http://www.scribd.com/doc/119282576/Piata-muncii
http://www.scribd.com/doc/121371150/Migrația-forței-de-muncăhttp://www.scribd.com/doc/57395170/Migraţia-fortei-de-muncahttp://www.scribd.com/doc/130720397/Migratia-Fortei-de-Muncahttp://www.scribd.com/doc/155878048/Migraţia-şi-mobilitatea-forţei-de-muncă-din-Romania-in-contextul-integrării-europene-pdfhttp://www.rasfoiesc.com/business/economie/Echilibrul-si-dezechilibrul-pe58.phphttp://www.feaa.uvt.ro/attachments/article/239/Macroeconomie%20-%20Cap%205.%20Piata%20muncii%20si%20somajul.pdfhttp://www.revistadestatistica.ro/Articole/2011/A4ro_rrs%201_2011.pdfhttp://cis01.central.ucv.ro/upload/lucrari_dr/474_rez-ro.pdfhttp://biblioteca.regielive.ro/referate/management/migratia-fortei-de-munca-din-romania-87547.htmlhttp://www.scribd.com/doc/16582671/Fenomenul-Migratiei-in-Romania-Migratia-Cercetatorilor-Romani
Migraia forei de m
unc din Româniaț ț ăMigraţia reprezintă deplasarea în vederea schimbări
i locului de trai şi de muncă,determinată de factori sociali, politici, economici sau naturali. Dreptul de a se
deplasa a fostrecunoscut la nivel mondial de peste o jumătate de secol, prin adoptarea Declaraţiei
Universale aDrepturilor Omului, care stipulează: „Oricine are dreptul să se deplaseze liber şi să-şi
stabileascăreşedinţa pe teritoriul oricărui stat” şi „Oricine are dreptul să părăsească o ţară, inclusiv
cea deorigine, şi să se întoarcă în ţara sa”. Aspectele pozitive ale migraiei forei de muncă româneti
sunt: cererea şi oferta pe piaţăț ț ș
se consolidează, nivelul de salarizare
creşte datorită faptului că muncitorii migranţi plătesc maimulte taxe in comparaţie cu valoarea
serviciilor publice pe care le primesc. În acelaşi timp,muncitorii migranţi nu supra-
populează piaţa forţei de muncă naţională, numărul locurilor demunca nefiind unul fix,
iar dinamica pieţei face ca muncitorii migranţi să reducă potenţialeledecalaje dintre cererea şi
oferta de locuri de muncă, contribuind astfel la creşterea economică.Pe de altă parte imigranţii
acceptă compromisuri în ceea ce priveşte activitatea pe care ovor desfaura, de multe ori
aceasta nefiind în concordanta cu studiile, aptitudinile şi calificărileș
dobândite în România.
Dezavantajul intervine la întoarcerea în ţara, din punctul de vedere alcontinuităţii în muncă.
Părăsirea familiei, chiar şi pentru o perioadă limitată are deseori efectenegative asupra
educaţiei copiilor sau asupra evolutiei viitoare a familiei, astfel câştigă terenemigraţia
orientată pe considerente de legături familiale–rude mai îndepărtate sau prietenie
.Diminuarea productivităţii muncii şi starea de incertitudine în ceea ce priveşte planul dedezvoltare a companiilor pe
termen mediu şi lung reprezintă o altă caracteristică a fenomenuluimigraţionist.Procesele
migratorii se înregistrează în toate ţările lumii, dar sunt mai pregnante în ţărileslab dezvoltate datorită
nivelului scăzut de trai şi a economiei foarte puţin dezvoltate. În România,fenomenul migraţiei a
început după 1989 şi s-a accentuat după anul 2002, atunci când a fostliberalizată circulaţia românilor în
spaţiul Schengen. În prezent, numărul celor care aleg să plecela lucru în străinătate este de aproximativ
de trei ori mai mare decât în anul 2002. În perioada 1990- 1995 fiecare a plecat pe cont propriu, fără să aibă sus
ţinere sau ajutor din partea cuiva, doar 22% din totalul celor plecaţi în această perioadă fiind ajutaţi de
cunoştinte,iar principalele destinaii erau: Israel, Italia, Germania, Ungaria i Turcia. Odată cu creşterea
ț ș
plecărilor s-au extins şi reţelele personale, astfel că în perioada 1996-2001, 40% din
cei ce auoptat pentru un loc de muncă în străinate au beneficiat de ajutor pentru plecare, ca după
2001,ponderea lor să urce la 60% i la ările preferate să se adauge: Canada, SUA i Spania.ș ț ș
Motivul pentru care sute de mii de români au plecat, după anul 2001, în ările din sudul iț ș
vestul Europei, pentru a scăpa de sărăcie, a fost faptul că atunci s-au desfiinat vizele de intrareț
în aproape toate arile europene.ț
Un alt factor de actualitae îl reprezintă salariile mici
dinRomânia i posibilitatea de a-şi găsi un loc de muncă de cele mai multe ori mai bine plătit înș
străinătate. Oportunităţile de formare în România fiind limitate, imigranţii optează pentru munca
înstrăinătate luând contact cu noi practici referitoare la modul de desfăşurare al activităţii şi deasemenea
cu un nou tip de cultură antreprenorială. În România posibilităţile de carieră suntlimitate spre deosebire
de ările cu un grad mai înalt de dezvoltare unde lucrătorii imigranţi potț
participa la cursuri de
formare profesională. Alţi factori ce conduc la apariţia fenomenului migraţeisunt: condiţiile
inadecvate de muncă, neajunsul resurselor necesare şi instabilitatea economica.Fenomenul
migraţionist nu a încetat nici după aderarea României la Uniunea Europeana, înregistrând chiar o continuă creşt
ere. Nivel ridicat al creşterii economice, ameliorarea şimodernizarea sistemelor de securitate socială
existente şi creearea unui sistem comunitar caresă asigure protecţia socială a
lucrătorilor migranţi in ţările comunităţii europene a fost stimulată demigraţia forţei de muncă.Prin
urmare, migraia forei de muncă româneti cu scopul unui trai mai bun, nu aduceț ț ș
beneficii mari României, ci din contră îi scade potenialul economic. Această
problemă ar trebuiț
tratată cu mai multă seriozitate, i după părerea mea, alocarea
mai multor locuri de muncă înș
domenii cu o calificare redusă i motivarea
salarială a angajailor cu calificare ridicată, ar fi unș ț
pas de început pentru păstrarea forei
