Revista Presei 11 12 Aprilie 2010

10.04.-12.04.2010

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI

10-12 aprilie 2010

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

“APELE ROMÂNEhttp://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

10.04.-12.04.2010

CUPRINS

PRESA CENTRALĂ...................................................................................................4

Războiul apei de Izvorul tămăduirii la Copşa Mică......................................................4

Sibiu: Peste 7000 de locuitori din Copşa Mică stau fără apă pentru că primăria şi

Sometra se ceartă...........................................................................................................6

Ziua naţională a curăţeniei: Se cartează gropile de gunoi.............................................7

Încă un pas spre România curată...................................................................................9

Începe identificarea gunoaielor din judeţul Cluj!..........................................................9

Piteşti: Poluare „controlată“, cu acceptul statului........................................................10

Construcţiile ilegale de pe plaje au început să fie dărâmate........................................11

Construcţiile ilegale de pe plaje - demolate.................................................................12

N-avem turisti, dar avem tone de gunoi.......................................................................12

Douăzeci de metri cubi de gunoi după sărbători.........................................................12

Constanta: Gardurile de stuf de pe plajă vor fi ridicate în luna mai............................13

Teme de mediu.............................................................................................................14

Strategia impotriva inundatiilor s-a dus pe apa Sambetei...........................................14

PRESA LOCALĂ.......................................................................................................18

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ...............................................18

Disperare şi neputinţă. Criza apei devine dramatică la Copşa Mică...........................18

6000 de oameni din Copşa Mică au rămas de miercuri fără apă.................................22

Oraşul Copşa Mică, din judeţul Sibiu, este fără apă de mai bine de 24 de ore, din

cauza neînţelegerilor dintre societatea de furnizare şi Apele Române......................23

Furnizarea apei la Copşa Mică a fost reluată, în această după-amiază........................23

Neglijenţă. Oraşul Copşa Mică a rămas fără apă, din cauza ignoranţei conducerii

combinatului Sometra SA............................................................................................24

Copşa Mică – un oraş la cheremul Sometrei...............................................................25

Disperare şi neputinţă. Criza apei devine dramatică la Copşa Mică...........................27

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

10.04.-12.04.2010

Primăria Copşa Mică forţează Sometra în instanţă să dea drumul la apă în oraş........27

Dar vina administraţiei unde e?...................................................................................27

Teme de mediu.............................................................................................................28

Modificarea legii apelor scoate România din infringement........................................28

Deva şi alte şase localităţi au rămas fără apă potabilă la robinete...............................29

A început reabilitarea reţelei de apă din Mediaş, proiect de 16 mil. euro...................29

Start oficial la reabilitarea reţelor de apă la Mediaş, Agnita şi Dumbrăveni...............29

Dafora a început lucrările de reabilitare a reţelelor de apă din Mediaş.......................30

Proiect educaţional ecologic la Miheşu de Câmpie.....................................................31

Lacul Pădurice s-a înecat! Sub jeg!.............................................................................33

Locuitorii din Haţeg trăiesc lângă o bombă ecologică................................................34

„Îi voi chema în Parlament”........................................................................................35

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA....................................37

Drumul judetean 108 E in pericol de surpare din cauza raului Somes........................37

Fonduri pentru consolidarea DJ 108 E........................................................................37

Pentru protectia drumului dintre Ulmeni si Chelinta este nevoie de 3,5 milioane lei. 38

PERICOL: Drumul spre Chelinta se prabuseste..........................................................39

Pericol de surpare pe drumul spre Chelinta.................................................................39

O gospodărie din Reteag inundată în urma ploilor......................................................40

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.......................................................41

Apele Române au iniţiat un program de igienizare şi salubrizare a cursurilor de apă 41

Alte ştiri.......................................................................................................................42

S-a deschis sezonul de rafting pe Jiu...........................................................................42

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET..................................................42

Salubrizarea judeţului, pe ultima sută de metri...........................................................42

Teme politice................................................................................................................43

Incompetenta sau rea vointa. Sute de milioane de euro blocate de politrucii de la PDL

.....................................................................................................................................43

Teme de mediu.............................................................................................................46

Expoziţie de fotografie pe holurile ACET..................................................................46

Este momentul pentru un parteneriat VERDE.............................................................47

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................48

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

10.04.-12.04.2010

Teme de mediu.............................................................................................................48

Garda de Mediu verifica Salubrizarea pe cursurile de apa si caile de comunicatie.....48

PRESA CENTRALĂ

Războiul apei de Izvorul tămăduirii la Copşa MicăOraşul Copşa Mică, intrat în istorie drept cel mai poluat oraş al Europei, este de două zile

singurul oraş din România în care apa de la robinete a fost sistată total. Decizia luată de

proprietarul grec al SC SOMETRA SA Copşa Mică a luat prin suprindere autorităţile

locale, judeţene şi regionale care se întrec în corespondenţe urgente şi foarte urgente, în

timp ce localnicii fac cozi la cişmele şi cisternele care aduc apă de la Mediaş. Prefectura

Sibiu a găsit de cuviinţă că situaţia este atât de gravă încât abia luni a convocat o şedinţă

de urgenţă abia pentru data de 12 aprilie, adică luni.

Construită ca suport de dezvoltare a oraşului, SC Sometra SA Copşa Mică se află în

situaţia privilegiată de a cuprinde pe lângă toată forţa economică a zonei şi centrala de

apă care asigură atât fluxul de producţie, cât şi necesarul de apă potabilă pentru locuitorii

oraşului. Primarul oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, declară că patronatul grec de

la Sometra SA foloseşte de mai multă vreme apa în scopul de a şantaja fie autorităţile

locale, cât şi cele judeţele. "Am fost puşi de mai multe ori în situaţia de a nu avea apă la

robinete în tot oraşul pentru că Sometra poate abuza de faptul că centrala este la ei în

curte şi mai mult le aparţine. Suntem legaţi de mâni în această situaţie", spune primarul

care astăzi a formulat o ordonaţă preşedinţială la Judecătoria Mediaş pentru a soma SC

Sometra SA să reia alimentarea cu apă a oraşului.

GRECII TAIE APA LA ROMÂNI

În condiţiile în care oraşul Copşa Mică are peste 6.000 de locuitori, mulţi dintre ei

măcinaţi de saturnism şi efectele poluării cu cadmiu, zing şi plumb, problema apei

potabile curente nu pare să fie o urgenţă pentru autorităţile judeţene. Potrivit unei adrese

emise de Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă

Mureş, la data de 2 aprilie a.c. Prefectura Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Copşa

Mică şi SC Sometra SA au fost notificate că începând cu data de 7 aprilie administraţia

apelor va reduce cu 50% debitul de apă în condiţiile în care, beneficiarul, SC Sometra

SA, nu se prezintă pentru negocierea noului tarif pentru anul 2010.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

10.04.-12.04.2010

Purtătorul de cuvând al Administraţie Bazinale de Apă Mureş, Călin Fokt, a declarat azi

că de mai bine de trei luni sunt lansate apeluri către SC Sometra SA şi către autorităţile

judeţului Sibiu fără ca acestea să răspundă la documente. "Noi am avertizat că vom

reduce cu 50 debitul de apă la beneficiar, însă nu am avut cum să ştim că societatea

Sometra va sista complet furnizarea apei către populaţie." Chiar şi aşa, în condiţiile în

care în termen de şapte zile de la ultima somaţie lansată nu se va proceda la negocierea

noului contract, Administraţia Bazinală de Apă Mureş a anunţat că va sista total

furnizarea de apă şi a avertizat autorităţile să găsească surse alternative de apă. Termenul

de şapte zile expiră astăzi, 14 aprilie 2010.

AUTORITĂŢI FĂRĂ GRABĂ

În faţa acestei situaţii, Prefectura Judeţului Sibiu a considerat că nu sunt motive de

îngrijorare. Printr-o adresă lansată astăzi, prefectul judeţului, Constantin Trihenea, propus

recent secretar de stat la Ministerul Economiei, a chemat Primăria Copşa Mică, SC

Sometra SA şi Administraţia Bazinală de Apă Mureş la discuţii abia la data de 12 aprilie.

Cu alte cuvinte, oraşul poate rămâne încă trei zile fără apă.

"Având în vedere posibila apariţie a unei situaţii de urgenţă datorate nealimentării cu apă

a oraşului Copşa Mică, prefectul judeţului, în calitate de preşedinte al Comitetului

judeţean pentru Situaţii de urgenţă, propune ca obiectivul întâlnirii să fie identificarea

măsurilor necesare pentru alimentarea cu apă a populaţiei...", se arată în mesajul

prefectului Trihenea.

Singurii care s-au deplasat la Copşa Mică pentru a cerceta situaţia au fost reprezentanţii

SDP Sibiu, care au aplicat o amendă de 2.000 de lei reprezentanţilor SC Sometra SA

pentru că au întrerupt furnizarea apei fără anunţ prealabil.

REPREZENTANŢII SOMETRA SE ASCUND

Solicitaţi să exprime un punct de vedere cu privire la evenimente, reprezentanţii SC

Sometra SA Copşa Mică au refuzat să comenteze situaţia, argumentând că Dimitrios

Samaras, reprezentantul Holdingului Mytilineos, va face o declaraţie publică. Nu se ştie

când, nu se ştie unde.

Într-un mesaj oficial emis la data de 8 aprilie către autorităţile judeţene, SC Sometra SA

pasează responsabilitatea sistării apei către Administraţie Bazinale de Apă Mureş care "a

acţionat în sensul închiderii porţilor barajului la un nivel care nu permite captarea apei

brute din râul Târnava Mare şi în consecinţă provoacă imposibilitatea alimentării cu apă

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

10.04.-12.04.2010

în scop menajer a oraşului Copşa Mică şi împrejurimi". În comunicatul semnat de

directorul general Samaras şi directorul administrativ, Elena Cioban, se menţionează că

furnizarea apei către populaţie va fi reluată abia când cei de la Mureş vor "corecta situaţia

alimentării cu apă brută".

În condiţiile în care Administraţia Bazinală de Apă Mureş nu are contract încheiat cu SC

Sometra SA Copşa Mică, este uşor de înţeles că fără o intervenţie de urgenţă a

administraţiei localnicii vor fi nevoiţi să stea la coadă pentru apă./ Jurnalul naţional, 10

aprilie

Sibiu: Peste 7000 de locuitori din Copşa Mică stau fără apă pentru că primăria şi Sometra se ceartăCopşa Mică: Primaria aruncă vina pe conducerea Sometra

În vreme ce primăria Copşa-Mică spune că SC SOMETRA SA nu se prezintă la

negocieri, reprezentanţii SOMETRA spun că Direcţia Apelor Târgu Mureş a închis

bazinele.

SC Sometra SA a fost somată în data de doi aprilie de către Agenţia Naţională a Apelor

Române –Administaţia Bazinală Mureş specificând că, începând cu data de 7 aprilie

2010 în cazul în care SC SOMETRA SA nu se prezintă la negocieri pentru încheierea

contractului de prestări servicii a barajului de la Copşa Mică, Apele Române vor reduce

cu 50% volumul de apă din captare, urmând ca după încă 7 zile să mai reducă cu încă

50% volumul acesteia. În 7 aprilie Primăria Copşa Mică trimite un fax către SC

SOMETRA SA în care îi propune două variante: fie SC SOMETRA SA merge la

negocieri cu Administraţia Bazinală Mureş pentru a negocia, arătându-şi toată

disponibilitatea de a fi alături de ei, fie cedează staţia de apă oraşului, urmând ca Primăria

Copşa Mică să negocieze cu Administraţia Bazinală Mureş, să încheie contractul de

furnizare apa, respectiv să ne prelucrăm singuri apa brută.

Scade debitul

Pentru că nu se ia nicio decizie, la ora 10.00 Administraţia Bazinală Mureş pune în

aplicare prevederile somaţiei şi reduce debitul de apă cu 50%. O oră mai târziu SC

SOMETRA SA opreşte furnizarea apei. Primăria oraşului Copşa Mică transmite un fax în

atenţia directoarei uzinei, prin care solicită motivaţia sistării furnizării apei către locuitori.

Neavând niciun răspuns, înştiinţează populaţia asupra panei de apă.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

10.04.-12.04.2010

Şedinţă extraordinară

A doua zi, Consiliul Local al oraşului se întruneşte în şedinţă extraordinară cu convocare

de îndată pentru a dezbate incidentul început în 7 aprilie. Astfel trimite o scrisoare

Holdingului Mitilineos, proprietarul SC SOMETRA SA, în care cere o explicaţie şi

totodată demiterea directoarei Cioban Elena pentru “atitudinea avută faţă de comunitate”.

Consiliul Local înştiinţează Instituţia Prefectului-Judeţul Sibiu şi începe distribuirea apei

către populaţie prin Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi cu ajutorul a două

cisterne. În replică SC SOMETRA SA transmite către Primăria oraşului Copşa Mică un

fax în care anunţă faptul că această criză de apă este cauzată de scăderea debitului de apă

al barajului şi nu societăţii SOMETRA. În plus, SC SOMETRA SA refuză să se

deplaseze la Primărie, pe motiv că soluţionarea problemei este de datoria Administraţiei

Bazinale Mureş.

Apel la Justiţie

În criză şi neavând niciun răspuns nici de la Holdingul Mitilineos, nici de la Apele

Române, Primăria oraşului a intentat acţiunea de obţinere a ordonanţă preşedinţială prin

care speră ca în 24 ore Judecătoria să forţeze SC SOMETRA SA şi Administraţia

Bazinală Mureş să reia furnizarea apei. Direcţia de Sănătate Publică Sibiu realizează o

anchetă asupra incidentului şi amendează SC SOMETRA SA pentru sistarea apei fără

anunţ în prealabil. Astăzi, prefectul Sibiului, Constantin Trihenea îl convoacă de urgenţă

pe primarul oraşului la Prefectură, pentru a discuta incidentul început în 7 aprilie 2010.

Caluze contractuale

Într-un comuinicat de presă remis astrăzi, SC SOMETRA SA a anunţat că “motivele care

au dus la situaţia creată în Copşa Mică sunt complexe şi de mult timp cunoscute

administraţiei locale, cât şi Instituţiei Prefectului. Acestea ţin, în principal, de nişte clause

contractuale impuse de Direcţia Apelor Tg. Mureş”. În plus, conducerea companiei mai

spune că se arată îngrijorată de „atitudinea total neprofesionistă a primăriei Copşa Mică”

precum şi de datoria de 1.000.000 lei pe care primăria o are către SOMETRA tocmai

pentru furnizarea apei în oraş./ Adevarul de Seară, 9 aprilie

Ziua naţională a curăţeniei: Se cartează gropile de gunoiPregătirea Zilei Naţionale a Curăţeniei - 25 septembrie - a intrat într-una dintre cele mai

importante faze: identificarea şi cartarea gropilor de gunoi formate artificial pe întregul

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

10.04.-12.04.2010

teritoriu al ţării. Aceste gropi, care împânzesc toată ţara, vor fi ecologizate la sfârşitul lui

septembrie în cel mai mare eveniment ecologist desfăşurat până acum în România,

denumit "Let's Do It, Romania!".

În această lună, echipa "Let's Do It Romania!" a început cartarea, una dintre cele mai

importante etape ale proiectului, care îşi propune să cureţe întreaga ţară de gunoaiele din

arealele naturale într-o singură zi, la data de 25 septembrie 2010. "Fiecare român înscris

pentru cartare reprezintă încă un pas făcut împreună pe drumul spre îndeplinirea

obiectivului comun - România curată. Ajută-ne să punem la cale cea mai mare acţiune de

voluntariat din România! Putem stabili un nou record, pentru că România este cea mai

mare ţară din Europa care organizează acest proiect!", a declarat Liana Buzea, iniţiatoarea

proiectului.

PRIMELE REZULTATE

Primul judeţ ales pentru cartarea gropilor artificiale de gunoi este Cluj, regiunea cu cel

mai mare număr de voluntari înscrişi (185) prin intermediul formularului de pe site-ul

www.letsdoitromania.ro .

Acţiunea a avut loc în acest week-end, evenimentul de cartare din Cluj fiind structurat pe

durata a două zile. Astfel, în prima zi (sâmbătă) a fost organizată conferinţa de presă, la

care au participat reprezentanţi ai Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului NV 6, cât

şi reprezentanţi ai Prefecturii Cluj-Napoca, Primăriei Cluj-Napoca, Consiliului Judeţean

Cluj şi Administraţiei Naţionale "Apele Române". În aceeaşi zi au fost realizate

instructaje, iar voluntarii au fost împărţiţi pe echipe. Cea de-a doua zi a fost dedicată

cartării propriu-zise, la final fiind trase concluziile pe baza experienţei voluntarilor de pe

teren.

"IMPLICĂ-TE!"

Echipa "Let's Do It, Romania!" cere sprijinul tuturor românilor pentru continuarea etapei

de cartare, etapă care va rezolva multe dintre necunoscutele proiectului. Toţi cei care

dispun de GPS, maşină, timp liber, energie şi, mai ales, doresc să vadă România curată

sunt încurajaţi să se înscrie pe site la secţiunea "Implică-te!". "Let's Do It, Romania!" este

cel mai mare proiect de implicare socială din România, care îşi propune să cureţe

deşeurile din toată ţara, din arealele naturalea într-o singură zi: 25 septembrie. / Jurnalul

naţional, 12 aprilie

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

10.04.-12.04.2010

Încă un pas spre România curatăEchipa “Let`s Do It Romania!” va începe cartarea (realizarea hărţii gunoaielor), una

dintre cele mai importante etape ale proiectului, care îşi propune sa cureţe întreaga ţară de

gunoaiele din arealele naturale într-o singură zi, pe data de 25 septembrie 2010.

Fiecare român înscris pentru cartare reprezintă încă un pas făcut împreună pe drumul spre

îndeplinirea obiectivului comun - România curată, spun organizatorii, subliniind că prin

curăţarea ţării se va stabili un nou record. România este cea mai mare ţară din Europa

care organizează acest proiect.

Primul judeţ ales pentru această activitate este Cluj, fiind judeţul cu cel mai mare număr

de voluntari înscrişi (185) prin intermediul formularului de pe site-ul letsdoitromania.ro .

Acţiunea va avea loc în weekend-ul 10 – 11 aprilie, iar evenimentul de cartare din Cluj va

fi structurat pe două zile.

Astfel, mâine va fi organizată conferinţa de presă, la care vor participa reprezentanţi ai

Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului NV 6, cât şi reprezentanţi ai Prefecturii

Cluj Napoca, Primăriei Cluj Napoca, Consiliului Judeţean Cluj şi Administraţiei

Naţionale “Apele Române”. În aceeaşi zi vor fi realizate instructaje, iar voluntarii vor fi

împărţiţi pe echipe. Cea de-a doua zi va fi dedicată cartării propriu-zise, pentru ca, la

final, să fie trase concluziile, pe baza experienţei voluntarilor de pe teren.

Echipa "Let`s Do It, Romania!" cere sprijinul tuturor românilor pentru etapa de cartare,

etapă care va rezolva multe dintre necunoscutele proiectului. Toţi cei care dispun de GPS,

maşină, timp liber, energie şi, mai ales, doresc să vadă România curată, sunt încurajaţi să

se înscrie pe site la sectiunea “Implică-te!”

“Let`s Do It, Romania” este cel mai mare proiect de implicare socială din România care

îşi propune să cureţe deşeurile din toată ţara, din arealele naturale, într-o singură zi: 25

septembrie.

Modelul a plecat din Estonia, care a făcut curăţenie generală în martie, 2008./

Evenimentul Zilei, 10 aprilie

Începe identificarea gunoaielor din judeţul Cluj!Echipa „Let`s Do It Romania!” va începe în acest weekend cartarea, una dintre cele mai

importante etape ale proiectului care îşi propune sa cureţe întreaga ţară de gunoaiele din

arealele naturale într-o singură zi, pe data de 25 septembrie 2010.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

10.04.-12.04.2010

Primul judeţ ales pentru această activitate este Cluj, fiind judeţul cu cel mai mare număr

de voluntari înscrişi (185) prin intermediul formularului de pe site-ul oficial al campaniei.

Acţiunea va avea loc în weekend-ul 10 – 11 aprilie, iar evenimentul de cartare din Cluj va

fi structurat pe 2 zile. Astfel, sâmbătă va fi organizată conferinţa de presă, la care vor

participa reprezentanţi ai Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului NV 6, cât şi

reprezentanţi ai Prefecturii Cluj Napoca, Primăriei Cluj Napoca, Consiliului Judeţean

Cluj şi Administraţiei Naţionale “Apele Române”.

În aceeaşi zi vor fi realizate instructaje, iar voluntarii vor fi împărţiţi pe echipe. Cea de-a

doua zi va fi dedicată cartării propriu-zise, pentru ca, la final, să fie trase concluziile, pe

baza experienţei voluntarilor de pe teren.

Cartarea presupune determinarea mormanelor de deşeuri din arealele naturale cu ajutorul

GPS-ului, informaţiile fiind ulterior încărcate într-un soft special, rezultatul final al

acestei acţiuni fiind o hartă a deşeurilor din România. Pe baza acestei hărţi va fi solicitat

sprijinul concret al autorităţilor, companiilor private şi al publicului implicate în proiect.

„Let`s Do It, Romania” este cel mai mare proiect de implicare socială din România care

îşi propune să cureţe deşeurile din toată ţara, din arealele naturale, într-o singură zi./

Adevarul, 10 aprilie

Piteşti: Poluare „controlată“, cu acceptul statuluiLucrările de modernizare a staţiei de epurare Piteşti sunt de vină pentru deversările urât

mirositoare din vadul vechi al Argeşului.Pe vadul vechi al râului, acolo unde sunt

deversate apele epurate de la Staţia Piteşti, se scurg şi ape care nu se încadrează în toate

standardele cerute de mediu. Un piteştean care merge frecvent la pescuit în zonă, a venit

şi a reclamat problema.

Omul susţine că au dispărut peştii din acea zonă, din cauza deversărilor de ape reziduale

pe Argeş şi că, în unele dimineţi, aerul este irespirabil din cauza mirosului înţepător.

Daniel Bădicuţ a fost angajat la Petrochimie, cum se numea Arpechimul în urmă cu mai

mulţi ani, ca pompier. Acum este pensionar şi de ani de zile merge la pescuit pe Argeş.

În ultima vreme spune că au murit peştii din cauza unor deversări de ape reziduale fix în

zona unde pescuieşte el frecvent. „Se deversează noaptea cel mai adesea, când plouă, şi

aici, în zona aceasta, se formează ca o suspensie vâscoasă deasupra apei“, explică

pescarul.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

10.04.-12.04.2010

Omul spune că nu este atât de deranjat de PET-urile de pe marginea râului, cât îl supără

faptul că nu se mai prinde peşte în zonă din cauza poluării. „Oamenii nu vorbesc că le e

frică, alţi pescari adică, dar nu se mai poate aşa“, adaugă Daniel Bădicuţ.

„Peştii nu mor din cauza staţiei“

Directorul Apă Canal 2000 SA Piteşti, societate de care deţine staţia de epurare spune

însă că, dacă au murit peşti pe râu, acest lucru nu se poate să se fi petrecut din cauza

apelor deversate de la staţia de epurare.

„Nu se poate să fie aşa! Noi dăm zilnic rapoarte la mediu, mereu se fac analize la apă de

aici. Dacă uneori există un miros puternic, el vine, de fapt, de la materia biologică

decantată în cadrul staţiei“, spune Gelu Mujea, director Apă Canal 2000 SA.

Staţia de Epurare din Piteşti se află în plin proces de modernizare, în unui proiect ISPA,

valoarea acestor lucrări fiind de 28 de milioane de euro. Practic, se schimbă toate

conductele şi echipamentele din staţie, iar cât timp durează lucrările nu există mereu

posibilitatea de a curăţa apa reziduală aşa cum ar trebui.

„Noi vom avea trei lini de epurare, dar din cauza lucrărilor în desfăşurare, uneori

lucrează doar o linie şi aceea veche din anii ’70. Uneori apa evacuată nu este atât de

curată cât ar trebui, dar nici nu putem spune că din cauza ei mor peştii de pe râu, pentru

că nu e deloc adevărat“, spune apăsat inginerul Bălan, cel care se ocupă de lucrările de la

staţia de epurare.

Chiar dacă „uneori“ apa nu este pe atât de curată pe cât ar trebui, cei de la Direcţia

Apelor Argeş-Vedea şi de la Garda de Mediu susţin că nu există probleme.

„Aici va fi cea mai modernă staţie de epurare din ţară. Normal că nu poţi opri

funcţionarea staţiei până termini modernizarea şi uneori apele reziduale evacuate nu sunt

atât de curate pe cât ar trebui, dar nici nu le putem numi poluatoare“, spune, ca o

explicaţie, Constantin Ene, şeful Gărzii de Mediu Argeş. / Adevarul, 9 aprilie

Construcţiile ilegale de pe plaje au început să fie dărâmateESTIVAL

Mai multe construcţii amplasate ilegal pe plajă au început să fie dezafectate chiar de către

proprietari, după notificările emise de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral

(ABADL). În urma controalelor desfăşurate în ultimele zile, ABADL a identificat 21 de

construcţii care şi-au extins suprafaţa construită pe plajă. Cele mai multe din acestea sunt

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

10.04.-12.04.2010

situate în staţiunea Mamaia - 17. În Costineşti sunt două astfel de construcţii, iar în 2 Mai

şi Vama Veche câte una. "Şapte din proprietarii acestor construcţii au decis până acum să

înceapă dezafectarea teraselor amplasate în mod abuziv, şase dintre aceştia finalizând

operaţiunea", a declarat Cătălin Anton, responsabilul de comunicare al instituţiei.

Conform legislaţiei în vigoare, ABADL i-a notificat pe proprietarii acestor construcţii să

dezafecteze partea de construcţie care ocupă suprafaţa de plajă. / Gandul , 9 aprilie

Construcţiile ilegale de pe plaje - demolateConstrucţiile ilegale de pe plaje au început să dispară, în unele situaţii chiar proprietarii

acestora luånd decizia de a le demola. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral

(ABADL) a transmis notificări tuturor proprietarilor acestor construcţii să dezafecteze

spaţiul care ocupă suprafaţa de plajă. Pånă în prezent, ABADL a identificat 21 de

construcţii care şi-au extins suprafaţa construită pe plajă, cele mai multe fiind în staţiunea

Mamaia - 17./ Curentul, 9 aprilie

N-avem turisti, dar avem tone de gunoi.N-avem turisti, dar avem tone de gunoi. Desi cifrele oficiale aratau ca pe litoralul

romanesc s-au aflat aproximativ 500 de turisti cu ocazia Pastelui, nu mai putin de 15 tone

de gunoi a fostcolectat de pe plaje.

Actiunea face parte din dintr-un program de pregatire a plajelordemarat inca din luna

februarie.

Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral (ABADL) va realiza lucrari de

demontare a gardurilor de stuf cu rol de protectie impotriva eroziunii eoliene, precum si

lucrari de precum şi lucrări de afânare a stratului de nisip şi de ecologizare, prin folosirea

unor utilaje specializate/ Libertatea, 9 aprilie

Douăzeci de metri cubi de gunoi după sărbători Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a trecut la igienizarea plajelor după ce

turiştii prezenţi pe litoral au lăsat în urma lor 20 de metri cubi de deşeuri.

Turiştii şi constănţenii prezenţi pe plaje în perioada sărbătorilor de Paşte au lăsat în urma

lor 20 de metri cubi de deşeuri.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

10.04.-12.04.2010

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a depus eforturi de pregătire a plajelor

litorale pentru minivacanţa de Paşte, efectuând lucrări de igienizare a tuturor plajelor, dar

şi de colectare a nisipului de pe promenadă, rezultat în urma furtunilor din sezonul rece.

Pe toată perioada minivacanţei de Paşte, Administraţia Apelor Dobrogea Litoral a

asigurat în permanenţă forţe umane şi utilaje, pentru a interveni în caz de urgenţă.

Lucrările pentru pregătirea plajelor au demarat încă din luna februarie.

Au fost efectuate lucrări de igienizare; lucrări de transport a deşeurilor rezultate (la

punctele de colectare sau la containere); lucrări de degajare a depozitelor de nisip din

dreptul gardurilor de protecţie şi nivelarea acestora cu încărcătoare de mare capacitate;

lucrări de nivelare a suprafeţelor de plajă; lucrări de încărcare şi transferul cu mijloace de

transport a depozitelor de nisip din zonele de acumulări în zonele deficitare din punct de

vedere a stratului de nisip.

Până la data de 1 mai, când este deschiderea oficială a sezonului estival, angajaţii

Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral vor realiza lucrări de demontare a

gardurilor de stuf cu rol de protecţie împotriva eroziunii eoliene precum şi lucrări de

afânare a stratului de nisip şi de ecologizare, prin folosirea unor utilaje specializate.

În urma monitorizării fenomenelor naturale de-a lungul anilor, s-a constatat că în

perioada 15 aprilie – 10 mai, pe plajele litorale au loc furtuni, motiv pentru care acţiunea

de ridicare a tuturor gardurilor de protecţie va fi finalizată în luna mai.

Aceste garduri au rolul de a menţine nisipul pe suprafaţa plajei şi de a diminua eroziunea

costieră.

Totodată se vor continua acţiunile de conştientizare a cetăţenilor care vizitează litoralul

românesc privind păstrarea curăţeniei pe plaje.

La fel ca în anii precedenţi, instituţia va amplasa începând din luna iulie panouri

informative şi educative pentru turiştii de pe litoral./ Radio Romania Actualitati, 9

aprilie

Constanta: Gardurile de stuf de pe plajă vor fi ridicate în luna maiPentru vacanța de 1 mai, gardurile vor fi ridicate doar în zonele populate.În urma

monitorizării fenomenelor naturale, s-a constatat că în perioada 15 aprilie – 10 maii pe

litoral au loc furtuni, motiv pentru care acțiunea de ridicare a tuturor gardurilor de

protecție va fi finalizată în luna mai.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

10.04.-12.04.2010

Aceste garduri au rolul de a menține nisipul pe suprafața plajei și de a diminua eroziunea

costieră. Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral anunță că o parte din aceste

garduri vor fi demontate pentru vacanța de 1 mai, însă numai în zonele în care traficul

este intens, în perimetrul hotelurilor deschise.

Acțiunile pentru pregătirea plajelor au demarat încă din luna februarie și au fost efectuate

lucrări de igienizare, de curățare a deșeurilor, nivelare a suprafețelor de plajă.

„Administrația Dobrogea Litoral va continua acțiunile de conștientizare a turiștilor

privind păstrarea curățeniei pe plaje. La fel ca în anii precedenți, începând cu luna iulie

se vor va amplasa panouri informative și educative pentru cei aflați pe litoral“, declară

Cătălin Anton, responsabil comunicare al Adiminstrației Dobrogea Litoral./ Adevarul de

Seară, 9 aprilie

Teme de mediu

Strategia impotriva inundatiilor s-a dus pe apa Sambetei Ploile ce au reinceput marti in aproape toata tara dau deja fiori in zonele satesti, de regula

cele mai afectate de inundatii. Anul trecut, Ministerul Mediului a elaborat Strategia

Nationala de gestionare pe termen mediu si lung a riscurilor de inundatii, proiect ce este

supus dezbaterii publice si care urmeaza sa fie aprobat prin HG anul acesta. O solutie

doar pe hartie. Din lipsa banilor, abia se pot carpi lucrarile de amenajare incepute anii

trecuti, daramite sa fie incepute unele noi. Cat priveste proiecte cu fonduri europene,

raspunsul este urmatorul: nici unul.

In fiecare primavara, cel putin din 2005 incoace, romanii devin brusc prea bogati in apa.

Imaginile de la inundatiile catastrofale din ultimii ani au facut inconjurul lumii: o tara

europeana cu infrastructura africana, aflata, an de an, la cheremul naturii.

Motivele se cunosc: despaduriri masive (a se citi cel mai adesea furturi), lucrari de

amenajari hidrologice facute de mantuiala sau deloc, albii majore ale raurilor ocupate cu

constructii neautorizate etc. Potrivit autoritatilor, cele mai vulnerabile zone cu privire la

producerea de inundatii sunt cele ale bazinelor Crisurilor, Somesului, Muresului, Olt,

Timis, Arges, Prut, Buzau, Siret, Trotus. Efectele inundatiilor din 2005 au fost

catastrofale: s-au inregistrat 76 de victime, majoritatea judetelor tarii au fost afectate

(peste 1700 de localitati), au fost distruse peste 93.000 de gospodarii si peste 1000 de

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

10.04.-12.04.2010

obiective economice si sociale. Peste 600.000 ha de teren agricol au fost grav afectate, in

timp ce mii de kilometri de drumuri judetene, comunale, forestiere au devenit

impracticabile.

Au fost distruse si peste 600 de lucrari hidrotehnice pentru protrectia impotriva

inundatiilor. In 2005, cele mai afectate judete au fost Vrancea, Buzau, Timis, Caras-

Severin, Bacau, Teleorman, Mehedinti, Olt, Galati, Botosani, Dolj, Suceava, Satu Mare.

Si in 2006 inundatiile au produs pierderi de vieti omenesti si importante pagube

materiale. In total, au decedat 17 persoane si au fost afectate 800 localitati. Pagubele sunt

estimate la aproximativ jumatate de miliard de euro. In ultimii 10 ani peste 283 de

persoane si-au pierdut viata in urma inundatiilor, fiind inregistrate si pagube materiale

majore (gospodarii si anexe afectate, terenuri arabile inundate, drumuri, poduri si podete)

a caror valoare se ridica la 3,5 miliarde Euro (din care 2 miliarde Euro numai in 2005).

Sfatul autoritatilor: "Sa invatati sa convietuiti cu raurile"

In acest context, Ministerul Mediului a elaborat Strategia Nationala de Management al

Riscului la Inundatii pe termen mediu si lung care "defineste un cadru national pentru

punerea in aplicare a principiilor unui management eficient al riscului la inundatii pentru

perioada 2010-2035. Aceasta Strategie defineste, în mod clar, cadrul tehnic, institutional

si legal pentru reducerea consecintelor negative ale inundatiilor asupra activitatilor socio-

economice, asupra proprietatilor, asupra vietii si sanatatii oamenilor si asupra mediului

pentru urmatorii 25 ani".

Propunerea unei noi Strategii a aparut ca necesara deoarece dupa elaborarea strategiei din

anul 2005 privind gestionarea pe termen scurt a riscurilor la inundatii a fost adoptata

Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2007

privind evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii. Solutiile sunt insa doar pe hartie,

lipsa banilor facand imposibila demararea unor lucrari de protectie impotriva inundatiilor

in 2009. Potrivit autoritatilor, banii abia ajung pentru continuarea lucrarilor incepute in

anii anteriori. Tot pe hartie, Strategia Nationala de protectie impotriva inundatiilor,

document extrem de stufos, abunda in solutii, sfaturi si moduri de abordare. Cum ar fi :

"Oamenii vor trebui sa invete sa convietuiasca cu raurile", dar " aceasta nu inseamna a

renunta la a construi, nici ca zonele urbane sau terenurile cultivate din vaile cursurilor de

apa sa revina la statutul de mlastini".

"Abordarea holistica" si "riscul zero costa infinit"

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

10.04.-12.04.2010

In cadrul principiilor de baza ale strategiei gasim urmatoarele moduri de abordare :

"Abordarea strategica", "Abordarea bazinala", "Abordarea holistica" a fenomenului de

inundatii.

Mai citam: "Deoarece “riscul zero costa infinit” nu exista protectie absoluta impotriva

inundatiilor; ca urmare se poate sigura doar un anumit grad de aparare impotriva

inundatiilor; problema care se pune este aceea a gradului de protectie posibil si al

costurilor pe care le implica realizarea acestui grad de protectie, respectiv cat de mare

poate fi riscul remanent ce poate fi acceptat de societate". Context in care "solidaritatea

umana este esentiala pentru a nu transfera problemele de gestionare a apelor dintr-o

regiune in alta”.

Strategiile corespunzatoare contin trei etape: retinerea, acumularea si evacuarea (trebuie

mai intai facut orice efort pentru a retine apa din precipitatii la locul in care au cazut,

acumularea locala a apei in exces si, numai dupa aceea, apa sa fie evacuata in cursul de

apa)".Una din "tintele cuantificabile ale strategiei" este : "reducerea graduala a

suprafetelor potential inundabile la viituri cu debite avand probabilitatea de depasire de

1%, de la 1.028 mil. ha (2006) reprezentand cca 5,8% din suprafata tarii pana la cca

400.000 ha in anul 2030". Alta : "reducerea numarului de persoane expuse riscului

potential de inundatii la viituri cu debite avand probabilitatea de depasire de 1% de la cca

930.00 locuitori (2006) la cca 350.000 locuitori, in anul 2030. Sau: "reducerea numarului

de pierderi de vieti omenesti provocate de inundatii de la o medie multianuala (intervalul

1969-2006) de 13 pierderi de vieti omenesti pe an la zero, in anul 2030. Dar si "

reducerea graduala a pagubelor potentiale provocate de inundatii locuintelor, de la o

medie multianuala de 86 locuinte distruse la 1.000 ha inundate (interval 1969-2006), la

cel mult 40 locuinte distruse la 1.000 ha inundate, pana in anul 2030".

Sase, vine apa!

In general, dupa cum se vede, oamenii au de asteptat. Un loc aparte in cadrul Strategiei il

ocupa "transmiterea si receptionarea de catre public a mesajelor de avertizare pentru

cazuri de inundatii". Mesajul de avertizare trebuie sa fie "atat informativ cat si persuasiv",

"adica sa nasca o anumita emotie sau sentimente", sa "fie clar si sa se evite jargonul".

Dintre "caile de diseminare a avertizarii la inundatii", mesajele radio ar avea "numeroase

dezavantaje", mai ales in zonele urbane, pentru ca "multi nu aud intregul mesaj si nu

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

10.04.-12.04.2010

exista modalitatea de a afla cine a auzit mesajul, si cine nu, sau cine a auzit doar o parte

din mesaj".

Din aceste motive, conchide Strategia, "cel mai eficace sistem de avertizare este cel

specific, transmis personal, dar persoana trebuie sa fie capabila sa relateze mesajul si sa

fie credibila".

Nici un proiect cu fonduri europene nu a fost demarat

Programul Operational Sectorial (POS) Mediu reprezinta documentul de programare a

Fondurilor Structurale si de Coeziune care stabileste strategia de alocare a fondurilor

europene în vederea dezvoltarii sectorului de mediu în Romania, in perioada 2007-2013.

POS Mediu a fost elaborat de catre Ministerul Mediului, in calitate de Autoritate de

Management pentru acest program si în coordonarea Ministerului Economiei si

Finantelor, in calitatea sa de coordonator al procesului de pregatire a Romaniei pentru

accesarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada 2007-2013.

POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operationale din punct de

vedere al alocarii financiare si reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru

sectorul de mediu. Programul este finantat din doua fonduri - Fondul European de

Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ

4,5 miliarde euro, la care se adauga si cofinantarea nationala de aproximativ 1 miliard

euro.Una din axele prioritare ale POS Mediu (Axa 5) o reprezinta "protectia impotriva

inundatiilor". Ei bine, pana acum nu a fost aprobat nici un proiect de asemenea natura.

Exista doar (patru) proiecte in pregatire aflate in stadiu de evaluare la Autoritatea de

Management pentru POS Mediu. Proiectele se refera la indiguiri si reabilitari ale

digurilor pentru bazinele Prut, Siret, Barlad, Trotus, Buzau, iar valoarea lor se ridica la

683.379.827 lei, a declarat pentru ziuaveche.ro Malina Frateanu, responsabila mass-

media a POS Mediu. Motivele stagnarii tin in principal de situatia terenurilor din zonele

amintite (unele au regim juridic incert, in cazul altora se poarta negocieri pentru

despagubiri in eventualitatea cedarii etc). "Pregatirea proiectelor pentru protectia

împotriva inundatiilor înregistreaza o relativa intarziere fata de celelalte axe prioritare,

motivat de necesitatea de actualizare a strategiei nationale de management al riscului la

inundatii", arata Ministerul Mediului./ www. ziuaveche.ro, 6 aprilie, reluare în

www.necenzurat.ro, 10 aprilie

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.necenzurat.ro/

10.04.-12.04.2010

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Disperare şi neputinţă. Criza apei devine dramatică la Copşa MicăDe 3 zile, locuitorii din Copşa Mică nu mai apă la robinete, după ce Sometra a sistat

furnizarea apei potabile. În disperare de cauză, conducerea oraşului asigură alimentarea

cu apă a localnicilor cu ajutorul unor cisterne. Edilul şef din Copşa Mică a trimis o

scrisoare deschisă conducerii Holdingului Mytilineos, în care prezintă situaţia şi cere

luarea tuturor măsurilor pentru realimentarea cu apă a copşenilor. Prefectul judeţului a

convocat pentru luni o întâlnire la sediul Prefecturii Sibiu pentru detensionarea situaţiei.

În replică, Sometra acuză Direcţia Apelor Mureş şi Primăria Copşa Mică.

Situaţia de la Copşa Mică, oraş rămas fără apă la robinete de 3 zile, tinde să devină de-a

dreptul dramatică. Ceea ce la început părea un moft al reprezentanţilor Sometra s-a

transformat într-un caz disperat, în care mii de oameni nu au strop de apă la robinete.

Cum s-a ajuns însă în această situaţie. În data de 2 aprilie, Sometra este somată de către

Agenţia Naţională a Apelor Române –Administaţia Bazinală Mureş specificând că,

începând cu data de 7 aprilie 2010, în cazul în care Sometra nu se prezintă la negocieri

pentru încheierea contractului de prestări servicii a barajului de la Copşa Mică, Apele

Române vor reduce cu 50% volumul de apă din captare, urmând ca după încă 7 zile să

mai reducă cu încă 50% volumul acesteia. Acest document este transmis şi în atenţia

oraşului Copşa Mică. „În data de 7 aprilie, Primăria Copşa Mică trimite un fax către

Sometra în care îi propune două variante: prima, în care roagă societatea din oraş să

meargă la negocieri cu Administraţia Bazinală Mureş pentru a negocia, arătându-şi toată

disponibilitatea de a fi alături de ei sau să cedeze staţia de apă oraşului, urmând ca

Primăria Copşa Mică să negocieze cu Administraţia Bazinală Mureş, să încheie

contractul de furnizare apa, respectiv să ne prelucrăm singuri apa brută. Tot în 7 aprilie,

la ora 10, Administraţia Bazinală Mureş pune în aplicare prevederile somaţiei şi reduce

debitul de apă cu 50%. O oră mai târziu, Sometra opreşte în mod inexplicabil furnizarea

apei. Viceprimarul oraşului încearcă să ia legătura cu doamna Director Administrativ

Cioban Elena, singurul director cu putere de decizie aflat la acel moment în uzină. Nu

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

10.04.-12.04.2010

reuşeşte să o contacteze pe doamna director. Primăria oraşului Copşa Mică transmite un

fax în atenţia acesteia, prin care solicită motivaţia sistării furnizării apei către locuitori.

Neavând niciun răspuns, înştiinţează populaţia asupra panei de apă”, se arată într-un

comunicat al Primăriei Copşa Mică.

În ziua de 8 aprilie, Consiliul Local al oraşului se întruneşte în şedinţă extraordinară cu

convocare de îndată pentru a dezbate incidentul început în 7 aprilie. Astfel, se trimite o

scrisoare Holdingului Mitilineos în care cere o explicaţie şi totodată demiterea

directorului Cioban Elena pentru atitudinea avută faţă de comunitate. Consiliul Local

înştiinţează Instituţia Prefectului-Judeţul Sibiu şi începe distribuirea apei către populaţie

prin Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi cu ajutorul a două cisterne. În

aceeaşi zi, Sometra transmite către Primăria Oraşului Copşa Mică un fax în care anunţă

faptul că această criză de apă este cauzată de scăderea debitului de apă al barajului şi nu

a societăţii Sometra. Primăria oraşului roagă Administraţia Bazinală Mureş să ridice

nivelul barajului pentru a nu mai exista scuze din partea Sometrei referitor la livrarea de

apă. De asemenea, administraţie locală retransmite un fax în care explică încă o dată

societăţii Sometra că au sistat apa în 7 aprilie fără a anunţa din proprie iniţiativă în

prealabil administraţia locală, şi invită reprezentanţii societăţii la sediul Primăriei pentru a

găsi o cale comună în soluţionarea acestei probleme. Sometra revine cu un fax refuzând

să se deplaseze la Primărie, pe motiv că soluţionarea problemei este de datoria

Administraţiei Bazinale Mureş.

Ziua de ieri a fost la fel de dramatică. „Neavând niciun răspuns nici de la Holdingul

Mitilineos, nici de la Apele Române, Primăria Oraşului a intentat acţiunea de obţinere a

unei ordonanţe preşedinţiale prin care speră ca în 24 ore, Judecătoria să forţeze Sometra

şi Administraţia Bazinală Mureş să reia furnizarea apei. Direcţia de Sănătate Publică

Sibiu realizează o anchetă asupra incidentului şi amendează societatea Sometra pentru

sistarea apei fără anunţ în prealabil. Prefectul Constantin Trihenea a invitat luni, 12

aprilie, ora 12 la sediul instituţiei, reprezentanţii instituţiilor direct implicate în

alimentarea cu apă a oraşului Copşa Mică. Este vorba de Administraţia Naţională „Apele

Române”, Direcţia Apele Mureş, Primăria Oraşului Copşa Mică, Societatea Sometra.

Având în vedere posibila apariţie a unei situaţii de urgenţă, prefectul, în calitate şi de

preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, propune ca „obiectivul

întâlnirii să fie identificarea măsurilor necesare pentru alimentarea cu apă a populaţiei şi

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

10.04.-12.04.2010

utilizatorilor de apă din Copşa Mică”, după cum se menţionează în invitaţia d-lui

Constantin Trihenea. În acest sens, au fost invitaţi şi reprezentanţii Inspectoratului

Sudeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Direcţiei de Sănătate Publică.

Scrisoare deschisă

Reprezentanţii Primăriei Copşa Mică au trimis şi o scrisoare deschisă în atenţia

conducerii Holdingului Mytilineos. „Suntem în ingrata postură de a reclama atitudinea

total neprofesională a doamnei Director de Administraţie Elena Cioban care în data de

07.04.2010 a ales să folosească APA drept mijloc de şantaj împotriva autorităţilor statului

(Garda de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică) pe fondul unor controale declanşate de

acestea, în detrimentul a 6.000 de cetăţeni ai oraşului Copşa Mică. Concret, doamna

director Cioban Elena a dispus oprirea alimentării cu apă a oraşului sperând ca primarul

oraşului Copşa Mică să „intervină” la instituţiile care efectuau controale pentru a obţine

încetarea acestora. Conducerea oraşului Copşa Mică a încercat ore în şir, prin telefon,

prin fax să ia legătura cu doamna director Cioban Elena, cel mai înalt membru al

conducerii SC Sometra SA aflat în uzină pentru a o determina să dispună reluarea

alimentării cu apă a cetăţenilor însă nu a reuşit. Acesta atitudine a fost dublată şi de

comportamentul lipsit de bun simţ afişat faţă de domnul viceprimar Cornel Comiza,

demnitar ales de cetăţenii oraşului să le reprezinte interesele, care deplasându-se la sediul

SC Sometra SA pentru a-şi oferi sprijinul, dacă acesta ar fi fost necesar, a fost ţinut la

poarta fabricii, doamna director Cioban Elena refuzând o întrevedere cu acesta. Consiliul

Local al oraşului Copşa Mică, convocat pentru analizarea stării de urgenţă create,

consideră că modul neprofesional, nedemn şi periculos de acţiune al doamnei Cioban

Elena nu poate fi conform cu viziunea Holdingului Mytilineos. Având în vedere cele de

mai sus, vă rugăm respectuos să împuterniciţi o persoană cu toate drepturile necesare

pentru o deplasare la Copşa Mică în vederea discutării modului de convieţuire în viitor

între oraşul Copşa Mică şi SC Sometra SA Copşa Mică. Considerăm absolut necesară o

astfel de întâlnire fiindcă avem o responsabilitate faţă de cetăţenii care ne-au ales şi care

la îndemnul nostru, atunci când a fost nevoie, şi-au dat acordul pentru ca SC Sometra SA

să primească avizele de mediu necesare continuării activităţii în oraşul nostru. Având în

vedere pericolul potenţial de aparţie a unor epidemii pe fondul lipsei de apă, vă rugăm

stimate domnule Evangelos Mytilineos să dispuneţi conducerii SC Sometra SA Copşa

Mică reluarea alimentării cu apă a populaţiei, pentru a evita apariţia unor efecte medicale

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

10.04.-12.04.2010

nedorite în rândul oamenilor”, se arată în scrisoare adresată de autorităţile locale,

holdingului din Grecia.

Poziţia companiei SOMETRA

"În urma situaţiei neplăcute creată în oraşul Copşa Mică, prin întreruperea furnizării apei

menajere către populaţia oraşului, conducerea societăţii Sometra SA, membră a

Holdingului Mytilineos Holdings, este abilitată să precizeze următoarele:

Alimentarea cu apă în scop menajer a oraşului Copşa Mică este asigurată prin intermediul

Uzinei de apă a SC Sometra SA, sursa apei brute fiind priza de apă a Direcţiei Apelor

Târgu Mureş, situată pe râul Târnava Mare. La data de 7 aprilie 2010, de la ora 10,

reprezentanţii Direcţiei Apelor Târgu Mureş au închis porţile barajului de alimentare cu

apă brută a Uzinei de apă. Precizăm că întreruperea furnizării apei brute către Uzina de

apă a SC Sometra SA a fost luată fără ca la sediul SC Sometra SA să ajungă vreo

notificare în acest sens.

Închiderea porţilor barajului de alimentare de către cei de la Direcţia Apelor Târgu Mureş

a dus la scăderea nivelului apei brute, ceea ce a provocat imposibilitatea alimentării cu

apă a oraşului Copşa Mică.

Conducerea SC Sometra SA a luat legătura cu reprezentanţii Direcţiei Apelor Târgu

Mureş, pentru a rezolva cât mai rapid situaţia neplăcută, pusă în mod nereal în

responsabilitatea SC Sometra SA. În urma discuţiilor, furnizarea apei către Uzina de apă

a SC Sometra şi, implicit, reluarea furnizării apei menajere către populaţia oraşului Copşa

Mică a fost făcută din 9 aprilie 2010, ora 13.

Motivele care au dus la situaţia creată în Copşa Mică sunt complexe şi de mult timp

cunoscute atât administraţiei locale, cât şi Instituţiei Prefectului. Acestea ţin, în principal,

de nişte clauze contractuale impuse de Direcţia Apelor Târgu Mureş, în vederea furnizării

apei brute, condiţii contractuale care obligă SC Sometra SA să plătească, lunar, în afara

costurilor reale ale apei brute, o serie de alte costuri, denumite «servicii comune», care

cresc valoarea apei plătite de SC Sometra SA de patru ori peste valoarea facturată, de

exemplu, autorităţilor responsabile din municipiul Mediaş.

În urma negocierilor purtate de conducerea SC Sometra SA - negocieri la care au luat

parte şi reprezentanţii Primăriei Copşa Mică-Direcţia Apelor Târgu Mureş, prin

reprezentanţii săi, a fost de acord cu schimbarea sursei de apă brută pentru Uzina de apă a

SC Sometra SA, de la începutul anului acesta. Din păcate, în urma acestei soluţii cu care

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

10.04.-12.04.2010

a fost de acord atât Primăria Copşa Mică, cei de la Direcţia Apelor Târgu Mureş nu au

renunţat la facturarea «serviciilor comune» pentru asigurarea debitului apei. Instituţia

Prefectului Sibiu a fost înştiinţată de conducerea SC Sometra SA asupra acestei situaţii şi

invită să medieze rezolvarea situaţiei, pentru care SC Sometra poartă, în continuare,

negocieri cu Direcţia Apelor Târgu Mureş, şansele de finalizare în condiţii amiabile fiind

foarte mari.

Conducerea SC Sometra SA se arată îngrijorată de atitudinea total neprofesionistă în

gestionarea acestei situaţii de către conducerea Primăriei Copşa Mică. În ciuda faptului că

edilul oraşului Copşa Mică a fost informat în permanenţă în legătură cu situaţia furnizării

apei brute, acesta a preferat să lanseze mesaje menite să provoace panică în rândul

populaţiei, să convoace întâlniri publice în care să prezinte sferturi de adevăr şi să lanseze

către mass-media informaţii care nu au legătură cu realitatea.

Conducerea SC Sometra SA respinge acuzaţiile făcute de Primăria Copşa Mică la adresa

unor persoane din conducerea SC Sometra SA lansate, probabil, pentru a ascunde

incapacitatea de a acţiona la nivelul administraţiei publice pentru rezolvarea situaţiei.

SC Sometra SA asigură cetăţenii oraşului Copşa Mică de bunele intenţii în asigurarea

furnizării apei menajere către populaţie, de dorinţa de implicare socială, dovadă a acestui

fapt fiind şi datoriile de aproximativ 1.000.000 de lei pe care administraţia locală a

oraşului le are către SC Sometra SA. Datoriile sunt acumulate în urma facturilor neplătite

de Primăria Copşa Mică pentru furnizarea apei menajere în oraş" - se arată într-un

comunicat al Sometra Copşa Mică./ Tribuna de Sibiu

6000 de oameni din Copşa Mică au rămas de miercuri fără apăCriză de apă la Copşa Mică. Oraşul lovit de nenumărate probleme sociale trece printr-o

nouă încercare, de data aceasta din cauza unor neînţelegeri administrative. 6000 de

oameni au rămas fără apă la robinete de două zile, după ce Sometra a sistat distribuţia.

Reprezentanţii societăţii susţin că nu au mai primit cantitatea necesară de apă în uzină de

la punctul de pompare al Apelor Române Mureş. Din acest motiv, la Copşa s-a declanşat

un război între compania Sometra şi administraţia locală.

În urma negocierilor purtate între conducerea Sometra şi reprezentanţii Administratiei

Bazinale de Apă Mureş, furnizarea apei va fi reluată vineri.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

10.04.-12.04.2010

Este totuşi o măsură temporară, deoarece urmează o nouă rundă de negocieri între

Sometra şi conducerea Administratiei Bazinale de Apă Mureş.

Problema a apărut după ce Sometra a refuzat să semneze un nou contract pentru

furnizarea apei. Societatea a fost notificată de Apele Române încă de la jumătatea lunii

martie, însă de atunci nu a fost primit niciun răspuns.

Aşa că în urmă cu două zile apa a fost întreruptă, iar uzina oprită. Primăria din Copşa

Mică acuză societatea Sometra de rea intenţie, mai ales că problema cu întreruperea apei

era ştiută de mult timp./ Realitatea TV SB – Teodora Gheorghiu –

Oraşul Copşa Mică, din judeţul Sibiu, este fără apă de mai bine de 24 de ore, din cauza neînţelegerilor dintre societatea de furnizare şi Apele Române.Potrivit primarului oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, apa în întreg oraşul este

furnizată de societatea Sometra, prin staţia proprie. Mihalache a spus că societatea a avut

un contract cu Apele Române care a expirat miercuri, iar reprezentanţii societăţii nu s-au

prezentat pentru a renegocia contractul. Până la remedierea situaţiei, populaţia din

localitate este alimentată cu apă din cisterne, peste 30.000 de tone zilnic, care este adusă

de la Mediaş. Prefectul de Sibiu, Constantin Trihenea, i-a cerut primarului să remedieze

cât mai repede situaţia. Totodată, prefectul a cerut Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă să ajute populaţia cu cisterne de apă în cazul în care în următoarele zile primarul

va considera că este necesar acest lucru şi că nu se descurcă pe plan local. /Mediafax

(Târgu Mureş)

Furnizarea apei la Copşa Mică a fost reluată, în această după-amiazăDupă ce Apele Române a decis creşterea debitului în barajul care alimentează oraşul, iar

prefectul de Sibiu, Constanti Trihenea, a anunţat că se va implica în aplanarea

neînţelegerilor dintre Apele Române şi Sometra.

Potrivit primarului oraşului Copşa Mică, Tudor Mihalache, furnizarea apei în oraş a fost

reluată, iar în următoarele 24 de ore va ajunge la debitul normal. Între timp, conducerea

Sometra a transmis un comunicat de presă în care susţine că nu a primit nicio notificare

de la Apele Romane Mureş că vor reduce debitul barajului şi precizează că, în aceste

condiţii, alimentarea cu apă a oraşului era imposibilă. În plus, conducerea societăţii

afirmă că problemele au apărut din cauza unor costuri suplimentare pe care ar trebui să le

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

10.04.-12.04.2010

plătească Sometra, pe lângă costul apei. Sometra a respins toate acuzaţiile lansate de

primarul oraşului în scrisoarea deschisă adresată conducerii grupului Mytilineos din

Grecia din care face parte societatea şi a susţinut că acestea au fost făcute

din \"incapacitatea\" administraţiei locale de a acţiona. În plus, conducerea societăţii îşi

exprimă disponibilitatea de a furniza în continuare apă polulaţiei prin uzina de apă

proprie. Oraşul Copşa Mică a rămas fără apă de miercuri, din cauza neînţelegerilor dintre

societatea de furnizare şi Regia Apelor Române, cei peste şapte mii de locuitori ai

oraşului primind apă din cisterne.

Mediafax (Târgu Mureş)

Neglijenţă. Oraşul Copşa Mică a rămas fără apă, din cauza ignoranţei conducerii combinatului Sometra SAGrecii au lasat Copşa Mică fără apă. Şase mii de locuitori din Copşa Mică si o parte din

locuitorii din localitatea Axente Sever au rămas, de miercuri dimineaţa, fără apă potabilă,

după ce SC Sometra SA a întrerupt furnizarea. Grecii au sistat alimentarea cu apă

deoarece Apele Române au scăzut cu 50 la sută nivelul apei de la baraj. Vina însă, le

aparţine tot celor din conducerea combinatului, care aveau termen până în data de 7

aprilie, ora 10, să negocieze un nou contract cu Apele Române, însă nu s-au deranjat.

De miercuri dimineaţa, şase mii de locuitori din Copşa Mică, plus o parte dintre cei din

localitatea Axente Sever, nu mai au apă la robinete. Vina le aparţine celor din conducerea

combinatului Sometra, care au sistat furnizarea cu apă. Explicaţia este cât se poate de

simplă... dar numai pentru ei. SC Sometra SA avea termen până în data de 7 aprilie, ora

10, pentru a negocia un nou contract de prestări servicii pentru baraj cu Apele Române, în

caz contrar compania ar fi scăzut cu 50 la sută nivelul apei la baraj. Cum grecii nu s-au

deranjat să-şi întrerupă concediul de Paşte pentru a negocia contractul, Apele Române s-

au ţinut de cuvânt şi au scăzut nivelul apei la baraj la jumătate. În replică, SC Sometra a

luat decizia de a sista furnizarea apei în Copşa Mică. „Şase mii de locuitori din Copşa

Mică, plus o parte dintre cei din Axente Sever au rămas fără apă, totul dintr-un capriciu al

celor de la Sometra. Vor să şantajeze cumva? Nu au renegociat contractul, iar Apele

Române a scăzut cu 50 la sută nivelul apei la baraj. Însă, în aceste condiţii, SC Sometra

trebuia să aibă o rezervă de apă suficientă pentru 48 de ore. Dar ei nu. Miercuri

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

10.04.-12.04.2010

dimineaţa, la ora 10, au oprit apa în tot oraşul. Am crezut că e o glumă", explica nervos

Daniel Tudor Mihalache, primarul din Copşa Mică.

Primar disperat. Ieri dimineaţa, când nu mai exista niciun dubiu că gestul conducerii

Sometra nu e o simplă glumă, primarul Mihalache a cerut sprijinul pompierilor pentru a

aproviziona cu apă oraşul. „De azi dimineaţă cărăm apa cu cisternele pentru a

aproviziona oraşul. Împreună cu pompierii, aducem zilnic aproximativ 30 de tone de apă,

pentru a asigura necesarul populaţiei. Şi toate, din cauza unui capriciu de neînţeles a

conducerii SC Sometra. Nici măcar nu au vrut să stea de vorba cu noi. Doamna directoare

Doina Ciobanu, nici nu a răspuns la telefon. Acum, am trimis o scrisoare către Mytilineos

Holding SA, de care aparţine Sometra, pentru a le cere ajutorul. Oare ei ştiu ce face

conducerea de aici? Mâine (n.r. - astazi) aşteptăm răspunsul Holdingului. Am scris şi

Apelor Române, şi i-am rugat să revină asupra deciziei şi să ridice nivelul apelor pentru o

perioadă de timp, să le acorde răgazul necesar celor de la Sometra să renegocieze

contractul, iar locuitorii să nu aibă de suferit", a declarat aseară, Daniel Mihalache.

Principii încălcate. Primarul din Copşa Mică are o singură rugăminte pentru conducerea

Holdingului Mytilineos. Să-şi respecte principiile pe care le afişează şi pe site. „Ei spun

ca vor să se implice în viaţa comunităţilor locale. «Crescând responsabil, având respect

faţă de comunitate şi de mediu...»...cam aşa îşi încep discursul pe site. Vreau doar să-şi

respecte principiile şi să se gândească la locuitorii din Copşa. La urma urmei, ei au scos

profituri frumoase de pe urma acestui oraş. Măcar să ne arate puţin respect", conchide

primarul.

Monitorul de Sibiu SB - Radu Micu –

Copşa Mică – un oraş la cheremul SometreiSituaţie fără precedent la Copşa Mică. Locuitorii oraşului au rămas miercuri fără apă la

robinete ore bune, neştiind exact ce se întâmplă. În alertă au intrat imediat autorităţile

locale, care au încercat să afle motivul sistării bruşte a alimentării cu apă a populaţiei.

Misterul nu a fost lămurit oficial nici până în acest moment, însă o bănuială există. Marţi

seara, reporterii Tribuna şi Antena 1 Sibiu au plecat de urgenţă spre Copşa Mică, la

sesizarea unor locuitori ai oraşului despre posibila reluare a activităţii la uzina copşeană.

Sesizările oamenilor erau mai mult decât întemeiate, având în vedere faptul că pe coşurile

de evacuare ale societăţii ieşea fum şi abur. Imediat, reprezentanţii Sometra au intrat în

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

10.04.-12.04.2010

alertă, mai mulţi agenţi de pază ai societăţii încercând să oprească reporterii şi operatorii

să filmeze, respectiv să fotografieze priveliştea de pe o pasarelă situată în apropierea

uzinei. A doua zi, miercuri, alimentarea cu apă a oraşului a fost oprită brusc. În ciuda

insistenţelor reprezentanţilor administraţiei locale din Copşa Mică de a discuta cu oficialii

Sometra, aceştia din urmă nu au catadicsit să stea la discuţii cu factorii de decizie ai

primăriei. În aceste condiţii, joi dimineaţa, Consiliul Local al oraşului a fost convocat în

regim de urgenţă de edilul şef al oraşului, pentru analizarea situaţiei. În plus, edilii

oraşului au transmis şi o informare către Prefectura Sibiu. „Ieri (miercuri-n.red) în jurul

orei 10, în mod inexplicabil şi imprevizil, s-a sistat furnizarea apei către oraş de către SC

Sometra, în proprietatea căreia se află staţia de apă. La acea oră, singurul director aflat la

conducere era doamna director administrativ Cioban Elena, director cu care viceprimarul

oraşului a încercat să ia legătura direct, dar nefiind primit în audienţă. De asemenea, am

transmis un fax către SC Sometra, în care o rugăm pe doamna director să ne specifice

natura penei de apă, respectiv un defect pe care să-l putem repara sau un capriciu

personal. Nu am primit niciun răspuns, aşa că am anunţat populaţia asupra penei de apă.

Azi (vineri-n.red.), Sometra a reluat furnizarea apei fără nicio comunicare prealabilă. Ca

şi măsuri luate, am convocat o şedinţă operativă cu viceprimarul şi Serviciul Voluntar

pentru Situaţii de Urgenţă şi împreună am hotărât transportarea în oraş a două cisterne de

mare capacitate care să stea la dispoziţia cetăţenilor, în caz că se opreşte în mod

inexplicabil apa. De asemenea, a fost convocat de îndată Consiliul Local, având pe

ordinea de zi „Informare asupra incidentului din 7 aprilie 2010, referitor la oprirea

furnizării apei de către SC Sometra SA şi redactarea unei scrisori către Holdingul

Mytilineos, prin care cerem revizuirea atitudinii faţă de oraş şi demitere a

iresponsabilului director”, se arată în informarea Primăriei din Copşa Mică adresată

Instituţiei Prefectului judeţului Sibiu.

Dincolo de inimaginabilul situaţiei, ne întrebăm un singur lucru: cum este posibil ca

furnizarea apei potabile către un oraş de peste 5.000 de locuitori să fie la îndemâna unui

director, chiar dacă uzina de apă se află în proprietatea întreprinderii respective? Sau oare

alimentarea cu apă a unei comunităţi nu mai este o prioritate absolută?/Tribuna SB –

Vasile Antipa –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

10.04.-12.04.2010

Disperare şi neputinţă. Criza apei devine dramatică la Copşa MicăDe 3 zile, locuitorii din Copşa Mică nu mai apă la robinete, după ce Sometra a sistat

furnizarea apei potabile. În disperare de cauză, conducerea oraşului asigură alimentarea

cu apă a localnicilor cu ajutorul unor cisterne. Edilul şef din Copşa Mică a trimis o

scrisoare deschisă conducerii Holdingului Mytilineos, în care prezintă situaţia şi cere

luarea tuturor măsurilor pentru realimentarea cu apă a copşenilor. Prefectul judeţului a

convocat pentru luni o întâlnire la sediul Prefecturii Sibiu pentru detensionarea situaţiei.

În replică, Sometra acuză Direcţia Apelor Mureş şi Primăria Copşa Mică./Tribuna SB –

Primăria Copşa Mică forţează Sometra în instanţă să dea drumul la apă în oraşAdministraţia din Copşa vrea ca să fie reluată furnizarea apei potabile celor 7000 de

oameni care au rămas fără apă din cauză că Sometra a sistat furnizarea apei de la Uzina

aflată în administrarea sa.

Scandalul furnizării de apă către populaţia din Copşa este departe de a se fi terminat.

Pentru că nu s-a prezintat la negocieri pentru încheierea contractului de prestări servicii a

barajului de la Copşa Mică, Apele Române au redus zilele trecute cu 50% volumul de apă

din captare, urmând ca după încă 7 zile să mai reducă cu încă 50% volumul acesteia.

Neavând niciun răspuns nici de la Holdingul Mitilineos, nici de la Apele Române,

Primăria oraşului Copşa Mică a intentat acţiunea de obţinere a ordonanţă preşedinţială

prin care speră ca în 24 ore Judecătoria să forţeze SC Sometra SA şi Administraţia

Bazinală Mureş să reia furnizarea apei.

Populaţia din Copşa nu a avut apă potabilă din 7 aprilie ora 11.00 până în 9 aprilie ora

13.00 când cei de la Sometra au decis să reia alimentarea oraşului.

Pe de altă parte Sometra a făcut o conferinţă de presă, vineri după amiază în care a arătat

motivele pentru care apa a fost tăiată.

Primăria are conform Sometra o datorie de 1.000.000 de lei la facturile de apă. /Ora de

Sibiu SB

Dar vina administraţiei unde e? Toată lumea ştie că Sometra a sistat apa din cauza datoriilor istorice ale administraţiei

faţă de furnizor, în cazul de faţă Sometra SA.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

10.04.-12.04.2010

Şi atunci de ce nu se pune problema altfel? La modul că datorită datoriilor imense ,

Sometra nu are nicio tragere să renegocieze contractul cu Apele Române , neavând nimic

de câştigat. Aici e o problemă a administraţiei locale care nu a fost în stare în atâţia ani să

“betoneze” contractul cu furnizorul şi care nu doreşte o executare silită a datornicilor ,

tocmai pentru a nu pierde puterea şi conducerea oraşului.

Acum se văd lucrurile mai clar , domn primar!/Monitorul de Sibiu SB - Leonard Florin

Teme de mediu

Modificarea legii apelor scoate România din infringement România reuşeşte să scape de procedura de infringement în urma modificării Legii

apelor. Guvernul a modificat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă Legea apelor nr. 107/1996.

Potrivit ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, „rezultanta este armonizarea

legislaţiei naţionale cu cea comunitară în domeniul epurării apelor uzate, protecţiei apelor

împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, precum şi prevenirea şi controlul

integrat al poluării”.

Ordonanţa reprezintă o măsură pentru soluţionarea procedurii de infrigement declanşată

de Comisia Europeană împotriva României. „În actul normativ se prevăd unele

reglementari privind programele de măsuri din planurile de management la nivelul

bazinelor hidrografice şi, ceea ce este foarte important, se introduc contravenţii pentru

neefectuarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii”, a precizat ministrul Mediului şi

Pădurilor. Actul normativ introduce precizări care vizează reglementarea unor acţiuni în

cadrul programelor de măsuri din planurile de management la nivelul bazinului

hidrografic cu privire la prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de

suprafaţă, reducerea poluării cu substanţe prioritar periculoase, prevenirea şi limitarea

evacuării poluanţilor în apele subterane. OUG pentru modificarea şi completare a Legii

apelor nr. 107/1996 cuprinde precizarea clară a termenului de Schema Directoare care

reprezintă instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gospodărire a apelor la

nivelul districtului de bazin hidrografic şi a componentelor acesteia, respectiv Planul de

Amenajare a Bazinului Hidrografic şi Planul de Management al Bazinului

Hidrografic./Infosib SB

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

10.04.-12.04.2010

Deva şi alte şase localităţi au rămas fără apă potabilă la robineteLocuitorii municipiului Deva şi ai altor şase localităţi din judeţul Hunedoara nu au avut

apă potabilă sâmbătă, toată ziua, din cauza unei avarii apărute la conducta de aducţiune

Orlea -Deva.

Furnizarea apei potabile a fost sistată încă de sâmbătă dimineaţă, de la ora 8, fiind afectaţi

locuitorii din Deva, Simeria, Călan, Haţeg, comunele Sântămărie Orlea, Bretea Română,

Băcia, precum şi satele aparţinătoare. Deşi furnizorul de apă, societatea Apa Prod Deva, a

anunţat că alimentarea va fi reluată seara, în jurul 20, aceasta a revenit la robinetele

hunedorenilor afectaţi abia ieri dimineaţă, după ce echipele de intervenţie au reuşit să

remedieze avaria apărută. /Servus HD - Ramona Ştefan -

A început reabilitarea reţelei de apă din Mediaş, proiect de 16 mil. euroLucrările de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare din oraşul Mediaş,

proiect în valoare de 67,2 milioane de lei (16,3 milioane de euro) au fost demarate de

curând. Proiectul va fi executat de companiile Dafora Medias (DAFR) şi

Hidroconstrucţia Bucureşti.

Din valoarea totală a contractului, suma de 54,3 milioane de lei reprezintă contribuţia

Uniunii Europene prin Fondul de coeziune.

Sibianul SB

Start oficial la reabilitarea reţelor de apă la Mediaş, Agnita şi DumbrăveniCeea ce medieşenii aşteptau de ani de zile s-a întâmplat ieri. Într-un cadrul oficial,

lucrările de reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare la Mediaş şi în oraşele

Dumbrăveni şi Agnita au demarat de la intrarea în municipiul Mediaş dinspre Sighişoara.

La eveniment au participat reprezentanţii Apa Târnavei Mari, ai administraţiei

medieşene, dar şi ai societăţilor care se ocupă de realizarea investiţiei. În acest fel, un

proiect aşteptat de ani de zile şi-a consumat joi primul episod. „Este un proiect foarte

important pentru că mulţi ani de zile, medieşenii şi nu numai aşteaptă o reabilitare a

sistemelor de apă şi canalizare, doresc să primească nişte servicii de calitate, o apă mai

bună şi eforturile care s-au făcut în acest sens se concretizează astăzi prin începerea

lucrărilor la acest proiect, de o importanţă vitală pentru calitatea mediului. Este o zi

importantă pentru noi şi sper ca peste 2 ani şi jumătate să putem să vă invităm la

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

10.04.-12.04.2010

finalizarea lucrărilor. În tot acest timp, vom avea foarte mult de lucru şi vom crea mari

probleme şi dificultăţi populaţiei şi conducătorilor auto, drept pentru care ne cerem scuze

şi le cerem îngăduinţă”, a spus directorul general al societăţii Apa Târnavei Mari Mediaş,

Virgil Bucşe.

La inaugurarea şantierului lucrărilor la acest mega-proiect a fost prezent şi viceprimarul

Mediaşului. Floarea Taropa a spus că reabilitarea sistemelor de apă şi canalizare în

municipiul de pe Târnava Mare reprezintă de departe, cel mai important proiect care va fi

derulat la nivelul municipiului. „Acest proiect este din punctul nostru de vedere, al

administraţiei publice locale, cel mai important proiect din municipiul Mediaş şi implicit,

pentru toţi medieşenii. Măbucur foarte mult că astăzi au început lucrările şi m-aş bucura

ca în cel mult 36 de luni, acest proiect să aibă finalitate, pentru că toţi medieşenii îşi

doresc ca la robinetele lor să curgă apă de bună calitate”, a declarat Taropa.

Acest proiect, aprobat în cadrul Programului Operational Sectorial Mediu, are o valoare

de 307.837.654 lei, fiind cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu suma

de 261.662.005 lei. Constructorii care vor executa lucrǎrile sunt Dafora Mediaş şi

Hidroconstrucţia Bucureşti. Termenul de finalizare al lucrărilor este octombrie 2012, cu o

perioadă de notificare a defectelor de 12 luni. /Tribuna SB – Vasile Antipa –

Dafora a început lucrările de reabilitare a reţelelor de apă din MediaşDafora anunţă că a început, alături de Hidroconstrucţia SA, lucrările de reabilitare şi

extindere a reţelelor de apă şi canalizare din Mediaş.

"Urmare a contractului semnat cu S.C. Apa Târnavei Mari S.A., Dafora S.A. şi

Hidroconstructia S.A. anunţă începerea lucrările de reabilitare şi extindere a reţelelor de

apă şi de canalizare în municipiul Mediaş incluse în proiectul Extinderea şi reabilitarea

sistemelor de apă şi apă uzată din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni (jud. Sibiu)",

arată un comunicat al Dafora. Lucrările vor consta în reabilitarea şi extinderea

conductelor de apă şi a reţelelor de canalizare totalizând aproximativ 89 km, reabilitarea a

două staţii de pompare apă şi a unui rezervor, construirea a două rezervoare şi a nouă

staţii de pompare apă uzată. Valoarea contractului se ridica la circa 67.2 mil. lei. /Turnul

sfatului SB - Laurenţiu Parnica –

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

10.04.-12.04.2010

Proiect educaţional ecologic la Miheşu de CâmpieConştientizând frumuseţea mediului local, înţelegând utilitatea acţiunilor ecologice, elevii

şi cadrele didactice din comuna Miheşu de Câmpie sunt implicaţi în derularea proiectul

educaţional-ecologic "Gândeşte curat, gândeşte în viitor, ce se derulează din martie şi

până în iunie.

Iniţiator al acţiunii este educatoarea Felicia Cârstea, în colaborare cu institutor Ispas

Elena Mihaela, institutor Mureşan Marieta, profesor inv. preşcolar Cenan Olivia şi

institutor Bozac Livia.

Se doreşte ca implementarea acestui proiect în şcoală, cu participarea voluntară a elevilor,

să aibă un impact pozitiv asupra atitudinii lor faţă de mediul înconjurător, cu efecte

benefice în mediul educaţional şi în comunitatea locală.

Protecţia mediului înconjurător nu mai este un subiect necunoscut deoarece consecinţele

unor stiluri de viaţă imprudente sunt prezente. Sigla proiectului ilustrează grafic deviza sa

şi a fost special concepută de prof. inv. preşcolar Cenan Olivia.

Implicarea comunităţii. Acest proiect educaţional se derulează cu sprijinul Şcolii

Generale Miheşu de Câmpie - director Feier Chehaiciuc Anamaria , a Primăriei Miheşu

de Câmpie - primar Fărăgău Petru şi a agenţilor economici de pe raza comunei.

Practicile actuale de consum impun o atenţie mai mare privind recuperarea ecologică a

materialelor şi, implicit, reducerea cantităţii de deşeuri. "Omul de la sat este ferm ancorat

de plaiul natal şi ţine braţele spre cer pentru a colecta apa, izvor de viaţă şi respiraţie a

spiritului, ridicându-şi ochii la orizont, având grija de responsabilitatea lui faţă de copiii

cărora le-a dat viaţă, de prezent şi viitor. Ce moment mai bun, mai potrivit am fi găsit

decât acela de a ajunge la inimile lor chiar prin intermediul copiilor care sunt prin

excelenţă cei mai potriviţi în a-i sensibiliza în legatură cu starea dezastruoasă a mediului

înconjurător. Cu acest prilej tragem un semnal de alarmă cu privire la economisirea

resurselor, care şi aşa au început să se impuţineze. Facem un apel către toţi cei care

aruncă gunoaie la voia întâmplării să îşi schimbe comportamentul şi să se gândească la

mediul în care trăiesc şi în care vor trăi copiii lor. Cu aceasta ocazie, ei vor putea

cunoaşte măreţia naturii, foloasele pe care omul le are dacă, la rândul său, protejează

mediul în care trăieşte. Dată fiind deschiderea şi receptivitatea de care dau dovadă copiii,

acum este momentul să-i sensibilizam şi să-i facem să privească atent la tot ce îi

înconjoară", ne spunea iniţiatoarea proiectului, ed. Felicia Cârstea.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

10.04.-12.04.2010

Criza a civilizaţiei. Degradarea continuă a mediului, care se petrece sub ochii noştri, este

un element major al unei crize de civilizaţie şi se datorează intervenţiei omului în natură.

Educarea copiilor în spiritul de economisire a energiei sau a unor produse consumatoare

de energie se înscrie printre cerinţele U.E. de a pune capăt risipei si de a salva planeta de

la distrugere.

O notă specifică poporului nostru este înţelepciunea, ce are ca note esenţiale echilibrul,

cumpătarea, chibzuinţa, care trebuie cultivate încă din grădiniţă.

Cât timp va fi implementat acest proiect, relevantă va fi şi antrenarea în toate acţiunile

propuse a comunităţii locale, prin părinţi, bunici, edili şi cetăţeni ai comunei.

Dar cel mai interesant aspect al derulării acestor activităţi este cel care ţine de viitor, de

idealul de viaţă al acestor copii, de viitorul satului natal.

Cea mai de preţ va fi însă atitudinea pozitivă a sătenilor, care vor fi mai aproape de şcoală

deoarece îşi vor aminti, cu siguranţă, că şi-au format primele competenţe tot la şcoala din

sat.

Încurajarea participării la acţiuni ecologice. "Noi vrem să promovăm acţiuni cu scopul de

a educa populaţia şi de a favoriza participarea cetăţenilor la acţiunile ecologice. Acestea

contribuie la ridicarea nivelului cunoştintelor ecologice şi creează condiţii pentru

schimburi de păreri şi idei menite să conducă spre o mai bună imagine a comunei

noastre", sublinia ed. Felicia Cârstea.

Procesul educativ este unul de continuitate. Munca în şcoală nu poate fi despărţită de cea

de acasă. Se completează reciproc.

Pe parcursul derulării proiectului, elevii vor desfăşura activităti de ecologizare, de

curăţare şi amenajare a spaţiului verde din curtea şcolii şi din vecinătatea acesteia. Ei vor

conştientiza care sunt aspectele negative ale acţiunii omului asupra mediului local şi care

pot fi efectele poluării, căci, aşa cum spunea Nicolae Iorga: ,,Copiii învaţă bunătatea de la

natura, iar răutatea de la oameni".

Aşadar, pentru o schimbare pozitivă a vieţii fiecăruia dintre noi, dar şi pentru planeta

Pământ ,,Gândiţi curat, gândiţi în viitor!", aşa cum ne propune proiectul derulat în

comuna mureşeană Miheşu de Câmpie. Cuvântul liber MS – Letiţia Bota -

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

10.04.-12.04.2010

Lacul Pădurice s-a înecat! Sub jeg! Un loc minunat, preferat odinioară de mulţi arădeni pentru promenadă şi relaxare, este

compromis de lipsa de atitudine a societăţii civile, de lipsa de reacţie a autorităţilor, de

indolenţa oamenilor. La puţin timp după ce societatea comercială privată care l-a

gestionat a renunţat la el, lacul a devenit mai degrabă o groapă de gunoi, în plin centrul

oraşului.

Situat în centrul oraşului, la intersecţia cea mai importantă din Arad, în chiar calea celor

care vin pentru prima oară în oraşul nostru, Lacul de la Pădurice nu este locul cu care ne

putem mândri. Un loc frumos, un loc de relaxare, desprins de nebunia oraşului este, din

păcate, un paradis al gunoaielor. Zeci de sticle de plastic, doze de bere, bucăţi de

scândură arsă, caserole, pungi de plastic sau coşuri de gunoi alcătuiesc ecosistemul

frumosului loc, la care, bineînţeles, se adaugă frumoasa verdeaţă care creşte pe lac, mult

renumita mătasea broaştei. Cine e de vină? Rămânem imparţiali şi, din păcate, ambele

tabere au dreptate. Arădenii sunt nemulţumiţi de starea jalnică în care a ajuns ochiul de

apă şi de faptul că nimeni nu e în zonă să împartă amenzi. „E mizerabil şi e un focar de

infecţie, iar cei care aruncă ar trebui aspru pedepsiţi, amendaţi ca să-i usture la buzunar ca

a doua oară să nu mai arunce” ne spune supărată Viorica Nicolaescu. Pe de altă parte,

Primăria are şi ea dreptatea ei: „şi în această primăvară vom avea acţiuni de curăţire

manuală a lacului. Din păcate, problema majoră e cea a gunoaielor pe care le aruncă cei

care trec prin zonă, pentru că pet-urile acelea nu cresc din apă” ne-a spus Corina

Drăghici, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Arad.

Aşadar, ce e de făcut?

Arădenii cu care am stat de vorbă se arată nemulţumiţi de faptul că Lacul nu este curat,

sunt supăraţi pe cei care aruncă şi pe cei care ar trebui să-l cureţe. „Eu le-aş da celor care

aruncă mizerie în lac amenzi usturătoare. Din păcate, noi suntem de vină, noi aruncăm”

ne-a spus un arădean ce se plimba pe marginea lacului. „Ce să fac acum ... admir

priveliştea asta dezolantă” a mai spus acesta. „E murdar, e neîngrijit, cred că niciodată nu

l-am văzut aşa” ne-a spus şi Caludia Olar, care se afla pe malul lacului, iar Claudiu Pascu

crede că oamenii sunt de vină pentru starea jalnică în care a ajuns lacul: „Este totuşi un

oraş al nostru şi ar trebui păstrat ca atare pentru că vin fel şi fel de turişti şi ce zic: uite

lacul ăsta e foarte murdar şi le e şi scârbă să se uite”.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

10.04.-12.04.2010

De la Primărie am aflat că urmează curăţirea lacului, cât mai curând posibil. Din păcate,

este o muncă grea nu numai pentru că sunt foarte multe mizerii, ci şi pentru că această

curăţire se face manual, din barcă. „Curăţenia se păstrează, iar pentru asta nu putem pune

un agent pentru fiecare trecător şi nici nu este normal. Normal este să păstrăm curăţenia”

ne-a mai spus Corina Drăghici.

Într-adevăr, în parc sunt coşuri de gunoi, dar problema majoră rămâne faptul că unii uită

că nu lacul este locul gunoaielor. Pentru zona Pădurice, primăria are pregătit un proiect

de reamenajare şi salubrizare a zonei în valoare de 13 milioane de euro. Se laudă cu el de

mai mulţi ani, şi de atunci parcul de la Pădurice devine tot mai mic, înghiţit de betoanele

construcţiilor, şi tot mai jegos./Observator AR - Simona Vîrvarii –

Locuitorii din Haţeg trăiesc lângă o bombă ecologicăDeşeurile menajere din municipiul Haţeg sunt depozitate într-o haldă de gunoi care

trebuia închisă de mai bine de un an. Reprezentanţii administraţiei locale a refuză orice

colaborare cu reprezentanţii Gărzii de Mediu, pentru a găsi o soluţie ecologică de

rezolvare a problemei. Halda în care sunt depozitate deşeurile menajere colectate din

municipiul Haţeg ar fi trebuit să fie închisă la sfârşitul anului 2008. Reprezentanţii

administraţiei locale a municipiului Haţeg au depus un aviz de închidere a haldei de

gunoi în 14 ianuarie 2009.

Cu o zi înainte de depunerea avizului pentru închiderea haldei de deşeuri, firma

responsabilă de serviciu primăriei municipiului Haţeg, în valoare de 50.000 lei, aceasta

fiind valoarea minimă a amenzilor acordate în astfel de cazuri. Primăria din Haţeg a

contestat în instanţă sancţiunea dată de comisarii Garzii de Mediu. În urma judecăţii

amenda a fost tranformată în avertisment. Primarul din Haţeg a propus apoi un program

de măsuri de management al deşeurilor, care a fost anexat avizului de închidere a haldei

de gunoi. Programul anexat de primarul muncipiului Haţeg la avizul de inchidere al

haldei de deşeuri conţinea 24 de măsuri cu dată scadentă.

SC Bucura Prest SRL recunoaşte neregulile comise

Comisarii Gărzii de Mediu Hunedoara au contactat firma de salubritate din Deva în luna

ianuarie a acestui an, pentru a afla cantitatea exactă de deşeuri menajere care a fost adusă

din Haţeg la halda de gunoi a municipiului Deva. Din actele prezentate de SC. Salubritate

SA Deva reiese că nu au fost aduse deşeuri menajere din Haţeg la groapa de gunoi a

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

10.04.-12.04.2010

Devei. Garda de Mediu a efectuat un control şi la firma de salubritate din Haţeg.

Reprezentanţii acesteia au recunoscut după îndelungi insistenţe că depozitează gunoaiele

colectate în halda care teoretic este închisă. Motivele invocate sunt lipsa banilor şi a

utilajelor. SC. Bucura Prest. SRL a fost sancţionată contravenţional cu aceeaşi sumă de

50.000 lei dar a atacat din nou în instanţă sancţiunea dată de comisarii Gărzii de Mediu

invocând motivul abuzului în serviciu.

Administraţia locală refuză orice colaborare

În urmă cu o săptămână comisarii Gărzii de Mediu au efectuat un alt control la halda de

deşeuri menajere din Haţeg. Treisprezece dintre măsurile prevăzute în programul iniţiat

de primarul municipiului Haţeg aveau dată scadentă la momentul controlului. Comisarii

de la Garda de Mediu au constatat că din cele treisprezece măsuri care trebuiau

implementate până în momentul controlului doar cinci erau realizate parţial iar restul

deloc. Primarul muncipiului Haţeg a refuzat orice colaborare cu comisarii de la Garda de

Mediu şi s-a opus ca aceştia să fie însoţiţi la halda de gunoi de către un angajat al

primăriei. Mai mult edilul municipiului Haţeg a refuzat chiar şi ştampilarea ordinelor de

deplasare a comisarilor veniţi în control.

„Halda de deşeuri trebuia închisă de foarte multă vreme. În prezent deşeurile sunt

depozitate tot acolo. În urma investigaţilor făcute de noi avem atât poze cât şi filmări

video care arată că maşinile de la salubritate depozitează deşeurile în haldă. Primarul din

Haţeg refuză să colaboreze cu comisarii Gărzii de Mediu. Un motiv este că în apropierea

haldei de deşeuri, printr-un proiect cu finanţare europeană se construieşte o staţie de

transfer. Aici sunt selectatedeşeurile, PET-uri şi hârtie, pentru reciclare, iar proiectul

prevede că restul de gunoaie care nu poate fi reciclat este trasportat la halda din Deva. La

început atât Haţegul cât şi restul de comune din Ţara Haţegului, cam 13 la număr

beneficiau de servicile staţiei de transfer. În prezent au rămas doar trei comune, restul

încheind contract cu alte firme de salubritate”, a declarat Cristian Florin Moldovan, şef al

Comisariatului Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu. /Glasul Hunedoarei HD -

Irina Năstase -

„Îi voi chema în Parlament”După ce, cu nici două săptămâni în urmă, Mesagerul Hunedorean a relevat situaţia

locuitorilor din comuna Şoimuş, care în ultima vreme sunt poluaţi masiv şi regulat cu

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

10.04.-12.04.2010

praful provenit de pe haldele de cenuşă ale Termocentralei Mintia, iată că şi deputatul

Laurenţiu Nistor, locuitor al comunei amintite, reclamă praful gros care se ridică zilnic

din halda de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia. El şi îl atenţionează pe comisarul

Cristian Moldovan, şeful Gărzii de Mediu Hunedoara, că dacă nu ia măsuri pentru

stoparea poluării, îl va chema în Parlament pentru a da explicaţii.

Nu răspund la telefon. Sâmbătă dimineaţa, aflându-se acasă, în satul Bejan, deputatul

Laurenţiu Nistor a sesizat reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM)

Hunedoara, reclamând că dinspre halda de cenuşă şi zgură a Termocentralei Mintia s-a

ridicat un nor mare de praf, care a împânzit toată zona. Aceştia s-au deplasat imediat la

faţa locului, pentru a lua probe, dar abia în această dimineaţă vom şti care a fost

concentraţia prafului din aer, fiind necesare 48 de ore pentru efectuarea tuturor testelor.

„Dintr-o dată, sâmbătă dimineaţă s-a umplut aerul de praf, era ceva de neimaginat. Am

încercat să-l sun şi pe comisarul Cristian Moldovan, de la Garda de Mediu, dar şi pe

domnul Cristian Vladu, directorul Termocentralei Mintia, însă nici unul nu mi-a răspuns

la telefon. Cum nu am altă alternativă de a discuta cu cei doi, aş dori ca prin intermediul

ziarului dumneavoastră să-l atenţionez pe comisarul Cristian Moldovan că, dacă nu va

rezolva problema poluării satelor din jurul haldei de cenuşă şi zgură, îl voi chema la

Parlament să explice de ce nu ia măsurile prevăzute de lege împotriva termocentralei,

având în vedere funcţia pe care o deţine”, a declarat pentru MESAGERUL

HUNEDOREAN, deputatul Laurenţiu Nistor.

Praf, de nu vezi la doi paşi. Locuitorii din apropierea haldei de cenuşă şi zgură a

Termocentralei Mintia sunt disperaţi din cauza poluării masive pe care trebuie să o

suporte zilnic. „Sâmbătă, atunci când a bătut vântul tare, mă uitam pe geam, şi o parte din

satul Bejan nu se mai vedea. Prima dată am crezut că sunt nori de ploaie, dar când colo,

era praful de la cenuşa de la Mintia”, spune Mariana Flueraş, din Păuliş. „Vara, mai ales

atunci când nu plouă, nu putem să ne uscăm nici măcar hainele afară, este un praf, de nu

vezi la doi paşi în faţa ta. Cineva trebuie să ia măsuri, ca să ne scape de poluarea asta de

care avem parte în ultima vreme”, declară Viorica Lupaş, locuitoare a satului Bejan.

O altă reclamaţie Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, locuitorii satului Bejan au

mai făcut o reclamaţie către APM Hunedoara, care, după testele efectuate, a descoperit o

concentraţie a prafului din aer peste limitele maxime admise. Dar, din motive cunoscute

de el – dar şi de noi! – până în acest moment, comisarul Cristian Moldovan, şeful Gărzii

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

10.04.-12.04.2010

de Mediu Hunedoara, nu a aplicat Termocentralei Mintia nici o amendă pentru poluarea

produsă. Mesagerul Hunedorean HD - Livia Botici -

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

Drumul judetean 108 E in pericol de surpare din cauza raului SomesMASURI URGENTE. Ploile din ultimele zile au contribuit la cresterea debitului raului

Somes, care si-a continuat actiunea de erodare a malului drept din apropierea drumului

judetean 108 E. Prefectul Sandu Pocol s-a deplasat la fata locului, unde a constat ca

fenomenul de eroziune a malului este pe o lungime de 460 de metri, procesul fiind in

evolutie, iar malul devenind instabil.

"Fenomenul de erodare a evoluat si a ajuns la 0,75 metri fata de drumul judetean 108 E.

Situatia aparuta necesita urgent lucari de interventie, datorita faptului ca drumul judetean

reprezinta singura cale de acces spre satul Chelinta. Au fost instalate indicatoare rutiere

pentru limitarea vitezei, tonajului si ingustarea drumului. Vor trebui efectuate studii

geologice pentru identificarea planului de alunecare, respectiv de stratificare geologica a

malului raului. Din evaluarile estimate de specialisti suma necesara pentru realizarea

lucrarilor de aparare si stabilizare a malului drept al raului este de 3.500.000 lei" a

precizat Sandu Pocol.

Avand in vedere ca este vorba de o situatie de urgenta, iar distrugerea drumului ar duce la

izolarea localitatii Chelinta, prefectul a declarat ca va interveni la ministerele de resort

(Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Mediului si Padurilor) precum si la

Administratia Nationala Apele Romane pentru gasirea de solutii in vederea alocarii de

fonduri guvernamentale pentru consolidarea malului drept al raului Somes si punerea in

siguranta a drumului judetean./Autor stire: Ciprian VANCEA /infomm

Fonduri pentru consolidarea DJ 108 EPloile din ultimele zile au contribuit la creşterea debitului râului Someş, care şi-a

continuat acţiunea de erodare a malului drept din apropierea drumului judeţean 108 E.

Prefectul Sandu Pocol s-a deplasat la faţa locului, unde a constat că fenomenul de

eroziune a malului este pe o lungime de 460 de metri, procesul fiind în evoluţie, iar malul

este instabil. Fenomenul de erodare a evoluat şi a ajuns la 0,75 metri faţă de drumul

judeţean 108 E. Situaţia aparută necesită urgent lucrări de intervenţie, datorită faptului că

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

10.04.-12.04.2010

drumul judeţean reprezintă singura cale de acces spre satul Chelinţa. Au fost instalate

indicatoare rutiere pentru limitarea vitezei, tonajului şi îngustarea drumului. Vor trebui

efectuate studii geologice pentru identificarea planului de alunecare, respectiv de

stratificare geologică a malului râului. Din evaluările estimate de specialişti, suma

necesară pentru realizarea lucrărilor de apărare şi stabilizare a malului drept al râului este

de 3.500.000 lei.

Având în vedere că este vorba de o situaţie de urgenţă, iar distrugerea drumului ar duce la

izolarea localităţii Chelinţa, prefectul va interveni la ministerele de resort (Ministerul

Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului şi Pădurilor) şi Administraţia Naţională

Apele Române pentru găsirea de soluţii în vederea alocării de fonduri guvernamentale

pentru consolidarea malului drept al râului Someş şi punerea în siguranţă a drumului

judeţean. /Monika Krajnik/Adevarul

Pentru protectia drumului dintre Ulmeni si Chelinta este nevoie de 3,5 milioane leiPloile din ultimele zile au contribuit la cresterea debitului raului Somes, astfel ca procesul

de erodare a malului drept din apropierea Drumului Judetean 108 E a continuat, ba chiar

s-a accentuat. Prefectul Sandu Pocol s-a deplasat sambata la fata locului, unde a constatat

ca situatia este mai grava decat se astepta. Fenomenul de eroziune a malului s-a extins pe

o lungime de 460 metri, iar malul drept este instabil.

Prefectul Pocol a declarat: “Situatia aparuta necesita urgent lucrari de interventie, datorita

faptului ca drumul judetean reprezinta singura cale de acces spre satul Chelinta. Practic,

in acest moment, Somesul a ajuns doar la 0,75 metri fata de drum. Au fost instalate

indicatoare rutiere pentru limitarea vitezei, tonajului si ingustarea drumului. Vor trebui

efectuate studii geologice pentru identificarea planului de alunecare. Din evaluarile

estimate de catre specialisti, suma necesara pentru realizarea lucrarilor de aparare si

stabilizare a malului drept al Somesului este de 3,5 milioane lei”.

Fiind vorba de o situatie de urgenta, prefectul Pocol va interveni la ministerele de resort

(Administratiei si Internelor, Mediului si Padurilor) si Administratia Nationala Apele

Romane pentru gasirea de solutii pentru alocarea de fonduri guvernamentale in vederea

executarii lucrarilor de consolidare a malului drept al raului Somes in zona afectata./Scris

de Grigore Ciascai,/Informatia zilei

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

10.04.-12.04.2010

PERICOL: Drumul spre Chelinta se prabusestePloile din ultimele zile au contribuit la cresterea debitului raului Somes, care si-a

continuat actiunea de erodare a malului drept din apropierea drumului judetean 108 E.

Prefectul de Maramures, Sandu Pocol, s-a deplasat la fata locului, unde a constat ca

fenomenul de eroziune a malului se inregistreaza pe o lungime de 460 de metri, procesul

fiind in evolutie, iar malul este instabil.

“Fenomenul de erodare a evoluat si a ajuns la 0,75 metri fata de drumul judetean 108 E.

Situatia aparuta necesita urgent lucari de interventie, deoarece tronsonul respectiv

reprezinta singura cale de acces spre satul Chelinta”, a declarat Sandu Pocol.

In zona au fost instalate indicatoare rutiere pentru limitarea vitezei, tonajului si ingustarea

drumului. In perioada imediat urmatoare trebuie efectuate studii geologice pentru

identificarea planului de alunecare, respectiv de stratificare geologica a malului raului.

Din evaluarile estimate de specialisti suma necesara pentru realizarea lucrarilor de

aparare si stabilizare a malului drept al Somesului este de 3.500.000 lei.

Avand in vedere ca este vorba despre o situatie de urgenta iar distrugerea drumului ar

duce la izolarea localitatii Chelinta, prefectul va interveni pe langa institutiile de resort -

Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Mediului si Padurilor si Administratia

Nationala Apele Romane - pentru gasirea de solutii in vederea alocarii de fonduri

guvernamentale pentru consolidarea zonei si punerea in siguranta a drumului

judetean./Tania Purcaru/Citynews

Pericol de surpare pe drumul spre ChelintaO situatie de risc s-a semnalat autoritatilor judetene, care trebuie sa gaseasca rapid o

solutie pentru a preveni ca sutele de locuitori din Chelinta sa ramana izolati. Ploile din

ultimele zile au contribuit la cresterea debitului raului Somes, care a accentuat erodarea

malului drept din apropierea drumului judetean 108 E, astfel incat drumul spre Chelinta

risca sa se surpe, iar localitatea sa ramana izolata.

Eroziunea malului se inregistreaza pe o lungime de 460 de metri, iar malul a devenit din

ce in ce mai instabil. Prefectul Sandu Pocol s-a deplasat la fata locului pentru a analiza

situatia, specialistii informandu-l ca e nevoie de fonduri pentru consolidarea de urgenta a

drumului.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

10.04.-12.04.2010

"Fenomenul de erodare a evoluat si a ajuns la 0,75 metri fata de drumul judetean 108 E.

Situatia aparuta necesita urgent lucari de interventie, datorita faptului ca drumul judetean

reprezinta singura cale de acces spre satul Chelinta. Au fost instalate indicatoare rutiere

pentru limitarea vitezei, tonajului si ingustarea drumului. Vor trebui efectuate studii

geologice pentru identificarea planului de alunecare, respectiv de stratificare geologica a

malului raului”, a declarat prefectul Maramuresului.

Din evaluarile estimate de specialisti suma necesara pentru realizarea lucrarilor de

aparare si stabilizare a malului drept al raului este de 3.500.000 lei. Banii urmeaza sa fie

ceruti dela guvern, din fondul de urgenta. /Autor: Ioana Osan /emaramures

O gospodărie din Reteag inundată în urma ploilor Garda de Intervenţie Beclean din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă (ISU) Bistriţa-Năsăud a fost chemată să intervină, azi dimineaţă la ora 6.30, în

localitatea Reteag, unde apa scursă de pe versanţi a inundat curtea, grădina şi subsolul

unei case. Inundaţia a fost rezultatul faptului că aproape o zi şi o noapte a plouat

necontenit. La această oră pompierii beclenari încă acţionează la gospodăria lui Iuliu O.,

cu o autospecială şi o motopompă pentru scoaterea apei. Reprezentanţii Sistemului de

Gospodărire a Apelor (SGA) Bistriţa-Năsăud au anunţat că în ultimele 24 de ore cel mai

mult a plouat la Mocod, unde au fost înregistraţi 26 de litri pe metrul pătrat în ultimele 24

de ore

Potrivit sursei citate, cotele râurile din judeţ sunt sub cele de atenţie, şi nici nu se aşteaptă

o creştere îngrijorătoare a debitelor în următoarele trei zile, fiindcă se anunţă

îmbunătăţirea condiţiilor meteorologiceu în majoritatea zonelor. Din informaţiile adunate

din judeţ de SGA, incidentul de la Reteag este unul izlat, iar apele scurse de pe versanţi

nu au inundat drumuri sau alte gospodării./Mesagerul de Bistrita-Nasaud/ Ovidiu

LĂZĂROAIE

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

10.04.-12.04.2010

Apele Române au iniţiat un program de igienizare şi salubrizare a cursurilor de apă

Ziarul Vaii Jiului

Alte ştiri

S-a deschis sezonul de rafting pe JiuServiciul Judeţean Salvamont Gorj a deschis ieri sezonul de rafting pe Jiu, în zona

Defileului. La cursa inaugurală au participat zece reprezentanţi ai presei şi cinci

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

10.04.-12.04.2010

componenţi ai echipei de handbal „Energia Rovinari“, care au fost asistaţi de

salvamontişti. Sabin Cornoiu, şeful salvamontiştilor, a precizat că sportivii au fost dotaţi

cu echipamente speciale, iar cursa de rafting se desfăşoară pe un traseu în coborâre pe o

distanţă de 12 kilometri, cu un grad de dificultate între II şi IV, diferenţa de nivel fiind de

circa 200 de metri. Sabin Cornoiu a mai declarat că, în ultimii ani, practicarea acestui

sport a luat amploare în judeţul nostru. Sezonul de rafting pe Jiu se va încheia în

octombrie, în cazul în care anul nu va fi secetos, iar Jiul va avea un debit bun. „Jiul este

cel mai bun râu din ţară pentru practicarea acestui sport. I-am dat startul în anul 2000, iar

până în toamnă vom avea multe concursuri pe Jiu. Vor veni iubitori ai acestui sport din

toată ţara şi sperăm să fie încântaţi şi să se întreacă pe Jiu“, a declarat şeful Salvamont

Gorj, Sabin Cornoiu. Costul unei curse este de 50 de euro, în care intră costumele şi

echipamentele folosite. (Gazeta de Sud – Actualitate-Stiri-12 apr 2010)

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Salubrizarea judeţului, pe ultima sută de metri 15 aprilie este termenul dat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ

celorlalte autorităţi judeţene, în privinţa respectării programului de măsuri pentru

salubrizarea localităţilor, cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţii. În urma adoptării

acestui set de măsuri, joia aceasta ar trebui să se încheie acţiunea de informare a

operatorilor economici şi a populaţiei privind interzicerea depozitării materialelor şi

deşeurilor de orice fel pe malurile cursurilor de apă, precum şi despre sancţiunile ce se

aplică în cazul nerespectării acestor reguli. Această măsură a fost trecută în grija

Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ. O altă măsură ce ar trebui implementată până

pe 15 aprilie este acţiunea de salubrizare şi degajare a cursurilor de apă de obstacolele

care pot împiedica curgerea apelor (materialul lemnos şi deşeurile din albiile cursurilor de

apă, de pe maluri şi din zonele inundabile, precum şi din apropierea podurilor şi podeţelor

de pe acestea). Răspund de aceasta preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de

urgenţă. Tot aceştia au primit ca şi sarcină de muncă să asigurare secţiunea de curgere a

podurilor şi podeţelor şi curăţarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale. O

altă măsură impusă pentru salubrizarea cursurilor de apă şi ce trebuia îndeplinită până

săptămâna aceasta este desfiinţarea construcţiilor provizorii de traversare a cursurilor de

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

10.04.-12.04.2010

apă. Finalul lunii mai a fost dat ca termen pentru completarea stocului de materiale şi

mijloace pentru intervenţia în situaţiile de urgenţă generate de inundaţii şi fenomene

hidrometeorologice periculoase, lucru de care vor răspunde preşedinţii comitetelor locale

pentru situaţii de urgenţă şi şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Tot până

la sfârşitul lunii mai, au primit termen şi reprezentanţii Direcţiei Silvice Neamţ şi

directorul coordonator adjunct al Comisariatului Judeţean Neamţ al Gărzii Naţionale de

Mediu pentru efectuarea de controale la persoanele fizice şi juridice care desfăşoară

activităţi în domeniul exploatării forestiere în vederea verificării modului de gestionare a

deşeurilor rezultate în urma proceselor tehnologice şi amenajarea platformelor primare de

prelucrare şi depozitare a masei lemnoase. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

a solicitat responsabililor să prezinte rezultatele în scris, la finalizarea acţiunii.

Săptămâna viitoare ar trebui să se finalizeze şi activitatea de pregătire a populaţiei pentru

a cunoaşte regulile de comportare în caz de inundaţii şi alte situaţii de urgenţă, precum şi

antrenarea acesteia pentru a participa la acţiunile de prevenire, prin afişarea la sediile

primăriilor şi şcolilor a regulilor de comportare în astfel de situaţii. Îndatorirea a revenit

preşedinţilor comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă iar împreună cu directorii

unităţilor şcolare, până joi, ar trebui să finalizeze şi acţiunile de salubrizare a localităţilor,

în cooperare, prin implicarea elevilor din ciclul gimnazial şi liceal, aprobate în şedinţa

CJSU Neamţ. Realitatea Media (Neamt)

Teme politice

Incompetenta sau rea vointa. Sute de milioane de euro blocate de politrucii de la PDLO investitie de peste 635 milioane lei, aproximativ 160 milioane euro, care va asigura

peste 500 locuri de munca este blocata pina cind Agentia Nationala de Protectia Mediului

(ANPM) va decide daca este nevoie de un nou studiu de impact pentru lucrarile incepute

in 1990. Lucrarile la centrala hidroelectrica de la Cosmesti, pe raza orasului Marasesti,

trebuiau sa inceapa in 2010 si sa fie finalizate in 2015. Este a doua investitie din Vrancea,

dupa drumul national DN 2 D Focsani – Tulnici – Ojdula – Tirgu Secuiesc - Brasov,

blocata de incompetenta politrucilor din PDL care nu reusesc sa asigure toate conditiile

pentru derularea lucrarilor. Partidul stat care si-a infiltrat oameni in toate structurile

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

10.04.-12.04.2010

guvernamentale doar pe criteriul carnetului de partid da un exemplu, inca o data, a

incompetentei sau a rea vointei acestora.

Centrala hidroelectrica de la Cosmesti face parte din amenajarea hidroenergetica a riului

Siret pe sectorul Cos-mesti-Movileni. Investitia ar urma sa asigure peste 500 locuri de

munca si va avea o valoare de peste 635 milioane lei. În plus, pe linga energia electrica

mai ieftina livrata sistemului national, se va asigura apa necesara pentru irigarea

terenurilor agricole situate in zona amenajarii. Dar, ca si in cazul altor investitii, lucrarile

sint blocate din cauza unor incompetenti de la institutiile de mediu care nu reusesc sa

colaboreze cu alte companii, culmea, tot de stat. Este cazul celor din ANPM si

Hidroelectrica, prin companiile care trebuie sa realizeze investitia de la Cosmesti. Desi

trebuiau sa inceapa in acest an, lucrarile intirzie pe o perioada nedeterminata deoarece, pe

motiv ca vor fi efectuate defrisari pe circa 100 hectare in Lunca Siretului, nimeni nu stie

deocamdata daca trebuie un aviz de mediu si un studiu de impact aprobate de ANPM.

Conducerea Agentiei de Protectia Mediului din Vrancea a trimis, deocamdata, o adresa

catre ANPM in functie de care vor fi luate deciziile ulterioare. „Am trimis o adresa catre

ANPM pentru a ne confirma daca va fi nevoie de avizarea si efectuarea unui studiu de

impact“, sustine directorul APM, Adrian Colin. Directorul PDL nu spune insa de ce n¬ -a

facut acest lucru inainte si a asteptat sa inceapa o investitie pentru ca, ulterior, sa fie facut

un studiu de impact si astfel sa se blocheze lucrarile. Mai simplu ar fi fost ca

reprezentantii de la Mediu sa avertizeze asupra necesitatii unui studiu de impact anterior

inceperii investitiei, pentru a nu se pierde timpul si banii contribuabililor in chichite

birocratice. De fapt, este inca o mostra a priceperii pedelistilor, care, in ultimii cinci ani,

au reusit „performanta“ sa blocheze mai multe proiecte importante pentru vrinceni.

Întirzierea lucrarilor ii nemultumeste pe beneficiarii directi ai acestui proiect. Primarul

orasului Marasesti, Constantin Vlase, spune ca investitia este vitala pentru o loca-litate

lipsita de investitii. Edilul este nemultumit de intizierea lucrarilor care ar asigura locuri de

munca pentru locuitorii orasului.

„Este inacceptabil ceea ce se intimpla acum. Aceasta lucrare trebuie sa asigure locuri de

munca iar acum este stopata, chipurile pentru un aviz de mediu“, a afirmat primarul

orasului Marasesti, Constantin Vlase.

Amenajarea riului Siret pe sectorul Cosmesti –Movileni a fost aprobata prin hotarirea de

guvern numarul 311/1990. Lucrarile au inceput in 1990, in incinta nodului Calimanesti.

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

10.04.-12.04.2010

Timp de 8 ani, intre 1990 si 1998, a fost efectuat digul pe malul drept al riului Siret pe o

lungime de 6 kilometri. Lucrarile au fost oprite in 1998, fiind rea-lizate doar lucrari

pentru punerea in siguranta a investitiei. Puterea instalata va fi de 44 MW.

Incapabilii de la PDL au blocat reabilitarea DN 2 D

O alta investitie vitala care este blocata din cauza incompetentei unor functionari este

reabi-litarea drumului national 2D Focsani – Tulnici – Ojdula – Tirgu Secuiesc – Brasov.

Investitia este blocata pe sectorul Tulnici-Ojdula dupa ce Agentia Nationala de Mediu a

impus anumite completari in studiul de impact, rea-lizat de evaluatorul stabilit de

beneficiar, adica de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale. S-a

ajuns astfel in situatia paradoxala ca doua institutii ale statului sa nu poata colabora si sa

realizeze un studiu de impact care sa permita derularea acestei investitii vitale pentru

locuitorii de pe Valea Putnei, dar si din judetele Covasna si Brasov.

Initiatorul si sustinatorul acestui proiect, presedintele Consiliului Judetean Vrancea,

Marian Oprisan, a precizat ca, in ultimii cinci ani, mai multe proiecte importante pentru

vrinceni au fost pierdute din cauza incon-stientei pedelistilor. Şeful administratiei

judetene a aratat ca nici macar la cinci ani de la inundatiile catastrofale din 2005 nu au

fost asigurate fondurile necesare reabilitarii infrastructurii distruse de ape.

„Creditul pentru asfal-tarea strazilor municipiului Focsani a fost intirziat un an si

jumatate. Din cauza lor (a PDL-n.r.) am pierdut, in 2005, 14 milioane de euro pentru

proiectul de infrastructura turistica Lepsa-Soveja. Din cauza lor (a PDL-n.r.) si a lipsei de

cofinantare, am pierdut o finantare de 560 de mii de euro pentru trei poduri distruse de

calamitatile din 2005. Nu sint in stare nici acum, dupa cinci ani de zile, sa aduca macar

bani sa reparam infrastructura distrusa de inundatiile din 2005. Oamenii inoata in noroaie

si trec cu piciorul prin ripe si vaduri de apa. Este strigator la cer cum dau dovada de

rautate si santaj, mintind intr-un mod ordinar populatia judetului Vrancea“, a afirmat

Marian Oprisan. Presedintele Consiliului Judetean Vrancea a mai sustinut ca pedelistii

sint doar o gasca de oameni interesati de functii care vor sa-si hartuiasca adversarii

politici cu DNA dar nu sint interesati de pro-blemele si necazurile oamenilor din

Vrancea. „Nu sunt interesati (pedelistii-n.r.) decit de posturi, functii si sa-si aduca gastile

in institutii publice, sa-si hartuiasca adversarii politici cu DNA, sa santajeze primarii sau

agentii economici ca sa le dea bani, cu care sa cumpere voturi. Dupa pa-rerea mea,

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

10.04.-12.04.2010

pedelistii din Vrancea sint mai rai si mai incompetenti decit legionarii“, a concluzionat

presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan. Monitorul de Vrancea

Teme de mediu

Expoziţie de fotografie pe holurile ACETFotografiile sunt realizate de elevi din trei şcoli sucevene, care au participat la o

campanie de conştientizare publică

Holurile sediului societăţi furnizoare de servicii de apă şi canalizare a Sucevei, ACET, se

vor transforma săptămâna viitoare într-un spaţiu expoziţional în care vor fi evidenţiate

aspecte pozitive şi negative de mediu din municipiul reşedinţă de judeţ,

Expozanţii sunt elevi din trei şcoli sucevene - Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3 Centru,

Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 10 Burdujeni şi Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 7 Iţcani, care au

participat la campania de conştientizare publică "Decide azi pentru apa de mâine", iniţiată

de ACET cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei.

În cadrul acestei campanii, elevii au aflat importanta apei potabile pentru oameni, situaţia

apei potabile la nivel mondial şi nu în ultimul rând au aflat drumul apei potabile în oraşul

Suceava, de la captare şi până la robinetul din locuinţele lor.

De asemenea, au învăţat ce este proiectul ISPA, care este acum în plină desfăşurare în

Suceava şi de ce este nevoie să fie înlocuite conductele de apă potabilă şi de canalizare

ale municipiului.

Toţi elevii participanţi în această campanie vor fi premiaţi de S.C. ACET SA- cu obiecte

promoţionale. Monitorul de Suceava

Amenzi pentru poluarea mediului

Un barbat din Şerbesti, comuna Vidra a reclamat telefonic, saptamina trecuta, la Garda de

Mediu ca unul dintre vecinii sai deverseaza pe proprietatea sa ape uzate. Mai mult, acesta

sustinea ca aceste ape erau pline de dejectii. Comisarii Garzii de Mediu au fost pe teren si

au constatat ca cele reclamate se adevereau pe jumatate. Vecinul pirit autoritatilor chiar

deversa ape uzate pe terenul petentului dar acestea nu contineau dejectii. Comisarii au

aplicat o sanctiune contraventionala in valoare de 3.000 de lei pentru deversarea cu buna

stiinta a unor ape uzate. Acestea urmau sa ajunga intr-un riu poluind astfel mediul

inconjurator. De asemenea comisarii au mai aplicat o amenda de 6.000 lei unei persoane

fizice din Focsani deoarece aceasta a depozitat direct pe pamint metale impregnate cu

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

10.04.-12.04.2010

produse petroliere. „Aceasta amenda a fost data pentru nerespectarea legislatiei privind

produsele periculoase cu impact mare asupra mediului. Acele metale trebuiau amplasate

pe o suprafata betonata, nicidecum direct pe pamint. Tot acel petrol s-a infiltrat in pamint

poluind astfel toata zona respectiva“, ne-a declarat Gheorghita Berbece, directorul

coordonator adjunct al Garzii de Mediu. Monitorul de Vrancea

Este momentul pentru un parteneriat VERDEMembrii Grupului DEEP SERV G.I.E. au desfasurat prima actiune din cadrul campaniei

„Împreuna pentru un parteneriat VERDE”

Douazeci de membri ai Grupului DEEP SERV G.I.E., inclusiv Marian Spinu,

presedintele grupului, si Nicu Dragomir, administratorul companiei membre DEEP

SERV, au reusit sa acopere cu arbori, joia trecuta, un hectar de pamint. Ei au demonstrat,

astfel, ca nimic nu este greu sau imposibil, atunci cind este facut din suflet.

Marian Spinu, presedintele Grupului DEEP SERV G.I.E., a declarat ca aceasta campanie

de responsabilizare a fost organizata pentru a proteja bogatia naturii. „Indiferent de

contextul economic, social sau politic, natura ne-a oferit, tuturor, oportunitati

nemarginite. Consider ca a venit momentul ca fiecare dintre noi sa facem tot ceea ce ne

sta in putinta, pentru a proteja aceasta sursa darnica, insa limitata, de bogatii, de tot felul.

Am invatat ca fie business sau viata de zi cu zi, daca nu construiesti pe temelii sanatoase

si nu intretii permanent ceea ce ai construit, nimic nu va dura. Avem nevoie de business-

uri, trupuri si mentalitati sanatoase, dar nu in ultimul rind, de un mediu sanatos. Dorim sa

transmitem, pe aceasta cale, un mesaj de responsabilizare catre toate companiile sau

persoanele fizice, pentru a se alatura acestei initiative si a lupta impreuna, pentru un

parteneriat VERDE”, a spus Marian Spinu.

Initiatorul si sustinatorul acestui proiect, Marian Spinu, a adaugat ca vor urma si alte

actiuni in cadrul acestei campanii, prin care se va incerca sa i se ofere inapoi naturii,

macar o farima din ce ne-a oferit ea noua. Monitorul de Vrancea

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

10.04.-12.04.2010

Teme de mediu

Garda de Mediu verifica Salubrizarea pe cursurile de apa si caile de comunicatieIn luna martie a.c., Garda de Mediu Valcea a efectuat 23 controale planificate la agenti

economici cu impact major asupra factorilor de mediu si 39 de controale neplanificate.

Au fost date 11 amenzi contraventionale, in valoare de 345.500 lei, pentru incalcarea

legislatiei in vigoare. Dintre acestea amintim: la SC Compet Ploiesti, pentru spargere

conducta titei in localitatea Madulari si poluare raul Manu si terenuri agricole invecinate,

pentru care s-a dat o sanctiune de o suta de mii lei; CFR Valcea, pentru neasigurarea

salubrizarii de-a lungul cailor ferate, traseul Ramnicu Valcea - Piatra Olt - 50.000 lei. De

asemenea, au fost primite 7 sesizari, dintre care unele cu privire la depozitari de deseuri

in zone neamenajate, dar si o reclamatie cu privire la bunastarea animalelor, care a fost

redirectionata catre Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Valcea.

Comisarii Garzii de Mediu Valcea desfasoara un control tematic privind salubrizarea

cursurilor de apa, a cailor de comunicatie si a terenurilor publice in localitatile din judetul

nostru. De asemenea, Garda de Mediu Valcea va continua verificarea masurilor cuprinse

in programul de conformare, anexe la autorizatia de mediu, precum si a investitiilor de

mediu la agentii economici cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Aceste

informatii ne-au fost furnizate de catre directorul adjunct al Garzii de Mediu Valcea,

Mihai Dinca. ( VIATA VALCII)

- REVISTA PRESEI -



Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

Date post:	28-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	refined01
View:	219 times
Download:	0 times

Revista Presei 11 12 Aprilie 2010

Documents