http://www.scribd.com/doc/119282576/Piata-muncii

 http://www.scribd.com/doc/121371150/Migrația-forței-de-muncăhttp://www.scribd.com/doc/57395170/Migraţia-fortei-de-muncahttp://www.scribd.com/doc/130720397/Migratia-Fortei-de-Muncahttp://www.scribd.com/doc/155878048/Migraţia-şi-mobilitatea-forţei-de-muncă-din-Romania-in-contextul-integrării-europene-pdfhttp://www.rasfoiesc.com/business/economie/Echilibrul-si-dezechilibrul-pe58.phphttp://www.feaa.uvt.ro/attachments/article/239/Macroeconomie%20-%20Cap%205.%20Piata%20muncii%20si%20somajul.pdfhttp://www.revistadestatistica.ro/Articole/2011/A4ro_rrs%201_2011.pdfhttp://cis01.central.ucv.ro/upload/lucrari_dr/474_rez-ro.pdfhttp://biblioteca.regielive.ro/referate/management/migratia-fortei-de-munca-din-romania-87547.htmlhttp://www.scribd.com/doc/16582671/Fenomenul-Migratiei-in-Romania-Migratia-Cercetatorilor-Romani

Migraia forei de m

unc din Româniaț ț ăMigraţia reprezintă deplasarea în vederea schimbări

i locului de trai şi de muncă,determinată de factori sociali, politici, economici sau naturali. Dreptul de a se

deplasa a fostrecunoscut la nivel mondial de peste o jumătate de secol, prin adoptarea Declaraţiei

Universale aDrepturilor Omului, care stipulează: „Oricine are dreptul să se deplaseze liber şi să-şi

stabileascăreşedinţa pe teritoriul oricărui stat” şi „Oricine are dreptul să părăsească o ţară, inclusiv

cea deorigine, şi să se întoarcă în ţara sa”. Aspectele pozitive ale migraiei forei de muncă româneti

sunt: cererea şi oferta pe piaţăț ț ș

 se consolidează, nivelul de salarizare

creşte datorită faptului că muncitorii migranţi plătesc maimulte taxe in comparaţie cu valoarea

serviciilor publice pe care le primesc. În acelaşi timp,muncitorii migranţi nu supra-

populează piaţa forţei de muncă naţională, numărul locurilor demunca nefiind unul fix,

iar dinamica pieţei face ca muncitorii migranţi să reducă potenţialeledecalaje dintre cererea şi

oferta de locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea economică.Pe de altă parte imigranţii

acceptă compromisuri în ceea ce priveşte activitatea pe care ovor desfaura, de multe ori

aceasta nefiind în concordanta cu studiile, aptitudinile şi calificărileș

 dobândite în România.

Dezavantajul intervine la întoarcerea în ţara, din punctul de vedere alcontinuităţii în muncă.

Părăsirea familiei, chiar şi pentru o perioadă limitată are deseori efectenegative asupra

educaţiei copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei, astfel câştigă terenemigraţia

orientată pe considerente de legături familiale–rude mai îndepărtate sau prietenie

.Diminuarea productivităţii muncii şi starea de incertitudine în ceea ce priveşte planul dedezvoltare a companiilor pe

termen mediu şi lung reprezintă o altă caracteristică a fenomenuluimigraţionist.Procesele

migratorii se înregistrează în toate ţările lumii, dar sunt mai pregnante în ţărileslab dezvoltate datorită

nivelului scăzut de trai şi a economiei foarte puţin dezvoltate. În România,fenomenul migraţiei a

început după 1989 şi s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fostliberalizată circulaţia românilor în

spaţiul Schengen. În prezent, numărul celor care aleg să plecela lucru în străinătate este de aproximativ

de trei ori mai mare decât în anul 2002. În perioada 1990- 1995 fiecare a plecat pe cont propriu, fără să aibă sus

ţinere sau ajutor din partea cuiva, doar 22% din totalul celor plecaţi în această perioadă fiind ajutaţi de

cunoştinte,iar principalele destinaii erau: Israel, Italia, Germania, Ungaria i Turcia. Odată cu creşterea

ț ș

 plecărilor s-au extins şi reţelele personale, astfel că în perioada 1996-2001, 40% din

cei ce auoptat pentru un loc de muncă în străinate au beneficiat de ajutor pentru plecare, ca după

2001,ponderea lor să urce la 60% i la ările preferate să se adauge: Canada, SUA i Spania.ș ț ș

Motivul pentru care sute de mii de români au plecat, după anul 2001, în ările din sudul iț ș

 vestul Europei, pentru a scăpa de sărăcie, a fost faptul că atunci s-au desfiinat vizele de intrareț

  în aproape toate arile europene.ț

Un alt factor de actualitae îl reprezintă salariile mici

dinRomânia i posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă de cele mai multe ori mai bine plătit înș

 străinătate. Oportunităţile de formare în România fiind limitate, imigranţii optează pentru munca

înstrăinătate luând contact cu noi practici referitoare la modul de desfăşurare al activităţii şi deasemenea

cu un nou tip de cultură antreprenorială. În România posibilităţile de carieră suntlimitate spre deosebire

de ările cu un grad mai înalt de dezvoltare unde lucrătorii imigranţi potț

 participa la cursuri de

formare profesională. Alţi factori ce conduc la apariţia fenomenului migraţeisunt: condiţiile

inadecvate de muncă, neajunsul resurselor necesare şi instabilitatea economica.Fenomenul

migraţionist nu a încetat nici după aderarea României la Uniunea Europeana, înregistrând chiar o continuă creşt

ere. Nivel ridicat al creşterii economice, ameliorarea şimodernizarea sistemelor de securitate socială

existente şi creearea unui sistem comunitar caresă asigure protecţia socială a

lucrătorilor migranţi in ţările comunităţii europene a fost stimulată demigraţia forţei de muncă.Prin

urmare, migraia forei de muncă româneti cu scopul unui trai mai bun, nu aduceț ț ș

 beneficii mari României, ci din contră îi scade potenialul economic. Această

problemă ar trebuiț

 tratată cu mai multă seriozitate, i după părerea mea, alocarea

mai multor locuri de muncă înș

 domenii cu o calificare redusă i motivarea

salarială a angajailor cu calificare ridicată, ar fi unș ț

 pas de început pentru păstrarea forei 

de muncă în ară