13.04.2010
Cod-F-PC-4
REVISTA PRESEI
13 aprilie 2010
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
1
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ
“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro
13.04.2010
CUPRINS
PRESA CENTRALĂ...................................................................................................4
Turişti corigenţi la ecologie...........................................................................................4
O stradă din Bistriţa este inundată la fiecare ploaie mai serioasă..................................5
PRESA LOCALĂ.........................................................................................................7
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.................................................7
Direcţia Apelor Mureş şi-a schimbat denumirea în Administraţia Bazinală de Apă
Mureş.............................................................................................................................7
Disputele unui oraş fără apă..........................................................................................7
Petiţie către Sometra„Nu mai şantajaţi oraşul cu robinetul”.........................................9
Problema apei de la Copşa Mică s-a rezolvat................................................................9
Criza apei de la Copşa Mică a luat sfârşit....................................................................10
Peste 80 de gospodării din judeţul Mureş au fost inundate în urma ploilor abundente
din ultimele zile...........................................................................................................10
Cota de atenţie depăşită pe râurile Niraj şi Târnava Mică...........................................11
Povestea digului… inutil.............................................................................................12
Alte ştiri.......................................................................................................................13
Apa rece va fi întreruptă, pentru o zi, în trei oraşe din Hunedoara..............................13
O zi fără apă la robinete...............................................................................................13
Tinerii francezi au strâns gunoaiele devenilor.............................................................14
Praful de la Mintia, aproape de maximul admis..........................................................15
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI............................................16
Balustrade noi pe malul drept al Crişului Repede.......................................................16
Se înlocuiesc balustradele vechi de pe malul Crişului.................................................16
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA....................................17
Terenuri agricole inundate...........................................................................................17
Satul Chelinta este pe cale sa fie rupt de lume............................................................17
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
2
13.04.2010
Romaltyn Mining a stârnit atenţia Prefecturii.............................................................18
Redeschiderea Romaltyn analizata de autoritati... in secret........................................20
Teme de mediu.............................................................................................................21
Deputatul Catalin Chereches face un apel catre parlamentarii de Maramures: Stop
poluarii cu cianuri!.......................................................................................................21
Jocul cu moartea tinut la sertar de autoritati................................................................23
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.................................................25
Edilii mai au trei zile la dispoziţie pentru curăţenia de primăvară..............................25
Teme de mediu.............................................................................................................25
Dezbateri pe tema selecţiei deşeurilor.........................................................................25
Alte stiri.......................................................................................................................26
ACET va deveni operator unic al serviciilor de apă în 34 de localităţi.......................26
AJAC şi-a îndeplinit mandatul....................................................................................27
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT...............................................28
Alte stiri.......................................................................................................................28
Proiect inedit: lebăda uriaşă cu pedale de închiriat pentru plimbarea pe Bega...........28
Ultima distractie pe Bega: pedalatul pe lebada hidrobicicleta.....................................28
Teme de mediu.............................................................................................................29
Mai mulţi reşiţeni au ieşit la grătar în pădure printre gunoaie.....................................29
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
3
13.04.2010
PRESA CENTRALĂ
LA MARE ŞI LA MUNTE
Turişti corigenţi la ecologieTuriştii veniţi să petreacă Paştele la malul mării au lăsat în urma lor nu mai puţin de 20 de
metri cubi de deşeuri. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a terminat la
sfârşitul săptămânii trecute curăţarea plajelor. O cantitate impresionantă de gunoaie au
lăsat şi turiştii şi amatorii de schi la Arieşeni.
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a depus eforturi considerabile ca să
pregătească plaja pentru zilele de sărbătoare, iar după Paşte au avut parte de surprize
neplăcute. Potrivit instituţiei, cantitatea de gunoaie depozitate pe plajă după week-end-ul
pascal creşte de la an la an, turiştii dovedindu-se a fi din ce în ce mai necivilizaţi.
Angajaţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral efectuează an de an, începând
cu luna februarie, lucrări de igienizare a tuturor plajelor, dar şi de colectare a nisipului de
pe promenadă, rezultat în urma furtunilor din sezonul rece, astfel încât condiţiile să fie cât
mai bune pentru slujba de Paşte care are loc la malul mării. Până la 1 mai, la deschiderea
oficială a sezonului estival, Administraţia Dobrogea Litoral se va preocupa de
demontarea gardurilor de stuf cu rol de protecţie împotriva eroziunii eoliene, precum şi
de lucrările de afânare a stratului de nisip şi de ecologizare. În plus, se vor derula şi
campanii de conştientizare privind păstrarea curăţeniei pe plaje.
GUNOI ŞI INDIFERENŢĂ
Şi la Arieşeni, unde sezonul de iarnă s-a încheiat oficial acum mai bine de o săptămână,
turiştii au picat cu brio proba de ecologie. Din pricina lipsei unei parcări adecvate, foarte
mulţi turişti-schiori şi-au "garat" maşinile la câţiva paşi de pârtia de la Vârtop, lăsând la
plecare mormane de gunoaie care amintesc într-un mod neplăcut trecerea lor pe acolo.
Respect pe cale de dispariţie faţă de natură au arătat şi administratorii şi angajaţii
gheretelor "agroalimentare" de la baza pârtiei, care au "depozitat" în acelaşi fel resturile
menajere. A fost unul de excepţie pentru cei care deţin pensiuni şi case de vacanţă la
Arieşeni. Staţiunea turistică din Apuseni a fost în acest an una dintre cele mai longevive
locaţii turistice cu zăpadă naturală din România.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
4
13.04.2010
Potrivit unei evaluări neoficiale, aproximativ 100.000 de turişti, din care mai mult de
jumătate veniţi din străinătate, au ales să petreacă în această iarnă zile şi nopţi de neuitat
la Arieşeni. Surse autorizate susţin că numărul turiştilor ar fi sporit mult peste cifrele
amintite dacă preţurile practicate la cazare şi pe pârtia de schi nu ar fi fost destul de
piperate. Ca să nu mai vorbim despre "calitatea" sub orice critică a şoselei care
tranzitează zona (n.a. - DN 75)./ Jurnalul naţional
O stradă din Bistriţa este inundată la fiecare ploaie mai serioasăAversele de ieri din oraş le-a adus din nou apa în case locatarilor din strada Mihai
Viteazul. Oamenii vor să dea în judecată municipalitatea pentru a-i obliga să decolmateze
un pârâu care înfundă sistematic canalizarea.
Muncitorii de la Aquabis şi pompierii de la ISU au muncit toată ziua de ieri şi aproape
întreaga noapte pentru a îndepărta apa din strada Mihai Viteazul şi pentru a elibera
canalizarea din zonă. Orice ploaie care depăşeşte 15 litri pe metru pătrat le dă emoţii
locuitorilor din zonă, pentru că aduce în canalizarea apele unui pârău din zonă, care la
rândul lui preia precipitaţiile de pe versanţi. Ieri, la Bistriţa, debitul precipitaţiilor a atins
40 de litri, iar canalizarea din zonă a cedat din nou. „Am stat până la patru dimineaţa ca
să eliberăm presiunea din canalizare. Din păcate, situaţia aceasta se întâmplă la orice
ploaie mai zdravănă. Nu putem face mai mult decât atât. Primăria este cea care trebuie să
decolmateze pârâul cu probleme", explică Filip Moisil, directorul tehnic de la Aquabis
Bistriţa.
Să vină domnul primar să-mi scoată rahatul din casă!
Ion Moldovan, un pensionar de 72 de ani, este foarte supărat pe primarul Bistriţei, pe care
îl consideră vinovat pentru situaţia creată. „Să vină domnul primar să-mi scoată rahatul
din casă! Nu este posibil aşa ceva! Şi noi plătim taxe şi impozite şi ne trezim cu apa în
case!", spune bistriţeanul, care de-abia a reuşit să închidă un ochi noaptea trecută. El mai
afirmă că astfel de probleme au apărut de circa un an, de când administraţia locală a
modernizat strada. Lui îi este teamă şi să plece din Bistriţa fiindcă se gândeşte că, la
întoarcere, o să găsească apă peste tot. Canalizarea din zonă este veche de aproape 40 de
ani şi subdimensionată pe deasupra. Oamenii care locuiesc pe strada Mihai Viteazul spun
că o altă parte din vină este a autorităţilor fiindcă nu au decolmatat pârâul din zonă.
Majoritatea dintre ei nu au casele asigurate şi se plâng că strada lor, cea mai frumoasă în
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
5
13.04.2010
anii 70, a devenit acum cea mai mizerabilă din oraş. „Vrem să fim despăgubiţi pentru
tot", spune Maria Sfechiş. Şi familia Negrea s-a săturat să-şi scoată astă-noapte apa din
curte cu ajutorul unei pompe cumpărate recent. Vecinii lor se gândesc serios să dea în
judecată Primăria Bistriţa deoarece că s-au săturat ca, de fiecare dată, când plouă mai
mult, să stea cu frica în sân gândindu-se că apa le distruge căminele.
De cealaltă parte, viceprimarul George Avram spune că Primăria a făcut o rigolă
transversală care să ajungă la şanţul de scurgere şi să scadă presiunea apei din canalizare.
„Oamenii s-au obişnuit ca Primăria să fie moaşa tuturor relelor, dar nu e aşa. Aquabis
trebuia să schimbe conducta de canalizare, iar SGA trebuia să decolmateze pârâul", se
justifică viceprimarul./ Adevarul
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
6
13.04.2010
PRESA LOCALĂ
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ
Direcţia Apelor Mureş şi-a schimbat denumirea în Administraţia Bazinală de Apă MureşSchimbarea a fost stabilită prin Ordonanţă de Guvern şi este motivată de alinierea la
sistemul utilizat în Uniunea Europeană. Modificarea vizează doar denumirea, structura
fostei Direcţii a Apelor rămâne neschimbată. Reprezentanţii administraţiei spun că
oamenii nu vor fi afectaţi, doar că vor avea nevoie de mai mult timp să se familiarizeze
cu noua denumire. La nivel naţional sunt stabilite următoarele districte de bazine
hidrografice: Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa,
Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral./Radio Târgu-Mureş MS - Raluca Creţ –
Disputele unui oraş fără apăLa Copşa Mică şi Axente Sever câteva mii de oameni au rămas, săptămâna trecută, fără
apă menajeră.
Autorităţile au fost luate prin surprindere, deşi Turnul Sfatului atrăgea atenţia asupra
problemelor de la Copşa Mică încă din ianuarie. Evident, până la întreruperea apei,
nimeni nu a avut nicio iniţiativă.
”Alimentarea cu apă în scop menajer a oraşului Copşa Mică este asigurată prin
intermediul Uzinei de apă a SC Sometra SA, sursa apei brute fiind priza de apă a
Direcţiei Apelor Mureş, situată pe râul Târnava Mare. În data de 7 aprilie 2010, de la
orele 10, reprezentanţii Direcţiei Apelor Mureş au închis porţile barajului de alimentare
cu apă brută a Uzinei de apă. Precizăm că întreruperea furnizării apei brute către Uzina de
apă a SC Sometra SA a fost efectuată fără ca la sediul SC Sometra să ajungă vreo
notificare în acest sens. Închiderea porţilor barajului de alimentare de către cei de la
Direcţia Apelor Mureş a dus la scăderea nivelului apei brute, ceea ce a provocat
imposibilitatea alimentării cu apă a oraşului Copşa Mică”, au anunţat cei de la Sometra,
într-un comunicat de presă.
Reprezentanţii Direcţiei Apelor Mureş susţin că au trimis o notificare, prin fax, către
întreprinderea din Copşa Mică. Doar că, la data transmiterii acestei notificări – 2 aprilie
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
7
13.04.2010
2010, în Vinerea Mare – întreaga activitate de la Sometra era întreruptă de două zile, din
cauza lipsei energiei electrice, în urma unor lucrări programate ale SC Electrica.
Notificarea transmisă celor de la Sometra anunţa că, din 7 aprilie, a doua zi lucrătoare de
după Paşti, se va întrerupe furnizarea apei către Uzina de apă. ”Noi le-am spus şi
telefonic că vom întrerupe, într-o bună zi, furnizarea apei. Mie îmi pare rău că a fost
faultată populaţia din Copşa Mică. Dacă era averea mea, probabil că nu reduceam deloc
debitul de apă. Dar eu sunt un slujbaş al statului şi nu pot face astfel de lucruri”, a
declarat Teodor Giurgea, directorul Direcţiei Apelor Mureş.
”Motivele care au dus la situaţia creată în Copşa Mică sunt complexe şi de mult timp
cunoscute atât administraţiei locale, cât şi Instituţiei Prefectului. Acestea ţin, în principal,
de nişte clauze contractuale impuse de Direcţia Apelor Mureş în vederea furnizării apei
brute, condiţii contractuale care obligă SC Sometra SA să plătească lunar, în afara
costurilor reale ale apei brute, o serie de alte costuri, denumite «servicii comune», care
cresc valoarea apei plătite de SC Sometra SA de peste patru ori peste valoarea facturată,
de exemplu, autorităţilor responsabile din municipiul Mediaş”, mai arată reprezentanţii
Sometra într-un comunicat de presă. Conducerea Sometra susţine că, în momentul de
faţă, are toate facturile achitate către Direcţia Apelor şi că în negocierea noilor clauze
contractuale pentru ”serviciile comune” lucrurile merg într-o direcţie bună. ”Am discutat
cu directorul Sometra şi am stabilit ca marţi să ne deplasăm, chiar eu personal, acolo,
pentru a discuta alături de primar şi alte oficialităţi rezolvarea acestei situaţii.
Deocamdată am reluat furnizarea apei, dar, dacă nu ajungem la o înţelegere marţi, de
luni, 19 aprilie, vom întrerupe iarăşi furnizarea apei”, a mai spus Giurgea.
În ecuaţia discuţiilor de la Copşa Mică intră şi Instituţia Prefectului, ai cărei reprezentanţi
au aflat de situaţia de la Copşa abia vineri dimineaţă, când deja se lucra la repornirea
furnizării apei. Cu toate acestea, Instituţia Prefectului anunţa potenţiala apariţie a unei
situaţii de urgenţă. ”Având în vedere posibila apariţie a unei situaţii de urgenţă, prefectul,
în calitate şi de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, propune ca
obiectivul întâlnirii să fie identificarea măsurilor necesare pentru alimentarea cu apă a
populaţiei şi utilizatorilor de apă din Copşa Mică”, se anunţă într-un comunicat de presă
al prefecturii. ”Întâlnirea de urgenţă” este programată luni, 12 aprilie, de la ora 12, la
sediul Instituţiei Prefectului, la aceasta fiind invitaţi reprezentanţii Direcţiei Apelor
Mureş, ai Primăriei Copşa Mică şi ai societăţii Sometra. /Turnul Sfatului SB
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
8
13.04.2010
Petiţie către Sometra„Nu mai şantajaţi oraşul cu robinetul” Situaţia tensionată dintre Primăria Copşa Mică şi Sometra este departe de a lua sfârşit.
Conducerea primăriei copşene a lansat duminică petiţia „Nu mai şantajaţi oraşul cu
robinetul”, o petiţie adresată conducerii Holdingului Mytilineos şi conducerii Sometra
Copşa Mică. După o scurtă prezentare a influenţei societăţii de-a lungul timpului în oraş,
şefii administraţiei locale din oraş le cer deschis responsabililor Sometrei să ia de urgenţă
măsuri pentru a preveni reapariţia unor situaţii similare celor de săptămâna trecută, când
copşenii au rămas 3 zile fără apă la robinete. „Vă rugăm să dispuneţi luarea măsurilor
necesare , pe baza unui protocol cu Primăria Copşa Mică pentru continuarea alimentării
cu apă a oraşului până la punerea în funcţiune a noii staţii de tratare a apei, prevăzută în
investiţia „Sistem zonal de alimentare cu apă potabilă şi canalizare ape uzate în oraşul
Copşa Mică şi localităţile limitrofe”. Împiedicarea pe viitor a opririi alimentării cu apă a
populaţiei (asigurare utilaje de rezervă şi consumabile la uzina de apă), achitarea
contravalorii iluminatului public, sub formă de sponsorizare, protocol de colaborare,
pentru a nu scădea gradul de siguranţă în oraş. În numele cetăţenilor oraşului Copşa
Mică, vă rugăm să daţi curs acestei petiţii iar în termen de 7 zile de la primirea acesteia,
vă aşteptăm la sediul primăriei pentru încheierea protocolului de convieţuire între oraş şi
S.C. Sometra SA Copşa Mică. Eventuala ignorare a acestei petiţii o vom considera drept
decizia dumneavoastră de a nu mai continua activitatea productivă la S.C. Sometra S.A.
Copşa Mică şi ne rezervăm dreptul de a solicita tuturor autorităţilor în drept să
urmărească modul în care se va închide activitatea societăţii pe care o conduceţi”, se arată
în petiţia semnată de primarul din Copşa Mică, Daniel Tudor Mihalache. /Tribuna SB –
Vasile Antipa -
Problema apei de la Copşa Mică s-a rezolvatCriza apei de la Copşa - Mică s-a rezolvat luni la Prefectură. Societatea Sometra,
administraţia locală şi Apele Române au fost de acord să semneze un protocol care să
reglementeze furnizarea apei către cei 6000 de locuitori ai oraşului Copşa - Mică.
Copşenii pot să stea liniştiţi pentru că cel puţin până la sfârşitul anului 2010 vor avea apă
la robinete. După mai bine de trei ore de discuţii reprezentanţii societăţii Sometra, cei ai
Apelor Române precum şi autorităţile locale au ajuns la o înţelegere şi au semnat un
protocol în acest sens.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
9
13.04.2010
Preţul negociat în urma întâlnirii de la Prefectură i-a convins pe reprezentanţii Sometra să
reînnoiască contractul de furnizare a apei către populaţie.
La sfârşitul săptămânii trecute Sometra a oprit apa pe motiv că Administratia Bazinală de
Apă Mureş a scăzut debitul la jumătate în bazinul de apă de pe Târnava
Mare. /Realitatea TV SB – Odeta Vestemean –
Criza apei de la Copşa Mică a luat sfârşitReprezentanţii Prefecturii Sibiu s-au întâlnit astăzi cu primarului oraşului Copşa Mică,
Daniel Mihalache, directorul general al Sometra, Dimitrios Samaras, directorul
Administraţiei Bazinale de Apă Mureş (ABAM), Nicolae Bărbieru şi directorul DSP,
Ioan Maniţiu. După mai bine de trei ore de discuţii părţile au convenit să depună toate
diligenţele pentru rezolvarea operativă a problemelor care pot apărea, în scopul evitării
întreruperii alimentării cu apă a populaţiei oraşului Copşa Mică şi zona limitrofă.
Pentru anul 2010 preţul prestărilor de servicii, către SC Sometra SA Copşa Mică,
percepute de către ABAM va fi de 164 lei/mii mc. În viitor, soluţia tehnică de alimentare
cu apă brută va fi din acumularea permanentă Ighiş, iar, în caz de avarie sau nivel scăzut
în lac, să fie trecută pe priza de captare de pe râul Târnava Mare. "Am plecat de la
aspectul social al asigurării alimentării cu apă a populaţiei, care, conform legii, este
prioritară pentru un furnizor", a declarat, prefectul Constantin Trihenea. /Sibianul SB
Peste 80 de gospodării din judeţul Mureş au fost inundate în urma ploilor abundente din ultimele zileCei mai afectaţi au fost localnicii din zonele Bălăuşeri, Târnăveni şi Niraj, pe porţiunea
Miercurea Niraj – Păsăreni. În aceste zone 42 de gospodării şi cinci case au fost inundate.
Probleme s-au mai înregistrat şi la Cristeşti, unde Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
Mureş au intervenit pentru scoaterea apei din două subsoluri, iar la Acăţari au fost
inundate 29 de gospodării. La Sângeorgiu de Mureş au fost inundate trei locuinţe şi zece
gospodării, iar pagube s-au înregistrat şi la Sâncraiu de Mureş, Ernei şi Tîrgu-Mureş.
Inundaţiile au fost provocate de precipitaţiile abundente din ultima perioadă, care au
depăşit mediile normale.Specialiştii de la Administraţia Bazinală de Apă Mureş spun că,
deocamdată, pericolul a trecut. Riscul de inundaţii ar putea apărea din nou, mai ales dacă
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
10
13.04.2010
vremea se va încălzi brusc, în condiţiile în care stratul de zăpadă din zona montană
ajunge la aproximativ un metru. /Radio Târgu-Mureş MS - Raluca Creţ –
Cota de atenţie depăşită pe râurile Niraj şi Târnava MicăPrecipitaţiile din acest sfârşit de săptămână au provocat atingerea cotelor de atenţie pe
râurile Niraj şi Târnava Mică, a anunţat, ieri, Călin Fokt, purtătorul de cuvânt al
Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Mureş, noua denumire a Direcţiei Apelor Mureş.
„În ultimele 48 de ore au căzut importante cantităţi de apă sub formă de ploaie, mai ales
în bazinul superior al râului Mureş şi afluenţi. Maximele s-au înregistrat la Ibăneşti (36
de litri/metru pătrat), Glodeni (32 l/mp) şi Lăpuşna (30 l/mp). De asemenea, în marea
majoritate a bazinului superior al Mureşului s-au înregistrat debite de peste 20 l/mp, ceea
ce a dus la o creştere spectaculoasă a debitelor în cursurile de apă. Astfel, au fost atinse
cotele de atenţie pe râul Niraj, pe secţiunea Miercurea Niraj – Păsăreni şi pe râul Târnava
Mică, pe secţiunea Balauşeri – Târnăveni”, a declarat Călin Fokt.
Potrivit acestuia, pe râul Mureş nu a fost depăşită cota de atenţie, chiar dacă pe raza
câtorva localităţi a avut loc inundarea unor terenuri din albia majoră. „Pe râul Mureş nu a
fost depaşită cota de atenţie, dar s-au înregistrat ieşiri din albie în zona Ogra – Sânpaul,
zona Iernut – Lechinţa pe drumul spre Dătăşeni şi în zona Cuci. Totodată, în zona Mica şi
Adămuş s-au înregistrat ieşiri din matcă ale râului Târnava Mică. Este vorba despre
terenuri agricole şi păşuni”, a arătat Călin Fokt. Purtătorul de cuvânt al ABA Mureş a
precizat că instituţia pe care o reprezintă a luat măsuri pentru a evita eventuale inundaţii,
folosind acumulările de la Zetea şi Bezid pentru a păstra surplusul de apă apărut ca
urmare a ploilor abundente. „Am acumulat apa la Zetea pe Târnava Mare şi la Bezid pe
pârâul Cuşmed, circa 9 milioane de metri cubi de apă. De asemenea, acumularea
nepermanentă Valea de pe râul Niraj a fost folosită astfel încât saă reducem riscul unor
inundaţii. Prognoza spune că aria ploilor s-a redus şi debitele sunt în scădere”, a conchis
Călin Fokt. /Zi de Zi MS – Alexandru Toth –
Povestea digului… inutilCapriciile naturii s-au făcut simţite în acest sfârşit de săptămână şi în localităţile Cuci,
Ogra sau Sînpaul. Din cauza ploilor abundente, debitul râului Mureş a crescut cu peste
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
11
13.04.2010
150 %, fiind afectate peste 300 de hectare de teren şi 60 de gospodării. Situaţia este destul
de gravă, deoarece digul construit să protejeze nu mai permite acum apelor să se retragă.
Peste 160 de hectare de teren arabil, peste 160 de hectare de păşune şi 60 de gospodării
au fost grav afectate de revărsarea rîului Mureş din acest sfârşit de săptămână pe raza
localităţilor Sînpaul, Ogra şi Cuci. Chiar dacă locuitorii din comuna Sînpaul sunt
obişnuiţi de ani buni cu astfel de situaţii, supărarea lor se răsfrânge acum asupra
autorităţilor care au început amenajarea unui dig de apărare şi nu l-au finalizat. Astfel,
construcţia care în mod normal ar trebui să protejeze gospodăriile aflate în zona cu risc
mare de inundaţie, nu mai permite acum retragerea apelor. Aşa se face că oamenii au
rămas cu grădinile sub ape. Iar cei mai nefericiţi, cu apă de aproximativ un metru în
anexele gospodăriilor.
Lucrările pentru digul de apărare după spusele primarului comunei au început în anul
2008 şi ar fi trebuit finalizate în 2009. Informaţie total eronată, declară reprezentanţii
Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, care susţin faptul că după proiect termenul de
finalizare este anul 2010.
Afectat de creşterea spectaculoasă a râului Mureş, a fost drumul ce face legătura între
Iernul şi Lechinţa, nivelul apei pe carosabil ajungând până la 50 de cm.
Mureşenii care au fost afectaţi de inundaţii trebuie să ştie că se pot adresa Instituţiei
Prefectului judeţului Mureş pentru despăgubiri. Astfel o comisie va evalua pagubele şi va
lua măsurile necesare.
În acest sfârşit de săptămână doar la Acumulările Zetea şi Bezid, au fost strânşi peste 9
milioane de metri cubi de apă în urma ploilor, lucru care a ajutat la păstrarea limitelor
normale pe Tîrnava Mare şi Tîrnava Mică. /TV TTM MS - Ovidiu Văidean –
Alte ştiri
Apa rece va fi întreruptă, pentru o zi, în trei oraşe din HunedoaraPeste 170.000 de locuitori din oraşele Deva, Simeria şi Călan, dar şi din comunele
învecinate acestora, vor rămâne fără apă rece pentru 24 de ore, după ce conducta
principală de aducţiune s-a spart în zona satului Strei, în apropiere de Călan.
'Apa rece va fi oprită de marţi, ora 7.00, până miercuri, la aceeaşi oră. În acest timp vor fi
efectuate lucrări de reparaţii la conducta de aducţiune care vine de la uzina de apă
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
12
13.04.2010
Sântămăria Orlea, unde un tub s-a spart pe o lungime de un metru', a declarat Victor
Arion, directorul societăţii Apaprod SA Deva, operatorul regional de apă.
În paralel cu lucrările de reparaţii vor fi efectuate mai multe operaţiuni în cadrul uzinei de
apă Sântămăria Orlea, unde vor fi montate mai multe tronsoane de contorizare şi vane.
Pregătirile pentru remedierea avariei au început luni. /Agerpres HD
O zi fără apă la robinetePeste o sută de mii de hunedoreni vor rămâne, astăzi, fără apă la robinete. Anunţul a fost
făcut de societatea de distribuţie şi furnizare a apei potabile în cadrul unei conferinţe de
presă, ocazie cu care directorul Apaprod a dorit să lămurească unele zvonuri care au
circulat în Deva timp de două zile. Isteria provocată de zvonul cum că se ia apa timp de
două–trei zile la Deva a dat peste cap sistemul de aprovizionare cu apă potabilă al firmei
Apaprod. Zvonurile au generat un consum enorm în reţeaua Apaprod, care a dezechilibrat
sistemul de alimentare cu apă. În doar câteva ore, telefoanele de la dispeceratul societăţii
Apaprod s-au înroşit, fiind înregistrate câteva mii de apeluri de la consumatori.
Presiunea din conductele de alimentare a scăzut foarte mult pe fondul consumului uriaş,
ca urmare a proviziilor făcute de locuitorii panicaţi că vor rămâne câteva zile fără apă la
robinet. „În oraş a pornit un zvon că se opreşte apa pentru două - trei zile, consumul de
apă a fost foarte mare ceea ce ne-a dat peste cap acumularea de apă în rezervoarele
sistemului de distribuţie”, a declarat Victor Arion. Zvonurile au căpătat un iz de
credibilitate pentru că în unele zone ale oraşului, duminică seara nu a mai curs apă la
robinete. În cursul zilei de sâmbătă locuitorii din Deva, Călan şi Simeria au rămas fără
apă potabilă datorită unei avarii pe conducta de alimentare, o conductă veche de peste 25
de ani care are durata de viaţă aproape expirată. „Nu este corect ceea ce se întâmplă. Am
fost informaţi că sâmbătă rămânem fără apă o zi întreagă ca apoi, duminică, să se
oprească din nou apa fără să anunţe. A venit apoi abia spre dimineaţă.”, a spune Mihaela
Tuhuţ din cartierul Dacia. Marţi o zi fără apă.
Pe conducta care alimentează oraşele Deva, Simeria, Călan şi comunele adiacente s-a
produs o avarie serioasă, în zona satului Strei. Avaria va fi remediată în cursul zilei de
astăzi, dar intervenţia presupune sistarea totală a apei potabile. Astfel, vreme de 24 de
ore, începând din această dimineaţă de la ora 7 până mâine la aceeaşi oră, peste 100.000
de hunedoreni nu vor avea apă. Conducerea societăţii Apaprod îi atenţionează pe
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
13
13.04.2010
consumatori să îşi ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventualele situaţii
neplăcute. „Uzina de apă va fi oprită şi ea, iar transportul de apă de la rezervoarele de la
Sântămărie Orlea până la Deva durează aproximativ opt ore. Prin urmare, noi vom porni
uzina de apă în această noapte, în jurul orei 24, dar populaţia va beneficia de apă doar
spre dimineaţă”, a mai declarat Victor Arion. /Glasul Hunedoarei HD - Alexandru
Avram –
Tinerii francezi au strâns gunoaiele devenilorDupă mai multe zile în care au făcut curăţenie în jurul Devei şi au colectat gunoaie
aruncate în natură, mai mulţi tineri francezi vor crea din deşeuri obiecte de artă
Un proiect realizat în cadrul unui parteneriat între tineri români şi francezi urmează să se
încheie zilele acestea. Împreună, tinerii au realizat acţiuni de ecologizare în jurul Devei.
Din deşeurile adunate, ei vor crea diferite obiecte de artă prin care doresc să tragă un
semnal de alarmă asupra efectelor poluării mediului.
Ecologie şi artă. O delegaţie formată din tineri români şi francezi, împreună cu animatori,
a fost primită vineri, la Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara. Tinerii au realizat împreună
proiectul «Mediul – arta unei generaţii», în care au realizat mai multe acţiuni de
ecologizare şi artistice în judeţul Hunedoara. «Proiectul este rezultatul înfrăţirii pe care îl
avem cu francezii. A fost interesant şi provocator pentru adulţi, în special, pentru că ne-
au arătat că avem ce învăţa de la tineri. Îndemn adulţii să ia exemplu de la aceşti copii »,
a declarat preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ.
Pentru un mediu mai curat. După ce mai multe zile au desfăşurat acţiuni de ecologizare în
jurul Devei, tinerii mai au la dispoziţie câteva zile să le trasforme în obiecte de artă sau
piese utile. « Tinerii răspund unei necesităţi a judeţului, aceea de a încerca ei să arate
adulţilor că mediul trebuie păstrat curat. Cu deşeurile adunate ei vor crea obiecte de artă
sau piese utile, în funcţie de imaginaţia lor », spune Doru Cara, directorul Fundaţiei
« Conexiuni », partener în proiect alături de Asociaţia „Animation Jeunesse” (Noroy le
Bourg, Franţa) şi de Direcţia de Tineret Hunedoara. 32 de tineri români şi francezi au
participat la proiectul de ecologizare/Ziarul HunedoreanuluiHD - Ina Jurcone –
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
14
13.04.2010
Praful de la Mintia, aproape de maximul admisDupă ce, sâmbătă, deputatul PSD Laurenţiu Nistor a făcut o reclamaţie către Agenţia
pentru Protecţia Mediului (APM) din judeţul Hunedoara, privitor la poluarea produsă de
halda de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia, inspectorii instituţiei au descoperit în
aer, din probele prelevate de la faţa locului, o concentraţie de praf aproape de limita
maximă admisă de lege.
În limite legale, dar totuşi, mare
După 48 de ore de la prelevare, în cursul dimineţii de ieri, rezultatele analizelor calităţii
aerului din zona haldei de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia au fost finalizate. „S-
au făcut două tipuri de măsurători, prima a fost una momentană, în perimetrul depozitului
de zgură şi cenuşă, iar a doua, cu ajutorul staţiei de fond industrial din Deva, de pe Calea
Zarandului. Ambele rezultate au indicat o concentraţie a prafului în limite legale, dar la
măsurătoarea momentană, s-a determinat o concentraţie de 0,409 mg pe metru cub, în
timp ce maximul admis este de 0,500 mg pe metru cub. Valoarea determinată este
oricum, destul de mare, chiar dacă se află în grafic”, declară Georgeta Barabaş, directorul
APM Hunedoara.
Tot fără amendă. În urmă cu două săptămâni, Termocentrala Mintia a scăpat basma
curată şi nu a fost sancţionată de comisarul Cristian Moldovan, şeful Gărzii de Mediu
Hunedoara, cu toate că inspectorii APM Hunedoara descoperiseră atunci o concentraţie a
prafului peste limita maximă admisă. Dacă sâmbătă, atunci când locuitorii satelor
învecinate haldei s-au declarat indignaţi de praful care se ridicase din zona depozitului de
cenuşă şi zgură, concentraţia de praf s-a dovedit a fi în limite legale, asta poate însemna
că nivelul maxim admis este prea mare, faţă de ceea ce ar trebui să însemne un aer curat,
demn de a putea fi respirat. /Mesagerul Hunedorean HD - Livia Botici –
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI
Balustrade noi pe malul drept al Crişului RepedeÎncă de săptămâna trecută, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a demarat lucrările de
înlocuire a balustradelor de pe malul drept al Crişului Repede, de pe porţiunea Podului
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
15
13.04.2010
Decebal - Podul de pontoane. Ieri, după două zile de muncă, muncitorii au reuşit să
monteze câţiva metri din noua balustradă.
Conform declaraţiilor directorului Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Pasztor
Sandor, până pe data de 1 iunie, vechile balustrade, care pe porţiuni întinse erau căzute în
albie, urmează să fie în întregime înlocuite. "Lucrările au demarat pe malul drept al
Crişului Repede. Pe întreaga porţiune cuprinsă de la Podul Decebal - Podul de pontoane
se vor înlocui toate balustradele. O astfel de balustradă are aproximativ 1 m lungime,
fiecare dintre ele fiind prevăzută cu o jardinieră tot din beton", ne-a precizat Pasztor
Sandor. Au fost comandate aproximativ 550 de balustrade, care vor fi montate pe o
lungime de 700 de metri. Valoarea investiţiei se ridică la 40.000 lei, costurile fiind
suportate de către Administraţia Bazinală de Apă Crişuri. Lucrările sunt efectuate de
către firma Gavela, care a subcontractat lucrările de la firma Repcon. Ieri, angajaţii au
reuşit să monteze doar câteva balustrade. Pentru început, muncitorii au procedat la
îndepărtarea vechilor balustrade, apoi au pregătit patul de beton pe care s-au montat noii
parapeţi. Odată finalizate aceste lucrări de pe malul drept, Administraţia Bazinală de Apă
Crişuri va proceda în acelaşi fel şi pe malul stâng. Primăriei Oradea îi va reveni obligaţia
să amenajeze pe malul drept atât o pistă de biciclete, cât şi o alee pentru pietoni. Proiectul
prevede şi iluminarea zonei, şi montarea de băncuţe şi noi coşuri de gunoi. Din păcate,
iniţiativa municipalităţii de a amenaja această zonă de promenadă vine pe fundalul
proiectului de construcţie a unui pod rutier în zona Podului de pontoane, administraţia
liberală fiind hotărâtă ca tronsonul Decebal-Densusianu să fie înjumătăţit, investiţie care
ar înghiţi peste 3 milioane de euro. /Crisana
Se înlocuiesc balustradele vechi de pe malul Crişului Conform promisiunii de la finele lunii martie, Administraţia Bazinală de Ape (ABA)
"Crişuri" a demarat înlocuirea balustradelor în zona Podului Decebal. Lucrările sunt
efectuate de firma Gavela şi au început vineri, 9 aprilie. Potrivit muncitorilor, într-o
primă fază, se munceşte la scoaterea vechilor balustrade, parţial distruse şi/sau învechite
(vezi filmul ataşat). Pe măsură ce se avansează cu această parte a şantierului, sunt aduse
noile obiecte care vor străjui malul Crişului Repede. Lucrarea a început pe malul drept al
râului, acolo unde vor fi amplasate în jur de 600 de bucăţi de balustrade noi. Cam aceeaşi
cantitate va urma să înlocuiască vechiuturile şi pe malul stâng. Zona de lucru este
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
16
13.04.2010
semnalizată, iar accesul plimbăreţilor nu este permis în perimetrul în care se lucrează
(vezi poze de la locul şantierului). Reamintim că noile balustrade au fost comandate şi
sunt finanţate de ABA "Crişuri"./Bihorstiri.ro
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA
Terenuri agricole inundate Aproximativ 60 de hectare de teren arabil şi de păşune din zona localităţii Ţigău, comuna
Lechinţa, au fost inundate în urma revărsării apelor umflate ale pârâului Dipşa, care a
atins "cota de atenţie"ca urmare a ploilor căzute în acest sfârşit de săptămână.
Reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud spun că situaţia se
află sub control şi estimează că în două-trei zile o parte din apă se va retrage, iar o alta va
fi absorbită de sol.
De asemenea, reprezentanţii ISU Bistriţa-Năsăud au fost solicitaţi, aseară, la ora 20.00,
de SC "Aquabis" SA Bistriţa, să intervină în municipiul Bistriţa, pe strada Mihai
Viteazul, unde băltea apa scursă de pe versanţii dealului Lempeş, reţeaua de canalizare
nefiind capabilă să preia întreaga cantitate de apă, aceasta ajungând şi în curţile şi
grădinile unor concitadini. Până la ora 3.00 noaptea au acţionat pompierii pentru a aduce
situaţia într-un stadiu apropiat de normalitate. Conform SGA, atingerea "cotelor de
atenţie" s-a mai înregistrat la Viile Tecii şi la Şintereag, pe râul Şieu, dar nu au fost
probleme deosebite.
Mesagerul de Bistrita-Nasaud/ Ovidiu LĂZĂROAIE
Satul Chelinta este pe cale sa fie rupt de lumeAproximativ 1.500 de locuitori ai satului Chelinta, apartinator de Ulmeni, risca sa fie
izolati daca autoritatile maramuresene nu gasesc de urgenta solutii pentru a opri erodarea
de teren care afecteaza drumul judetean care face legatura cu Miresu Mare. Singura cale
de acces inspre localitate s-ar putea prabusi in Somes, din cauza ca malul drept al raului a
inceput sa se surpe in apa.
Eroziunea a fost accentuata de ploile abundente din ultimele zile, iar malul s-a apropiat la
mai putin de un metru de drum. Pe o portiune de aproape o jumatate de kilometru,
asfaltul risca sa se prabuseasca in rau, pentru ca Somesul rupe in fiecare zi cate o bucata
de sub drum. Ca masura de avertizare, de-a lungul tronsonului afectat s-au montat
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
17
13.04.2010
indicatoare de avertizare pentru soferi, insa nimeni nu se prea incumeta sa calce pedala de
acceleratie prin zona.
Ingrijorarea este mare atat din partea locuitorilor din Chelinta, care oricand risca sa fie
izolati, cat si a autoritatilor judetene, care trebuie sa faca rost foarte rapid de 3,5 milioane
de lei pentru consolidarea drumului. Lucian Morar, primarul din Ulmeni, considera ca
situatia trebuie rezolvata urgent.
"E o situatie foarte periculoasa pentru ca la o urmatoare viitura sau apa mai mare, satul
poate ramane izolat si e vorba de aproximativ 1.500 de locuitori. Vom face o actiune
comuna cu prefectura de sesizare a ministerelor. Trebuie facuta de urgenta o regularizare.
In ultimii 15 ani s-a mai deplasat drumul, s-au pierdut hectare intregi, oamenii au acceptat
initial sa treaca drumul pe terenul lor dar acum mi-au trimis vorba ca nu mai accepta o
reasezare a drumului... pe terenurile lor", a declarat primarul din Ulmeni.
Chiar alesul local este afectat de situatie, pentru ca locuieste in Chelinta. Azi dimineat, el
si-a lasat masina dincolo de Somes, a trecut raul peste podul de cale ferata, pe jos, ca sa
vina la serviciu. La fel fac si alti cetateni, care considera insa ca nu este normal si cer
autoritatilor sa faca si pentru ei ceva./ Autor: Alexandru Ruja /emaramures
Romaltyn Mining a stârnit atenţia PrefecturiiPrefectul Sandu Pocol solicită informarea corectă a populaţiei şi respectarea legalităţii în
vederea repornirii activităţii la societatea Romaltyn Mining.
Prefectul de Maramureş s-a autosesizat cu privire la articolele apărute despre situaţia
Romaltyn Mining şi a convocat, ieri dimineaţă, o întâlnire la care au participat
reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Maramureş, ai Primăriei Baia Mare, ai
Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Agenţiei pentru Protecţia
Mediului Maramureş şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş. Sandu Pocol a
spus: „Am organizat această întâlnire pentru a da dovadă de comunicare, transparenţă şi
a informa populaţia despre stadiul avizelor acordate, respectiv despre respectarea
legalităţii în vederea repornirii activităţii societăţii. Noi ne confruntăm cu probleme în
ceea ce priveşte fondurile pentru ecologizarea perimetrelor miniere şi închiderea haldelor
de steril şi ale iazurilor de decantare. Iazurile de decantare Central, Tăuţii de Sus, halda
de zgură a Flotaţiei Centrale şi depozitele de pirită cu un conţinut ridicat de arsen sunt
neconforme, cu un impact mare asupra factorilor de mediu".
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
18
13.04.2010
Din discuţiile purtate s-a relevat faptul că pentru societate au fost emise mai multe acte de
reglementare, în vederea reluării activităţii de procesare. Acestea prevăd investiţii pentru
construirea unei staţii de preparare a soluţiei de var şi a unui culoar de conducte la iazul
central; a unei staţii de epurare a apelor decantate şi evacuate de pe iazul de decantare în
râul Lăpuş; conducta de hidrotransport de la uzina de retratare a sterilelor la iazul de
decantare „Aurul"; extinderea cuvelor de retenţie existente în uzina de prelucrare a
sterilelor; lucrări pentru conducta de transport a soluţiei de lapte de var de la staţia de var
la îngroşătorul instalaţiei de tratare primară a sterilelor de la iazul Flotaţiei Centrale şi
devierea conductelor de hidrotransport din zona iazului Meda. De asemenea, s-au obţinut
autorizaţia de gospodărire a apelor pentru funcţionarea iazului Aurul şi autorizaţia de
funcţionare în condiţii de siguranţă, emisă de Comisia Marilor Baraje România. Emiterea
autorizaţiei integrată de mediu solicitată de către Romaltyn Mining la Agenţia Regională
pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca se va elibera după realizarea investiţiilor
prevăzute în acordurile de mediu.
Legislaţia din România, adaptată cerinţelor Uniunii Europene prevede, conform H.G. nr.
856/2008, că în cazul unui iaz de decantare care implică prezenţa cianurilor operatorul
asigură reducerea concentraţiei de cianuri disociabile în mediul slab acid la cel mai mic
nivel posibil, prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.
Prefectul Sandu Pocol va participa astăzi la şedinţa Consiliului Local, unde împreună cu
reprezentanţii instituţiilor abilitate din judeţ (SGA, Garda de Mediu, APM, ISU) şi de la
nivel regional se va prezenta consilierilor băimăreni impactul pe care îl are repornirea
societăţii. Indiferent de ce decizie va fi luată de către consilierii locali, autorităţile
judeţene trebuie să găsească sprijin la nivel central pentru ecologizarea acestor perimetre,
punerea în siguranţă a iazurilor de decantare şi a haldelor de steril, în scopul de a evita
producerea unor accidente de poluare, cu implicare transfrontalieră şi care să pună în
pericol sănătatea maramureşenilor, a mai adăugat prefectul de Maramureş./Monika
Krajnik/ Adevarul
Redeschiderea Romaltyn analizata de autoritati... in secretIntalnire de taina in aceasta dimineata la Prefectura Maramures, acolo unde prefectul
Sandu Pocol, impreuna cu primarul interimar al Baii Mari, Mircea Dolha si reprezentantii
Apelor Romane, ai Garzii de Mediu si Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
19
13.04.2010
Maramures au discutat despre o eventuala redeschidere a activitatii la societatea
Romaltyn Mining, fosta Aurul.
Surse oficiale au declarat pentru citynews.ro ca sedinta tinuta in cabinetul prefectului a
avut drept scop informarea tututor institutiilor despre situatia existenta in acest moment,
autorizatiile emise, precum si analizarea eventualelor pericole care au putea sa apara daca
Romaltyn Mining va reincepe sa prelucreze aurul prin folosirea cianurilor.
Nici Prefectura Maramures si nici Primaria nu au vrut sa emita vreo declaratie oficiala,
urmand ca cele doua institutii sa redacteze pe aceasta tema un comunicat de presa comun.
Tema Romaltynului va fi rediscutata maine, in cadrul unei sedinte extraordinare a
Consiliului Local.
UPDATE: Autorizatii de constructie pentru Romaltyn
De cand s-a aflat ca Primaria Baia Mare, fara acordul alesilor locali, a emis un numar de
trei avize pentru societatea Romaltyn Mining, cea care doreste sa readuca poluarea in
municipiul Baia Mare, au inceput si discutiile pe aceasta tema. Unii dintre parlamentarii
de Maramures au initiat campanii de strangeri de semnaturi. Senatorul Bota strange
semnaturi pentru demararea unei initiative legislative care sa puna capat folosirii cianurii
in Romania, iar in cazul independentului Catalin Chereches semnaturile vizeaza
organizarea unui referendum in randul baimarenilor cu privire la acest aspect.
Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Maramures, Mircea Man, a explicat care au fost
implicatiile institutiei pe care o conduce in activitatea firmei Romaltyn, acestea constand
numai in autorizatii de construire si nu de functionare. Mircea Man spune ca toate
autorizatiile date de catre CJ Maramures au fost numai autorizatii de contsruire si nu de
functionare. “Autorizatie de functionare poate da numai Primaria Baia Mare. Personal,
consider ca avem o problema ce trebuie gestionata cu responsabilitate si nu in scop de
campanie electorala”, a tinut sa puncteze Mircea Man. /Tania Purcaru. si
Dragos .Hojda /citynews
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
20
13.04.2010
Teme de mediu
Deputatul Catalin Chereches face un apel catre parlamentarii de Maramures: Stop poluarii cu cianuri!APEL. Potrivit autoritatilor romane, circa 100.000 de metri cubi de solutie de cianura s-
au deversat in apele raului Somes, ca urmare a ruperii unui dig al iazului de decantare al
societatii „Aurul”, in ianuarie 2000. Concetratia de cianuri din raul Somes depasea, la
acel moment, de circa 800 de ori limita maxima admisa, inainte de a se dilua in Tisa si
Dunare. Autoritatile au incercat sa minimalizeze amploarea poluarii cu cianuri care a
provocat un dezastru ecologic in Ungaria si Iugoslavia. Calificata drept „cea mai grava
catastrofa ecologica de dupa Cernobil”, poluarea cu cianuri nu provoaca decat un interes
limitat in Romania.
Avize de construire emise inconstient de administratia locala. Datorita inconstientei
administratiei publice locale din Baia Mare, cosmarul poluarii cu cianuri s-ar putea
transforma in realitate pentru toti baimarenii. Romaltyn Mining poate fi redeschisa
oricand, deoarece, din anul 2007, Primaria Baia Mare a emis trei autorizatii de construire
pentru aceasta societate. Doua autorizatii au fost emise in 2007, iar una in 2009. Alesii
locali s-au declarat impotriva reluarii activitatii, deoarece este pusa in pericol sanatatea
populatiei municipiului.
Deputatul independent de Maramures, Catalin Chereches a afirmat ca va face toate
demersurile necesare pentru ca baimarenii sa nu fie supusi unui nou pericol ecologic.
„Protectia mediului si asnatatea baimarenilor au fost si au ramas o prioritate pentru mine.
Locuitorii acestui municipiu trebuie sa aiba un cuvant de spus in aceasta privinta, ei
trebuie sa cunoasca pericolul la care ar fi expusi in situatia in care Romaltyn Mining
reincepe productia. Lipsa de transparenta din cadrul Primariei Baia Mare isi spune
cuvantul. Trei autorizatii de construire au fost eliberate de catre aceasta institutie, pentru
SC Romaltyn, care intentioneaza sa-si reia activitatea, fara ca alesii locali sa stie, sau
poate au stiut si au tacut”, sustine deputatul de Maramures.
Initiativa legislativa zace in sertarele Comisiei de Industrii din 2008. In urma cu doi ani,
s-a demarat o initiativa legislativa pentru stoparea poluarii cu cianuri in Romania. In acest
sens, deputatul Catalin Chereches face un apel catre toti parlamentarii din Maramures,
pentru a-l sustine in demersul de a readuce in atentia Parlamentului „Initiativa legislativa
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
21
13.04.2010
privind interzicerea cianurii in minerit”. „Aceasta zace prin sertare din anul 2008, desi
majoritatea romanilor o sustin. Initiativa apartine lui Eckstein Kovacs Peter si Gheorghe
Funar si prevede modificarea Legii Minelor printr-un articol potrivit caruia <<activitatea
miniera, bazata pe folosirea tehnologiei prin cianuri, in orice etapa a exploatarii aurului si
argintului sa fie interzisa.
Istoricul acestei initiative arata ca interdictia prevazuta de proiectul legislativ a fost
respinsa, deoarece 19 dintre cei 29 de membri ai Comisiei pentru administratie publica,
amenajarea teritoriului si echilibru ecologic din Camera Deputatilor au votat avizul
negativ, ori s-au abtinut. Propunerea s-a reintors la Comisia pentru Industrii. Si sta uitata
in sertare, inciuda faptului ca partidele au declarat ca o sprijina. Ca reprezentanti ai
maramuresenilor si baimarenilor in Parlamentul Romaniei, avem datoriamorala sa facem
lobby pentru readucerea in actualitate a initiativei legislative, care nu trebuie sa moara asa
cum se intampla de obicei cu toate initiativele nefinalizate de cei care ulterior nu mai sunt
parlamentari.
Solicitare la APM Cluj pentru blocarea emiterii avizului de mediu pentru functionarea
Romaltyn
Dincolo de prezumtivele avantaje economice, cei care au dat girul unor proiecte precum
<<Aurul>> sau <<Rosia Montana>>, ar trebui sa se gandeasca la sanatatea baimarenilor,
maramuresenilor, a celor din zona Rosia Montana. Sa nu uitam ca potrivit unui sondaj
IMAS, comandat de Coalitia <<Romania fara cianuri>>, 66% din romani sunt de acord
sa se interzica folosirea cianurii in sectorul minier inRomania. Doar 8% au declarat ca nu
ar fi de acord cu aceasta masura. E bine ca in anul 2010, sa se vada cine doreste o
Romanie curata si sanatoasa si cine sustine folosirea cianurilor pe teritoriul tarii
noastre”,a precizat deputatul Chereches.
‘’ Voi solicita Agentiei pentru Protectia Mediului Cluj sa suspende procedura de emitere
a acordului integrat de mediu pentru functionarea Romaltyn, pana la solutionarea
referendum-ului. Marti, 13 aprilie, voi avea o declaratie politica in plenul Parlamentului,
unde voi ridica problema cianurii si impactul negativ pe care aceasta o are asupra
sanatatii populatiei. Mai mult, voi stabili o intalnire cu ministrul Mediului, Laszlo
Borbely, precum si cu reprezentantii consortiului „Fara cianura”. Aceasta coalitie este
formata din Greenpeace CEE, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de
Mediu, Fundatia pentru Parteneriat, Terra Mileniul III, Asociatia Otus, Focus Eco Center,
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
22
13.04.2010
Asociatia Valea Soarelui si Transilvania Verde, Mai mult verde. Consortiul s-a oferit sa
sprijine si propunerea legislativa inaintata spre aprobare in Parlamentul Romaniei de
catre senatorii Peter Eckstein Kovacs (UDMR) si Gheorghe Funar (PRM), ‘’ sustine
parlamentarul de Maramures.
Senatorul Bota propune o initiativa existenta de doi ani
In urma cu cateva zile, senatorul PSD Sorin Bota a anuntat ca doreste sa initieze o lege
care sa interzica folosirea cianurii in industria miniera din Romania. El a afirmat ca va
apela la preotii maramureseni pentru a strange semnaturile necesare. Parohiile si lacasele
de cult din zona vor primi o scrisoare de informare a populatiei, care va aveaatasat un
tabel, pentru strangerea de semnaturi. Bota a precizat ca initiativa sa nu are nicio
conotatie politica. El nu aminteste faptul ca exista o initiativa in acest sens, care trebuie
doar dezgropata din sertarele Comisiei pentru Industrii, stearsa de praful depus in cei doi
ani si readusa in atentia Parlamentului. Senatorul Bota incearca sa isi aroge o initiativa
legislativa existenta. El ar trebui sa nu mai piarda timpul pentru a propune o lege noua, ci
sa accepte sustinerea initiativei propuse de UDMR si PRM./Autor stire: Amalia BABICI
MAN /infomm
Jocul cu moartea tinut la sertar de autoritati
Oricat de socant ar parea, din atitudinea autoritatilor nu putem deduce decat ca se
asteapta de doi ani sa mai moara cineva in galerii sau aerisiri de mina, pana cand cei
obligati sa ia masuri sa-si aminteasca de perimetrele miniere nesecurizate.
O deversare de apa de mina din galeria Purcaret situata pe Valea Ilbei, ne-a scos din
atmosfera sarbatorilor pascale si ne-a amintit cat de putin se face pentru siguranta
maramuresenilor. Apa de mina nu a curs decat aproximativ o ora, nefiind vorba de
poluare, insa detaliile din comunicatul de presa emis de autoritati ne-au pus pe ganduri:
„zidul de inchidere al galeriei minei este distrus, probabil de catre persoane in scopul
sustragerii de fier vechi si boltari”. Gazeta a mai atras atentia despre obiectivele miniere
nesecurizate, insa incidentul de la Ilba n-a facut decat sa ne aminteasca faptul ca destul de
recent a murit un om ce a intrat in mina dupa fier vechi. Mai mult, saptamana trecuta,
cineva din Cavnic ne-a anuntat ca in zona Roata, la Cavnic, exista “un crater imens de
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
23
13.04.2010
mina, nesemnalizat, unde pot cadea oricand oameni cu atat mai mult cu cat prin zona se
aventureaza turisti sau tineri cu motociclete de teren”.
In acest context, am pus mana pe telefon si l-am intrebat pe Calin Crisan, comisarul
coordonator al Garzii de Mediu Maramures, daca este nevoie sa se intample inca o
tragedie ca autoritatile sa-si aminteasca de perimetrele nesecurizate. Mai mult, comisarul
stia chiar detaliul ca „craterul de mina” din zona Roata este adanc de vreo 300 m: „noi
am facut informarea catre Prefectura, catre ministere, s-au trimis informari, dar nimeni nu
spune nimic”. Intrebarea fireasca a fost: lasam asa zonele periculoase fara sa fie macar
semnalizate? „Conducerea Conversmin spune ca are programe nationale, cu esalonari de
lucrari etc. Noi nu putem interveni mai in forta decat sa le punem in vedere ce deficiente
constatam si eventual sa-i luam de urechi daca se intampla o poluare accidentala”, spune
Calin Crisan. Comisarul este constient ca obiectivele nesecurizate reprezinta un risc si
pentru cei care se aventureaza prin zonele unde candva era activitate miniera, dar, spune
ca “sunt atributii care apartin de drept Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta.
Exista un ordin al prefectului din 2008 in baza caruia o comisie formata din noi, cei de la
Ape si ISU s-a inventariat toata problematica din minerit si s-a incheiat un raport.
Raportul e inregistrat la Prefectura. Ce a mers la ministere nu stiu. Toate zonele
periculoase, gauri, galerii nesecurizate, toate sunt prinse in acel inventar”. Oricine isi
poate da seama ca raportul a fost facut dupa ce in Mina Ilba a murit acel om care cauta
fier vechi, insa dupa ce povestea s-a stins din punct de vedere mediatic, raportul pare sa
fie pus la „naftalina”. Ca masuri nu s-au luat. Mai mult, desi in comunicatul autoritatilor
se spune ca zidul de la intrarea in galerie a fost distrus de cei care cautau fier vechi, avem
informatii ca galeria Purcaret nu a fost niciodata zidita. Insa informatia nu ne-a putut fi
confirmata de Conversmin, pentru ca n-am reusit sa-i contactam. Cu atat mai mult cu cat
exista un centralizator al zonelor cu prabusiri si cu lucrari miniere deschise, de doi ani
inregistrat la Prefectura, dar nu s-a facut nimic, ne-am adresat Prefecturii. Asta si pentru
ca prefectul este presedintele Comitetului pentru Situatii de Urgenta. Reprezentantii
Prefecturii ne-au promis ca in cateva zile ne vor da detalii despre acest subiect. Vom
reveni!/Gazeta de Maramures/ Mircea Crisan
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
24
13.04.2010
Edilii mai au trei zile la dispoziţie pentru curăţenia de primăvară Joi, 15 aprilie expiră termenul impus de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
până la care primarii din Neamţ trebuie să finalizeze curăţenia de primăvară în zonele
adiacente drumurilor şi cursurilor de apă. În cele trei zile care au mai rămas, populaţia
trebuie să fie informată de autorităţi asupra interdicţiei de a depozita materialele şi
deşeurile pe malurile cursurilor de apă, precum şi despre sancţiunile ce se aplică în cazul
nerespectării acestor reguli.
În acelaşi termen, primarii trebuie să asigure curăţarea şanţurilor şi rigolelor şi să
desfiinţeze construcţiile provizorii de traversare a cursurilor de apă, scrie Adevărul.
/Evenimentul Regional (Neamt)
Teme de mediu
Dezbateri pe tema selecţiei deşeurilor (ASIS) – Ieri, reprezentanţii administraţiei romaşcane şi din comunele limitrofe oraşului
s-au întâlnit pentru a discuta pe tema gestionării selective a deşeurilor. Cei prezenţi în
sala de şedinţe a Consiliului Local au încercat să identifice soluţii pentru protejarea
mediului şi pentru soluţionarea unor probleme de mediu existente în oraş dar şi în satele
care se învecinează cu Romanul. Întâlnirea a fost organizată de primăria Roman în cadrul
campaniei declanşată de Agenţia pentru Protecţia Mediului în colaborare cu Instituţia
Prefectului Judeţului Neamţ. „Întâlnirea axată pe managementul deşeurilor pune în
discuţie în primul rând protejarea mediului înconjurător, problemă importantă pentru
existenţa comunităţii noastre dar şi a celor din comunele şi satele învecinate”, a spus
primarul Romanului, Laurenţiu Leoreanu. (Lia Popa) Evenimentul Regional (Neamt)
In primul semestru, Comisarii de mediu au aplicat amenzi de peste două miliarde de lei
vechi
O autorizaţie de funcţionare pe linie de mediu a fost suspendată
Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a iniţiat o campanie de
prevenire şi îndrumare a autorităţilor publice locale privind obligaţiile ce le revin pe linia
legislaţiei de mediu în vigoare. în acest sens, sunt organizate acţiuni de patrulare pe
principalele trasee cu impact asupra mediului înconjurător, dar şi în zonele adiacente.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
25
13.04.2010
Potrivit directorului coordonator Diana Mihaela Croitoru, printre altele, controalele
vizează diseminarea de informaţii şi impunerea măsurilor necesare asigurării stării de
salubritate a căilor de comunicaţie, albiilor şi malurilor apelor curgătoare. Dna Croitoru
face cunoscut că, în primul semestru al anului, comisarii judeţeni de mediu au desfăşurat
200 de acţiuni de inspecţie şi control, dintre care 113 planificate şi 87 neplanificate. In
urma descinderilor, lucrătorii de specialitate au aplicat 12 sancţiuni contravenţionale, cu o
valoare totală de 205.000 de lei. într-unui dintre cazuri s-a înaintat propunere de
suspendare a actului de reglementare pe linie de protecţia mediului, motivul constând în
nerealizarea măsurilor impuse prin Programul pentru conformare, parte integrantă a
documentaţiei respective. Directorului coordonator al Comisariatului Regional al Gărzii
Naţionale de Mediu Suceava informează că, în intervalul trecut de la începutul anului,
cea mai mare sancţiune cu amendă dată de lucrătorii specializaţi s-a ridicat la 75.000 lei
şi a avut ca obiect depozitarea de material lemnos în albia unui curs de apă. V.I.
Adomnicăi, Crai Nou de Suceava
Alte stiri
ACET va deveni operator unic al serviciilor de apă în 34 de localităţiSocietatea suceveana ACET SA va deveni operator unic al serviciilor de apă şi canalizare
în 34 de localităţi ale judeţului. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Daniel
Cadariu a precizat că în cursul zilei de astăzi va avea loc întrunirea Adunării Generale a
Acţionarilor Asociaţiei Judeţene de Apă - Canal (AJAC), scopul principal al şedinţei
fiind aprobarea contractului de delegare a serviciilor de apă - canal către operatorul unic,
SC ACET SA. Cadariu a spus că şedinţa a fost convocată după aprobarea delegării
serviciilor de apă şi canalizare de către cei 34 membri ai AJAC, în acest sens fiind
adoptată şi o hotărâre de Consiliul Judeţean.
„Aceasta este ultima etapă a construcţiei instituţionale din cadrul proiectului finanţat prin
intermediul Programul Operaţional Sectorial, Axa 1, în valoare de aproximativ 120
milioane euro. Având în vedere că la sfârşitul lunii martie unitatea de implementare a
proiectului organizată în cadrul operatorului regional ACET SA a semnat contractul cu
firma câştigătoare a serviciilor de consultanţă, în vederea realizării studiului de
fezabilitate, proiectului tehnic şi întocmirii documentaţiei întregii aplicaţii de finanţare,
devine o certitudine faptul că, în trimestrul al treilea al anului curent, întreaga docu-
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
26
13.04.2010
mentaţie va putea fi depusă la Bruxelles, în vederea aprobării", a declarat vicepreşedintele
Consiliului Judeţean Suceava.
Daniel Cadariu a mai spus că după această etapă urmează să fie semnat contractul de
finanţare în baza căruia vor fi organizate licitaţiile de execuţie, astfel încât termenul
stabilit iniţial pentru demararea lucrărilor, începutul anului 2011, să poată fi
respectat. /Monitorul de Suceava
AJAC şi-a îndeplinit mandatulACET Suceava intră în linie dreaptă pentru accesarea fondurilor UE
Cei 34 de membri ai Asociaţiei Judeţene de Apă-Canal (AJAC) Suceava, printre care se
numără consilii locale din judeţ şi Consiliul Judeţean, se vor reuni astăzi, la Palatul
Administrativ al judeţului, în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor. Scopul reuniunii
este de a aproba contractul de delegare a serviciilor de apă-ca-nal către operatorul unic re-
gional ACET SA Suceava. Trebuie menţionat faptul că cei 34 de membri au aprobat în
prealabil hotărâri prin care deleagă aceste atribuţii către ACET. Astfel, în localităţile
membre ale AJAC, acolo unde ACET SA încă nu operează pe segmentul de servicii apă-
canal, primăriile pot solicita preluarea de către operatorul regional a sistemelor de apă-
canal, pentru ca acesta să le administreze în conformitate cu contractul încheiat.
Vicepreşedintele CJ, Daniel Cadariu, a declarat ieri presei că întâlnirea AJAC este extrem
de importantă prin prisma îndeplinirii tuturor formalităţilor pe care ACET le are în
sarcină, astfel încât să poată accesa un fond de aproximativ 120 de milioane de euro.
Banii sunt destinaţi unor lucrări de modernizare a canalizării şi pentru realizarea unor
staţii de epurare în zonele cu aglomerări de peste 10.000 de locuitori. Din datele actuale,
este vorba, în proiect, despre 8 asemenea zone în judeţul Suceava. „Este ultima etapă din
construcţia instituţională din cadrul proiectului POS-Mediu, Axa. 1 şi care mai era în
sarcina administraţiilor locale", a declarat vicepreşedintele Cadariu. El a mai spus că deja
a fost semnat contractul cu câştigătorul licitaţiei în vederea întocmirii documentaţiei ce
trebuie depuse la Bruxelles pentru accesarea fondurilor menţionate anterior. /Crai Nou
de Suceava
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
27
13.04.2010
Alte stiri
Proiect inedit: lebăda uriaşă cu pedale de închiriat pentru plimbarea pe Bega Hidrobicicletele de pe Bega au luat-o înaintea vaporaşelorInvestitorul timişorean Ciprian
Matei a deschis o afacere unică în Timişoara. Acesta închiriază oamenilor hidropbiciclete
pentru plimbarea pe Bega. Prima hidrobicicletă sosită la Timişoara este în formă de
lebădă, dar urmează hidrobicicleta-delfin, sirenă şi corabie de pirat.
Hidrobicicletele vor putea fi închiriate pentru plimbările pe Bega din această săptămână.
Pentru început timişorenii dornici de senzaţii pe apă vor avea la dispoziţie hidrobicicleta-
lebădă, care are o capacitate de patru persoane. „Avem toate avizele. Punem la punct
ultimele detalii, iar de la sfârşitul acestei săptămâni timişorenii vor putea să circule cu
hidrobicicleta pe Bega”, a spus Matei.
taguritimisoaralebadacaldemareciprian mateibegaplimbareAcesta a mai spus că vor mai fi
aduse hidrobiciclete tematice, dar şi canoe. „Siguranţa este garantată la sută la sută pentru
că avem veste de salvare pentru cei care doresc, iar hidrobicicleta este construită în aşa
fel încât să nu se scufunde nici dacă se găureşte”, a mai spus timişoreanul. / Adevarul de
Timisoara, online, redactor Daniel Dancea, 12.04.2010
Ultima distractie pe Bega: pedalatul pe lebada hidrobicicletaE mare, in forma de lebada, poate transporta 2-3 persoane si face deja deliciul
timisorenilor dornici de o plimbare pe Bega. Nici nu s-a incheiat curatarea canalului ca a
si aparut prima hidrobicicleta.
La sfarsitul saptamanii pe apele Begai, in zona Pietei Maria putea fi vazuta o
hidrobicicleta in forma de lebada uriasa si cativa tineri care dadeau de zor la pedale.
Distractia era in toi, iar timisorenii iesiti la promenada pe malurile Begai s-au oprit
curiosi sa ii priveasca.
Un intreprinzator s-a grabit sa inaugureze hidrobicicleta cu care ii imbie pe toti cei
dornici de o plimbare. Acesta povesteste ca, pe langa lebada, a pregatit deja si alte
hidrobiciclete in forma de delfini, mai multe caiace si canoe, pe care le va lansa in scurta
vreme la apa.
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
28
13.04.2010
Reprezentantii firmei sustin ca au obtinut aprobarile necesare, iar toate hidrobicicletele
sunt aduse din strainatate si sunt foarte sigure, pentru ca nu se rastoarna. Copiii se vor
putea plimba doar cu veste de salvare si obligatoriu cu insotitor.
Pentru inceput, aventurile cu hidrobicicleta au loc in portiunea cuprinsa intre podul de la
Piata Maria si pasarela de la Parcul Copiilor, dar traseul poate fi extins chiar pana la
Badea Cartan. "Lebada" se inchiriaza cu 20 de lei ora. Vi se taie chitanta si se lasa o
garantie.
Statia de plecare este acum in curs de amenajare. Aceasta se gaseste la pontonul galben,
peste drum de gradina banateana, iar plimbarile vor fi de dimineata pana seara, atat in
zilele lucratoare, cat si in week-end. Pe youtube au si aparut deja doua filme cu pasarea
hidrobicicleta. /Agenda, online, redactor Diana Lupulescu, 12.04.2010, 16:26
Teme de mediu
Mai mulţi reşiţeni au ieşit la grătar în pădure printre gunoaieTinerii care au ieşit la iarbă verde, în această dimineaţă, au găsit locuri pline de
gunoaieCea mai populară zonă de agrement, pădurea de la Secu, arată jalnic. Garda de
Mediu Reşiţa doarme în bocanci. Rezultatul: malul lacului este transformat în groapă de
gunoi. Câţiva tineri din Reşiţa, care au decis să facă un grătar la iarbă verde, la Şură, au
sesizat dezastrul.
„Am decis să ieşim la iarbă verde, deşi este puţin cam rece. Totul a fost frumos până am
ajuns şi am găsit această plajă de pe marginea lacului plină de gunoaie”, a spus Cosmin
Cosma. Cosmin şi prietenii lui s-au apucat să cureţe locul. Responsabilii de mediu spun
că amenzile pentru cei care aruncă gunoi în pădure pleacă de la 200 de lei şi pot ajunge
până la 2.000 de lei. Pentru firme, amenzile sunt între 10.000 şi 20.000 de lei. Până acum
nimeni nu a fost însă amendat. „Anul acesta nu am organizat acţiuni. Până la data de 1
mai zonele vor fi curăţate”, a explicat Gheorghe Pitulan, comisarul Gărzii de Mediu
Reşiţa. /Adevarul de Resita, online, redactor Dana Firiţeanu, 11.04.2010
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
29
13.04.2010
- REVISTA PRESEI -
Administraţia Naţională "Apele Române"
Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,
Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38
30
