Post on 28-Jan-2016
description
transcript
10.04.-12.04.2010
Cod-F-PC-4
REVISTA PRESEI
10-12 aprilie 2010
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
1
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ
“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro
10.04.-12.04.2010
CUPRINS
PRESA CENTRALĂ...................................................................................................4
Războiul apei de Izvorul tămăduirii la Copşa Mică......................................................4
Sibiu: Peste 7000 de locuitori din Copşa Mică stau fără apă pentru că primăria şi
Sometra se ceartă...........................................................................................................6
Ziua naţională a curăţeniei: Se cartează gropile de gunoi.............................................7
Încă un pas spre România curată...................................................................................9
Începe identificarea gunoaielor din judeţul Cluj!..........................................................9
Piteşti: Poluare „controlată“, cu acceptul statului........................................................10
Construcţiile ilegale de pe plaje au început să fie dărâmate........................................11
Construcţiile ilegale de pe plaje - demolate.................................................................12
N-avem turisti, dar avem tone de gunoi.......................................................................12
Douăzeci de metri cubi de gunoi după sărbători.........................................................12
Constanta: Gardurile de stuf de pe plajă vor fi ridicate în luna mai............................13
Teme de mediu.............................................................................................................14
Strategia impotriva inundatiilor s-a dus pe apa Sambetei...........................................14
PRESA LOCALĂ.......................................................................................................18
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ...............................................18
Disperare şi neputinţă. Criza apei devine dramatică la Copşa Mică...........................18
6000 de oameni din Copşa Mică au rămas de miercuri fără apă.................................22
Oraşul Copşa Mică, din judeţul Sibiu, este fără apă de mai bine de 24 de ore, din
cauza neînţelegerilor dintre societatea de furnizare şi Apele Române......................23
Furnizarea apei la Copşa Mică a fost reluată, în această după-amiază........................23
Neglijenţă. Oraşul Copşa Mică a rămas fără apă, din cauza ignoranţei conducerii
combinatului Sometra SA............................................................................................24
Copşa Mică – un oraş la cheremul Sometrei...............................................................25
Disperare şi neputinţă. Criza apei devine dramatică la Copşa Mică...........................27
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
2
10.04.-12.04.2010
Primăria Copşa Mică forţează Sometra în instanţă să dea drumul la apă în oraş........27
Dar vina administraţiei unde e?...................................................................................27
Teme de mediu.............................................................................................................28
Modificarea legii apelor scoate România din infringement........................................28
Deva şi alte şase localităţi au rămas fără apă potabilă la robinete...............................29
A început reabilitarea reţelei de apă din Mediaş, proiect de 16 mil. euro...................29
Start oficial la reabilitarea reţelor de apă la Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni...............29
Dafora a început lucrările de reabilitare a reţelelor de apă din Mediaş.......................30
Proiect educaţional ecologic la Miheşu de Câmpie.....................................................31
Lacul Pădurice s-a înecat! Sub jeg!.............................................................................33
Locuitorii din Haţeg trăiesc lângă o bombă ecologică................................................34
„Îi voi chema în Parlament”........................................................................................35
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA....................................37
Drumul judetean 108 E in pericol de surpare din cauza raului Somes........................37
Fonduri pentru consolidarea DJ 108 E........................................................................37
Pentru protectia drumului dintre Ulmeni si Chelinta este nevoie de 3,5 milioane lei. 38
PERICOL: Drumul spre Chelinta se prabuseste..........................................................39
Pericol de surpare pe drumul spre Chelinta.................................................................39
O gospodărie din Reteag inundată în urma ploilor......................................................40
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.......................................................41
Apele Române au iniţiat un program de igienizare şi salubrizare a cursurilor de apă 41
Alte ştiri.......................................................................................................................42
S-a deschis sezonul de rafting pe Jiu...........................................................................42
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET..................................................42
Salubrizarea judeţului, pe ultima sută de metri...........................................................42
Teme politice................................................................................................................43
Incompetenta sau rea vointa. Sute de milioane de euro blocate de politrucii de la PDL
.....................................................................................................................................43
Teme de mediu.............................................................................................................46
Expoziţie de fotografie pe holurile ACET..................................................................46
Este momentul pentru un parteneriat VERDE.............................................................47
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................48
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
3
10.04.-12.04.2010
Teme de mediu.............................................................................................................48
Garda de Mediu verifica Salubrizarea pe cursurile de apa si caile de comunicatie.....48
PRESA CENTRALĂ
Războiul apei de Izvorul tămăduirii la Copşa MicăOraşul Copşa Mică, intrat în istorie drept cel mai poluat oraş al Europei, este de două zile
singurul oraş din România în care apa de la robinete a fost sistată total. Decizia luată de
proprietarul grec al SC SOMETRA SA Copşa Mică a luat prin suprindere autorităţile
locale, judeţene şi regionale care se întrec în corespondenţe urgente şi foarte urgente, în
timp ce localnicii fac cozi la cişmele şi cisternele care aduc apă de la Mediaş. Prefectura
Sibiu a găsit de cuviinţă că situaţia este atât de gravă încât abia luni a convocat o şedinţă
de urgenţă abia pentru data de 12 aprilie, adică luni.
Construită ca suport de dezvoltare a oraşului, SC Sometra SA Copşa Mică se află în
situaţia privilegiată de a cuprinde pe lângă toată forţa economică a zonei şi centrala de
apă care asigură atât fluxul de producţie, cât şi necesarul de apă potabilă pentru locuitorii
oraşului. Primarul oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, declară că patronatul grec de
la Sometra SA foloseşte de mai multă vreme apa în scopul de a şantaja fie autorităţile
locale, cât şi cele judeţele. "Am fost puşi de mai multe ori în situaţia de a nu avea apă la
robinete în tot oraşul pentru că Sometra poate abuza de faptul că centrala este la ei în
curte şi mai mult le aparţine. Suntem legaţi de mâni în această situaţie", spune primarul
care astăzi a formulat o ordonaţă preşedinţială la Judecătoria Mediaş pentru a soma SC
Sometra SA să reia alimentarea cu apă a oraşului.
GRECII TAIE APA LA ROMÂNI
În condiţiile în care oraşul Copşa Mică are peste 6.000 de locuitori, mulţi dintre ei
măcinaţi de saturnism şi efectele poluării cu cadmiu, zing şi plumb, problema apei
potabile curente nu pare să fie o urgenţă pentru autorităţile judeţene. Potrivit unei adrese
emise de Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă
Mureş, la data de 2 aprilie a.c. Prefectura Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Copşa
Mică şi SC Sometra SA au fost notificate că începând cu data de 7 aprilie administraţia
apelor va reduce cu 50% debitul de apă în condiţiile în care, beneficiarul, SC Sometra
SA, nu se prezintă pentru negocierea noului tarif pentru anul 2010.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
4
10.04.-12.04.2010
Purtătorul de cuvând al Administraţie Bazinale de Apă Mureş, Călin Fokt, a declarat azi
că de mai bine de trei luni sunt lansate apeluri către SC Sometra SA şi către autorităţile
judeţului Sibiu fără ca acestea să răspundă la documente. "Noi am avertizat că vom
reduce cu 50 debitul de apă la beneficiar, însă nu am avut cum să ştim că societatea
Sometra va sista complet furnizarea apei către populaţie." Chiar şi aşa, în condiţiile în
care în termen de şapte zile de la ultima somaţie lansată nu se va proceda la negocierea
noului contract, Administraţia Bazinală de Apă Mureş a anunţat că va sista total
furnizarea de apă şi a avertizat autorităţile să găsească surse alternative de apă. Termenul
de şapte zile expiră astăzi, 14 aprilie 2010.
AUTORITĂŢI FĂRĂ GRABĂ
În faţa acestei situaţii, Prefectura Judeţului Sibiu a considerat că nu sunt motive de
îngrijorare. Printr-o adresă lansată astăzi, prefectul judeţului, Constantin Trihenea, propus
recent secretar de stat la Ministerul Economiei, a chemat Primăria Copşa Mică, SC
Sometra SA şi Administraţia Bazinală de Apă Mureş la discuţii abia la data de 12 aprilie.
Cu alte cuvinte, oraşul poate rămâne încă trei zile fără apă.
"Având în vedere posibila apariţie a unei situaţii de urgenţă datorate nealimentării cu apă
a oraşului Copşa Mică, prefectul judeţului, în calitate de preşedinte al Comitetului
judeţean pentru Situaţii de urgenţă, propune ca obiectivul întâlnirii să fie identificarea
măsurilor necesare pentru alimentarea cu apă a populaţiei...", se arată în mesajul
prefectului Trihenea.
Singurii care s-au deplasat la Copşa Mică pentru a cerceta situaţia au fost reprezentanţii
SDP Sibiu, care au aplicat o amendă de 2.000 de lei reprezentanţilor SC Sometra SA
pentru că au întrerupt furnizarea apei fără anunţ prealabil.
REPREZENTANŢII SOMETRA SE ASCUND
Solicitaţi să exprime un punct de vedere cu privire la evenimente, reprezentanţii SC
Sometra SA Copşa Mică au refuzat să comenteze situaţia, argumentând că Dimitrios
Samaras, reprezentantul Holdingului Mytilineos, va face o declaraţie publică. Nu se ştie
când, nu se ştie unde.
Într-un mesaj oficial emis la data de 8 aprilie către autorităţile judeţene, SC Sometra SA
pasează responsabilitatea sistării apei către Administraţie Bazinale de Apă Mureş care "a
acţionat în sensul închiderii porţilor barajului la un nivel care nu permite captarea apei
brute din râul Târnava Mare şi în consecinţă provoacă imposibilitatea alimentării cu apă
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
5
10.04.-12.04.2010
în scop menajer a oraşului Copşa Mică şi împrejurimi". În comunicatul semnat de
directorul general Samaras şi directorul administrativ, Elena Cioban, se menţionează că
furnizarea apei către populaţie va fi reluată abia când cei de la Mureş vor "corecta situaţia
alimentării cu apă brută".
În condiţiile în care Administraţia Bazinală de Apă Mureş nu are contract încheiat cu SC
Sometra SA Copşa Mică, este uşor de înţeles că fără o intervenţie de urgenţă a
administraţiei localnicii vor fi nevoiţi să stea la coadă pentru apă./ Jurnalul naţional, 10
aprilie
Sibiu: Peste 7000 de locuitori din Copşa Mică stau fără apă pentru că primăria şi Sometra se ceartăCopşa Mică: Primaria aruncă vina pe conducerea Sometra
În vreme ce primăria Copşa-Mică spune că SC SOMETRA SA nu se prezintă la
negocieri, reprezentanţii SOMETRA spun că Direcţia Apelor Târgu Mureş a închis
bazinele.
SC Sometra SA a fost somată în data de doi aprilie de către Agenţia Naţională a Apelor
Române –Administaţia Bazinală Mureş specificând că, începând cu data de 7 aprilie
2010 în cazul în care SC SOMETRA SA nu se prezintă la negocieri pentru încheierea
contractului de prestări servicii a barajului de la Copşa Mică, Apele Române vor reduce
cu 50% volumul de apă din captare, urmând ca după încă 7 zile să mai reducă cu încă
50% volumul acesteia. În 7 aprilie Primăria Copşa Mică trimite un fax către SC
SOMETRA SA în care îi propune două variante: fie SC SOMETRA SA merge la
negocieri cu Administraţia Bazinală Mureş pentru a negocia, arătându-şi toată
disponibilitatea de a fi alături de ei, fie cedează staţia de apă oraşului, urmând ca Primăria
Copşa Mică să negocieze cu Administraţia Bazinală Mureş, să încheie contractul de
furnizare apa, respectiv să ne prelucrăm singuri apa brută.
Scade debitul
Pentru că nu se ia nicio decizie, la ora 10.00 Administraţia Bazinală Mureş pune în
aplicare prevederile somaţiei şi reduce debitul de apă cu 50%. O oră mai târziu SC
SOMETRA SA opreşte furnizarea apei. Primăria oraşului Copşa Mică transmite un fax în
atenţia directoarei uzinei, prin care solicită motivaţia sistării furnizării apei către locuitori.
Neavând niciun răspuns, înştiinţează populaţia asupra panei de apă.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
6
10.04.-12.04.2010
Şedinţă extraordinară
A doua zi, Consiliul Local al oraşului se întruneşte în şedinţă extraordinară cu convocare
de îndată pentru a dezbate incidentul început în 7 aprilie. Astfel trimite o scrisoare
Holdingului Mitilineos, proprietarul SC SOMETRA SA, în care cere o explicaţie şi
totodată demiterea directoarei Cioban Elena pentru “atitudinea avută faţă de comunitate”.
Consiliul Local înştiinţează Instituţia Prefectului-Judeţul Sibiu şi începe distribuirea apei
către populaţie prin Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi cu ajutorul a două
cisterne. În replică SC SOMETRA SA transmite către Primăria oraşului Copşa Mică un
fax în care anunţă faptul că această criză de apă este cauzată de scăderea debitului de apă
al barajului şi nu societăţii SOMETRA. În plus, SC SOMETRA SA refuză să se
deplaseze la Primărie, pe motiv că soluţionarea problemei este de datoria Administraţiei
Bazinale Mureş.
Apel la Justiţie
În criză şi neavând niciun răspuns nici de la Holdingul Mitilineos, nici de la Apele
Române, Primăria oraşului a intentat acţiunea de obţinere a ordonanţă preşedinţială prin
care speră ca în 24 ore Judecătoria să forţeze SC SOMETRA SA şi Administraţia
Bazinală Mureş să reia furnizarea apei. Direcţia de Sănătate Publică Sibiu realizează o
anchetă asupra incidentului şi amendează SC SOMETRA SA pentru sistarea apei fără
anunţ în prealabil. Astăzi, prefectul Sibiului, Constantin Trihenea îl convoacă de urgenţă
pe primarul oraşului la Prefectură, pentru a discuta incidentul început în 7 aprilie 2010.
Caluze contractuale
Într-un comuinicat de presă remis astrăzi, SC SOMETRA SA a anunţat că “motivele care
au dus la situaţia creată în Copşa Mică sunt complexe şi de mult timp cunoscute
administraţiei locale, cât şi Instituţiei Prefectului. Acestea ţin, în principal, de nişte clause
contractuale impuse de Direcţia Apelor Tg. Mureş”. În plus, conducerea companiei mai
spune că se arată îngrijorată de „atitudinea total neprofesionistă a primăriei Copşa Mică”
precum şi de datoria de 1.000.000 lei pe care primăria o are către SOMETRA tocmai
pentru furnizarea apei în oraş./ Adevarul de Seară, 9 aprilie
Ziua naţională a curăţeniei: Se cartează gropile de gunoiPregătirea Zilei Naţionale a Curăţeniei - 25 septembrie - a intrat într-una dintre cele mai
importante faze: identificarea şi cartarea gropilor de gunoi formate artificial pe întregul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
7
10.04.-12.04.2010
teritoriu al ţării. Aceste gropi, care împânzesc toată ţara, vor fi ecologizate la sfârşitul lui
septembrie în cel mai mare eveniment ecologist desfăşurat până acum în România,
denumit "Let's Do It, Romania!".
În această lună, echipa "Let's Do It Romania!" a început cartarea, una dintre cele mai
importante etape ale proiectului, care îşi propune să cureţe întreaga ţară de gunoaiele din
arealele naturale într-o singură zi, la data de 25 septembrie 2010. "Fiecare român înscris
pentru cartare reprezintă încă un pas făcut împreună pe drumul spre îndeplinirea
obiectivului comun - România curată. Ajută-ne să punem la cale cea mai mare acţiune de
voluntariat din România! Putem stabili un nou record, pentru că România este cea mai
mare ţară din Europa care organizează acest proiect!", a declarat Liana Buzea, iniţiatoarea
proiectului.
PRIMELE REZULTATE
Primul judeţ ales pentru cartarea gropilor artificiale de gunoi este Cluj, regiunea cu cel
mai mare număr de voluntari înscrişi (185) prin intermediul formularului de pe site-ul
www.letsdoitromania.ro .
Acţiunea a avut loc în acest week-end, evenimentul de cartare din Cluj fiind structurat pe
durata a două zile. Astfel, în prima zi (sâmbătă) a fost organizată conferinţa de presă, la
care au participat reprezentanţi ai Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului NV 6, cât
şi reprezentanţi ai Prefecturii Cluj-Napoca, Primăriei Cluj-Napoca, Consiliului Judeţean
Cluj şi Administraţiei Naţionale "Apele Române". În aceeaşi zi au fost realizate
instructaje, iar voluntarii au fost împărţiţi pe echipe. Cea de-a doua zi a fost dedicată
cartării propriu-zise, la final fiind trase concluziile pe baza experienţei voluntarilor de pe
teren.
"IMPLICĂ-TE!"
Echipa "Let's Do It, Romania!" cere sprijinul tuturor românilor pentru continuarea etapei
de cartare, etapă care va rezolva multe dintre necunoscutele proiectului. Toţi cei care
dispun de GPS, maşină, timp liber, energie şi, mai ales, doresc să vadă România curată
sunt încurajaţi să se înscrie pe site la secţiunea "Implică-te!". "Let's Do It, Romania!" este
cel mai mare proiect de implicare socială din România, care îşi propune să cureţe
deşeurile din toată ţara, din arealele naturalea într-o singură zi: 25 septembrie. / Jurnalul
naţional, 12 aprilie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
8
10.04.-12.04.2010
Încă un pas spre România curatăEchipa “Let`s Do It Romania!” va începe cartarea (realizarea hărţii gunoaielor), una
dintre cele mai importante etape ale proiectului, care îşi propune sa cureţe întreaga ţară de
gunoaiele din arealele naturale într-o singură zi, pe data de 25 septembrie 2010.
Fiecare român înscris pentru cartare reprezintă încă un pas făcut împreună pe drumul spre
îndeplinirea obiectivului comun - România curată, spun organizatorii, subliniind că prin
curăţarea ţării se va stabili un nou record. România este cea mai mare ţară din Europa
care organizează acest proiect.
Primul judeţ ales pentru această activitate este Cluj, fiind judeţul cu cel mai mare număr
de voluntari înscrişi (185) prin intermediul formularului de pe site-ul letsdoitromania.ro .
Acţiunea va avea loc în weekend-ul 10 – 11 aprilie, iar evenimentul de cartare din Cluj va
fi structurat pe două zile.
Astfel, mâine va fi organizată conferinţa de presă, la care vor participa reprezentanţi ai
Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului NV 6, cât şi reprezentanţi ai Prefecturii
Cluj Napoca, Primăriei Cluj Napoca, Consiliului Judeţean Cluj şi Administraţiei
Naţionale “Apele Române”. În aceeaşi zi vor fi realizate instructaje, iar voluntarii vor fi
împărţiţi pe echipe. Cea de-a doua zi va fi dedicată cartării propriu-zise, pentru ca, la
final, să fie trase concluziile, pe baza experienţei voluntarilor de pe teren.
Echipa "Let`s Do It, Romania!" cere sprijinul tuturor românilor pentru etapa de cartare,
etapă care va rezolva multe dintre necunoscutele proiectului. Toţi cei care dispun de GPS,
maşină, timp liber, energie şi, mai ales, doresc să vadă România curată, sunt încurajaţi să
se înscrie pe site la sectiunea “Implică-te!”
“Let`s Do It, Romania” este cel mai mare proiect de implicare socială din România care
îşi propune să cureţe deşeurile din toată ţara, din arealele naturale, într-o singură zi: 25
septembrie.
Modelul a plecat din Estonia, care a făcut curăţenie generală în martie, 2008./
Evenimentul Zilei, 10 aprilie
Începe identificarea gunoaielor din judeţul Cluj!Echipa „Let`s Do It Romania!” va începe în acest weekend cartarea, una dintre cele mai
importante etape ale proiectului care îşi propune sa cureţe întreaga ţară de gunoaiele din
arealele naturale într-o singură zi, pe data de 25 septembrie 2010.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
9
10.04.-12.04.2010
Primul judeţ ales pentru această activitate este Cluj, fiind judeţul cu cel mai mare număr
de voluntari înscrişi (185) prin intermediul formularului de pe site-ul oficial al campaniei.
Acţiunea va avea loc în weekend-ul 10 – 11 aprilie, iar evenimentul de cartare din Cluj va
fi structurat pe 2 zile. Astfel, sâmbătă va fi organizată conferinţa de presă, la care vor
participa reprezentanţi ai Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului NV 6, cât şi
reprezentanţi ai Prefecturii Cluj Napoca, Primăriei Cluj Napoca, Consiliului Judeţean
Cluj şi Administraţiei Naţionale “Apele Române”.
În aceeaşi zi vor fi realizate instructaje, iar voluntarii vor fi împărţiţi pe echipe. Cea de-a
doua zi va fi dedicată cartării propriu-zise, pentru ca, la final, să fie trase concluziile, pe
baza experienţei voluntarilor de pe teren.
Cartarea presupune determinarea mormanelor de deşeuri din arealele naturale cu ajutorul
GPS-ului, informaţiile fiind ulterior încărcate într-un soft special, rezultatul final al
acestei acţiuni fiind o hartă a deşeurilor din România. Pe baza acestei hărţi va fi solicitat
sprijinul concret al autorităţilor, companiilor private şi al publicului implicate în proiect.
„Let`s Do It, Romania” este cel mai mare proiect de implicare socială din România care
îşi propune să cureţe deşeurile din toată ţara, din arealele naturale, într-o singură zi./
Adevarul, 10 aprilie
Piteşti: Poluare „controlată“, cu acceptul statuluiLucrările de modernizare a staţiei de epurare Piteşti sunt de vină pentru deversările urât
mirositoare din vadul vechi al Argeşului.Pe vadul vechi al râului, acolo unde sunt
deversate apele epurate de la Staţia Piteşti, se scurg şi ape care nu se încadrează în toate
standardele cerute de mediu. Un piteştean care merge frecvent la pescuit în zonă, a venit
şi a reclamat problema.
Omul susţine că au dispărut peştii din acea zonă, din cauza deversărilor de ape reziduale
pe Argeş şi că, în unele dimineţi, aerul este irespirabil din cauza mirosului înţepător.
Daniel Bădicuţ a fost angajat la Petrochimie, cum se numea Arpechimul în urmă cu mai
mulţi ani, ca pompier. Acum este pensionar şi de ani de zile merge la pescuit pe Argeş.
În ultima vreme spune că au murit peştii din cauza unor deversări de ape reziduale fix în
zona unde pescuieşte el frecvent. „Se deversează noaptea cel mai adesea, când plouă, şi
aici, în zona aceasta, se formează ca o suspensie vâscoasă deasupra apei“, explică
pescarul.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
10
10.04.-12.04.2010
Omul spune că nu este atât de deranjat de PET-urile de pe marginea râului, cât îl supără
faptul că nu se mai prinde peşte în zonă din cauza poluării. „Oamenii nu vorbesc că le e
frică, alţi pescari adică, dar nu se mai poate aşa“, adaugă Daniel Bădicuţ.
„Peştii nu mor din cauza staţiei“
Directorul Apă Canal 2000 SA Piteşti, societate de care deţine staţia de epurare spune
însă că, dacă au murit peşti pe râu, acest lucru nu se poate să se fi petrecut din cauza
apelor deversate de la staţia de epurare.
„Nu se poate să fie aşa! Noi dăm zilnic rapoarte la mediu, mereu se fac analize la apă de
aici. Dacă uneori există un miros puternic, el vine, de fapt, de la materia biologică
decantată în cadrul staţiei“, spune Gelu Mujea, director Apă Canal 2000 SA.
Staţia de Epurare din Piteşti se află în plin proces de modernizare, în unui proiect ISPA,
valoarea acestor lucrări fiind de 28 de milioane de euro. Practic, se schimbă toate
conductele şi echipamentele din staţie, iar cât timp durează lucrările nu există mereu
posibilitatea de a curăţa apa reziduală aşa cum ar trebui.
„Noi vom avea trei lini de epurare, dar din cauza lucrărilor în desfăşurare, uneori
lucrează doar o linie şi aceea veche din anii ’70. Uneori apa evacuată nu este atât de
curată cât ar trebui, dar nici nu putem spune că din cauza ei mor peştii de pe râu, pentru
că nu e deloc adevărat“, spune apăsat inginerul Bălan, cel care se ocupă de lucrările de la
staţia de epurare.
Chiar dacă „uneori“ apa nu este pe atât de curată pe cât ar trebui, cei de la Direcţia
Apelor Argeş-Vedea şi de la Garda de Mediu susţin că nu există probleme.
„Aici va fi cea mai modernă staţie de epurare din ţară. Normal că nu poţi opri
funcţionarea staţiei până termini modernizarea şi uneori apele reziduale evacuate nu sunt
atât de curate pe cât ar trebui, dar nici nu le putem numi poluatoare“, spune, ca o
explicaţie, Constantin Ene, şeful Gărzii de Mediu Argeş. / Adevarul, 9 aprilie
Construcţiile ilegale de pe plaje au început să fie dărâmateESTIVAL
Mai multe construcţii amplasate ilegal pe plajă au început să fie dezafectate chiar de către
proprietari, după notificările emise de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral
(ABADL). În urma controalelor desfăşurate în ultimele zile, ABADL a identificat 21 de
construcţii care şi-au extins suprafaţa construită pe plajă. Cele mai multe din acestea sunt
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
11
10.04.-12.04.2010
situate în staţiunea Mamaia - 17. În Costineşti sunt două astfel de construcţii, iar în 2 Mai
şi Vama Veche câte una. "Şapte din proprietarii acestor construcţii au decis până acum să
înceapă dezafectarea teraselor amplasate în mod abuziv, şase dintre aceştia finalizând
operaţiunea", a declarat Cătălin Anton, responsabilul de comunicare al instituţiei.
Conform legislaţiei în vigoare, ABADL i-a notificat pe proprietarii acestor construcţii să
dezafecteze partea de construcţie care ocupă suprafaţa de plajă. / Gandul , 9 aprilie
Construcţiile ilegale de pe plaje - demolateConstrucţiile ilegale de pe plaje au început să dispară, în unele situaţii chiar proprietarii
acestora luånd decizia de a le demola. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral
(ABADL) a transmis notificări tuturor proprietarilor acestor construcţii să dezafecteze
spaţiul care ocupă suprafaţa de plajă. Pånă în prezent, ABADL a identificat 21 de
construcţii care şi-au extins suprafaţa construită pe plajă, cele mai multe fiind în staţiunea
Mamaia - 17./ Curentul, 9 aprilie
N-avem turisti, dar avem tone de gunoi.N-avem turisti, dar avem tone de gunoi. Desi cifrele oficiale aratau ca pe litoralul
romanesc s-au aflat aproximativ 500 de turisti cu ocazia Pastelui, nu mai putin de 15 tone
de gunoi a fostcolectat de pe plaje.
Actiunea face parte din dintr-un program de pregatire a plajelordemarat inca din luna
februarie.
Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral (ABADL) va realiza lucrari de
demontare a gardurilor de stuf cu rol de protectie impotriva eroziunii eoliene, precum si
lucrari de precum şi lucrări de afânare a stratului de nisip şi de ecologizare, prin folosirea
unor utilaje specializate/ Libertatea, 9 aprilie
Douăzeci de metri cubi de gunoi după sărbători Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a trecut la igienizarea plajelor după ce
turiştii prezenţi pe litoral au lăsat în urma lor 20 de metri cubi de deşeuri.
Turiştii şi constănţenii prezenţi pe plaje în perioada sărbătorilor de Paşte au lăsat în urma
lor 20 de metri cubi de deşeuri.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
12
10.04.-12.04.2010
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a depus eforturi de pregătire a plajelor
litorale pentru minivacanţa de Paşte, efectuând lucrări de igienizare a tuturor plajelor, dar
şi de colectare a nisipului de pe promenadă, rezultat în urma furtunilor din sezonul rece.
Pe toată perioada minivacanţei de Paşte, Administraţia Apelor Dobrogea Litoral a
asigurat în permanenţă forţe umane şi utilaje, pentru a interveni în caz de urgenţă.
Lucrările pentru pregătirea plajelor au demarat încă din luna februarie.
Au fost efectuate lucrări de igienizare; lucrări de transport a deşeurilor rezultate (la
punctele de colectare sau la containere); lucrări de degajare a depozitelor de nisip din
dreptul gardurilor de protecţie şi nivelarea acestora cu încărcătoare de mare capacitate;
lucrări de nivelare a suprafeţelor de plajă; lucrări de încărcare şi transferul cu mijloace de
transport a depozitelor de nisip din zonele de acumulări în zonele deficitare din punct de
vedere a stratului de nisip.
Până la data de 1 mai, când este deschiderea oficială a sezonului estival, angajaţii
Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral vor realiza lucrări de demontare a
gardurilor de stuf cu rol de protecţie împotriva eroziunii eoliene precum şi lucrări de
afânare a stratului de nisip şi de ecologizare, prin folosirea unor utilaje specializate.
În urma monitorizării fenomenelor naturale de-a lungul anilor, s-a constatat că în
perioada 15 aprilie – 10 mai, pe plajele litorale au loc furtuni, motiv pentru care acţiunea
de ridicare a tuturor gardurilor de protecţie va fi finalizată în luna mai.
Aceste garduri au rolul de a menţine nisipul pe suprafaţa plajei şi de a diminua eroziunea
costieră.
Totodată se vor continua acţiunile de conştientizare a cetăţenilor care vizitează litoralul
românesc privind păstrarea curăţeniei pe plaje.
La fel ca în anii precedenţi, instituţia va amplasa începând din luna iulie panouri
informative şi educative pentru turiştii de pe litoral./ Radio Romania Actualitati, 9
aprilie
Constanta: Gardurile de stuf de pe plajă vor fi ridicate în luna maiPentru vacanța de 1 mai, gardurile vor fi ridicate doar în zonele populate.În urma
monitorizării fenomenelor naturale, s-a constatat că în perioada 15 aprilie – 10 maii pe
litoral au loc furtuni, motiv pentru care acțiunea de ridicare a tuturor gardurilor de
protecție va fi finalizată în luna mai.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
13
10.04.-12.04.2010
Aceste garduri au rolul de a menține nisipul pe suprafața plajei și de a diminua eroziunea
costieră. Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral anunță că o parte din aceste
garduri vor fi demontate pentru vacanța de 1 mai, însă numai în zonele în care traficul
este intens, în perimetrul hotelurilor deschise.
Acțiunile pentru pregătirea plajelor au demarat încă din luna februarie și au fost efectuate
lucrări de igienizare, de curățare a deșeurilor, nivelare a suprafețelor de plajă.
„Administrația Dobrogea Litoral va continua acțiunile de conștientizare a turiștilor
privind păstrarea curățeniei pe plaje. La fel ca în anii precedenți, începând cu luna iulie
se vor va amplasa panouri informative și educative pentru cei aflați pe litoral“, declară
Cătălin Anton, responsabil comunicare al Adiminstrației Dobrogea Litoral./ Adevarul de
Seară, 9 aprilie
Teme de mediu
Strategia impotriva inundatiilor s-a dus pe apa Sambetei Ploile ce au reinceput marti in aproape toata tara dau deja fiori in zonele satesti, de regula
cele mai afectate de inundatii. Anul trecut, Ministerul Mediului a elaborat Strategia
Nationala de gestionare pe termen mediu si lung a riscurilor de inundatii, proiect ce este
supus dezbaterii publice si care urmeaza sa fie aprobat prin HG anul acesta. O solutie
doar pe hartie. Din lipsa banilor, abia se pot carpi lucrarile de amenajare incepute anii
trecuti, daramite sa fie incepute unele noi. Cat priveste proiecte cu fonduri europene,
raspunsul este urmatorul: nici unul.
In fiecare primavara, cel putin din 2005 incoace, romanii devin brusc prea bogati in apa.
Imaginile de la inundatiile catastrofale din ultimii ani au facut inconjurul lumii: o tara
europeana cu infrastructura africana, aflata, an de an, la cheremul naturii.
Motivele se cunosc: despaduriri masive (a se citi cel mai adesea furturi), lucrari de
amenajari hidrologice facute de mantuiala sau deloc, albii majore ale raurilor ocupate cu
constructii neautorizate etc. Potrivit autoritatilor, cele mai vulnerabile zone cu privire la
producerea de inundatii sunt cele ale bazinelor Crisurilor, Somesului, Muresului, Olt,
Timis, Arges, Prut, Buzau, Siret, Trotus. Efectele inundatiilor din 2005 au fost
catastrofale: s-au inregistrat 76 de victime, majoritatea judetelor tarii au fost afectate
(peste 1700 de localitati), au fost distruse peste 93.000 de gospodarii si peste 1000 de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
14
10.04.-12.04.2010
obiective economice si sociale. Peste 600.000 ha de teren agricol au fost grav afectate, in
timp ce mii de kilometri de drumuri judetene, comunale, forestiere au devenit
impracticabile.
Au fost distruse si peste 600 de lucrari hidrotehnice pentru protrectia impotriva
inundatiilor. In 2005, cele mai afectate judete au fost Vrancea, Buzau, Timis, Caras-
Severin, Bacau, Teleorman, Mehedinti, Olt, Galati, Botosani, Dolj, Suceava, Satu Mare.
Si in 2006 inundatiile au produs pierderi de vieti omenesti si importante pagube
materiale. In total, au decedat 17 persoane si au fost afectate 800 localitati. Pagubele sunt
estimate la aproximativ jumatate de miliard de euro. In ultimii 10 ani peste 283 de
persoane si-au pierdut viata in urma inundatiilor, fiind inregistrate si pagube materiale
majore (gospodarii si anexe afectate, terenuri arabile inundate, drumuri, poduri si podete)
a caror valoare se ridica la 3,5 miliarde Euro (din care 2 miliarde Euro numai in 2005).
Sfatul autoritatilor: "Sa invatati sa convietuiti cu raurile"
In acest context, Ministerul Mediului a elaborat Strategia Nationala de Management al
Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung care "defineste un cadru national pentru
punerea in aplicare a principiilor unui management eficient al riscului la inundatii pentru
perioada 2010-2035. Aceasta Strategie defineste, în mod clar, cadrul tehnic, institutional
si legal pentru reducerea consecintelor negative ale inundatiilor asupra activitatilor socio-
economice, asupra proprietatilor, asupra vietii si sanatatii oamenilor si asupra mediului
pentru urmatorii 25 ani".
Propunerea unei noi Strategii a aparut ca necesara deoarece dupa elaborarea strategiei din
anul 2005 privind gestionarea pe termen scurt a riscurilor la inundatii a fost adoptata
Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007
privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii. Solutiile sunt insa doar pe hartie,
lipsa banilor facand imposibila demararea unor lucrari de protectie impotriva inundatiilor
in 2009. Potrivit autoritatilor, banii abia ajung pentru continuarea lucrarilor incepute in
anii anteriori. Tot pe hartie, Strategia Nationala de protectie impotriva inundatiilor,
document extrem de stufos, abunda in solutii, sfaturi si moduri de abordare. Cum ar fi :
"Oamenii vor trebui sa invete sa convietuiasca cu raurile", dar " aceasta nu inseamna a
renunta la a construi, nici ca zonele urbane sau terenurile cultivate din vaile cursurilor de
apa sa revina la statutul de mlastini".
"Abordarea holistica" si "riscul zero costa infinit"
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
15
10.04.-12.04.2010
In cadrul principiilor de baza ale strategiei gasim urmatoarele moduri de abordare :
"Abordarea strategica", "Abordarea bazinala", "Abordarea holistica" a fenomenului de
inundatii.
Mai citam: "Deoarece “riscul zero costa infinit” nu exista protectie absoluta impotriva
inundatiilor; ca urmare se poate sigura doar un anumit grad de aparare impotriva
inundatiilor; problema care se pune este aceea a gradului de protectie posibil si al
costurilor pe care le implica realizarea acestui grad de protectie, respectiv cat de mare
poate fi riscul remanent ce poate fi acceptat de societate". Context in care "solidaritatea
umana este esentiala pentru a nu transfera problemele de gestionare a apelor dintr-o
regiune in alta”.
Strategiile corespunzatoare contin trei etape: retinerea, acumularea si evacuarea (trebuie
mai intai facut orice efort pentru a retine apa din precipitatii la locul in care au cazut,
acumularea locala a apei in exces si, numai dupa aceea, apa sa fie evacuata in cursul de
apa)".Una din "tintele cuantificabile ale strategiei" este : "reducerea graduala a
suprafetelor potential inundabile la viituri cu debite avand probabilitatea de depasire de
1%, de la 1.028 mil. ha (2006) reprezentand cca 5,8% din suprafata tarii pana la cca
400.000 ha in anul 2030". Alta : "reducerea numarului de persoane expuse riscului
potential de inundatii la viituri cu debite avand probabilitatea de depasire de 1% de la cca
930.00 locuitori (2006) la cca 350.000 locuitori, in anul 2030. Sau: "reducerea numarului
de pierderi de vieti omenesti provocate de inundatii de la o medie multianuala (intervalul
1969-2006) de 13 pierderi de vieti omenesti pe an la zero, in anul 2030. Dar si "
reducerea graduala a pagubelor potentiale provocate de inundatii locuintelor, de la o
medie multianuala de 86 locuinte distruse la 1.000 ha inundate (interval 1969-2006), la
cel mult 40 locuinte distruse la 1.000 ha inundate, pana in anul 2030".
Sase, vine apa!
In general, dupa cum se vede, oamenii au de asteptat. Un loc aparte in cadrul Strategiei il
ocupa "transmiterea si receptionarea de catre public a mesajelor de avertizare pentru
cazuri de inundatii". Mesajul de avertizare trebuie sa fie "atat informativ cat si persuasiv",
"adica sa nasca o anumita emotie sau sentimente", sa "fie clar si sa se evite jargonul".
Dintre "caile de diseminare a avertizarii la inundatii", mesajele radio ar avea "numeroase
dezavantaje", mai ales in zonele urbane, pentru ca "multi nu aud intregul mesaj si nu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
16
10.04.-12.04.2010
exista modalitatea de a afla cine a auzit mesajul, si cine nu, sau cine a auzit doar o parte
din mesaj".
Din aceste motive, conchide Strategia, "cel mai eficace sistem de avertizare este cel
specific, transmis personal, dar persoana trebuie sa fie capabila sa relateze mesajul si sa
fie credibila".
Nici un proiect cu fonduri europene nu a fost demarat
Programul Operational Sectorial (POS) Mediu reprezinta documentul de programare a
Fondurilor Structurale si de Coeziune care stabileste strategia de alocare a fondurilor
europene în vederea dezvoltarii sectorului de mediu în Romania, in perioada 2007-2013.
POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul Mediului, in calitate de Autoritate de
Management pentru acest program si în coordonarea Ministerului Economiei si
Finantelor, in calitatea sa de coordonator al procesului de pregatire a Romaniei pentru
accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013.
POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operationale din punct de
vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru
sectorul de mediu. Programul este finantat din doua fonduri - Fondul European de
Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ
4,5 miliarde euro, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 miliard
euro.Una din axele prioritare ale POS Mediu (Axa 5) o reprezinta "protectia impotriva
inundatiilor". Ei bine, pana acum nu a fost aprobat nici un proiect de asemenea natura.
Exista doar (patru) proiecte in pregatire aflate in stadiu de evaluare la Autoritatea de
Management pentru POS Mediu. Proiectele se refera la indiguiri si reabilitari ale
digurilor pentru bazinele Prut, Siret, Barlad, Trotus, Buzau, iar valoarea lor se ridica la
683.379.827 lei, a declarat pentru ziuaveche.ro Malina Frateanu, responsabila mass-
media a POS Mediu. Motivele stagnarii tin in principal de situatia terenurilor din zonele
amintite (unele au regim juridic incert, in cazul altora se poarta negocieri pentru
despagubiri in eventualitatea cedarii etc). "Pregatirea proiectelor pentru protectia
împotriva inundatiilor înregistreaza o relativa intarziere fata de celelalte axe prioritare,
motivat de necesitatea de actualizare a strategiei nationale de management al riscului la
inundatii", arata Ministerul Mediului./ www. ziuaveche.ro, 6 aprilie, reluare în
www.necenzurat.ro, 10 aprilie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
17
10.04.-12.04.2010
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ
Disperare şi neputinţă. Criza apei devine dramatică la Copşa MicăDe 3 zile, locuitorii din Copşa Mică nu mai apă la robinete, după ce Sometra a sistat
furnizarea apei potabile. În disperare de cauză, conducerea oraşului asigură alimentarea
cu apă a localnicilor cu ajutorul unor cisterne. Edilul şef din Copşa Mică a trimis o
scrisoare deschisă conducerii Holdingului Mytilineos, în care prezintă situaţia şi cere
luarea tuturor măsurilor pentru realimentarea cu apă a copşenilor. Prefectul judeţului a
convocat pentru luni o întâlnire la sediul Prefecturii Sibiu pentru detensionarea situaţiei.
În replică, Sometra acuză Direcţia Apelor Mureş şi Primăria Copşa Mică.
Situaţia de la Copşa Mică, oraş rămas fără apă la robinete de 3 zile, tinde să devină de-a
dreptul dramatică. Ceea ce la început părea un moft al reprezentanţilor Sometra s-a
transformat într-un caz disperat, în care mii de oameni nu au strop de apă la robinete.
Cum s-a ajuns însă în această situaţie. În data de 2 aprilie, Sometra este somată de către
Agenţia Naţională a Apelor Române –Administaţia Bazinală Mureş specificând că,
începând cu data de 7 aprilie 2010, în cazul în care Sometra nu se prezintă la negocieri
pentru încheierea contractului de prestări servicii a barajului de la Copşa Mică, Apele
Române vor reduce cu 50% volumul de apă din captare, urmând ca după încă 7 zile să
mai reducă cu încă 50% volumul acesteia. Acest document este transmis şi în atenţia
oraşului Copşa Mică. „În data de 7 aprilie, Primăria Copşa Mică trimite un fax către
Sometra în care îi propune două variante: prima, în care roagă societatea din oraş să
meargă la negocieri cu Administraţia Bazinală Mureş pentru a negocia, arătându-şi toată
disponibilitatea de a fi alături de ei sau să cedeze staţia de apă oraşului, urmând ca
Primăria Copşa Mică să negocieze cu Administraţia Bazinală Mureş, să încheie
contractul de furnizare apa, respectiv să ne prelucrăm singuri apa brută. Tot în 7 aprilie,
la ora 10, Administraţia Bazinală Mureş pune în aplicare prevederile somaţiei şi reduce
debitul de apă cu 50%. O oră mai târziu, Sometra opreşte în mod inexplicabil furnizarea
apei. Viceprimarul oraşului încearcă să ia legătura cu doamna Director Administrativ
Cioban Elena, singurul director cu putere de decizie aflat la acel moment în uzină. Nu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
18
10.04.-12.04.2010
reuşeşte să o contacteze pe doamna director. Primăria oraşului Copşa Mică transmite un
fax în atenţia acesteia, prin care solicită motivaţia sistării furnizării apei către locuitori.
Neavând niciun răspuns, înştiinţează populaţia asupra panei de apă”, se arată într-un
comunicat al Primăriei Copşa Mică.
În ziua de 8 aprilie, Consiliul Local al oraşului se întruneşte în şedinţă extraordinară cu
convocare de îndată pentru a dezbate incidentul început în 7 aprilie. Astfel, se trimite o
scrisoare Holdingului Mitilineos în care cere o explicaţie şi totodată demiterea
directorului Cioban Elena pentru atitudinea avută faţă de comunitate. Consiliul Local
înştiinţează Instituţia Prefectului-Judeţul Sibiu şi începe distribuirea apei către populaţie
prin Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi cu ajutorul a două cisterne. În
aceeaşi zi, Sometra transmite către Primăria Oraşului Copşa Mică un fax în care anunţă
faptul că această criză de apă este cauzată de scăderea debitului de apă al barajului şi nu
a societăţii Sometra. Primăria oraşului roagă Administraţia Bazinală Mureş să ridice
nivelul barajului pentru a nu mai exista scuze din partea Sometrei referitor la livrarea de
apă. De asemenea, administraţie locală retransmite un fax în care explică încă o dată
societăţii Sometra că au sistat apa în 7 aprilie fără a anunţa din proprie iniţiativă în
prealabil administraţia locală, şi invită reprezentanţii societăţii la sediul Primăriei pentru a
găsi o cale comună în soluţionarea acestei probleme. Sometra revine cu un fax refuzând
să se deplaseze la Primărie, pe motiv că soluţionarea problemei este de datoria
Administraţiei Bazinale Mureş.
Ziua de ieri a fost la fel de dramatică. „Neavând niciun răspuns nici de la Holdingul
Mitilineos, nici de la Apele Române, Primăria Oraşului a intentat acţiunea de obţinere a
unei ordonanţe preşedinţiale prin care speră ca în 24 ore, Judecătoria să forţeze Sometra
şi Administraţia Bazinală Mureş să reia furnizarea apei. Direcţia de Sănătate Publică
Sibiu realizează o anchetă asupra incidentului şi amendează societatea Sometra pentru
sistarea apei fără anunţ în prealabil. Prefectul Constantin Trihenea a invitat luni, 12
aprilie, ora 12 la sediul instituţiei, reprezentanţii instituţiilor direct implicate în
alimentarea cu apă a oraşului Copşa Mică. Este vorba de Administraţia Naţională „Apele
Române”, Direcţia Apele Mureş, Primăria Oraşului Copşa Mică, Societatea Sometra.
Având în vedere posibila apariţie a unei situaţii de urgenţă, prefectul, în calitate şi de
preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, propune ca „obiectivul
întâlnirii să fie identificarea măsurilor necesare pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
19
10.04.-12.04.2010
utilizatorilor de apă din Copşa Mică”, după cum se menţionează în invitaţia d-lui
Constantin Trihenea. În acest sens, au fost invitaţi şi reprezentanţii Inspectoratului
Sudeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Direcţiei de Sănătate Publică.
Scrisoare deschisă
Reprezentanţii Primăriei Copşa Mică au trimis şi o scrisoare deschisă în atenţia
conducerii Holdingului Mytilineos. „Suntem în ingrata postură de a reclama atitudinea
total neprofesională a doamnei Director de Administraţie Elena Cioban care în data de
07.04.2010 a ales să folosească APA drept mijloc de şantaj împotriva autorităţilor statului
(Garda de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică) pe fondul unor controale declanşate de
acestea, în detrimentul a 6.000 de cetăţeni ai oraşului Copşa Mică. Concret, doamna
director Cioban Elena a dispus oprirea alimentării cu apă a oraşului sperând ca primarul
oraşului Copşa Mică să „intervină” la instituţiile care efectuau controale pentru a obţine
încetarea acestora. Conducerea oraşului Copşa Mică a încercat ore în şir, prin telefon,
prin fax să ia legătura cu doamna director Cioban Elena, cel mai înalt membru al
conducerii SC Sometra SA aflat în uzină pentru a o determina să dispună reluarea
alimentării cu apă a cetăţenilor însă nu a reuşit. Acesta atitudine a fost dublată şi de
comportamentul lipsit de bun simţ afişat faţă de domnul viceprimar Cornel Comiza,
demnitar ales de cetăţenii oraşului să le reprezinte interesele, care deplasându-se la sediul
SC Sometra SA pentru a-şi oferi sprijinul, dacă acesta ar fi fost necesar, a fost ţinut la
poarta fabricii, doamna director Cioban Elena refuzând o întrevedere cu acesta. Consiliul
Local al oraşului Copşa Mică, convocat pentru analizarea stării de urgenţă create,
consideră că modul neprofesional, nedemn şi periculos de acţiune al doamnei Cioban
Elena nu poate fi conform cu viziunea Holdingului Mytilineos. Având în vedere cele de
mai sus, vă rugăm respectuos să împuterniciţi o persoană cu toate drepturile necesare
pentru o deplasare la Copşa Mică în vederea discutării modului de convieţuire în viitor
între oraşul Copşa Mică şi SC Sometra SA Copşa Mică. Considerăm absolut necesară o
astfel de întâlnire fiindcă avem o responsabilitate faţă de cetăţenii care ne-au ales şi care
la îndemnul nostru, atunci când a fost nevoie, şi-au dat acordul pentru ca SC Sometra SA
să primească avizele de mediu necesare continuării activităţii în oraşul nostru. Având în
vedere pericolul potenţial de aparţie a unor epidemii pe fondul lipsei de apă, vă rugăm
stimate domnule Evangelos Mytilineos să dispuneţi conducerii SC Sometra SA Copşa
Mică reluarea alimentării cu apă a populaţiei, pentru a evita apariţia unor efecte medicale
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
20
10.04.-12.04.2010
nedorite în rândul oamenilor”, se arată în scrisoare adresată de autorităţile locale,
holdingului din Grecia.
Poziţia companiei SOMETRA
"În urma situaţiei neplăcute creată în oraşul Copşa Mică, prin întreruperea furnizării apei
menajere către populaţia oraşului, conducerea societăţii Sometra SA, membră a
Holdingului Mytilineos Holdings, este abilitată să precizeze următoarele:
Alimentarea cu apă în scop menajer a oraşului Copşa Mică este asigurată prin intermediul
Uzinei de apă a SC Sometra SA, sursa apei brute fiind priza de apă a Direcţiei Apelor
Târgu Mureş, situată pe râul Târnava Mare. La data de 7 aprilie 2010, de la ora 10,
reprezentanţii Direcţiei Apelor Târgu Mureş au închis porţile barajului de alimentare cu
apă brută a Uzinei de apă. Precizăm că întreruperea furnizării apei brute către Uzina de
apă a SC Sometra SA a fost luată fără ca la sediul SC Sometra SA să ajungă vreo
notificare în acest sens.
Închiderea porţilor barajului de alimentare de către cei de la Direcţia Apelor Târgu Mureş
a dus la scăderea nivelului apei brute, ceea ce a provocat imposibilitatea alimentării cu
apă a oraşului Copşa Mică.
Conducerea SC Sometra SA a luat legătura cu reprezentanţii Direcţiei Apelor Târgu
Mureş, pentru a rezolva cât mai rapid situaţia neplăcută, pusă în mod nereal în
responsabilitatea SC Sometra SA. În urma discuţiilor, furnizarea apei către Uzina de apă
a SC Sometra şi, implicit, reluarea furnizării apei menajere către populaţia oraşului Copşa
Mică a fost făcută din 9 aprilie 2010, ora 13.
Motivele care au dus la situaţia creată în Copşa Mică sunt complexe şi de mult timp
cunoscute atât administraţiei locale, cât şi Instituţiei Prefectului. Acestea ţin, în principal,
de nişte clauze contractuale impuse de Direcţia Apelor Târgu Mureş, în vederea furnizării
apei brute, condiţii contractuale care obligă SC Sometra SA să plătească, lunar, în afara
costurilor reale ale apei brute, o serie de alte costuri, denumite «servicii comune», care
cresc valoarea apei plătite de SC Sometra SA de patru ori peste valoarea facturată, de
exemplu, autorităţilor responsabile din municipiul Mediaş.
În urma negocierilor purtate de conducerea SC Sometra SA - negocieri la care au luat
parte şi reprezentanţii Primăriei Copşa Mică-Direcţia Apelor Târgu Mureş, prin
reprezentanţii săi, a fost de acord cu schimbarea sursei de apă brută pentru Uzina de apă a
SC Sometra SA, de la începutul anului acesta. Din păcate, în urma acestei soluţii cu care
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
21
10.04.-12.04.2010
a fost de acord atât Primăria Copşa Mică, cei de la Direcţia Apelor Târgu Mureş nu au
renunţat la facturarea «serviciilor comune» pentru asigurarea debitului apei. Instituţia
Prefectului Sibiu a fost înştiinţată de conducerea SC Sometra SA asupra acestei situaţii şi
invită să medieze rezolvarea situaţiei, pentru care SC Sometra poartă, în continuare,
negocieri cu Direcţia Apelor Târgu Mureş, şansele de finalizare în condiţii amiabile fiind
foarte mari.
Conducerea SC Sometra SA se arată îngrijorată de atitudinea total neprofesionistă în
gestionarea acestei situaţii de către conducerea Primăriei Copşa Mică. În ciuda faptului că
edilul oraşului Copşa Mică a fost informat în permanenţă în legătură cu situaţia furnizării
apei brute, acesta a preferat să lanseze mesaje menite să provoace panică în rândul
populaţiei, să convoace întâlniri publice în care să prezinte sferturi de adevăr şi să lanseze
către mass-media informaţii care nu au legătură cu realitatea.
Conducerea SC Sometra SA respinge acuzaţiile făcute de Primăria Copşa Mică la adresa
unor persoane din conducerea SC Sometra SA lansate, probabil, pentru a ascunde
incapacitatea de a acţiona la nivelul administraţiei publice pentru rezolvarea situaţiei.
SC Sometra SA asigură cetăţenii oraşului Copşa Mică de bunele intenţii în asigurarea
furnizării apei menajere către populaţie, de dorinţa de implicare socială, dovadă a acestui
fapt fiind şi datoriile de aproximativ 1.000.000 de lei pe care administraţia locală a
oraşului le are către SC Sometra SA. Datoriile sunt acumulate în urma facturilor neplătite
de Primăria Copşa Mică pentru furnizarea apei menajere în oraş" - se arată într-un
comunicat al Sometra Copşa Mică./ Tribuna de Sibiu
6000 de oameni din Copşa Mică au rămas de miercuri fără apăCriză de apă la Copşa Mică. Oraşul lovit de nenumărate probleme sociale trece printr-o
nouă încercare, de data aceasta din cauza unor neînţelegeri administrative. 6000 de
oameni au rămas fără apă la robinete de două zile, după ce Sometra a sistat distribuţia.
Reprezentanţii societăţii susţin că nu au mai primit cantitatea necesară de apă în uzină de
la punctul de pompare al Apelor Române Mureş. Din acest motiv, la Copşa s-a declanşat
un război între compania Sometra şi administraţia locală.
În urma negocierilor purtate între conducerea Sometra şi reprezentanţii Administratiei
Bazinale de Apă Mureş, furnizarea apei va fi reluată vineri.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
22
10.04.-12.04.2010
Este totuşi o măsură temporară, deoarece urmează o nouă rundă de negocieri între
Sometra şi conducerea Administratiei Bazinale de Apă Mureş.
Problema a apărut după ce Sometra a refuzat să semneze un nou contract pentru
furnizarea apei. Societatea a fost notificată de Apele Române încă de la jumătatea lunii
martie, însă de atunci nu a fost primit niciun răspuns.
Aşa că în urmă cu două zile apa a fost întreruptă, iar uzina oprită. Primăria din Copşa
Mică acuză societatea Sometra de rea intenţie, mai ales că problema cu întreruperea apei
era ştiută de mult timp./ Realitatea TV SB – Teodora Gheorghiu –
Oraşul Copşa Mică, din judeţul Sibiu, este fără apă de mai bine de 24 de ore, din cauza neînţelegerilor dintre societatea de furnizare şi Apele Române.Potrivit primarului oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, apa în întreg oraşul este
furnizată de societatea Sometra, prin staţia proprie. Mihalache a spus că societatea a avut
un contract cu Apele Române care a expirat miercuri, iar reprezentanţii societăţii nu s-au
prezentat pentru a renegocia contractul. Până la remedierea situaţiei, populaţia din
localitate este alimentată cu apă din cisterne, peste 30.000 de tone zilnic, care este adusă
de la Mediaş. Prefectul de Sibiu, Constantin Trihenea, i-a cerut primarului să remedieze
cât mai repede situaţia. Totodată, prefectul a cerut Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă să ajute populaţia cu cisterne de apă în cazul în care în următoarele zile primarul
va considera că este necesar acest lucru şi că nu se descurcă pe plan local. /Mediafax
(Târgu Mureş)
Furnizarea apei la Copşa Mică a fost reluată, în această după-amiazăDupă ce Apele Române a decis creşterea debitului în barajul care alimentează oraşul, iar
prefectul de Sibiu, Constanti Trihenea, a anunţat că se va implica în aplanarea
neînţelegerilor dintre Apele Române şi Sometra.
Potrivit primarului oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, furnizarea apei în oraş a fost
reluată, iar în următoarele 24 de ore va ajunge la debitul normal. Între timp, conducerea
Sometra a transmis un comunicat de presă în care susţine că nu a primit nicio notificare
de la Apele Romane Mureş că vor reduce debitul barajului şi precizează că, în aceste
condiţii, alimentarea cu apă a oraşului era imposibilă. În plus, conducerea societăţii
afirmă că problemele au apărut din cauza unor costuri suplimentare pe care ar trebui să le
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
23
10.04.-12.04.2010
plătească Sometra, pe lângă costul apei. Sometra a respins toate acuzaţiile lansate de
primarul oraşului în scrisoarea deschisă adresată conducerii grupului Mytilineos din
Grecia din care face parte societatea şi a susţinut că acestea au fost făcute
din \"incapacitatea\" administraţiei locale de a acţiona. În plus, conducerea societăţii îşi
exprimă disponibilitatea de a furniza în continuare apă polulaţiei prin uzina de apă
proprie. Oraşul Copşa Mică a rămas fără apă de miercuri, din cauza neînţelegerilor dintre
societatea de furnizare şi Regia Apelor Române, cei peste şapte mii de locuitori ai
oraşului primind apă din cisterne.
Mediafax (Târgu Mureş)
Neglijenţă. Oraşul Copşa Mică a rămas fără apă, din cauza ignoranţei conducerii combinatului Sometra SAGrecii au lasat Copşa Mică fără apă. Şase mii de locuitori din Copşa Mică si o parte din
locuitorii din localitatea Axente Sever au rămas, de miercuri dimineaţa, fără apă potabilă,
după ce SC Sometra SA a întrerupt furnizarea. Grecii au sistat alimentarea cu apă
deoarece Apele Române au scăzut cu 50 la sută nivelul apei de la baraj. Vina însă, le
aparţine tot celor din conducerea combinatului, care aveau termen până în data de 7
aprilie, ora 10, să negocieze un nou contract cu Apele Române, însă nu s-au deranjat.
De miercuri dimineaţa, şase mii de locuitori din Copşa Mică, plus o parte dintre cei din
localitatea Axente Sever, nu mai au apă la robinete. Vina le aparţine celor din conducerea
combinatului Sometra, care au sistat furnizarea cu apă. Explicaţia este cât se poate de
simplă... dar numai pentru ei. SC Sometra SA avea termen până în data de 7 aprilie, ora
10, pentru a negocia un nou contract de prestări servicii pentru baraj cu Apele Române, în
caz contrar compania ar fi scăzut cu 50 la sută nivelul apei la baraj. Cum grecii nu s-au
deranjat să-şi întrerupă concediul de Paşte pentru a negocia contractul, Apele Române s-
au ţinut de cuvânt şi au scăzut nivelul apei la baraj la jumătate. În replică, SC Sometra a
luat decizia de a sista furnizarea apei în Copşa Mică. „Şase mii de locuitori din Copşa
Mică, plus o parte dintre cei din Axente Sever au rămas fără apă, totul dintr-un capriciu al
celor de la Sometra. Vor să şantajeze cumva? Nu au renegociat contractul, iar Apele
Române a scăzut cu 50 la sută nivelul apei la baraj. Însă, în aceste condiţii, SC Sometra
trebuia să aibă o rezervă de apă suficientă pentru 48 de ore. Dar ei nu. Miercuri
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
24
10.04.-12.04.2010
dimineaţa, la ora 10, au oprit apa în tot oraşul. Am crezut că e o glumă", explica nervos
Daniel Tudor Mihalache, primarul din Copşa Mică.
Primar disperat. Ieri dimineaţa, când nu mai exista niciun dubiu că gestul conducerii
Sometra nu e o simplă glumă, primarul Mihalache a cerut sprijinul pompierilor pentru a
aproviziona cu apă oraşul. „De azi dimineaţă cărăm apa cu cisternele pentru a
aproviziona oraşul. Împreună cu pompierii, aducem zilnic aproximativ 30 de tone de apă,
pentru a asigura necesarul populaţiei. Şi toate, din cauza unui capriciu de neînţeles a
conducerii SC Sometra. Nici măcar nu au vrut să stea de vorba cu noi. Doamna directoare
Doina Ciobanu, nici nu a răspuns la telefon. Acum, am trimis o scrisoare către Mytilineos
Holding SA, de care aparţine Sometra, pentru a le cere ajutorul. Oare ei ştiu ce face
conducerea de aici? Mâine (n.r. - astazi) aşteptăm răspunsul Holdingului. Am scris şi
Apelor Române, şi i-am rugat să revină asupra deciziei şi să ridice nivelul apelor pentru o
perioadă de timp, să le acorde răgazul necesar celor de la Sometra să renegocieze
contractul, iar locuitorii să nu aibă de suferit", a declarat aseară, Daniel Mihalache.
Principii încălcate. Primarul din Copşa Mică are o singură rugăminte pentru conducerea
Holdingului Mytilineos. Să-şi respecte principiile pe care le afişează şi pe site. „Ei spun
ca vor să se implice în viaţa comunităţilor locale. «Crescând responsabil, având respect
faţă de comunitate şi de mediu...»...cam aşa îşi încep discursul pe site. Vreau doar să-şi
respecte principiile şi să se gândească la locuitorii din Copşa. La urma urmei, ei au scos
profituri frumoase de pe urma acestui oraş. Măcar să ne arate puţin respect", conchide
primarul.
Monitorul de Sibiu SB - Radu Micu –
Copşa Mică – un oraş la cheremul SometreiSituaţie fără precedent la Copşa Mică. Locuitorii oraşului au rămas miercuri fără apă la
robinete ore bune, neştiind exact ce se întâmplă. În alertă au intrat imediat autorităţile
locale, care au încercat să afle motivul sistării bruşte a alimentării cu apă a populaţiei.
Misterul nu a fost lămurit oficial nici până în acest moment, însă o bănuială există. Marţi
seara, reporterii Tribuna şi Antena 1 Sibiu au plecat de urgenţă spre Copşa Mică, la
sesizarea unor locuitori ai oraşului despre posibila reluare a activităţii la uzina copşeană.
Sesizările oamenilor erau mai mult decât întemeiate, având în vedere faptul că pe coşurile
de evacuare ale societăţii ieşea fum şi abur. Imediat, reprezentanţii Sometra au intrat în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
25
10.04.-12.04.2010
alertă, mai mulţi agenţi de pază ai societăţii încercând să oprească reporterii şi operatorii
să filmeze, respectiv să fotografieze priveliştea de pe o pasarelă situată în apropierea
uzinei. A doua zi, miercuri, alimentarea cu apă a oraşului a fost oprită brusc. În ciuda
insistenţelor reprezentanţilor administraţiei locale din Copşa Mică de a discuta cu oficialii
Sometra, aceştia din urmă nu au catadicsit să stea la discuţii cu factorii de decizie ai
primăriei. În aceste condiţii, joi dimineaţa, Consiliul Local al oraşului a fost convocat în
regim de urgenţă de edilul şef al oraşului, pentru analizarea situaţiei. În plus, edilii
oraşului au transmis şi o informare către Prefectura Sibiu. „Ieri (miercuri-n.red) în jurul
orei 10, în mod inexplicabil şi imprevizil, s-a sistat furnizarea apei către oraş de către SC
Sometra, în proprietatea căreia se află staţia de apă. La acea oră, singurul director aflat la
conducere era doamna director administrativ Cioban Elena, director cu care viceprimarul
oraşului a încercat să ia legătura direct, dar nefiind primit în audienţă. De asemenea, am
transmis un fax către SC Sometra, în care o rugăm pe doamna director să ne specifice
natura penei de apă, respectiv un defect pe care să-l putem repara sau un capriciu
personal. Nu am primit niciun răspuns, aşa că am anunţat populaţia asupra penei de apă.
Azi (vineri-n.red.), Sometra a reluat furnizarea apei fără nicio comunicare prealabilă. Ca
şi măsuri luate, am convocat o şedinţă operativă cu viceprimarul şi Serviciul Voluntar
pentru Situaţii de Urgenţă şi împreună am hotărât transportarea în oraş a două cisterne de
mare capacitate care să stea la dispoziţia cetăţenilor, în caz că se opreşte în mod
inexplicabil apa. De asemenea, a fost convocat de îndată Consiliul Local, având pe
ordinea de zi „Informare asupra incidentului din 7 aprilie 2010, referitor la oprirea
furnizării apei de către SC Sometra SA şi redactarea unei scrisori către Holdingul
Mytilineos, prin care cerem revizuirea atitudinii faţă de oraş şi demitere a
iresponsabilului director”, se arată în informarea Primăriei din Copşa Mică adresată
Instituţiei Prefectului judeţului Sibiu.
Dincolo de inimaginabilul situaţiei, ne întrebăm un singur lucru: cum este posibil ca
furnizarea apei potabile către un oraş de peste 5.000 de locuitori să fie la îndemâna unui
director, chiar dacă uzina de apă se află în proprietatea întreprinderii respective? Sau oare
alimentarea cu apă a unei comunităţi nu mai este o prioritate absolută?/Tribuna SB –
Vasile Antipa –
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
26
10.04.-12.04.2010
Disperare şi neputinţă. Criza apei devine dramatică la Copşa MicăDe 3 zile, locuitorii din Copşa Mică nu mai apă la robinete, după ce Sometra a sistat
furnizarea apei potabile. În disperare de cauză, conducerea oraşului asigură alimentarea
cu apă a localnicilor cu ajutorul unor cisterne. Edilul şef din Copşa Mică a trimis o
scrisoare deschisă conducerii Holdingului Mytilineos, în care prezintă situaţia şi cere
luarea tuturor măsurilor pentru realimentarea cu apă a copşenilor. Prefectul judeţului a
convocat pentru luni o întâlnire la sediul Prefecturii Sibiu pentru detensionarea situaţiei.
În replică, Sometra acuză Direcţia Apelor Mureş şi Primăria Copşa Mică./Tribuna SB –
Primăria Copşa Mică forţează Sometra în instanţă să dea drumul la apă în oraşAdministraţia din Copşa vrea ca să fie reluată furnizarea apei potabile celor 7000 de
oameni care au rămas fără apă din cauză că Sometra a sistat furnizarea apei de la Uzina
aflată în administrarea sa.
Scandalul furnizării de apă către populaţia din Copşa este departe de a se fi terminat.
Pentru că nu s-a prezintat la negocieri pentru încheierea contractului de prestări servicii a
barajului de la Copşa Mică, Apele Române au redus zilele trecute cu 50% volumul de apă
din captare, urmând ca după încă 7 zile să mai reducă cu încă 50% volumul acesteia.
Neavând niciun răspuns nici de la Holdingul Mitilineos, nici de la Apele Române,
Primăria oraşului Copşa Mică a intentat acţiunea de obţinere a ordonanţă preşedinţială
prin care speră ca în 24 ore Judecătoria să forţeze SC Sometra SA şi Administraţia
Bazinală Mureş să reia furnizarea apei.
Populaţia din Copşa nu a avut apă potabilă din 7 aprilie ora 11.00 până în 9 aprilie ora
13.00 când cei de la Sometra au decis să reia alimentarea oraşului.
Pe de altă parte Sometra a făcut o conferinţă de presă, vineri după amiază în care a arătat
motivele pentru care apa a fost tăiată.
Primăria are conform Sometra o datorie de 1.000.000 de lei la facturile de apă. /Ora de
Sibiu SB
Dar vina administraţiei unde e? Toată lumea ştie că Sometra a sistat apa din cauza datoriilor istorice ale administraţiei
faţă de furnizor, în cazul de faţă Sometra SA.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
27
10.04.-12.04.2010
Şi atunci de ce nu se pune problema altfel? La modul că datorită datoriilor imense ,
Sometra nu are nicio tragere să renegocieze contractul cu Apele Române , neavând nimic
de câştigat. Aici e o problemă a administraţiei locale care nu a fost în stare în atâţia ani să
“betoneze” contractul cu furnizorul şi care nu doreşte o executare silită a datornicilor ,
tocmai pentru a nu pierde puterea şi conducerea oraşului.
Acum se văd lucrurile mai clar , domn primar!/Monitorul de Sibiu SB - Leonard Florin
Teme de mediu
Modificarea legii apelor scoate România din infringement România reuşeşte să scape de procedura de infringement în urma modificării Legii
apelor. Guvernul a modificat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă Legea apelor nr. 107/1996.
Potrivit ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, „rezultanta este armonizarea
legislaţiei naţionale cu cea comunitară în domeniul epurării apelor uzate, protecţiei apelor
împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, precum şi prevenirea şi controlul
integrat al poluării”.
Ordonanţa reprezintă o măsură pentru soluţionarea procedurii de infrigement declanşată
de Comisia Europeană împotriva României. „În actul normativ se prevăd unele
reglementari privind programele de măsuri din planurile de management la nivelul
bazinelor hidrografice şi, ceea ce este foarte important, se introduc contravenţii pentru
neefectuarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii”, a precizat ministrul Mediului şi
Pădurilor. Actul normativ introduce precizări care vizează reglementarea unor acţiuni în
cadrul programelor de măsuri din planurile de management la nivelul bazinului
hidrografic cu privire la prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de
suprafaţă, reducerea poluării cu substanţe prioritar periculoase, prevenirea şi limitarea
evacuării poluanţilor în apele subterane. OUG pentru modificarea şi completare a Legii
apelor nr. 107/1996 cuprinde precizarea clară a termenului de Schema Directoare care
reprezintă instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gospodărire a apelor la
nivelul districtului de bazin hidrografic şi a componentelor acesteia, respectiv Planul de
Amenajare a Bazinului Hidrografic şi Planul de Management al Bazinului
Hidrografic./Infosib SB
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28
10.04.-12.04.2010
Deva şi alte şase localităţi au rămas fără apă potabilă la robineteLocuitorii municipiului Deva şi ai altor şase localităţi din judeţul Hunedoara nu au avut
apă potabilă sâmbătă, toată ziua, din cauza unei avarii apărute la conducta de aducţiune
Orlea -Deva.
Furnizarea apei potabile a fost sistată încă de sâmbătă dimineaţă, de la ora 8, fiind afectaţi
locuitorii din Deva, Simeria, Călan, Haţeg, comunele Sântămărie Orlea, Bretea Română,
Băcia, precum şi satele aparţinătoare. Deşi furnizorul de apă, societatea Apa Prod Deva, a
anunţat că alimentarea va fi reluată seara, în jurul 20, aceasta a revenit la robinetele
hunedorenilor afectaţi abia ieri dimineaţă, după ce echipele de intervenţie au reuşit să
remedieze avaria apărută. /Servus HD - Ramona Ştefan -
A început reabilitarea reţelei de apă din Mediaş, proiect de 16 mil. euroLucrările de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare din oraşul Mediaş,
proiect în valoare de 67,2 milioane de lei (16,3 milioane de euro) au fost demarate de
curând. Proiectul va fi executat de companiile Dafora Medias (DAFR) şi
Hidroconstrucţia Bucureşti.
Din valoarea totală a contractului, suma de 54,3 milioane de lei reprezintă contribuţia
Uniunii Europene prin Fondul de coeziune.
Sibianul SB
Start oficial la reabilitarea reţelor de apă la Mediaş, Agnita şi DumbrăveniCeea ce medieşenii aşteptau de ani de zile s-a întâmplat ieri. Într-un cadrul oficial,
lucrările de reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare la Mediaş şi în oraşele
Dumbrăveni şi Agnita au demarat de la intrarea în municipiul Mediaş dinspre Sighişoara.
La eveniment au participat reprezentanţii Apa Târnavei Mari, ai administraţiei
medieşene, dar şi ai societăţilor care se ocupă de realizarea investiţiei. În acest fel, un
proiect aşteptat de ani de zile şi-a consumat joi primul episod. „Este un proiect foarte
important pentru că mulţi ani de zile, medieşenii şi nu numai aşteaptă o reabilitare a
sistemelor de apă şi canalizare, doresc să primească nişte servicii de calitate, o apă mai
bună şi eforturile care s-au făcut în acest sens se concretizează astăzi prin începerea
lucrărilor la acest proiect, de o importanţă vitală pentru calitatea mediului. Este o zi
importantă pentru noi şi sper ca peste 2 ani şi jumătate să putem să vă invităm la
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
29
10.04.-12.04.2010
finalizarea lucrărilor. În tot acest timp, vom avea foarte mult de lucru şi vom crea mari
probleme şi dificultăţi populaţiei şi conducătorilor auto, drept pentru care ne cerem scuze
şi le cerem îngăduinţă”, a spus directorul general al societăţii Apa Târnavei Mari Mediaş,
Virgil Bucşe.
La inaugurarea şantierului lucrărilor la acest mega-proiect a fost prezent şi viceprimarul
Mediaşului. Floarea Taropa a spus că reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în
municipiul de pe Târnava Mare reprezintă de departe, cel mai important proiect care va fi
derulat la nivelul municipiului. „Acest proiect este din punctul nostru de vedere, al
administraţiei publice locale, cel mai important proiect din municipiul Mediaş şi implicit,
pentru toţi medieşenii. Măbucur foarte mult că astăzi au început lucrările şi m-aş bucura
ca în cel mult 36 de luni, acest proiect să aibă finalitate, pentru că toţi medieşenii îşi
doresc ca la robinetele lor să curgă apă de bună calitate”, a declarat Taropa.
Acest proiect, aprobat în cadrul Programului Operational Sectorial Mediu, are o valoare
de 307.837.654 lei, fiind cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma
de 261.662.005 lei. Constructorii care vor executa lucrǎrile sunt Dafora Mediaş şi
Hidroconstrucţia Bucureşti. Termenul de finalizare al lucrărilor este octombrie 2012, cu o
perioadă de notificare a defectelor de 12 luni. /Tribuna SB – Vasile Antipa –
Dafora a început lucrările de reabilitare a reţelelor de apă din MediaşDafora anunţă că a început, alături de Hidroconstrucţia SA, lucrările de reabilitare şi
extindere a reţelelor de apă şi canalizare din Mediaş.
"Urmare a contractului semnat cu S.C. Apa Târnavei Mari S.A., Dafora S.A. şi
Hidroconstructia S.A. anunţă începerea lucrările de reabilitare şi extindere a reţelelor de
apă şi de canalizare în municipiul Mediaş incluse în proiectul Extinderea şi reabilitarea
sistemelor de apă şi apă uzată din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni (jud. Sibiu)",
arată un comunicat al Dafora. Lucrările vor consta în reabilitarea şi extinderea
conductelor de apă şi a reţelelor de canalizare totalizând aproximativ 89 km, reabilitarea a
două staţii de pompare apă şi a unui rezervor, construirea a două rezervoare şi a nouă
staţii de pompare apă uzată. Valoarea contractului se ridica la circa 67.2 mil. lei. /Turnul
sfatului SB - Laurenţiu Parnica –
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
30
10.04.-12.04.2010
Proiect educaţional ecologic la Miheşu de CâmpieConştientizând frumuseţea mediului local, înţelegând utilitatea acţiunilor ecologice, elevii
şi cadrele didactice din comuna Miheşu de Câmpie sunt implicaţi în derularea proiectul
educaţional-ecologic "Gândeşte curat, gândeşte în viitor, ce se derulează din martie şi
până în iunie.
Iniţiator al acţiunii este educatoarea Felicia Cârstea, în colaborare cu institutor Ispas
Elena Mihaela, institutor Mureşan Marieta, profesor inv. preşcolar Cenan Olivia şi
institutor Bozac Livia.
Se doreşte ca implementarea acestui proiect în şcoală, cu participarea voluntară a elevilor,
să aibă un impact pozitiv asupra atitudinii lor faţă de mediul înconjurător, cu efecte
benefice în mediul educaţional şi în comunitatea locală.
Protecţia mediului înconjurător nu mai este un subiect necunoscut deoarece consecinţele
unor stiluri de viaţă imprudente sunt prezente. Sigla proiectului ilustrează grafic deviza sa
şi a fost special concepută de prof. inv. preşcolar Cenan Olivia.
Implicarea comunităţii. Acest proiect educaţional se derulează cu sprijinul Şcolii
Generale Miheşu de Câmpie - director Feier Chehaiciuc Anamaria , a Primăriei Miheşu
de Câmpie - primar Fărăgău Petru şi a agenţilor economici de pe raza comunei.
Practicile actuale de consum impun o atenţie mai mare privind recuperarea ecologică a
materialelor şi, implicit, reducerea cantităţii de deşeuri. "Omul de la sat este ferm ancorat
de plaiul natal şi ţine braţele spre cer pentru a colecta apa, izvor de viaţă şi respiraţie a
spiritului, ridicându-şi ochii la orizont, având grija de responsabilitatea lui faţă de copiii
cărora le-a dat viaţă, de prezent şi viitor. Ce moment mai bun, mai potrivit am fi găsit
decât acela de a ajunge la inimile lor chiar prin intermediul copiilor care sunt prin
excelenţă cei mai potriviţi în a-i sensibiliza în legatură cu starea dezastruoasă a mediului
înconjurător. Cu acest prilej tragem un semnal de alarmă cu privire la economisirea
resurselor, care şi aşa au început să se impuţineze. Facem un apel către toţi cei care
aruncă gunoaie la voia întâmplării să îşi schimbe comportamentul şi să se gândească la
mediul în care trăiesc şi în care vor trăi copiii lor. Cu aceasta ocazie, ei vor putea
cunoaşte măreţia naturii, foloasele pe care omul le are dacă, la rândul său, protejează
mediul în care trăieşte. Dată fiind deschiderea şi receptivitatea de care dau dovadă copiii,
acum este momentul să-i sensibilizam şi să-i facem să privească atent la tot ce îi
înconjoară", ne spunea iniţiatoarea proiectului, ed. Felicia Cârstea.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
31
10.04.-12.04.2010
Criza a civilizaţiei. Degradarea continuă a mediului, care se petrece sub ochii noştri, este
un element major al unei crize de civilizaţie şi se datorează intervenţiei omului în natură.
Educarea copiilor în spiritul de economisire a energiei sau a unor produse consumatoare
de energie se înscrie printre cerinţele U.E. de a pune capăt risipei si de a salva planeta de
la distrugere.
O notă specifică poporului nostru este înţelepciunea, ce are ca note esenţiale echilibrul,
cumpătarea, chibzuinţa, care trebuie cultivate încă din grădiniţă.
Cât timp va fi implementat acest proiect, relevantă va fi şi antrenarea în toate acţiunile
propuse a comunităţii locale, prin părinţi, bunici, edili şi cetăţeni ai comunei.
Dar cel mai interesant aspect al derulării acestor activităţi este cel care ţine de viitor, de
idealul de viaţă al acestor copii, de viitorul satului natal.
Cea mai de preţ va fi însă atitudinea pozitivă a sătenilor, care vor fi mai aproape de şcoală
deoarece îşi vor aminti, cu siguranţă, că şi-au format primele competenţe tot la şcoala din
sat.
Încurajarea participării la acţiuni ecologice. "Noi vrem să promovăm acţiuni cu scopul de
a educa populaţia şi de a favoriza participarea cetăţenilor la acţiunile ecologice. Acestea
contribuie la ridicarea nivelului cunoştintelor ecologice şi creează condiţii pentru
schimburi de păreri şi idei menite să conducă spre o mai bună imagine a comunei
noastre", sublinia ed. Felicia Cârstea.
Procesul educativ este unul de continuitate. Munca în şcoală nu poate fi despărţită de cea
de acasă. Se completează reciproc.
Pe parcursul derulării proiectului, elevii vor desfăşura activităti de ecologizare, de
curăţare şi amenajare a spaţiului verde din curtea şcolii şi din vecinătatea acesteia. Ei vor
conştientiza care sunt aspectele negative ale acţiunii omului asupra mediului local şi care
pot fi efectele poluării, căci, aşa cum spunea Nicolae Iorga: ,,Copiii învaţă bunătatea de la
natura, iar răutatea de la oameni".
Aşadar, pentru o schimbare pozitivă a vieţii fiecăruia dintre noi, dar şi pentru planeta
Pământ ,,Gândiţi curat, gândiţi în viitor!", aşa cum ne propune proiectul derulat în
comuna mureşeană Miheşu de Câmpie. Cuvântul liber MS – Letiţia Bota -
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
32
10.04.-12.04.2010
Lacul Pădurice s-a înecat! Sub jeg! Un loc minunat, preferat odinioară de mulţi arădeni pentru promenadă şi relaxare, este
compromis de lipsa de atitudine a societăţii civile, de lipsa de reacţie a autorităţilor, de
indolenţa oamenilor. La puţin timp după ce societatea comercială privată care l-a
gestionat a renunţat la el, lacul a devenit mai degrabă o groapă de gunoi, în plin centrul
oraşului.
Situat în centrul oraşului, la intersecţia cea mai importantă din Arad, în chiar calea celor
care vin pentru prima oară în oraşul nostru, Lacul de la Pădurice nu este locul cu care ne
putem mândri. Un loc frumos, un loc de relaxare, desprins de nebunia oraşului este, din
păcate, un paradis al gunoaielor. Zeci de sticle de plastic, doze de bere, bucăţi de
scândură arsă, caserole, pungi de plastic sau coşuri de gunoi alcătuiesc ecosistemul
frumosului loc, la care, bineînţeles, se adaugă frumoasa verdeaţă care creşte pe lac, mult
renumita mătasea broaştei. Cine e de vină? Rămânem imparţiali şi, din păcate, ambele
tabere au dreptate. Arădenii sunt nemulţumiţi de starea jalnică în care a ajuns ochiul de
apă şi de faptul că nimeni nu e în zonă să împartă amenzi. „E mizerabil şi e un focar de
infecţie, iar cei care aruncă ar trebui aspru pedepsiţi, amendaţi ca să-i usture la buzunar ca
a doua oară să nu mai arunce” ne spune supărată Viorica Nicolaescu. Pe de altă parte,
Primăria are şi ea dreptatea ei: „şi în această primăvară vom avea acţiuni de curăţire
manuală a lacului. Din păcate, problema majoră e cea a gunoaielor pe care le aruncă cei
care trec prin zonă, pentru că pet-urile acelea nu cresc din apă” ne-a spus Corina
Drăghici, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Arad.
Aşadar, ce e de făcut?
Arădenii cu care am stat de vorbă se arată nemulţumiţi de faptul că Lacul nu este curat,
sunt supăraţi pe cei care aruncă şi pe cei care ar trebui să-l cureţe. „Eu le-aş da celor care
aruncă mizerie în lac amenzi usturătoare. Din păcate, noi suntem de vină, noi aruncăm”
ne-a spus un arădean ce se plimba pe marginea lacului. „Ce să fac acum ... admir
priveliştea asta dezolantă” a mai spus acesta. „E murdar, e neîngrijit, cred că niciodată nu
l-am văzut aşa” ne-a spus şi Caludia Olar, care se afla pe malul lacului, iar Claudiu Pascu
crede că oamenii sunt de vină pentru starea jalnică în care a ajuns lacul: „Este totuşi un
oraş al nostru şi ar trebui păstrat ca atare pentru că vin fel şi fel de turişti şi ce zic: uite
lacul ăsta e foarte murdar şi le e şi scârbă să se uite”.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
33
10.04.-12.04.2010
De la Primărie am aflat că urmează curăţirea lacului, cât mai curând posibil. Din păcate,
este o muncă grea nu numai pentru că sunt foarte multe mizerii, ci şi pentru că această
curăţire se face manual, din barcă. „Curăţenia se păstrează, iar pentru asta nu putem pune
un agent pentru fiecare trecător şi nici nu este normal. Normal este să păstrăm curăţenia”
ne-a mai spus Corina Drăghici.
Într-adevăr, în parc sunt coşuri de gunoi, dar problema majoră rămâne faptul că unii uită
că nu lacul este locul gunoaielor. Pentru zona Pădurice, primăria are pregătit un proiect
de reamenajare şi salubrizare a zonei în valoare de 13 milioane de euro. Se laudă cu el de
mai mulţi ani, şi de atunci parcul de la Pădurice devine tot mai mic, înghiţit de betoanele
construcţiilor, şi tot mai jegos./Observator AR - Simona Vîrvarii –
Locuitorii din Haţeg trăiesc lângă o bombă ecologicăDeşeurile menajere din municipiul Haţeg sunt depozitate într-o haldă de gunoi care
trebuia închisă de mai bine de un an. Reprezentanţii administraţiei locale a refuză orice
colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu, pentru a găsi o soluţie ecologică de
rezolvare a problemei. Halda în care sunt depozitate deşeurile menajere colectate din
municipiul Haţeg ar fi trebuit să fie închisă la sfârşitul anului 2008. Reprezentanţii
administraţiei locale a municipiului Haţeg au depus un aviz de închidere a haldei de
gunoi în 14 ianuarie 2009.
Cu o zi înainte de depunerea avizului pentru închiderea haldei de deşeuri, firma
responsabilă de serviciu primăriei municipiului Haţeg, în valoare de 50.000 lei, aceasta
fiind valoarea minimă a amenzilor acordate în astfel de cazuri. Primăria din Haţeg a
contestat în instanţă sancţiunea dată de comisarii Garzii de Mediu. În urma judecăţii
amenda a fost tranformată în avertisment. Primarul din Haţeg a propus apoi un program
de măsuri de management al deşeurilor, care a fost anexat avizului de închidere a haldei
de gunoi. Programul anexat de primarul muncipiului Haţeg la avizul de inchidere al
haldei de deşeuri conţinea 24 de măsuri cu dată scadentă.
SC Bucura Prest SRL recunoaşte neregulile comise
Comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara au contactat firma de salubritate din Deva în luna
ianuarie a acestui an, pentru a afla cantitatea exactă de deşeuri menajere care a fost adusă
din Haţeg la halda de gunoi a municipiului Deva. Din actele prezentate de SC. Salubritate
SA Deva reiese că nu au fost aduse deşeuri menajere din Haţeg la groapa de gunoi a
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
34
10.04.-12.04.2010
Devei. Garda de Mediu a efectuat un control şi la firma de salubritate din Haţeg.
Reprezentanţii acesteia au recunoscut după îndelungi insistenţe că depozitează gunoaiele
colectate în halda care teoretic este închisă. Motivele invocate sunt lipsa banilor şi a
utilajelor. SC. Bucura Prest. SRL a fost sancţionată contravenţional cu aceeaşi sumă de
50.000 lei dar a atacat din nou în instanţă sancţiunea dată de comisarii Gărzii de Mediu
invocând motivul abuzului în serviciu.
Administraţia locală refuză orice colaborare
În urmă cu o săptămână comisarii Gărzii de Mediu au efectuat un alt control la halda de
deşeuri menajere din Haţeg. Treisprezece dintre măsurile prevăzute în programul iniţiat
de primarul municipiului Haţeg aveau dată scadentă la momentul controlului. Comisarii
de la Garda de Mediu au constatat că din cele treisprezece măsuri care trebuiau
implementate până în momentul controlului doar cinci erau realizate parţial iar restul
deloc. Primarul muncipiului Haţeg a refuzat orice colaborare cu comisarii de la Garda de
Mediu şi s-a opus ca aceştia să fie însoţiţi la halda de gunoi de către un angajat al
primăriei. Mai mult edilul municipiului Haţeg a refuzat chiar şi ştampilarea ordinelor de
deplasare a comisarilor veniţi în control.
„Halda de deşeuri trebuia închisă de foarte multă vreme. În prezent deşeurile sunt
depozitate tot acolo. În urma investigaţilor făcute de noi avem atât poze cât şi filmări
video care arată că maşinile de la salubritate depozitează deşeurile în haldă. Primarul din
Haţeg refuză să colaboreze cu comisarii Gărzii de Mediu. Un motiv este că în apropierea
haldei de deşeuri, printr-un proiect cu finanţare europeană se construieşte o staţie de
transfer. Aici sunt selectatedeşeurile, PET-uri şi hârtie, pentru reciclare, iar proiectul
prevede că restul de gunoaie care nu poate fi reciclat este trasportat la halda din Deva. La
început atât Haţegul cât şi restul de comune din Ţara Haţegului, cam 13 la număr
beneficiau de servicile staţiei de transfer. În prezent au rămas doar trei comune, restul
încheind contract cu alte firme de salubritate”, a declarat Cristian Florin Moldovan, şef al
Comisariatului Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu. /Glasul Hunedoarei HD -
Irina Năstase -
„Îi voi chema în Parlament”După ce, cu nici două săptămâni în urmă, Mesagerul Hunedorean a relevat situaţia
locuitorilor din comuna Şoimuş, care în ultima vreme sunt poluaţi masiv şi regulat cu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
35
10.04.-12.04.2010
praful provenit de pe haldele de cenuşă ale Termocentralei Mintia, iată că şi deputatul
Laurenţiu Nistor, locuitor al comunei amintite, reclamă praful gros care se ridică zilnic
din halda de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia. El şi îl atenţionează pe comisarul
Cristian Moldovan, şeful Gărzii de Mediu Hunedoara, că dacă nu ia măsuri pentru
stoparea poluării, îl va chema în Parlament pentru a da explicaţii.
Nu răspund la telefon. Sâmbătă dimineaţa, aflându-se acasă, în satul Bejan, deputatul
Laurenţiu Nistor a sesizat reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM)
Hunedoara, reclamând că dinspre halda de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia s-a
ridicat un nor mare de praf, care a împânzit toată zona. Aceştia s-au deplasat imediat la
faţa locului, pentru a lua probe, dar abia în această dimineaţă vom şti care a fost
concentraţia prafului din aer, fiind necesare 48 de ore pentru efectuarea tuturor testelor.
„Dintr-o dată, sâmbătă dimineaţă s-a umplut aerul de praf, era ceva de neimaginat. Am
încercat să-l sun şi pe comisarul Cristian Moldovan, de la Garda de Mediu, dar şi pe
domnul Cristian Vladu, directorul Termocentralei Mintia, însă nici unul nu mi-a răspuns
la telefon. Cum nu am altă alternativă de a discuta cu cei doi, aş dori ca prin intermediul
ziarului dumneavoastră să-l atenţionez pe comisarul Cristian Moldovan că, dacă nu va
rezolva problema poluării satelor din jurul haldei de cenuşă şi zgură, îl voi chema la
Parlament să explice de ce nu ia măsurile prevăzute de lege împotriva termocentralei,
având în vedere funcţia pe care o deţine”, a declarat pentru MESAGERUL
HUNEDOREAN, deputatul Laurenţiu Nistor.
Praf, de nu vezi la doi paşi. Locuitorii din apropierea haldei de cenuşă şi zgură a
Termocentralei Mintia sunt disperaţi din cauza poluării masive pe care trebuie să o
suporte zilnic. „Sâmbătă, atunci când a bătut vântul tare, mă uitam pe geam, şi o parte din
satul Bejan nu se mai vedea. Prima dată am crezut că sunt nori de ploaie, dar când colo,
era praful de la cenuşa de la Mintia”, spune Mariana Flueraş, din Păuliş. „Vara, mai ales
atunci când nu plouă, nu putem să ne uscăm nici măcar hainele afară, este un praf, de nu
vezi la doi paşi în faţa ta. Cineva trebuie să ia măsuri, ca să ne scape de poluarea asta de
care avem parte în ultima vreme”, declară Viorica Lupaş, locuitoare a satului Bejan.
O altă reclamaţie Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, locuitorii satului Bejan au
mai făcut o reclamaţie către APM Hunedoara, care, după testele efectuate, a descoperit o
concentraţie a prafului din aer peste limitele maxime admise. Dar, din motive cunoscute
de el – dar şi de noi! – până în acest moment, comisarul Cristian Moldovan, şeful Gărzii
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
36
10.04.-12.04.2010
de Mediu Hunedoara, nu a aplicat Termocentralei Mintia nici o amendă pentru poluarea
produsă. Mesagerul Hunedorean HD - Livia Botici -
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA
Drumul judetean 108 E in pericol de surpare din cauza raului SomesMASURI URGENTE. Ploile din ultimele zile au contribuit la cresterea debitului raului
Somes, care si-a continuat actiunea de erodare a malului drept din apropierea drumului
judetean 108 E. Prefectul Sandu Pocol s-a deplasat la fata locului, unde a constat ca
fenomenul de eroziune a malului este pe o lungime de 460 de metri, procesul fiind in
evolutie, iar malul devenind instabil.
"Fenomenul de erodare a evoluat si a ajuns la 0,75 metri fata de drumul judetean 108 E.
Situatia aparuta necesita urgent lucari de interventie, datorita faptului ca drumul judetean
reprezinta singura cale de acces spre satul Chelinta. Au fost instalate indicatoare rutiere
pentru limitarea vitezei, tonajului si ingustarea drumului. Vor trebui efectuate studii
geologice pentru identificarea planului de alunecare, respectiv de stratificare geologica a
malului raului. Din evaluarile estimate de specialisti suma necesara pentru realizarea
lucrarilor de aparare si stabilizare a malului drept al raului este de 3.500.000 lei" a
precizat Sandu Pocol.
Avand in vedere ca este vorba de o situatie de urgenta, iar distrugerea drumului ar duce la
izolarea localitatii Chelinta, prefectul a declarat ca va interveni la ministerele de resort
(Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Mediului si Padurilor) precum si la
Administratia Nationala Apele Romane pentru gasirea de solutii in vederea alocarii de
fonduri guvernamentale pentru consolidarea malului drept al raului Somes si punerea in
siguranta a drumului judetean./Autor stire: Ciprian VANCEA /infomm
Fonduri pentru consolidarea DJ 108 EPloile din ultimele zile au contribuit la creşterea debitului râului Someş, care şi-a
continuat acţiunea de erodare a malului drept din apropierea drumului judeţean 108 E.
Prefectul Sandu Pocol s-a deplasat la faţa locului, unde a constat că fenomenul de
eroziune a malului este pe o lungime de 460 de metri, procesul fiind în evoluţie, iar malul
este instabil. Fenomenul de erodare a evoluat şi a ajuns la 0,75 metri faţă de drumul
judeţean 108 E. Situaţia aparută necesită urgent lucrări de intervenţie, datorită faptului că
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
37
10.04.-12.04.2010
drumul judeţean reprezintă singura cale de acces spre satul Chelinţa. Au fost instalate
indicatoare rutiere pentru limitarea vitezei, tonajului şi îngustarea drumului. Vor trebui
efectuate studii geologice pentru identificarea planului de alunecare, respectiv de
stratificare geologică a malului râului. Din evaluările estimate de specialişti, suma
necesară pentru realizarea lucrărilor de apărare şi stabilizare a malului drept al râului este
de 3.500.000 lei.
Având în vedere că este vorba de o situaţie de urgenţă, iar distrugerea drumului ar duce la
izolarea localităţii Chelinţa, prefectul va interveni la ministerele de resort (Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor) şi Administraţia Naţională
Apele Române pentru găsirea de soluţii în vederea alocării de fonduri guvernamentale
pentru consolidarea malului drept al râului Someş şi punerea în siguranţă a drumului
judeţean. /Monika Krajnik/Adevarul
Pentru protectia drumului dintre Ulmeni si Chelinta este nevoie de 3,5 milioane leiPloile din ultimele zile au contribuit la cresterea debitului raului Somes, astfel ca procesul
de erodare a malului drept din apropierea Drumului Judetean 108 E a continuat, ba chiar
s-a accentuat. Prefectul Sandu Pocol s-a deplasat sambata la fata locului, unde a constatat
ca situatia este mai grava decat se astepta. Fenomenul de eroziune a malului s-a extins pe
o lungime de 460 metri, iar malul drept este instabil.
Prefectul Pocol a declarat: “Situatia aparuta necesita urgent lucrari de interventie, datorita
faptului ca drumul judetean reprezinta singura cale de acces spre satul Chelinta. Practic,
in acest moment, Somesul a ajuns doar la 0,75 metri fata de drum. Au fost instalate
indicatoare rutiere pentru limitarea vitezei, tonajului si ingustarea drumului. Vor trebui
efectuate studii geologice pentru identificarea planului de alunecare. Din evaluarile
estimate de catre specialisti, suma necesara pentru realizarea lucrarilor de aparare si
stabilizare a malului drept al Somesului este de 3,5 milioane lei”.
Fiind vorba de o situatie de urgenta, prefectul Pocol va interveni la ministerele de resort
(Administratiei si Internelor, Mediului si Padurilor) si Administratia Nationala Apele
Romane pentru gasirea de solutii pentru alocarea de fonduri guvernamentale in vederea
executarii lucrarilor de consolidare a malului drept al raului Somes in zona afectata./Scris
de Grigore Ciascai,/Informatia zilei
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
38
10.04.-12.04.2010
PERICOL: Drumul spre Chelinta se prabusestePloile din ultimele zile au contribuit la cresterea debitului raului Somes, care si-a
continuat actiunea de erodare a malului drept din apropierea drumului judetean 108 E.
Prefectul de Maramures, Sandu Pocol, s-a deplasat la fata locului, unde a constat ca
fenomenul de eroziune a malului se inregistreaza pe o lungime de 460 de metri, procesul
fiind in evolutie, iar malul este instabil.
“Fenomenul de erodare a evoluat si a ajuns la 0,75 metri fata de drumul judetean 108 E.
Situatia aparuta necesita urgent lucari de interventie, deoarece tronsonul respectiv
reprezinta singura cale de acces spre satul Chelinta”, a declarat Sandu Pocol.
In zona au fost instalate indicatoare rutiere pentru limitarea vitezei, tonajului si ingustarea
drumului. In perioada imediat urmatoare trebuie efectuate studii geologice pentru
identificarea planului de alunecare, respectiv de stratificare geologica a malului raului.
Din evaluarile estimate de specialisti suma necesara pentru realizarea lucrarilor de
aparare si stabilizare a malului drept al Somesului este de 3.500.000 lei.
Avand in vedere ca este vorba despre o situatie de urgenta iar distrugerea drumului ar
duce la izolarea localitatii Chelinta, prefectul va interveni pe langa institutiile de resort -
Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Mediului si Padurilor si Administratia
Nationala Apele Romane - pentru gasirea de solutii in vederea alocarii de fonduri
guvernamentale pentru consolidarea zonei si punerea in siguranta a drumului
judetean./Tania Purcaru/Citynews
Pericol de surpare pe drumul spre ChelintaO situatie de risc s-a semnalat autoritatilor judetene, care trebuie sa gaseasca rapid o
solutie pentru a preveni ca sutele de locuitori din Chelinta sa ramana izolati. Ploile din
ultimele zile au contribuit la cresterea debitului raului Somes, care a accentuat erodarea
malului drept din apropierea drumului judetean 108 E, astfel incat drumul spre Chelinta
risca sa se surpe, iar localitatea sa ramana izolata.
Eroziunea malului se inregistreaza pe o lungime de 460 de metri, iar malul a devenit din
ce in ce mai instabil. Prefectul Sandu Pocol s-a deplasat la fata locului pentru a analiza
situatia, specialistii informandu-l ca e nevoie de fonduri pentru consolidarea de urgenta a
drumului.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
39
10.04.-12.04.2010
"Fenomenul de erodare a evoluat si a ajuns la 0,75 metri fata de drumul judetean 108 E.
Situatia aparuta necesita urgent lucari de interventie, datorita faptului ca drumul judetean
reprezinta singura cale de acces spre satul Chelinta. Au fost instalate indicatoare rutiere
pentru limitarea vitezei, tonajului si ingustarea drumului. Vor trebui efectuate studii
geologice pentru identificarea planului de alunecare, respectiv de stratificare geologica a
malului raului”, a declarat prefectul Maramuresului.
Din evaluarile estimate de specialisti suma necesara pentru realizarea lucrarilor de
aparare si stabilizare a malului drept al raului este de 3.500.000 lei. Banii urmeaza sa fie
ceruti dela guvern, din fondul de urgenta. /Autor: Ioana Osan /emaramures
O gospodărie din Reteag inundată în urma ploilor Garda de Intervenţie Beclean din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă (ISU) Bistriţa-Năsăud a fost chemată să intervină, azi dimineaţă la ora 6.30, în
localitatea Reteag, unde apa scursă de pe versanţi a inundat curtea, grădina şi subsolul
unei case. Inundaţia a fost rezultatul faptului că aproape o zi şi o noapte a plouat
necontenit. La această oră pompierii beclenari încă acţionează la gospodăria lui Iuliu O.,
cu o autospecială şi o motopompă pentru scoaterea apei. Reprezentanţii Sistemului de
Gospodărire a Apelor (SGA) Bistriţa-Năsăud au anunţat că în ultimele 24 de ore cel mai
mult a plouat la Mocod, unde au fost înregistraţi 26 de litri pe metrul pătrat în ultimele 24
de ore
Potrivit sursei citate, cotele râurile din judeţ sunt sub cele de atenţie, şi nici nu se aşteaptă
o creştere îngrijorătoare a debitelor în următoarele trei zile, fiindcă se anunţă
îmbunătăţirea condiţiilor meteorologiceu în majoritatea zonelor. Din informaţiile adunate
din judeţ de SGA, incidentul de la Reteag este unul izlat, iar apele scurse de pe versanţi
nu au inundat drumuri sau alte gospodării./Mesagerul de Bistrita-Nasaud/ Ovidiu
LĂZĂROAIE
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
40
10.04.-12.04.2010
Apele Române au iniţiat un program de igienizare şi salubrizare a cursurilor de apă
Ziarul Vaii Jiului
Alte ştiri
S-a deschis sezonul de rafting pe JiuServiciul Judeţean Salvamont Gorj a deschis ieri sezonul de rafting pe Jiu, în zona
Defileului. La cursa inaugurală au participat zece reprezentanţi ai presei şi cinci
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
41
10.04.-12.04.2010
componenţi ai echipei de handbal „Energia Rovinari“, care au fost asistaţi de
salvamontişti. Sabin Cornoiu, şeful salvamontiştilor, a precizat că sportivii au fost dotaţi
cu echipamente speciale, iar cursa de rafting se desfăşoară pe un traseu în coborâre pe o
distanţă de 12 kilometri, cu un grad de dificultate între II şi IV, diferenţa de nivel fiind de
circa 200 de metri. Sabin Cornoiu a mai declarat că, în ultimii ani, practicarea acestui
sport a luat amploare în judeţul nostru. Sezonul de rafting pe Jiu se va încheia în
octombrie, în cazul în care anul nu va fi secetos, iar Jiul va avea un debit bun. „Jiul este
cel mai bun râu din ţară pentru practicarea acestui sport. I-am dat startul în anul 2000, iar
până în toamnă vom avea multe concursuri pe Jiu. Vor veni iubitori ai acestui sport din
toată ţara şi sperăm să fie încântaţi şi să se întreacă pe Jiu“, a declarat şeful Salvamont
Gorj, Sabin Cornoiu. Costul unei curse este de 50 de euro, în care intră costumele şi
echipamentele folosite. (Gazeta de Sud – Actualitate-Stiri-12 apr 2010)
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET
Salubrizarea judeţului, pe ultima sută de metri 15 aprilie este termenul dat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ
celorlalte autorităţi judeţene, în privinţa respectării programului de măsuri pentru
salubrizarea localităţilor, cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţii. În urma adoptării
acestui set de măsuri, joia aceasta ar trebui să se încheie acţiunea de informare a
operatorilor economici şi a populaţiei privind interzicerea depozitării materialelor şi
deşeurilor de orice fel pe malurile cursurilor de apă, precum şi despre sancţiunile ce se
aplică în cazul nerespectării acestor reguli. Această măsură a fost trecută în grija
Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ. O altă măsură ce ar trebui implementată până
pe 15 aprilie este acţiunea de salubrizare şi degajare a cursurilor de apă de obstacolele
care pot împiedica curgerea apelor (materialul lemnos şi deşeurile din albiile cursurilor de
apă, de pe maluri şi din zonele inundabile, precum şi din apropierea podurilor şi podeţelor
de pe acestea). Răspund de aceasta preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de
urgenţă. Tot aceştia au primit ca şi sarcină de muncă să asigurare secţiunea de curgere a
podurilor şi podeţelor şi curăţarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale. O
altă măsură impusă pentru salubrizarea cursurilor de apă şi ce trebuia îndeplinită până
săptămâna aceasta este desfiinţarea construcţiilor provizorii de traversare a cursurilor de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
42
10.04.-12.04.2010
apă. Finalul lunii mai a fost dat ca termen pentru completarea stocului de materiale şi
mijloace pentru intervenţia în situaţiile de urgenţă generate de inundaţii şi fenomene
hidrometeorologice periculoase, lucru de care vor răspunde preşedinţii comitetelor locale
pentru situaţii de urgenţă şi şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Tot până
la sfârşitul lunii mai, au primit termen şi reprezentanţii Direcţiei Silvice Neamţ şi
directorul coordonator adjunct al Comisariatului Judeţean Neamţ al Gărzii Naţionale de
Mediu pentru efectuarea de controale la persoanele fizice şi juridice care desfăşoară
activităţi în domeniul exploatării forestiere în vederea verificării modului de gestionare a
deşeurilor rezultate în urma proceselor tehnologice şi amenajarea platformelor primare de
prelucrare şi depozitare a masei lemnoase. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
a solicitat responsabililor să prezinte rezultatele în scris, la finalizarea acţiunii.
Săptămâna viitoare ar trebui să se finalizeze şi activitatea de pregătire a populaţiei pentru
a cunoaşte regulile de comportare în caz de inundaţii şi alte situaţii de urgenţă, precum şi
antrenarea acesteia pentru a participa la acţiunile de prevenire, prin afişarea la sediile
primăriilor şi şcolilor a regulilor de comportare în astfel de situaţii. Îndatorirea a revenit
preşedinţilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă iar împreună cu directorii
unităţilor şcolare, până joi, ar trebui să finalizeze şi acţiunile de salubrizare a localităţilor,
în cooperare, prin implicarea elevilor din ciclul gimnazial şi liceal, aprobate în şedinţa
CJSU Neamţ. Realitatea Media (Neamt)
Teme politice
Incompetenta sau rea vointa. Sute de milioane de euro blocate de politrucii de la PDLO investitie de peste 635 milioane lei, aproximativ 160 milioane euro, care va asigura
peste 500 locuri de munca este blocata pina cind Agentia Nationala de Protectia Mediului
(ANPM) va decide daca este nevoie de un nou studiu de impact pentru lucrarile incepute
in 1990. Lucrarile la centrala hidroelectrica de la Cosmesti, pe raza orasului Marasesti,
trebuiau sa inceapa in 2010 si sa fie finalizate in 2015. Este a doua investitie din Vrancea,
dupa drumul national DN 2 D Focsani – Tulnici – Ojdula – Tirgu Secuiesc - Brasov,
blocata de incompetenta politrucilor din PDL care nu reusesc sa asigure toate conditiile
pentru derularea lucrarilor. Partidul stat care si-a infiltrat oameni in toate structurile
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
43
10.04.-12.04.2010
guvernamentale doar pe criteriul carnetului de partid da un exemplu, inca o data, a
incompetentei sau a rea vointei acestora.
Centrala hidroelectrica de la Cosmesti face parte din amenajarea hidroenergetica a riului
Siret pe sectorul Cos-mesti-Movileni. Investitia ar urma sa asigure peste 500 locuri de
munca si va avea o valoare de peste 635 milioane lei. În plus, pe linga energia electrica
mai ieftina livrata sistemului national, se va asigura apa necesara pentru irigarea
terenurilor agricole situate in zona amenajarii. Dar, ca si in cazul altor investitii, lucrarile
sint blocate din cauza unor incompetenti de la institutiile de mediu care nu reusesc sa
colaboreze cu alte companii, culmea, tot de stat. Este cazul celor din ANPM si
Hidroelectrica, prin companiile care trebuie sa realizeze investitia de la Cosmesti. Desi
trebuiau sa inceapa in acest an, lucrarile intirzie pe o perioada nedeterminata deoarece, pe
motiv ca vor fi efectuate defrisari pe circa 100 hectare in Lunca Siretului, nimeni nu stie
deocamdata daca trebuie un aviz de mediu si un studiu de impact aprobate de ANPM.
Conducerea Agentiei de Protectia Mediului din Vrancea a trimis, deocamdata, o adresa
catre ANPM in functie de care vor fi luate deciziile ulterioare. „Am trimis o adresa catre
ANPM pentru a ne confirma daca va fi nevoie de avizarea si efectuarea unui studiu de
impact“, sustine directorul APM, Adrian Colin. Directorul PDL nu spune insa de ce n¬ -a
facut acest lucru inainte si a asteptat sa inceapa o investitie pentru ca, ulterior, sa fie facut
un studiu de impact si astfel sa se blocheze lucrarile. Mai simplu ar fi fost ca
reprezentantii de la Mediu sa avertizeze asupra necesitatii unui studiu de impact anterior
inceperii investitiei, pentru a nu se pierde timpul si banii contribuabililor in chichite
birocratice. De fapt, este inca o mostra a priceperii pedelistilor, care, in ultimii cinci ani,
au reusit „performanta“ sa blocheze mai multe proiecte importante pentru vrinceni.
Întirzierea lucrarilor ii nemultumeste pe beneficiarii directi ai acestui proiect. Primarul
orasului Marasesti, Constantin Vlase, spune ca investitia este vitala pentru o loca-litate
lipsita de investitii. Edilul este nemultumit de intizierea lucrarilor care ar asigura locuri de
munca pentru locuitorii orasului.
„Este inacceptabil ceea ce se intimpla acum. Aceasta lucrare trebuie sa asigure locuri de
munca iar acum este stopata, chipurile pentru un aviz de mediu“, a afirmat primarul
orasului Marasesti, Constantin Vlase.
Amenajarea riului Siret pe sectorul Cosmesti –Movileni a fost aprobata prin hotarirea de
guvern numarul 311/1990. Lucrarile au inceput in 1990, in incinta nodului Calimanesti.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
44
10.04.-12.04.2010
Timp de 8 ani, intre 1990 si 1998, a fost efectuat digul pe malul drept al riului Siret pe o
lungime de 6 kilometri. Lucrarile au fost oprite in 1998, fiind rea-lizate doar lucrari
pentru punerea in siguranta a investitiei. Puterea instalata va fi de 44 MW.
Incapabilii de la PDL au blocat reabilitarea DN 2 D
O alta investitie vitala care este blocata din cauza incompetentei unor functionari este
reabi-litarea drumului national 2D Focsani – Tulnici – Ojdula – Tirgu Secuiesc – Brasov.
Investitia este blocata pe sectorul Tulnici-Ojdula dupa ce Agentia Nationala de Mediu a
impus anumite completari in studiul de impact, rea-lizat de evaluatorul stabilit de
beneficiar, adica de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale. S-a
ajuns astfel in situatia paradoxala ca doua institutii ale statului sa nu poata colabora si sa
realizeze un studiu de impact care sa permita derularea acestei investitii vitale pentru
locuitorii de pe Valea Putnei, dar si din judetele Covasna si Brasov.
Initiatorul si sustinatorul acestui proiect, presedintele Consiliului Judetean Vrancea,
Marian Oprisan, a precizat ca, in ultimii cinci ani, mai multe proiecte importante pentru
vrinceni au fost pierdute din cauza incon-stientei pedelistilor. Şeful administratiei
judetene a aratat ca nici macar la cinci ani de la inundatiile catastrofale din 2005 nu au
fost asigurate fondurile necesare reabilitarii infrastructurii distruse de ape.
„Creditul pentru asfal-tarea strazilor municipiului Focsani a fost intirziat un an si
jumatate. Din cauza lor (a PDL-n.r.) am pierdut, in 2005, 14 milioane de euro pentru
proiectul de infrastructura turistica Lepsa-Soveja. Din cauza lor (a PDL-n.r.) si a lipsei de
cofinantare, am pierdut o finantare de 560 de mii de euro pentru trei poduri distruse de
calamitatile din 2005. Nu sint in stare nici acum, dupa cinci ani de zile, sa aduca macar
bani sa reparam infrastructura distrusa de inundatiile din 2005. Oamenii inoata in noroaie
si trec cu piciorul prin ripe si vaduri de apa. Este strigator la cer cum dau dovada de
rautate si santaj, mintind intr-un mod ordinar populatia judetului Vrancea“, a afirmat
Marian Oprisan. Presedintele Consiliului Judetean Vrancea a mai sustinut ca pedelistii
sint doar o gasca de oameni interesati de functii care vor sa-si hartuiasca adversarii
politici cu DNA dar nu sint interesati de pro-blemele si necazurile oamenilor din
Vrancea. „Nu sunt interesati (pedelistii-n.r.) decit de posturi, functii si sa-si aduca gastile
in institutii publice, sa-si hartuiasca adversarii politici cu DNA, sa santajeze primarii sau
agentii economici ca sa le dea bani, cu care sa cumpere voturi. Dupa pa-rerea mea,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
45
10.04.-12.04.2010
pedelistii din Vrancea sint mai rai si mai incompetenti decit legionarii“, a concluzionat
presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan. Monitorul de Vrancea
Teme de mediu
Expoziţie de fotografie pe holurile ACETFotografiile sunt realizate de elevi din trei şcoli sucevene, care au participat la o
campanie de conştientizare publică
Holurile sediului societăţi furnizoare de servicii de apă şi canalizare a Sucevei, ACET, se
vor transforma săptămâna viitoare într-un spaţiu expoziţional în care vor fi evidenţiate
aspecte pozitive şi negative de mediu din municipiul reşedinţă de judeţ,
Expozanţii sunt elevi din trei şcoli sucevene - Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3 Centru,
Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 10 Burdujeni şi Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 7 Iţcani, care au
participat la campania de conştientizare publică "Decide azi pentru apa de mâine", iniţiată
de ACET cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei.
În cadrul acestei campanii, elevii au aflat importanta apei potabile pentru oameni, situaţia
apei potabile la nivel mondial şi nu în ultimul rând au aflat drumul apei potabile în oraşul
Suceava, de la captare şi până la robinetul din locuinţele lor.
De asemenea, au învăţat ce este proiectul ISPA, care este acum în plină desfăşurare în
Suceava şi de ce este nevoie să fie înlocuite conductele de apă potabilă şi de canalizare
ale municipiului.
Toţi elevii participanţi în această campanie vor fi premiaţi de S.C. ACET SA- cu obiecte
promoţionale. Monitorul de Suceava
Amenzi pentru poluarea mediului
Un barbat din Şerbesti, comuna Vidra a reclamat telefonic, saptamina trecuta, la Garda de
Mediu ca unul dintre vecinii sai deverseaza pe proprietatea sa ape uzate. Mai mult, acesta
sustinea ca aceste ape erau pline de dejectii. Comisarii Garzii de Mediu au fost pe teren si
au constatat ca cele reclamate se adevereau pe jumatate. Vecinul pirit autoritatilor chiar
deversa ape uzate pe terenul petentului dar acestea nu contineau dejectii. Comisarii au
aplicat o sanctiune contraventionala in valoare de 3.000 de lei pentru deversarea cu buna
stiinta a unor ape uzate. Acestea urmau sa ajunga intr-un riu poluind astfel mediul
inconjurator. De asemenea comisarii au mai aplicat o amenda de 6.000 lei unei persoane
fizice din Focsani deoarece aceasta a depozitat direct pe pamint metale impregnate cu
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
46
10.04.-12.04.2010
produse petroliere. „Aceasta amenda a fost data pentru nerespectarea legislatiei privind
produsele periculoase cu impact mare asupra mediului. Acele metale trebuiau amplasate
pe o suprafata betonata, nicidecum direct pe pamint. Tot acel petrol s-a infiltrat in pamint
poluind astfel toata zona respectiva“, ne-a declarat Gheorghita Berbece, directorul
coordonator adjunct al Garzii de Mediu. Monitorul de Vrancea
Este momentul pentru un parteneriat VERDEMembrii Grupului DEEP SERV G.I.E. au desfasurat prima actiune din cadrul campaniei
„Împreuna pentru un parteneriat VERDE”
Douazeci de membri ai Grupului DEEP SERV G.I.E., inclusiv Marian Spinu,
presedintele grupului, si Nicu Dragomir, administratorul companiei membre DEEP
SERV, au reusit sa acopere cu arbori, joia trecuta, un hectar de pamint. Ei au demonstrat,
astfel, ca nimic nu este greu sau imposibil, atunci cind este facut din suflet.
Marian Spinu, presedintele Grupului DEEP SERV G.I.E., a declarat ca aceasta campanie
de responsabilizare a fost organizata pentru a proteja bogatia naturii. „Indiferent de
contextul economic, social sau politic, natura ne-a oferit, tuturor, oportunitati
nemarginite. Consider ca a venit momentul ca fiecare dintre noi sa facem tot ceea ce ne
sta in putinta, pentru a proteja aceasta sursa darnica, insa limitata, de bogatii, de tot felul.
Am invatat ca fie business sau viata de zi cu zi, daca nu construiesti pe temelii sanatoase
si nu intretii permanent ceea ce ai construit, nimic nu va dura. Avem nevoie de business-
uri, trupuri si mentalitati sanatoase, dar nu in ultimul rind, de un mediu sanatos. Dorim sa
transmitem, pe aceasta cale, un mesaj de responsabilizare catre toate companiile sau
persoanele fizice, pentru a se alatura acestei initiative si a lupta impreuna, pentru un
parteneriat VERDE”, a spus Marian Spinu.
Initiatorul si sustinatorul acestui proiect, Marian Spinu, a adaugat ca vor urma si alte
actiuni in cadrul acestei campanii, prin care se va incerca sa i se ofere inapoi naturii,
macar o farima din ce ne-a oferit ea noua. Monitorul de Vrancea
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
47
10.04.-12.04.2010
Teme de mediu
Garda de Mediu verifica Salubrizarea pe cursurile de apa si caile de comunicatieIn luna martie a.c., Garda de Mediu Valcea a efectuat 23 controale planificate la agenti
economici cu impact major asupra factorilor de mediu si 39 de controale neplanificate.
Au fost date 11 amenzi contraventionale, in valoare de 345.500 lei, pentru incalcarea
legislatiei in vigoare. Dintre acestea amintim: la SC Compet Ploiesti, pentru spargere
conducta titei in localitatea Madulari si poluare raul Manu si terenuri agricole invecinate,
pentru care s-a dat o sanctiune de o suta de mii lei; CFR Valcea, pentru neasigurarea
salubrizarii de-a lungul cailor ferate, traseul Ramnicu Valcea - Piatra Olt - 50.000 lei. De
asemenea, au fost primite 7 sesizari, dintre care unele cu privire la depozitari de deseuri
in zone neamenajate, dar si o reclamatie cu privire la bunastarea animalelor, care a fost
redirectionata catre Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Valcea.
Comisarii Garzii de Mediu Valcea desfasoara un control tematic privind salubrizarea
cursurilor de apa, a cailor de comunicatie si a terenurilor publice in localitatile din judetul
nostru. De asemenea, Garda de Mediu Valcea va continua verificarea masurilor cuprinse
in programul de conformare, anexe la autorizatia de mediu, precum si a investitiilor de
mediu la agentii economici cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Aceste
informatii ne-au fost furnizate de catre directorul adjunct al Garzii de Mediu Valcea,
Mihai Dinca. ( VIATA VALCII)
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
48