Revista Presei 20 Aprilie 2010

20.04.2010

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

20 aprilie 2010

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

20.04.2010

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ...................................................................................................5

Râul Arieş poluat cu ape acide de la o mină părăsită....................................................5

Sectoarele de plaja de pe litoral, scoase la licitatie pentru inchiriere............................6

Sectoarele de plajă administrate de "Apele Române", date spre închiriere...................6

Plajele de pe litoralul românesc, scoase la licitatie pentru închiriere............................7

Plaja de pe litoral, scoasă la licitaţie pentru închiriere..................................................7

Peste 40% din plajele de pe litoralul romanesc au fost scoase la licitatie pentru

inchiriere........................................................................................................................8

Acestea sunt plajele scoase la licitatie (document)........................................................9

Plaja, scoasă la licitație..................................................................................................9

Plaja de pe litoral, scoase din nou la mezat...................................................................9

Plajele de pe litoral pot fi închiriate prin licitaţie........................................................10

Peste 40% plajele scoase la închiriere.........................................................................11

Plaja de pe litoral, scoasă la licitaţie pentru închiriere................................................11

Plaja de pe litoralul romanesc este scoasa la inchiriere prin licitatie...........................12

PRESA LOCALĂ.......................................................................................................13

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ...............................................13

Poluare în Apuseni. Apele Arieşului sunt tot mai roşii...............................................13

Arieşul a fost poluat.....................................................................................................14

Poluare cu ape acide pe Arieş şi Abrudel....................................................................14

Râul Arieş poluat cu ape acide de la o mină părăsită..................................................14

Semnarea protocolului româno-ungar.........................................................................16

A fost semnată convenţia româno-ungară privind protecţia mediului (articol în lb.

maghiară – traducere)..................................................................................................17

Râurile din bazinul Mureşului vor fi controlate..........................................................18

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

20.04.2010

Monitorizarea cursurilor de apă din bazinul Mureş. În luna mai, râurile din judeţ e

posibil să depăşească mediile multianuale..................................................................19

Alte ştiri.......................................................................................................................20

Apă şi canalizare pentru judeţul Arad, pe cheltuială europeană..................................20

Lucrări de calitate şi termene respectate......................................................................21

Cum şi-au mâncat românii castorii, în post.................................................................23

Podul de peste Mureş, vedetă pe YouTube.................................................................25

„Natura, prietena mea”................................................................................................27

„Pădurea din poveşti“ a prins viaţă la Alba Iulia.........................................................27

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL..................27

Licitatie pentru plaje....................................................................................................28

Apele Române vor închiria plajele de pe litoral începând cu săptămâna viitoare.......28

Plajele nimănui............................................................................................................29

Licitatie pentru inchirierea sectoarelor de plaja...........................................................30

Ofertele pentru licitatia de inchiriere a plajelor se pot depune la secretariatul

Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral......................................................31

Licitatie pentru inchirierea sectoarelor de plaja...........................................................32

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT..................................................32

10 oferte pentru lucrarile de regularizare ale Bahluiului. Pot de 8,46 milioane euro..32

Zece firme se bat pe 8 milioane euro...........................................................................35

Se analizeaza ofertele..................................................................................................35

Zona protejata de lege, asaltata de gratare...................................................................36

Aerul nu a fost poluat..................................................................................................36

Fara pericol de poluare la sol!.....................................................................................39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMES-TISA.....................................40

PERICOL – POLUARE - O noua deversare de ape de mina din galeria Purcaretu, pe

Valea Ilbei....................................................................................................................40

Ape de mina - evacuate accidental de la mina Ilba.....................................................41

În atenţia Apelor Române, SOS Drumul Naţional 17C!.............................................43

Boros Janos, purtat “pe ape” de UDMR......................................................................44

Izolare din cauza autoritatilor judetene........................................................................46

Teme de mediu.............................................................................................................47

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

20.04.2010

Consilierii locali au aprobat organizarea unui referendum anti-poluare in Baia Mare,

inca in 2002, dar hotararea nu a fost pusa in aplicare – Cel care s-a opus a fost

primarul Cristian Anghel.............................................................................................47

Cianura din Baia Mare ajunge la Uniunea Europeana.................................................48

Gabriel Zetea: „Trebuie sa venim cu solutii mai putin costisitoare decat referendumul,

in problema cianurii”...................................................................................................48

Pentru initierea unui referendum impotriva poluarii cu cianuri, deputatul Chereches

adreseaza o scrisoare deschisa consilierilor municipali...............................................49

Cianura, dulce ca plumbul...........................................................................................50

Ministrul mediului lor!................................................................................................55

CONSOLIDARI - Incep lucrarile de regularizare si indiguire pe raul Viseu.............56

Mormane de gunoaie dupa un week-end... la gratar....................................................57

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT......................................................57

Teme de mediu.............................................................................................................57

„Zâmbete colorate”, noul proiect al cercetaşilor vâlceni.............................................57

Saptamâna Nationala a Voluntariatului.......................................................................58

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.................................................58

Firma sanctionata de SGA...........................................................................................59

Piatra Neamt va fi „oras verde“...................................................................................59

În cadrul unui proiect ecologic: Elevii pot fi super-eroi..............................................59

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

20.04.2010

PRESA CENTRALĂ

Râul Arieş poluat cu ape acide de la o mină părăsităPeretele unei galerii din Bucium s-a surpat iar apele de mină s-au revărsat în Abrudel şi

apoi în Arieş. Poluarea a avut loc ieri iar efectele prezenţei apelor acide au putut fi

vizualizate şi astăzi pe Valea Arieşului.

Râul Arieş a fost poluat ieri cu o mare cantitate de ape acide rezultate din galeriile de

mină părăsite ale fostei exploatări miniere din Roşia Montană, din zona comunei Bucium.

Fenomenul este prezent de mulţi ani însă acum s-a înregistrat o accentuare a acestuia

datorită surpării unei perete de la o galerie de pe Valea Izbicioara. Exploatarea minieră

din această zonă a fost închisă în anul 1968.

Probe analizate în laborator

„Valea Izbicioara colectează ape de mină de la galeriile părăsite ale fostei Exploatări

Miniere Roşia Montana - Sector minier Bucium şi ale fostei Întreprinderi de Prospectare

şi Exploatare Geologică. Din aceste galerii părăsite sunt evacuate zilnic ape de mină, ape

acide, roşiatice şi cu conţinut ridicat de metale.

Apele râului Abrudel sunt încadrate în clasa a V-a de calitate datorită conţinuturilor

ridicate de metale. Apele de mină s-au acumulat în subteran, iar în dimineaţa zilei de

18.04.2010 au ieşit la suprafaţă cu un debit mult mai mare decat cel obişnuit“, a spus

Vasile Munteanu, şef birou în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Alba.

Metalele grele cu care a fost poluat Abrudelul şi, implicit, Arieşul sunt fier, cupru, zinc şi

mangan, care afectează fauna piscicolă a râului. Din acest motiv, râul Abrudel este lipsit

total de faună piscicolă. Reprezentanţii SGA susţin că nu este vorba despre o poluare

accidentală, iar informaţii cu privire la situaţia creată au fost transmise Inspectoratului

pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei Abrud şi Instituţiei Prefectului.

„Au fost recoltate probe de la ieşirea galeriei Mina Izbicioara, de la confluenţa pârâului

Izbicioara cu pârâul Abrudel şi din râul Abrud la confluenţa cu Valea Cerbului. Probele

recoltate au fost depuse la laboratorul SGA Alba pentru efectuarea de analize fizico-

chimice, rezultatul acestora urmând a fi comunicat ulterior“, a mai afirmat reprezentantul

SGA.

Ecologiştii susţin că nu este fenomen natural

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

20.04.2010

Poluarea a fost reclamată şi de reprezentanţii ecologiştilor din Alba. „Nu poate fi vorba

de un fenomen natural pus în seama condiţiilor meteo, deoarece nu au fost semnalate ploi

în zonă de vineri de la amiază, iar duminică a fost cer senin. Culoarea apei era anormală,

mult prea proeminentă. Cu siguranţă e vorba de poluare, iar autorităţile responsabile

trebuie să ţină cont de analiza probelor de apă“, a spus Ioan Uţiu, din Abrud, preşedintele

organizaţiei judeţene a ecologiştilor. Acesta a precizat că duminică dimineaţa, în jurul

orei 7.30 au fost semnalate concentraţii anormale de minereu în apă în zona Bucium,

acestea s-au deversat în Abrudel, iar în jurul orei 12.30 s-a poluat şi Arieşul. „După

amiază, în jurul orei 15.00, la Valea Dobrii, în aval de confluenţa cu Abrudel tot Arieşul

era de culoare roşiatică“, a mai spus Ioan Uţiu. /Adevarul

Sectoarele de plaja de pe litoral, scoase la licitatie pentru inchiriere O licitatie publica pentru inchirierea sectoarelor de plaja de pe litoral aflate in

administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane" va fi organizata, la sfarsitul

acestei luni, de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral, transmite Mediafax.

Potrivit responsabilului de comunicare al Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea -

Litoral, Catalin Anton, caietul de sarcini poate fi procurat de la sediul Administratiei din

Constanta, pretul acestuia fiind de 85 de lei.

Ofertele pentru licitatie se vor depune la secretariatul Administratiei, de luni pana vineri,

intre orele 08.00 - 16.00, data limita fiind 24 aprilie, ora 16.00. Deschiderea ofertelor va

avea loc la sediul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea - Litoral in perioada 26

aprilie - 30 aprilie, iar durata de valabilitate a ofertelor este de 60 de zile de la data

deschiderii acestora. Nu se admit oferte telefonice, telegrafice, prin fax, e-mail sau prin

serviciile postale sau de curierat.

Sectoarele de plaja care fac obiectul licitatiei sunt prezentate la sediul ABADL si pe

pagina de web www.rowater.ro, la sectiunea licitatii. Durata de derulare a contractului de

inchiriere este de la data semnarii acestuia si pana in data de 15 octombrie 2010. /

www.hotnews.ro

Sectoarele de plajă administrate de "Apele Române", date spre închiriereAdministraţia Naţională "Apele Române" va scoate la licitaţie pentru închiriere sectoarele

de plajă de pe litoral pe care le are în administrare.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.hotnews.ro/

20.04.2010

Licitaţia va fi organizată, la sfârşitul acestei luni, de Administraţia Bazinală de Apă

Dobrogea - Litoral. Caietul de sarcini poate fi procurat de la sediul Administraţiei din

Constanţa, preţul acestuia fiind de 85 de lei, potrivit Mediafax.

Ofertele pentru licitaţie se vor depune la secretariatul Administraţiei, de luni până vineri,

între orele 08.00 - 16.00, data limită fiind 24 aprilie, ora 16.00. Deschiderea ofertelor va

avea loc la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral în perioada 26



serviciile poştale sau de curierat. Sectoarele de plaja care fac obiectul licitaţiei sunt

prezentate la sediul ABADL şi pe pagina de web www.rowater.ro. Durata de derulare a

contractului de închiriere este de la data semnării acestuia şi până în data de 15 octombrie

2010./ Gandul

Plajele de pe litoralul românesc, scoase la licitatie pentru închiriereAdministratia Naţională “Apele Române” – Administratia Bazinală de Apă Dobrogea-

Litoral organizează licitatie publică pentru închirierea sectoarelor de plajă de pe litoral,

data limită de depunere a ofertelor fiind 24 aprilie, transmite corespondentul NewsIn.

Repsonsabilul de comunicare al instituției, Cătălin Anton, a precizat că durata de derulare

a contractului de închiriere este de la data semnării şi până la 15 octombrie 2010.

Prețul unui caiet de sarcini este de 85 de lei (TVA inclus), iar ofertele pentru licitație pot

fi depuse la secretariatul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, de luni până

vineri, între orele 8.00 și 16.00. Caietul de sarcini se poate obține de la sediul instituției./

Curierul national

Plaja de pe litoral, scoasă la licitaţie pentru închiriereO licitaţie publică pentru închirierea sectoarelor de plajă de pe litoral aflate în

administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" va fi organizată, la sfârşitul

acestei luni, de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.

Potrivit responsabilului de comunicare al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea -

Litoral, Cătălin Anton, caietul de sarcini poate fi procurat de la sediul Administraţiei din

Constanţa, preţul acestuia fiind de 85 de lei.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.mediafax.ro/social/plaja-de-pe-litoral-scoasa-la-licitatie-pentru-inchiriere-5949132/

20.04.2010






serviciile poştale sau de curierat.

Sectoarele de plaja care fac obiectul licitaţiei sunt prezentate la sediul ABADL şi pe

pagina de web www.rowater.ro, la secţiunea licitaţii. Durata de derulare a contractului de

închiriere este de la data semnării acestuia şi până în data de 15 octombrie 2010./

Mediafax

Peste 40% din plajele de pe litoralul romanesc au fost scoase la licitatie pentru inchiriereCu mai putin de doua saptamani inainte de deschiderea oficiala a sezonului estival,

plajele sunt scoase la licitatie. Administratia Nationala “Apele Romane” – Administratia

Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral organizeaza o licitatie publica pentru inchirierea

sectoarelor de plaja din taote statiunile de pe litoralul Marii Negre. Data limita de

depunere a ofertelor este 24 aprilie.

Contractele castigate in urma licitatiilor au valabilitate un sezon, adica de la data semnarii

contractului de inchiriere si pana la 15 octombrie 2010.

“Plajele scoase acum la licitatie reprezinta intre 40% si 60% din litoralul romanesc.

Restul plajelor se afla deja in administratia operatorilor economici care le-au dobandit in

urma contractelor cu vechia conducere de la Ministerul Mediului (n.r. in timpul Sulfinei

Barbu, ministru al Mediului). Licitatiile vor fi pentru hotelieri si ceilalti operatori cu

activitati in turismul de litoral”, a declarat pentru incont.ro, Catalin Anton, purtatorul de

cuvant al Directiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL).

Pretul unui caiet de sarcini este de 85 de lei (TVA inclus), iar ofertele pentru licitatie pot

fi depuse la secretariatul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral, de luni pana

vineri, intre orele 8.00 si 16.00. Caietul de sarcini se poate obtine de la sediul institutiei.

Data limita de depunere a ofertelor este 24 aprilie, la ora 16.00, iar deschiderea ofertelor

va avea loc in perioada 26 aprilie - 30 aprilie. Durata de valabilitate a ofertelor este de 60

de zile de la data deschiderii acestora.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

20.04.2010

Sectoarele de plaja care fac obiectul licitatiei sunt prezentate la sediul Directiei Apelor

Dobrogea Litoral./ http://www.incont.ro/turism-intern/peste-40-din-plajele-de-pe-

litoralul-romanesc-au-fost-scoase-la-licitatie-pentru-inchiriere.html

Acestea sunt plajele scoase la licitatie (document)Ministerul Mediului şi Pădurilor a emis ordinul pentru aprobarea instrucţiunilor privind

organizarea şi desfăşurarea licitaţiei publice pentru atribuirea contractelor de închiriere, a

Contractului-cadru de închiriere a plajei Mării Negre şi a Listei sectoarelor de plajă libere

propuse spre închiriere pentru sezonul estival 2010.

Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 246 din 16 aprilie a.c. şi cuprinde

lista tuturor sectoarelor de plajă care vor fi scoase la licitaţie de către Direcţia Apele

Române Dobrogea-Litoral, cât şi condiţiile de participare la procedura de atribuire. În

continuare puteţi vedea care sunt sectoarele de plajă pe care DADL le scoate la licitaţie./

www.ziuadeconstanta.ro

http://www.e-transport.ro/

Plajele_de_pe_litoralul_romanesc__scoase_la_licitatie_pentru_inchiriere-i88-

news49086-p83.html

Plaja, scoasă la licitațieHotelierii și toți cei care vor să își deschidă anul acesta un business pe litoral, pot

participa la licitația pentru închirierea sectoarelor de plajă.

Ca în fiecare an, licitația va fi organizată de reprezentanții Administraţiei

Naţională "Apele Române", respective de cei ai Administraţiei Bazinală de Apă

Dobrogea - Litoral.

Potrivit responsabilului de comunicare al Administraţiei, Cătălin Anton, caietul de sarcini

poate fi procurat de la sediul Administraţiei din Constanţa, preţul acestuia fiind de 85 de

lei. Cei interesați pot depune ofertele lor la secretariatul Administraţiei, data limită fiind

24 aprilie, iar durata de derulare a contractului de închiriere este de la data semnării şi

până în data de 15 octombrie 2010./ Cotidianul, Curentul

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.e-transport.ro/Plajele_de_pe_litoralul_romanesc__scoase_la_licitatie_pentru_inchiriere-i88-news49086-p83.html



http://www.ziuadeconstanta.ro/

http://www.incont.ro/turism-intern/peste-40-din-plajele-de-pe-litoralul-romanesc-au-fost-scoase-la-licitatie-pentru-inchiriere.html

http://www.incont.ro/turism-intern/peste-40-din-plajele-de-pe-litoralul-romanesc-au-fost-scoase-la-licitatie-pentru-inchiriere.html

20.04.2010

Plaja de pe litoral, scoase din nou la mezatO licitaţie publică pentru închirierea sectoarelor de plajă de pe litoral aflate în


acestei luni, de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.Potrivit responsabilului

de comunicare al Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral, Cătălin Anton,

caietul de sarcini poate fi procurat de la sediul Administraţiei din Constanţa, preţul

acestuia fiind de 85 de lei, potrivit Mediafax.






serviciile poştale sau de curierat.

Sectoarele de plaja care fac obiectul licitaţiei sunt prezentate la sediul ABADL şi pe

pagina de web www.rowater.ro, la secţiunea licitaţii. Durata de derulare a contractului de

închiriere este de la data semnării acestuia şi până în data de 15 octombrie 2010./

Romania Libera

Plajele de pe litoral pot fi închiriate prin licitaţieAdministraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-

Litoral organizează licitaţie publică pentru închirierea sectoarelor de plajă de pe litoral,

data limită de depunere a ofertelor fiind 24 aprilie.

Responsabilul de comunicare al instituţiei, Cătălin Anton, a precizat că durata de derulare

a contractului de închiriere este de la data semnării şi până la 15 octombrie 2010.

Preţul unui caiet de sarcini este de 85 de lei (TVA inclus), iar ofertele pentru licitaţie pot

fi depuse la secretariatul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, de luni până

vineri, între orele 8.00 şi 16.00. Caietul de sarcini se poate obţine de la sediul instituţiei.

Data limită de depunere a ofertelor este 24 aprilie, la ora 16.00, iar deschiderea ofertelor

va avea loc în perioada 26 aprilie - 30 aprilie. Durata de valabilitate a ofertelor este de 60

de zile de la data deschiderii acestora. Sectoarele de plajă care fac obiectul licitaţiei sunt

prezentate la sediul Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral./ Realitatea TV

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

20.04.2010

Peste 40% plajele scoase la închiriereAdministraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-

Litoral organizează licitaţie publică pentru închirierea sectoarelor de plajă de pe litoral,

data limită de depunere a ofertelor fiind 24 aprilie.

Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana-Maria Tănase, a

declarat pentru Realitatea Fm că pentru sezonul estival 2010, au fost scoase la licitaţie 22

sectoare de plajă, echivalentul a peste 800.000 mp, aceasta însemnând peste 40% din

suprafaţa de plajă. Aceasra a adăugat că închierea plajelor se va face doar pentru sezonul

estival 2010, până la 15 octombrie. Ca şi atribuţii ce revin operatorilor de plajă,

Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana-Maria Tănase, a

subliniat obligaţia operatorilor de plajă de a salubriza plajele, în urma închierii unor

contracte cu agenţii de salubritate, dotarea minimă în caz de intervenţii de poluări

accidentale, strângerea algelor, atunci când nu sunt fenomene semnificative etc. De

asemenea, operatorii de plajă vor trebui să obţină o autorizaţie de la Ministerul

Turismului în ceea ce priveşte amenajarea sectorului de plajă pe care îl vor prelua spre

închiriere. Mai mult, operatorii de plajă nu au voie să subînchirieze sectoarele de plajă şi

pot construi doar construcţii provizorii pe plajă. 50% din banii colectaţi de la operatori

din închirierea plajelor ajung la bugetul de stat şi se întorc înapoi la autorităţile locale,

bani pe care îi folosesc pentru amenajarea serviciului de salvamar şi a punctelor de prim-

ajutor, iar 50% au intrat în bugetul Administraţiei Naţionale „Apele Române”- ABA

Dobrogea Litoral. Anul trecut, Administraţia Bazinală de Apă –Dobrogea Litoral a

câştigat din închirierea plajelor circa 3,5 miliarde lei pe care i-au folosit exclusiv în

lucrări de întreţinere şi amenajare a plajelor, înainte şi după sezon, precum şi pe timpul

iernii, dar şi în colectarea algelor, în caz de înflorire algală masivă, ceea ce a necesitat

suplimentarea bugetului din surse proprii, a mai declarat purtătorul de cuvânt al

Administraţiei Naţionale "Apele Române", Ana-Maria Tănase. /Realitatea Fm

Plaja de pe litoral, scoasă la licitaţie pentru închiriereO licitaţie publică pentru închirierea sectoarelor de plajă de pe litoral aflate în


acestei luni, de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

20.04.2010






serviciile poştale sau de curierat./ Smart Fm

Plaja de pe litoralul romanesc este scoasa la inchiriere prin licitatie Plaja de pe litoralul romanesc al Marii Negre este scoasa la licitatie pentru inchiriere, la

sfarsitul lunii aprilie, transmite agentia Mediafax.

Astfel, vor fi scoase la licitatie publica pentru inchiriere sectoarele de plaja aflate in

administrarea Administratiei Nationale "Apele Romane". Licitatia se va organiza de catre

Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral, la sfarsitul acestei luni.

Caietul de sarcini poate fi procurat de la sediul Administratiei din Constanta, pretul

acestuia fiind de 85 de lei, noteaza Mediafax, care mai scrie ca ofertele pentru licitatie se

vor depune la secretariatul Administratiei, de luni pana vineri, intre orele 08.00 - 16.00,

data limita fiind 24 aprilie, ora 16.00.

Sectoarele de plaja care fac obiectul licitatiei sunt prezentate la sediul ABADL si pe

pagina de web www.rowater.ro, la sectiunea licitatii. Durata de derulare a contractului de

inchiriere este de la data semnarii acestuia si pana in data de 15 octombrie 2010. /

www.mondonews.ro

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.mondonews.ro/

20.04.2010

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Poluare în Apuseni. Apele Arieşului sunt tot mai roşiiUn fenomen obişnuit în zonă, dar deosebit de periculos a fost semnalat ieri pe cursurile

de apă din zona oraşului Abrud, respectiv Abrudel şi Arieş. Este vorba despre colorarea

în roşu a apei, urmare a surpării unei galerii miniere vechi. Fenomenul este aproape

permanent în zona respectivă, dar de această dată intensitatea sa a fost cu mult mai mare

decât în trecut.

Inspectorii Sistemului de Gospodărire al Apelor Alba şi cei ai Agenţiei pentru Protecţia

Mediului au fost alertaţi şi au prelevat probe din apă, probe pe care le-au trimis spre

analiza laboratoarelor specializate. În plus, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă,

Poliţia, Prefectura şi primăriile din zonă au fost alertate, astfel încât în caz de nevoie să se

poată interveni eficient şi în timp util. În zonă sunt evacuate zilnic ape de mină şi cu

continut ridicat de metale şi o aciditate destul de mare. Din această cauză, apele râului

Abrudel sunt încadrate în clasa a V-a de calitate.

Problemă permanentă. Situaţia este destul de greu de ţinut sub control, în condiţiile în

care galeriile nu mai sint funcţionale de peste 30 de ani, astfel că fenomenul este prezent

de foarte mulţi ani. De această dată debitul a fost mai mare decât în mod normal, în

Abrudel şi apoi în Arieş ajungând cantităţi importante de fier, cupru, zinc şi mangan,

substanţe care afectează destul de serios ecosistemul din zonă. La nivel local, autorităţile

sunt deocamdată destul de liniştite. “În data de 18.04.2010 la ora 09.30 s-a primit din

partea Poliţiei Abrud o informare că pe râul Abrudel curge apă mai roşie ca de obicei.

Pentru a vedea provenienţa acesteia, o echipă s-a deplasat în amonte pe râu şi a constatat

că provine din Valea Izbicioara, afluent al râului Abrud. Apele de mină s-au acumulat în

subteran, iar în dimineaţa zilei de 18.04.2010 au ieşit la suprafaţă cu un debit mult mai

mare decât cel obişnuit. Nu este vorba despre o poluare accidentală, dar au fost recoltate

probe şi au fost depuse la laboratorul SGA Alba pentru efectuarea de analize fizico-

chimice, rezultatul acestora urmând a fi comunicat ulterior”, se arată în raportul de

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

20.04.2010

eveniment întocmit de către inspectorii SGA Alba. Monitorul de Alba AB - Corneliu

Manuel Sârbu -

Arieşul a fost poluatRâul Arieş a fost poluat duminică cu o mare cantitate de ape acide rezultate din galeriile

de mină părăsite ale fostei exploatări miniere din Roşia Montană, din zona comunei

Bucium. Peretele unei galerii din Bucium s-a surpat iar apele de mină s-au revărsat în

Abrudel şi apoi în Arieş. Exploatarea minieră din această zonă a fost închisă în anul

1968. Reprezentanţii SGA susţin că nu este vorba despre o poluare accidentală, iar

informaţii cu privire la situaţia creată au fost transmise Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă, Poliţiei Abrud şi Instituţiei Prefectului. Rezultatele probelor luate de

reprezentanţii SGA vor fi comunicate în următoarele zile. Informaţia de Alba AB - S.P.

-

Poluare cu ape acide pe Arieş şi AbrudelÎn cursul zilei de duminică, peretele unei galerii din Bucium s-a surpat, iar apele de mină

au ajuns în Abrudel şi apoi în Arieş. Apele acide provin din galeriile unei mine părăsite

de pe Valea Izbicioara, ce a aparţinut fostei exploatări miniere de la Roşia Montană,

închisă în anul 1968. Specialiştii spun că Valea Izbicioara colectează apele de mină de la

galeriile din Bucium, dar şi pe cele ale fostei Întreprinderi de Prospectare şi Exploatare

Geologică. Zilnic, din galeriile părăsite se scurg ape de mină, acide, de culoare roşie, care

au un bogat conţinut de metale. De această dată, debitul apelor de mină a fost mai mare

decât de obicei. Abrudelul şi apoi Arieşul au fost poluate cu metale grele - fier, cupru,

zinc şi mangan, care afectează fauna râurilor. De altfel, din pricina poluării, în râul

Abrudel nu trăiesc peşti. SGA Alba a recoltat probe biologice de ape acide şi urmează a fi

efectuate analize fizice şi chimice. . Unirea AB -A.D.T. -

Râul Arieş poluat cu ape acide de la o mină părăsităPeretele unei galerii din Bucium s-a surpat iar apele de mină s-au revărsat în Abrudel şi

apoi în Arieş. Poluarea a avut loc ieri iar efectele prezenţei apelor acide au putut fi

vizualizate şi astăzi pe Valea Arieşului.

Râul Arieş a fost poluat ieri cu o mare cantitate de ape acide rezultate din galeriile de

mină părăsite ale fostei exploatări miniere din Roşia Montană, din zona comunei Bucium.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

20.04.2010

Fenomenul este prezent de mulţi ani însă acum s-a înregistrat o accentuare a acestuia

datorită surpării unei perete de la o galerie de pe Valea Izbicioara. Exploatarea minieră

din această zonă a fost închisă în anul 1968.

Probe analizate în laborator. „Valea Izbicioara colectează ape de mină de la galeriile

părăsite ale fostei Exploatări Miniere Roşia Montana - Sector minier Bucium şi ale fostei

Întreprinderi de Prospectare şi Exploatare Geologică. Din aceste galerii părăsite sunt

evacuate zilnic ape de mină, ape acide, roşiatice şi cu conţinut ridicat de metale.

Apele râului Abrudel sunt încadrate în clasa a V-a de calitate datorită conţinuturilor

ridicate de metale. Apele de mină s-au acumulat în subteran, iar în dimineaţa zilei de

18.04.2010 au ieşit la suprafaţă cu un debit mult mai mare decat cel obişnuit“, a spus

Vasile Munteanu, şef birou în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Alba.

Metalele grele cu care a fost poluat Abrudelul şi, implicit, Arieşul sunt fier, cupru, zinc şi

mangan, care afectează fauna piscicolă a râului. Din acest motiv, râul Abrudel este lipsit

total de faună piscicolă. Reprezentanţii SGA susţin că nu este vorba despre o poluare

accidentală, iar informaţii cu privire la situaţia creată au fost transmise Inspectoratului

pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţiei Abrud şi Instituţiei Prefectului.

„Au fost recoltate probe de la ieşirea galeriei Mina Izbicioara, de la confluenţa pârâului

Izbicioara cu pârâul Abrudel şi din râul Abrud la confluenţa cu Valea Cerbului. Probele

recoltate au fost depuse la laboratorul SGA Alba pentru efectuarea de analize fizico-

chimice, rezultatul acestora urmând a fi comunicat ulterior“, a mai afirmat reprezentantul

SGA.

Ecologiştii susţin că nu este fenomen natural

Poluarea a fost reclamată şi de reprezentanţii ecologiştilor din Alba. „Nu poate fi vorba

de un fenomen natural pus în seama condiţiilor meteo, deoarece nu au fost semnalate ploi

în zonă de vineri de la amiază, iar duminică a fost cer senin. Culoarea apei era anormală,

mult prea proeminentă. Cu siguranţă e vorba de poluare, iar autorităţile responsabile

trebuie să ţină cont de analiza probelor de apă“, a spus Ioan Uţiu, din Abrud, preşedintele

organizaţiei judeţene a ecologiştilor

Acesta a precizat că duminică dimineaţa, în jurul orei 7.30 au fost semnalate concentraţii

anormale de minereu în apă în zona Bucium, acestea s-au deversat în Abrudel, iar în jurul

orei 12.30 s-a poluat şi Arieşul. „După amiază, în jurul orei 15.00, la Valea Dobrii, în

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

20.04.2010

aval de confluenţa cu Abrudel tot Arieşul era de culoare roşiatică“, a mai spus Ioan Uţiu .

Adevărul de Seară AB – Andreea Bărăgan –

Semnarea protocolului româno-ungarProtocolul sesiunii a XXI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare de gospodărire a

apelor de frontieră a fost semnat la Târgu-Mureş, în prezenţa ministrului Mediului şi

Pădurilor, Laszlo Borbely. Reprezentanţii guvernului României şi Ungariei au semnat

acest protocol în baza prevederilor acordului între guvernele celor două state, privind

colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră. Acordul a fost

semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi a intrat în vigoare la 17 mai 2004. În acest

sens, ministrul mediului a vizitat compania din Baia Mare, care a produs dezastrul

ecologic din anul 2000, şi anume poluarea Tisei, fapt care a atras după sine prejudicii

foarte mari statului român. Ministrul Borbely a asigurat guvernul Ungariei că astfel de

catastrofe nu se vor mai întâmpla. Obligaţiile care rezultă din regulamentele de aplicare a

prevederilor Acordului sunt apărarea împotriva inundaţiilor, urmărirea calităţii apelor de

frontieră, schimbul de informaţii meteorologice, hidrologice şi avertizări cu privire la

fenomenele periculoase şi poluări accidentale precum şi urmărirea funcţionalităţii

lucrărilor hidrotehnice.

„Dacă nu ai pus la punct regulamentul de funcţionare în legătură cu apele transfrontaliere,

în legătură cu calitatea apei, cu intervenţiile operative şi urgente şi trebuie să tragem un

semnal de alarmă totdeauna de câte ori avem ocazia. Trebuie să avem regulamente foarte

bine puse la punct, să avem intervenţii prompte, ferească Dumnezeu dacă există vreo

problemă. Din acest punct de vedere relaţia româno-ungară este poate cea mai dezvoltată

din toate ţările Uniunii Europene, în ceea ce priveşte această zonă, şi nu întâmplător. Am

spus că trebuie să profităm în primul rând de acele sume care sunt pentru cooperarea

transfrontalieră.” A declarat Laszlo Borbely.

„Această relaţie bilaterală în domeniul apelor între România şi Ungaria este una din cele

mai avansate în acest moment din întreaga Europă. Când s-a semnat acordul, în 2003,

nici România, nici Ungaria, nu erau încă state membre ale Uniunii Europene, dar au

semnat acest Acord şi s-au înscris în prevederile Directivei cadru şi un astfel de protocol

atât de amănunţit în toate anexele puţin probabil să mai existe undeva, la ora actulă, în

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

20.04.2010

Europa într-o relaţie bilaterală.” A declarat Dan Cârlan, împuternicit al Guvernului

României, secretar de stat la ministerul Mediului şi Pădurilor.

„Trebuie să vă spun că această colaborare hidrotehnică româno-ungară este un model la

nivelul Uniunii Europene. Noul acord a fost semnat în 2003 şi a intrat în vigoare în 2004,

a preluat prevederile Uniunii Europene ale Directivei cadru pentru ape.” A declarat

Kothay Laszlo, împuternicit al Guvernului Republicii Ungare , secretar de stat la

Ministerul Mediului şi Apelor. 24 de ore mureşene MS – Marinela Pop –

A fost semnată convenţia româno-ungară privind protecţia mediului (articol în lb. maghiară – traducere)Colaborare hidrotehnică foarte bună

La sfârşitul săptămânii, la Târgu-Mureş, în prezenţa ministrului mediului Borbély László,

s-a semnat convenţia româno-ungară privind protecţia mediului. Documentul semnat de

secretarii de stat Dan Cârlan, respectiv Kóthay László aduce reglementări noi în

gospodărirea apelor transfrontariere. „O atenţie sporită trebuie să ne îndreptăm asupra

Tisei şi asupra Dunării. Niciodată nu trebuie să se mai repete, ceea ce s-a întîmplat în

anul 2000, la Baia-Mare, când s-a rupt digul haldei de steril a fostei întreprideri miniere

Aurul şi au ajuns 100 mii mc ape poluate de cianură în Tisa” – a spus Borbély László,

care cu o zi înainte s-a interesat la faţa locului despre evoluţia lucrurilor. Iar secretarul de

stat român a spus: cele două ţări deja în 2003 au semnat convenţia despre protecţia şi

folosirea apelor transfrontariere şi de atunci colaborarea pe plan hidrotehnic se poate

considera excelentă. „Chiar putem afirma că în Europa este unică” – a accentuat

secretarul de stat român.

Comisia mixtă româno-ungară de protecţia mediului a negociat la Târgu-Mureş două

reglementări: una referitoare la prevenirea poluărilor, cealaltă la protecţia şi la

gospodărirea apelor râurilor mai mici. Colaborarea se extinde la apărarea împotriva

inundaţiilor, la verificarea continuă a calităţii apelor, la coordonarea lucrărilor

hidrotehnice şi la schimbul instantaneu al avertizărilor hidro-meteorologice.

Borbély László a atras atenţia celor prezenţi asupra importanţei colaborării strânse şi în

viitor, scoţând în evidenţă: este de importanţă primordiară colaborarea bună a

specialiştilor români şi maghiari privind Strategia de dezvoltare durabilă în bazinul

Dunării, fiindcă este interesul ambelor ţări această dezvoltare durabilă a regiunilor

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

20.04.2010

dealungul Dunării. După părerea ministrului este important, ca autorităţile române şi

maghiare în domeniul apelor, să profite în totală măsură de posibilităţile date de

Programul Operativ de Colaborare Transfrontarieră Româno-Ungar, în cadrul căruia

Uniunea Europeană, până la 2013, îi acordă ţărilor fonduri nerambursabile pentru

realizarea proiectelor de gospodărire a apelor. În schimb pentru pentru o bună cooperare

tehnică este necesar de un sprijin politic serios, a adăugat Borbély. „Doresc ca România

să gospodărească astfel apele încât să fie bine şi părţii maghiare” – a încheiat Kóthay

László secretarul de stat maghiar, după care l-a asigurat pe colegul român Dan Cârlan, că

indiferent de schimbarea guvernului din Ungaria, gospodărirea apelor rămâne în

continuare pe mâna specialiştilor di domeniu. Krónika – Szuker Ervin -

Râurile din bazinul Mureşului vor fi controlateDatorită precipitaţiilor sub formă de aversă specifice lunilor de primăvară, se pot

înregistra scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide pe unele râuri

mici din zonele de deal şi de munte. Având în vedere valorile debitelor maxime

prognozate pentru lunile aprilie şi mai pe sectorul românesc al Dunării, nivelurile se vor

situa peste cotele de apărare. În luna mai 2010, râurile din bazinul Mureş vor putea depăşi

mediile multianuale.

Aceste prognoze de lungă durată se vor actualiza prin prognozele de scurtă durată care

vor fi precedate, în situaţiile în care se prognozează posibilitatea depăşirii COTELOR DE

APĂRARE, de avertizări hidrologice emise pe baza situaţiei hidrologice şi a evoluţiei

factorilor meteorologici din momentul respectiv.

Inspecţia Administraţiei Naţionale „Apele Române” derulează timp de două luni,

împreună cu ceilalţi factori responsabili, acţiuni de control şi verificare a cursurilor de

apă în scop preventiv astfel încât, ca urmare a unor posibile creşteri de debite şi niveluri

specifice perioadei de primăvară (aprilie-mai), deşeurile depozitate necorespunzător pe

maluri să fie antrenate şi să ajungă în râuri şi pârâuri (în special din zonele de deal şi de

munte), blocând astfel curgerea apei. Informaţía de Alba AB - Sorin Poparadu –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

20.04.2010

Monitorizarea cursurilor de apă din bazinul Mureş. În luna mai, râurile din judeţ e posibil să depăşească mediile multianualeDatorită precipitaţiilor sub formă de aversă specifice lunilor de primavară, se pot

înregistra scurgeri importante de pe versanţi, torenţi, pâraie şi viituri rapide pe unele râuri

mici din zonele de deal şi de munte. Potrivit prognozei hidrologice, în luna mai, râurile

din bazinul Mureş e posibil să depăşească mediile multianuale. Prognozele de lungă

durată se vor actualiza prin prognoze de scurtă durată, care vor fi precedate, în situaţiile

în care există pericolul depăşirii cotelor de atenţie, de avertizări hidrologice emise pe

baza situaţiei hidrologice şi a evoluţiei factorilor meteorologici din momentul respectiv.

Administraţia Naţională "Apele Române", prin SGA Alba, derulează timp de două luni,

împreună cu alţi factori responsabili, acţiuni de control şi verificare a cursurilor de apă în

scop preventiv, întrucât ca urmare a unor posibile creşteri de debite şi niveluri specifice

perioadei de primăvară (aprilie-mai), deşeurile depozitate necorespunzător pe maluri pot

fi antrenate şi să ajungă astfel în râuri şi pârâuri (în special din zonele de deal şi de

munte), blocând curgerea apei. Prin urmare, aşa cum ne-a informat ing. Ioan Hălălaie,

directorul SGA Alba, sunt avertizate autorităţile locale responsabile pentru a fi pregătite

să preîntâmpine aceste efecte, prin verificarea, în special în zona podurilor şi a podeţelor

şi îndepărtarea, acolo unde este cazul, a materialelor lemnoase şi a vegetaţiei, care ar

putea obtura secţiunile de scurgere a râurilor. De asemenea, specialiştii recomandă

autorităţilor locale să ia măsuri de verificare şi, acolo unde este cazul, să cureţe

(decolmateze) rigolele şi să amenajeze şanţurile, pentru a asigura scurgerea apelor

pluviale, îndemnându-i pe cetăţeni să facă acelaşi lucru în propriile gospodării. SGA Alba

îşi va adapta programul de exploatare a acumulărilor, în vederea asigurării tranşelor de

atenuare a viiturilor, acolo unde este cazul. Administraţia Naţională "Apele Române" va

impune starea de vigilenţă maximă şi monitorizarea 24 de ore din 24 a situaţiei

hidrologice, precum şi pregătirea materialelor şi a mijloacelor de intervenţie operativă,

acolo unde va fi cazul. Unirea AB - A.D.T. –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

20.04.2010

Alte ştiri

Apă şi canalizare pentru judeţul Arad, pe cheltuială europeanăVeşti bune de la Uniunea Europeană! Aceasta a aprobat proiectul de extindere şi

modernizare a infrastructurii de apă menajeră din judeţul Arad”, cuantumul fondurilor

europene fiind de 139,5 milioane de euro.

În prima etapă, proiectul va fi implementat în localităţile Arad, Fântânele, Curtici,

Macea, Sântana, Şiria, Galşa, Ghioroc, Cuvin, Miniş, Păuliş, Ineu, Pecica, Pâncota,

Nădlac şi Lipova.

Investiţiile vor fi realizate pentru tratatarea apei potabile şi distribuţie, colectarea apei

uzate şi tratarea acesteia. Astfel, se vor reabilita puţuri de apă, staţii de tratare a apei,

extinderea şi reabilitarea reţelei de distribuţie, inclusiv staţiile de pompare, reabilitarea

rezervoarelor, extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare, inclusiv a staţiilor de

pompare, construcţia şi modernizarea a şapte staţii de tratare a apei uzate.

Populaţia ţintă deservită va fi de peste 260.000 de locuitori. Rata de conectare la sistemul

de colectare şi canalizare va atinge 96% în aglomerările enumerate, conectând un plus de

aproape 70.000 de locuitori la sistemul de apă uzată modernizat. 98% dintre locuitorii

acelor aglomerări vor fi legaţi la reţeaua de apă potabilă şi apoi vor avea acces la

resursele de apă de suprafaţă, conectând un număr suplimentar de peste 14.000 de

locuitori, la sistemul de alimentare cu apă potabilă.

„Atragerea celor 139,5 de milioane de euro, bani europeni, completează celelalte fonduri

pe care le gestionează administraţia judeţeană – Masterplanul pentru gestionarea

deşeurilor, modernizarea drumului Juliţa-Mădrigeşti, şoseaua de centură Ineu-Sud – a

căror valoare totală este de aproape 200 de milioane de euro”, a subliniat Nicolae Ioţcu,

preşedintele Consiliului Judeţean Arad.

Sebiş şi Chişineu Criş au refuzat proiectul

Două oraşe din judeţ au refuzat însă participarea la acest proiect. Este vorba despre Sebiş

şi Chişineu Criş. Se pare că Sebiş a ales să-şi rezolve aceste probleme pe cont propriu,

însă mult mai rapid (în acest moment a încheiat lucrările de canalizare), iar edilii din

Chişineu Criş au considerat că tariful apei va creşte mult prea mult în urma acestei

investiţii, chiar dacă ar fi urmat să primească 10 milioane de euro nerambursabili pentru

lucrări, conform spuselor preşedintelui CJA.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

20.04.2010

Există un plan de unificare a tarifelor în decursul a 5 ani, ceea ce îi va dezavantaja pe cei

care trăiesc în localităţi mai mici. În plus, urmează să fie accesat un împrumut de 13,5

milioane de euro pentru cofinanţare, iar acest lucru ar putea să influenţeze şi el preţul apei

şi al canalizării.

Conform spuselor directorului Companiei de Apă, Gheorghe Bănăţean, în acest moment,

în judeţ 70% dintre localităţi au acces la apă curentă şi doar 20% beneficiază de

canalizare.

În ceea ce priveşte municipiul, lucrările de modernizare pătrund şi aici, lucrări care vor

acoperi peste 50% din teritoriul Aradului. Se va interveni inclusiv acolo unde recent au

avut loc lucrări de asflatare. Se pare însă că intervenţiile vor fi realizate fără să se spargă

asfaltul, conform precizărilor directorului Companiei de Apă, care spune că tehnologia

folosită nu va afecta investiţiile municipalităţii.

Observator AR – Dana Mirea -

Lucrări de calitate şi termene respectate Săptămâna trecută am colindat câteva dintre punctele în care se lucrează în cadrul

Proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiunea Turda-

Câmpia Turzii“. Am avut plăcuta surpriză de a vedea lucruri bine făcute, de calitate şi

constructori extrem de atenţi la ceea ce fac.

În ceea ce priveşte municipiul Turda sunt atacate patru zone în care se desfăşoară ample

lucrări la reţelele de apă şi canal. Este vorba de cartierul Poiana, cartierul Băi Sărate,

Cartierul Primăverii şi nu în ultimul rând zona centrală.

„Au început efectiv lucrările pentru că după cum ştiţi, anul trecut au fost mai mult lucrări

scriptice, proceduri de licitaţie până s-a găsit constructorul. Noi am întârziat un an de zile,

chiar la un moment dat au fost discuţii dacă se vor mai face sau nu aceste lucrări. De data

aceasta, în patru zone ale municipiului Turda se lucrează pentru reabilitarea reţelelor de

apă-canal. În acest moment suntem într-un grafic pe care noi l-am preconizat şi sper ca

până la finalul anului să finalizăm Cartierul Poiana şi zona centrală. Lucrările la reţele pe

centru se vor încheia până la sfârşitul acestei luni, după care vom trece la amenajarea şi

modernizare centrului. Acesta va deveni o zonă în mare parte pietonală şi vă asigur că va

arăta cu adevărat foarte bine”, ne-a declarat primarul Tudor Ştefănie.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

20.04.2010

Deja sunt în pregătire şi alte tronsoane, străzile Nicolae Iorga, Eminescu, Ecaterina

Teodoroiu fiind următoarele pe listă, asta pentru a închide inelul de modernizare pentru

acces spre zona centrală. Tot în perioada imediat următoare se va interveni pe străzile

Abatorului şi Războieni, cu precizarea că în paralele cu lucrările de pe războinei se va

trece şi la amenajarea Parc Central.

„Din informaţiile pe care le am se pare că se respectă în totalitate proiectul de execuţie,

materiale, calitate. S-a început în forţă şi avem de-a face cu parteneri cât se poate de

serioşi în constructori. Dacă vor continua în acest ritm poate vom reuşi să şi recuperăm

timpul pierdut. E în beneficiul nostru al tuturor şi oamenii din zonele în care se lucrează

meritau de foarte mult timp un astfel de proiect de investiţii”, a declarat mulţumit Tudor

Ştefănie.

Pentru primar este un motiv de satisfacţie în plus faptul că şi oamenii sunt mulţumiţi.

„Mai sunt şi neplăceri, dar se lucrează. A fost şi foarte multă politică. Oamenii au primit

tot felul de informaţii şi era oarecum normal să nu creadă pentru că niciodată nu s-au mai

derulat investiţii de o asemenea amploare. Oamenii nu vor fi foarte mulţumiţi acum. Sunt

convins că vor fi pe deplin mulţumiţi după ce şi asfaltăm, lucru pe care l-am promis şi ne

vom ţine de cuvânt”, a precizat edilul şef al Turzii.

Directorul Companiei de Apă „Arieş” spune că reuşita acestui mega-proiect a depins şi

depinde de toată lumea. „Este în primul rând reuşita celor două comunităţi locale din

Turda şi Câmpia Turzii. A cetăţenilor din cele două oraşe, a consiliilor locale şi a celor

doi primari. Noi sperăm ca termenele prognozate să fie respectate. Lucrările se desfăşoară

în condiţii excelente şi sunt plăcut impresionat de modul în care constructorul a înţeles să

abordeze aceste lucrări. Se pare că cei care au câştigat diferitele pachete au fost cei mai

buni şi sper să fie aşa până la capăt. Dificultăţi apar tot timpul, apar lucruri neprevăzute

dar nu cred să se ivească ceva la care să nu facem faţă. Vom găsi cele mai bune soluţii”,

dă asigurări şi Alexandru Sabău.

Valoarea totală a proiectului este aproximativ 79,8 milioane € din care circa 80% sunt

asigurate de către Uniunea Europeană. Obiectivul principal al proiectului este de a

îmbunătăţi alimentarea cu apă, sistemul de canalizare şi tratarea apelor uzate din cele

două municipii. Principalii indicatori fizici ai proiectului sunt reabilitarea şi extinderea

reţelelor de furnizare a apei potabile - 84 km, îmbunătăţirea unei staţii de tratare a apei,

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

20.04.2010

construcţia a două staţii noi de clorinare, reabilitarea a trei rezervoare,

reabilitarea/construcţia a 4 staţii de pompare. Turda News CJ – Viorel Crişan –

Cum şi-au mâncat românii castorii, în postCastorii din România au fost exterminaţi în urmă cu aproape 200 de ani. Printre duşmanii

acestor animale s-au numărat şi călugării, care îi mâncau în timpul postului. Cu toate

acestea, în prezent avem aproximativ 600 de exemplare care provin din Germania.

De câţiva ani, pe afluenţii Oltului, Mureşului şi Ialomiţei au reapărut unii dintre cei mai

iscusiţi constructori. Este vorba despre castori, supranumiţi „inginerii regnului animal“.

Sunt veniţi tocmai din Germania şi nu fac orice fleac, ci ridică ditamai barajele.

Explicaţia e simplă – castorul are vizuina pe malul apei. Iar intrarea în galerie se face

întotdeauna pe sub apă. O intrare secretă. Dacă apa are nivelul mic, atunci animalul ridică

un stăvilar din crengi, dar mai nou şi din sticle de plastic. Doar sunt pline râurile noastre

de „dovezi“ ale civilizaţiei. Nivelul apei creşte în spatele barajului. Iar intrarea în vizuina

castorului devine astfel invizibilă.

Baraje de doi metri înălţime. Am fost conduşi de George Sârbu, cercetător la Institutul de

Cercetări şi Amenajări Silvice din Braşov, în câteva zone din judeţul Braşov, pe nişte

afluenţi ai râului Olt, la barajele castorilor. E seară. Trebuie să ne apropiem în linişte de

malul apei. Dacă toată ziua doarme în vizuina lui, „inginerul“ îşi face apariţia abia la

lăsarea întunericului, ca să înceapă lucrul. La un nou baraj. Sau la cel vechi, dacă ceva s-a

stricat. Mai întâi am fost în apropierea localităţii Lunca Câlnicului. Vedem câteva baraje.

Construcţiile de aici nu sunt mari, în comparaţie cu cele din alte zone. Specialistul ne

spune că în judeţul Covasna sunt „opritori“ care au şi 14 metri lungime, de la un mal la

altul al cursului de apă, şi de aproape doi metri înălţime. Odată create asemenea lacuri de

acumulare, apa trece peste prag, încât se creează cascade de toată frumuseţea. „Am văzut

o salbă de 12 baraje, la distanţe nu prea mari unul de altul“, ni se spune. Animalul e

monogam. După împerechere, cei doi parteneri rămân toată viaţa împreună. O viaţă care

durează, în general, 15 ani. Femela poate face şi câte cinci pui într-un an. Puiul ajunge la

maturitate în doi ani. Un animal matur are o greutate de până la 25 de kilograme şi o

lungime de cel mult 150 de centimetri, cu tot cu coadă.

„Dezlegare“ la castor. Brebul – cum i se mai spune în popor – a fost eliminat de pe

teritoriul ţării noastre încă de la începutul anilor 1800. Era vânat fără milă, în primul rând,

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

20.04.2010

pentru carnea lui gustoasă. Se spune că în timpul postului, când se dădea dezlegare la

peşte, călugării mâncau şi carne de castor, pentru că era considerată o vietate curată, care

se hrăneşte doar cu vegetale. Se mai făcea un fel de cocktail din secreţia glandelor anale

de la acest animal, obţinându-se o substanţă cu pretinse proprietăţi afrodiziace. Dar de

cea mai mare apreciere se „bucura“ castorul la nuntă. Mireasa primea în dar un cadou

valoros – o haină din blană de castor. Ei bine, pentru o singură haină era nevoie să fie

ucişi 30 de castori.

Directivă europeană în favoarea brebilor. În anii ‘90, un colectiv restrâns de specialişti de

la Institutul de Cercetări Silvice Braşov s-a ocupat de reapariţia castorului în România. O

directivă europeană, din anii ‘90, spune că specia aceasta – „castor fiber L“, după numele

ştiinţific – trebuie revitalizată în Europa. Mai ales că rămăseseră, la începutul secolului

XX, puţin peste 1.000 de exemplare, atât pe bătrânul continent, cât şi în Asia. De ce a

ajuns dosarul castorului pe masa celor mai importante foruri europene? Avem de-a face

cu un animal care, aşa cum spun oamenii de ştiinţă, are un rol major în reglarea debitului

râurilor de munte. Tocmai prin construirea barajelor. Apa nu se mai duce la vale cu atât

de multă înverşunare. Materialele folosite la aceste „opritoare“ – lemne, în principal, dar

şi piatră – contribuie la purificarea lichidului vital. Plus de asta, după cum ne-a explicat

Georgeta Ionescu, iniţiatoarea acestui proiect, în spatele fiecărui baraj „ecosistemele sunt

remodelate“, condiţiile devenind astfel prielnice pentru o „explozie“ a vegetaţiei şi a

faunei, în jurul acestor mici „delte“.

Sondaj de opinie. Înainte de a repopula apele cu castori s-a făcut mai întâi un sondaj de

opinie în localităţile din apropierea zonelor în care castorul urma să trăiască din nou.

Chestionarul a fost realizat pe un eşantion de 843 de persoane. Răspunsurile au fost, în

unele cazuri, mai mult decât hilare. Unii auzeau de castor si se gândeau la o firmă cu

aceeaşi denumire, care produce tractoare şi buldozere. Alţii credeau că e vorba de un ulei

de motor, cu denumire apropiată de cea a castorului. Copiii, în schimb, s-au dovedit mai

bine informaţi, după ce văzuseră simpaticul animal ca personaj de desene animate.

Micuţii ştiau, de exemplu, că „domnul castor“ mânâncă doar vegetale, în timp ce adulţii

erau convinşi că au de-a face cu un carnivor. Una peste alta, rezultatul sondajului a arătat

că 71,8% din respondenţi erau gata să-i primească cu braţele deschise pe noii lor

„vecini“.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

20.04.2010

Donaţie germană. Primii musafiri au ajuns în România în 1997, în zona Podu Olt. În total

au fost aduse 91 de exemplare pe Olt, 56 pe Mureş şi 35 pe Ialomiţa. Toate au fost donate

părţii române de către Ministerul Mediului din landul german Bavaria. „A fost un proiect

încununat de succes“, trag acum concluzia gazdele noastre. Şi asta, în condiţiile în care se

apreciază că în momentul de faţă în ţara noastră sunt 600 de castori.

Cum poţi să fotografiezi castor.Pasionaţii de fotografie trebuie să ştie că au nevoie de

aparate performante, dar şi de foarte multă răbdare. Castorii ies din vizuina lor abia după

lăsarea întunericului. De la cercetătorul George Sârbu am aflat că, de câţiva ani încoace,

sute de străini vin în România să „vâneze“ brebi. Mai ales englezi, dar şi germani sau

chiar australieni. Grupurile sunt conduse de un ghid de la Institutul de Cercetări Silvice

din Braşov. Doar un expert ştie unde îşi au sălaşurile aceste animale. Primul semn al

ieşirii castorului din vizuină este un plescăit puternic în apă. Cel mai mic zgomot face ca

animalul să se retragă imediat în sălaşul său de sub pământ. Această specie este protejată

de lege, orice încercare de prindere sau ucidere este interzisă, amenda urcând până la

5.000 lei. România Liberă – Dan Gheorghe -

Podul de peste Mureş, vedetă pe YouTubePodul din fier de peste râul Mureş, de la ieşirea din Alba Iulia spre Sebeş, a cedat ieri. O

groapă cu diametrul de peste 1 metru şi-a făcut prezenţa în asfalt, lăsând apa la vedere.

Evenimentul era de aşteptat din moment ce ani la rând acest pod nu a constituit o

prioritate pentru miniştrii perindaţi pe la Ministerul Transporturilor. Situaţia este cu atât

mai gravă cu cât podul leagă judeţul Alba prin DN 1 de restul ţării, un drum intens

circulat şi de soarta căruia depind foarte mulţi transportatori economici şi navetişti locali.

Ani la rând traversarea acestui pod a fost o corvoadă, cozi interminabile indiferent de

anotimp, vremea de afară sau ora din zi sau din noapte. După ce şoferii străbăteau

localitatea Partoş cu un drum cu patru benzi, ajunşi în faţa podului, care sugruma

circulaţia pe două benzi, cozile ajungeau să fie kilometrice. Până şi un usor accident

rutier transforma circulaţia iîntr-un calvar. Covorul de asfalt proaspăt pus de muncitorii

de la drumuri iîn fiecare vară sau toamnă se transforma în maxim o săptămână în valuri,

după care era ras, apoi cârpit din ce în ce mai des. Astăzi vechimea podului, ieşit de mulţi

ani din condiţiile sigure de uz, îl declară iînfrânt.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

20.04.2010

Prima masură luată de autorităţi a fost restrictionarea circulaţiei rutiere. Dar oare este

suficient pentru a declara sigur acest pod? Calvarul rutelor ocolitoare îi va obliga pe

şoferi să apeleze în continuare la trecerea Mureşului tot acest pod, în ciuda faptului că îşi

pun viaţa în pericol.

Senatorul PDL Alexandru Pereş a declarat astăzi că de mai multi ani s-a dorit, la nivelul

judeţului, extinderea acestui pod pe patru benzi pentru a descongestiona traficul, însă de-a

lungul anilor Ministerul Transporturilor nu a găsit niciodată resurse financiare pentru

acesta, situaţie penibilă nu numai pentru judeţul nostru, ci pentru Transilvania în general.

"Pentru lărgirea podului se pune problema costurilor pentru proiectare, execuţie şi

despăgubiri pentru terenuri", a mai declarat senatorul Pereş.

În luna martie a anului trecut, politicianul ridica aceeaşi problemă a podului care se

dărâmă. De asemenea, în luna septembrie a anului 2008 ministrul de atunci al

Transporturilor, Ludovic Orban era interpelat de către senatorul Alexandru Pereş în

legătură cu ceea ce parlamentarul de Alba a denumit atunci evitarea unei posibile

catastrofe sau ruperea temporară a circulaţiei între o parte din Ardeal şi restul ţării.

Dacă în anul 2008 Ministerul Transporturilor nu a găsit bani pentru rezolvarea acestei

probleme, atunci care mai sunt şansele ca cetăţenii judeţului să mai spere că actualul

ministru, Radu Berceanu, să dea un alt răspuns decât invocarea lipsei banilor pe fondul

crizei economice?

Interesul pentru acest caz la nivel de discuţii şi comentarii în presă l-au arătat de-a lungul

timpului şi alti politicieni de la diferite partide. Dacă nu se vor face reparaţii trainice la

pod nu putem să nu ne întrebăm retoric ce rute ocolitoare vor alege parlamentarii de Alba

să facă naveta la Bucureşti?

Podul din Alba, vedetă pe YouTube. Cetăţenii sunt consecvenţi în a atrage atenţia cu

dovezi concrete autorităţilor asupra problemelor la podul peste Mureş. Drept dovadă stau

filmuleţele postate pe YouTube care arată cât de lungă este coada de maşini la o asfaltare

a podului în plină zi, după ce cu aproximativ o lună înainte a mai avut loc o astfel de

acţiune.

Şoferii aşteaptă acum soluţii concrete de la autorităţi. City News AB - Gina Stanciu –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

20.04.2010

„Natura, prietena mea”Eco-elevi din întreaga lume s-au întâlnit la Deva

Şcoala „Andrei Şaguna” a găzduit cea de-a treia ediţie a unui simpozion internaţional pe

probleme de mediu

„E cool să fii eco”. Şi-au spus-o elevii de la Şcoala Europeană „Andrei Şaguna” din

Deva, care au arătat că ştiu ce înseamnă să fii responsabil atunci când vine vorba de

mediul în care trăieşti. Instituţia de învăţământ a găzduit, sâmbătă, cea de-a treia ediţia a

Simpozionului European „Natura, prietena mea”, unde participanţii au venit cu idei

interesante despre cum putem micşora impactul omenirii asupra mediului înconjurător şi

cum fiecare dintre noi poate face ceva pentru a schimba lumea în bine.

Cunoştinţe noi. Simpozionul a reunit peste 300 de participanţi din zeci de judeţe ale

României, dar şi din ţări precum Turcia, Germania şi Italia. Fiecare dintre elevi a venit cu

câte un proiect sau material în care încerca să tragă un semnal de alarmă asupra

problemelor mediului în care trăim. Schimbul de experienţă le-a permis participanţilor să

îşi îmbogăţească cunoştinţele şi să meargă acasă cu idei noi despre acţiunile viitoare. 30

de judeţe din România au avut reprezentanţi la Simpozionul Internaţional. Ziarul

Hunedoreanului HD - George Vasiliu -

„Pădurea din poveşti“ a prins viaţă la Alba IuliaCopiii adunaţi în preajma fântânii arteziene de pe bulevardul Transilvaniei din cartierul

Cetate s-au bucurat astăzi de o piesă de teatru cu mesaj ecologic. Piesa „Pădurea din

poveşti“ a fost pusă în scenă de Asociaţia Geo Natura.

Scenetă a adus în atenţia copiilor probleme de mediu şi respectarea curăţeniei.

Personajele i-au încântat pe trecători.

„Mi se pare o idee bună. Ar trebui organizate cât mai des astfel de activităţi cu caracter

educativ“, a spus Rodica Buta, de 60 de ani, ieşită la plimbare cu nepoţelul.

Elevii Liceului de Muzică şi Arte Plastice au oferit copiilor de pe Bulevardul

Transilvaniei jucării din materiale reciclabile. Adevărul de Seară AB – Andreea

Bărăgan –

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA LITORAL

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

20.04.2010

Licitatie pentru plajeAdministratia Nationala “APELE ROMANE” – Administratia Bazinala de Apa

Dobrogea – Litoral organizeaza licitatie publica pentru inchirierea plajei Marii Negre,

bun public de interes national aflat in administrarea Administratiei Nationale “Apele

Romane”.

Durata de derulare a contractului de inchiriere este de la data semnarii acestuia pana la

15.10.2010. Caietul de sarcini se poate procura de la sediul Administratiei Bazinale de

Apa Dobrogea Litoral – Biroul Aplicare si Urmarire Mecanism Economic – din

Constanta, str. Mircea cel Bãtrân nr. 127./Observator de Constanta

Apele Române vor închiria plajele de pe litoral începând cu săptămâna viitoareContractele vor fi încheiate pe o perioadă de şase luni, în urma unei licitaţii publice

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, fosta DADL, a primit de la Guvern

normele privind închirierea plajelor de pe litoralul românesc în scop turistic. Lucrurile nu

se schimbă semnificativ faţă de anul trecut, cu excepţia faptului că agenţii economici care

vor vrea să închirieze plaja vor trebui să participe la o licitaţie publică. Anul trecut,

ministrul Nemirschi le-a băgat, pur şi simplu, nisipul în buzunare hotelierilor fără vreo

licitaţie sau negociere. Chiar şi aşa, o bună parte din litoral a rămas neînchiriată.

Deşi încă de la începutul anului se vorbea despre faptul că agenţii economici vor putea să

închirieze plajele pe durate de timp mult mai mari, până la 10 ani, printr-o ordonanţă de

urgenţă, Guvernul a hotărât ca suprafeţele de nisip să fie cesionate hotelierilor şi celorlalţi

interesaţi doar pe o perioadă de câteva luni. Aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut, acest

aspect i-a nemulţumit pe agenţii economici pe motiv că nu pot face investiţii pe plajă în

condiţiile în care, la anul, s-ar putea să nu mai fie ei chiriaşi.

Potrivit Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, agenţii economici care

desfăşoară activităţi în domeniul turistic pot depune, la sediul instituţiei, oferte pentru

închirierea plajelor, data limită fiind de 24 aprilie 2010. Deschiderea ofertelor se va face

în perioada 26 – 30 aprilie, când vor fi desemnaţi şi câştigătorii.

Conform normelor de închiriere, utilizarea plajelor în scop turistic se poate face de către

operatori economici care administrează structuri de primire turistice, de proprietari ori

administratori de ansambluri rezidenţiale, de operatori economici care desfăşoară

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

20.04.2010

activităţi de divertisment, agrement şi/sau sportive şi de autorităţi ale administraţiei

publice locale care pot încheia contracte de închiriere cu titularul dreptului de

administrare a plajelor, în urma licitaţiilor, pe perioada unui sezon estival./ Cuget Liber

Plajele nimănuiNici două săptămâni nu ne mai despart de începerea oficială a sezonului estival. Cu toate

acestea, plaja încă nu s-a licitat, iar hotelierii, în loc să se pregătească de întâmpinarea

turiştilor, vor fi cât de curând invitaţi de Administraţia Bazinală de Apă „Dobrogea-

Litoral“ la adjudecarea porţiunilor de nisip. Abia vineri, 16 aprilie, Ministerul Mediului şi

Pădurilor a emis ordinul pentru aprobarea instrucţiunilor privind organizarea şi

desfăşurarea licitaţiei publice pentru atribuirea contractelor de închiriere, a Contractului-

cadru de închiriere a plajei Mării Negre. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial

nr. 246 şi conţine şi lista sectoarelor de plajă libere propuse spre închiriere pentru sezonul

estival 2010. O listă, de altfel, săracă în sectoare, ceea ce arată că ABADL nu a fost în

stare să facă curăţenie pe nisip şi să-i înlăture pe nepoftiţi de la administrarea plajelor.

Reprezentanţii ABADL au demonstrat, de altfel, în ultimele zile, că sunt capabili de un

singur lucru: tăinuirea activităţii. Deşi, la începutul săptămânii trecute, ordinul privind

începerea concesionării plajelor a apărut, toată lumea ştia, mai puţin cei de la ABADL.

Totodată, deşi ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial, cei de la ABADL iar nu au

ştiut. Şi mai curios este faptul că, în urmă cu câteva zile, purtătorul de cuvânt al ABADL,

Cătălin Anton, spunea că de astăzi va începe procedura pentru licitaţii, ca după o oră-

două să revină asupra anunţului, negându-l. Dacă ordinul a fost aprobat vineri, cel mai

probabil de astăzi, aşa cum a precizat fără să vrea Anton, vor demara procedurile pentru

licitaţii. Până la urmă, tot acest circ nu face decât să continue un altul. Şi anume, şi-n

acest an, plajele se licitează mult prea târziu, iar hotelierii nicidecum nu îi vor aştepta pe

turişti cu plaja amenajată, ci îi vor invita să asiste la construirea ei. Briza mării va adia

pentru ei o dată cu bătaia de ciocan. Să ne mai întrebăm de ce nu avem turişti?! În afară

de licitarea plajelor în plin sezon estival, guvernanţii se mai fac vinovaţi de ceva. Deşi au

formulat, în sfârşit, un cadru legal în favoarea hotelierilor, degeaba au făcut-o, în

condiţiile în care, de la an la an, el se va schimba. Altfel spus, hotelierul care licitează

anul acesta plaja şi i se adjudecă, la anul poate rămâne fără ea. Urmarea? Hotelierul

respectiv nu se poate baza pe plajă şi nu o poate promite turiştilor la pachet cu şezlonguri,

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

20.04.2010

umbreluţe şi alte atracţii bonus, aşa cum se întâmplă pe litoralurile unde există respect

pentru turism.

Nisipul nu s-a curăţat de transportatori şi port-operatori

Zilele viitoare, ABADL va scoate la mezat, pentru hotelieri, doar 22 de sectoare, în timp

ce 21, cel mai sigur, continuă să aparţină altor afacerişti, gen transportatori, operatori

portuari, constructori, dealeri de vânzări auto, comercianţi cu amănuntul. Iată câteva

exemple! Năvodari II nu a fost scoasă la mezat, ceea ce ne determină să credem că

rămâne pe mai departe în administrarea SC „Zoom“ SRL. Mamaia VII şi VIII, Eforie

Nord I, Neptun I şi toată plaja din Costineşti, la fel nu se licitează şi, cel mai probabil, se

vor afla tot în custodia SC „Romned Port Operator“ SA.. Plaja din Mangalia, şi vorbim

de peste 21.000 mp închiriaţi de SC „Lial Star“, nu a intrat nici ea la licitaţie.

Doar patru sectoare au fost eliberate de neaveniţi!

În staţiunea Mamaia, din opt porţiuni de plajă existente sunt libere cinci, faţă de patru

anul trecut, întrucât „Perla Majestic“ a pierdut porţiunea de nisip concesionată în anii

trecuţi. Totodată, două sectoare, aflate anul trecut în custodia „Romned Port Operator“ şi

unul concesionat de „Vega Turism“, nu se licitează nici anul acesta. Şi în Năvodari s-a

mai eliberat o fâşie de nisip, este vorba de sectorul Năvodari III, ce aparţinea firmei SC

„Tracon“ SRL. Constanţa II, ce a aparţinut în anii trecuţi SC „Romned Port Operator“, se

va licita şi ea anul acesta, la fel şi Eforie Nord II, aflată în 2009 în custodia SC „Bitzi

Serv“ SRL. Şi plaja din staţiunea 2 Mai va fi prezentă la mezat, fiind eliberată tot de

multi-concesionarul „Romned“. Curios este că, începând cu acest an, câteva sectoare de

nisip au ieşit din calculul guvernamental. Nu se mai adjudecă plajele din Eforie Sud II şi

III, ce cumulează peste 30.000 mp, Jupiter III (4.607 mp), Cap Aurora III (9.903 mp),

Cordon Venus (peste 60.000 mp). Pe de altă parte, faţă de 2009, a mai apărut la mezat o

plajă, este vorba de cea din Agigea, împărţită în două sectoare – de 1.617 mp, respectiv

2.039 mp./ Liderul de Opinie

Licitatie pentru inchirierea sectoarelor de plaja Administratia Nationalã “APELE ROMÂNE” – Administratia Bazinala de Apa

Dobrogea – Litoral organizeaza licitatie publica pentru inchirierea plajei Marii Negre,

bun public de interes national aflat in administrarea Administratiei Nationale “Apele

Romane”.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

20.04.2010



Apa Dobrogea Litoral - Biroul Aplicare si Urmarire Mecanism Economic – din

Constanta, str. Mircea cel Bãtrân nr. 127.

Pretul unui caiet de sarcini este de 85 lei (TVA inclus). Ofertele pentru licitatie se vor

depune la secretariatul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral, de luni până

vineri intre orele 800 si 1600. Data limita de depunere a ofertelor este 24.04.2010, ora

1600. Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul Administratiei Bazinale de Apa

Dobrogea-Litoral din Constanta, str. Mircea cel Bãtrân nr. 127, in perioada 26.04 –

30.04.2010, ora 10,00. Durata de valabilitate a ofertelor este de 60 de zile de la data


serviciile postale sau de curierat. Sectoarele de plaja ce fac obiectul licitatiei sunt

prezentate la sediul Directiei Apelor Dobrogea – Litoral, str. Mircea cel Batran nr 127,

Constanta, cat si pe pagina de web www.rowater.ro la sectiunea licitatii./ Ziua de

Constanta

Ofertele pentru licitatia de inchiriere a plajelor se pot depune la secretariatul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea LitoralAdministraţia Natională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea –

Litoral anunţă că organizează licitaţia publică pentru închirierea plajei Mării Negre.

Durata de derulare a contractului de închiriere este de la data semnării acestuia până la

15.10.2010. Caietul de sarcini se poate procura de la sediul Administraţiei Bazinale de

Apă Dobrogea Litoral - Biroul Aplicare şi Urmărire Mecanism Economic – din

Constanţa, str. Mircea cel Bãtrân nr. 127. Preţul unui caiet de sarcini este de 85 lei (TVA

inclus). Ofertele pentru licitaţie se vor depune la secretariatul Administraţiei Bazinale de

Apă Dobrogea Litoral, de luni până vineri între orele 80.00 si 16.00. Data limită de

depunere a ofertelor este 24.04.2010, ora 16.00. Deschiderea ofertelor va avea loc la

sediul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral din Constanţa, str. Mircea cel

Bãtrân nr. 127, în perioada 26.04 – 30.04.2010, ora 10,00. Durata de valabilitate a

ofertelor este de 60 de zile de la data deschiderii acestora. Nu se admit oferte telefonice,

telegrafice, prin fax, e-mail sau prin serviciile poştale sau de curierat. Sectoarele de plajă

ce fac obiectul licitaţiei sunt prezentate la sediul Direcţiei Apelor Dobrogea – Litoral, cât

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

20.04.2010

şi pe pagina de web www.rowater.ro la secţiunea licitatii./ Replica de Constanta,

http://www.bizchannel.ro/stiri/licitatii-pentru-inchirierea-plajei-marii-negre

Licitatie pentru inchirierea sectoarelor de plajaAdministratia Nationalã “Apele Romane” – Administratia Bazinala de Apa Dobrogea –

Litoral organizeaza licitatie publica pentru inchirierea plajei Marii Negre, bun public de

interes national aflat in administrarea Administratiei Nationale “Apele Romane”.



Apa Dobrogea Litoral – Biroul Aplicare si Urmarire Mecanism Economic – din

Constanta, str. Mircea cel Batran nr. 127.

Pretul unui caiet de sarcini este de 85 lei (TVA inclus). Ofertele pentru licitatie se vor

depune la secretariatul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral, de luni pân?

vineri intre orele 800 si 1600. Data limita de depunere a ofertelor este 24.04.2010, ora

1600. Deschiderea ofertelor va avea loc la sediul Administratiei Bazinale de Apa

Dobrogea-Litoral din Constanta, str. Mircea cel Batran nr. 127, in perioada 26.04 –

30.04.2010, ora 10,00. Durata de valabilitate a ofertelor este de 60 de zile de la data


serviciile postale sau de curierat. Sectoarele de plaja ce fac obiectul licitatiei sunt

prezentate la sediul Directiei Apelor Dobrogea – Litoral, str. Mircea cel Batran nr 127,

Constanta, cat si pe pagina de web www.rowater.ro la sectiunea licitatii.

/ http://constanteanul.com/licitatie-pentru-inchirierea-sectoarelor-de-plaja/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT

10 oferte pentru lucrarile de regularizare ale Bahluiului. Pot de 8,46 milioane euroLuni, la sediul Administratiei Bazinale de Apa Prut - Barlad au fost deschide ofertele

pentru contractul de regularizare a riului Bahlui in municipiul Iasi. Cele 10 oferte vor fi

analizate de o comisie mixta, ofertantul cu pretul cel mai mic urmind sa cistige selectia.

Valoarea estimata a lucrarilor este de 8,46 milioane euro, fara TVA, bani europeni

nerambursabili.

Companiile care au depus oferte pentru executarea lucrarii:

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

20.04.2010

1.S.C. CONPRIF S.A. BUZAU;

2.S.C. DIMAR S.R.L. BUCURESTI;

3.ASOCIATIA S.C. VEGA’93 S.R.L. GALATI & S.C. AQUAPROIECT S.A.

BUCURESTI ;

4.ASOCIATIA S.C. CASTRUM CORPORATION S.R.L. SATU MARE & S.C.

ROLIDO PRODINVEST S.R.L. & S.C. PRO TOBY S.R.L;

5.S.C. LESCACI COM S.R.L. NEGRESTI OAS;

6.S.C. THEMELI S.A. GRECIA;

7.S.C. PORR TECHNOBAU UND UNWELT AG VIENA, AUSTRIA;

8.S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. BUCURESTI;

9.ASOCIATIA S.C. ECPROD S.A. TARGOVISTE & S.C. INSPET S.A. & S.C.

FINANCIAR ACCES S.R.L;

10.S.C. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE S.A. IASI.

O comisie formata din reprezentanti ai Ministerului Mediului si Padurilor, Ministerului

Finantelor Publice, Administratiei Nationale Apele Romane si Administratiei Bazinale de

Apa Prut - Barlad va analiza toate ofertele, criteriul de atribuire fiind pretul cel mai scazut

al ofertei care indeplineste conditiile tehnice solicitate.

Durata contractului pentru executia lucrarilor la obiectivul de investitie „Regularizare rau

Bahlui in Municipiul Iasi “ este de 30 luni si cuprinde:

1.Lucrari de asigurare a continuitatii pantei albiei raului Bahlui si stabilizarea malurilor:

oDecolmatarea albiei raului Bahlui pe o lungime de 11 km;

oLucrari pentru stabilizarea malurilor albiei minore in zona in care se realizeaza

decolmatarea:

o Reprofilarea albiei minore pe o lungime totala de 6,13 km;

oImbracaminti cu pereu din beton armat monolit in albia minora pe o lungime de 2,5 km

intre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu;

oStabilizarea albiei minore cu gabioane din „amonte de confluenta cu raul Nicolina” pana

la Podul de Piatra si intre Podul Tudor Vladimirescu si Podul Metalurgiei (Ltotal = 2.35

km de rau)

2.Lucrari pentru asigurarea liniei continue de aparare impotriva inundatiilor a orasului

Iasi:

1.Realizarea unui dig de aparare pe malul drept (3,83 km lungime) in Zona Cicoarei;

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

20.04.2010

2.Refacerea parapetilor de aparare pe o lungime de 2,5 km intre Podul de Piatra si Podul

Tudor Vladimirescu;

3.Suprainaltarea digului existent pe o lungime de 2.97 km intre Podul Tudor

Vladimirescu si Podul Sfantul Ioan.

Valoarea estimata a contractului este de 34.675.000 lei fara TVA, respectiv 8.460.000

euro

Regularizarea riului Bahlui in municipiul Iasi este o componenta a proiectului mai larg,

ce prevede amenajarea riului Bahlui pe intreg cursul sau, proiect evaluat la aproximativ

271 milioane lei (65 milioane euro), din fonduri europene, prin Programul Operational

Mediu - Axa 5 Prevenirea Inundatiilor.

Pe 17 martie s-a semnat la Iasi si protocolul pentru zona de agrement

Ministerul Mediului, prin Laszlo Borbely, Ministerul Dezvoltarii Regionale si

Turismului, prin Elena Udrea, si Consiliul Judetean Iasi, prin presedintele Constantin

Simirad, au semnat pe 17 martie, la Casa Patrata, Protocolul privind initierea

Parteneriatului pentru Bahlui.

Ce prevede protocolul

realizarea de alei pietonale si/sau pentru biciclisti, banci si alte amenajari pentru

agrement, iluminatul public al zonei, cu echipamente bazate pe energie din surse

regenerabile, constructii transversale peste albia riului, cu scop comercial (magazine de

suveniruri, cafenele, terase, restaurante, etc), fintini arteziene si alte elemente de atractie,

stavilare mobile si amenajari pentru asigurarea navigabilitatii ambarcatiunilor usoare de

agrement sau sportive, in zona dintre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu

pentru indeplinirea obiectivelor a fost numit un Comitet de Coordonare, format din Dan

Carlan (secretar de stat la Ministerul Mediului), Sorin Munteanu (secretar de stat la

Ministerul Dezv.Regionale si Turismului) si Vasile Dumitriu (consilier al presedintelui

CJ Iasi), condus de catre primul demnitar

Initial, zona de agrement de pe riul Bahlui trebuia dezvoltata de Primaria Iasi. Dupa ce

municipalitatea a alocat fonduri doar de 20.000 de euro pentru studii initiale, initiativa a

revenit Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Newsiasi

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

20.04.2010

Zece firme se bat pe 8 milioane euroPentru amenajarea raului Bahlui in zona municipiului Iasi, zece firme si-au aratat

interesul sa inceapa lucrarile ce au ca miza nu mai putin de opt milioane euro. Astfel, la

sediul Administratiei Bazinale de Apa Prut – Barlad, in cursul zilei de ieri a avut loc

sedinta de deschidere a ofertelor la procedura de atribuire a contractului de proiectare si

executie pentru regularizarea raului Bahlui în municipiul Iasi. Companiile care au depus

oferte pentru executarea lucrarii sunt Conprif SA Buzau, Dimar SRL Bucuresti, Vega '93

SRL Galati & AquaProiect SA Bucuresti, Castrum Corporation SRL Satu Mare & Rolido

Prodinvest SRL & Pro Toby SRL, Lescaci Com SRL Negresti Oas, Themeli SA Grecia,

Porr Technobau Und Unwelt Ag Viena, Austria, Hidroconstructia SA Bucuresti, Ecprod

SA Targoviste & Inspet SA & Financiar Acces SRL si Constructii Hidrotehnice SA Iasi.

Ofertele depuse vor fi analizate de catre o comisie formata din reprezentanti ai

Ministerului Mediului si Padurilor, Ministerului Finantelor Publice, Administratiei

Nationale Apele Romane si Administratiei Bazinale de Apa Prut - Barlad, comisie care

va analiza toate ofertele, criteriul de atribuire fiind pretul cel mai scazut al ofertei care

îndeplineste conditiile tehnice solicitate. Durata contractului pentru executia lucrarilor

este de 30 luni. Costul total al proiectului de regularizare a Bahluiului este in valoare de

65 milioane euro si include intregul bazin hidrografic al zonei. Ioana GAVRILUTA

Buna Ziua Iasi

Se analizeaza oferteleLa sediul Administratiei Bazinale de Apa Prut – Barlad a avut loc sedinta de deschidere a

ofertelor la procedura de atribuire a contractului de proiectare si executie pentru

obiectivul de investitie „Regularizare rau Bahlui in Municipiul Iasi”. „Comisia va analiza

toate ofertele, criteriul de atribuire fiind pretul cel mai scazut al ofertei care indeplineste

conditiile tehnice solicitate”, se anunta in comunicatul de presa transmis la redactie…

Companiile care au depus oferte pentru executarea lucrarii sunt:

1S.C. CONPRIF S.A. BUZAU

2.S.C. DIMAR S.R.L. BUCURESTI

3.ASOCIATIA S.C. VEGA’93 S.R.L. GALATI & S.C. AQUAPROIECT S.A.

BUCURESTI

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

20.04.2010

4.ASOCIATIA S.C. CASTRUM CORPORATION S.R.L. SATU MARE & S.C.

ROLIDO PRODINVEST S.R.L. & S.C. PRO TOBY S.R.L;

5.S.C. LESCACI COM S.R.L. NEGRESTI OAS

6.S.C. THEMELI S.A. GRECIA

7.S.C. PORR TECHNOBAU UND UNWELT AG VIENA, AUSTRIA

8.S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. BUCURESTI

9.ASOCIATIA S.C. ECPROD S.A. TARGOVISTE & S.C. INSPET S.A. & S.C.

FINANCIAR ACCES S.R.L

10.S.C. CONSTRUCTII HIDROTEHNICE S.A. IASI

Durata contractului pentru executia lucrarilor la obiectivul de investitie „Regularizare rau

Bahlui in Municipiul Iasi “ este de 30 luni.Tele M

Zona protejata de lege, asaltata de gratareReprezentantii Comisariatului Judetean Iasi al Garzii Nationale de Mediu, impreuna cu

14 voluntari ai organizatiei Greenpeace Iasi si lucratori din cadrul Salubris SA, au

finalizat in ultima zi a saptamanii trecute o serie de activitati care au vizat salubrizarea

Rezervatiei Repedea. Scopul acestei actiuni a fost aceea de constientizare a iesenilor care

aleg sa isi petreaca timpul liber in natura, la un gratar. Ecologistii au strans aproximativ

20 de saci de gunoi menajer, rezultat de pe urma petrecaretilor. Problema cea mai mare

intampinata de cei prezenti la activitati a fost aceea de a convinge soferii sa degajeze

spatiul verde de autoturismele parcate in imediata apropiere a padurii. "Accesul motorizat

este interzis in zona, la fel ca si organizarea gratarelor, pentru ca dealul Repedea nu este o

zona de agrement, ci un perimetru protejat prin lege. Nu am acordat amenzi, pentru ca cei

carora ne-am adresat au fost intelegatori si au remediat problemele create, adica s-au

mutat cu picnicul in alta zona. In ultima vreme, intampinam greutati in ceea ce priveste

furtul gratarelor amplasate in zonele de agrement, cum este si cazul zonei C. A. Rosetti.

Cel mai probabil, cei care le fac disparute le duc la fiare vechi", a explicat Constantin

Vlonga, seful Comisariatului Judetean Iasi al Garzii Nationale de Mediu. Buna Ziua Iasi

Aerul nu a fost poluatIesenii care sunt ingrijorati de faptul ca norul de cenusa a afectat calitatea aerului din

judet pot sta linistiti. Masuratorile efectuate de catre reprezentantii Agentiei pentru

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

20.04.2010

Protectia Mediului (APM) Iasi pe durata perioadei critice, respectiv vineri, sambata si

duminica, arata ca aerul din judetul Iasi nu a suferit modificari. "Valorile sunt in limitele

normale si nu se inregistreaza depasiri fata de valorile maxime admise, nici la pulberile in

suspensie si nici la poluantii gazosi", a explicat Galea Temneanu, purtatorul de cuvant al

agentiei iesene. Astfel, statiile amplasate in zonele cheie ale orasului au aratat ca

pulberile in suspensie, PM10, au fost sub valoarea limita zilnica, de 50 micrograme pe un

metru cub. Statiile amplasate in doua dintre cele mai importante zone, Podu de Piatra si

Oancea - Tatarasi au inregistrat valori de 43 microni, vineri, 16 aprilie, in Podu de Piatra

si 16 in zona Oancea, 23 in ziua de sambata si 50 microni, respectiv 23 in ziua de

duminica. De asemenea, conducerea institutiei explica faptul ca este destul de dificil ca

aerul sa fie afectat in conditiile in care particulele de cenusa se afla la o altitudine de

peste 6 mii de metri. Potrivit specialistilor, norul de cenusa are în componenta dioxid de

siliciu, oxizi ale metalelor grele si metale grele, dar nu în concentratii care sa fie

periculoase. Din cauza faptul ca a vulcanul a erupt sub un ghetar, vaporii au antrenat

fragmente de roca vulcanica foarte mici si periculoase pentru traficul aerian, aceasta fiind

cauza pentru care aeroporturile au fost inchise. Ioana GAVRILUTA Buna Ziua Iasi

Blestemul secetei

Agricultura vasluianã intrã iar în zodia secetei. Dupã o iarnã bogatã în zãpezi, primãvarã

se aratã extrem de sãracã în precipitatii. Cele câteva ploi modeste nu au refãcut rezervele

de apã, soarele si vântul puternic uscând sever solul. Din nefericire, rãspunsul

agricultorilor la dependenta meteo este… zero! Sistemul de irigatii a fost în mare parte

dezafectat, iar eliminarea ajutoarelor de stat pentru irigatii a definitivat colapsul. Mai

mult, nici pânã la aceastã datã, fermierii vasluieni nu au primit despãgubiri pentru

culturile calamitate în 2009.

Seceta începe sã ameninte din nou teritoriul judetului Vaslui. Dupã o iarnã bogatã în

precipitatii, primãvara se aratã extrem de uscatã. Cum campania de însãmântãri este în

plinã desfãsurare, lunile aprilie si mai sunt vitale pentru o vegetatie sãnã- toasã a

culturilor si dezvoltarea plantelor. De regulã, dacã în aceastã perioadã nu plouã, atât

culturile agricole de primãvarã, cât si cele semãnate în toamnã au de suferit. Din

nefericire, ploile slabe cãzute în ultimele zile au udat doar o parte a judetului, în timp ce

vântul usucã suprafet ele pregãtite pentru însãmântãri. Gigel Crudu, purtãtorul de cuvânt

al Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) Vaslui, a spus cã, la aceastã

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

20.04.2010

datã, stratul superficial al solului pânã la o adâncime de 20 centimetri este uscat. “Lipsa

apei împiedicã rãsãrirea plantelor care au fost semãnate, iar cele care vor fi însãmântate

vor fi rãsãri greu si neuniform. Dupã cum au prognozat meteorologii, noi sperãm cã în

urmãtoarele zile va ploua”, a precizat Gigel Crudu.

Campania agricolã, la turatie maxima

Campania agricolã de însãmântã ri de primãvarã a intrat pe linie dreaptã. Dupã ce

arãturile au fost realizate pe 85% din programul propus pentru aceastã primãvarã, adicã

154.434 hectare, s-au început lucrãrile de semãnat. Potrivit datelor DADR Vaslui, pânã la

aceastã datã, au fost finalizate însãmântãrile pe 19% din suprafata prognozatã, adicã

34.060 hectare. Mai exact, au fost însãmântate 1.819 hectare cu legume, 1.231 hectare cu

rapitã de primãvarã, 7.029 hectare cu plante de nutret, 3.995 hectare cu orzoicã de primã-

varã, 310 hectare cu mazãre boabe, 108 hectare cu sfeclã de zahãr, 98 hectare cu mustar,

3.187 hectare cu ovãz, 91 hectare de coliandru, 385 hectare cu cartofi si 15.807 hectare

cu floarea-soarelui. Începând din aceastã sãptãmâna, va începe semãnatul si la cultura de

porumb, care la nivelul judetului Vaslui ocupã un loc foarte important. De asemenea,

fermierii vasluieni au încheiat si tãierile de sezon la culturile de vitã de vie si pomi

fructiferi.

Irigatii moarte

Organizatiile utilizatorilor de apã pentru irigatii nu vor mai primi subventii din partea

statului. Începând din luna octombrie 2009, au fost sistate o serie de ajutoare financiare,

care erau vitale pentru asociatiile de profil. Este vorba despre sprijinul de sutã la sutã din

valoarea curentului electric, 90% din plata apei utilizate pentru irigatii, alte sume pentru

reparatiile si paza infrastructurii de udare. Legea în care au fost prevãzute ajutoarele

financiare pentru irigatii a intrat în vigoare în anul 2004 si, conform negocierilor cu

Uniunea Europeanã, durata de aplicare a fost stabilitã la maxim cinci ani. Spre exemplu,

în 2009, fiecare asociatie din cele sapte câte existã în amenajarea Albita – Fãlciu a

beneficiat de o subventie pentru curentul electric în valoare de 1,5 miliarde de lei vechi.

La un simplu calcul, numai pentru energie a fost acordat un sprijin financiar în sumã

totalã de 10 miliarde de lei vechi.

Zero despãgubiri

Pânã la aceastã datã, fermierii vasluieni nu au primit nici un leu despãgubiri pentru

pagubele provocate de secetã în 2009. Potrivit centralizãrii datelor de la nivelul judetului

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

20.04.2010

Vaslui, valoarea pagubelor provocate de secetã la culturile de toamnã se ridicã la suma de

peste 8 milioane de euro. A fost afectatã o suprafatã agricolã totalã de 61.383 hectare de

culturi de toamnã, la care s-a adãugat o suprafatã de 8.899 hectare de culturi de

primãvarã. În total, la DADR Vaslui au fost înregistrate dosare pentru 70.282 hectare,

adicã 76% din suprafata totalã asiguratã, care este de 92.001 hectare. Din cauzã cã nu au

declarat judetul Vaslui ca zona calamitatã de secetã, operatorii economici din agricultura

vasluianã au dat în judecatã Ministerul Agriculturii si Guvernul,. Dupã ce luni la rând,

fermierii au apelat la toate autoritãt ile pentru a-si primi despãgubirile pentru culturile

calamitate de secetã, calea judecãtoreascã a rãmas singura solutie. Astfel, în data de 23

noiembrie 2009, la Curtea de Apel Iasi a avut loc primul termen între cele douã pãrti.

Despagubirile pentru culturile calamitate mai asteapta

Întrebarea senatorului PSD de Vaslui Doina Silistru, pusã în discutia Parlamentului si

adresatã ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru, având ca subiect acordarea de

despãgubiri pentru culturile agricole calamitate în judetul Vaslui, a primit un rãspuns

negativ. Legea nr. 381/2002 privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitãti

naturale în agriculturã nu se mai aplicã începând cu acest an. Pentru sustinerea

producãtorilor agricoli, Ministerul Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale a elaborat OUG nr.

14/2010 privind mãsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate

producãtorilor agricoli. Normele metodologice privind modul de aplicarea a OUG nr.

14/2010 sunt în curs de definitivare. Cu privire la culturile însãmântate în toamna anului

2009 si afectate de temperaturile foarte scazute din luna ianuarie 2010, s-a precizat cã

despãgubirile se vor acorda în anul urmãtor anului în care s-a produs calamitatea, si

aceasta numai în urma prezentãrii pierderilor înregistrate în bilanturile

contabile.Monitorul de Vaslui

Fara pericol de poluare la sol!Norul de cenusã vulcanicã s-a restrâns, pânã asearã eliberând partea de vest a României.

Datele transmise de specialisti infirmã ipoteza unei posibile poluãri la sol, astãzi si mâine.

Ministerul Mediului si Pãdurilor (MMP) a informat, ieri la prânz, citând o prognozã a

Centrului International de Avertizare pentru Aviatie privind Cenusa Vulcanicã, cã norul

de cenusã s-a restrâns treptat pe parcursul zilei de luni, partea de vest a tãrii fiind

eliberatã pânã în jurul orei 21.00. Totodatã, din informatiile transmise de specialisti

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

20.04.2010

rezultã cã în urmãtoarele douã zile nicãieri în România nu vor apãrea poluãri la sol.

“Aministratia Nationalã de Meteorologie a rulat în aceastã dimineatã (ieri dimineatã, nr.)

modelul de dispersie a cenusii vulcanice la nivelul solului. Conform rezultatelor acestei

rulãri, în stratul 0 – 2.000 de metri, pe parcursul zilei de astãzi (luni, n.r.) nu existã

deplasãri ale masei de aer spre România”, se precizeazã în comunicatul citat. Spatiul

aerian românesc, închis sâmbãtã, de la ora 18.00, din cauza norului de cenusã provocat de

eruptia unui vulcan din Islanda, a fost redeschis partial luni dimineatã, la ora 9.00, când

aeroporturile din Timisoara si Arad au redevenit operationale. Comitetul guvernamental

pentru situatii de urgentã a decis ca, ieri, la ora 15.00, sã fie redeschise încã opt

aeroporturi, respectiv cele din Otopeni, Bãneasa, Craiova, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea,

Satu Mare si Baia Mare. Aeroporturile din Târgu Mures, Bacãu, Iasi, Suceava, Constanta

si Tulcea au rãmas în continuare închise, dar existã “o probabilitate destul de mare” sã fie

redeschise în aceastã dimineatã, la ora 7.00. Din datele disponibile, în urmãtoarele douã

zile nu vor fi înregistrate maxime admise de poluanti la sol si nu se recomandã populatiei

mãsuri speciale de protectie. Monitorul de Vaslui

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMES-TISA

PERICOL – POLUARE - O noua deversare de ape de mina din galeria Purcaretu, pe Valea IlbeiIn dupa-amiaza zilei de azi, 19 aprilie, un angajat al Primariei Cicarlau a semnalat o noua

deversare accidentala a apei de mina din galeria Purcaretu, situata pe Valea Ilbei. In urma

sesizarii, la fata locului s-a deplasat o echipa formata din pompieri militari si specialisti

pe probleme de minerit si protectia mediului. Prefectul judetului, Sandu Pocol a dispus

masuri de protectie a spatiului miner, avand in vedere ca un accident similar s-a produs in

zona in urma cu aproximativ doua saptamani.

La dispeceratul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta (ISU) s-a primit, in

aceasta dupa amiaza, un apel telefonic de la un angajat al Primariei Cicarlau, care

semnala o noua evacuare accidentala a apei de mina din galeria Purcaretu, situata pe

Valea Ilbei.

Fiind informat despre producerea fenomenului, prefectul judetului Sandu Pocol, in

calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a dispus

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

20.04.2010

deplasarea la fata locului a unei echipe formate din pompieri militari si specialist pe

probleme de minerit si protectia mediului. (SGA Maramures, Comisariatul Judetean al

Garzii de Mediu si CNMPN REMIN SA). Fenomenul de deversare a apei de mina este

similar cu cel produs in data de 5 aprilie, dar de mai mica amploare.

“Nu a fost semnalata mortalitate piscicola in paraul Ilba si raul Somes. Sistemul de

Gospodarire a Apelor Maramures a luat probe de apa care vor fi analizate in laborator.

Nu se pune, deocamdata, problema unei poluari accidentale. Eliberarea brusca a unor

pungi de apa si namol din galerie se datoreaza precipitatiilor din ultima perioada si a unor

surpari produse, care au contribuit la acumularea acestora. De asemenea, taluzurile haldei

prezinta eroziuni", a declarat prefectul judetului, Sandu Pocol

Lucrarea miniera nu este in inventarul companiei CNMPN REMIN SA, insa face parte

din planul de incetare a activitatii perimetrului minier Ilba. Pana la aceasta data, nu au

fost alocate fonduri pentru lucrari de conservare si inchidere.

Avand in vedere faptul ca situatia de urgenta s-a repetat, iar fenomenul de evacuare a apei

de mina din galerie pune in pericol stabilitatea haldei de steril, se impun masuri de punere

in siguranta a perimetrului minier.

In acest sens,tinand cont si de faptul ca precipitatiile din perioadele urmatoare pot antrena

sterilul din halda si pune in pericol gospodariile situate in apropiere (zona Ilba

Handal), trebuie luate, in regim de urgenta, masuri pentru realizarea unui traseu care sa

preia in siguranta transportul debitelor de apa evacuate din galerie.

“Vom solicita la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Economiei

si Ministerului Mediului si Padurilor sprijin pentru gasirea de solutii si alocarea, cu

prioritate, a resurselor financiare necesare pentru executarea de lucrari in vederea

conservarii si inchiderii perimetrului minier. Situatia de la Galeria Purcaretu este

monitorizata permanent de catre personalul din dispeceratele SGA Maramures si

Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta”, a conchis prefectul judetului.

eMaramures

Ape de mina - evacuate accidental de la mina IlbaPERICOL DE POLUARE. Alerta la Cicarlau. Un angajat al primariei a sunat la 112

pentru a anunta o situatie de urgenta pe raza comunei. Este vorba de o evacuare

accidentala a apei de mina, situatie similara cu cea inregistrata saptamana trecuta. Au fost

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

20.04.2010

anuntate autoritatile si apoi Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU)

Maramures. O comisie s-a prezentat la fata locului si a analizat situatia. Prefectul Sandu

Pocol solicita executarea de lucrari la Galeria Purcaretu care sa puna in siguranta

gospodariile situate in apropiere

Situatia s-a inregistrat la galeria Purcaretu, situata pe Valea Ilbei. Prefectul Sandu Pocol,

in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a dispus

deplasarea la fata locului a unei echipe formate din pompieri militari si specialist pe

probleme de minerit si protectia mediului. (SGA Maramures, Comisariatul Judetean al

Garzii de Mediu si CNMPN REMIN SA). Fenomenul de deversare a apei de mina este

similar cu cel produs in data de 5 aprilie, dar de mai mica amploare.

"Nu a fost semnalata mortalitate piscicola in paraul Ilba si raul Somes. Sistemul de

Gospodarire a Apelor Maramures a luat probe de apa care vor fi analizate in laborator.

Nu se pune, deocamdata, problema unei poluari accidentale. Eliberarea brusca a unor

pungi de apa si namol din galerie se datoreaza precipitatiilor din ultima perioada si a unor

surpari produse, care au contribuit la acumularea acestora. De asemenea, taluzurile haldei

prezinta eroziuni", a declarat prefectul.

Reprezentantii CJSU sustin ca lucrarea miniera nu este in inventarul companiei Remin,

insa face parte din planul de incetare al activitatii perimetrului minier Ilba. Pana la

aceasta data, nu au fost alocate fonduri pentru lucrari de conservare si inchidere.

"Avand in vedere faptul ca situatia de urgenta s-a repetat, iar fenomenul de evacuare a

apei de mina din galerie pune in pericol stabilitatea haldei de steril, se impun masuri de

punere in siguranta a perimetrului minier. In acest sens,tinand cont si de faptul ca

precipitatiile din perioadele urmatoare pot antrena sterilul din halda si pune in pericol

gospodariile situate in apropiere (zona Ilba-Handal), trebuie luate, in regim de situatii de

urgenta, masuri pentru realizarea unui traseu care sa preia in siguranta transportul

debitelor de apa evacuate din galerie. Vom solicita la nivelul Ministerului Administratiei

si Internelor, Ministerului Economiei si Ministerului Mediului si Padurilor sprijin pentru

gasirea de solutii si alocarea, cu prioritate a resurselor financiare necesare pentru

executarea de lucrari in vederea conservarii si inchiderii perimetrului minier", a declarat

Sandu Pocol.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

20.04.2010

Situatia de la Galeria Purcaretu este monitorizata permanent de catre personalul din

dispeceratele SGA Maramures si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta.

Autor stire: Rely MIKO-INDRE/infomm

În atenţia Apelor Române, SOS Drumul Naţional 17C! Mare ne este bucuria când vedem, din când în când, curăţenie, ordine şi disciplină, bună

creştere sau simţul datoriei la semenii noştri. Mereu vorbim despre ecologizarea,

conservarea mediului înconjurător; propunem şi dezvoltăm tot felul de programe în acest

sens pe care le dezbatem (am impresia) doar ca să mai bifăm pe agenda de lucru încă un

punct. Degeaba intenţia există dacă mentalitatea e aceeaşi: ne complacem în diferite

situaţii sau stări de fapt, ghidându-ne, probabil, după dictonul „Şi mâine este o zi!” Ceea

ce nu este rău, dar nu în toate situaţiile, când trebuie să gândim că „Ce putem face azi, să

nu lăsăm pe mâine!”, când poate fi prea târziu.În acest context, atenţionez pentru a nu ştiu

câta oară pe cei de la „APELE ROMÂNE”, despre care nu prea sunt cuvinte de laudă.

Din contră. Îmi pun şi eu aceeaşi întrebare pe care mi-au pus-o o mulţime de cititori ai

cotidianului „Răsunetul”: „Oare ce fac ei? Cu ce se îndeletnicesc?” „Nu văd ce se

întâmplă pe fiecare râu sau râuleţ?”

Nu mai departe de râul Sălăuţa, în amonte de Fiad, cursul apei este deviat direct spre

zidul de susţinere a Drumului Naţional 17C, din care roade tot mai adânc, fiind pericol de

a se dărâma în orice clipă, putându-se produce o catastrofă cu cei care circulă cu

autoturisme sau camioane şi care nu ştiu de „capcanele” puse de nepăsarea şi inconştienţa

acelora care primesc salarii frumoase pentru nelucru.

Această stare de fapt se datorează acelora care încarcă pietriş din albia cursului de apă şi

a acelora care transportă buştenii după ce, în cădere, aceştia rup malurile apelor,

distrugând drumurile. Ca să nu mai vorbim şi de balastierele apărute ca ciupercile după

ploaie, pe Someş…

Oricine circulă spre Maramureş vede şi „simte” rezultatul nepăsării acelora care trebuie

să aibă grijă de apele noastre, de cursul lor firesc, de păstrarea curăţeniei. Apropo! Am

participat la multe acţiuni de ecologizare a cursurilor de ape (Someş, Sălăuţa, Rebra etc.)

dar niciodată nu am văzut vreun reprezentant de la Apele Române. De aceea stau şi mă

întreb şi eu, ca mulţi alţii: „Oare de ce-i mai plătim” Doar pentru că stau în birouri şi fac

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

20.04.2010

pe şefii?!

Ar putea fi traşi la răspundere sau mai clar, ar putea fi treziţi din somn, de cei de la

Drumuri Naţionale, care sunt puşi în situaţia de a repara drumurile cu bani grei, din cauza

stricăciunilor produse de apele curgătoare de care ar trebui să răspundă cei care figurează

că ar „lucra” la Apele Române.

Rasunetul/Olga Lucuţa

Boros Janos, purtat “pe ape” de UDMR Fostul viceprimar UDMR ar urma să fie impus ca director al Administraţiei Bazinale de

Apă, deşi are un trecut întunecat ca manager şi salturi ciudate din banca administraţiei în

cea privată.

Boros Janos, fost viceprimar şi consilier local în Cluj-Napoca din partea UDMR, a fost

anunţat că ar fi câştigat concursul pentru şefia Administraţiei Bazinale Someş-Tisa

(ABST). Boros este acum directorul unei societăţi din grupul Nervia, condus de fostul

director de la ACE, firmă pentru care fostul viceprimar a făcut lobby în Primărie pe

vremea când era în administraţia locală. Administraţia Naţională “Apele Române” este

condusă de un fost consilier local UDMR-ist din Târgu Mureş.

Preşedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila, a confirmat pentru ZIUA de CLUJ că Boros

Janos ar urma să fie impus ca director al ABST. “Conducerile agenţiilor regionale sunt

hotărâte la nivel central. Boros Janos a fost inginer-şef şi director pe investiţii la Direcţia

Apelor Someş-Tisa timp de 27 de ani. El a participat la concursul pentru funcţie în urmă

cu două săptămâni. Boros, la rândul lui, a fost înlăturat de la Ape în urmă cu mai mulţi

ani şi a rămas şomer. Apoi a ajuns viceprimar”, a spus Laszlo Attila.

Boros Janos a fost viceprimarul municipiului Cluj-Napoca timp de opt ani, atât în vremea

lui Gheorghe Funar, cât şi în vremea primarului Emil Boc. “Nu am primit încă numirea.

A fost un examen cu probă scrisă şi probă orală, la care am participat eu şi încă o

persoană”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ Boros Janos. Directorul general al

Administraţiei Naţionale “Apele Române” este Csaba David, fost consilier local în Târgu

Mureş din partea UDMR.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.rasunetul.ro/autori/olga-lucuta

20.04.2010

Fostul director al Administraţiei Bazinale Someş-Tisa, Mircea Itu, a declarat că nu a

participat la concurs din pricina lipsei de sprijin politic, în precedentul mandat având

susţinerea PSD.

“Nu am avut susţinere politică şi proveneam din sistem, fiind ultimul director, aşa că nu

am vrut să se interpreteze”, a declarat Itu. în schimb, fostul director susţine că încă se

negociază pentru postul de director cu UDMR şi, de fapt, postul ar trebui să revină

democrat-liberalilor. La concurs a participat, alături de Boros, Dan Gavrea. “Eu am

susţinut examen pentru acest post, dar nu am primit nici un rezultat. Despre negocieri

politice nu ştiu nimic”, ne-a declarat Gavrea.

Boros Janos este acum directorul societăţii cu capital spaniol Zarom Construcţii, deţinută

în proporţie de 50% de către compania Nervia, care administrează parcul industrial cu

acelaşi nume. Grupul Nervia a fost fondat de Jose Maria Bude, fostul preşedinte al

grupului spaniol ACE, împreună cu Ambrus Adam, fostul director general ACE

România, companie pentru care Boros Janos a făcut lobby în 2001, pe când era

viceprimar, ca să primească de la primărie în concesiune terenul din cartierul între Lacuri,

unde se află fabrica de componente electronice ACE.

Terenul de 2,7 hectare a fost concesionat către ACE la preţul de 2 dolari/metru pătrat pe

an. Boros Janos a recunoscut pe când era viceprimar că a făcut, personal, lobby pentru ca

“preţul concesiunii plătite de ACE să fie cât mai mic, deoarece investiţia are impact

social”.

Cazul ACE nu este singular. Boros Janos a fost acuzat în mai multe rânduri, chiar şi prin

plângeri penale, că şi-a ajutat apropiaţii în calitate de viceprimar. Fostul viceprimar s-a

ales cu o plângere penală după ce a ajutat Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia

să obţină o decizie de retrocedare a unui imobil de pe strada Iuliu Maniu. Boros Janos a

emis un act privitor la situaţia juridică a imobilului către Comisia Specială de

Retrocedare, fără număr de înregistrare, fără semnătura primarului şi nici a directorului

Direcţiei Fondului Imobiliar de Stat sau a şefului Serviciului Evidenţă Imobile.

Procurorii au decis neînceperea urmăririi, menţionând că, “într-adevăr, este de

necontestat că în privinţa actului emis de făptuitor (Boros Janos – n. red.) există mai

multe neregularităţi procedurale, însă nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracţiunilor de care este acuzat, lipsind legătura de cauzalitate între conduita

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

20.04.2010

făptuitorului şi rezultatul păgubitor reclamat”. în 2006, Boros a fost acuzat de către

vecinul patronului Impress Comprod, Kalman Jozsef, că-l ajută pe acesta să construiască

ilegal. Reclamantul s-a plâns la primărie că imobilul construit de Kalman încalcă regulile

de urbanism, însă nu a primit răspuns. într-o discuţie de atunci purtată cu reporterii ZIUA

de CLUJ, omul de afaceri a recunoscut că s-a întâlnit cu Boros de mai multe ori înafara

primăriei.

Tot în 2006, ZIUA de CLUJ a publicat o anchetă în care se arăta că Boros Janos

negociază în secret cu directorul American House, Kocsik Arpad, asocierea firmei cu

primăria, fără licitaţie, în vederea realizării unui proiect imobiliar pe un teren de 200 de

hectare al municipalităţii. American House SRL a fost înfiinţată la Cluj prin sucursala din

Ungaria a unui grup american, însă nu a mai construit nimic, fiind în procedura

insolvenţei.

“Experienţă” în afaceri cu statul în 2006 Boros Janos, în calitate de viceprimar, negocia

în secret cu directorul American House, Kocsik Arpad, asocierea firmei cu Primăria Cluj-

Napoca, fără licitaţie, în vederea realizării unui proiect imobiliar pe un teren de 200 de

hectare al municipalităţii. Viceprimarul UDMR, Boros Janos, a fost cel care a condus

Comisia de Fond Funciar a Primăriei Cluj, existând suspiciuni în spaţiul public că a

blocat în mod voit, în favoarea unor grupuri de interese, retrocedările din livada Palocsay.

Ziua de Cluj/ Alin GOLBAN

Izolare din cauza autoritatilor judeteneDe mai bine de 10 ani, autoritatile locale din Ulmeni au trimis sute de cereri, petitii si

instiintari, ca exista riscul ca raul Somes sa lase izolata o localitate. Dar nimeni nu a facut

nimic. Cutitul a ajuns la os, iar autoritatile fac ce stiu mai bine: sedinte.

Dupa Revolutie, toti primarii din Ulmeni le-au tot spus autoritatilor “competente” ca

dupa fiecare ploaie, Somesul se apropie de singura cale de acces spre Chelinta. Nimeni

nu a ridicat un deget, iar acum costurile pentru reparatii sunt tot mai mari, iar mai presus

de asta, este aproape iminent riscul ca intreaga localitate sa ramana izolata. Zilele trecute,

erodarea malului a dus ca albia raului sa ajunga la 75 cm fata de drumul judetean 108 E,

pe o lungime de 460 m. Primarul din Ulmeni a dat inca un semnal de alarma, iar la fata

locului au ajuns si autoritatile judetene. Prefectul Sandu Pocol a dispus o serie de masuri

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

20.04.2010

ce tin de semnalizarea corespunzatoare a zonei si a cerut sa fie efectuate studii geologice

pentru identificarea planului de alunecare, respectiv de stratificare geologica a malului

raului. Pentru securizarea zonei ar fi nevoie de circa 35 de miliarde lei vechi. Prefectul a

promis ca va interveni la ministerele de resort pentru gasirea de solutii in vederea alocarii

de fonduri guvernamentale pentru consolidarea malului drept al raului Somes si punerea

in siguranta a drumului judetean. Sincer, promisiuni de astea s-au tot auzit, astfel incat

primarul din Ulmeni este primul sceptic: „de ani de zile se fac sesizari si instiintari fara

rezultat. Si nu stiu de ce, cred ca si acum ne vom izbi de acelasi mod de gandire:

discutam mult si nu vom face mare lucru. Riscam izolarea localitatii Chelinta, care are

peste 1500 de locuitori. Multi oameni vor fi blocati si nu vor putea ajunge la locul de

munca”, spune Lucian Morar.

El a detaliat: „acum vorbim de 80 de centimetri pana sa se duca totul de rapa, drumul si

conducta de gaz. In 15 ani, albia s-a deplasat cu 20 de metri. Drumul judetean a fost deja

mutat si se afla acum pe proprietatile oamenilor cu vreo 20 – 30 de metri. Nimeni nu a

spus nimic pentru ca sunt oameni cu bun simt. Dar acum ne-au transmis foarte clar ca n-o

sa mai dea voie sa-si diminueze proprietatile”.

Pana la ceva concret, autoritatile fac ce stiu mai bine: o sedinta. „Acum se asteapta o

noua intalnire cu toti factorii implicati, sa se formuleze un proiect de hotarare de guvern.

A mai fost facut un proiect similar, dar nu stie nimeni ce s-a intamplat cu el. Eu de acum

imi declin orice competenta, si de la aceasta ora ma consider cu totul in afara problemei.

Eu ca primar am facut tot ce a depins de mine. De aici inainte nu pot decat sa ma rog sa

nu vina o viitura sa izoleze localitatea Chelinta”, spune Morar.

Gazeta de Maramures/ Mircea CRISAN

Teme de mediu

Consilierii locali au aprobat organizarea unui referendum anti-poluare in Baia Mare, inca in 2002, dar hotararea nu a fost pusa in aplicare – Cel care s-a opus a fost primarul Cristian AnghelIn urma cu opt ani, consilierii locali baimareni au aprobat, printr-o hotarare de Consiliu

Local, organizarea unui referendum pe problema poluarii in Municipiul de pe Sasar.

Referendumul pentru depoluare a privit situatia agentilor economici care poluau la acea

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

20.04.2010

vreme mediul din Baia Mare. Cu toate ca a fost o hotarare valabila, aceasta nu a mai fost

pusa in aplicare.

Cel care s-a opus a fost primarul Cristian Anghel. Acesta nu a stiut nimic inaintea

adoptarii hotararii si a aflat de existenta acesteia dupa ce a revenit din concediu. Intr-un

articol publicat de Grigore Ciascai in Informatia Zilei, in 13 septembrie, 2002 (vezi foto

atasat), acesta preciza faptul ca hotararea istorica privind organizarea referendumului ar

putea fi anulata. Ceea ce s-a si intamplat, pentru ca referendumul nu s-a mai organizat.

Acum, consilierilor locali li s-a solicitat organizarea unui referendum pentru chestionarea

baimarenilor in legatura cu folosirea cianurii in procedeul de obtinere a aurului. De

aceasta data, insa, alesii locali s-au aratat mai putin interesati de a adopta o hotarare in

acest sens si au respins solicitarile parlamentarilor maramureseni de organizare a unui

referendum.

ZiarMM.ro

Cianura din Baia Mare ajunge la Uniunea EuropeanaMiercuri, 21 aprilie, europarlamentarul PSD Daciana Sarbu va avea o interventie in

cadrul Parlamentului European, in vederea adoptarii unei rezolutii privind interzicerea

folosirii tehnologiilor pe baza de cianura in intreaga comunitate europeana. Initiativa

apartine senatorului Sorin Bota (Colegiul Maramures Sud) cel care s-a declarat un

dusman inversunat al folosirii cianurilor in Maramures, indiferent de sfera de activitate.

Daca initiativa se va concretiza prin adoptarea unei directive in acest sens, multe

probleme din domeniu, stringente in judetul nostru, isi vor gasi rezolvarea.

Scris de Grigore Ciascai/informatia zilei

Gabriel Zetea: „Trebuie sa venim cu solutii mai putin costisitoare decat referendumul, in problema cianurii”Autoritatile judetului cauta solutii pentru a clarifica situatia aparuta in jurul societatii

Romaltyn, care intentioneaza sa redeschida activitatea pe platforma fostei firme Aurul si

sa utilizeze cianuri in procesul de productie. Problema poluarii a fost dezbatuta in ultima

sedinta a Consiliului Judetean, prilej cu care au fost luate in discutie si aspecte legate de

organizarea unui referendum. Consilierii au subliniat ca, organizarea unui referendum

este inutila, motivand ca raspunsul este cunoscut inca dinainte, iar costurile pe care le

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

20.04.2010

implica o astfel de actiune sunt destul de ridicate. "In situatia in care ne aflam, nu cred ca

e nevoie sa organizam un referendum. Am declarat ca nu voi fi de acord sa se inceapa

exploatare la uzina care e in intravilanul orasului. Pentru un referendum va trebui sa

asiguram logistica si finantarea. Dupa parerea mea, la o asemenea intrebare raspunsul

este DA. Noi suntem in situatia de a gasi solutii si de a ne implica. A face referendum la

o problema la care-i stim raspunsul nu inseamna decat cheltuieli", a declarat Mircea Man,

presedintele Consiliului Judetean Maramures.

"Nu vreau sa transformam intr-o problema politica, pentru ca ne descalificam in fata

opiniei publice. Politicul nu are ce cauta aici pentru ca nu poti folosi o chestiune care

doare intr-o perioada ca asta. Garantez ca PD-L din MM nu va fi niciodata de acord cu

otravirea, cianurarea si intoxicarea printr-o metoda care sa-i multumeasca pe unii pe care

ma feresc sa-i numesc", a adaugat Man.

Presedintele CJ a fost in asentimentul mai multor consilieri judeteni care s-au declarat

impotriva cheltuielilor inutile si au cerut sa fie luate alte solutii. "Un referendum este o

solutie de avarie. Cred ca ar trebui sa incepem dezbaterile publice, sa facem un sondaj de

opinie, sa vedem daca lumea e de acord cu folosirea cianurii in procesul de la Romaltin.

Acestea sunt solutii mai putin costisitoare", a punctat Gabriel Zetea, consilier judetean.

Autor stire: Rely MIKO-INDRE/infomm

Pentru initierea unui referendum impotriva poluarii cu cianuri, deputatul Chereches adreseaza o scrisoare deschisa consilierilor municipali RUGAMINTE. Deputatul de Baia Mare, Catalin Chereches este decis sa continue

demersurile pentru demararea unui referendum la nivelul municipiului Baia Mare, in

vederea stoparii prelucrarii cu cianura. In scrisoarea deschisa adresata grupurilor de

consilieri locali PNL, PDL, PSD si UDMR, parlamentarul baimarean aminteste faptul ca,

la 10 ani de la accidentul ecologic de la la iazul „Aurul”, cianura continua sa fie un

pericol pentru sanatatea baimarenilor. Totodata, aceasta substanta nociva este si o sursa

periculoasa de poluare pentru mediul inconjurator.

„Pornind de la aceasta situatie deosebit de grava va adresez rugamintea ca, din respect si

loialitate pentru cei care v-au ales sa-i reprezentati in Consiliul Local Baia Mare, sa

decideti constituirea acelei treimi necesara pentru initierea referendumului impotriva

cianurii. Este stiut faptul ca propunerea de initiere a referendumului, conform Legii nr.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

20.04.2010

3/2000, art. 14, apartine primarului sau unei treimi din numarul consilierilor”, sustine

deputatul Catalin Chereches, in scrisoarea sa.

„Baimarenii au suferit prea mult din cauza poluarii. In anul 2010 trebuie sa aratam cine

doreste sa traiasca intr-un oras curat, nepoluat si cine sunt cei care sustin folosirea

cianurilor pe teritoriul orasului Baia Mare. Organizarea, pentru prima oara, a

referendumului impotriva folosirii cianurii, ar fi un exemplu de democratie si simt civic.

Acest exemplu il asteapta baimarenii de la politicienii care le reprezinta interesele in

Consiliul Local. In speranta unei colaborari in beneficiul baimarenilor, va multumesc si

astept concretizarea demersului dumneavoastra”, incheie parlamentarul de Baia Mare.

Aceasta scrisoare va fi inaintata celor patru grupuri de consilieri din cadrul Consiliului

Municipal. Deputatul de Baia Mare, Catalin Chereches se arata increzator in demersul

sau. El este de parere ca sustinerea initiativei sale de catre grupurile PNL, PSD, PDL si

UDMR inseamna respectarea doleantei tuturor baiamarenilor.

Autor stire: Amalia BABICI MAN /infomm

Cianura, dulce ca plumbulAer dulceag, miros de migdale, frunze ingalbenite, pamant plin de metale grele, fantani

cu apa otravita, albine ametite, halde de steril, combinate metalurgice, fabrica de aur,

cianura, dioxid de sulf, arsen, plumb, praf de pe haldele de steril, legume autohtone pline

de metale grele, baimareni bolnavi de fel si fel de boli, indiferenta, averi cladite pe

minerit, active cumparate la pret de nimic…praf stelar…

In ultimele saptamani, Baia Mare a devenit o scena pe care se joaca o piesa intr-un singur

act: Actiunea depoluarea! Povestea a inceput, in aparenta, la solicitarea consilierului

Dumitru Matei, in sedinta de CL de la inceputul lunii, cu privire la trei autorizatii de

construire acordate societatii Romaltyn Mining, fosta Transgold, fostul Aurul. Daca ar fi

sa respectam firul povestii, ea a inceput cu materialul prezentat in premiera de GAZETA

de Maramures cu privire la intrarea pe piata neferoaselor a societatii Romaltyn. Nu mai

revenim asupra materialului, el poate fi gasit in arhiva minunatului nostru saptamanal.

Daca ar fi sa fim si mai exacti, povestea a inceput in sedintele de Comisii de Specialitate

din cadrul Consiliului Local. In mai multe randuri au fost prezentate PUZ-urile la care se

lucreaza de ceva vreme. Malurile Sasarului (unde se afla si Romaltyn) si Centru Vechi –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

20.04.2010

Cartierul Ferneziu (unde se afla si Romplumb) sunt doua PUZ-uri care vor reglementa

functiunile acestor zone din Baia Mare. Trebuie spus ca functiunile propuse vor deveni

lege. De aici si multele discutii in Comisiile CL. Baimarenii nu stiu ca alesii locali au fost

interesati de ce se intampla in zonele respective. Pana la un punct.

Daca ar fi sa respectam si mai fidel povestea, in urma cu mai multe luni am vazut raportul

ISU cu privire la zonele de risc din Baia Mare. Pentru Romaltyn este precizat ca avem o

zona letala de 300 de metri in jurul fabricii de aur si o zona preletala de 600 de metri. La

Romplumb situatia este asemanatoare. Acest raport este si nu, o noutate. Probabil forma

de prezentare si mai multe date aduc un pic de „nou”. In fapt, astfel de rapoarte, sa le

numim astfel, au fost facute si in anii trecuti. Altfel spus, pericolul activitatii la cei doi

agenti economici este cunoscut din totdeauna. Nu exista intreprindere care sa nu aiba un

„ce anume”, care poate duce la accidente mai mult sau mai putin periculoase pentru

sanatatea omului. Probabil de aici ar trebui sa incepem cu explicatiile.

Aceste zone denumite intr-un mod dur, letale, au produs o rumoare intre alesi si oficiali,

deopotriva. Problema trebuie tratata cu mult calm si cu ratiune. Este putin probabil ca sa

fie intrunite toate conditiile pentru a se produce un accident major, cu urmari tragice, dar

tocmai pentru ca exista un procent oarecare de neprevazut, nu prea indrazneste nimeni sa

„ia taurul de coarne”. Este simplu sa afirmi ca va fi un cutremur, sau o mana criminala,

sau cine stie ce factor ce poate duce la o tragedie. Baimarenii trebuie sa cunoasca un

simplu fapt. Un cutremur care ar duce la un accident major la fosta Aurul, ar produce

multe alte pagube ce ar avea efecte letale. Nu ne putem ascunde, nu ne putem desprinde

de tot ce ne inconjoara.

Revenind la povestea din aceste zile, Matei a cerut explicatii cu privire la situatia de la

Romaltyn. De aici a pornit ca un tavalug toata actiunea care a culminat cu o sedinta

extraordinara a CL, un fel de dezbatere pe teme de protectia mediului. In paralel au fost

demarate actiuni ale parlamentarilor Catalin Chereches si Sorin Bota. Si s-a ajuns la

vizita ministrului mediului Laszlo Borbely. Tot in paralel am asistat la ceea ce Traian

Florea a numit „linsaj mediatic”, a unora din executivul Primariei. La sedinta

extraordinara au fost doua puncte pe ordinea de zi de importanta majora in tot acest

scandal. S-a cerut interzicerea oricarei activitati in zonele care sunt cuprinse in cele doua

PUZ-uri. Pentru asezonarea sedintei au fost prezenti membrii unor ONG-uri, cei de la

Asociatia „22 Decembrie”, persoane fizice cu veleitati ecologiste si public interesat de

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

20.04.2010

problema. S-a venit cu masti de gaze, cu pancarte, iar unii chiar au amenintat sau au spus

lucruri care au depasit regulile bunului simt. Sub presiunea salii, consilierii locali au

trebuit sa dezbata ceea ce era destul de evident. Dumitru Matei a prezentat cele trei

autorizatii de construire pe care Romaltyn le are din 2007 si 2009, cu privire la unele

lucrari executate sau in curs de executare la fabrica de aur.

Explicatiile au fost date, dar nu prea a fost un cadru in care s-a putut intelege cele spuse.

Unii consilieri au plusat, au intrerupt, au cerut fel si fel de explicatii. Altii au dat

explicatii si au incercat sa duca spre normalitate o dezbaterea desfasurata sub ochiul

nemilos al aparatelor video de la televiziunile locale. Au fost discutii de mai multe ore.

Cu siguranta multi au vazut la televizor sau au citit in presa, in general, pozitiile alesilor

si cererile parlamentarilor Catalin Chereches si Sorin Bota. S-a votat si unanim, mai putin

cei care nu au putut vota, s-a decis sa nu se mai lucreze in zonele unde se deseneaza

PUZ-uri, pana la finalizarea acestora. O victorie a celor care au cerut un municipiu fara

cianuri si plumb. In concluzie, nu se lucreaza la Romaltyn, la Romplumb, nu poti face o

casa, sau extinde un balcon, o terasa, etc. Dupa finalizarea PUZ-urilor, acestea vor intra

in dezbaterea CL si se vor stabili functiunile acestor zone. Potrivit celor discutate in CL,

se doreste a fi scoasa functiunea de industrie metalurgica sau orice foloseste materiale

periculoase, de la cianura la…Spre sfarsit, s-a discutat de cererea deputatului Catalin

Chereches, respectiv organizarea unui referendum pentru a vedea daca baimarenii doresc

o activitate ce foloseste in procesul tehnologic cianura si cererea senatorului Sorin Bota

pe aceeasi linie. Alesii baimarenilor au luat act de cererile parlamentarilor si au facut

pasii care se impun. Dupa discutii tehnice a reiesit ca un astfel de referendum nu poate fi

organizat decat la initiativa primarului sau a presedintelui CJ, ori la initiativa unei treimi

din numarul consilierilor locali. S-a format un nucleu de consilieri care, dupa cum au

declarat, vor initia referendumul pe tema folosirii cianurii. Daca la CL lucrurile au mers

„snur”, din acest punct de vedere, la Consiliul Judetean, lucrurile au stat putin altfel.

Dupa expuneri pro si contra, a luat cuvantul Calin Matei. Social-democratul a fost dur. A

intrebat retoric cine ar fi idiot sa nu voteze cu cei care nu vor cianura. Matei a spus ca

toate declaratiile sunt de fatada, pentru imaginea publica si politica a celor care au

devenit peste noapte ecologisti. La CJ se va discuta, va urma o dezbatere publica si dupa

aceia se va hotari ce si cum. Nu dorim sa comentam modul in care s-au desfasurat

evenimentele din ultimele saptamani. Noi am scris despre poluare de mai bine de sapte

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

20.04.2010

ani si chiar mai mult. Multi din zona politica si-au facut discursuri folosind materialele

noastre. Dar acesta este rolul presei, de a informa! Asta ar fi partea baricadei care nu mai

vrea cianura, nu mai vrea poluare. De cealalta parte, poluatorii s-au aflat intr-un colt. De

fapt, a fost prezent doar Ben Munteanu, directorul Romaltyn. La un moment dat acesta a

primit cuvantul, dar intr-o sala ostila este greu sa te faci auzit. Munteanu a spus ca

societatea unde este director va indeplini toate cerintele de mediu. Mai greu a fost pentru

cei din executivul Primariei, multe acuze s-au dus inspre Istvan Ludescher, dar si spre

Traian Florea, directorul tehnic al Primariei. Cei doi au explicat, dar sentinta a fost data

de dinainte de a incepe sedinta. De aici si sintagma „linsaj mediatic”. Sedinta de CL s-a

terminat asa cum a inceput, in zumzetul vorbelor spuse cu naduf despre o actiune de

forta. Afara a urmat partea a doua, cea a interviurilor, a declaratiilor la cald pe o

problema veche, dar atat de noua. Dincolo de cuvintele generoase spuse intr-o sedinta

tensionata, ramane problema de fond. Ce se doreste, de ce? Si inca vreo doua-trei

intrebari. Fara a avea pretentia ca stim totul, incercam sa dam cateva raspunsuri. Proiectul

Aurul a fost „nascut” in 1990, ba chiar de dinainte de 1989. O trupa de ingineri de la

Remin (fosta Centrala a minelor) au pus de o afacere din care urma sa se infrupte toti cei

care stiau cum trebuie pusa problema in minerit. Revolutia, cu tot ce a adus ea, a fost un

factor catalizator in incercarea de a pune cea mai mare afacere cu aur din aceasta parte de

tara. Mai bine de cinci ani, gruparea s-a constituit in jurul lui Ioan Hudrea, la acea vreme

director al Companiei. Acesta s-a dovedit a avea o inteligenta diabolica, dar si legaturile

necesare pentru a pune pe picioare afacerea Aurul. Axa Baia Mare-Bucuresti a functionat

perfect. Mai multe personaje din mineritul din nord au pus umarul la intreprinderea lui

Hudrea. Au aparut australieni pe aici, s-au dus ei prin concedii in Australia, s-a proiectat

si demarat ceea ce astazi este marul discordiei in societatea baimareana. Au fost necesare

peste 280 de avize si aprobari pentru ca in Baia Mare sa fie ridicata fabrica de prelucrare

a haldelor de steril prin cianurare. Nu este nimic nou. In fond, in toate Uzinele de

Preparare din mineritul romanesc se foloseste cianura. Am vorbit cu multi angajati de la

UP. Majoritatea aveau acasa butoaie de 200 de kilograme in care era adusa cianura pentru

a fi folosita in procesul tehnologic. In 1997 a inceput constructia uzinei de la Aurul SA.

Lucrarile au durat pana in 1999, an in care au fost realizate probele tehnologice si s-a dat

drumul la productie. Toata lumea era multumita, doar presa, o parte a presei, a aratat ca

existenta unei astfel de instalatii in oras va aduce probleme tot timpul. S-a spus in

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

20.04.2010

permanenta ca totul este sub control, iar perla coroanei era iazul de decantare Aurul (iazul

de la Bozanta). Cel mai nou iaz din tara, cel mai ecologic si cu descarcare 0 in sol. Adica,

acest iaz a fost realizat prin captusire cu folie rezistenta si dupa toate cerintele de mediu.

Asa se spunea atunci. In acest iaz se deverseaza ce ramane dupa ce este extras aurul,

argintul si ce mai este, din steril. Extragerea se face cu cianura, o cantitate mai mare ca la

UP, folosita dintotdeauna. A urmat accidentul ecologic din 2000. Legat de acesta ar fi de

spus ca accidentul s-a produs la iazul de decantare, nu in fabrica. Mai precizam ca aici nu

se extrage aur si argint. Prin procesul tehnologic se obtine o pasta care urmeaza sa fie

rafinata intr-un Combinat metalurgic precum a fost Phoenix. Dupa accident s-au pus

multe conditii celor de la Aurul pentru imbunatatirea activitatii. S-a renuntat la folosirea

cianurii in circuit inchis, adica din halda de steril se lua materia prima cu apa si cianura,

ce ramanea in procesul tehnologic era deversat in iazul de decantare, de acolo apa cu

cianura era recircuitata pentru a merge din nou la iazul cu steril. Acum se va lucra in

circuit deschis. Halda de steril de la Flotatia Centrala va fi preluata doar cu apa

industriala, in fabrica de aur se va folosi cianura pentru realizarea acelui „gem” de aur si

ce mai este. Dupa care se trece apa prin distrugatorul de cianura si se pune pe Iazul de

decantare cu o concentratie a cianurii de 10 ppn, sub normele europene. Si romanesti.

Afacerea Aurul, orice nume ar avea proprietarul, are un loc comun, metalele nobile si

rare si Ioan Hudrea. Fostul director este consultant la Romaltyn.

Intrebarea noastra!

GAZETA de Maramures a incercat sa va prezinte cat mai obiectiv situatia din Baia Mare

si a activitatilor productive cu potential poluant. In urma dezbaterilor care vor urma,

populatia se poate informa mai mult, poate judeca cum ar fi mai bine. Noi mai punctam

cateva chestiuni. In lume, in 90% din cazurile minelor de aur se foloseste cianura. Daca

se respecta prevederile de mediu poate fi o activitate rezonabila. Particularitatea Baii

Mari, uzina in oras nu este un capat de tara. Sunt vinovati si cei care s-au mutat acolo, si

cei care nu au tinut cont de investitie. Uzina nu se poate muta ca o jucarie. Tehnic nu este

posibil, doar realizarea altei uzine pe un alt amplasament. Costuri foarte mari. Daca se

opreste activitatea la Romaltyn, ce se intampla cu iazurile existente? Cel de decantare nu

este complet ( nu se poate inchide), halda de steril de la Flotatia Centrala este in

momentul de fata cea mai mare bomba ecologica din Baia Mare. Cine vrea sa se

convinga, sa mearga acolo sa vada paraiasele de apa cu arsen care se varsa in Sasar, intr-

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

20.04.2010

un final. Sa nu mai vorbim de panza freatica. Ramane intrebarea: Ce facem, lasam mai

multe iazuri si halde, asa cum sunt, inchidem tot si traim cu poluarea istorica, dar care

este foarte actuala?

Interese economice si financiare?

Pe langa partea frumoasa a cianurii, exista si o parte ascunsa a afacerii. Se vorbeste de

interese ale unor potentati baimareni cu privire la halda de steril, se vorbeste de lucrari,

licitatii castigate sau pierdute. Probabil, ca de fiecare data, adevarul este undeva la mijloc.

In perioada 2003-2004, Remin avea probleme financiare. A fost executata de Finante

pentru neplata datoriilor spre stat. Mai multe active au fost luate de cei de la Finante.

Printre ele si terenul pe care se afla halda de steril de la Flotatia Centrala. Finantele a

vandut terenul, peste 50 de hectare, dar halda a ramas pe el. Noii proprietari au cerut

chirie, taxe etc. Dupa unii primesc chirie in suma de cateva mii de euro pe luna, altii spun

ca pe an si altii afirma ca nu se da nimic, dar mai este o categorie care sustine ca se

platesc taxe exorbitante, multe miliarde de lei. De aici, doua ipoteze. Fie este asa si

proprietarii nu vor sa plece halda de steril de pe teren, fie nu este asa si doresc sa scape de

halda de steril. Barfe! Gazeta de Marmures/ Nicolae TEREMTUS

Ministrul mediului lor!Scandalul cianurilor din Baia Mare a ajuns in atentia ministrului Mediului si padurilor,

Laszlo Borbely. La solicitarea deputatului Catatlin Chereches, ministrul roman al

mediului s-a deplasat in Baia Mare, aflat in drum spre Satu Mare, cu probleme legate de

paduri. Vizita a durat o noapte si cateva ore din dimineata zilei de joi.

Ministrul a ajuns seara in Baia Mare. Pe surse am aflat ca a avut o intalnire la ceas de

seara cu autoritatile de mediu si autoritatile locale. Atunci, seara spre noapte, ministrul,

care era informat de scandalul cianurii, a cerut date suplimentare. Iar concluziile au fost

favorabile celor care doresc stoparea neconditionata a activitatii poluante. Ceva de genul:

„taiem in carne vie”. Dar cum noaptea este un sfetnic bun, dimineata ministrul a avut

pareri contrare. La prima ora a vizitat Romaltyn, unde a avut o discutie cu cei din

conducerea companiei. A fost prezent si directorul general al Romaltyn, Sean Gray, sosit

in Baia Mare dupa disputa din Consiliul Local. Ministrul Borbely a ascultat staff-ul

Romaltyn dupa care a plecat in tromba spre Romplumb pentru o intalnire si cu cei din

conducerea Combinatului, dar si cu presa. Reporterii GAZETEI au prins coloana oficiala

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

20.04.2010

in fata Parcului Municipal din Baia Mare. O masina a Politiei cu girofarurile in functiune

a deschis calea unui Audi ministerial. Ne-am luat dupa cele doua masini. Afara era o

ploaie marunta, mocaneasca. Cele doua masini fugeau cu o viteza greu de suportat de

micuta noastra masina, undeva spre iesirea din Baia Mare, pe strazi mai inguste, masinile

din coloana oficiala mergeau cu aceeasi viteza. Nu s-au ferit de baltile de pe strazi si au

stropit baimarenii care au avut nenorocul sa se afle pe trotuar la ora opt dimineata. Dupa

crosul de sanatate s-a ajuns la Romplumb. In curtea Combinatului, curatenie desavarsita.

Toti angajatii in haine stoc si cu caschete pe cap (un lucru pe care nu l-am inteles

niciodata. De ce trebuie sa aiba cascheta cel care este in curte si evident ca nu este un

muncitor, nu lucreaza in zonele productive?). Ministrul mediului a vorbit cu cei din

conducerea Combinatului dupa care a sustinut o scurta conferinta de presa. „Nu

intamplator sunt in Baia Mare. Am urmarit, de cand sunt ministru al mediului, ce se

intampla aici, deoarece am observat ca la 10 ani de la catastrofa ecologica foarte putina

lume s-a interesat de problema, de comemorare, de fapt. A fost cea mai mare catastrofa

ecologica din aceasta parte a Europei. Drept urmare, trebuie sa suflam si in iaurt. Am

cerut rapoarte cu privire la activitatea celor doua Companii. In cazul Romaltyn nu este

nici o noutate. In baza planului de conformitate, pana in 31 decembrie trebuie sa faca

investitiile cerute. Dupa aceea, eventual, vom vedea ce este de facut. Le-as sugera

consilierilor locali sa vorbeasca cu cei de la Romaltyn si sa nu blocheze toata activitatea

in aceste zone. La Romplumb sunt mai multe de discutat. Am cerut lucruri concrete.

Saptamana viitoare vor veni cei de la autoritatile nationale de mediu pentru a vedea

stadiul lucrarilor la cele doua Companii. Voi reveni in Baia Mare si voi sta o zi intreaga”,

a spus Borbely. Asteptam!Gazeta de Maramures/ Nicolae TEREMTUS

CONSOLIDARI - Incep lucrarile de regularizare si indiguire pe raul ViseuPrimarul localitatii Petrova si-a propus ca din acesta saptamana sa demareze lucrarile de

securizare a albiei raului Viseu. Asta dupa ce, in urma cu doi ani, comunitatea a pierdut

peste 200 de hectare de terenul agricol si asa putin pe il are satul de munte. Din aceasta

saptamana, la Petrova incep regularizari si indiguiri pe raul Viseu. Autoritatile locale au

planificat si consolidari ale digului vechi, rupt de ape in 2008, mai ales ca zona

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

20.04.2010

inundabila este tocmai cea de pe malul stang al raului, pe partea cu satul Petrova. "Am

predat amplasamentul unei firme pentru regularizari si diguri pe raul Viseu. Va fi o

continuare a unei lucrari anterioare. De asemenea, se vor consolida alti 500 de metri la

podul de la Crasna si se vor face si lucrari la digul vechi. Ii asteptam de saptamana

aceasta pe constructori," a detaliat Ioan Petrovai, primarul localitatii. De-a lungul anilor,

s-au facut in mai multe randuri lucrari de regularizari si indiguiri pe Viseu, insa

majoritatea au fost distruse de ape.

/Alexandru Ruja /emaramures

Mormane de gunoaie dupa un week-end... la gratarVremea buna din acest sfarsit de saptamana a scos din case sute de bistriteni. Zonele din

vecinatatea Bistritei au fost pline de lume iesita la gratar. In urma lor insa au ramas

gunoaiele...Sticle, doze de bere, hartii si pungi “coloreaza” zonele de agrement din

vecinatatea Bistritei asta dupa ce zeci de bistriteni au iesit in week-end sa manance in aer

liber. Pe Dealul Jelnei gunoaiele sunt la tot pasul. Bistritenii care au iesit la verde au uitat

regulile bunului simt si au lasat in urma lor prapad. Pana anul trecut zona se afla in

administrarea primariei Budacul de Jos care dupa fiecare week-end strangea saci intregi

de gunoaie. Din acest an zona a fost retrocedara proprietarilor care nu au alta solutie

decat sa isi ingradeasca terenurile si sa nu le mai permita bistritenilor accesul pe

proprietatea lor.

Chiar daca legea prevede amenzi de 2.000 de lei care pot fi aplicate de reprezentantii

Garzii de Mediu pana acum niciun bistritean iesit la gratar si certat cu legea bunului simt

nu a fost amendat/ Cristina MILEA/ Bistriteanul

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme de mediu

„Zâmbete colorate”, noul proiect al cercetaşilor vâlceniZilele acestea, cercetaşii din Râmnicu Vâlcea încep activităţile dintr-un nou proiect, care

se derulează la Centrul de Plasament nr. 5 cu aprobarea Direcţiei Generale de Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea. Proiectul se numeşte „Zâmbete colorate” şi va

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

20.04.2010

cuprinde activităţi educaţionale, instructive şi formative, dar şi distractive desfăşurate cu

copiii instituţionalizaţi. Grupurile de cercetaşi exploratori (liceeni) care vor lucra în

cadrul proiectului va fi condus de elevele Corina Luca (Colegiul Naţional „Mircea cel

Bătrân”) şi Oana Chisalom (Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”), tinere lidere ale

Centrului local „Mircea cel Bătrân” Râmnicu Vâlcea al Organizaţiei Naţionale

„Cercetaşii României”.

(CURIERUL DE VALCEA)

Saptamâna Nationala a Voluntariatului In perioada 19-25 aprilie 2010, Asociatia “Copiii Sperantei” organizeaza, in parteneriat

cu SC Nurvil Rm. Vâlcea, editia din acest an a Saptamânii Nationale a Voluntariatului.

Desi este o perioada dificila in plan economic si social, entuziasmul tinerilor voluntari

continua sa se manifeste. Evenimentul se vrea a fi o noua ocazie de a implica lumea in

gesturi civice care nu cauta o rasplata, de a gasi noi colaboratori, de a recunoaste meritele

celor mai buni.

“Vom renova parculetul comunitar de agrement, vom planta pomi si flori. Vom efectua

alte lucrari de urbanism, vom declansa o noua etapa a campaniei de colectare selectiva a

deseurilor. Ne-am propus si extinderea si modernizarea cabinetului de informatica al

scolii din localitate. Acest eveniment este cel mai important pentru voluntariatul

românesc, fiind marcat in multe localitati ale tarii, in special in cele 15 in care exista

centre de voluntariat. Ne mândrim ca suntem singurul centru de voluntariat satesc din

tara, ne mândrim ca reusim sa existam si sa ne dezvoltam fara finantari din fonduri

publice, fara sa apelam la bani europeni. Ne bucura ca activitatea ne este sustinuta de

firme si persoane din spatiul vâlcean, SC Nurvil fiind cel mai reprezentativ exemplu in

acest sens. Suntem increzatori ca, in timp, vor fi tot mai multi cei care vor contribui, prin

gesturi aparent marunte, la schimbarea in bine a unor realitati gri, constienti ca doar de

noi depinde calitatea si frumusetea vietii pe care o traim.”, a afirmat Valentin Mamota,

director executiv al asociatiei “Copiii Sperantei” si coordonator al centrului de

voluntariat. (MONITORUL)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

20.04.2010

Firma sanctionata de SGA Angajatii de la Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) au aplicat o amenda

contraventionala in valoare de 75 de mii de lei unui operator economic din Golesti.

Motivul acestei sanctiuni il constituie transportul rezidurilor provenite din activitatea de

crestere a suinelor fara asigurarea conditiilor de evitare a poluarii cursului de apa al

paraului Hatnau, afluent al Milcovului. De asemenea, in urma verificarii cursurilor de

apa, in perioada 17 martie – 19 aprilie, cei de la SGA au aplicat si patru avertismente.

Trei dintre acestea au fost date pentru nerespectarea de catre autoritatile publice locale a

curatirii cursurilor de apa, precum si neluarea masurilor operative privind verificarea

starii de salubritate a cursurilor de apa. Totodata a fost dat un avertisment pentru

nerespectarea regimului impus in zona de protectie a paraului Zabala.

Un articol semnat de: Sorin TUDOSE - [email protected]

Piatra Neamt va fi „oras verde“Ziua Internatională a Pămîntului va fi marcat într-un mod special la Piatra Neamt. Centrul

Europe Direct Nord-Est si Agentia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est organizează, în

data de 22 aprilie 2010, în parteneriat cu Directia Silvică si Colegiul de Informatică

evenimentul „Piatra Neamt - Oras verde“. Actiunea constă în mobilizarea unui număr de

o sută de elevi care vor participa la o activitate de plantare de copaci pe o suprafată de

teren despădurită din judet în scopul sensibilizării opiniei publice cu privire la necesitatea

protejării mediului. Evenimentul va fi monitorizat de Reprezentanta Comisiei Europene

în România si reprezintă o ocazie de a atrage atentia asupra problemelor de mediu ale

Terrei, cum sînt poluarea aerului, apelor si a solului, distrugerea ecosistemelor, disparitia

a mii de specii de plante si animale si epuizarea resurselor naturale. MONITORUL DE

NEAMT

În cadrul unui proiect ecologic: Elevii pot fi super-eroi"Super-eroii celor 3R salvează Pământul" nu este titlul unui nou desen animat ci al unui

proiect pe teme ecologice care se va desfăşura pe parcursul acestui an cu ajutorul copiilor

din clasele primare din Piatra Neamţ şi Ruseni. Iniţiativa derulării acestui program

aparţine "Asociaţiei de Sprijin Comunitar" care, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar

Neamţ, Casa Corpului Didactic şi Sc Brantner SA, va implementa în şcoli concursuri şi

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

20.04.2010

activităţi având ca temă protejarea mediului înconjurător. "Proiectul, finanţat în principal

de Administraţia Fondului pentru Mediu se va desfăşura pe întreg parcursul acestui an.

Noi ne-am propus să avem 2000 de beneficiari, adică elevi ai şcolilor primare din Piatra

Neamţ şi Ruseni. I-am implicat pe copii de la Scoala Ruseni deoarece, de-a lungul

timpului am colaborat foarte bine cu ei. Dorim să oferim prilejul fiecărui copil care va

participa să fie un super-erou, asemenea personajelor pe care ei le văd în filme şi desene

animate" a declarat Mihaela Loredana Dinu, coordonatorul proiectului.

Prin intermediul sesiunilor de instruire care se vor desfăşura în şcoli, elevii vor învăţa de

la cei 3 super-eroi, Reciclare, Recuperare, Refolosire cum să colecteze deşeurile, care

sunt activităţile practice de igienizare, vor planta copaci şi vor confecţiona costume şi

jucării din deşeuri. La finalul proiectului, elevii vor întocmi un Jurnal al Supereroilor, cu

imagini din cadrul activitatilor proiectului, lucrări ale copiilor şi cadrelor didactice

implicate.

Proiectul "Super-eroii celor 3R salvează Pământul" va fi lansat vineri 23 aprilie ora 13,

în Sala Amfiteatru a Bibliotecii "G.T.Kirileanu" /REALITATEA MEDIA

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

Date post:	28-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	refined01
View:	240 times
Download:	0 times

Revista Presei 20 Aprilie 2010

Documents