Post on 08-Dec-2014
description
transcript
STUDIU DE CAZ
Pentru un copil cu ADHD
I. Partea teoretică
1. Motivarea temei
Astăzi, educația este percepută ca o funcție vitală a societății, iar școala drept
principala instituție prin care societatea își perpetuează existența, transmițând noilor
generații ceea ce umanitatea a învățat și despre ea însăși și despre realitate în decursul
istoriei. Școala se conduce după principii și metode științifice în formarea și dezvoltarea
copilului.
Investit cu nobila sarcină de educare, învățătorul trebuie să cunoască specificul
fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitățile intelectuale, precum și
particularitățile temperamentale și caracteriale. Învățătorul se preocupă de socializarea
școlarului prin integrarea lui în mediul școlar, dar îi oferă prilejul să cunoască și mediul
înconjurător. În acest timp observă cum se comportă copiii nu numai în școală, dar și în
afara școlii.
2. Documentarea
Zburdălnicia și voioșia sunt semne sigure ale unui organism care funcționează bine.
Când însă elevul își însușește obiecte ale colegilor săi, încearcă să-i domine brutal pe
alții, când deranjează orele, este indiferent față de învățătură, față de școală în general,
devine un copil problemă.
Comportamentul reprezintă ansamblul reacțiilor adaptative, obiectiv-observabile, pe
care un organism prevăzut cu sistem nervos, le execută ca răspuns la stimulii din
ambianță, care, de asemenea, sunt obiectiv observabili (Tiliquin – Dicționarul de
psihologie). Comportamentul este, așadar expresia exterioară a raportului dintre individ și
mediu,a echilibrului pe care individul îl realizează în procesul dinamic de integrare în
viața socială și care este obiectivat, de regulă printr-un sistem de fapte sau acțiuni supuse
unei aprecieri morale.
Dicționarul de psihologie definește comportamentul deviant ca fiind
”comportamentul care se abate de la normele creditate în cadrul unui sistem social
mergând până la conflict cu valorile culturale”. La baza acestor comportamente stau atât
cauze de ordin social, cauze de ordin psihologic cât și cauze de ordin medical. Un astfel
de comportament este și cel al copilului cu ADHD.
ADHD (deficit de atenție și tulburare hiperchinetică) este una dintre cele mai
frecvente tulburări comportamentale întâlnite la copii și adolescenți. Un procent de 5%
din copiii de vârstă școlară prezintă simptome ADHD. Simptomele copilului care îi pot
duce cu gândul pe părinți la această tulburare sunt: note și scoruri mici la testele de
aptitudini, slabe abilități de organizare și planificare a actului de învățare, probleme de
socializare, imagine de sine negativă și impresia că e respins de colegi.
Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV-TR),
simptomele ADHD se impart în trei categorii: inatenție, hiperactivitate și impulsivitate,
putând surveni și în formă combinată.
Tipul inatent – copilul inatent nu se poate concentra, face adesea greșeli din
neglijență, nu ascultă până la capăt atunci când i se adresează cineva, nu finalizează
sarcinile, nu respectă instrucțiunile, evită efortul intelectual susținut.
Tipul hiperactiv-impulsiv – copilul este nestâmpărat, vorbește excesiv, se agită în
momente nepotrivite, întrerupe frecvent persoanele care vorbesc și nu are răbdare în a-și
aștepta rândul.
Tipul combinat – cuprinde elemente specifice atât tipului inatent cât și celui
hiperacti-impulsiv.
Toți copiii se comportă în moduri care ar putea fi interpretate ca inatenție,
hiperactivitate sau impulsivitate, simptome centrale ale ADHD. De fapt , toți visăm cu
ochii deschiși, îi intrerupem pe alții, răspundem neîntrebat, ne pierdem răbdarea sau
suntem agitați, dar nu toți suferim de ADHD. Diagnosticul trebuie stabilit de specialiști.
II. Partea practică
1. Prezentarea cazului
Nume: PM
Gen:feminin
Vârsta: 9 ani
Problema: ADHD
2. Obiective
O1: identificarea cauzelor care au determinat problema
O2: elaborarea unui proiect de intervenţie de rezolvare a problemei
O3: aplicarea măsurilor din cadrul proiectului şi urmărirea evoluţiei în plan
comportamental
3. Etape demersului practic-aplicativ
3.1. Simptomatologie/ manifestare
Lipsa atenției:
- deseori nu reușește să fie atentă la detalii sau face greșeli din neglijență la teme, lucru
sau în alte activități;
- are deseori dificultăți în concentrarea atenției în sarcinile de lucru sau de joacă;
- deseori nu ascultă, nu este atentă când i se vorbește;
- deseori nu urmează instrucțiunile și nu reușește să termine temele școlare;
- are deseori dificultăți în organizarea sarcinilor și activităților;
- de multe ori, refuză, ezită sau manifestă neplăcere în angajarea unor sarcini de lucru
care presupun un efort mental susținut (cum ar fi realizarea temelor în clasă sau temele
pentru acasă);
- pierde deseori lucruri necesare îndeplinirii sarcinilor ( ex:caiete, instrumente de scris,
temele pentru acasă, manualele);
- este deseori distrasă de stimuli externi marginali;
- uită des în activitățile cotidiene (pentru anumite anunțuri pentru părinți scrie pe
carnețel).
Hiperactivitatea
- se joacă desori cu mâinile sau se mișcă permanent în bancă;
- deseori părăsește banca în sala de clasă (sau în alte situații – la teatru, în autocar în
excursie) chiar atunci când regulile impun să rămână așezată la locul ei;
- deseori se cațără sau aleragă atunci când acest lucru nu este permis (la ora de educație
fizică aleargă când copiii se aliniază, urcă pe spaliere când colegii lucrează la saltea);
- are deseori probleme în a se angaja în liniște în petrecerea timpului liber (în pauză
aleargă singură prin clasă făcând mult zgomot, acasă alergă pe stradă făcând mult
zgomot);
- pare a fi permanent ”pe picior de plecare” sau se comportă deseori ca și cum ar fi
”Propulsată de un motor”;
- vorbește deseori excesiv;
- se repede cu răspunsurile înainte ca întrebările să fie complet formulate;
- are deseori dificultăți în a-și aștepta rândul;
- deseori întrerupe sau se bagă între alții (ex: se bagă brusc în conversațiile colegilor sau
jocurile altora).
3.2. Istoricul evoluţiei problemei – factori de apariţie (ereditari, sociali,
familiali)
Cauza exactă a ADHD este necunoscută. În momentul de față, se consideră că
etiologia este cel mai probabil de natură genetică. ADHD se transmite genetic, de la
părinți la copii (Tatăl și fratele mai mare, dar de tipul inatent). La PM se manifestă un
ADHD de tip combinat. S-a manifestat încă de la vârsta de 3 ani ( atunci a amânat
grădinița cu un an).
În familie atmosfera nu este de calm și înțelegere. Tatăl este foarte indulgent, iar
când mama impune niște reguli el nu ține seama de ele (fiind cel care iartă tot, datorită
faptului că subiectul suferă și de epilepsie). Fratele mai mare este indiferent față de sora
sa. Mama încearcă să meargă pe sistemul de reguli cu pedepse și recompense dar nu
reușește, deseori apelând la învățător pentru impunerea unor reguli.
Familia nu susține un nivel eficient de concentrare intelectuală și afectivă (nivelul
studiilor părinților este școala profesională – tata muncitor, mama femeie de serviciu). În
realizarea temelor nu are un program strict, ci atunci când mama termină treburile
gospodărești – de obicei spre seară.
3.3. Găsirea soluţiilor
1. Urmărirea tratamentului medicamentos pe care PM îl ia în fiecare zi după
masa de la 10.
2. S-au stabilit ședințe de consiliere (cu consilierul școlar) atât a elevului cât și a
părinților. PM merge la cabinet în fiecare săptămână, iar părinții iau legătura cu
consilierul și învățătoarea cel puțin o dată pe lună. Consilierul i-a stabilit un program
zilnic obligatoriu pe care trebuie să-l respecte, iar părinții au obligația să supravegheze
respectarea programului.
3. La nivelul clasei am realizat un plan educațional individualizat, integrat în
programul comun elaborat pentru ceilalți elevi. Acest plan are ca scop integrarea elevului
și evitarea marginalizării lui.
A. Acomodarea în clasă (are o mare influență în managementul
comportamentului și ameliorarea rezultatelor școlare) PM a fost așezat în prima bancă pe
rândul de la ușă (nu cel de la fereastră care i-ar distrage atenția), iar colegă de bancă este
o fetiță care manifestă constant un comportament model atât în clasă cât și în alte
activități. Banca se află în partea stângă a catedrei (în apropierea învățătoarei).
În același timp am realizat cât mai multe activități pe grupe – acest lucru ducând
la construirea unor relații pozitive între elevi. Colegii din grupă colaborează, PM
simțindu-se utilă și căpătând încredere în sine.
Atunci când se pregătește pentru oră urmăresc să scoată pe bancă doar materialele
necesare.
De câte ori a fost posibil am încercat să ignor mișcarea permanentă (jocul cu un
pix, cu linia, penarul; căutarea diferitelor obiecte în geantă sau în bancă) și i-am dat
posibilitatea să se miște cu un anumit sens: ”Vrei să-mi aduci cartea de pe catedră?”,
”Vrei să ștergi tabla?”, ”Vrei să împarți fișele?”, ”Vrei să strângi caietele?”.
B. Am realizat o fișă de evaluare a comportamentului în clasă. Fișa a fost
prezentată lui PM cât și părinților. La sfârșitul fiecărei săptămâni s-a realizat un total al
punctelor, iar în funcție de puncte s-a determinat dacă se pot aplica stimulente sau
sancțiuni.(unele stimulente s-au acordat cu ajutorul financiar al părinților ex. A fost lăsată
în excursie). (Anexa 1)
C. Regulile clasei au fost reformulate mult mai scurte și mai clare. (Anexa 2)
D. Temele pentru acasă au fost date diferențiat. La început temele au fost
realizate la școală (după ore), apoi treptat a fost lăsată singură.
E. Pentru fiecare ”reușită” s-au acordat diferite stimulente: ”Pauză
supliminentară” – dacă a realizat singură o sarcină; ”Jocuri în clasă” – este lăsată să
conducă diferite jocuri; ”Creionul special” – atunci când la sfârșitul unei săptămâni a avut
punctaj maxim la fișa de evaluare a comportamentului.
F. Un contract semnat de către elev în prezența unui părinte. (Anexa 3)
3.4. Rezultate
În urma celor aplicate PM și-a schimbat comportamentul și atitudinea față de
învățare:
- Ascultă pe colegi și pe învățător când vorbesc fără a-i întrerupe;
- Nu mai uită să-și ia pastilele;
- Nu se mai plimbă prin clasă când nu trebuie;
- În pauză comunică cu colegii pe diferite teme (jocuri, emisiuni,cântece);
- În ora de educație fizică încearcă să realizeze sarcinile doamnei profesoare;
- Temele sunt realizate mai mult singură;
- Chiar dacă nu realizează toate sarcinile de lucru nu mai deranjează întreaga clasă;
- Îi face plăcere să realizeze sarcinile în activitățile pe grupe.
III. Concluzii
Problemele de concentrare și menținere a atenției determinate de ADHD impun o
atenție constantă din partea unui cadru didactic asupra elevilor cu această deficiență. Este
important să existe un contact vizual cât mai puternic pe parcursul unei ore, în special în
cazurile în care sunt elemente mai dificile. Sarcinile didactice trebuie să fie cât mai clar și
concis formulate (litere mai mari, pagini mai puțin încărcate), eventual împărțite în sub-
sarcini.
Fiind vorba de managementul unor comportamente negative, în cazul copiilor cu
ADHD se recomandă în primul rând empatia și înțelegerea, nu etichetarea/blamarea
autorului acestora. Pe cât posibil aceste comportamente trebuie ignorate sau pre-
întâmpinate în timp ce progresele trebuie subliniate constant, recompensate activ. Sunt
total nerecomandate pedepsele severe (vor genera reacții mai ostile) și mai ales pedepsele
aplicate întregii clase (vor atrage resentimentul colegilor și vor distruge inițiativele
spontane de sprijin din partea acestora). Cadrul didactic trebuie să fie consecvent dar și
flexibil, aplicând regulamentele, atunci când e cazul, nu numai în litera ci și în spiritul
legii.
Biblografie
Barcan, E., Bulibașa, A., (coordonatori), 2005, Copilul cu devieri de la comportament,
Editura Grafit, Bacău
Iucu, R., 2006, Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi
Popenici,Ș., Fartușnic, C., Târnoveanu, N., 2008, Managementul clasei pentru elevii cu
ADHD, Editura Didactica Publishing House, București
Popescu-Neveanu, P., 1978, Dicționar de psihologie, Editura Albatros, București
ANEXA 1
Fișă de evaluare a comportamentului în clasă
Numele și prenumele elevului:............................................................
Data (săptămâna):................................................................................
Comportament Puncte Luni Marți Miercuri Joi Vineri Total
Nu stă pe scaun în timpul
orei
Deranjează colegii
Vorbește neîntrebat(ă)
Nerespectarea regulilor
clasei ( clasa are 10
reguli)
Violența fizică
Limbaj nepotrivit
Neparticipare la activități
Ignorarea sarcinilor din
clasă
Total
ANEXA 2
REGULAMENTUL CLASEI
1. VORBIM PE RÂND
2. NE ASCULTĂM
3. RESPECTĂM PĂREREA FIECĂRUI COLEG
4. LUCRĂM ÎN LINIȘTE ÎN CLASĂ
5. VORBIM FRUMOS UNII CU ALȚII
6. ÎNVĂȚĂM CÂT PUTEM DE BINE
7. PĂSTRĂM CURĂȚENIA ÎN SALA DE CLASĂ ȘI ÎN ȘCOALĂ
8. AVEM GRIJĂ DE OBIECTELE DIN JURUL NOSTRU
9. RESPECTĂM TOATE CADRELE DIDACTICE DIN ȘCOALĂ
10. ZÂMBIM ȘI SUNTEM VESELI
ANEXA 3
CONTRACT
Subsemnatul(a).......................................................mă angajez să îndeplinesc
următoarele lucruri în timpul activităților școlare:
- Să stau pe scaun în timpul orelor;
- Să nu deranjez colegii de clasă;
- Să nu vorbesc neîntrebat(ă);
- Să respect regulile clasei;
- Să nu fiu violent(ă) cu colegii;
- Să vorbesc frumos cu colegii;
- Să particip la toate activitățile clasei mele;
- Să nu ignor sarcinile din clasă și de acasă
- Să merg la ședințele de consiliere;
- Să-mi iau medicamentel în fiecare zi;
- Să respect programul zilnic.
Îndeplinind partea mea de contract voi avea ca urmare acordarea unui premiu din
partea Dnei/Dlui (numele cadrului didactic).
Acest contract este valabil între dat de ...........................și data
de ...............................
Semnat,
Cadrul didactic, Elev, Părinte,
Institutor, Monica Jbanca