#ie este o pi#dă decredinţă vie şi tare.

"ând *omnu# i-a pus tină pe oc>i, a#tu#, necredincios, s-ar fi întrebat Ei cu #eacu# ăsta să măvindec eu de orbie< *ar e# a cre+ut şi, ascu#tând cuvântu# 'ântuitoru#ui, s-a dus #a #acu#%i#oamu#ui.

"redinţă, ascu#tare şi ru$ăciuneF iată ce se cere din partea noastră spre a primi tămăduirea bo#i#or noastre suf#eteşti.

van$>e#ia aceasta se petrece şi a+i. ;ameni#or orbiţi de patimi şi fărăde#e$i deodată #i sedesc>id oc>ii cei suf#eteşti şi capătă vedere suf#etească atunci când # primesc pe *omnu# şidoctoria @ui. )ai, ce bucurie are un suf#et când începe a vedea



u cred că nu este în #umea aceasta un stri$ăt mai du#ce, mai duios şi mai binecuvântat decâtacesta ;rb am fost şi acuma văd.

!ceastă veste du#ce şi binecuvântată trebuie să o stri$ăm pe toate drumuri#e şi noi, cei din ;astea*omnu#ui. Ei noi eram un fe# de orbi cei mai mu#ţi, din naştere75. ;rbi am fost şi acum vedem.

=rin daruri#e %cumpu#ui nostru 'ântuitor ne-am recăpătat vederea cea suf#etească.

*ar, un #ucru ciudat. ;rbu# ce# din naştere a avut mu#te mustrări şi neca+uri după tămăduirea #ui.van$>e#ii#e ne arată precis că oriunde s-au desc>is oc>i suf#eteşti şi s-au tămăduit bo#i suf#eteştişi trupeşti, aco#o s-au ridicat îndată împotriviri şi mustrări. !şa a fost pe timpu# 'ântuitoru#ui,aşa e şi a+i şi aşa va fi până #a sfârşitu# veacuri#or.

Un ostaş din ;astea *omnu#ui îmi spunea că un vecin de-a# #ui a început a-# bat/ocori, +icându-i*aT, ce, te-a oprit ;astea *omnu#ui să nu bei şi să nu petreci< *e ce-ţi c>inuieşti viaţa<7;staşu# nostru i-a răspuns foarte cuminte aşa =e mine, dra$ă vecine, nu m-a oprit ;astea*omnu#ui, ci mi s-au desc>is oc>ii să văd rătăcirea în care am trăit7 Bu pentru că mă opreşte

;astea m-am #ăsat de petreceri şi c>efuri, ci pentru că mi s-au desc>is oc>ii şi văd ne$ru ce mi se părea înainte a#b. Ei pentru că simt acum amar ce mi se părea înainte du#ce.

9oarte bine a răspuns ostaşu# nostru, pentru că aceasta este puterea van$>e#iei să îi dea omu#ui#umina cea adevărată, spre a vedea #umea şi viaţa în #umina cea adevărată. nsă oamenii de a+i nuvăd această #umină. ntunericu# î# numesc #umină, şi du#ce#e, amar Is C, 205.

;amenii de a+i râd când pe un om î# cuprinde doru# mântuirii suf#eteşti. "e #ucru dureros se vedeîn evan$>e#ia aceasta "ând s-a făcut sănătos orbu# din naştere, au orbit fariseii şi cărturarii careî# mustrau că s-a vindecat sâmbăta. 9ariseii şi cărturarii erau oameni învăţaţi, însă pentruvan$>e#ia mântuirii suf#eteşti erau orbi. 9oarte bine #e-a +is Iisus că # a venit ca acei ce nu

văd să vadă şi cei ce văd să a/un$ă orbi In 3, :35.Ei, oare, astă+i nu este tot aşa<

n atâtea şi atâtea #ucruri, cărturarii sate#or au sărit şi sar asupra ce#or din ;astea *omnu#ui cumustrări că, îndemnând pe oameni să se #ase de /ocuri şi beţii, strică #e$ea şi datini#e poporu#ui.

ntr-un sat din 'o#dova, un cărturar învăţător5 a început a-i mustra pe ostaşi, +icându-#e

-'ă, proşti#or, daT unde aţi învăţat voi teo#o$ie,să citiţi în %criptură şi să vorbiţi în predică< @a

treaba asta trebuie ştiinţă, mă7 Ei învăţătură, mă7-Boi, domnu#e învăţător, au răspuns foarte bine ostaşii, e adevărat că n-avem învăţătură mu#tă7suntem nişte oameni neînvăţaţi7 Boi ştim numai atât că mai înainte eram nişte beţivi, suduitori,tică#oşi,iar acum suntem nişte nebuni pentru Hristos şi trăim o viaţă nouă7 "um ne-a venit nouăaceastă sc>imbare, noi anume nu ştim. Boi ştim numai atât să dăm s#avă #ui *umne+eu, căcimorţi am fost şi am înviat, orbi am fost şi acum vedem @c 1C, :25.



"u adevărat, mpărăţia #ui *umne+eu e parcă şi a+i ascunsă ce#or înţe#epţi şi pricepuţi şidescoperită ce#or neînvăţaţi 't 11, 2C5.

!devărate sunt şi a+i cuvinte#e *omnu#ui %pre /udecată am venit u în #umea aceasta, pentruca acei care nu văd să vadă şi cei ce văd să fie orbi In 3, :35.

9e#u# cum se face şi cum se înţe#e$e cu#tura de a+i, apoi, de mu#te ori e o adevărată piedică pentru mpărăţia #ui *umne+eu.

*espre 9ericitu# !u$ustin am citit undeva că #a început fusese un om foarte învăţat, dar necredincios.

ntr-o +i, p#imbându-se cu un prieten de-a# #ui, a dat peste un sătean de rând care citea în%criptură.

-"e faci aco#o, nene< a întrebat 9ericitu# !u$ustin.

-"itesc în "artea vieţii, a răspuns omu# şi a început să citească mai departe, cu $raiu# îna#t, dinvan$>e#ia #ui Ioan.

=e 9ericitu# !u$ustin #-a mişcat adânc această întâmp#are. =#ecând mai departe, a +is către prietenu# său

-"e înseamnă, prietene, acest #ucru< ;amenii cei neînvăţaţi apucă mpărăţia #ui *umne+eu, iar noi,învăţaţii, rămânem în pier+are7

*in acea c#ipă, 9ericitu# !u$ustin a căpătat a#ţi oc>i şi a#tă vedere şi, apucând pe ca#ea mântuirii

suf#eteşti, a trăit o viaţă de sfânt.*ra$ă cititoru#e, în înc>eiere, eu te întreb cum stai tu cu oc>ii şi cu vederea cea suf#etească< Iaseama că patimi#e şi păcate#e ameninţă neîncetat oc>ii şi vederea suf#etu#ui tău.

Ei tu eşti un orb când spui că nu poţi vedea pe aproape#e tău. Ei tu eşti un orb când nu ve+i pece# sărac, bo#nav şi necă/it. Ei tu eşti un orb când te-ai #ăsat cuprins şi aprins de du>u# desfrânăriişi a# beţiei.

Ei tu eşti un orb când nu ve+i semne#e şi arătări#e ce ţi #e scoate *omnu# în ca#ea vieţii, să teîntoarcă din pieire.

Ei tu eşti un orb când spui că viaţa asta trebuie să ţi-o petreci în cât mai mu#te pofte şi p#ăceri păcătoase.

*e această cump#ită boa#ă a orbiei suf#eteşti numai 'ântuitoru# te poate tămădui. *e orbia ceasuf#etească poţi scăpa numai când @-ai primit cu adevărat pe 'ântuitoru#.





+n vremea aceea, ridicând >isus oc1ii S%i la cer, a &is: „)%rinte, avenit ceasul )rosl%veşte e Fiul 0%u, ca şi Fiul 0%u s% 0e rosl%veasc% e 0ine! )recum ai dat #ui st%ânire a tot truul, ca tot ce ai dat #ui s% le dea lor viaţ% veşnic%! "i aceasta este viaţacea veşnic%: s% 0e cunoasc% e 0ine, Pnul /dev%ratul Dumne&eu, şi e Care #-ai trimis, e >isus Qristos! u 0e-am rosl%vit e 0ine e %mânt! #ucrul am s%vârşit, care ai dat *ie ca s%-l fac!"i acum *% rosl%veşte 0u, )%rinte, la 0ine +nsuţi cu slava care am avut la 0ine mai înainte, ân% a nu fi lumea! /r%tat-am umele 0%u oamenilor e care *i i-ai dat din lume! /i 0%i erau şi *ie i-ai dat e ei! "i cuvântul 0%u au %&it! /cum au cunoscut c% toate câte ai dat *ie de la0ine sunt! )entru c% cuvintele care ai dat *ie le-am dat lor, şi ei le-au rimit şi au cunoscut cuadev%rat c% de la 0ine am ieşit şi au cre&ut c% 0u *-ai trimis! u entru aceştia *% rog nu entru lume *% rog, ci entru aceştia care ai dat *ie c% ai 0%i sunt! "i ale *ele toate ale 0ale sunt! "i ale 0ale ale *ele şi *-am rosl%vit întru dânşii! "i nu mai sunt în lume, iar aceştia înlume sunt şi u la 0ine vin! )%rinte Sfinte, %&eşte-i e dânşii întru umele 0%u, în care *i i-aidat, ca s% fie una recum şi oi! Când eram cu ei în lume, u îi %&eam e ei întru umele 0%u e care i-ai dat *ie i-am %&it! "i nimeni dintru dânşii n-a ierit, f%r% numai fiul ier&%rii, ca s% se îmlineasc% Scritura! >ar acum la 0ine vin şi acestea gr%iesc în lume, ca s% ai$% $ucuria *ea delin întru ei5!6>oan H, -9=

van$>e#ia acestei duminici cuprinde ru$ăciunea pe care Iisus 'ântuitoru# a rostit-o ca un fe# deînc>eiere a #ucrării %a#e pe pământ.!ceastă ru$ăciune a 'ântuitoru#ui era un fe# de raport ceresc. "u această ru$ăciune, 'ântuitoru#şi înc>eia c>emarea şi #ucrarea %a de învăţător =ărinte "eresc ? +icea 'ântuitoru# ? amsăvârşit #ucrarea ce 'i-ai dat s-o fac. @uând c>ip de om şi umb#ând pe pământ timp de trei ani de+i#e, i-am învăţat pe oameni toate taine#e mântuirii7 ămâne ca ei să primească şi să ascu#teînvăţături#e 'e#e7!ceastă ru$ăciune a fost pe urmă între$ită şi cu cea#a#tă #ucrare a *omnu#ui cu ertfa ispăşirii.%us, pe "rucea Go#$otei, în c#ipe#e când *omnu# Ei-a dat du>u#, s-a au+it raportu# de înc>eiere a#ucrării 'ântuitoru#ui %ăvârşitu-s-a In 13, :05.=rin aceste cuvinte, *omnu# +icea =ărinte, am isprăvit şi c>emarea 'ea de ispăşitor a#omenirii7 B-am fost în #ume numai învăţător, ci şi Ispăşitor de păcate7 !m săvârşit şi ertfacea 'are a i+băvirii7 !m #uat asupra 'ea păcate#e oameni#or şi #e-am răsti$nit pe "ruceaGo#$oteiF rămâne ca oamenii să primească ertfa 'ea, ca să fie biruitori asupra păcate#or, să se poată curăţi de păcate prin %ân$e#e 'eu şi să fie Kuna cu BoiL.

!>, ce p#in de fior şi de măreţie este raportu# pe care *omnu# Iisus î# spune în aceastăevan$>e#ie n e# se cuprinde mântuirea #umii, e# cuprinde facerea a doua a #umii şi renaşterea ei prin ertfa Go#$otei.*ar acest raport stă în faţa noastră şi cu o $roa+nică răspundere.aportu# stă în faţa noastră cu o întrebare desc>isă am primit noi învăţături#e 'ântuitoru#ui şiertfa @ui cea %fântă<*ra$ă cititoru#e aportu# şi ru$ăciunea 'ântuitoru#ui din evan$>e#ia de duminică stau cu oîntrebare desc>isă şi în faţa ta. *omnu# a săvârşit #ucrarea ce I s-a dat. u te întreb "um stai tu

http://www.oasteadomnului.ro/2011/gust-si-lumina/iisus-hristos-pantocrator



faţă de această #ucrare< # ţi-a desc>is şi ţie daru# iertării păcate#or, prin scump %ân$e#e @ui7 !i primit tu acest dar<*omnu# ne-a câşti$at totu# prin ertfa @ui cea %fântă. # ne îmbie cu un dar ce ne poate face fiii#ui *umne+eu. ste însă întrebarea !m primit noi acest dar<)iaţa şi traiu# nostru arată că nu #-am primit. @umea de a+i e p#ină, mai tare ca oricând, de răutăţi,

în sensu# că n-am primit cu adevărat daru# şi mântuirea ce ni #e-a câşti$at 'ântuitoru# cu scump%ân$e#e @ui.aportu# şi ru$ăciunea 'ântuitoru#ui din evan$>e#ia acestei duminici este o teribi#ă mustrare pentru creştinătatea de a+i. *omnu# ne-a câşti$at totu#, dar noi n-am primit aproape nimic.*omnu# ne îmbie cu daru# şi puterea de a ne face fiii #ui *umne+eu In 1, 125, dar noi nu primimacest darF de aceea suntem mai departe ca oricând de a fi copii ai #ui *umne+eu şi fraţi #ao#a#tă.u$ăciunea 'ântuitoru#ui din evan$>e#ia aceasta stă în faţa ce#or care stăruie în păcate şifărăde#e$i cu o $roa+nică răspundereF stă cu răspunderea din cuvinte#e @ui *acă n-aş fi venit şinu #e-aş fi vestit #or, n-ar avea păcat, dar acum răspuns nu au pentru păcate#e #or.*acă 'ântuitoru# n-ar fi murit pentru noi şi nu ne-ar fi #ăsat daruri#e mântuirii, am avea o scu+ă,o de+vinovăţire, pentru păcate#e noastre. *ar # ne-a #ăsat toate daruri#eF cei ce nu primesc aceste

daruri nici un răspuns nu vor avea în +iua udecăţii. )ai ce#or ce nu primesc daruri#e mântuiriiaduse în #ume de %cumpu# nostru 'ântuitor ; veşnicie întrea$ă vor p#ân$e că n-au primit acestedaruri."itiţi cu #uare-aminte această evan$>e#ie, cu între$u# capito# 14 de #a Ioan. n ea se af#ă toatătăria mântuirii noastre suf#eteşti Ei aceasta este viaţa veşnică să &e cunoască pe &ine, Unu#adevăratu# *umne+eu, şi pe "are @-ai trimis, pe Iisus Hristos.nceputu# şi sfârşitu# mântuirii noastre acesta este să cunoşti pe *umne+eu şi pe 9iu# %ău ce#%fânt.*ar cine nu cunoaşte pe *umne+eu şi pe Iisus Hristos< ? vă veţi întreba dumneavoastră,miraţi7 "e învăţătură nouă este aceasta, când şi pruncii o cunosc<7 u însă cute+ a spune căoamenii nu-@ cunosc cu adevărat pe *umne+eu. =e *umne+eu # putem cunoaşte cu adevărat

numai prin Iisus Hristos, "are ne-a împăcat cu *umne+eu, prin moartea @ui om C, 105 şi ne-a făcut fiii @ui. "ei mai mu#ţi oameni cunosc şi a+i tot numai pe *umne+eu# din )ec>iu#&estament, "are pedepseşte şi porunceşte să nu faci ceea şi ceea. *ar nu-@ cunosc pe *umne+eu prin Iisus 'ântuitoru#, "are a venit aducându-ne dar şi putere să ne facem ? prin /ertfa @ui ? fiii#ui *umne+eu In 1, 125 şi să putem trăi o viaţă după voia @ui.van$>e#ia de faţă ne aduce o veste scumpă şi du#ce Iisus %e roa$ă pentru noi. # mi/#oceşte pentru noi şi mântuirea noastră. =e Iisus Hristos trebuie să-@ cunoaştem şi să-@ primim ca pe'are#e 'i/#ocitor dintre noi şi *umne+eu. "ăci Unu# este *umne+eu, Unu# şi 'i/#ocitor între*umne+eu şi oameni ;mu#-Iisus Hristos, "are pe %ine nsuşi %-a dat preţ de răscumpărare pentru toţi I &im 2, C-65.*e va fi păcătuit cineva, avem 'i/#ocitor #a &ată#, pe Iisus Hristos, "are %-a dat pe %ine ispăşire pentru păcate#e noastre I In 2, 15.&aina vieţii ce#ei adevărat creştineşti aceasta este să-@ primeşti pe 'ântuitoru# şi ertfa @ui cea%fântă şi prin # să trăieşti o viaţă nouă, după voia @ui *umne+eu, ca un copi# iubit a# @ui. naceasta vrea Iisus să-# facă pe fiecare om desăvârşit, cum spune aici în evan$>e#ie.nsă cei mai mu#ţi creştini n-au primit în c>ipu# acesta pe 'ântuitoru# şi de aceea nu este puterecreştinească în viaţa #or.u socot că şi viaţa poporu#ui nostru este prea săracă în roade#e fapte#or de putere creştineascăF şiasta, tocmai din pricină că Iisus 'ântuitoru# şi 'i/#ocitoru# nu stă dea/uns în mi/#ocu# vieţii



noastre suf#eteşti.van$>e#ia de a+i este un stri$ăt de osândă pentru cei care stăruie în necredinţă şi nepăsare dece#e suf#eteşti. *ar, pe de a#tă parte, a>, ce veste du#ce ne aduce această evan$>e#ie ce#or caretrăim o viaţă cu *omnu# Be aduce vestea cea scumpă că *omnu# %e roa$ă şi mi/#oceşte pentrunoi şi păcate#e noastre. *omnu# ne a/ută să trăim în #ume, dar să nu fim din #ume. %ă trăim în

#ume, dar nu în mode#e şi răutăţi#e #umii."reştinătatea cea mare trăieşte a+i în păcate#e şi mode#e acestei #umi. )ai, ce minciună mare esteo astfe# de creştinătate Ei vai, cât de mu#ţi creştini trăiesc în această minciună i îşi înc>ipuie că pot a/un$e în "anaan înainte de a ieşi din $ipt.van$>e#ia ne spune şi aici că toţi cei care am ieşit din #ume vom fi urâţi şi pri$oniţi. Ei#umea i-a urât pe ei ? +icea Iisus ? pentru că ei nu sunt din #ume In 14, 1D5.@umea şi oamenii cei #umeşti nu pot suferi pe cei care au ieşit din #ume, din răutăţi#e şi păcate#e #umii. !şa a fost pe timpu# 'ântuitoru#ui, aşa e şi a+i şi aşa va fi până #a sfârşitu#veacuri#or. *ar această ură şi pri$oană a #umii nu poate abso#ut cu nimic să ne amărască suf#etu#şi du#ceaţa pe care ne-o dă viaţa cea trăită cu *omnu#. *impotrivă, avem p#ăcere în suferinţe şi pri$oane pentru Hristos şi pentru suf#etu# nostru II "or 12, 105.

;, ce veste scumpă şi du#ce ne aduce evan$>e#ia aceasta, cu ru$ăciunea din capito#u# 14 de #aIoan %fârşitu# acestei ru$ăciuni ne spune că *omnu# şi 'ântuitoru# nostru Iisus Hristos %e roa$ăca, !co#o unde este #, să putem a/un$e şi noi &ată, vreau ca, !co#o unde sunt u, să fie,împreună cu 'ine, şi aceia pe care 'i i-ai dat &u, ca să vadă s#ava 'ea, s#avă pe care 'i-ai dat-o &u, fiindcă &u 'ai iubit mai înainte de a fi #umea In 14, 2D5."e veste minunată

Rugăciune

>isuse, rea dulcele nostru *ântuitor, rin ertfa 0a şi rug%ciunile 0ale, învredniceşte-ne şi enoi s% do$ândim locul cel minunat s% vedem slava 0a s% etrecem cu 0ine şi s% 0e sl%vim e

0ine în vecii vecilor! /min!

a (raznicul (o=orârii Duului 0fânt

sâmbătă, 4 iunie 201D

http://www.oasteadomnului.ro/2014/la-praznicul-pogorarii-duhului-sfant

http://www.oasteadomnului.ro/2013/la-praznicul-pogorarii-duhului-sfant/rusalii

http://www.oasteadomnului.ro/2014/la-praznicul-pogorarii-duhului-sfant



=o$orârea *u>u#ui %fânt se af#ă istorisită pe #ar$ în 9apte#e !posto#i#or, capito#u# 2. )ă ro$ să ocitiţi şi de aco#o cu bă$are de seamă, căci e p#ină de învăţături suf#eteşti.

)om cerceta şi noi aici câteva.

'ai întâi, ne spune %criptura că !posto#ii aşteptau po$orârea *u>u#ui %fânt toţi împreună,adunaţi #a un #oc, unde se ru$au. !ceasta e şi a+i cerinţa şi pre$ătirea suf#etească pentru primirea*u>u#ui %fânt retra$erea din +$omotu# #umii, retra$erea din păcate, ru$ăciunea stăruitoare şidorinţa după mântuire suf#etească. "ei mai mu#ţi creştini trăiesc după du>u# care este acum în#ume f 2, 25, iar în du>u# acestei #umi sunt fe# de fe# de mode şi moravuri pă$âne, ca beţii, /ocuri, petreceri, destrăbă#ări, înşe#ăciuni, $#ume, vorbe urâte etc. !cest du> este cea mai mare piedică pentru primirea *u>u#ui %fânt. Be spune mai departe %criptura că *u>u# %fânt %-a po$orât cu vuiet mare şi cu #imbi de foc.

*u>u# %fânt e şi a+i în c>ipu# şi puterea focu#ui, căci precum focu# ce# pământesc preface #utu#ce# moa#e în vas vârtos, aşa şi focu# *u>u#ui %fânt, când cuprinde un suf#et, î# face mai tare decât

fieru#, aşa că păcatu# nu-# mai poate strica %f. Ioan Gură de !ur5.;, ce minunată sc>imbare s-a făcut în suf#etu# !posto#i#or după po$orârea şi primirea *u>u#ui%fânt &oate îndoie#i#e, toată frica au fu$it din suf#etu# #or şi i-au cuprins o nespusă tărie,însuf#eţire, cura/, înţe#epciune, râvnă şi putere cu care au cucerit o #ume întrea$ă, răbdând pentruHristos #ipsuri, bat/ocuri, ocări, pri$oane şi moarte.

!ceastă minunată sc>imbare şi această minunată putere se să#ăş#uiesc şi în noi când primim daru#şi >aru# *u>u#ui %fânt. 9ără acest dar suntem încă numai vas de #ut a# o#aru#ui, vas pe care încănu #-a ars focu#.

%criptura ne spune mai departe că =o$orârea *u>u#ui %fânt a făcut un viu răsunet şi o maresc>imbare nu numai în suf#etu# !posto#i#or, ci şi în suf#ete#e ce#or din apropierea #or.

%-a adunat mu#ţime mare de oameni şi s-a tu#burat ? +ice %criptura. !şa e şi a+i. ;riunde se po$oară, oriunde #ucrea+ă şi a+i daru# *u>u#ui %fânt se face un vuiet, un răsunet, o mişcare şi osc>imbare suf#etească.

(iserici#e în care preoţii s#u/esc şi predică având focu# şi că#dura *u>u#ui %fânt sunt p#ine desuf#ete. @umina %ate#or a făcut şi ea un răsunet în ţară tocmai pentru că e scrisă cu a/utoru#*u>u#ui %fânt.

%criptura spune că, după =o$orârea *u>u#ui %fânt, !posto#ii au început a $răi în a#te #imbi, iar mu#ţimea se mira au+indu-i $răind în #imba sa. 'inunea a fost aici nu atât sc>imbarea #imbi#or,ci, mai a#es, aceea că !posto#ii $răiau #a inima mu#ţimii.

!ceasta este una din însuşiri#e *u>u#ui %fânt străpun$erea şi rănirea inimii cu "uvântu# #ui*umne+eu.



n vorbirea ce a ţinut-o %fântu# !posto# =etru, după =o$orârea *u>u#ui %fânt, nu e ceva meşteşu$mare în vorbe a#eseF a cucerit însă cu ea, pentru mântuire, trei mii de suf#ete, pentru că în vorbe#e#ui erau daru# şi puterea *u>u#ui %fânt.

*aru# *u>u#ui %fânt face şi a+i sc>imbare de #imbi. !#tă #imbă, a#t $rai şi a#te vorbe capătă ce#

care a primit daru# şi >aru# *u>u#ui %fânt.

*ar ce ne spune %criptura mai departe< Bu toată mu#ţimea a primit predica #ui =etru. Unii îşi băteau /oc şi +iceau despre !posto#i că sunt p#ini de must, adică beţi. !şa e şi a+i. 'u#ţi, foartemu#ţi oameni nu înţe#e$ învăţături#e suf#eteşti, ba încă şi râd de e#e şi de cei care #e predică. Uniicitesc, spre pi#dă, @umina %ate#or cu ev#avie, însă a#ţii râd de ;astea *omnu#ui şi de cei careau intrat şi intră în ea.

;, ce du> rău este acum în #ume Unii râd când te #aşi de du>u# băuturi#or şi a# patimi#or re#e şivrei să te îmbeţi cu beţia cea sfântă a daru#ui şi >aru#ui *u>u#ui %fânt.

*acă ai începe să cânţi undeva într-o adunare sau în a#t #oc pub#ic o cântare creştinească, ar +iceoamenii că ori eşti beat, ori nebun. nsă când ră$i #ân$ă pa>aru# cu băutură eşti mare vitea+.;amenii nu cunosc a#t du> întăritor decât băutura pe care o beau, când de neca+, când de bucurie-adică totdeauna.

;, ce minunată sc>imbare a făcut *u>u# %fânt în cei trei mii de oameni care au primit bote+u# şidaru# *u>u#ui %fânt "itiţi #a 9apte#e !posto#i#or, capito#u# 2, versete#e D1-D4, unde se spune căei petreceau în învăţătura !posto#i#or, în #e$ătură frăţească, în frân$erea pâinii şi în ru$ăciuni75, în toate +i#e#e erau în biserică, #ăudau pe *umne+eu şi erau una suf#etu# şi inima #or.

"reştinii cei dintâi au trăit cu adevărat van$>e#ia 'ântuitoru#ui pentru că viaţa #or era cu

adevărat cuprinsă, aprinsă şi cârmuită de daru# şi >aru# *u>u#ui %fânt.*in viaţa creştini#or de a+i #ipseşte daru# #imbi#or de foc şi de aceea nu se văd între oameniroade#e *u>u#ui dra$ostea, bucuria, pacea, credinţa, b#ândeţea, înfrânarea Ga# C, 225, ci se vădîn toate părţi#e roade#e trupu#ui desfrânări#e, s#u/ba ido#i#or, vra/ba, sfe+i#e, +avistii#e, $â#cevi#e, beţii#e Ga# C, 13-215.

n 9apte#e !posto#i#or, #a capito#u# 13, se spune că !posto#u# =ave# a af#at pe unii învăţăcei careîncă nu #uaseră *u> %fânt. @uat-aţi *u> %fânt< i-a întrebat !posto#u# =ave#. Bici n-am au+itcă este *u> %fânt, răspunseră ei.

!şa sunt parcă şi a+i cei mai mu#ţi creştini n-au #uat încă *u> %fânt, nu este *u> în $ura #or şiîn inima #or, în viaţa şi-n purtări#e #or.

&aina cea mare a vieţii aceasta este să trăieşti o viaţă aprinsă, cuprinsă şi cârmuită de daru# şi>aru# *u>u#ui %fânt.

&răieşti, tu, cititoru#e, o astfe# de viaţă<



a le=atul =râului

n #umea p#u$ari#or, este un #ucru ştiut că #a #e$atu# $râu#ui trebuie un pic de vânt, o adiere fărăde care $râu# nu poate #e$a rod. ;, de-ar şti oamenii că şi în #umea noastră suf#etească trebuie săsuf#e vântu# şi adierea *u>u#ui %fânt fără de care nu putem #e$a roade de fapte bune *espre

acest vânt +icea Iisus, noaptea, către Bicodim, că face naşterea din nou In :5.

ocul în care nu suflă vântul

n #veţia este un ţinut ferit de orice vânt, însă vai de oamenii care trăiesc aco#oF sunt aproapetoţi nesănătoşi, $uşaţi şi p#ini de bo#i. !şa este şi viaţa oameni#or peste care nu suf#ă vântu# şiadierea *u>u#ui %fânt p#ină de bo#i suf#eteşti.

Despre cum trebuie să- mărturisim şi să- iubim pe Hristossâmbătă, 1D iunie 201D

Zis-a Domnul înv%ţ%ceilor S%i: „ 0ot cela ce *% va m%rturisi e

*ine înaintea oamenilor, îl voi m%rturisi şi u e dânsul înaintea 0at%lui *eu, Care este înceruri! >ar de cela ce se va le%da de *ine înaintea oamenilor, *% voi le%da şi u de dânsul înaintea 0at%lui *eu, Care este în ceruri 6B=! Cela ce iu$eşte e tat% sau e mam% mai mult decât e *ine nu este *ie vrednic! "i cela ce iu$eşte e fiu sau e fiic% mai mult decât e *inenu este *ie vrednic5 6*atei @, 97-9H=! /tunci, r%sun&ând, )etru a &is #ui: „>at%, noi am l%sat toate şi am urmat 3ie oare ce va finou%25 >ar >isus a &is lor: „/min gr%iesc vou% c% tot cel care a l%sat case sau fraţi, sau surori, sau tat%, sau mam%, sau femeie, sau feciori, sau 1olde, entru umele *eu, însutit va lua şiviaţ% veşnic% va moşteni! "i mulţi dintâi vor fi e urm% şi de e urm%, întâi56*arcu @, 7E-9=!

n duminica aceasta, (iserica a pus pră+nuirea &uturor %finţi#or, de aceea se citeşte o evan$>e#iece spune despre viaţa cea trăită în retra$ere, în sfinţenie şi /ertfire pentru *omnu#.*ar să nu credem că această evan$>e#ie ar fi numai a %finţi#or şi $răieşte numai #or. a este şi anoastră.9iecare creştin trebuie să trăiască o viaţă de sfinţenieF prin sfinţenia vieţii sa#e să se sfinţească Bume#e &ată#ui "eresc. 9iţi şi voi sfinţi întru toată viaţa -scrie !posto#u# =etru creştini#or ? căciscris este K9iţi sfinţi, că u %fânt suntL I =tr 1, 165.!posto#u# =avei, în episto#e#e sa#e, de mu#te ori îi a$răieşte pe creştini sfinţi 9#p D, 225."um se câşti$ă această sfinţenie< Be-o spune evan$>e#ia întâi, mărturisindu-@ pe Hristos, iar

http://www.oasteadomnului.ro/2014/despre-cum-trebuie-sa-l-marturisim-si-sa-l-iubim-pe-hristos

http://www.oasteadomnului.ro/2013/despre-cum-trebuie-sa-l-marturisim-si-sa-l-iubim-pe-hristos/96026_duminica-tuturor-sfintilor_

http://www.oasteadomnului.ro/2014/despre-cum-trebuie-sa-l-marturisim-si-sa-l-iubim-pe-hristos



apoi iubindu-@ mai presus de orice iubire şi de orice #ucru pământesc.8is-a *omnu#&ot ce# ce 'ă va mărturisi pe 'ine înaintea oameni#or, î# voi mărturisi şi u pedânsu# înaintea &ată#ui 'eu. Iar de ce# ce se va #epăda de 'ine înaintea oameni#or, 'ă voi#epăda şi u de dânsu# înaintea &ată#ui 'eu, "are este în ceruri.Grea era această mărturisire pe vremea ce#or dintâi creştini. 'ărturisirea *omnu#ui Hristos era

persecutată de evrei şi de pă$âni.'ărturisirea *omnu#ui, de mu#te ori, însemna să a#e$i între moarte şi viaţă.*ar nici o persecuţie n-a putut s#ăbi mărturisirea primi#or creştini. Bici sabia, nici pri$oana, nicimoartea, nici ameninţarea nu i-a putut despărţi de dra$ostea şi mărturisirea *omnu#ui Hristos.=ersecuţii#e împotriva ce#or care cred în *omnu# Iisus Hristos au încetat de mu#t, dar mărturisirea #ui Hristos a rămas şi trebuie să o facem şi noi. =rin sfinţenia vieţii noastre, prinvorbe#e noastre şi prin fapte#e noastre trebuie să-@ mărturisim şi noi pe *omnu#.=rin vorbe#e ta#e, prin dra$ostea ta, prin răbdarea ta, prin fapte#e ta#e şi prin pi#da vieţii ta#e şi tueşti -şi trebuie să fii ? un mărturisitor a# #ui Hristos.Iar, pe de a#tă parte, prin fărăde#e$i#e şi fapte#e ce#e re#e şi tu eşti un >u#itor şi tă$ăduitor de*umne+eu. Ei tu eşti un mărturisitor sau un >u#itor a# #ui Hristos, aşa după cum fapte#e ta#e sunt

bune sau re#e. 9iecare creştin adevărat trebuie să fie un mărturisitor a# *omnu#ui şi o mărturiedespre puterea van$>e#iei.@a început, creştinismu# era pri$onit de evreii şi de pă$ânii care umb#au să-i despartă pe creştinide mărturisirea #ui Hristos. 'ărturisirea #ui Hristos însemna bătaie şi moarte.!+i, pri$oane#e pă$âni#or vră/maşi au încetat. ! rămas însă un a#t vră/maş diavo#u#, vră/maşu#ce# mare, care umb#ă după creştini să-i despartă de mărturisirea #ui Hristos.*iavo#u# pune în faţa omu#ui ispite#e, patimi#e şi păcate#eF de câte ori omu# #e a#e$e pe acestea, s-a #epădat de Hristos, @-a tă$ăduit pe Hristos, s-a despărţit de Hristos şi a rămas cu păcatu#, cumoartea.'ărturisirea #ui Hristos înseamnă şi astă+i să a#e$i între moarte şi viaţă, între moartea şi viaţa ceasuf#etească.

!>, cu câtă uşurinţă se #eapădă creştinii de a+i de mărturisirea #ui Iisus Hristos"ei dintâi creştini mai bine sufereau c>inuri şi moarte, decât să-@ tă$ăduiască pe Hristos. )ieţi#e%finţi#or şi istoria ce#or dintâi creştini sunt p#ine cu măreţe dove+i despre mărturisirea #ui Hristos.Iată o pi#dă din ce#e mu#te=e vremea persecuţiei pe care împăratu# arian )a#ens o de+#ănţuia împotriva drept-credincioşi#or,%f. )asi#e ce# 'are a fost c>emat de prefectu# #ocu#ui, care i-a +is-%ă-ţi iei cu tine tot ce ai-B-am nimic ? răspunse %f. )asi#e ce# 'are -decât >aine#e de pe mine şi cartea asta %criptura5.-&e voi trimite în eOi#-=entru mine nu eOistă nici un eOi#, pentru că pământu# este a# *omnu#ui, oriunde m-aţi trimite.-&e vom omorî-*e asta mă bucur ? răspunse %f. )asi#e ce# 'are- căci mă trimiteţi în =atria mea cea "erească.-%i#iţi-# să păcătuiască ? +ise atunci un a#t prefect pă$ân.-!sta ar fi sin$ura pedeapsă, răspunse %f. )asi#e,dar #a asta nici toate temniţe#e şi săbii#e din #umenu mă pot si#i.-"u astfe# de oameni ? răspunse prefectu# ? nu putem isprăvi nimicF daţi-i drumu#; *oamne, cât de departe suntem noi, creştinii de a+i, de o astfe# de mărturisire "reştinii deastă+i se #eapădă şi se despart de Hristos pentru toate nimicuri#e, pentru toate p#ăceri#e, ispite#e şi patimi#e acestei #umi. 9ără nici o pri$oană, creştinii de a+i se ruşinea+ă de Hristos şi de



mărturisirea @ui.%unt creştini pe care în veci nu-i au+i vorbind despre Iisus Hristos şi mântuirea suf#etu#ui.)orbesc despre boi, vaci, $unoi etc, dar despre Iisus Hristos şi suf#etu# #or #e este ruşine săvorbească. ;are nu este aceasta o tă$ăduire a #ui Hristos<! fi un creştin adevărat înseamnă să-ţi dai seama că în fiecare c#ipă ţi se pune înainte

mărturisirea sau tă$ăduirea #ui Hristos. 9iecare faptă a ta înseamnă mărturisirea sau tă$ăduirea#ui Hristos aşa cum ai făcut-o, ascu#tând de *omnu# sau de diavo#u#. 'ântuirea suf#etu#ui tăuîncepe în c#ipa când te-ai >otărât #a o viaţă nouă cu *omnu# şi, cu daru# @ui, te-ai apucat să-@mărturiseşti c#ipă de c#ipă.Unu# dintre cei intraţi în ;astea *omnu#ui îmi spunea amănunte interesante despre ce a păţit în+i#e#e dintâi când s-a >otărât să înceapă #upta contra păcate#or şi să-@ mărturisească pe *omnu# înfiecare c#ipă şi cu fiecare faptă a sa.n dimineaţa ce#ei dintâi +i#e -îmi spunea e# ? m-am ridicat dis-de-dimineaţă şi m-am ru$atînde#un$ să-mi dea *umne+eu putere şi a/utor să-mi pot ţine >otărârea #uată. *ar, cât ce amisprăvit cu ru$ăciunea, >op, în curte, cu un vecin certăreţ cu care mai avusesem de mu#te orivorbe s#abe. )enea şi acum cu ceva vorbe de ceartă. I-am răspuns cu vorbe bune, am #ăsat după

e# şi am trecut cu bine peste aceasta. *ar, îndată, începu femeia cu vorbe #a mine că sunt uns#ăbăno$7 că nu-s vrednic să-mi apăr drepturi#e me#e. n vremea asta, iacă vine şi o văduvăsăracă cu ru$area să o împrumut cu nişte bani. *e a#tă dată mă scăpam de ea cu o minciună, dar acum minciuna ar fi însemnat să-@ tă$ăduiesc pe Hristos. !m ascu#tat-o. 9emeia mea a început şimai şi7 u am p#ecat #a #ucru, în câmp, +icându-mi în mine astea-s atacuri#e %atanei contra>otărârii me#e. 8i#e între$i a dat %atana aspre atacuri contra >otărârii me#eF eu însă nu m-am#ăsatF #-am bătut mereu, întărindu-mă în ru$ăciune, până ce, în urmă, am putut stri$a p#in de bucuria biruinţei &e-am biruit, %atano7n partea a doua, ne spune van$>e#ia că trebuie să-@ iubim pe *omnu# cu o iubire ce se ridică peste iubirea de părinţi, de copii, de soţie, de casă, de averi şi bo$ăţii. !sta însă nu înseamnă cătrebuie să ne părăsim case#e, sau averi#e, sau fami#ia. 'ântuirea nu înseamnă că trebuie să ieşim

din #ume şi să intrăm în atare peşteră sau mănăstire.=ărinte#e Iosif &rifa nu desconsideră viaţamona>a#ă, care are rosturi#e ei bine rânduite de canoane#e (isericii. n fond, şi cei din ;astea*omnu#ui, prin viaţa #or de austeritate, sunt nişte că#u$ări în straie de mireni, n. n.55'unca şi $ri/a de casă şi de fami#ie sunt o poruncă a van$>e#iei Iar dacă cineva nu poartă$ri/ă de ai casei a tă$ăduit credinţa şi este mai rău decât un pă$ân I &im C, J5.van$>e#ia ne #asă şi fami#ia, şi casa, şi avereaF ne #asă şi dra$ostea pentru fami#ia şi casanoastră. "ere însă van$>e#ia să nu ne înecăm în $ri/i#e şi în dra$ostea de ce#e #umeşti şitrecătoare.Inima noastră trebuie să fie întrea$ă a *omnu#uiF trebuie să bată pentru *omnu#, pentru =atriacea "erească. &oate averi#e şi bo$ăţii#e noastre #umeşti trebuie să #e socotim $unoaie, pentru a-@ putea dobândi pe Hristos 9#p. :, J5.%criitoru# pă$ân *io$net, #a anu# 200 după Hristos, a scris următoare#e despre viaţa ce#or dintâicreştini !ceşti oameni trăiesc în ţara asta, dar ei spun că patria #or cea adevărată este %us, încerF ei se consideră ca nişte străini în această #ume. i spun că trăiesc în carne, dar n-ascu#tă decarne. i trăiesc pe pământ, dar că#ătoresc spre cer.9rumoasă mărturisire "ât de departe se af#ă viaţa şi creştinătatea noastră de această mărturisire





n a# doi#ea rând, vine râvna !posto#i#or.Iar în a# trei#ea rând, această biruinţă a fost a/utată şi de râvna ce#or care au primit van$>e#iamântuirii.

@a începutu# creştinismu#ui, fiecare creştin era un mic aposto# şi vestitor a# van$>e#iei.

van$>e#ia s-a vestit şi s-a dus de #a om #a om, de #a suf#et #a suf#et.

'inunată c>emare şi $roa+nică răspundere suf#etească au urmaşii !posto#i#or episcopii şi preoţii.

*ar vestirea *omnu#ui ? între anumite mar$ini -aparţine şi credincioşi#or. n cadru# aşa-numitu#ui aposto#at #aic aposto#atu# mireni#or5, fiecare adevărat creştin trebuie să fie şi e# unvestitor a# *omnu#ui.

n cartea despre ;astea *omnu#ui am arătat pe #ar$ acest #ucru. !ici voi spune, pe scurt, căoricine @-a af#at cu adevărat pe 'ântuitoru# şi mântuirea se face ? şi trebuie să se facă ? şi e# un

vestitor a# mântuirii suf#eteşti.;ricine trăieşte cu adevărat van$>e#ia se face şi e# un vestitor a# van$>e#iei 'ântuitoru#ui.&rebuie să se facă şi e# un pescuitor de suf#ete. %e face c>iar şi neştiind e#. %e face prin viaţa #ui, prin pi#da vieţii sa#e.

Un creştin care trăieşte cu adevărat van$>e#ia este o sare binecuvântată care sărea+ă şi pea#ţiiF este un a#uat care dospeşte şi pe a#ţiiF este o #umină care #uminea+ă şi a#tora ca#eamântuirii.

Un astfe# de creştin este un predicator vestitF este un mare predicator c>iar dacă n-ar $răi nici o

vorbă despre taine#e mântuirii. # predică prin fapte#e sa#e, prin pi#da vieţii sa#e, şi aceasta estecea mai puternică predică şi aposto#ie pentru *omnu#.

n mu#te c>ipuri şi fe#uri poate pescui suf#ete pentru mpărăţia #ui *umne+eu un creştin care-aaf#at pe *omnu# şi trăieşte o viaţă nouă cu #.

!mintesc câteva pi#deUn ostaş a# *omnu#ui a făcut pierdută, în tren, o carte cu o$#inda inimii omu#ui. %-a nimerit să oaf#e tocmai un pătimaş beţiv. ! citit-o, s-a cutremurat şi s-a îndreptat, +icându-şi în sine!ceastă carte mi-a venit ca o c>emare trimisă de #a *umne+eu.

Un a#t ostaş îmi spunea că s-a $ândit mu#t cum ar putea să îndrepte pe un morar care aveanăravu# de a în/ura cump#it. ! trimis #a moară un sac cu $râu, iar înăuntru a bă$at o predică de #a;astea *omnu#ui, despre păcatu# ce# $roa+nic a# suda#me#or. mpreună cu predica a mai pus şi oţidu#ă pe care era scris =recum piatra +drobeşte $râu# acesta, aşa se va +drobi şi suf#etu# ce#or care în/ură pe 9ăcătoru#.

n decursu# măcinatu#ui, moraru# a dat peste scrisori, #e-a citit, s-a în$ro+it şi s-a #ăsat deîn/urături.



!#taUn tânăr din ;astea *omnu#ui, intrând în armată, şi-a făcut mai departe, şi #a ca+armă,ru$ăciuni#e #ui, în$enunc>ind seara şi dimineaţa #ân$ă patu# său. "amara+ii #-au râs, #-au bat/ocorit, dar e# a răbdat şi s-a ru$at. =este câteva #uni, mai în$enunc>eau cu e# încă cinci inşi,iar cei#a#ţi au încetat cu bat/ocuri#e. i biruise puterea credinţei ce#ui care se ru$a..

*u>u# %fânt este şi aici 'are#e nostru învăţător, "are ne învaţă cum trebuie să #ucrăm.

&rebuie însă, şi din partea noastră, râvnă, răbdare şi stăruinţă.

"a preot #a ţară, eu #ocuiam într-o comună prin care cur$ea un râu. !m învăţat pescuitu# şi îmi p#ăcea $ro+av. *ar mu#t timp mi-a trebuit până am învăţat acest meşteşu$.

-"um trebuie să încep< #-am întrebat pe un pescuitor.-Aine întinsă undiţa până va sări peşte#e.-*ar peşte#e nu mai sare7

-%tai, stai, domnu#e părinte, #a treaba asta trebuie răbdarentinde undiţa şi a+i, şi mâine, până vasări peşte#eF şi vei învăţa meşteşu$u#7

=e urmă mi-am câşti$at răbdareaF o răbdare eOtraordinară, dar o răbdare însoţită de p#ăcere, de o p#ăcere ce mă ţinea toată +iua cu undiţa întinsă pe mar$inea apei.

*e când *omnu# m-a trimis aici, #a %ibiu, să fac o a#tfe# de pescuire, observ că ace#aşi #ucru secere şi #a pescuirea cea suf#etească răbdare, stăruinţă şi p#ăcere.

@a pescuirea cea suf#etească trebuie, înainte de toate, o eOtraordinară răbdare şi stăruinţă, dar orăbdare împreunată cu p#ăcere ? cu p#ăcerea suf#etească de a vedea scoţând un suf#et din adâncu#

fărăde#e$i#or.Ei, pe #ân$ă asta, mai trebuie şi meşteşu$ şi deprindere. &rebuie să ştii #a fiecare fe# de peşte cefe# de râmă să pui. &rebuie să ştii cum şi când să arunci undiţa. Ei, mai presus de toate, nu trebuiesă descura/e+i când se întâmp#ă de nu poţi prinde nimic. %e nimereşte să umb#i +iua întrea$ăFumb#i +i#e între$i, umb#i o #ună întrea$ă şi nu poţi pescui nici un suf#et pentru *omnu#. *ar asta nu înseamnă să arunci undiţa şi să părăseşti #ucru#, ci trebuie să stărui înainte.

! sărit undeva un peşte, du-te aco#o şi a+i, şi mâine, şi poimâine şi întinde mereu undiţa. Bu-#s#ăbi până nu se prinde în undiţa van$>e#iei. Bu a#er$a cu undiţa de ici-co#o, ci pune-ţi oc>ii peun peşte şi stai de e#.

%ă #ucrăm cu râvnă, răbdare şi stăruinţă, şi *omnu# va binecuvânta #ucru# nostru.

!ici vom spune că şi ;astea *omnu#ui se ocupă în specia# cu pescuirea cea suf#etească. Ei voispune că n-am descura/at când am s#obo+it această mrea/ă. Un an de +i#e am stat cu +ece peşti,dar n-am descura/at. Etiam că aruncasem mrea/a în nume#e *omnu#ui, şi, pe urmă, a venit binecuvântarea *omnu#ui şi mrea/a s-a ump#ut de mu#ţime mare de peşti.



!+i, ;astea *omnu#ui pescuieşte şi cu sacu#, cu mrea/a cea mare cu ofensive, serbări,sfinţiri de stea$uri7 )oi spune însă că pescuirea cea mai si$ură e tot cu undiţa şi tot pescuirea în parte.

=escuiţi în parte pe fiecare suf#et, staţi de e#, interesaţi-vă de-aproape de e# şi de întărirea #ui

cea suf#etească.

9iecare ostaş trebuie să fie un mic pescuitor de suf#ete. 9iecare creştin adevărat trebuie să fie unaducător de suf#ete #a 'ântuitoru#.

"reştinismu# nu este un a+i# de odi>nă pentru cei care @-am af#at pe *omnu#.

frumos când cineva # af#ă pe *omnu#, e minunată odi>na şi #iniştea pe care o dă *omnu# ce#or ce-@ af#ă pe #. *ar *omnu# nu vrea să ne retra$em în această odi>nă. # are #ipsă de pescuitorişi de secerători.

Bu vedeţi cum vuiesc va#uri#e fărăde#e$i#or< Ei nu vedeţi pe cei care se îneacă în e#e< Un creştinadevărat nu poate fi o barcă #e$ată #a ţărm în vreme ce a#ţii se îneacă. # trebuie să fie o barcăsa#vatoare, o barcă p#utitoare peste va#uri#e fărăde#e$i#or şi pescuitoare de suf#ete ce se îneacă.

=escuitori, ieşiţi #a #ucru Bu vedeţi undiţe#e diavo#u#ui< Bu vedeţi pescuirea #ui cea $ro+avă< Buvedeţi ce de ar$aţi are diavo#u# şi ce mu#ţime de peşti prinde<

p#ină #umea de undiţe#e şi de mre/e#e diavo#u#ui. p#ină #umea de cei care a/ută pescuireadiavo#u#ui şi pescuiesc pentru e#.

%ă-i atra$em pe oameni din această pier+are. %ă-i scoatem din undiţa #ui satan şi să-i aducem #a

*omnu#.;, ce #ucru minunat este când un suf#et păcătos # af#ă pe *omnu# *intr-un pescuitor a#diavo#u#ui se face un pescuitor a# *omnu#ui.

%cumpii mei fraţi din ;astea *omnu#ui !runcaţi undiţe#e pe tot #ocu# în nume#e *omnu#ui.=ândiţi, pe tot #ocu# şi în toată vremea, să prindeţi atare suf#et în cursa unei cărţi bune, a citiriiunei foi re#i$ioase etc7 @ucraţi cu râvnă şi *omnu# va răsp#ăti bo$at ostene#i#e voastre. !min.

>Căutaţi la păsările cerului şi la crinii câmpului@

sâmbătă, 2J iunie 201D

Matei / ))"77

http://www.oasteadomnului.ro/2014/%E2%80%9Ecautati-la-pasarile-cerului-si-la-crinii-campului

http://www.oasteadomnului.ro/2014/%E2%80%9Ecautati-la-pasarile-cerului-si-la-crinii-campului



Una dintre ce#e mai frumoase evan$>e#ii este aceasta. )om tâ#cui, pescurt, învăţături#e din ea.

&uminătorul trupului este ocDiul

8is-a *omnu# @uminătoru# trupu#ui este oc>iu#. *eci de va fi oc>iu# tău curat, tot trupu# tău vafi #uminat, iar de va fi oc>iu# tău rău, tot trupu# tău va fi întunecat 't 6, 225.

"e dar mare ne sunt nouă oc>ii şi vederea 9ără #umina şi vederea oc>i#or, viaţa noastră cea

pământească n-ar avea nici un preţ ? ar fi o osândă.ntocmai aşa e şi viaţa cea suf#etească fără oc>ii suf#eteşti şi fără vedere suf#etească o viaţă deosândă, o viaţă trăită în +adar. Ei, vai, e p#ină #umea de astfe# de nefericiţi

@umina vieţii este #umina #ui Hristos. !ceastă #umină îţi arată rosturi#e acestei vieţi. "ei care n-au această #umină oc>i au, dar nu văd =s 1:D, 165. ău#ui îi +ic bine şi bine#ui rău,întunericu# î# numesc #umină şi #umina, întuneric Is C, 205.

Ei viaţa noastră cea suf#etească îşi are un oc>i a# ei credinţa ? inima cea predată *omnu#ui.

*acă oc>iu# acesta este stricat, toată viaţa cea suf#etească a omu#ui este întunecată.

%unt apoi oc>i şi #uminători care au datoria să #umine+e şi pe a#ţii. Ei preotu# este un astfe#de #uminător. Ei învăţătoru# este un astfe# de #uminător. Ei primaru# şi oricine are de #a *umne+eudar de înţe#epciune şi #umină este un fe# de oc>i, un fe# de #uminător."e binecuvântare este când aveţi #uminători şi #uminea+ă *ar, o, cât de rău este când #uminaaceasta este stricată

;imeni nu poate slui la doi domni

8is-a *omnu# Bimeni nu poate s#u/i #a doi domni, că sau pe unu# va iubi, sau pe a#tu# va urî75F nu puteţi s#u/i şi #ui *umne+eu şi #ui 'amona 't 6, 2D5.

!m tâ#cuit aceste cuvinte de atâtea ori şi în atâtea fe#uri, prin toate cărţi#e de #a ;astea *omnu#ui.Ei #e vom repeta mereu.

;, cum n-am eu $#as de trâmbiţă cerească să stri$ aceste cuvinte a#e *omnu#ui, să #e audă toţioamenii

http://www.oasteadomnului.ro/2011/%E2%80%9Ecautati-la-pasarile-cerului-si-la-crinii-campului/cautati-la-pasarile-cerului-500x500







"ând trăim o viaţă de copii ascu#tători ai #ui *umne+eu, a/utoru# @ui ne vine când nici nu ne$ândim şi de unde nici nu ne aşteptăm.

van$>e#ia cu crinii câmpu#ui şi păsări#e ceru#ui se împ#ineşte şi a+i. ; spune aşa de frumos şi=sa#mu# 22 *omnu# este =ăstoru# meuF nu voi duce #ipsă de nimic7 # mă paşte în păşuni

ver+i şi mă duce #a ape de odi>nă.

;, ce =ăstor bun este *omnu# şi ce păşuni minunate are # *ar dacă vrei să fii în$ri/it de #,trebuie să fii oaia @ui, trebuie să fii în turma @ui şi să ascu#ţi de #. !ici e taina acesteievan$>e#ii dacă vrei să scapi de $reutăţi#e şi neca+uri#e vieţii, intră cu adevărat în turma #ui Iisusşi te fă cu adevărat o oaie ascu#tătoare de #.

;, ce viaţă uşoară şi du#ce trăieşte ce# care este cu adevărat un copi# a# *omnu#ui şi o oaie dinturma @ui*ar ce#or care nu trăiesc această viaţă, evan$>e#ia cu păsări#e ceru#ui şi crinii câmpu#ui #i se pareo $#umă, o minciună.

&ot ceea ce spune van$>e#ia este adevărat şi se împ#ineşte. nsă ce#or care trăiesc o viaţă decreştin mincinoasă #i se pare cu neputinţă de împ#init ceea ce spune van$>e#ia.

!ici trebuie căutată şi cau+a adevărată a $reutăţi#or, a #ipsuri#or şi neca+uri#or de a+i. !u pierdutoamenii #e$ătura cea adevărată de fii ai &ată#ui "eresc, de aceea înoată în $reutăţi, în #ipsuri şineca+uri ce nu se mai termină.

*e s-ar ru$a oamenii, #ui *umne+eu, şi ar trăi o viaţă de adevăraţi copii iubiţi şi ascu#tători ai@ui, atunci &ată# "eresc îndată i-ar scăpa din toate neca+uri#e şi $reutăţi#e.

Păsările cerului…"e predică minunată sunt şi păsări#e ceru#ui.

ntâi, e#e ne predică despre cum $ri/eşte &ată# "eresc de e#e. Bici un fe# de păsări nu strân$mâncare şi totuşi e#e îşi au +i#nic >rana #or, atât vara, cât şi iarna.

Ei pentru noi, ce#e mai a#ese făpturi a#e @ui, oare (unu# *umne+eu nu %e în$ri/eşte tot aşa<;are nu sunteţi voi cu mu#t mai de preţ decât păsări#e< (a da Bumai că noi n-avem destu#ăcredinţă.

!runcaţi asupra #ui *umne+eu toate în$ri/orări#e voastre, căci # însuşi în$ri/eşte de voi I =tr C, 45.

"e so#ie du#ce *ar noi n-avem credinţă destu#ă pentru a o trăi.

!runcă spre *omnu# $ri/a ta şi # te va >răni =s CD, 2C5. *omnu# are $ri/ă de mine =s :3,2:5.



"e încredinţare du#ce "âţi însă o trăiesc<

*ar păsări#e ceru#ui ne sunt apoi o predică vie şi prin a#tceva prin cântări#e #or. &ată# "eresc %eîn$ri/eşte de e#eF dar, în sc>imb, şi e#e # s#ăvesc neîncetat prin cântări#e #or.

=ădurea e cu adevărat o biserică măreaţă ce răsună de cântece#e de s#avă a#e păsăre#e#or.

=ăsări#e îşi fac re$u#at cântări#e şi ru$ăciuni#e #or. ndată ce se tre+esc, înainte de a p#eca după>rană, păsări#e îşi fac Utrenia #or de dimineaţă. ăsună pădurea de s#u/ba #or de dimineaţă.

Ei seara tot aşa. nainte de a se cu#ca, păsări#e îşi fac )ecernia #or. ăsună pădurea de s#u/ba#or de seară. Ei, de aceea, păsări#e nu duc #ipsă de nimic.

Boi însă #ucrăm şi asudăm de dimineaţa până seara şi totuşi ducem #ipsă de toate. *e ce< =entrucă nu căutăm #a păsări#e ceru#ui.

"reştinii cei dintâi căutau #a păsări#e ceru#ui. rau şi ei în fiecare +i în biserică, #ăudând pe*umne+eu 9apte 2, D65F de aceea nu era nici unu# printre ei care să ducă #ipsă şi un mare dar era peste toţi 9apte D, ::-:D5.

nsă creştinii de a+i nu mai caută #a păsări#e ceru#ui. n câte #ocuri se strân$ creştinii de a+i, înfiecare dimineaţă, #a biserică, să se roa$e< "âte biserici şi câte case răsună +i#nic de ru$ăciuni#eşi cântări#e noastre de s#avă #ui *umne+eu<

GCăuta%i mai +ntâi Kmpără%ia lui .umnezeu4

"u aceste cuvinte se înc>eie evan$>e#ia din această duminică.

Bu cumva să creadă cineva că evan$>e#ia aceasta ne-ar îndemna #a #ene şi nepăsare de #ucru.'unca şi ostenea#a ni s-au #ăsat ca un testament pe care î# predică toate van$>e#ii#e. Be spuneînsă evan$>e#ia să căutăm mai întâi mpărăţia #ui *umne+eu ? $ri/a de ce#e suf#eteşti ? şiatunci sporu# şi binecuvântarea *omnu#ui se vor po$orî peste #ucru# mâini#or noastre. ste acestaun adevăr pe care copiii #ui *umne+eu î# cunosc din eOperienţa vieţii.

Un ostaş din ;astea *omnu#ui îmi spunea că, de când poartă în bu+unaru# său Bou# &estament în#oc de pipă şi a#coo#, are spor îndoit în #ucru# său.

%poru# şi binecuvântarea *omnu#ui se po$oară cu prisosinţă peste #ucru# mâini#or noastre când

trăim o viaţă de adevăraţi copii ai #ui *umne+eu.;, ce du#ce şi uşoară-i o astfe# de viaţă

&u, cititoru#e dra$, o cunoşti<



6indecarea robului sutaşului

sâmbătă, C iu#ie 201D

van$>e#ia acestei duminici î# pune în faţa noastră pe sutaşu# din"apernaum, cu mu#tă învăţătură.

%utaşu# din "apernaum stă în faţa noastră, în primu# rând, ca o pi#dă de smerenie. # era ofiţer roman, era repre+entantu# unei uriaşe împărăţii. )u#turu# roman stăpânea pe atunci #umea.%utaşu# era repre+entantu# acestei puteri, trimis într-o ţară de supuşi străini. Iată tot atâtea #ucruricare ar fi putut face din sutaşu# acesta un om p#in de trufie şi mândrie, cum desi$ur vor fi fostcei#a#ţi camara+i ai #ui. # însă se pre+intă atât de smerit şi se intitu#ea+ă nevrednicM.

n a# doi#ea rând sutaşu# din "apernaum este o pi#dă de iubire. (o#navu#, pentru care umb#a pedrumuri şi pentru care i cerea *omnu#ui cu #acrimi în oc>i tămăduire, nu era nici fiu# său, nicifiica sa, nici rudenia sa, ci era servitoru# său. Ei, când ne $ândim că în ace#e vremuri servitoriierau robi, fiind vânduţi şi cumpăraţi cu bani, ca nişte vite7 Iată ce pi#dă de iubire a aproape#uisău a arătat sutaşu#.

n a# trei#ea rând sutaşu# din "apernaum este o pi#dă de credinţă vie şi tare. # credea şi seîncredea din tot suf#etu# său în 'ântuitoru#, în puterea şi în a/utoru# @ui. !ceastă credinţă #-a p#ecat să-@ caute pe IisusF şi această credinţă a a/utat tămăduirea s#u$ii sa#e.

)om spune însă că toate aceste virtuţi a#e sutaşu#ui au ieşit dintr o a#ta, din a patra dincunoaşterea stării sa#e ce#ei păcătoase şi nevrednice. u cred că centru# de $reutate a# evan$>e#ieisunt cuvinte#e *oamne, eu nu sunt vrednic să intri sub acoperişu# meu u sunt un biet păcătos B-am nici un merit să fiu ascu#tat

*in această cunoaştere a stării sa#e a ieşit smerenia, iubirea şi credinţa sa. *in această cunoaşterea stării ce#ei păcătoase a ieşit şi mântuirea #ui 8ac>eu. Ei iese şi mântuirea noastră. nceputu#mântuirii noastre este ? trebuie să fie ? cuvinte#e sutaşu#ui *oamne, nu sunt vrednic să intri subacoperământu# meu *oamne, sunt un păcătos, sunt ce# mai mare păcătos "asa suf#etu#ui mi s-aruinat, >aina mi s-a pătat7

*in cunoaşterea stării noastre ce#ei păcătoase iese smerenia noastră în faţa oameni#or şi în faţa#ui *umne+eu. Bimic nu smereşte mai mu#t, +ice un %fânt =ărinte, decât cunoaşterea păcatu#ui.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/vindecarea-robului-sutasului

http://4.bp.blogspot.com/__U82LyjcBng/TB09W041upI/AAAAAAAACCg/34dLtJDZ7Gs/s200/D+4+dupa+Rusalii%5B2%5D.jpg

http://www.oasteadomnului.ro/2014/vindecarea-robului-sutasului



*in această cunoaştere ies şi #acrimi#e de căinţăF iese a#er$area noastră #a "rucea 'ântuitoru#ui,iese credinţa şi mântuirea noastră.

nsemnaţi-vă bine un #ucru ce# dintâi cuvânt ce #-a $răit *umne+eu către ce# dintâi om a fostîntrebarea !dame, unde eşti<7 n ce stare te af#i< "u această întrebare a tre+it în e# cunoştinţa

stării sa#e ce#ei păcătoase.

=ână nu se tre+eşte în om această cunoştinţă, caru# mântuirii stă pe #oc. =e ca#ea mântuirii se păşeşte cu doi paşi. Un pas î# face cunoaşterea stării noastre ce#ei păcătoase7 cunoaşterea totmai adâncă şi mai adâncită că noi nu preţuim nimic. %untem nişte bieţi păcătoşi, smeriţi şineputincioşi.

"e#ă#a#t pas î# fac credinţa şi încrederea noastră tot mai mare şi mai adâncită în dra$ostea'ântuitoru#ui, în a/utoru# @ui, în ertfa @ui cea %cumpă şi %fântă.

naintând pe ca#ea mântuirii, noi trebuie să scădemM mereu, cum +icea Ioan (ote+ătoru#, iar

*omnu# să creascăM. u#M nostru, vrednicia noastră trebuie să se topească mereu în stră#ucirea"rucii de pe Go#$ota.

nceputu# mântuirii e cunoaşterea şi recunoaşterea păcate#or, dar să bă$ăm de seamă că satanumb#ă şi aici să atra$ă pe ca#ea #ui acest început. %atan #e şopteşte păcătoşi#or tre+iţi că sunt prea păcătoşi pentru a fi iertaţi şi mântuiţi. %puneţi oameni#or să se ferească de această ispită. ;ricâtde pă$ân şi de păcătos ai fi tu, dra$ă cititoru#e, nu te teme 'ântuitoru# te iubeşte şi te primeşteaşa cum eşti.

*e #a tine nu se cere a#tceva decât să te #aşi doborât şi în$enunc>eat de $reutatea păcatu#ui şi, cucredinţa sutaşu#ui, să-@ ro$i pe 'ântuitoru#, +icând *ântuitorule, Doamne, în casa truului meu

&ace un $olnav iu$it, care cumlit se c1inuieşteB, sufletul meu s-a îm$oln%vit în %cate cumlite şi greleB şi nimeni nu-l oate t%m%dui, decât 0u, Doctorul cel mare al sufletelor noastre! )e0ine, Doamne, 0e rog şi în faţa 0a stau, ca s% rimesc iertare, mil% şi t%m%duire!

;, ce #ucru minunat mai văd eu, pe #ân$ă aceste învăţături, în evan$>e#ia cu sutaşu# Un căpitande armată, #a a cărui poruncă tremurau o sută de oameni, stă smerit în faţa 'ântuitoru#ui şi seroa$ă pentru e# şi pentru robu# #ui. ;c>ii mei se ump#u de #acrimi când mă uit #a c>ipu# sutaşu#uişi mă $ândesc #a cei mu#ţi, mu#ţi s#u/başi creştiniM de prin ca+ărmi şi cance#arii, care ? cuprinşide păcatu# trufiei ? în/ură pe bunu# *umne+eu, în/ură tot ce are suf#etu# mai scump şi mai sfânt.%unt p#ine sate#e şi oraşe#e de s#u/başi care vor să şi arate puterea #or prin în/urături aspre.

u am cunoscut un om cuminte care, îndată ce a a/uns primar în sat, a început să în/ure răstit.%ărmanu# n trufia #ui, e# îşi înc>ipuia că i mai tare şi mai respectat dacă în/urăF e# credea că şiîn/urătura se ţine de s#u/bă, ca şi pecetea şi protocoa#e#e. %utaşu# pă$ânM, din evan$>e#ia de maisus, stă ca o mustrare pentru mu#ţi, mu#ţi s#u/başi creştiniM din +i#e#e noastre.

;, ce #ucru p#ăcut şi binecuvântat este un s#u/baş care-@ cunoaşte pe *omnu# şi se face e# însuşiun vestitor a# *omnu#ui !ce#a de o mie de ori poate stăpâni poporu# mai uşor şi mai bine decâtce# care crede că trebuie să stăpânească cu puterea şi cu7 în/urături#e.



Un ofiţer vorbea odată cu un prieten a# său ? un bun creştin ? despre viaţa mi#itară. ntre a#te#e, prietenu# ofiţeru#ui întrebă ? *e ce se fo#osesc aşa de mu#t în/urături#e şi în armată< ? ;, dra$u# meu, răspunse ofiţeru#, în armată fără în/urătură nu mer$e #ucru# ? )a fi, dar eu cunosc un ofiţer care nu fo#osea niciodată în/urătura şi totuşi #ucru# #ui mer$ea

bine de tot. ? 'i-ar p#ăcea să-mi spui cine este un astfe# de ofiţer. ? !poi, acest ofiţer a fost, dra$u# meu, căpitanu# din "apernaum, căci e# +icea despre ostaşii #uică dacă unuia dintre ei i-ar +ice numai atât 'er$iM ? ace#a mer$eF şi a#tuia )inoM ? şi vine'atei J, 35.

*oară nici într-o ta$mă nu pătrunde aşa de $reu vestirea mântuirii suf#eteşti decât în #umeas#u/başi#or şi a mi#itari#or. *e ce< =entru că aici #ucrea+ă mai cu putere ispita trufiei. "ând sevede omu# poruncitor peste a#ţii, î# fură ispita trufiei. Bu-# #asă trufia să în$enunc>e+e şi să sesmerească în faţa "rucii 'ântuitoru#ui.

%tăpânii şi s#u$i#e%utaşu# din "apernaum este şi o învăţătură despre cum să se poarte stăpânii faţă de s#u$i. %utaşu#îşi iubea s#u$a ca pe copi#u# său. %#u$a, s#u/nica şi ucenicu# trebuie să fie în casa stăpânu#ui ca şicopiii #ui. %tăpâni#or, +ice !posto#u# =ave#, daţi s#u$i#or voastre ce #e datoraţi şi ce #i se cuvine,ştiind că şi voi aveţi un %tăpân în cer "o#. D, 157 9eriţi-vă de ameninţări, ca unii care ştiţi că%tăpânu# #or şi a# vostru este în cer şi că înaintea @ui nu se are în vedere faţa omu#ui feseni 6,35.

!şi/derea, s#u$i#or #e +ice !posto#u# =ave# %#u$i#or, ascu#taţi de stăpânii voştri pământeşti 75.%#u/iţi-#e nu numai când sunteţi sub oc>ii #or, ca şi cum aţi vrea să p#ăceţi oameni#or, ci ca nişte

s#u$i a#e #ui Hristos, care fac din inimă voia @ui. %#u/iţi #e cu bucurie, ca *omnu#ui, nu caoameni#or feseni 6, C-45.

van=elia cu îndrăciţii se petrece şi azi

sâmbătă, 12 iu#ie 201D

van$>e#ia cu cei îndrăciţi se repetă, cu mici deosebiri, de patru ori înduminici#e de peste an. @a fiecare vom da un a#t tâ#c.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/evanghelia-cu-indracitii-se-petrece-si-azi

http://www.oasteadomnului.ro/2012/evanghelia-cu-indracitii-se-petrece-si-azi/vindecarea-copilului

http://www.oasteadomnului.ro/2014/evanghelia-cu-indracitii-se-petrece-si-azi



!cum vom spune că patimi#e ce#e re#e sunt nişte #anţuri diavo#eşti pe care numai Iisus'ântuitoru# #e poate frân$e.

)om spune că van$>e#ia cu îndrăciţii se petrece şi a+i. %unt şi a+i destui îndrăciţi.

;amenii cred ? foarte $reşit ? că cei îndrăciţi ar fi cei care suferă de boa#a cea $rea, numităepi#epsieF fa#s *ar această boa#ă de mu#te ori n-are de-a face nimic cu diavo#u#. o boa#ă numaitrupească.

ndrăciţii cei adevăraţi sunt toţi cei cuprinşi şi stăpâniţi de patimi re#e şi urâte. =atimi#e ce#ere#e sunt tot atâtea #anţuri diavo#eşti.

"e îndrăcit înfricoşat este, spre pi#dă, beţivu# (eţivu# ? +ice %f. Ioan Gură de !ur ? are desuferit ace#eaşi patimi ca şi ce# îndrăcit.

#, de asemenea, se c#atină în toate părţi#e, tot aşa cade #a pământ, tot aşa +$âieşte oc>ii şi

spume$ă #a $ură. "ine trăieşte în beţie a că+ut sub tirania #ui satan. *in ca#ea beţivi#or trebuie săfu$i mai rău ca din ca#ea îndrăciţi#or.

&ot aşa sunt şi ce#e#a#te patimi re#e. @anţuri tot atât de $re#e poartă şi cei#a#ţi pătimaşi desfrânaţii,+$ârciţii, +avistuitorii etc.

Uitaţi-vă, de pi#dă, #a ce# desfrânat, cum î# târăşte satan, nopţi#e, după e#7 Uitaţi-vă #a ce# +$ârcitcum #-a #e$at satan şi i-a tras până şi mâncarea de #a $ură.

van$>e#ia cu îndrăciţii o putem vedea în toate părţi#e. n toate părţi#e +ornăie #anţuri#ediavo#u#ui. *iavo#u#, de meserie, este fierar. # face mereu #anţuri de patimi cu care îi #ea$ă pe

oameni. Ei, #ucru ciudat fieru# din care satan face #anţuri#e î# dau oamenii. *e bunăvoia sa se ba$ă omu# în aceste #anţuri fioroase.

;, ce #ucru $ro+av e un om #e$at în #anţuri#e diavo#eşti#or patimi Un astfe# de om şi-a pierdut#ibertatea, şi-a pierdut viaţa, şi-a pierdut suf#etu#.

*ar aici vine van$>e#ia cu vestea cea du#ce şi scumpă. &oţi cei cuprinşi de du>u# ce# rău a# patimi#or re#e7 toţi cei #e$aţi şi ferecaţi în diavo#eşti#e #anţuri a#e patimi#or re#e pot fi mântuiţi.'ântuirea #or nu e pierdută.

Iar această mântuire o dă Iisus 'ântuitoru#. &oate evan$>e#ii#e cu cei îndrăciţi se întâ#nesc într-

un sin$ur punct cei îndrăciţi s-au tămăduit când %-a apropiat 'ântuitoru# de ei sau când ei s-auapropiat de 'ântuitoru#. ste aceasta o veste scumpă şi du#ce care ne spune că tot aşa se pottămădui şi îndrăciţii de a+i, adică cei cuprinşi de patimi re#e şi urâte. =atimi#e ce#e re#e sunt#ucru# diavo#u#ui. Iar Iisus 'ântuitoru# a venit în #ume anume să strice #ucru# şi putereadiavo#u#ui cf. 't 105. # a venit anume să ne scape de sub puterea #ui satan.

=atimi#e ce#e re#e sunt nişte #anţuri diavo#eşti, iar *omnu# Iisus a venit în #ume anume să rupăaceste #anţuri. # sin$ur poate frân$e aceste #anţuri b#estemate.



*espre combaterea patimi#or re#e se vorbeşte mu#t şi în mu#te fe#uri. @i se dau oameni#or sfaturi bune, #i se ţin conferinţe. %e ape#ea+ă #a voinţa oameni#or, se ape#ea+ă #a pun$a #or, #a sănătatea#or, #a fo#oase#e sau pa$ube#e #or materia#e.

*ar toate aceste sfaturi nu prind nimic şi n-a/ută nimic. =atimi#e şi năravuri#e ce#e re#e sunt

#anţuri diavo#eşti pe care numai Iisus 'ântuitoru# şi ertfa @ui cea %fântă #e poate frân$e.

*iavo#u# doarme #iniştit pe tot timpu# când #i se vorbeşte oameni#or despre patimi#e şi năravuri#ece#e re#e. # se tre+eşte speriat numai când aude vorbin-du-se despre Iisus şi Go#$ota. # secutremură numai când *omnu# intră în >otare#e vieţii noastre sau când noi înşine intrăm în>otare#e Go#$otei.

Iară şi iară voi spune şi aici că fără *omnu# nu putem face nimic In 1C, C5.&oate încercări#e noastre de a scăpa de patimi şi păcate sunt şi vor fi +adarnice până când*omnu# nu intră în >otare#e vieţii noastre suf#eteşti.

Grecii +ic ;mu#e, cunoaşte-te pe tine însuţiomanii +ic ;mu#e, stăpâneşte-te">ine+ii +ic ;mu#e, fă-te mai bun'a>omedanii +ic ;mu#e, ap#eacă-teIudeii +ic ;mu#e, sfinţeşte-te*ar *omnu# şi 'ântuitoru# nostru Iisus Hristos +ice 9ără de 'ine nu puteţi face nimic In 1C,C5.

!> "e #ucru $ro+av este un suf#et de om prins în #anţuri#e diavo#eşti#or patimi # este eOact caîndrăciţii din van$>e#ie. # face întru toate voia diavo#u#ui. # însuşi simte că o putere străină î#ţine #e$at şi ferecat în patimă.

n ce# pătimaş şi că+ut nu mai $ăseşti nici voinţă, nici simţire, nici inimă, nici mi#ă. *ar *omnu#şi 'ântuitoru# nostru Iisus Hristos î# poate scăpa prin dra$ostea @ui şi prin daruri#e @ui.

*e #a a#t fe# de bo#navi, *omnu# Iisus a mai cerut şi de #a ei câte ceva. =e orb #-a trimis să sespe#e în #acu# %i#oamu#uiF ce#ui cu mâna uscată i-a +is să-şi întindă mânaF de #a a#ţii a cerut săcreadă mai întâi.

*ar de #a cei îndrăciţi 'ântuitoru# n-a cerut nimic. B-a vorbit cu ei nimic şi nici n-a cerut de #a einimic. Etia bine 'ântuitoru# că ei, sărmanii, nu pot da nimic. Etia bine că sunt că+uţi cu totu# în puterea #ui %atan.

;, ce veste scumpă şi du#ce este aceasta pentru cei biruiţi de patimi şi păcate $re#e ;ricât de păcătos şi de decă+ut ar fi cineva, e# poate fi mântuit. # poate fi mântuit c>iar dacă nu mai poateface nimic pentru mântuirea sa. Un sin$ur #ucru se cere de #a e#. %ă-@ #ase pe *u>u# %fânt să#ucre+e.

%unt c#ipe când şi cei mai tică#oşi oameni suspină după o viaţă mai curată7 suspină după#ibertatea pe care au pierdut-o. !ceste c#ipe binecuvântate sunt #ucrarea *u>u#ui %fânt. =ăcătosu#



trebuie să fo#osească aceste c#ipe de tre+ire suf#etească7 trebuie să-@ #ase pe *u>u# %fânt să#ucre+e mai departeF să-şi p#ân$ă trecutu# cu #acrimi de foc şi să se #ase dus de *u>u# %fânt #a picioare#e "rucii, unde îndată va af#a iertare şi mântuire.

)om spune însă îndată că nu mer$e tocmai aşa de uşor această mântuire. "ând se tre+eşte ce#

păcătos, se tre+eşte şi diavo#u# şi mişcă toate pietre#e, să nu-# piardă.

n cărţi#e cu ;astea *omnu#ui, ;$#inda inimii şi ce#e#a#te, am scris pe #ar$ despre aceasta. !icivom spune pe scurt numai atât când *u>u# %fânt #ucrea+ă mai tare #a scăparea unui păcătos desub puterea #ui %atan, atunci #ucrea+ă mai tare şi diavo#u#.

*iavo#u# imită pe *u>u# %fânt. &re+eşte şi e# în om un fe# de râvnă. *e mu#te ori e $reu de a#esîntre râvna cea bună şi cea rea.

!ici vom spune o re$u#ă *u>u# %fânt ne îndeamnă întotdeauna să privim spre Go#$ota, spreertfa "rucii. *iavo#u# ne îndeamnă totdeauna să privim spre noi şi spre ce +ice #umea.

Eoapte ca acestea şti prea păcătos, omu#e, spre a fi mântuit7F sau Bu te face de râs în#ume cu ;astea *omnu#ui vin totdeauna de #a diavo#u#.

Boi să ascu#tăm totdeauna de îndemnuri#e *u>u#ui %fânt. Bu căuta, suf#ete dra$ă, spre ce +ice#umea, nu căuta nici spre tine, spre neputinţe#e şi s#ăbiciuni#e ta#e, ci caută neîncetat, caută +i şinoapte, caută c#ipă de c#ipă spre Go#$ota, spre ertfa %cumpu#ui nostru 'ântuitorF şi atunci nici omie de diavo#i nu vor avea ce-ţi face.

)oi spune apoi că tot un fe# de îndrăciţi sunt şi cei care cred în *omnu#, dar de răutăţi nu se#asă. "itiţi evan$>e#ii#e cu cei îndrăciţi şi veţi af#a în toate că diavo#ii # recunosc pe Iisus şi cred

în #. &u eşti Iisus, 9iu# #ui *umne+eu ? $răiesc îndrăciţii din evan$>e#ia aceasta. Etim că eşti%fântu# #ui *umne+eu ? vorbesc a#ţii ? credem în &ine, dar &e ru$ăm să ne #aşi în pace 'c 1,22-265.

n c>ipu# acesta sunt şi creştinii care cred în *umne+eu, se şi roa$ă @ui, dar din răutăţi#e #or nu te#asă să-i tu#buri. "red oamenii în *umne+eu, cred în Iisus Hristos, dar când te apropii de ei să-iscoţi din patimi şi năravuri urâte, îndată te întâmpină cu stri$area &e ru$ăm, #asă-ne în pace cu#ucruri din astea7 &e ru$ăm, nu ne munci cu >otărâri contra băuturi#or şi suda#me#or7 Bu nescoate din obiceiuri#e noastre strămoşeşti7

"ând omu# crede în *umne+eu, dar de răutăţi nu vrea să se #ase, ăsta-i, dra$ii mei, ce# mai rău şi

prime/dios diavo#. Bu cumva şi tu, cititoru#e, eşti c>inuit de un astfe# de diavo#<



Credinţa şi lumina lui Hristos trebuie să-ţi dea şi ţie alţi ocişi altă vedere

sâmbătă, 26 iu#ie 201D

)lecând >isus de acolo, doi or$i se ţineau du% l strigând şi &icând: *iluieşte-ne e noi, Fiule al lui David! Du% ce a intrat în cas%, au venit la l or$ii şi >isus i-a între$at: Credeţi c% ot s% fac u aceasta2 Zis-au #ui: Da, Doamne /tunciS-a atins de oc1ii lor, &icând: Du% credinţa voastr%, fie vou% "i s-au desc1is oc1ii lor! >ar >isusle-a oruncit cu asrime, &icând: (edeţi, nimeni s% nu ştie!

>ar ei, ieşind, #-au vestit în tot ţinutul acela! "i lecând ei, iat% au adus la l un om mut, având demon! "i fiind scos demonul, mutul a gr%it! >ar mulţimile se minunau &icând: iciodat% nu s-aar%tat aşa în >srael! Dar fariseii &iceau: Cu domnul demonilor scoate e demoni! "i >isus str%$%tea toate cet%ţile şi satele, înv%ţând în sinagogile lor, roov%duind vang1elia îm%r%ţiei

şi vindecând toat% $oala şi toat% neutinţa în oor! 6 Matei 9 )*"7L 9 !Bvan$>e#ia de mai sus ne spune cum a tămăduit Iisus doi orbi. !stfe# de orbi care cerşesc pe #a poduri sau pe #ân$ă drumuri sunt şi a+iF şi datori suntem cu toţii să-i mi#uim. *ar, în afară deaceştia, mai sunt şi a#tfe# de orbi sunt cei orbi cu suf#etu#.

;rbia cea suf#etească o fac patimi#e şi păcate#e ce#e $re#e. %pre pi#dă, doi oameni cuprinşi defocu# mâniei nu sunt a#tceva decât doi orbi care nu mai văd şi nu mai /udecă nimic. *esfrânatu#,de asemenea, este un orb ce nu mai vede nimic curat şi sfânt, ci mer$e orbeşte înainte pe ca#ea pofte#or spurcate ce-i omoară, rând pe rând, sănătatea, viaţa şi suf#etu#. ; şi mai cump#ită orbiesuf#etească face beţia. (eţivu# este şi e# un orb ce şi-a pierdut cu totu# vederea suf#etească.

*espre acest fe# de orbi +icea =sa#mistu# că oc>i au şi nu văd7M. !ţi vă+ut cum pe cei orbi îiduc a#ţii, de mână sau de bâtă, unde ei nici nu ştiu. ntocmai aşa îi poartă patimi#e şi păcate#e peoamenii cei stăpâniţi de e#e.

;> "e cump#ită orbie suf#etească este în #umea de a+i =arcă s-au împ#init cuvinte#e %cripturii,ce +ic că *omnu# veacu#ui acestuia diavo#u#5 a orbit minţi#e necredincioase, să nu vadăstră#ucind van$>e#ia #ui Hristos.M II "or. D, D5. @umea şi oamenii de a+i trăiesc în cump#ită

http://www.oasteadomnului.ro/2014/credinta-si-lumina-lui-hristos-trebuie-sa-ti-dea-si-tie-alti-ochi-si-alta-vedere-2


http://mitropolia.md/wp-content/uploads/2012/07/2009-septembrie-octombrie-073-e1312029586188-1024x768.jpg





orbie suf#etească, pentru că n-au primit cu adevărat #umina #ui Hristos, "are a venit în #ume sădea orbi#or vedereM şi să-i #umine+e pe cei care şedeau în întuneric şi în umbra morţiiM =s. 106,105.

Iisus este #umina cea adevărată, care #uminea+ă pe tot omu# ce vine în #umeM evan$>e#ia de

=aşti5. u sunt @umina #umii ? +icea IisusF tot ace#a ce vine după 'ine nu va umb#a în întuneric,ci va avea #umina vieţiiM Ioan J, 125.

@umina #ui Hristos #uminea+ă tuturor şi toţi care o primesc pe dânsa cu adevărat ies dinîntuneric şi se fac fiii #uminiiM Ioan 12, :65. *ar osânda aceasta este că @umina a venit în #ume,însă oamenii iubiră mai mu#t întunericu#7M Ioan :, 135. n +i#e#e noastre, #umina iar s-aîmpreunat cu întunericu# şi întunericu# a cop#eşit #umina, pentru că creştinii de a+i n-au primit cuadevărat pe Iisus 'ântuitoru# şi #umina @ui despre care +ice evan$>e#ia din +iua de =aşti căîntunericu# n-o poate cuprinde pe eaM.

odu# #uminii stă în dreptate, în dra$oste şi adevărM feseni C, 35. nsă ce vedem noi a+i în

#ume< )edem rodu# întunericu#ui ura, nedreptatea, minciuna etc. "ine +ice că este în #umină şiurăşte pe frate#e său este în moarte şi întunericM I Ioan 2, 3-115. ntr-o astfe# de #uminămincinoasă trăiesc cei mai mu#ţi creştini. ;amenii urăsc #umina pentru că iubesc păcate#e şioricine făptuieşte re#e urăşte #umina, pentru că fapte#e #ui nu sunt vă+ute şi mustrate7M Ioan :,205.

%ă #uăm aminte ;rbia suf#etească este cea mai cump#ită boa#ă şi nici un a#t doctor nu poatetămădui o astfe# de boa#ă decât *octoru#, "are i-a tămăduit pe orbii din van$>e#ie IisusHristos. ;rbii din van$>e#ie s-au tămăduit prin credinţa #or cea tare, prin încrederea #or în puterea #ui Iisus şi prin dorinţa #or cea vie care suspina, +icând *oamne, mi#uieşte-neM !şa şinoi să cădem înaintea #ui Hristos cu credinţă, adică cu încredere în ertfa @ui cea %fântă şi

'ântuitoare şi cu dorinţa vie de a ne tămădui. ; credinţă ce te #asă tot orb şi tot în păcate este ocredinţă fără Hristos şi fără putere.

*espre !posto#u# =ave# ne spun %cripturi#e că, în drumu# spre *amasc când era %au# şi mer$easă pri$onească pe Hristos5, i-a ieşit în ca#e o #umină care # a orbit pentru o c#ipă şi apoi i-a dat oa#tă vedere şi a#te purtări. *in %au# #-a făcut =ave# şi din pri$onitor, aposto#. ! fost aceasta oorbire după care a vă+ut şi a făcut şi pe a#ţii să vadăM ? +ice %f. Ioan Gură de !ur.

!şa trebuie, iubite cititoru#e, să ieşi şi tu din orbia şi robia păcate#or şi a patimi#or. u sunt@umina vieţii, a #umii ? +icea IisusF tot ace#a ce vine după 'ine nu va umb#a în întuneric, ci vaavea #umina vieţiiM Ioan J, 125. "redinţa şi #umina #ui Hristos trebuie să-ţi dea şi ţie a#ţi oc>i şi

a#tă vedere, a#te picioare şi a#tă umb#are, a#tă $ură şi a#te vorbe, a#tă inimă şi a#te simţuri. ;credinţă ce nu te scoate şi pe tine din orbia şi robia patimi#or, o credinţă ce nu te întoarce şi petine din drumu# *amascu#uiM păcatu#ui este o credinţă fără Iisus şi fără nici o putere de mântuiresuf#etească.

(ăţania unui medic





s% ooseasc% şi s%-şi g%seasc% mâncare, c% aici suntem în loc ustiu! >ar l a &is c%tre ei: Daţi-le voi s% m%nânce!

>ar ei au &is: u avem mai mult de cinci âini şi doi eşti, afar% numai dac%, ducându-ne noi,vom cum%ra merinde entru tot oorul acesta! C%ci erau ca la cinci mii de $%r$aţi! Dar l a

&is c%tre ucenicii S%i: /şe&aţi-i 4os, în cete de câte cinci&eci de inşi! "i au f%cut aşa şi i-au aşe&at e toţi!

>ar >isus, luând cele cinci âini şi cei doi eşti şi rivind la cer, le-a $inecuvântat, a frânt şi a dat ucenicilor, ca s% un% mulţimii înainte! "i au mâncat şi s-au s%turat toţi şi au luat ceea ce le-ar%mas, dou%sre&ece coşuri de f%râmituri!5 6#uca ?, 7-H=

;, ce înţe#es adânc este în această evan$>e#ie *ar acest înţe#es î# af#i numai când citeştivan$>e#ia cu #uare-aminte. 'inunea din evan$>e#ie nu stă numai în aceea că Iisus a săturatcinci mii de oameni cu cinci pâini şi doi peşti, ci minunea stă şi în aceea că acei cinci mii deoameni umb#aseră o +i întrea$ă după "uvântu# #ui *umne+eu.

; +i întrea$ă # ascu#tase $#oata pe 'ântuitoru# şi nu se mai sătura de învăţături#e @ui.'ântuitoru# %e retrăsese într-un #oc pustiu, departe de sateM şi $#oata # urmase ca să-@ ascu#te şisă-şi sature suf#etu# cu învăţături#e @ui.

"ând s-a înserat, învăţăceii s-au apropiat de # şi I au +is @ocu# acesta este pustiu şi, iată,vremea a trecutF dă $#oate#or drumu# să se ducă prin sate să-şi cumpere mâncareM. Bu trebuie sămear$ă, a răspuns Iisus7 =e 'ine '-au ascu#tat, a 'ea e $ri/a să #e dau să mănânce. Ei'ântuitoru# #e a săturat şi foamea #or cea trupească.

%ă #uăm aminte n van$>e#ia cu săturarea ce#or cinci mii de oameni sunt două minuni

'inunea cea dintâi a fost minunata umb#are a $#oatei după "uvântu# #ui *umne+eu, minunataf#ămân+ire trupească a ce#or cinci mii de oameni după "uvântu# 'ântuitoru#ui. 'ântuitoru# asăturat mai întâi această f#ămân+ire suf#etească şi apoi a săturat foamea #or cea trupească. !icieste, dra$ă cititoru#e, înţe#esu# ce# adânc a# van$>e#iei. G#oata ce#or cinci mii simţise mai întâifoamea cea suf#etească, pe urmă 'ântuitoru# a avut $ri/ă de foamea #or cea trupească. !şa e şia+i.

*omnu# are $ri/ă de toate #ipsuri#e noastre când petrecem #ân$ă #. 'inunea din van$>e#ia cuminunata săturare a ce#or cinci mii se întâmp#ă şi a+i, se întâmp#ă şi în faţa mea şi a ta, iubitecititoru#e. "ând umb#i cu suf#etu# f#ămând după învăţături#e 'ântuitoru#ui, când simţi în tine

neîncetat o foame de a au+i "uvântu# #ui *umne+eu, când te ţii mereu de *omnu# şi petrecimereu #ân$ă #, pentru a-ţi sătura şi >răni suf#etu# cu învăţături#e @ui, atunci # are $ri/ă şi detoate #ipsuri#e traiu#ui tău. n c>ip minunat ştie şi a+i *omnu# sătura pe cei care petrec #ân$ă #.B-am vă+ut pe dreptu# cerşind pâineM ? +ice =sa#mistu#.

%unt şi a+i atâtea văduve şi atâţia săraci despre care te miri cum trăiesc în această scumpete.*omnu# binecuvântea+ă pâinea şi puţinu# #or, pentru că petrec o viaţă curată, de ru$ăciune şi purtări bune. %ă fim bine înţe#eşi. 'ântuitoru# nu predică #enea şi trândăvia. @ucru# mâini#or şi



umb#area după ce#e trebuincioase sunt o poruncă a van$>e#iei, însă $ri/a de ce#e suf#eteştitrebuie să stea în fruntea tuturor a#er$ături#or noastre, căci numai atunci se po$oară spor şi binecuvântare şi peste #ucru# mâini#or noastre.

"ăutaţi mai întâi mpărăţia #ui *umne+eu şi toate ce#e#a#te se vor adău$a vouăM 'atei 6, ::5.

nsă cei mai mu#ţi caută întâi ce#e #umeşti, iar de ce#e suf#eteşti nici >abar nu au. !u uitat oameniicuvinte#e 'ântuitoru#ui Bu numai cu pâine va trăi omu#, ci cu orice cuvânt ce iese din $ura #ui*umne+euM 'atei D, D5. nsă cine umb#ă a+i f#ămând după "uvântu# #ui *umne+eu< ntreoamenii de a+i este o foame nebună după p#ăceri, pofte, îmbo$ăţiri, desfătări #umeşti.

Bu căutăm mai întâi mpărăţia #ui *umne+eu, nu însetoşăm după >rana cea suf#etească şi deaceea nu mai putem scăpa de neca+uri, frământări, $reutăţi şi #ipsuri mari7 @inişte şi uşurare nune vor veni până când nu va fi foamete pe pământ ? dar nu foamete de pâine, nici sete de apă, cifoamete de a au+i "uvântu# #ui *umne+eu !mos J, 115.

*ra$ă cititoru#e, Iisus 'ântuitoru# împarte şi a+i pâine suf#etească ce#or f#ămân+i. Iisus a +is u

sunt =âinea )ieţiiF cine vine #a 'ine nu va f#ămân+i niciodată7M Ioan 6, :C5. u sunt =âineacea )ie care s-a po$orât din cerF dacă mănâncă cineva din această pâine, va trăi în veacM Ioan 6,C15. !ceastă =âine este ertfa cea %fântă, &rupu# şi %ân$e#e *omnu#ui, care ni s-a dat spre viaţaveşnică. "âţi însă se >rănesc cu această =âine a vieţii<

"uvântu# #ui *umne+eu, după care umb#a f#ămândă $#oata ce#or cinci mii de oameni, se af#ă şia+i în %fânta %criptură, în van$>e#ia 'ântuitoru#ui, în Bou# &estamentF însă câţi cititori de carteumb#ă să citească învăţături#e 'ântuitoru#ui din Bou# &estament< "âţi creştini au (ib#ia, au=âinea, au "uvântu# #ui *umne+eu în casa #or şi se >rănesc re$u#at cu această =âine<

ntr-un sat de frunte am numărat astă-vară două+eci de ca+ane de fiert rac>ie şi oamenii se

pre$ăteau să mai cumpere cinci. nsă n-am af#at în între$ satu# nici o (ib#ie. "e #ucru dureros*espre noi spunem că suntem sănătoşi când avem poftă de mâncare şi mâncăm bine. nsă când pierdem pofta de mâncare e semn rău, e semn de boa#ă, iar când nu ne trebuie mâncare, suntem$reu bo#navi.

;, nesocotiţii de noi *e am pricepe că această re$u#ă se întâmp#ă şi cu suf#etu# nostru7 %uf#etu#ce# viu şi sănătos are şi e# poftă de mâncare suf#etească, îşi cere şi e# >rana #ui +i#nică, însă cândomu# e atins de atare boa#ă suf#etească, începe să nu-i mai p#acă >rana cea suf#etească, n-are poftă de ea, n-o mănâncă, iar suf#etu# #ui este mort sau, mai bine +is, omorât de foame, căci omu#nu i-a mai dat >rană. ;, câte suf#ete mor în această foame

&oţi cei care urăsc "uvântu# #ui *umne+eu, toţi care se >rănesc cu pofte şi p#ăceri #umeşti poartăîn ei astfe# de suf#ete moarte şi omorâte de #ipsa >ranei suf#eteşti.van$>e#ia de mai sus spune că 'ântuitoru#ui I s a făcut mi#ă de $#oatăM 'atei 1D, 1D5. 'i#ă-'i este de $#oată că n-are ce mânca7 Bu vreau să #e dau drumu# f#ămân+iM ? +icea Iisus 'atei1D, 165.

'ântuitoru#ui i e mi#ă şi a+i de cei care stau f#ămân+i după "uvântu# #ui *umne+eu în pustiaacestei vieţi. 'ântuitoru# îi p#ân$e pe cei care îşi omoară suf#etu# cu fe# de fe# de otrăvuri. n



pustia acestei vieţi p#ine de otravă suf#etească, $#asu# 'ântuitoru#ui se aude stri$ând u sunt=âinea )ieţii7 u sunt =âinea cea )ie7M )eniţi şi #uaţi >rană şi viaţă pentru suf#etu# vostru7!u+i tu, dra$ă cititoru#e, acest $#as<

2trada CroitorilorN…

; stradă, aşa-numită K%trada "roitori#orL, este aici #a %ibiu. %e c>eamă a croitori#or, dar n-amvă+ut decât un sin$ur croitor, în capătu# ei. !m trecut de mu#te ori pe această stradă şi odată amapucat în vorbă cu un bătrân care #ocuieşte aco#o

? "um se poate, moşu#e, #-am întrebat eu, de se c>eamă strada aceasta a croitori#or şi numai unsin$ur croitor aveţi în ea<

(ătrânu# mi-a răspuns aşa #a această întrebare ? %trada asta îşi are nume#e, domnu#e părinte, din vremea de demu#t, de când era p#ină demeşteşu$ari croitori. nsă acest meşteşu$ s-a stins în cur$erea vremiiF oamenii au părăsit, rând perând, această meserie, însă nume#e stră+ii a rămas şi pe mai departe până a+i K%trada

"roitori#orL. n ce#e mai mu#te case din această stradă ? +icea mai departe moşu# ? oamenii păstrea+ă şi a+i une#te de croitorie foarfece, ace etc., ca o amintire din vremi#e când strămoşii şi părinţii #or se ocupau de acest meşteşu$7

!şa mi-a des#uşit bătrânu# istoria cu strada croitori#or şi eu af#u în această des#uşire un adâncînţe#es creştinesc. n vremi#e de demu#t, #a începuturi#e creştinismu#ui, viaţa cea creştinească eraşi ea meserieM în care toţi creştinii #ucrau neîncetat şi minunate fapte şi #ucrări de puterecreştinească ştiau să facă. "ând citeşti, în 9apte#e !posto#i#or, despre viaţa ce#or dintâi creştini,rămâi uimit despre fe#u# de viaţă pe care î# duceau ei. n toate +i#e#e ei erau în biserică7 şi erauuna suf#etu# şi inima #or7 rau în #e$ătură frăţească, în frân$erea pâinii şi în ru$ăciuni 9apte 2,D25.

nsă, în cur$erea vremii, viaţa cea adevărat creştinească a s#ăbit şi s-a stins mereu, întocmai cums-a stins meseria ce#or din K%trada "roitori#orL. ând pe rând, creştinii au părăsit meşteşu$u# dea trăi o viaţă adevărat creştineascăF #e-a rămas însă nume#e de creştini. %e c>eamă numai oameniide a+i creştini, însă cei mai mu#ţi au tot atât din viaţa cea creştinească cât mai au a+i din croitorieoamenii cei din K%trada "roitori#orL. %e păstrea+ă şi a+i une#te#e de #ucru foarfece, ace etc., însănu mai #ucrea+ă nimeni cu e#e, ci #e ţin numai de amintire. !şa se păstrea+ă şi în casa mu#tor creştini semne sfinte şi scumpe cruci, icoane, cărţi, cu care creştinii de demu#t #ucrau şi biruiau păcate#e. "reştinii de a+i însă nu mai #ucrea+ă cu e#e, ci #e ţin mai mu#t numai de amintire şi de podoabă.

Be trebuie, cu adevărat, o întoarcere #a începuturi#e creştinismu#uiF ne trebuie revărsarea *u>u#ui%fânt în pustia vieţii suf#eteşti de a+i.

„Suflete al meu, de ce eşti mâ1nit şi de ce m% tul$uri2BJ 6)s! ;7, <= !şa îşi întreba =sa#mistu#*avid suf#etu# său. *acă aşa ne am întreba şi noi suf#etu# nostru, apoi sărmanu# nostru suf#et ar răspunde %unt mâ>nit pentru că n-ai nici o $ri/ă de mine7 eu vorbesc şi tu n-au+i7 eu p#ân$mereu şi ţie nu-ţi pasă de #acrimi#e me#e7 mi-e foame şi nu-mi dai pâine să mănânc7 mi-e seteşi tu mă adapi cu a#coo#7M



Când trăieşti o viaţă cu Domnul, l apare mereu în furtunilevieţii tale cu lumină şi scăpare

sâmbătă, 3 au$ust 201D

vA Matei !8 ))"78Iată o evan$>e#ie pe care o trăim şi noi de atâtea ori în viaţa noastră cea suf#etească. "ine oaren-a avut vifor în marea vieţii #ui< "ine oare a avut tot senin şi vreme bună în viaţa #ui< Bimeni

&oţi am avut sau avem furtuni mai mari sau mai mici în marea vieţii noastre. )remea vieţiinoastre se trece mai mu#t în nor decât în seninF mai mu#t în furtună decât în #inişte. %unt douăfe#uri de va#uri şi de furtuni în marea vieţii noastre de o parte sunt va#uri#e neca+uri#or şi a#eîntristări#or, iar de a#tă parte e viforu# ispite#or şi a# păcate#or.

=e furtuna cea dintâi ? a neca+uri#or ? toţi o cunosc, toţi se tem de ea şi se feresc de ea. nsă nu

cunosc toţi oamenii pe cea#a#tă viforu# ispite#or şi a# patimi#or #umeşti. =uţini se înspăimântă deacest vifor şi puţini caută să scape de e#. *impotrivă.

"ei mai mu#ţi caută în adânc această furtună şi simt p#ăcere în va#uri#e p#ăceri#or #umeşti adicăîn va#uri#e pieirii suf#eteşti5. Ei mai puţini sunt apoi acei care-@ cunosc pe !ce#a "are sin$ur poate domo#i şi #inişti furtuna neca+uri#or şi viforu# ispite#or pe Iisus 'ântuitoru#.

;, ce prive#işti înspăimântătoare se pot vedea în marea acestei vieţi n toate părţi#e se vădcorăbii ce se cufundă şi corăbieri ce se îneacăF în toate părţi#e, suf#ete care se pierd în va#uri#e patimi#or şi păcate#orF în toate părţi#e, corăbieri ce dorm #a cârma vieţii în vreme ce corabia #or secufundă.

*ar, iată, în mi/#ocu# acestei $ro+ave furtuni de pieire suf#etească, o mică ceată p#uteşte în /uru#unei #umini. ceata ce#or puţini, care # au pe Iisus 'ântuitoru# de cârmaci şi cârmuitor a# vieţii#or. n mi/#ocu# va#uri#or, această ceată stă fără frică şi peste va#uri umb#ă ca pe uscat.

*ra$ă cititoru#e Ei tu eşti un că#ător pe marea acestei vieţi p#ine de vânturi şi furtuni. Ei viaţa taeste o corabie prinsă de furtună în mi/#ocu# mării. nsă dacă trăieşti o viaţă cu *omnu#, atunci n-

http://www.oasteadomnului.ro/2014/cand-traiesti-o-viata-cu-domnul-el-apare-mereu-in-furtunile-vietii-tale-cu-lumina-si-scapare


http://www.oasteadomnului.ro/2011/cand-traiesti-o-viata-cu-domnul-el-apare-mereu-in-furtunile-vietii-tale-cu-lumina-si-scapare/tool-imgcajc4sda





ai de ce să te temi. "ând trăieşti o viaţă cu *omnu#, # apare mereu în furtuni#e vieţii ta#e cu#umină şi scăpare, aşa cum a apărut aposto#i#or cuprinşi de vifor.

"ând vine vremea rea, când noapte se face în viaţa ta şi toţi te părăsesc, deodată se iveşte #,*omnu# şi 'ântuitoru# tău, şi îţi stri$ă Bu te teme şi nu te înspăimânta, căci u cu tine sunt, să

te scap şi să te mântuiM Ieremia 1, J5.

;, ce uşoară este viaţa când o trăieşti cu *omnu#, când # ai pe *omnu# de cârmaci şi cârmuitor a# vieţii ta#e *ă-ţi, iubite cititoru#e, cârma vieţii ta#e acestui "ârmuitor, căci # sin$ur ştie ca#easpre ţărmuri#e mântuirii. # sin$ur ştie când vine furtuna şi # sin$ur ştie să o #iniştească. %ă-I daicârma vieţii ta#e şi îndată vei scăpa de toate $ri/i#e, de toate neca+uri#e şi de toate prime/dii#e. ;,ce #inişte, ce putere şi ce încredere capeţi când *omnu# Iisus e #a cârma vieţii ta#e

Undeva am citit că, pe vreme de furtună, toţi că#ătorii unui vapor erau cuprinşi de $roa+ă şispaimă. Bumai un copi# stătea #iniştit. tata #a cârmă ? +icea e# ? şi nu mă temM ra copi#u#căpitanu#ui care cârmuia vaporu#. "ă#ătorii au rămas ruşinaţi şi mişcaţi de încrederea ce o avea

acest copi# în tată# său, iar ei, oameni mari şi creştini, pierduseră încrederea în &ată# "eresc.!şa e şi cu noi când &ată# e #a cârmă, când voia @ui şi #e$i#e @ui cârmuiesc corabia vieţiinoastre, n-avem de ce să ne temem. %e spune mereu că #umea aceasta e p#ină de prime/diiF eu +icînsă că nu este decât o prime/die adevărată în această #ume când @-ai părăsit pe *omnu#, cânddin furtuna vieţii ta#e #ipseşte #. %e spune mereu că această #ume e o va#e a p#ân$erii, p#ină deneca+uri. nsă eu +ic că nu este în această #ume decât un sin$ur neca+ adevărat.

"ând @-ai pierdut pe *omnu#, când păcatu# te-a despărţit de *omnu# şi trăieşti o viaţă fără #."ând mi-a murit fie iertata soţie, poporu# se p#ân$ea şi mă bocea ca pe un pierdutM şi ca pe unnenorocit care a $ătat cu viaţaM. u însă #e-am +is *ra$ii mei u nu sunt pierdut, căci încă n-

am pierdut pe 'ântuitoru# meu7 =ierdut e numai ace#a care-a pierdut pe 'ântuitoru#7Un mare fi#o+of, voind să arate preţuirea unei mame, a #ăsat vestite#e vorbe !m pierdut pemamaF de acum n-am ce mai pierdeM. u însă +ic că nu acesta e >otaru# pierderii, ci e a#tu#. acesta !m pierdut pe 'ântuitoru#F de acum n-am ce mai pierdeM. Bumai cine a a/uns #a acest>otar e cu adevărat pierdut pe vecii veci#or. Greşea#a oameni#or e că nu se ştiu re+ema destu# detare de 'ântuitoru#, de !cest "ârmaci a# vieţii noastre. %e rea+emă oamenii în #ucruri trecătoare.

*e când eram #a ţară, mi-aduc aminte de un om care a murit de neca+ că pierduse cinci mii de #ei.%ărmanu# # n-avea şi nu cunoştea pe 'ântuitoru# de rea+em şi cârmuitor a# vieţii sa#e.

%unt iarăşi a#ţii care # c>eamă pe *omnu# #a cârma vieţii #or, dar numai pe vreme de boa#ă şineca+ mare. !tunci stri$ă )ai7 )ai7, însă îndată ce trece furtuna iarăşi # a#un$ă pe *omnu#de #a cârmă şi se cârmuiesc ei spre păcate şi pieire.

*ra$ă cititoru#e ; credinţă vie şi #ucrătoare are ace#a care şi-a încredinţat *omnu#ui cârma vieţiisa#e şi înaintea+ă cu # spre ţara veşniciei. !i tu o astfe# de credinţă<



(ână când petreci în fărădele=i, diavolul şade mulţumit şiliniştit de felul traiului tău

sâmbătă, 16 au$ust 201D

" Matei !* !8" )7 "

Un bo#nav s-a apropiat de mine, astă-vară, într un sat. Bu tuşea acest bo#nav, nu şc>iopăta şi nici

un a#t fe# de beteşu$ n-avea în oase#e #ui. =urta însă în suf#etu# #ui o boa#ă $rea beţia

? !m încercat să mă #as de beţie, domnu#e părinte, şi nu pot mi se p#ân$ea omu#. !m iscă#it>otărârea în K@umina %ate#orL, am ţinut-o până #a un #oc, dar, după o vreme, şi mai cump#it m-am îmbătat. "e să fac ca să mă pot scăpa de acest rău<7

"a răspuns eu i-am desc>is Bou# &estament şi am citit împreună cu e# evan$>e#ia fiu#ui îndrăcit,de mai sus, şi i-am arătat că patru #ucruri ne spune această evan$>e#ie

ntâia dată ne spune că un copi# avea du> mutM, care î# c>inuia şi î# arunca în foc şi în apăM. !doua oară, că părinţii #ui # au adus #a Iisus. ! treia oară, că i a fost mai rău când s-a apropiat Iisus

de e# şi, a patra oară, că s-a tămăduit dep#in.

? )e+i, omu#e i-am +is bo#navu#ui, şi tu trebuie să treci prin aceste patru stări, ca să te poţimântui. ntâia dată trebuie să ne dăm seama că du>u# mutM din evan$>e#ie sunt păcate#e şi patimi#e ce#e re#e cu a/utoru# cărora diavo#u# se face stăpân peste voinţa omu#ui ce #e primeşte.

Ei tu eşti stăpânit de puterea du>u#ui mutM care, când te cuprindeM, te aruncă în focu# beţii#or şiîn noroiu# păcate#or.

*e #a început, diavo#u# păcătuieşteM I Ioan :, J5F şi de câte ori păcătuim sau apucăm patimi re#eca beţia, suda#ma, mânia, desfrânarea etc.5 diavo#u# prinde putere asupra noastră. !ceasta e

starea cea dintâi şi din această stare ar trebui să fu$im, trebuie să scăpămF şi a#tă scăpare n-avemdecât #a Iisus, 'ântuitoru# nostru, "are a venit să nimicească #ucruri#e şi puterea diavo#u#ui. "a şicopi#u# din evan$>e#ie aşa trebuie să ne apropiem şi noi cu bo#i#e ce#e suf#eteşti de Iisus,'ântuitoru# şi tămăduitoru# bo#i#or noastre ce#e suf#eteşti şi trupeşti.

*octoru# şi i+voru# tămăduirii noastre, a bo#i#or suf#eteşti, este Iisus 'ântuitoru#. 9ără de # noinu putem face nimic. nsă cei mai mu#ţi nu se ştiu apropia aşa cum trebuie de acest I+vor şi deaceea îi au+im p#ân$ându-se !m încercat, dar nu pot7 'i am pus în $ând să mă #as de ceea şi

http://www.oasteadomnului.ro/2014/pana-cand-petreci-in-faradelegi-diavolul-sade-multumit-si-linistit-de-felul-traiului-tau


http://www.oasteadomnului.ro/2012/pana-cand-petreci-in-faradelegi-diavolul-sade-multumit-si-linistit-de-felul-traiului-tau/vindevarea-lunaticului-m





ceea, dar n-am putut7M. B-au putut, pentru că au încercat să facă acest #ucru din puteri#e #or. Iar *omnu# Iisus a spus apriat că fără # nu putem face nimic Ioan 1C, C5. "ei care spun că nu potMau #uat >otărârea fără Hristos, iar o astfe# de >otărâre n-are putere.

%ă scapi de c>inuri#e patimi#or şi păcate#or înseamnă mai întâi să-ţi faci o #e$ătură vie cu

'ântuitoru# şi să a#er$i în braţe#e @ui mântuitoare. %ă scapi de patimi şi de năravuri urâteînseamnă să te >otărăşti #a o viaţă nouă şi să primeşti un %tăpân nou pe 'ântuitoru# Iisus Hristosşi să începi o viaţă nouă cu #. =este această >otărâre se po$oară de sus daru#, >aru# şi puterea*u>u#ui %fânt, "are face din tine o făptură nouăM, un om nouM, un om du>ovnicescM care biruie firea cea păcătoasă şi patimi#e re#e.

%emnu# şi dovada că te apropii cu adevărat de 'ântuitoru# şi mântuirea ta suf#etească trebuie săfie starea a treia prin care a trecut copi#u# din evan$>e#ie, adică i s-a făcut mai rău. 'u#t #-ascuturat pe e# diavo#u#, după ce s-a apropiat de Iisus. "ând te apropii şi tu cu adevărat de'ântuitoru#, ţi se face şi ţie mai răuM, adică diavo#u# se vede în prime/die de a-şi pierde uncredincios şi de aceea umb#ă cu toate meşteşu$uri#e #ui să nu te scape din prinsoarea #ui.

=ână când petreci în fărăde#e$i, diavo#u# şade mu#ţumit şi #iniştit de fe#u# traiu#ui tău, dar îndatăce vrei să o rupi cu păcatu# şi să te apropii cu adevărat de Iisus, ţi se face şi ţie mai răuM, adicădiavo#u# începe şi e# a #ucra.

Unu# dintre cei care s-a >otărât împotriva păcate#or şi a intrat în ;astea *omnu#ui îmi scrie !mţinut >otărâre până #a un #oc, dar, de #a o vreme, şi mai tare s a aprins pofta băuturii în mine şi m-am îmbătat şi mai răuM. !#tu#, de a#tă parte, mi se p#ân$e *e când m-am >otărât, nu mai am pace cu oamenii ăştia, că tot stri$ă după mine că-s pocăit, pentru că după biserică nu mă ba$ cuei #a cârciumă să beauM7

Iată, aceasta e starea a treia când omu# se >otărăşte pentru *omnu# şi se apropie de *umne+eu,diavo#u#, pe de a#tă parte, pune foc mai mu#t în patimi#e omu#ui şi scoate în ca#ea #ui fe# de fe# de bat/ocuri şi de prieteniM care î# tra$ de mânecă să se dea iar #a roată cu #umea, adică să seîntoarcă din nou în mocir#a din care a ieşit.

*ra$ă cititoru#e "ând satan te c>inuie, după ce te ai >otărât contra păcate#or şi te-ai apropiat de'ântuitoru# şi de mântuirea ta cea suf#etească, să nu te sperii ? este cea din urmă +vârco#ire a #ui.&u nu te teme %tai drept ca un bun ostaş a# #ui Hristos în faţa meşteşu$uri#or #ui, mai înaintea+ăcâţiva paşi în credinţă, în încredere, în a#ipire faţă de # şi ai câşti$at #upta trecând în starea a patra a fiu#ui din evan$>e#ie tămăduirea şi mântuirea ta cea suf#etească.

!cestea sunt ce#e patru stări şi trepte a#e mântuirii noastre suf#eteşti şi toţi cei care vor să intre cuadevărat în ;astea *omnu#ui vor trece prin e#e.

Rugăciune

>isuse *ântuitorule, iat%, ies şi eu în calea 0a ca fiul din evang1elie Diavolul m% c1inuieşte şi e mine şi m% arunc% în focul şi aele isitelor şi atimilor! Fie 3i mil% de mine, Doamne, c%cir%nile din suflet m% dor! Din ustiurile %catului vin acum la 0ine şi, ca un coil sc%at de



moarte, vreau s% m% ţin de 0ine şi s% tr%iesc cu 0ine! 3ie +ţi dau aceste mâini şi icioare e carele ai de&legat din lanţurile lui satan! 3ie +ţi dau oc1ii, urec1ile, gura, gândurile, vor$ele mele!0oat% averea mea trueasc% şi sufleteasc% o un de acum în slu4$a 0a, Doamne, şi în ascultarede 0ine

Hi de la diavolul putem +nvă%a ceva $unUn vestit predicator +icea %ă învăţăm şi de #a diavo#u# ceva bun. Ei de #a diavo#u# putem învăţaceva bun. %ă ne $ândim câtă stăruinţă pune diavo#u# pentru a câşti$a un suf#et de om. "âta#ear$ă, cât se vic#eneşte, câte şopteşte şi câte iscodeşte pentru a câşti$a un suf#et de om. %ă ne$ândim că stăruinţa aceasta e un semn că diavo#u# ştie preţu# suf#etu#ui, ştie ce comoarănepreţuită e un suf#et de om, de aceea a#ear$ă, #ucră, asudă, să # poată câşti$a.

'ăcar şi de #a diavo#u# să învăţăm a ne preţui suf#etu#, comoara cea nepreţuită pe care ne-a dat o*umne+eu.

Dacă tu nu poţi ierta şi iubi, atunci să ştii că tu încă n-ai=ustat din darurile ce izvorăsc din Fertfa Crucii?

sâmbătă, 2: au$ust 201D

Matei !#)7"7

van$>e#ia din duminica aceasta cuprinde o pi#dă tâ#cuită şi eOp#icată de nsuşi 'ântuitoru#.

;mu# mpărat din pi#dă este &ată# "eresc, "are ne iartă atâtea şi atâtea datorii de păcate $re#e şimu#te, iar datornicu# suntem noi, oamenii, care sărim în capu# de-aproape#ui pentru toate

nimicuri#e şi $reşe#i#e.%ă #uăm aminte că evan$>e#ia asta este pusă şi în K&ată# nostruL, când +icem Ei ne iartă nouă$reşe#i#e noastre, precum iertăm şi noi $reşiţi#or noştri.)edeţi ce mare apăs se pune pe iertarea de-aproape#ui nostru< *omnu# Iisus ne spune apriat că&ată# "eresc ne iartă $reşe#i#e numai condiţionat, adică dacă şi noi iertăm pe ce#e a#e semeni#or noştri. *acă nu facem acest #ucru, e o minciună toată ru$ăciunea noastră şi tot nume#e nostru decreştini.Iubirea şi iertarea sunt semne#e ce#e mai bune că cineva este un creştin adevăratF şi cine nu #e are

http://www.oasteadomnului.ro/2014/daca-tu-nu-poti-ierta-si-iubi-atunci-sa-stii-ca-tu-inca-n-ai-gustat-din-darurile-ce-izvorasc-din-jertfa-crucii


http://www.oasteadomnului.ro/2011/daca-tu-nu-poti-ierta-si-iubi-atunci-sa-stii-ca-tu-inca-n-ai-gustat-din-darurile-ce-izvorasc-din-jertfa-crucii/talcuirea-evangheliilor-203x300





n-a primit cu adevărat pe 'ântuitoru# şi van$>e#ia @ui."ând eram preot #a ţară, mi-aduc aminte că, în scaunu# mărturisirii, #a îndemnuri#e me#e, de a seîmpăca cei sfădiţi şi de a se ierta, cei mai mu#ţi răspundeau !sta una n-o pot face, părinte, numă #asă inima să iert. (a, diavo#u# nu te #asă -răspundeam eu. # te opreşte, nu mânia, ca sănu-ţi dai seama de bunătatea #ui *umne+eu care te-a iertat prin ertfa 9iu#ui %ău şi tu nu vrei să

ierţi. *iavo#u# te opreşte să nu-ţi dai seama că tu ai stat de faţă #a o /udecătorie care te-acondamnat #a moarte şi pieire veşnică în nume#e para$rafu#ui de #e$e care +ice răspicat =#ata păcatu#ui este moartea om 6, 2:5. *in această osândă te-a scăpat Iisus Hristos, "are a murit în#ocu# tău, te-a scăpat prin ertfa @ui, prin bunătatea şi mi#a @uiF şi tu nu poţi să ierţi o nimicatoată ce se cere de #a tine<ertfa "rucii este iertarea cea mare ce ni s-a dat nouă, creştini#or.n faţa acestei iertări, toate mici#e noastre datorii şi duşmănii ce #e avem faţă de semenii noştridispar ca nişte #ucruri netrebnice.n faţa "rucii 'ântuitoru#ui se topeşte ca şi ceara #a faţa focu#ui toată +$ura duşmănii#or şi toate$reşe#i#e oameni#or şi a#e de-aproape#ui."ine a primit cu adevărat iertarea cea mare n-are duşmani, n-are ră+bunări, n-are +avistuiri7

&oate s-au topit în dra$ostea cu care ne-a iubit 'ântuitoru# şi %-a /ertfit pentru noi.;, dra$ă cititoru#e, dacă tu nu poţi ierta şi iubi, atunci să ştii că tu încă n-ai $ustat din daruri#e cei+vorăsc din ertfa "rucii &u eşti numai o spoia#ă, dar nu un creştin adevărat. "ine a primit cuadevărat ertfa 'ântuitoru#ui, cine s-a renăscut #a o viaţă nouă cu #, ca o făptură nouă, iertatăşi mântuită, ace#uia nu-i mai trebuie nici o predică despre iertare. *ă-i ace#uia pa#me, că e# râde, bat/ocoreşte-#, că e# te #audă, dă după e# cu pietre, că e# răspunde cu ru$ăciune, în/ură-#, că e#tace.;, cât de mu#t ştie răbda şi ierta un creştin adevărat, #uând pi#da 'ântuitoru#ui, "are şi de pe"ruce cerea iertarea ce#or care # răsti$niseră, +icând &ată, iartă-#e #or.Ei tu, cititoru#e, trebuie să faci aşa. !#tcum, dacă #a $reşea#ă răspun+i tot cu $reşea#ă, #a suda#mătot cu suda#mă, #a bat/ocură tot cu bat/ocură, eşti departe de van$>e#ia *omnu#ui şi de

mântuirea suf#etu#ui tău.şti tu, cititoru#e, dintre aceia care, după ce au $ustat din iertarea şi din bunătatea #ui *umne+eu,s-au făcut un i+vor de iertare şi iubire pentru a#ţii sau eşti în c>ipu# datornicu#ui din evan$>e#ie<9ă-ţi tu sin$ur socoata

=ământu# şi p#oaia

=ământu# soarbe p#oaia ce cade de sus, dar iarăşi o s#oboade, în formă de i+voare şi fântâni binecuvântate. Boi însă suntem pământu# ce# rău care soarbe neîncetat mi#a ceru#ui de sus, dar în #oc de apă vies#obo+im afară i+vor de ură, de otravă şi de păcat.&oată firea cea necuvântătoare dă înapoi daru# ceru#ui de sus. ;$oare#e dau pâinea cea coaptă,din daru# ceru#ui de sus, pomii ne dau poame#e, numai omu# -făcut după c>ipu# şi asemănarea#ui *umne+eu, numai omu# ce# care soarbe neîncetat iertare, mi#ă şi iubire cerească ? în #oc dedra$oste şi a#te roade bune dă ură, +avistie, otravă şi venin suf#etesc. Be mustră şi firea cea necuvântătoare.

&emnele ,i focul



%ă bă$ăm de seamă că #emne#e ce ard în foc ne pot fi şi e#e o predică minunată şi un a/utor preţios pentru înţe#e$erea van$>e#iei despre dra$ostea #ui *umne+eu.*e ce ard #emne#e când #e aprindem< nvăţaţii au af#at că #emne#e când ard nu fac a#tceva decâtdau înapoi că#dura ce au sorbit-o din ra+e#e şi că#dura soare#ui.9ocu# nu este, aşadar, a#tceva decât o că#dură a soare#ui pe care #emne#e au sorbit-o în e#e şi, când

#e aprindem, ne-o dau nouă.n această asemănare trebuie să fim şi noi faţă de iubirea &ată#ui "eresc. %oare#e şi i+voru# iubiriinoastre este *umne+eu şi ertfa cea %fântă a 9iu#ui %ău. Iubirea ce o primim noi neîncetat dinacest i+vor trebuie să o dăm şi noi mai departe. ;, ce #ucru fioros se vede în +iua de a+i @emne#ece#e neînsuf#eţite ne dau nouă că#dura de #a soare primită, însă noi nu dăm nimic.@emne#e dau că#dură, noi însă dăm răcea#ă.%orbim că#dură şi #umină, dar dăm afară ură şi otravă.

.acă zavistuie,ti oile te răz$oie,ti cu păstorul…

*acă +avistuieşti oi#e #ui Hristos, te ră+boieşti cu =ăstoru# #or. 8avistuieşti oi#e ace#ea pentru

care Hristos Ei-a vărsat %ân$e#e şi pentru care ne-a poruncit şi nouă a face totu#7*e aceea, c>iar de-ar face cineva minuni, c>iar de-ar trăi în feciorie, c>iar de-ar posti şi s-ar cu#ca /os pe pământ, totuşi, prin fapta +avistiei, va fi mai pân$ărit decât curvarii şi mai ne#e$iuitdecât tâ#>arii.*acă cineva ar #ua în mâini un târnăcop aprins #a capătu# de sus şi ar da foc acestei biserici, şi, prin aceasta, ar surpa a#taru#, oare nu fiecare din cei de faţă ar +vâr#i cu pietre asupra #ui caasupra unui pân$ăritor<7 !ce#aşi #ucru î# face şi +avistuitoru#, care ţine în mână o f#acără maiar+ătoare c>iar decât focu#, adică +avistia, cu care aprinde case#e şi suf#ete#e oameni#or. ;areunu# ca acesta de ce fe# de pedeapsă poate fi vrednic<7

0ă-' dai ui ceile de la toate încăperile tale

sâmbătă, :0 au$ust 201D

Matei 'I' !/")/

*uminică avem #a rând van$>e#ia cu tânăru# ce# bo$at care s-a apropiat de Iisus cu întrebareanvăţătoru#e bune, ce voi face să moştenesc viaţa de veci< =ă+eşte porunci#e, i-a +is *omnu#. @eam pă+it, a răspuns tânăru#. Ei i-a +is Iisus #ui ncă una îţi #ipseşte împarte-ţi averi#e #a săraci şivino după 'ine. Iar tânăru#, au+ind acestea, s-a întristat, căci era bo$at foarte. Ei a +is Iisus "ât

http://www.oasteadomnului.ro/2014/sa-i-dai-lui-cheile-de-la-toate-incaperile-tale

http://www.oasteadomnului.ro/2012/sa-i-dai-lui-cheile-de-la-toate-incaperile-tale/jesus-rich-young-man

http://www.oasteadomnului.ro/2014/sa-i-dai-lui-cheile-de-la-toate-incaperile-tale



de anevoie vor intra în mpărăţia #ui *umne+eu cei avuţi%ă cercetăm înţe#esu# acestei evan$>e#ii. ntâi să ne întrebăm de ce a venit tânăru# #a Iisus< "e #-a adus #a Iisus, căci avea şi avere şi avea şi pa+a =orunci#or< ! venit #a Iisus, pentru că nici una,nici a#ta nu-i dădeau #iniştea şi pacea suf#etească. %uf#etu# nostru se doreşte spre i+voru# păcii şifericirii spre Iisus 'ântuitoru#. &ânăru# din evan$>e#ie p#ecase spre acest i+vor pentru a veni #a

#, dar, vai, nu @-a af#at. # îi adresea+ă *omnu#ui cuvinte#e nvăţătoru#e buneMF e# venise #a*omnu# ca #a un mare cărturar, ca #a un rabin învăţatF de aceea 'ântuitoru# îi răspunde "e 'ănumeşti bun<M'ântuitoru# vede îndată suf#etu# acestui tânărF î# vede stăpânit de patima iubirii de avuţii, vedeîn#ăuntru# #ui ido#u# iubirii de avuţii. ncă una îţi #ipseşte ? îi +ice *omnu# #eapădă-te de avuţii#eta#e şi vino după 'ineM. !dică 'ântuitoru# +icea &u, tânăru#e, ţi-ai făcut un ido# din bani şi dinaveri7 până când pe acest ido# î# iubeşti mai mu#t decât pe *umne+eu şi pe suf#etu# tău, nu poţidobândi fericireaM.'ântuitoru# #-a pus pe tânăru# din evan$>e#ie #a >otaru#, #a răspântia mântuirii suf#eteşti, dar e# n-a putut trece acest >otar. ,,%-a întristat, căci era bo$at foarte, ţinea mai mu#t #a avuţie decât #a*omnu#M.

!ici este c>eia înţe#e$erii evan$>e#iei cu tânăru# ce# avutF *omnu# cere de #a noi o viaţă predatăcu totu# @ui, cere de #a noi să ne despărţim de toate patimi#e şi de toţi ido#ii noştri şi să mer$emdupă #. nţe#esu# acestei evan$>e#ii nu este vinderea averi#or, ci este porunca cea mare de a trăio viaţă predată cu totu# *omnu#ui. )inderea averi#or şi împărţirea #or #a săraci încă nu înseamnănici pe departe mântuirea suf#etu#ui. u pot să dau săraci#or tot ce am, iar inima să o #asdiavo#u#uiF am dobândit, oare, ceva< =ot să mă #epăd de averi, dar să rămân cu p#ăceri#eF amdobândit ceva< Hotărât că nu ,,Ei de aş împărţi săraci#or toată avuţia mea, iar dra$oste nu am pe*omnu# nu # am5, nici un fo#os nu-mi esteM I "or. 1:, :5.'ântuitoru# a cerut de #a tânăru# din evan$>e#ie #epădarea de avuţii, pentru că ştia că era stăpânitde patima asta. *e #a a#ţii *omnu# cere, tot aşa, să se #epede de pi+me, mânii, înşe#ăciuni,minciuni şi a#te răutăţi. ,,"e# ce vrea să vină după 'ine ? a +is într-a#t #oc Iisus ? trebuie să se

#epede de sine.M Ei #epădarea de sine este un #ucru tot atât de însemnat ca şi #epădarea de ido#u#iubirii de ar$int şi de avuţii.%ă nu creadă cineva că evan$>e#ia ne-ar învăţa că trebuie să urâm avuţii#e şi să #e dispreţuim. ;,nu *ar cere evan$>e#ia să nu facem un ido# din e#eF să nu #e iubim mai mu#t decât pe ce#esuf#eteştiF să nu ne înecăm în spinii #or. ,,&ot ce# ce iubeşte pe tată sau mamă ? tot ce# ce iubeşte#umea ? mai mu#t decât pe 'ine nu este vrednic de 'ineM 'atei 10, :45. ,,(o$ăţia de ar cur$e,nu vă #ipiţi inima de ea =s. 60, 105, ,,căci unde este comoara voastră, aco#o este şi inima voastră@uca 12, :D5.*ar $reşea#a creştini#or de a+i e tocmai aici. "omoara de care se #ipeşte inima noastră suntaveri#e şi p#ăceri#e. Iubim mai mu#t ce#e #umeşti decât ce#e suf#eteştiF iubim mai mu#t #umea decât pe *omnu#. van$>e#ia ne pune şi pe noi neîncetat #a >otaru# mântuirii suf#eteşti, dar, vai, cât de puţini pot trece acest >otar, pentru că oamenii iubesc mai mu#t #umea decât pe *omnu# şi suf#etu##or.! fi un creştin adevărat înseamnă a trăi o viaţă predată cu totu# *omnu#ui. ! fi un creştinadevărat înseamnă a mer$e pe urme#e *omnu#ui orice ar fi să pierdem şi orice ar fi să seîntâmp#e. ! fi un creştin adevărat înseamnă ca toată comoara noastră, toată dra$ostea şi bucurianoastră să fie scumpu# nostru 'ântuitor. ! fi un creştin adevărat înseamnă să-@ ai pe *omnu# de%tăpân şi =oruncitor în casa ta şi în viaţa ta. %ă-I dai @ui c>ei#e de #a toate încăperi#e ta#e de #acasă, de #a cămară, de #a pod, de #a pivniţă, de #a inimă, de #a #ada cu bani etc.



&ânăru# din evan$>e#ie i dăduse *omnu#ui toate c>ei#e, dar când a venit rându# să dea c>eia de#a bani şi avuţii, de asta nu s-a îndurat. ,,%-a depărtat întristat, căci era bo$at foarteM7*esi$ur, tot aşa s-ar întâmp#a ? tot aşa se întâmp#ă ? şi a+i când *omnu# cere c>ei#e noastre. Uniidau bucuros o parte din c>ei, dar de a#te#e nu se îndură. B-ar da unii bucuroşi şi c>ei#e de #aanumite p#ăceri.

u m-aş scrie în ;astea *omnu#ui ? +icea un om ? dacă mi-aţi #ăsa pipa şi femei#e. ;, în ceminciună trăiesc cei mai mu#ţi creştini de a+i şi înc>ipuie oamenii că pot dobândi mântuirea cu pa+a unor porunci şi cu #ăsarea numai de une#e răutăţi. "reştinismu# de a+i şi creştinii de a+i suntref#ectaţi c#ar în o$#inda evan$>e#iei din această duminică. =ână e vorba de anumite datorii,poRrunciM şi sfaturiM, totu# mer$e bineF dar când #ucru# a/un$e #a predare, #a o viaţă predată cutotu# *omnu#ui, oamenii se depărtea+ă întristaţi, ca şi bo$atu# din evan$>e#ie.*u-te într-un sat şi vorbeşte poporu#ui despre datorii#e #or de creştini, despre ţinerea =orunci#or şidespre a#te sfaturi mora#e. &otu# mer$e bine7 oamenii te ascu#tă cu dra$. *ar când #e spui cătrebuie să o rupă cu cârciumi#e, cu /ocuri#e, cu petreceri#e şi cu a#te răutăţi şi p#ăceri #umeştiFcând îi c>emi să intre în ;astea *omnu#ui, să trăiască o viaţă cu *omnu#, se întristea+ă îndată şite părăsesc ba încă te şi bat/ocoresc5. &otu# mer$e bine până #e dai oameni#or sfaturi mora#eM,

*ar îndată ce-i c>emi să p#ece pe urme#e *omnu#ui, s-a $ătat. )ai, ce #ucru $ro+av este acesta"reştinii de a+i caută mântuirea în afară de Hristos, în afară de o viaţă trăită cu #. *ar mântuirease poate af#a numai într-o viaţă trăită cu # şi predată cu totu# @ui.

2ocrate ,i darurile*espre fi#o+ofu# %ocrate se spune că odată, de +iRua nume#ui său, învăţăceii şi admiratorii #ui i-au adus fe# de fe# de daruri scumpe. =e urmă, a venit un sărac şi a +is ? nvăţătoru#e, eu n-am avut daruri să-ţi aducF eu n am avut a#tceva să-ţi aduc decât pe mineînsumi *ispune de mine cum voieşti. ? !cesta-i daru# meu ce# mai scump a +is %ocrate.!cesta este, frate#e meu, daru# ce# mai scump pe care-# iubeşte şi-# aşteaptă %cumpu# nostru

nvăţător şi 'ântuitor o viaţă predată @ui, o viaţă trăită cu # şi predată cu totu# în s#u/ba @ui.? predare;astea *omnu#ui a reuşit să-I predea #ui *umne+eu mu#Rte suf#ete şi vieţi. n @umina %ate#orMdin anu# 1324, s-a pub#icat următoarea preafrumoasă predare o$ pe (unu# *umne+eu să-mifie &ată, pe Iisus # ro$ să-mi fie %tăpân şi 'ântuitor, pe *u>u# %fânt, "ârmuitorF (ib#ia şi(iserica să-mi fie că#ău+a vieţii me#e, copiii #ui *umne+eu să-mi fie prietenii mei7 'ă predaucu totu# *omnu#ui să %e fo#osească # de mine cum va af#a de bine. !m făcut această fă$ăduinţădin voie s#obodă. *umne+eu să-mi dea >ar şi a/utor să o pot ţineM7"e trebuie să fac să moştenesc viaţa veşnică< a întrebat tânăru# din evan$>e#ie. %ă vii după 'inei-a răspuns *omnu#. &ot aşa ne-ar răspunde şi nouă dacă @ am întreba *oamne, ce trebuie săfacem ca să moştenim viaţa de veci< %ă veniţi după 'ine7 să trăiţi o viaţă predată şi înc>inată'ie7

Ce Mă numi%i -unF9ără această predare, creştinismu# nostru n-a/un$e nimic."e 'ă numeşti bun şi nu vrei să vii după 'ine<M i-a +is Iisus tânăru#ui din evan$>e#ie.&ot aşa ne-ar putea +ice şi nouă"e 'ă numiţi bun, şi nu mă iubiţi<7



"e 'ă numiţi nvăţător, şi nu veniţi după 'ine<7"e 'ă numiţi 'ântuitor, şi nu 'ă #ăsaţi să vă mântuiesc<7"e 'ă numiţi %tăpân, şi nu-'i s#u/iţi 'ie<7"e 'ă numiţi !totputernic şi nu vă încredeţi în 'ine<7"e 'ă numiţi )iaţă, şi nu doriţi )iaţa<7

"e 'ă numiţi "a#e şi nu umb#aţi pe ea<7"e 'ă numiţi nţe#ept, şi nu 'ă întrebaţi nimic<7"e 'ă numiţi @umină, şi iubiţi întunericu#<7"e-'i +iceţi *oamne, *oamne, şi nu faceţi voia 'ea< @uca 6, D657

n această icoană $ro+avă şi dureroasă trăiesc creştinii şi creştinătatea de a+i.Iisuse, %cumpu# nostru 'ântuitor, a/ută-ne să trăim o viaţă cu &ine, o viaţă predată Aie, o viaţă pusă cu totu# în s#u/ba &a !min.

? feti%ă a făcut de ru,ine pe +nvă%a%i ; ceată de învăţaţi s-a strâns odată #a o dispută despre *umRne+eire. Unii spuRRneau unaF a#ţii,

a#ta şi nu se puteau înţe#e$e asuRpra întrebării #or dacă esRte *umne+eu şi cum ar fi *umne+eu<URnu# dintre ei +icea ? Bu este *umRne+euF copi#u# când se naşte n-are credinţăF numai părinţii i-o apasă cu de-a si#aîn ceara inimii sa#e.!tunci un a#tu# +ise ? %ă aducem aRici un copi# şi să vedem cum i s a tipărit credinţa în ceara inimii.!duseră o fetiţă şi o întrebară ce ştie ea despre *umne+eu şi cum şi-@ înc>ipuie ea pe*umne+eu< !tunci fetiţa, desfăcânRdu şi pieptu#, astfe# $răi ? u cred că bunu# *umne+eu este atât de mare, încât nu-@ pot cuprinde ceru# şi pământu#, dar, pe de a#tă parte, este atât de mic, încât încape aici, în inimioa-ra mea7nvăţaţii rămaseră ruşinaţi de acest minunat răspuns şi pricepură şi ei că *umne+eu nu se poate

af#a prin ocoşe#i omeneşti, ci numai prin credinţă. -ogatul ,i călătorul Un biet că#ător sărac ceru să#aş #a casa unui bo$at +$ârcit. ? 'er$i de aici, se răsti bo$atu#, căci doar casa mea nu-i un >an #a drumu# mare pentru că#ători ? n$ăduie-mi, te ro$, răspunse săracu#, să ţi pun trei întrebări şi apoi voi p#eca în drumu# meu."ine a #ocuit aici înainte de dumneata< ? &ata. ? *ar înainte de dânsu#< ? (unicu#. ? Ei, după dumneata, cine va #ocui aici< ? 9iu# meu. ? =recum se vede, +ise săracu#, aici în casa asta nu stă nimeni de statornicie. %e duc unii şi vina#ţii. Bişte că#ători sunteţi şi dumneavoastră, iar casa asta e un >an în care ar trebui să primiţi şi pe cei săraci."uvinte#e săracu#ui străpunseră inima bo$atu#ui +$ârcit. *in acea c#ipă, n-a mai respins pe săraci,ci s a făcut un i+vor de mi#ă şi mi#ostivire pentru ei.



Fertfa Crucii este izvorul cel viu din care cur= valuri deiubire, de fapte bune, de iertare, de mântuire

sâmbătă, 6 septembrie 201D

van$>e#ia de duminică eîn #e$ătură cu o întâmp#are din )ec>iu# &estament.

*umne+eu trimisese asupra israe#iteni#or şerpi veninoşi, ca pedeapsă pentru păcate#e #or. !tunci,vă+ând 'oise moarte mu#tă în popor, s-a ru$at pentru popor şi *omnu# a +is #ui 'oise K9ă-ţiun şarpe de aramă şi î# pune sus, într-o pră/ină, ca pe un semn şi tot ce# muşcat de şerpi va privispre e# şi va trăiL. Ei a făcut 'oise aşa şi oricare era muşcat de şarpe şi privea spre şarpe#e dearamă trăia şi nu mureaM Bumeri 21, 6-35.

;, ce înţe#es adânc este în această istorie din )ec>iu# &estament

%emnu# şarpe#ui de aramă a înc>ipuit înainte cu mii de ani ertfa "rucii de pe Go#$ota şi daru#mântuirii ce #-a adus această ertfă. "e# care privea spre şarpe#e de aramă a# #ui 'oise trăia şi numureaM. &ot aşa, şi ce# care primeşte daru# "rucii de pe Go#$ota scapă de moarte şi de pieiresuf#etească.

n den, rai5 şarpe#e-diavo# a muşcat odinioară pe strămoşii noştri, !dam şi va. =rin păcatu#neascu#tării, şarpe#e-diavo# a căpătat putere şi a muşcat mereu în urmaşii #ui !dam. @umea seump#use de cump#ită moarte şi pieire suf#etească. &ată#ui "eresc I %-a făcut mi#ă de cei pierduţi.n mi/#ocu# pieirii suf#eteşti, *umne+eu a ridicat, ca oarecând 'oise în pustie, un %emn a ridicat"rucea şi ertfa 9iu#ui %ău, ca tot ce# ce va crede întru # să nu piară, ci să aibă viaţă veşnicăM.ertfa "rucii #-a biruit pe şarpe#e-diavo# şi puterea veninu#ui său. Earpe#e-diavo# şi-a pierdut puterea. 'uşcături#e #ui nu mai omoară. I s-a $ăsit #eacu#. nsă, ca pe vremea #ui 'oise, şarpe#e-diavo# şi-a pierdut puterea numai faţă de ce# care priveşte şi primeşte neîncetat %emnu# ce # aridicat *umne+eu în pustia acestei vieţi ertfa "rucii 9iu#ui %ău. 9aţă de ce# care nu priveşte şinu primeşte această ertfă, şarpe#e-diavo# are toată puterea să # muşte de moarte.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/jertfa-crucii-este-izvorul-cel-viu-din-care-curg-valuri-de-iubire-de-fapte-bune-de-iertare-de-mantuire








"rucii rămâneţi viaţa întrea$ă sub braţe#e "rucii. ămâneţi strân$ând în braţe#e voastre suf#eteşti"rucea răsti$nirii şi atunci păcatu# şi ispita nu mai au nici o putere asupra voastră.

*acă n-ai af#at şi n-ai înţe#es aceste #ucruri, atunci să ştii, dra$ă cititoru#e, că pentru tine şi a+i eîn$ropată "rucea #ui Iisus, adică daruri#e ei. %unt şi a+i destui creştini care încă n-au af#at "rucea

#ui Iisus şi de aceea nu este nici o putere în viaţa #or şi în fapte#e #or. Ia aminte, dra$ă cititoru#e,că taina cea mare a mântuirii ta#e suf#eteşti în aceasta stă ai af#at, ori n-ai af#at "rucea'ântuitoru#ui.

ertfa "rucii este i+voru# ce# viu din care cur$ va#uri de iubire, de fapte bune, de iertare, demântuire.

O, ce valuri de iu$ire curg din Crucea lui >isusO, ce ertf% minunat% este ertfa lui >isusOrice suflet care &ace de %cate $iruit s% rimeasc% ertfa Crucii, ca s% fie mântuit!

*ra$ă cititoru#e, te-a muşcat şi pe tine şarpe#e diavo#< =rimeşte fără +ăbavă ertfa "rucii, a#tcumeşti pierdut

Calea Crucii lui Hristos


Iată cât de frumoasă este şi această van$>e#ie a cuprinde totce trebuie să primim pentru mântuirea suf#etu#ui nostru. %ă #uăm pe rând învăţături#e din ea"e# ce voieşte să vină după 'ine să se #epede de sine7M ? +ice van$>e#ia. !sta înseamnă că,dacă vrei să p#eci după Hristos, trebuie să te >otărăşti pentru #, trebuie să intri în s#u/ba @ui şi să

ascu#ţi de # şi de voia @ui. )oi#e ta#e, de ce#e mai mu#te ori, sunt voi#e trupu#ui şi a#e$ânduri#orM fes. 2, :5, adică voi#e #ui satan şi a#e păcatu#ui şi de aceea trebuie să te #epe+i de e#eşi să-@ primeşti pe Hristos de %tăpân, =oruncitor şi mpărat în casa suf#etu#ui tău. !u nu ştiţi căvoi nu sunteţi ai voştri<M, +ice aposto#u# =ave# I "or. 6, 135, ci sunteţi ai #ui Iisus Hristos, "arev-a răscumpărat cu preţM. @epădarea de sine asta înseamnă să-ţi dai mâini#e ta#e, picioare#e ta#e,inima ta, vorbe#e şi $ânduri#e ta#e, să-ţi dai tot ce ai #ui Iisus Hristos, să #e pui în s#u/ba @ui şi înascu#tare de #.*ar #ucru# acesta nu e uşor. *e aceea, +ice mai departe van$>e#ia că tot ce# ce vrea să se #epede

http://www.oasteadomnului.ro/2014/calea-crucii-lui-hristos-2

http://www.oasteadomnului.ro/2014/calea-crucii-lui-hristos-2



de sine trebuie%ă-şi ia crucea saM, adică să porţi #uptă cu patimi#e, cu p#ăceri#e, cu ispite#e ce ţi #e scoate #umeaaceasta în ca#ea ta de mer$ere înainte după Hristos. *ar, în această #uptă, noi am cădeaneputincioşi #a ce# dintâi pas dacă înaintea noastră n-am avea "rucea #ui Hristos, adică ertfa ceamare a răsti$nirii #ui Hristos pentru păcate#e noastre.

"ititoru#e =riveşte icoana de a#ături şi-ţi dă seama că pentru tine suie Hristos Go#$ota. =entru păcate#e ta#e şi a#e me#e, şi a#e tuturor. "rucea pe care o duce Hristos pe umerii %ăi, ca să moară pe ea, este daru# prin care ne-a venit iertare şi mântuire de pieirea cea veşnică. *acă tu ai înţe#esacest dar a# mântuirii ta#e prin ertfa #ui Hristos, apoi acest dar a# "rucii îţi dă şi ţie putere şi tăriesă mer$i înainte după Hristos, ducându-ţi crucea ta. !cest dar a# "rucii îţi dă puterea să birui păcatu# şi să sporeşti în fapte bune."ititoru#e !i înţe#es tu acest dar şi, înţe#e$ându #, te-ai răsti$nit şi tu faţă de #umeM< Ga#. C, 2D57 %au, făcând voi#e trupu#ui şi a#e $ânduri#or, răsti$neşti din nou pe 9iu# #ui *umne+euM<vrei 6, 657Iar cine îşi va pierde suf#etu# său pentru 'ine şi pentru van$>e#ie, ace#a î# va mântui pe e#M.!sta înseamnă că pentru Hristos trebuie să fim $ata oricând să /ertfim orice, c>iar şi viaţa

noastră. Bici neca+u#, nici strâmtorarea, nici $oana, foametea, $o#ătatea, nevoia sau sabia nu-iiertat să ne despartă pe noi de dra$ostea #ui HristosM om. J, :C-:35."ă ce va fo#osi omu#ui de ar dobândi #umea toată şi îşi va pierde suf#etu# său< %au ce va da omu#în sc>imb pentru suf#etu# său<M, +ice mai departe van$>e#ia. %crieţi aceste vorbe cu s#ove de aur pe pereţii casei voastre şi, mai a#es, în mintea şi inima voastră, pentru ca să nu uitaţi niciodată căsuf#etu# este ceea ce avem noi mai scump şi mai de preţ în această #ume. !stă+i însă se pare căsuf#etu# a a/uns ce# mai #esne ne$oţ. "âţi nu-şi dau suf#etu# pentru o p#ăcere, pentru o frumuseţetrecătoare, câţi nu şi-# vând pentru #ăcomia unui câşti$, a unui b#id de #inte<"ititoru#e "a#ea crucii este ca#ea suf#etu#ui tău, este $ri/a şi în$ri/irea de suf#etu# tău. "a#eacrucii este ca#ea cea strâmtă ce duce #a viaţăM. 'er$i tu pe această ca#e sau ai apucat pe cea#ar$ăM ce duce #a pieire<

'atei 4, 1:5 GCă Tu cu mine e,ti .oamne0… =PsA )) 8B

n =sa#tire sunt aceste du#ci şi p#ăcute vorbe. *ar mu#ţi citesc în =sa#tire aşa, de-a a#er$area, ca şicând te s#obo+i #a fu$ă pe drumF şi de aceea nu-şi dau seama despre înţe#esu# ce# adânc a#vorbe#or de aco#o. !şa citeam odată şi eu în =sa#tire, dar de când trăiesc o viaţă >otărâtă pentru*omnu#, de atunci a#tcum citesc şi a#tcum înţe#e$. *e atunci vorbe#e *omnu# este cu mineM îmidau o încredere şi o tărie pe care toţi banii şi toţi oamenii pământu#ui nu mi #e pot da. *e s-ar ridica împotriva mea munţi între$i de prime/dii şi neca+uri, eu nu mă tem, căci $#asu# @ui î# audBu te teme, căci u cu tine sunt ca să te scap şi să te mântuiM Ieremia 1, J5.*ar vorbe#e *omnu# este cu mineM îmi dau nu numai tărie şi încredere în vreme de neca+, ci îmidau şi o datorie. *acă *omnu# este cu mineM, trebuie să-mi dau seama că *omnu# vede ce fac,ascu#tă ce vorbesc şi ştie ce $ândesc. *acă *omnu# este cu mineM şi vreau să rămână cu mine,trebuie să mă duc numai aco#o unde şi *omnu# poate mer$e cu mine şi trebuie să stau numaiaco#o unde şi *omnu# poate sta cu mine. "ând cineva mă c>eamă #a crâşmă duminica, eu măîntreb ;are *omnu# poate mer$e cu mine aco#o< (a !tunci nici eu nu mer$. ;are poate*omnu# sta cu mine aco#o unde se vorbesc vorbe murdare< (a !tunci nici eu nu stau. ;are



rămâne *omnu# cu mine când înşe#, când sudui, când mint, când păcătuiesc< (a !tunci mă #asde păcat şi mă ţin de *omnu#M.

?dată un mire l"a cDemat la ospă% pe un prieten de"al luiA

? &e ascu#t, dra$ă prietene, a +is c>ematu#, dar numai cu condiţia să mă #aşi să-@ aduc cu mine şi pe un prieten a# meu. ? "u tot dra$u#, a răspuns mire#e.n vremea ospăţu#ui, după ce s-a $ătit s#u/ba cununiei şi masa adică înainte de a se începeîmbătări#e şi vorbe#e uşoare5, c>ematu# s-a ridicat să p#ece. ? "um se poate să p#eci aşa curând< a întrebat mire#e. ? Bu pot să rămân mai departe, a răspuns ce# c>emat. =rietenu# despre care ţi-am spus când m-aiinvitat este *omnu#, şi acest prieten nu vrea să rămână mai departe, iar eu ascu#t de #, mă ţin de# şi mă duc cu #7!cesta este, iubite cititoru#e, înţe#esu# ce# adevărat a# vorbe#or *omnu# este cu mineM. ;, cum s-ar sc>imba faţa acestei #umi când tot omu# ar putea +ice *omnu# este cu mine7M &u cu mine

eşti, *oamneMCrucea +nseamnă iertare…

Un împărat a# 9ranţei @udovic a# VII-#ea5, după ce şi-a ocupat tronu#, a făcut o #istă a tuturor vră/maşi#or pe care ştia că i are în ţara #ui. naintea nume#ui fiecăruia a pus câte o cruce. !u+indduşmanii despre aceasta, au fu$it şi s-au ascuns, în credinţa că semnu# crucii dinaintea nume#ui#or înseamnă că vor fi toţi omorâţi. *ar împăratu# #e-a trimis vorbă să stea #iniştiţi în ţară, căcicrucea pe care a pus-o #ân$ă nume#e #or înseamnă iertarea #or."ititoru#e şti şi tu un păcătos< &e-a pus şi pe tine păcatu# în vră/măşie cu mpăratu# Hristos şiacum te temi de pedeapsa @ui< Bu te teme =riveşte sus, #a "rucea #ui Iisus. "rucea @ui

înseamnă iertarea ta şi a păcate#or ta#e. ;ricât de păcătos ai fi, mpăratu# Hristos vrea să te ierte şite c>eamă înapoi, în ţaraM @ui, dacă te ai >otărât pentru căinţă, pentru îndreptare, pentrumpărăţia @ui.

Nu e pierdut cel păcătos, ci acel care nu simte păcatul.


" &uca !"!! "

http://www.oasteadomnului.ro/2014/nu-e-pierdut-cel-pacatos-ci-acel-care-nu-simte-pacatul

http://www.oasteadomnului.ro/2012/nu-e-pierdut-cel-pacatos-ci-acel-care-nu-simte-pacatul/pescuirea-minunata2

http://www.oasteadomnului.ro/2014/nu-e-pierdut-cel-pacatos-ci-acel-care-nu-simte-pacatul





fie şi e# un #uptător pentru biruinţa mpărăţiei #ui *umne+eu.Ei tu, dra$ă cititoru#e, trebuie să fii un mic aposto# în cercu# vieţii în care trăieşti.;, de şi-ar da seama oamenii în câte fe#uri pot şi ei vesti van$>e#ia şi în câte fe#uri împiedicăvestirea ei Ei tu, dra$ă cititoru#e, eşti un predicator, c>iar dacă n-ai aminti nici o vorbă despreHristos. ">iar dacă n-ai avea daru# să spui ceva frumos despre van$>e#ia #ui Hristos, tu totuşi

predici neîncetat viaţa ta, purtări#e ta#e ce#e bune, ev#avia ta, vorbe#e ta#e, b#ândeţea, smerenia şifapte#e ta#e ce#e bune sunt o minunată predică şi aposto#ie pentru van$>e#ia #ui Hristos. *ar, pede a#tă parte, purtări#e ta#e ce#e re#e, fărăde#e$i#e şi păcate#e ta#e sunt o piedică pentru vestireavan$>e#iei şi pentru biruinţa mpărăţiei #ui *umne+eu.;, de ar înţe#e$e oamenii că fiecare om este sau un aposto# a# *omnu#ui, sau un aposto# a#diavo#u#ui *in două, una, căci #a doi domni nimenea nu poate s#u/i 't 6, 2D5.

>Când vezi un frate pe calea păcatului@

"ând ve+i un frate pe ca#ea păcatu#ui ? +ice %fântu# Ioan Gură de !ur ? nu trece pe #ân$ădânsu#, ci, printr-un cuvânt de învăţătură, opreşte-# de #a ca#ea #ui cea rea.

"ând tu torni în răni#e suf#etu#ui ce#ui că+ut în păcate untde#emnu# învăţături#or creştineşti, cândtu î# #e$i cu b#ândeţe şi î# vindeci cu răbdare, prin aceasta ai făcut mai mu#t decât cine dă unui păcătos mi#ioane.6Din înv%ţ%turile Sfântului >oan Gur% de /ur=

ECe voiţi să vă facă vouă oamenii faceţi şi voi lor asemenea@

sâmbătă, D octombrie 201D

" &uca / 7!"7/ "

"e pace, ce rai ar fi pe pământ când tot omu# ar ţine această poruncă scurtă "e voiţi să vă facă

vouă oamenii, faceţi şi voi #or asemeneaF sau, cu a#te vorbe "e ţie nu-ţi p#ace, a#tuia nu-iface.

*ar oamenii nu ţin această poruncă, pentru că cei mai mu#ţi oameni poftesc să #i se facă tot bine#e ce #i se poate face, dar, în sc>imb, ei fac a#tora tot rău# ce-# pot face.

Nsta-i un semn că inima oameni#or este bo#navă. ste un beteşu$ în inima oameni#or, care pofteşte mereu tot bine#e de #a a#ţi oameni, dar, în sc>imb, doreşte tot rău# a#tora.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/ce-voiti-sa-va-faca-voua-oamenii-faceti-si-voi-lor-asijderea

http://www.oasteadomnului.ro/2012/ce-voiti-sa-va-faca-voua-oamenii-faceti-si-voi-lor-asijderea/attachment/13

http://www.oasteadomnului.ro/2014/ce-voiti-sa-va-faca-voua-oamenii-faceti-si-voi-lor-asijderea



=orunca van$>e#iei nu se poate împ#ini până când omu# nu-şi tămăduieşte inima bo#navăF şiaceastă tămăduire n-o poate face un a#t doctor decât Iisus Hristos şi primirea @ui.Inima ce#ui care @-a primit cu adevărat pe Iisus, ca stăpân şi poruncitor în casa suf#etu#ui său, îiiubeşte pe toţi oamenii şi #e face bine tuturor, prieteni#or şi duşmani#or deopotrivă, pentru că Iisuseste iubire şi iubirea de oameni este semnu# că cineva face parte din turma #ui Hristos.

Iubiţi pe vră/maşii voştri7 ? +ice mai departe evan$>e#ia. Iată o poruncă de care se împiedicăcei mai mu#ţi creştini de a+i. Inima oameni#or de a+i se opreşte #a această poruncă. 'ai departenu poate înainta.

'i-aduc aminte, de când eram preot în satu# meu, că, în scaunu# spovedaniei, foarte mu#ţicreştini spuneau că n-au aprins, n-au furat, n-au omorât7 *ar, când îi trimiteam, în nume#e #uiIisus, să se împace cu ce#a şi ce#a, îmi răspundeau Una ca asta n-o pot face, părinte.

!dică viaţa #or de creştin se oprea aici, ca şi sămânţa din evan$>e#ie care a dat în bo#ovani.

"ei care se opresc şi se împiedică #a această poruncă n-au primit şi n-au înţe#es cu adevărat peIisus, "are, şi de pe "ruce, a stri$at pentru iudeii care-@ răsti$neau &ată, iartă-#e #or.

Iisus n-a avut duşmani, şi ce# ce are duşmani nu face parte din turma #ui Hristos, căci aşa +ice%criptura *acă +ice cineva că iubeşte pe *umne+eu, dar urăşte pe frate#e său, mincinos este IIn D, 205.

"ine urăşte pe frate#e său umb#ă în întuneric7 şi rămâne în moarte I In 2, 11F :, 1D5.

"ine este vră/maşu# nostru< Boi, creştinii cei adevăraţi, nu trebuie să avem un a#t vră/maş decât pe diavo#u# şi păcatu#. =e acest vră/maş ne porunceşte %criptura şi van$>e#ia să-# urâm cu toată

puterea suf#etu#ui nostru.*ar $reşea#a tocmai aceasta este că noi nu-# urâm pe acest vră/maş, ci ne p#ace de e#, neîmprietenim cu e#.

'are vră/maş ne este diavo#u#F câte re#e ne face, de câte ori şi în câte c>ipuri ne bat/ocoreşte, decâte ori sare asupra noastră şi ne răneşte suf#etu# şi noi tot nu-# urâm, dar sărim în capu# frate#uinostru pentru cea mai mică $reşea#ă.

Urăşti tu, cititoru#e, pe diavo#u# şi păcatu#, cu toată puterea suf#etu#ui tău< %au urăşti pe de-aproape#e tău, pe frate#e tău şi, o dată cu această ură, urăşti pe *umne+eu şi suf#etu# tău<

I pildă din 6eciul :estament despre iubirea vră#maşilor

(ib#ia ne spune că %au#, împăratu#, î# ura de moarte pe =sa#mistu# *avid şi î# căuta pe tot #ocu#să-# omoare.

*e trei ori *omnu# a adus pe %au# #a picioare#e #ui *avid şi #-a dat în mâini#e #ui.





van$>e#ia cu pi#da semănătoru#ui e una dintre ce#e mai frumoase şi maicunoscute van$>e#ii. ; ştie fiecare creştin. Un semănător a ieşit să semene. &rei părţi dinsămânţa #ui au că+ut în pământ rău şi numai o parte în pământ bun. &â#cuirea acestei van$>e#iia spus-o nsuşi 'ântuitoru#. %ă mer$em dar pe urme#e tâ#cuirii *omnu#ui.

%ămânţa este "uvântu# #ui *umne+euM ? a +is Iisus. 'inunată şi potrivită asemănare, căci într-un $răunte de sămânţă este o putere uriaşă puterea de rodire.

&oate maşinării#e şi iscodiri#e veacuri#or, strânse #a un #oc, n-ar putea fabrica un sin$ur $răunte

de $râu cu putere de înco#ţire şi rodire. !ceeaşi minunată putere o are şi "uvântu# #ui *umne+eu.# are puterea să rodească şi să crească roade minunate într-o inimă de om. *espre putereaacestui "uvânt +ice (ib#ia )iu este "uvântu# #ui *umne+eu şi #ucrătorM7 vrei D, 125.=recum se po$oară p#oaia din cer şi adapă pământu# şi-# face de rodeşte, aşa va fi "uvântu#'eu, +ice *omnu#M Isaia CC, 10-115. *ar pentru ca această sămânţă a "uvântu#ui #ui *umne+eusă poată rodi, are #ipsă de semănător şi de o$or.

%emănătoru# ce# mare a# acestei seminţe a fost Iisus 'ântuitoru#, iar a+i sunt biserici#e, preoţii,vestitorii van$>e#iei şi toţi care-şi iau asupra #or frumoasa c>emare de a semăna în #umesămânţa dumne+eieşti#or învăţături. !ceastă sămânţă se af#ă pusă într-un >ambar mare şi desc>isîn (ib#ie, în %fânta %criptură. (ib#ia este un >ambar minunat din care îşi iau sămânţă toţi

semănătorii şi vestitorii "uvântu#ui #ui *umne+eu. Iar omu# cititor poate e# însuşi să-şi iasămânţa din acest >ambar, pentru o$oru# inimii sa#e. "uvânt nu va avea nimeni de +is în 8iuaudecăţii că i-a #ipsit sămânţa dumne+eiescu#ui "uvânt.

=entru ca această sămânţă să poată rodi, are #ipsă mai departe de o$oru#, de pământu# inimiioameni#or. =i#da evan$>e#iei ne spune că acest pământ e mai mu#t rău decât bun. &rei fe#uri deastfe# de pământ rău aminteşte van$>e#ia.

"e# dintâi e pământu# de #ân$ă ca#e, unde sămânţa aruncată s-a că#cat şi păsări#e ceru#ui aumâncat-oM. *espre acest pământ rău a +is 'ântuitoru# că e c>ipu# ace#or oameni care audcuvântu#, dar vine diavo#u# şi-# ia din inima #or, ca nu cumva, cre+ând, să se mântuiascăM. !ceştia

sunt oamenii în care pământu# inimii s-a uscat şi s-a învârtoşat cu totu# de vânturi#e fărăde#e$i#or.

Inima acestora e ca o ca#e bătută nu prinde de#oc în ea sămânţa. "ând o arunci, sare înapoi.%pune-i de *umne+eu ce#ui cufundat în fărăde#e$i, că te râdeF c>eamă-# #a 'ântuitoru#, că tesuduie. *iavo#u# fură îndată din mintea şi inima acestor oameni orice învăţătură şi c>emare demântuire. ;amenii din c#asa asta sunt întocmai ca bo#navu# care nu poate mânca nimicF îi este$reu de orice fe# de mâncare. !cesta e semnu# că i se apropie moartea, e pierdut7 Un aşa pierdute şi ce# care nu poate suferi de#oc "uvântu# #ui *umne+eu.

http://www.oasteadomnului.ro/2012/6777/attachment/382



Un a#t pământ rău ? spune pi#da evan$>e#iei ? e ace#a care era p#in cu piatrăF sămânţa a răsărit,dar s-a uscat, pentru că n-avea ume+ea#ăM. *espre acest pământ rău a +is 'ântuitoru# că e c>ipu#ace#or oameni care cu bucurie primesc "uvântu#, dar n-au rădăcină şi, #a vreme de ispită, se#eapădăM. *oar cei mai mu#ţi dintre creştinii de a+i sunt în c>ipu# acestui pământ. @e p#ace"uvântu# #ui *umne+eu, î# ascu#tă cu bucurie, dar acest "uvânt nu poate prinde rădăcină, pentru

că pământu# inimii #or este p#in de pietre#e patimi#or şi a#e năravuri#or re#e.

*e când eram preot #a ţară, îmi aduc aminte că, după o predică frumoasă despre patimi#e re#e, poporu# dintr-un sat a stri$at &răiască-te *umne+eu, domnu#e părinte, că bine #e mai potriveşti7 Gândeşti că #e scoţi din viaţa noastrăM7 u însă aşa #e am răspuns =e mine, dra$ii mei, numă bucură această p#ăcereF eu m-aş bucura dacă ar cădea "uvântu# #ui *umne+eu în pământu# ce# bun şi ar aduce roade de îndreptare a vieţii7 "âţi dintre dumneavoastră aţi fi $ata să vă >otărâţiaici, în faţa %fântu#ui !#tar, că veţi #ăsa beţii#e, duşmănii#e, suda#me#e, desfrânări#e şi a#te patimire#e şi $re#e<M7 @a această întrebare, deodată tăcu toată biserica.

=i#da cu sămânţa că+ută în pământ pietros se p#inea sub oc>ii noştri. %ămânţa dăduse în bo#ovanii

patimi#or şi nu putea înainta mai departe. =rimiseră cu bucurie "uvântu# #ui *umne+eu, dar "uvântu# nu putea prinde rădăcină din pricina pietre#or.

@e p#ace oameni#or "uvântu# #ui *umne+eu, ascu#tă cu dra$ predica, dar fac tot ace#eaşi urâciunişi ispite#e îi biruie #a tot pasu#, pentru că pământu# inimii #or n-are destu#ă ume+ea#ă. ;amenii dinc#asa asta sunt întocmai ca bo#navu# care are poftă de mâncare. %emn bun, semn de tămăduireeste această poftă, numai că bo#navu#7 nu poate în$>iţi mâncarea.

%ănătatea bo#navu#ui nu câşti$ă nimic cu această poftăF tot aşa nu câşti$ă nici creştinu# care cu bucurie ascu#tă "uvântu# #ui *umne+eu, dar acest "uvânt nu poate străbate până #a sc>imbareavieţii #ui păcătoase.

*espre a# trei#ea fe# de pământ rău +ice van$>e#ia că era p#in de spini şi, crescând spinii, auînecat sămânţaM. *espre acest pământ rău a +is 'ântuitoru# că e c>ipu# ace#or oameni careascu#tă "uvântu#, dar, cu $ri/i#e şi cu bo$ăţii#e şi cu du#ceţuri#e vieţii acesteia umb#ând, se îneacăşi nu săvârşesc roadăM. 'inunată tâ#cuire "red că e de prisos să mai adau$ ceva #a ea. )oi spunenumai atât că e p#ină #umea şi de astfe# de oameni.

%ă bă$ăm de seamă că spiniiM din van$>e#ie ne ameninţă pe fiecare. ădăcini de spini ? de patimi şi ispite ? avem fiecare în pământu# inimii noastre. ">iar dacă n-au răsărit, ei stau $ata înorice c#ipă să răsară. ">iar dacă nu sunt mari, ei stau $ata să crească şi pot creşte foarte repede.n pământu# inimii noastre creşte $râu sau spini, aşa după cum trăim o viaţă pentru ce#e suf#eteşti

sau pentru ce#e #umeşti. 'u#ţi se înşa#ă cre+ând că $râu# poate creşte a#ături de spini. ncap şi aicivorbe#e 'ântuitoru#ui Bu puteţi s#u/i #a doi domniM7 Grâu# nu poate creşte în spini. %au c>iar dacă ar creşte până #a un #oc pe urmă spinii patimi#or şi ai a#er$ări#or #umeşti înăbuşă $râu#.

%ă #uăm aminte că spinii $ri/i#or şi ai du#ceţi#or acestei vieţiM sunt ispititori ncetu# cu încetu#,îţi fură #umina, vederea sănătoasă, că#dura suf#etească, până când, deodată, te af#i înecat şi prinsîn $>eare#e #or. ;amenii din c#asa asta sunt în c>ipu# bo#navu#ui care are poftă de mâncare şi poate mânca, dar stomacu# nu-i mistuie, nu-i macină mâncarea şi, aşa, mâncarea ce o mănâncă



nu se preface în sân$e şi sănătate. %ănătatea #ui nu câşti$ă nimic cu această mâncare. &ot aşa, nucâşti$ă nimic nici cei care primesc "uvântu# #ui *umne+eu, dar acest "uvânt nu se preface însănătate suf#etească.

!bia în a# patru#ea rând vine pământu# ce# bun, adică acei oameni care, cu inimă bună şi curată,

au+ind "uvântu#, î# ţin şi fac roadă întru răbdareM.

=ământu# inimii oameni#or e şi a+i tot aşa ca şi ce# din pi#da van$>e#iei, dacă încă nu şi mai rău.

*ar nu-i de vină sămânţa, ci e de vină pământu# inimi#or. %-au înţe#enit o$oare#e inimi#or şi s-auump#ut de spinii şi pietre#e păcate#or.

;, iubiţii mei cititori, dacă printr-o minune ni s-ar da nouă să vedem inimi#e oameni#or de astă+iîn c>ipu# pământu#ui-o$or, apoi ne-am speria de ce ne-ar fi dat să vedem. naintea noastră amvedea o$oare pustii, părăsite, ne#ucrate, încărcate cu pietre#e păcate#or şi p#ine de spinii şi scaii patimi#or, ai a#er$ări#or şi ai p#ăceri#or vremii de acum. "are să fie pricina acestui #ucru< Bu-i de

vină sămânţa, ci-i de vină pământu# inimi#or. 'ai mu#t ca oricând, au înţe#enit o$oare#e suf#eteştişi s-au ump#ut de spinii şi pietre#e păcate#or.

&rebuie desţe#enite o$oare#e inimii. !# #ui *umne+eu pământ de arat suntem noiM ? +ice!posto#u# =ave# I "or. :, 35. !raţi pământu# ce# înţe#enit a# inimii voastre şi nu semănaţi înspini. *esţe#eniţi-vă un o$or nouM Ier. D, :F ;sea 10, 125. Udaţi mereu pământu# ce# pustiu şifără de apăM a# inimii voastre cu #acrimi de căinţă, de părere de rău pentru păcate şi cu ru$ăciunica să se înmoaie şi să se tre+ească în e# un dor, o sete, o aşteptare după "uvântu# #ui *umne+eu.

"reştini#or 'are este puterea ace#uia care astfe# primeşte sămânţa "uvântu#ui #ui *umne+eu îninima sa. =recum se coboară p#oaia din cer şi nu se întoarce până când adapă pământu# şi î# face

de rodeşte, aşa va fi "uvântu# 'eu, +ice *omnu#M7 Isaia CC, 10-115. !u nu sunt "uvinte#e'e#e ca focu# ce arde şi ca ciocanu# ce sfarmă piatra<M Ier. 2:, 235. !ceastă putere o are"uvântu# #ui *umne+eu în inima ce-# aşteaptă şi însetea+ă după e#.

Ei tu, cititoru#e, trebuie să simţi "uvântu# #ui *umne+eu ca pe focu# ce te aprinde spre dra$ostea@ui şi-ţi aprinde spinii şi scaii păcate#or din o$oru# suf#etu#ui tău. "a pe o foame şi o sete +i#nicătrebuie să simţi "uvântu# #ui *umne+eu şi ca pe ciocanu# ce spar$e pietre#eM păcate#or din pământu# inimii ta#e. %ămânţa "uvântu#ui #ui *umne+eu trebuie să rodească în pământu# inimiita#e, căci a#tcum pământu# care a băut p#oaia de sus şi a primit sămânţa de sus ? dar în #oc deroadă a făcut spini şi pă#ămidă ? se b#estemă vrei 6, J5.

=#u$aru#e %ămânţa ce o arunci tu în pământ rodeşte mai întâi pai verde, apoi spic şi după aceea$râu dep#in în spicM 'arcu D, 2J5. !şa şi sămânţa "uvântu#ui dumne+eiesc trebuie să rodeascăfapta bună până #a sfârşit, a#tcum, dacă se opreşte numai #a paiu# vorbe#or sau #a f#ori#eru$ăciuni#or, încă nimic nu ai făcut pentru mântuirea ta suf#etească.

Cum rodeşte un =răunte de =râu





*ra$ă cititoru#e =oate şi tu dormi în păcate şi ţarina inimii ta#e s-a ump#ut de ne$>ină. %coa#ă-te,frate dra$ă, scoa#ă-te repede, p#iveşte-ţi o$oru# inimii şi a/ută-#e şi a#tora să şi-# cureţe. %tai trea+şi prive$>ea+ă ca nu cumva moartea şi 8iua udecăţii să te af#e o ne$>ină de ars în foc

>Ji s-a sculat mortul şi a început a =răiE!

sâmbătă, 1J octombrie 201D

van$>e#ia cu învierea fiu#ui văduvei din Bain arată o minunea 'ântuitoru#ui Hristos o mamă îşi ducea fiu# #a $roapă şi, pe drum, s-a întâ#nit cu Iisus, "are i-aînviat odoru#.

%ă #uăm aminte că minunea din evan$>e#ia de duminică se întâmp#ă şi astă+i. "a şi văduva din Bain, şi noi avem un sin$ur fiu de mare preţ viaţa noastră suf#etească, suf#etu# nostru. *e mu#teori se îmbo#năveşte de moarte şi acest fiu a# nostruF de mu#te ori c>iar şi moare şi mu#ţi c>iar î# şiîn$roapă în păcate.

*ar aceasta încă nu este nici o minune. 'inunea aceasta este că şi fiu# nostru, viaţa noastrăsuf#etească, suf#etu# nostru se poate tămădui, poate c>iar învia din moartea păcate#or, după ce ne-am întâ#nit şi noi cu Iisus Hristos.

*a, da, iubite cititoru#e, aceasta este taina învierii noastre din moartea păcate#or să ne întâ#nimmai întâi cu Iisus, să-@ primim ca pe "e# ce a murit pentru noi şi ne-a #ăsat şi nouă daru# învierii, precum a +is u sunt învierea şi viaţa. "ine crede în 'ine viu va fi, c>iar dacă va fi muritMIoan 11, 2C5.

Ei tu, iubite cititoru#e, te poţi întâ#ni cu Hristos oricând fie că +aci cu suf#etu# bo#nav pe pat, fiecă ai p#ecat şi tu #a $roapă cu suf#etu# omorât de păcate.Hristos te aşteaptă ca să-ţi învie suf#etu#.

ţi trebuie însă ceva învietor de suf#ete, ca să te întâ#neşti şi tu cu Iisus. ţi trebuie #acrimi#evăduvei care-şi p#ân$ea copi#u#F îţi trebuie şi ţie #acrimi fierbinţi cu care să-ţi p#ân$i căderea şimoartea ta cea suf#etească.

ţi trebuie, dra$ă cititoru#e, un dor, o dorinţă fierbinte după Iisus, *octoru# ce# bun, "are să tevindece, să te ridice, să te învie #a o nouă viaţă. "ând vei simţi acest dor şi î# vei stropi mereu cu#acrimi#e părerii de rău pentru păcate#e ta#e, atunci şi tu eşti un mort ce a înviat #a o viaţă nouă.

http://www.oasteadomnului.ro/2014/%E2%80%9Esi-s-a-sculat-mortul-si-a-inceput-a-grai%E2%80%9C%E2%80%A6

http://www.oasteadomnului.ro/2014/%E2%80%9Esi-s-a-sculat-mortul-si-a-inceput-a-grai%E2%80%9C%E2%80%A6



u am vă+ut astfe# de morţi înviaţi. "u pri#e/u# unei adunări ce au ţinut-o aici, #a %ibiu, cei care s-au >otărât împotriva beţii#or, suda#me#or şi a#tor păcate $re#e, un ostaş din ;astea *omnu#ui ne-aspus, în c>ip mişcător, istoria învierii #ui din păcate. ram un beţivan vestit în satu# meu ? nespunea frate#e nostru ? şi astă+i oamenii se miră că m-am putut sc>imba aşa dintr o dată. KUitaţi-vă, măi ? +ic oamenii ? că prăpăditu# ce#a de ieri s-a făcut cărturar şi acum învaţă pe oameni din

cărţi şi $a+eteLM7

Iată, iubiţi#or cititori, cum s-a scu#at un mort şi a început a $răiM

Un cititor de #a sate îmi scriea *e când mi-ai trimis (ib#ia, domnu#e părinte, şi de când citesc înea, simt că mă fac a#tu#7 *uminica mer$ re$u#at #a biserică şi după ce vin de #a biserică citescoameni#or din (ib#ieM7Iacă şi acesta este un mort care începe să se scoa#e şi să $răiascăM

*ar de ce nu învie toţi păcătoşii, mă vei întreba<=entru că nu se întâ#nesc cu 'ântuitoru# Hristos aşa cum trebuie, răspund eu. %unt unii, foarte

mu#ţi, care se roa$ă re$u#at, mer$ şi #a biserică, dar cu Iisus nu se întâ#nesc şi din păcate nu ies.*acă nu ieşi din păcate, iubite cititoru#e, dacă nu începi o viaţă nouă după van$>e#ie, acestaeste semnu# că tu încă nu te-ai întâ#nit cu 'ântuitoru# Hristos.

;, ce dar mare este, iubite cititoru#e, în vorbe#e şi s-a scu#at mortu# şi a început a $răiM Ei eu,ce# care scriu aceste rânduri, eram odată, dra$ă cititoru#e, un mort ce mer$eam spre $roapa pieiriime#e suf#eteşti. Ei tocmai când ieşeam din poarta vieţii, Iisus a ieşit în ca#ea mea şi m-a înviat.'-am întâ#nit cu Iisus, 'ântuitoru# suf#etu#ui meuF şi de-atunci m-am sc>imbat, m-am scu#at şiam început a $răiM7 şi voi $răi mereu despre minuni#e ce #e face Iisus în suf#etu# omu#ui.

Preot Iosif TRIO1 @ Knvierea fiului văduvei din ;ain @ )!BGH@I! *U'IBI"II ! 20-!

*U=N U%!@II

Cum învie un suflet din moartea păcatelor

duminică, 13 octombrie 201D

http://www.oasteadomnului.ro/2014/cum-invie-un-suflet-din-moartea-pacatelor

http://www.oasteadomnului.ro/2014/cum-invie-un-suflet-din-moartea-pacatelor



">ipu# de mai /os ne arată cum poate un om să învie din moartea păcate#or. Bu cu putere de #a sine se poate face această înviere, ci cu putere de #a *omnu# de sus,de #a daru# şi *u>u# @ui ce# %fânt. "artea K;$#inda inimii omu#uiL ne arată inima unui om carefusese p#ină cu ce#e şapte păcate de moarte cu trufia, care-i în c>ipu# păunu#ui, cu desfrânarea, înc>ipu# ţapu#ui, cu #ăcomia, în c>ipu# porcu#ui, cu #enea, în c>ipu# broaştei ţestoase, cu mânia, înc>ipu# ti$ru#ui, cu pi+ma, în c>ipu# şarpe#ui şi cu +$ârcenia, care-i în c>ipu# broaştei.

"u a/utoru# acestor şapte păcate de moarte, diavo#u# se făcuse stăpân şi poruncitor în inimaomu#ui. !tunci în$eru# *omnu#ui se apropie cu van$>e#ia de ce# păcătos, cu c>emarea*omnu#ui, şi-# întreabă ;mu#e, iacă moartea şi pieirea cea suf#etească stau înaintea taM.=ăcătosu# aude şi ascu#tă $#asu# *omnu#ui şi, uitându-se în inima #ui, o vede încărcată cu atâtea păcate. n această stare e# suspină şi p#ân$e, stri$ând ;, nenorocitu# de mine "ine mă va i+băvidin această moarte<M om. 4, 2D5.

!tunci în$eru# îi +ice Bu te teme, că *umne+eu nu vrea moartea păcătosu#ui, ci să se întoarcăşi să fie viuM Ei *u>u# *omnu#ui pătrunde în inima omu#ui cu #umină şi dar. %atan fu$e cu ceata#ui de păcate, pentru că %atan numai aco#o poate sta unde este întuneric de păcate şi fu$e de undeau început să pătrundă #umina #ui Hristos şi daru# *u>u#ui %fânt.

nsuşirea şi puterea *u>u#ui %fânt tocmai acestea sunt viaţa, o viaţă nouăF o tre+ire, o înviere #ao viaţă nouă. ;riunde %-a arătat şi %e arată *u>u# %fânt, # a făcut şi face un mare răsunet, #face o +$uduire, o sc>imbare din teme#ie a vieţii, # face o înviere #a o viaţă nouă. ;riunde searată puterea *u>u#ui %fânt, se face o minune ca aceea din c>ipu# de #a pa$. ::3.

'inunea din c>ipu# acesta trebuie să se petreacă şi în viaţa noastră suf#etească, iubiţi#or cititori aiacestor rânduri. *e o înviere #a o viaţă nouă prin >aru# şi daru# *u>u#ui %fânt avem #ipsă şi noi.9ără această renaştere şi înviere suf#etească nu este mântuire.

@umea de a+i e un uriaş cimitir p#in cu morţi care trăiescM, cum foarte potrivit îi numeşte!poca#ipsa pe cei păcătoşi !poc. :, 15.

&rebuie să ne tre+im, să înviem din această moarte suf#etească, dar această înviere o pot facenumai daru# şi >aru# *u>u#ui %fânt. nsă >aru# şi daru# *u>u#ui %fânt se po$oară numai peste oviaţă pre$ătită suf#eteşte pentru primirea #or peste o viaţă de ru$ăciune şi predată cu totu#*omnu#ui.



Preot Iosif TRIO1 @ Knvierea fiului văduvei din ;ain @ )!BGH@I! *U'IBI"II ! 20-!*U=N U%!@II

Diavolul îl îndobitoceşte pe om, ca apoi, să se poată aşeza înel ca într-o casă plăcută

sâmbătă, 2C octombrie 201D

vA &uca (III )/"79

=#ină de adânc înţe#es este evan$>e#ia acestei duminici. a se petrece întocmai şi în +i#e#enoastre. ;ameni c>inuiţi de du>uri#e ce#e necurate, ca ace# din evan$>e#ie, sunt şi astă+i destui. Bumai cât noi n-avem oc>i suf#eteşti să-i vedem şi n-avem minte du>ovnicească să înţe#e$emacest #ucru.

;amenii de a+i cred că du> necurat au numai bo#navii cei care ameţesc, scrâşnesc din dinţi şi fac

spumă #a $ură. nsă de du> necurat e cuprins şi e #e$at şi ce# care are patimi şi năravuri urâte beţivu#, desfrânatu#, #acomu#, mâniosu# etc.

u, în fiecare sâmbătă noaptea, aud răcnete fioroase trecând pe sub fereastra casei me#e. %untrăcnete#e ce#or care au c>efuit pe #a crâşme. ;are nu sunt şi aceştia nişte îndrăciţi #e$aţi în#anţuri#e #ui satan ca şi ace#a din evan$>e#ie< (a da. "u a/utoru# patimi#or, satan se face stăpân pevoinţa omu#ui şi î# face robu# #ui. ;, cum ştie %atana să-# #e$e pe om cu a/utoru# patimi#or=atima e mai întâi o aţă subţire pe care o poţi rupe uşor. "e# dintâi pa>ar este numai o aţă s#abă.*ar, pe urmă, aţa se tot în$roaşă. %e face şpan$ă, mai $reu de rupt, şi, pe urmă, s-a făcut #anţ$ro+av cu care satan î# #ea$ă pe om. p#ină #umea de a+i cu astfe# de #anţuri ce nu +ornăie.

*in aceste #anţuri numai 'ântuitoru# ne poate scăpa. Bumai când te apropii de Iisus, diavo#ii patimi#or încep a se cutremura sau a se munci, cum +ice van$>e#ia. ;, ce #ucru $ro+av e sătrăieşti o viaţă #e$ată în #anţuri#e de robie a#e diavo#u#ui

&oţi cei c>inuiţi de patimi, toţi cei #e$aţi în #anţuri#e patimi#or, apropiaţi-vă de *omnu#, ca să#uaţi tămăduire şi scăpare din robia diavo#u#ui

http://www.oasteadomnului.ro/2014/diavolul-il-indobitoceste-pe-om-ca-apoi-sa-se-poata-aseza-in-el-ca-intr-o-casa-placuta


http://www.oasteadomnului.ro/2012/diavolul-il-indobitoceste-pe-om-ca-apoi-sa-se-poata-aseza-in-el-ca-intr-o-casa-placuta/samsung-digital-camera





van$>e#ia ne spune că diavo#ii au cerut voie să intre în porci. ;are, de ce< =entru că diavo#iiştiau că nu-i mare deosebire între ce# îndrăcit şi porci. *ă-ne, *oamne, voie să intrăm în porci7 *iavo#u# îşi caută şi a+i să#aş în suf#ete tică#oşite şi îndobitocite sau, mai bine +is, cu a/utoru# patimi#or, diavo#u# î# îndobitoceşte pe om, ca apoi, să se poată aşe+a în e# ca într-o casă p#ăcută.)ă+ut-aţi, spre pi#dă, cum î# îndobitoceşte pe om satan cu patima beţiei. Ei înfăţişarea din afară a

omu#ui beţiv se îndobitoceşte. !şi/derea se îndobitoceşte şi desfrânatu#, +$ârcitu#, #acomu#,mâniosu# etc.

*ra$a cititoru#e @ocu# de p#ăcere şi de şedere a# diavo#u#ui este murdăria, dobitocia şi tică#oşiacea suf#etească şi trupească. "ând un om începe a se tică#oşi cu suf#etu# ? începe a se murdări ? diavo#u# îndată se apropie, stri$ând cu bucurie Iacă, mi se desc>ide iar un #oc p#ăcut deşedere7 !ici e de mine7 *iavo#u#ui îi p#ace şi a+i de porci şi cere şi a+i să intre în porci,în cei îndobitociţi de patimi#e ce#e re#e. *e un suf#et care se ţine curat, de un suf#et ce-şi spa#ămereu veşmântu# în sân$e#e 'ântuitoru#ui !poc. 4, 1D5, de ace#a satan nu se poate apropia. Unastfe# de suf#et ai şi tu<

=#ină de învăţătură este apoi şi purtarea $adareni#or. nainte de a trece #a aceasta, se ridică maiîntâi întrebarea de ce a înecat Iisus o turmă întrea$ă de porci< *e ce pa$uba aceasta, când puteasă-i trimită pe diavo#i direct în apa mării< 'ântuitoru# voia, prin aceasta, să arate va#oareasuf#etu#ui. Un suf#et mântuit preţuieşte mai mu#t decât toată #umea, +icea Iisus. *ar nu aşa s-au$ândit şi $adarenii.

i s-au întristat foarte când au înţe#es că #i s-au prăpădit porcii. I+băvirea ce#or două suf#ete din#anţuri#e diavo#u#ui pentru ei nu însemna nimic. !ceastă i+băvire era pentru ei o nenorocire, oîntâmp#are oarbăF şi pe "e# "are #e-a adus această nenorocire, pe Iisus, @-au poftit să iasănumaidecât din >otare#e #or. ;, nebuni#or $adareni %#abă /udecată aţi avut *omnu# a pusînaintea voastră un suf#et mântuit şi turma porci#or, şi voi aţi a#es porcii

*ar să nu-i mustrăm pe $adareni, căci aşa suntem şi noi. ;rice creştin este pus să a#ea$ă între porci şi suf#et7 între dobitoceşti#e patimi şi mântuirea suf#etu#ui7 ;rice creştin este pus săa#ea$ă, din două, una ori /ertfeşte dobitoceşti#e patimi, ca să rămână cu *omnu#, ori # pofteşte pe *omnu# să iasă din >otare#e vieţii sa#e, ca să poată rămâne cu dobitoceşti#e patimi7 Ei vai,creştinii de a+i a#e$, ca şi $adarenii, porcii, dobitoceşti#e patimi, de dra$u# cărora # poftesc pe*omnu# să iasă din >otare#e vieţii #or.

van$>e#ia cu $adarenii se petrece şi a+i. @umea de a+i e o Gadara uriaşă. Hotare#e vieţiicreştini#or de a+i sunt p#ine de dobitoceşti#e patimi. *e porci să nu te atin$i, căci îndată se supărăoamenii şi te poftesc să-i #aşi în pace.

*e când eram preot tânăr #a sat, mi-aduc aminte că începusem a predica să #ase oamenii datina dea face /ocuri şi petreceri duminica şi în sărbători. *ar tot satu# s-a scu#at în capu# meu cu vorbe#e*aT ce, popa vrea să ne strice nouă datini#e noastre<7 *aT, e# vrea să ne scoată din satobiceiuri#e noastre din bătrâni< !dică oamenii protestau ca nu cumva să #i se înece turmadobitoceşti#or patimi şi a năravuri#ot urâte.



Gadarenii erau cuprinşi de du>u# $ri/i#or şi averi#or acestei #umi, de aceea nu @-au înţe#es peIisusF ei vedeau rosturi#e vieţii numai în turme#e de porci şi în a#er$ări#e #or, de aceea @-au poftit pe Iisus să-i #ase în pace cu predici#e @ui. ;, câţi dintre creştinii de a+i nu sunt to aşa *u>u# ce#rău a# patimi#or, a# $ri/i#or şi a#er$ări#or acestei vieţi îi face pe oameni să n-aibă ră$a+ pentru'ântuitoru# şi pentru ce#e suf#eteşti.

=orcii în care intraseră diavo#ii s-au înecat în va#uri#e mării. %pre va#uri#e pieirii veşnice a#ear$ăşi a+i toţi cei pe care satan i-a #e$at în #anţuri#e patimi#or şi cărora #e-a îndobitocit suf#etu#. *inaceastă pieire numai sin$ur 'ântuitoru# î# poate scăpa pe om. %ă ne apropiem de #, să-@ primimcu adevărat pe #, şi satan îşi va pierde îndată orice putere asupra noastră şi va fu$i ruşinat.

Nu averea l-a trecut pe bo=atul din evan=elie în iad, cinecredinţa lui.

sâmbătă, 1 noiembrie 201D

-ogatul nemilostiv ,i săracul &azăr @ vA &uca '(I !9"7!"e vrea să ne înveţe evan$>e#ia aceasta< Bu cumva să credeţi că ne-ar învăţa evan$>e#ia că toţi bo$aţii trec în iad şi toţi săracii dobândesc raiu# sunt şi între săraci atâţia beţivani, suduitori şi prăpădiţi5.

Bu avuţia #-a trecut pe bo$atu# din evan$>e#ie în iad, ci #-a trecut inima #ui cea rea şi împietrită.

(o$atu# din evan$>e#ie este pus înaintea noastră ca învăţătură să bă$ăm de seamă că avuţia, dacăapucă a ne stăpâni ea pe noi, se face o piedică pentru mpărăţia #ui *umne+eu.=e unii avuţia îi tra$e în spinii $ri/i#or şi ai a#er$ări#or trecătoare @c 1J, 205, pe a#ţii îi ba$ă în

boa#a +$ârceniei şi, iarăşi, pe a#ţii, ca pe bo$atu# din evan$>e#ia de mai sus, îi aruncă şi îi îneacăîn va#uri#e desfătări#or, ai beţii#or şi p#ăceri#or.

=entru acestea +icea Iisus că anevoie vor intra bo$aţii în mpărăţia #ui *umne+eu 'c 10, 225.

"reştini#or Bu averea #-a trecut pe bo$atu# din evan$>e#ie în iad, ci necredinţa #ui.# nu credea că mai este şi dinco#o de mormânt o a#tă viaţă,care răsp#ăteşte sau pedepseşte

http://www.oasteadomnului.ro/2014/nu-averea-l-a-trecut-pe-bogatul-din-evanghelie-in-iad-ci-necredinta-lui


http://www.oasteadomnului.ro/2012/nu-averea-l-a-trecut-pe-bogatul-din-evanghelie-in-iad-ci-necredinta-lui/bogatul-nemilostiv





fapte#e omu#uiF şi această necredinţă î# înc>isese în ospeţe#e #ui şi î# făcuse orb şi surd faţă dedureri#e #ui @a+ăr.

Ei astă+i este p#ină #umea de astfe# de necredincioşi şi de aceea s-a răcit atât de mu#t mi#a şimi#ostivirea dintre oameni. Ei astă+i este p#ină #umea de astfe# de oameni care aşa cred şi aşa

trăiesc ca şi când aici, pe pământ, ar fi raiu# şi iadu# şi cu această viaţă se $ata toate. ;, ce mareînşe#ăciune

; istorie ne spune despre un mare bo$at că, pe patu# morţii ? mustrat fiind de cunoaşterea vieţiisa#e păcătoase ? şi-a îmbiat toate averi#e sa#e ace#uia care îi va putea dovedi că nu este iad7 Einimeni nu i-a putut dovedi acest #ucru.

;, nebunu#e bo$at din pi#da evan$>e#iei *umne+eu îţi dăduse avere să-ţi cumperi cu eampărăţia %a, făcând din avere o fântână de mi#ă şi a/utor pentru cei săraci. *ar tu ţi-ai pusaverea în s#u/ba diavo#u#ui şi a p#ăceri#or care au ţinut o c#ipă şi acum te c>inuieşti o veşnicie.!şa vor păţi toţi care trăiesc ca tine

I+voru# mi#ei şi a# mi#ostivirii este, iubite cititoru#e, Iisus Hristos şi van$>e#ia @ui."ine @-a primit cu credinţă pe Iisus şi cine crede cu adevărat în Iisus Hristos, ace#uia nu-i maitrebuie nici o predică despre mi#ă, pentru că ace#a caută e# însuşi toate pri#e/uri#e să facă mi#ă şimi#ostivire.

&oate câte aţi făcut unuia dintre aceştia mai mici, 'ie 'i-aţi făcut 't 2C, D05 -+icea HristosFşi un creştin adevărat caută şi prin mi#ostivire să se întâ#nească cu *omnu# Iisus.*acă astă+i este atât de împietrită inima oameni#or, este şi #ucru# acesta un semn că ei s-audepărtat de #a credinţa cea adevărată şi făcătoare de mi#ă şi de fapte bune.

"reştini#or van$>e#ia din duminica aceasta o avem şi astă+i. *acă vreţi să o vedeţi, uitaţi-vă în /uru# vostru. Biciodată parcă n-a fost mai mare prăpastia între stări#e şi traiu# oameni#or ca astă+i.

n pa#ate #uminoase trăiesc şi astă+i unii, în mătăsuri se îmbracă şi în c>efuri şi petreceri trăiesc,în vreme ce a#ţii, cei mu#ţi, se ofi#esc prin #ocuinţe s#abe şi întunecate şi, din #ipsa de pâine şi>aină, intră fri$u#, boa#a şi moartea în oase#e şi pieptu# #or.ă+boiu# a #ăsat în ţara noastră :00 de mii de orfani de ră+boi, faţă în faţă cu :0 de mii demi#ionari şi îmbo$ăţiţi de ră+boi care trăiesc în c>ipu# bo$atu#ui din evan$>e#ie.ste vorba de=rimu# ă+boi 'ondia# şi de stări#e petrecute după ră+boi5

=oate niciodată n-au fost #ipsuri şi suferinţe atât de mari şi @a+ări atât de mu#ţi şi de necă/iţi ca

astă+i. )oi, toţi cei care aveţi casă ca#dă, masă p#ină, de-a pururi $ândiţi-vă că afară, înainteacasei voastre, +ace şi stri$ă după a/utor un @a+ăr f#ămând şi c>inuit.

le cui sunt averile noastre$

! nu da săraci#or din avere înseamnă a o prăda. =oate că vă miraţi de acest cuvânt, dar nu văîndoiţi, căci tot ce avem noi nu este proprietatea noastră, ci este a *omnu#ui *umne+eu, ori în cec>ip am primit-o.



*acă noi a/utăm cu ea pe cei nevoiaşi, vom dobândi, prin aceasta, mare binecuvântareF şi deaceea ţi-a dat *umne+eu o avere mai mare, nu ca să o c>e#tuieşti #a necurăţenie, #a beţie, #aîmbuibare, #a >aine scumpe şi #a a#tă mo#eşire, ci ca să împărţi #a cei #ipsiţiF aşa şi bo$atu# estenumai un administrator a# comorii ce#ei >otărâte pentru săraci, pe care e# trebuie să o împartăsoţi#or săi, ce#or #ipsiţi.

*acă tu eşti avut, însă c>e#tuieşti mai mu#t decât este neapărat, veşnic vei da seamă desprecomori#e ce ţi s-au încredinţat. "ăci tu ai primit mai mu#t decât a#ţii, nu pentru ca să întrebuinţe+inumai pentru tine, ci pentru ca să dai şi pentru bine#e a#tora.%f. Ioan Gură de !ur5

Cât de mare să fie milostenia$

@a asta răspunde tot %f. Ioan Gură de !ur aşa *ă pe cât poţi da. *e ai un ban, cumpără cu e#ceru#,nu pentru că ceru# este c>iar aşa de ieftin, ci pentru că *umne+eu este aşa de mi#ostiv şiiubitor.

*acă tu nu ai măcar un ban, atunci dă un pa>ar de apă rece, căci scris este K"e# ce va adăpa peunu# dintre aceşti mai mici numai cu un pa>ar cu apă rece nu-şi va pierde p#ata saL 't 10, D25.

=entru mi#ostenie nu s-a pus nici un >otar. "e# sărac poate face, de mu#te ori, mai mu#t pentrumi#ostenie decât ce# bo$at, pentru că bo$atu#, adeseori, este beat şi bo#nav ca de fri$uri demu#ţimea bani#or săi şi totdeauna voieşte a înmu#ţi ce are. *ar ce# sărac este s#obod de această boa#ă7 Ei, apoi, mi#ostenia nu se /udecă după măsura puterii, ci după măsura voinţei ce#ei bune.*oi bani a pus văduva cea săracă în #ada bisericii şi Hristos a #ăudat mai mu#t aducerea văduveidecât auru# şi ar$intu# ce #e aruncaseră bo$aţii.

'i#ostenia desc>ide uşa raiu#ui, şi această uşă o putem desc>ide nu numai cu c>eie de aur, ci şicu una de fier, ba şi cu una de #emn7

'a seama că şi tu eşti un 'air care ai un bolnavG sufletul tău?

sâmbătă, J noiembrie 201D

v. uca 9,1/-27

http://www.oasteadomnului.ro/2014/ia-seama-ca-si-tu-esti-un-iair-care-ai-un-bolnavsufletul-tau

http://www.oasteadomnului.ro/2012/ia-seama-ca-si-tu-esti-un-iair-care-ai-un-bolnavsufletul-tau/invierea-fiicei-lui-iair-300x225

http://www.oasteadomnului.ro/2014/ia-seama-ca-si-tu-esti-un-iair-care-ai-un-bolnavsufletul-tau



Knvierea fiicei lui Iair

!ceastă evan$>e#ie este p#ină de învăţătură pentru noi.

"a şi Iair din evan$>e#ie, şi noi avem o fiică iubită, una-născută viaţa noastră suf#etească,

suf#etu# nostru.

*e mu#te ori se îmbo#năveşte şi această fiică a noastră, ba de mu#te ori c>iar şi moare. =ăcatu#este ace#a care îmbo#năveşte suf#etu# şi provoacă moarte suf#etească.

*e această boa#ă şi moarte ne putem şi noi scăpa suf#etu#, aşa cum şi-a scăpat Iair fata princăutarea şi af#area #ui Iisus 'ântuitoru#.

=e Iair #-a p#ecat după Hristos credinţa #ui cea tare în puterea şi a/utoru# 'ântuitoru#ui."u aceastăcredinţă să-@ căutăm şi noi pe Iisus 'ântuitoru#.

!sta înseamnă, iubite cititoru#e, să cre+i şi să te încre+i într-un Iisus, 'ântuitor a# tău, "are amurit pentru tine, pentru păcate#e ta#e, pentru iertarea ta şi învierea ta din păcate.

"a şi Iair, să a#er$i cu bo#i#e ta#e suf#eteşti #a acest 'ântuitor, să ca+i înaintea @ui şi să-@ ro$i,+icând *oamne Iisuse, intră în casa mea, căci fiica mea cea scumpă, suf#etu# meu, s-aîmbo#năvit7 este $ata de moarte.

;, ce #ucruri minunate face şi a+i Iisus în suf#etu# omu#ui care crede şi se încrede în puterea @uiîn ertfa @ui cea sfântă5 şi cere şi primeşte această putere.

'inunea din evan$>e#ie şi astă+i se întâmp#ă. Ei astă+i învie #a o viaţă nouă acei care # caută pe

Iisus şi se apropie de # cu credinţa şi cu #acrimi#e #ui Iair."a şi fiica #ui Iair din c>ipu# de mai sus, aşa învie şi astă+i toţi acei păcătoşi care-@ primesc pe"e# ce a +is u sunt nvierea şi )iaţa. "ine crede în 'ine viu va fi, c>iar dacă va fi murit In11, 2C5.

"ititoru#e Ia seama că şi tu eşti un Iair care ai un bo#navsuf#etu# tău *e când tot p#ân$e şi sevăietă acest bo#nav7 şi tu stai #iniştit şi nepăsător< *e când tot stri$ă după tine acest bo#nav să-@ c>emi pe *octoru# vieţii, pe Iisus, şi tu n-ascu#ţi ru$area suf#etu#ui tău<

"ititoru#e Ia seama că tu ai un mort în casa vieţii ta#e %uf#etu# tău a murit în păcate. Ei tu nu te

în$ro+eşti< Ei tu nu p#ân$i< Ei tu nu p#eci să-@ af#i pe Iisus<Uită-te bine, cititoru#e, uită-te bine #a c>ipu# de #a pa$ina :64, căci aşa stă Iisus şi astă+i, cu mânaridicată, şi stri$ă fiecărui păcătos %coa#ă-te, fiu#e, din moartea păcate#or.

!scu#tă bine, ascu#tă cu #uare-aminte, cititoru#e, căci pe tine te stri$ă 'ântuitoru# %coa#ă-te,fiu#e, din păcate. !u+i tu şi ascu#ţi tu $#asu# @ui<



;, ce mare sc>imbare s-a făcut în casa #ui Iair după ce a intrat Iisus în ea 'oartea din casa #ui s-a sc>imbat în viaţăF p#ân$erea, în bucurie. !şa se sc>imbă, iubite cititoru#e, şi viaţa unui om,după ce @-a primit pe Iisus în casa suf#etu#ui său.

Ei eu, ce# care scriu aceste rânduri, am fost, iubite cititoru#e, un mort care a înviat după ce a intrat

Iisus în casa suf#etu#ui său. 8i#e între$i ţi-aş putea spune despre minunate#e sc>imbări ce #e-afăcut Iisus în viaţa mea şi în suf#etu# meu, dar oricât ţi-aş spune şi cărţi între$i de aş scrie, n-aş putea să-ţi spun toată bucuria şi toată fericirea ce #e aduce Iisus într-un suf#et care @-a primit.

!ceastă bucurie dep#ină In 16, 2D5 o poate simţi şi avea numai ce# care s-a >otărât pentru Iisusşi ce# care @-a primit pe Iisus în casa suf#etu#ui său.

9ă şi tu aşa, iubite cititoru#e, şi vei vedea că adevărate sunt vorbe#e me#e

>Cine s-a atins de %ine$@

van$>e#ia aceasta, pe #ân$ă minunea învierii fiicei #ui Iair, mai cuprinde şi tămăduirea uneifemei bo#nave care s-a atins de 'ântuitoru# citiţi în teOtu# evan$>e#iei această minune5.

%ă #uăm aminte că femeia nu s-a tămăduit din atin$erea >ainei #ui Hristos, ci prin atin$ereasuf#etească a ei cu Hristos. 9emeia s-a atins cu credinţă tare în puterea #ui Hristos şi de aceeaîntreabă Iisus "ine s-a atins de 'ine, căci u am cunoscut puterea care a ieşit din 'ine<

!dică, voia să +ică *omnu# "ineva '-a căutat cu credinţă şi încredere în puterea 'ea şi deaceea am #ăsat să iasă din 'ine putere tămăduitoare pentru ace#a.

"reştini#or !tin$erea cea suf#etească de Hristos face şi a+i minuni. n suf#etu# omu#ui care s-a

atins şi se atin$e suf#eteşte de Hristos se po$oară şi astă+i puterea @ui cea dătătoare de viaţă şitămăduire.

=recum firu# e#ectric, după ce s-a pus în atin$ere şi în #e$ătură cu centra#a e#ectrică, duce princase#e oameni#or #umină şi că#dură, aşa şi viaţa unui om, după ce s-a pus în atin$ere şi #e$ăturăcu mare#e I+vor de viaţă şi #umină ? cu Iisus Hristos ? se ump#e de #umină, de tărie şi de dar suf#etesc.

"ititoru#e &e-ai atins tu cândva de Hristos, ca să simţi ce putere iese atunci de #a # şi intră însuf#etu# tău şi în toată viaţa ta<

0amarineanul milostiv în zilele noastre!

sâmbătă, 1C noiembrie 201D

http://www.oasteadomnului.ro/2014/samarineanul-milostiv-in-zilele-noastre%E2%80%A6

http://www.oasteadomnului.ro/2014/samarineanul-milostiv-in-zilele-noastre%E2%80%A6





Un prieten întors din !merica mi-a povestit mu#te #ucruri interesante. ntre a#te#e îmi spunea că,mai a#es de când s-au oprit băuturi#e, !merica s-a ump#ut de societăţi creştine care se întrec în#ucru# *omnu#ui. %unt societăţi care au desc>is în fiecare $ară staţie5 câte o casă de adăpost pentru cei care se îmbo#năvesc pe trenuri sau sunt nevoiaşi şi nea/utoraţi #a noi se vor desc>idecâte două crâşme în fiecare $ară5. ">iar şi pe trenuri sunt va$oane înc>iriate pentru ru$ăciune şi

pentru cei bo#navi şi f#ămân+i.Ei eu am fost scris într-o astfe# de societate ? îmi spunea prietenu#. %ocietatea se c>ema K'i#acreştinăL, şi noi, membrii ei, făceam o adevărată vânătoare prin oraş să $ăsim oameni bo#navi şinecă/iţi. =e cei KvânaţiL nu-i #ăsam din mână până nu-i puneam pe picioare. !veam şi o casă deadăpost şi ne susţineam din coti+aţii şi din fe# de fe# de co#ecte.=e mu#ţi i-am scăpat nu numai #a viaţă, ci i-am adus şi #a credinţă şi, din oameni răi şi pă$âniţi,am făcut creştini buni şi mi#ostiviM7i, şi de ce spun acest #ucru aici< *e aceea, pentru că creştinismu# nostru de a+i a cam uitatvan$>e#ia samarineanu#ui mi#ostiv. ; #atură a creştinismu#ui ce#ui dintâi a fost tocmai aceasta$ri/a şi în$ri/irea de răni#e trupeşti şi suf#eteşti a#e fraţi#orM. pisto#e#e !posto#u#ui =ave# sunt p#ine de strân$eri de a/utoare pentru fraţiM citiţi, spre pi#dă, II "orinteni capito#e#e J şi 35.

*ar în +i#e#e noastre a cam s#ăbit această #atură a vieţii creştineşti. *e când eram preot #a sate mi-aduc aminte cu fior că am în$ropat iarna, de sub un pod, pe doi cerşetori care muriseră aco#o, înmi/#ocu# unui popor care avea fonduriM mari în casa comunei şi în #ada bisericii. %ate#e şioraşe#e noastre sunt p#ine de crâşme mari şi spaţioase, dar rar unde af#i atare spita# sau o casăa+i#5 pentru bătrânii neputincioşi sau atare societate pentru împărţit mi#ă şi a/utor nevoiaşi#or.%ă facem pe tot #ocu# astfe# de societăţi de mi#ă creştină. %ă nu uităm că sunt oameni pe care cunici o predică nu-i poţi aduce #a 'ântuitoru#, ci numai cu pi#da samarineanu#ui mi#ostiv pusă înfaptă. ;, cum s-ar înmu#ţi număru# creştini#or adevăraţi când în tot satu# s-ar strân$e #a un #oc oceată de samarineni mi#ostivi şi ar începe a strân$e şi împărţi a/utoare ? trupeşti şi suf#eteşti ? ce#or bo#navi, ce#or neputincioşi, orfani#or şi tuturor necă/iţi#or şi năpăstuiţi#or*ra$ă cititoru#e şi scumpă cititoare n oraşu# Iope era o uceniţă cu nume#e &avitaF n-avea decât

un acF şi cu acest ac îşi ump#use viaţa de mi#ostenii#e ce #e făcea, îmbrăcând pe cei $oi şi nevoiaşi9apte 3, :65. %ă nu +ici, dar, că tu n-ai cu ce înfăptui pi#da samarineanu#ui mi#ostiv

:oţi vom muri. &ntrebarea este însă cum vom muri.

duminică, 2: noiembrie 201D

vA &uca 'II !/")!

http://www.oasteadomnului.ro/2014/toti-vom-muri-intrebarea-este-insa-cum-vom-muri

http://www.oasteadomnului.ro/2012/toti-vom-muri-intrebarea-este-insa-cum-vom-muri/pilda-bogatului-alta1

http://www.oasteadomnului.ro/2014/toti-vom-muri-intrebarea-este-insa-cum-vom-muri





vorbeşte cu mu#tă putere. # face pe toată #umea să p#ân$ă. Bu este inimă care să nu se fi mişcatîn faţa #ui şi nu sunt oc>i care să nu fi p#âns în faţa predici#or #ui.

%traşnic şi încăpăţânat este acest predicator # nu vrea să ţină seamă de nimic. # răstoarnă demu#te ori p#anuri#e oameni#or şi năvă#eşte cu predica #ui aco#o unde nu este poftit şi aşteptat. #

pândeşte pe #a toate uşi#e şi ferestre#e. # are o c>eie cu care poate descuia orice casă, orice pa#at,orice ascun+iş. Bu este pe suprafaţa pământu#ui vreo încăpere în care să nu poată intra. #năvă#eşte de mu#te ori cu predici#e #ui pe #a petreceri#e din crâşme. # dă bu+na pe #a ba#uri şisc>imbă c>efu# în predică înfricoşată.

(iserica #ui cea mai puternică este cimitiru#. 9iecare piatră de mormânt, fiecare ridicătură demormânt îi s#u/eşte de amvon. !co#o, în biserica cimitiru#ui, c>eamă e# tot mereu pâ#curi, pâ#curide ascu#tători pe cei ce petrec mortu# #a $roapă5 şi #e predică de pe mar$inea $ropii despredeşertăciunea acestei #umi.

Bimeni nu poate scăpa de predici#e acestui predicator. Bimeni nu-# poate a#un$a. =oţi să râ+i de

predica #uiF poţi să iei în râs învăţături#e şi c>emări#e #uiF poţi să fu$i de (iserică şi de "uvântu##ui *umne+euF poţi, în mânia ta, să rupi (ib#ia, poţi să rupi această "arte. !cest predicator n-arenici o $ri/ă. # rămâne biruitor. "a mâine va vorbi de pe mar$inea mormântu#ui tău.

;, ce predicator înfricoşat este moartea şi ce predici puternice spune e# Bimeni nu predică cuatâta putere ca e#. "ând moare atare +$ârcit şi nesătu# de averi, moartea-predicator se urcă sus, pe>ambare#e şi averi#e #ui şi stri$ă cu $#as tare Iată-# pe ce# ce nu se mai sătura de averi7 iată căacum #e #asă şi p#eacă din #ume $o# şi sărac de fapte bune7M

"ând moare ce# ce şi-a c>e#tuit sănătatea şi viaţa în desfătări #umeşti, moartea-predicator,mer$ând cu e# #a $roapă, stri$ă de răsună toată u#iţa satu#ui Iată cum se sfârşesc p#ăceri#e şi

pofte#e ce#e #umeşti7 )eniţi cu toţii şi-# vedeţi pe ce# ce şi-a c>e#tuit viaţa în +adar7M"ând moare beţivu# ? în bătaie cump#ită sau că+ut în atare apă sau în +ăpadă ? moartea stri$ă derăsună tot satu# Iată ce face beţia, iată cum Kîncă#+eşteL rac>ia7M

;, ce predici puternice spune moartea nsă oamenii nici pe acestea nu #e ascu#tă. %e înfioarăcând #e aud, dar îndată #e uită.

*ra$ă cititoru#e 'oartea este un predicator înfricoşat. "a mâine va vorbi şi de pe mar$ineamormântu#ui nostru. &oţi vom muri. ntrebarea este însă cum vom muri. "e# păcătos va muri în păcate#e sa#eM. !ceasta este o moarte înfricoşatăF e o moarte după care urmea+ă îndată /udecata şi

osânda de veci. nsă ce# credincios a scăpat de frica şi puterea morţii. "e# ce trăieşte o viaţă cu*omnu# şi van$>e#ia @ui a trecut din moarte #a viaţăM Ioan C, 2D5. =entru acesta, moartea esteo trecere, o mutare acasă #a *omnu#M. !ceastă moarteM nu ne mai sperieF dimpotrivă, oaşteptăm ca pe o so#ie ce vine să ne ducă !casăM. *espre această moarte +icea !posto#u# =ave#că o doreşte să-# împreune cu HristosM 9i#. 1, 2:5.

O astfel de moarte vei avea şi tu, cititorule2



) %rintele >osif 0rifa I 0âlcuirea vang1eliilor duminicilor de este an!



Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	paul-guralivu
View:	288 times
Download:	15 times

Pr Iosif Trifa - Talcuirea Evangheliilor Duminicilor de Peste An

Documents