Piata Muncii Si Somaj Lucrare

8/17/2019 Piata Muncii Si Somaj Lucrare

1/25

Argument

Importanţa pe care o are piaţa forţei de muncă, a constituit argumentul care a stat la baza

opţiunii pentru tema ”Analiza pie ii muncii în România.Problematica ocupării i omajului„ț ș ș .Fiind o temă cu puternice implicaţii economice şi sociale, lucrarea de faţă îmbină

abordările de ordin teoretic cu cele statistice . În abordarea teoretică am urmărit clarificarea

conceptuală a noţiunilor de piaţă a forţei de muncă i omaj.ș ș

Abordarea statistică urmăreşte evidenţierea tendinţelor din ultimii ani din sfera ocupării

resurselor de muncă i a omajului, precum i politicile i programele aplicate în om!nia .ș ș ș ș

"rimul capitol analizează pia a muncii în om!nia, politicile i programele care au fostț ș

aplicate în ultimii ani # mai ales în anul $%&' ( , dar i date statstice de pe pia a for ei de muncă.ș ț ț

)apitolul II abordează teoretic no iunea de omaj * caracteristici, cauze, forme , efecte+ț ș

tot aici am analizat date statistice referitoare la omaj,legisla ia privind omajul , politiciș ț ș

anti omaj.ș

"roblema ocupării forţei de muncă şi şomajului sunt teme de actualitatea, care preocupă

preocupă tot mai mult pe guvernanţi i întreprinzători. Acestea trebuie să fie concepute şiș

abordate ca obiective strategice.

"iaţa forţei de muncă deţine locul central în sistemul pieţei factorilor de producţie.

Forţa de muncă este factorul de producţie activ şi determinant în func ionarea oricăreiț

activită i. cuparea resurselor de muncă , reprezintă fundamentul e-istenţei şi funcţionării pieţeiț

forţei de muncă. "entru realizarea ecilibrului pe această piaţă este necesară derularea unui

proces comple-, care nu poate fi atins decît în ările în care economia func ionează la parametriiț ț

optimi.

"iaţa muncii reprezintă locul în care se înt!lnesc şi se confruntă în spaţiu i timp oferta cuș

cererea de muncă.ferta de muncă sau cererea de locuri de muncă este reprezentată de totalul

resurselor de muncă disponibile într/o perioadă dată de timp

Funcţionarea pieţei muncii în om!nia are nevoie de îmbunătăţiri, în condiţiile în care

rata de ocupare a forţei de muncă este de 012. om!nia este a şasea ţară în clasamentul ţărilor cu

performanţe scăzute în acest domeniu.

prioritate în acest domeniu ar fi importanţa investirii în capitalul uman .ata de

ocupare în om!nia a stagnat între anii $%%3 şi $%&&, în special de situaţia ocupării forţei de

1


2/25

muncă în r!ndul tinerilor. Aproape o treime din forţa de muncă din om!nia se află în domenii cu

productivitate scăzută, în timp ce la capitolul educaţiei şi formării profesionale situaţia este

îngrijorătoare.4in datele analizate, reises că 1%2 din ocuparea forţei de muncă se află în domenii

care au productivitate scăzută, cum ar fi agricultura 5n alt aspect negativ este capitolul educaţie

şi formare profesionale. om!nia se află printre ţările cu perfomanţe dintre cele mai scăzute

privind abandonul şcolar timpuriu. 6unt necesare diverse programe i politici în acest sens, cu oș

implementare strictă şi minuţioasă. altă problemă este legată de abilităţile de bază, de nivel

scăzut.

7omajul reprezintă o teribilă risipă de resurse. "rincipala resursă o reprezintă factorul

muncă. În condiţiile în care omul, cu forţa sa de muncă, constituie resursa regenerabilă cea mai

preţioasă şi practic nelimitată, folosirea sa la nivelul cel mai eficient şi mai deplin posibil răm!ne

preocupare tuturor factorilor de decizie.8ăsirea celor mai potrivite căi de luptă împotrivaşomajului constituie o necesitate obiectivă.

omajul este unul din fenomenele cele mai pu in acceptate care afectează economiileȘ ț

tuturor ărilor. omajul a devenit o problemă, odată cu dezvoltarea industrială, încep!nd cu aț Ș

doua jumătatea a secolului al 9:III/lea, în perioadele de recesiune, c!nd întreprinderile

industriale î i mic orau produc ia i, ca urmare, eliberau un număr important de muncitori careș ș ț ș

deveneau omeri.ș

În plus, în om!nia rata a şomajului, publicată de Agenţia ;aţională pentru cuparea

Forţei de


3/25

CAPITOLUL I

I.. Conceptul ! pia ă a munciiț

"ia a for ei de muncă constituie , în permanen ă un subiect de mare actualitate deoareceț ț ț

pe această pia ă se tranzac ionează una dintre cele mai importante resurse * for a de muncă.ț ț ț

"ia a muncii şi şomajul sunt două fenomene care lasă amprente profunde în activitateaț

economică şi socială a unei ţări. Încă de la Adam 6mit, părintele economiei politice moderne,

s/a observat că avuţia naţională este dată de gradul de ocupare al populaţiei, de nivelul ei de

calificare şi de instruire. În om!nia nu se acordă o atenţie suficientă modului în care este

pregătită şi folosită forţa de muncă.. În acest sens, abordarea problemei ocupării forţei de muncă

şi a şomajului reprezintă o necesitate în stabilirea politicilor economice ale unei ări. 5na dintrețcele mai stringente probleme ale lumii contemporane este incapacitatea societăţii de a utiliza

principala resursă economică de creştere şi dezvoltare* forţa de muncă. )rearea condiţiilor pentru

ca factorul muncă să se manifeste activ şi creator constituie una dintre problemele social/

economice majore cu care se confruntă toate ţările lumii contemporane. )reşterea şi dezvoltarea

economică sunt obiective fundamentale ale economiei naţionale, str!ns legate de resursele

utilizate.

"iaţa forţei de muncă , av!nd în centrul atenţiei omul şi interesele sale , deţine locul

central în sistemul pieţei factorilor de producţie, forţa de muncă fiind considerată factorul de

producţie activ şi determinant. >cilibrul dintre cererea si oferta de forţă de muncă fiind

considerată factorul de producţie activ şi determinant.Importanţa realizării ecilibrului pieţei

forţei de muncă rezultă din rolul decisiv al resurselor umane în procesul dezvoltării economico/

sociale. 4eoarece ocuparea resurselor de muncă , reprezintă fundamentul e-istenţei şi funcţionării

pieţei forţei de muncă , pentru realizarea ecilibrului pe această piaţă este necesar să avem în

vedere că formarea şi funcţionarea acestei pieţe este un proces fundamental şi comple-.

"iaţa muncii reprezintă locul în care se înt!lnesc şi se confruntă în spaţiu,timp, pe total şi pe structură oferta cu cererea de muncă.ferta de muncă sau cererea de locuri de muncă este

reprezentată de totalul resurselor de muncă disponibile într/o perioadă dată de timp.>a vine din

partea factorului subiectiv al producţiei ,omul. )ererea de muncă sau oferta de locuri de muncă

este reprezentată de cantitatea de eforturi umane a personalului de o calificare şi pregătire

3


4/25

adecvată, necesare pentru realizarea bunurilor şi serviciilor de care are nevoie societatea într/o

perioadă de timp. >a vine din partea economiei&.

)ererea i oferta de muncă sunt într/o rela ie de interdependen ă cu dezvoltareaș ț ț

economico/socială, de amploarea i structurile activită ilor economice i ale ac iunilor socialeș ț ș ț

i, pe de altă parte, de fenomenele i procesele social demografice.ș ș Aceste interdependen eț

multiple sunt sistematizate în Figura &.&.

1 Prof. Univ. Dr. Ion Ignat ,,Economie politică. Macroeconomie”, Editura Univ. ,,Al.I. u!a”,

Ia"i, 2##$

$


5/25

"i#ura . "ia a muncii/procesele demografice/dezvoltare culturalăț

I.$. Pia a muncii în Româniaț

%


6/25

Analiza situaţiei pieţei for ei de muncă din om!nia conduce la concluzia că, în ultimulț

timp, a apărut un fenomen mult mai îngrijorător dec!t şomajul şi anume, erodarea ocupării. Au

apărut şi se dezvoltă diferite forme de ocupare precară şi de subocupare involuntară, noi forme

mi-te între slujba regulară şi raportul de muncă precar. ;atura ocupării a suferit scimbări, de la

munca cu normă întreagă la contractul de muncă cu timp parţial, de la munca slab calificată spre

înalta calificare. A avut loc o degradare şi o precarizare a ocupării, s/au înrăutăţit condiţiile de

muncă. În anumite cazuri se încalcă drepturi de bază ale angajatului, forţ!ndu/l să lucreze în

condiţii de e-ploatare, periculoase, dăunătoare sănătăţii. ;imeni nu se preocupă,în om!nia , în

mod serios, de termenii în care este munca plătită şi care sunt drepturile şi obligaţiile ambelor

părţi semnatare ale contractului de muncă. 4rept consecin ă, o bună parte din persoanele apte deț

muncă migrează spre ări unde munca este bine plătită, iar drepturile i obliga iilor fiecărei păr iț ș ț ț

sunt respectate.

Funcţionarea pieţei muncii în om!nia are nevoie de îmbunătăţiri, în condiţiile în care

rata de ocupare a forţei de muncă este de 012. om!nia este a şasea ţară în clasamentul ţărilor cu

performanţe scăzute în acest domeniu.

prioritate în acest domeniu ar fi importanţa investirii în capitalul uman .ata de

ocupare în om!nia a stagnat între anii $%%3 şi $%&&, în special de situaţia ocupării forţei de

muncă în r!ndul tinerilor. 4iferenţele dintre rata generală a ocupării şi cea din r!ndul tinerilor

este, în om!nia, de &02, faţă media europeană, de &%2. În trimestrul I al anului $%&', popula iaț

activă a om!niei era de ??@$ mii de persoane, din care ?$13 mii persoane erau ocupate i 0''ș

mii erau omeri.ș Aproape o treime din forţa de muncă din om!nia se află în domenii cu

productivitate scăzută, în timp ce la capitolul educaţiei şi formării profesionale situaţia este

îngrijorătoare.

5n alt aspect este că 1%2 din ocuparea forţei de muncă se află în domenii care au

productivitate scăzută, cum ar fi agricultura 5n alt aspect negativ este capitolul educaţie şi

formare profesionale. om!nia se află printre ţările cu perfomanţe dintre cele mai scăzute privind

abandonul şcolar timpuriu, cu &32 faţă de &&2 media din 5niune. 6unt nesecare diverse

programe în acest sens, cu o implementare strictă şi minuţioasă. altă problemă este legată de

abilităţile de bază, de nivel scăzut.

&


7/25

I.%. Politici i pro#rame pentru &timularea ocupăriiș

În anul $%&', în om!nia s/a desfă urat un programde ocupare care a a avut la bazăș

obiectivele "rogramului de 8uvernare $%&1/$%&0, precum şi obiectivele strategice ale 5niunii

>uropene în materie de ocupare în perspectiva >uropa $%$%, inclusiv acţiuni subscrise scemei

de 8aranţie pentru tineri pentru perioada $%&= $%&'.

"rincipiul care a stat la baza programului este accesul egal la servicii de ocupare iș

măsuri de stimulare a ocupării fără nici un fel de discriminare.

"rogramul s/a adresat persoanelor apar in!nd unor categorii dezavantajate pe pia aț ț

muncii. "rincipalele obiective generale ale "rogramului de ocupare a forţei de muncă pentru anul

$%&' au fost *

a ) Creşterea anselor de ocupare şi valorificarea competenţelor profesionale ale persoanelor înș

căutarea unui loc de muncă pe piaţa internă a muncii;

b' Prevenirea omajului de lungă durată;ș

c' Facilitarea tranziţiei de la omaj la ocupare.ș

biectivele specifice ale programului au fost*

a) sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei;

b' stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;

c' orientarea şomerilor către ocupaţii şi meserii solicitate pe pia a muncii locale şi sprijinul de aț

fi cuprinse la programe de pregătire corespunzătoare;

(' sprijinirea i stimularea angajatorilor pentru ocuparea locurilor de muncă vacante prinș

încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă, cu accent pe grupurile dezavantajate+

e' stimularea moilităţii forţei de muncă în condiţiile sc!imărilor structurale care se produc în

economia naţională

)' sprijinirea absolven ilor de învă ăm!nt superior pentru a dob!ndi e-perien ă profesională prinț ț ț

efectuarea de stagii profesionale i, corespunzător, stimularea angajatorilor.ș

"rogramul de ocupare a forţei de muncă pentru anul $%&' a fost elaborat pe baza

propunerilor agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a agenţiei municipiului

'


8/25

Bucureşti, propuneri fundamentate pe baza analizei situaţiei economico sociale înregistrate la

nivel teritorial. 4e asemenea, au fost luate în considerare evoluţia rezultatelor aplicării planurilor

şi programelor în domeniul ocupării din anul $%&=, nivelul de atractivitate a unor măsuri de

stimulare a ocupării, precum şi alte elemente de fundamentare, cum sunt*

• nivelul i structura şomajului pe forme de indemnizare, pe medii rezidenţiale, pe se-e,ș

pe v!rste, nivel de pregătire profesională, repartizarea teritorială a şomajului etc.+

• numărul de personal care lucrează în agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de

muncă+

• situaţia intrărilor în şomaj în anul $%&= #primele &% luni(.

>volu ia locurilor de muncă vacante declarate de angajatori în perioada primelor &% luniț

ale anului $%&=, a fost în cre tere fa ă de anul anterior+ș ț

omajul înregistrat pentru anul $%&' arată o scădere at!t a numărului de omeri c!t i aȘ ș ș

ratei omajului înregistrat de la un număr de =?' mii omeri înregistra i la începutul anului $%&',ș ș ț

la =0' mii la finele anului $%&' i o rată a omajului înregistrat de ',&2 .ș ș

Actele normative care au stat la baza proiectării programului şi definirii principalilor

indicatori cantitativi sunt Cegea nr. 30D$%%$ privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, şi a întregului

pacet de norme şi proceduri adoptate pentru aplicarea acesteia, Cegea nr. 3$D$%%3 privind

stimularea încadrării în muncă a elevilor şi studenţilor şi Cegea nr. 11'D$%&1 privind efectuareastagiului pentru absolvenţii de învăţăm!nt superior, precum şi fundamentarea proiectului

Bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul $%&'.

"rogramul de ocupare a fost proiectat astfel înc!t măsurile implementate să fie orientate

către reprezentarea ecilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de

muncă, pun!ndu/se accent pe măsurile de mediere, de informare şi consiliereDorientare

profesională, furnizarea de pacete personalizate de măsuri active de ocupare, consolidarea

relaţiilor cu partenerii sociali.

I.*. +ate &tati&tice pri,in( pia a muncii în anul $-ț

(


9/25

)a urmare a implementării măsurilor prevăzute în "rogramul ;aţional de cupare a

Forţei de


10/25

• au fost oferite 1'.0@0 locuri de muncă, din care &%= pentru persoanele marginalizate

social+

• au participat =&.%=$ persoane în căutare de loc de muncă+

• au fost selectate în vederea încadrării &?.=%$ persoane, din care $@$ persoane cu risc de

marginalizare socială+

• au fost încadrate 3.?'0 persoane, din care 3 persoane cu risc de marginalizare socială+

• din cele 3.?'0 persoane încadrate, '$% au fost cu studii superioare, iar 3.110 au fost cu

studii medii. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi a fost organizată în data de $'

septembrie $%&' în ?0 de agenţii locale şi puncte de lucru şi a avut următoarele rezultate

#evaluare la o lună(*

• au fost contactaţi $?.3'? agenţi economici+ • au participat $.'@1 agenţi economici+

• au fost oferite un număr de 1$.?== locuri de muncă+

• au participat $0.=@0 persoane în căutare de loc de muncă, din care * &?.0$% absolvenţi+

&$0 absolvenţi supuşi marginalizării sociale + $$ persoane cu andicap + 3.3$? alte categorii.

• au fost selectate în vederea încadrării @.?31 persoane+

• au fost încadrate 1.0$' persoane, din care =1@ persoane cu studii superioare şi 1.&?0

persoane cu studii medii.

În anul $%&', A;F


11/25

persoane fără studii superioare şi 3 persoane cu studii superioare. "rin intermediul burselor

locurilor de muncă organizate în anul $%&', au fost ocupate &&.?1&,

6erviciile de informare şi consiliere profesională au un rol deosebit în activitatea

desfăşurată de serviciul public de ocupare, de calitatea acestora depinz!nd în mare măsură

rezultatele aplicării celorlalte tipuri de servicii de stimulare a ocupării, în special formarea

profesională către care sunt orienta i şomerii. 6erviciile de informare şi consiliere profesională,ț

au vizat cu precădere categoriile de persoane cu probleme de integrare pe piaţa muncii.

. În anul $%&', au beneficiat de servicii de informare şi consiliere profesională şi au fost

ocupate un număr de &%$ persoane cu dizabilităţi, ceea ce reprezintă &1,33 2 din numărul total

de persoane aparţinătoare acestui grup ţintă ocupate la nivel naţional #3=& persoane cu

dizabilităţi(.

"rin organizarea cursurilor de formare profesională s/au încadrat &&.0=0 persoane, ceea cereprezintă @3,'? 2 faţă de c!t s/a programat pentru anul $%&' #&&.@1' persoane(.

11


12/25

CAPITOLUL II

omajulȘ

II.. Conceptul (e /omaj

omajul este un fenomen negativ , cu ad!nci şi multiple implicaţii pentru activitateaȘ

economică dar şi pentru viaţa omului. >l este considerat ,alături de inflaţie, o Eboală cronică E şi

incurabilă a economiei moderne$.

4efinirea şomajului a reprezentat o problemă îndelung dezbătută în literatura economică.

"unctele de vedere şi opiniile e-primate au variat în timp întruc!t şi şomajul a acoperit realităţi

specifice foarte diferite.

4icţionarul ştiinţei economice caracterizează şomajul ca situaţia individului privat de muncă şi

face distincţie între şomajul voluntar şi cel involuntar,arăt!nd că numai şomajul involuntar

trebuie luat în considerare în judecarea situaţiei economice a ţării 1 . Ferdinand Bauduin afirmă

că şomajul reprezintă ,,inactivitatea totală sau parţială a unui ansamblu sau a unui individ =.


13/25

plasare a forţei de muncă, şomajul apăr!nd ca rezultat e-clusiv al cererii de muncă,ignor!ndu/se

cealaltă latură a pieţei muncii, respectiv oferta de muncă'.

omerul este o persoană care nu lucrează, dar caută un loc de muncă salarizat.În practicaȘ

economică, se consideră şomeri doar cei care sunt apţi de muncă şi solicită un loc de muncă la

oficiile de plasare a resurselor de muncă, fiind disponibil să înceapă lucrul imediat0.

4in analiza celor mai multe opinii e-primate cu privire la şomaj, putem concluziona că

acesta reprezintă o stare negativă a economiei, reflectat printr/un dezecilibru al pieţei muncii

prin care oferta de muncă #sau cererea de locuri de muncă( este mai mare dec!t cererea de muncă

#sau oferta de locuri de muncă( din partea agenţilor economici3.

Factorul muncă se procură prin intermediul pieţei ca şi ceilalţi factori de producţie.

II.$.Caracteri&ticile /omajului

Av!nd o problematică comple-ă, principalele caracteristici prin care poate fi surprins şi studiat

fenomenul şomaj se referă la*

a'0i,elul /omajului .


14/25

intermediară între activitate şi inactivitate iar acest fapt ridică probleme serioase atunci c!nd se

determină nivelul şomajului?.

b'+urata /omajului reprezintă intervalul de timp cuprins între momentul pierderii locului

de muncă şi cel al reluării activităţii sau al ieşirii din r!ndul populaţiei active. Asupra sa

influenţează o serie de factori cum sunt* interesul şomerilor de a căuta un nou loc de muncă,

numărul şi structura locurilor de muncă disponibile , structura populaţiei active disponibile ,

mărimea ajutorului de şomaj în comparaţie cu salariul practicat pe piaţa muncii etc@.

c'Inten&itatea /omajului desemnează gradul de pierdere a posibilităţii de a munci. 4in acest

punct de vedere se pot deosebi&%*

/şomajul total/care presupune pierderea efectivă a locului de muncă şi încetarea totală a

activităţii+

/şomajul parţial/care constă în diminuarea activităţii depuse, în special prin reducerea durateisăptăm!nii de lucru sub cea legală, cu diminuarea corespunzătoare a salariului+

/şomajul degizat/ este specific mai ales ţărilor în dezvoltare unde numeroase persoane

desfăşoară doar aparent o activitate, cu o eficienţă redusă şi salariu pe măsură+

('1tructura /omajului reprezintă componenţa şomerilor pe categorii de v!rstă, se-, studii,

naţionalitate, nivel de calificare, ramură de activitate etc.

II.%. Cauzele /i )ormele /omajului

Apariţia şomajului este un fenomen comple-, fiind determinat at!t de situaţia generală a

utilizatorului de muncă c!t şi de situaţia ofertanţilor de muncă pe piaţă. >l poate fi rezultanţa

voinţei individuale , av!nd o motivaţie subiectivă, sau dimpotrivă, cel ce doreşte şi este apt de

muncă nu găseşte un loc disponibil din motive independente de voinţa sa. 4rept urmare , şomajul

poate fi voluntar sau invonluntar. eferindu/se la şomajul voluntar Henes considera că este

( oman, M., 4oma5ul 6ntre teorie "i realitate, Economi*tul 7 22. #3. 1)))

) Prof. Univ. Dr. Ion Ignat ,,Economie politică. Macroeconomie”, Editura Univ. ,,Al.I.

u!a”, Ia"i, 2##$

1#aducanu 0., Macroeconomie, Mondoeconomie , 1)))

1$


15/25

datorat refuzului sau imposibilităţii pentru purtătorul forţei de muncă de a accepta o retribuţie

corespunzătoare valorii produsului care/i poate fi atribuit , refuz sau imposibilitate bazată pe

anumite prevederi legale, pe uzanţe sociale, pe înţelegeri în vederea negocierii contractelor

colective, pe adaptarea lentă la scimbări sau pe simpla încăpăţ!nare proprie naturii umane&&.

4acă în cazul şomajului voluntar individul are, cel puţin, alternativa unei alegeri, de a

prefera, de e-emplu indemnizaţia de şomaj, dec!t să accepte o slujbă pentru care primeşte un

salariu puţin incitant, şomajului involuntar constă în e-istenţa unor persoane neocupate, care, deşi

sunt dispuse să se angajeze la un salariu determinat de condiţiile pieţei libere , din motive

obiective nu are această posibilitate. Încadrarea diferitelor forme ale şomajului în una dintre cele

două categorii , nu este, însă, o întreprindere simplă, e-ist!nd între ele puncte de contact si

interferenţe care le fac greu departajabile.

În funcţie de cauzele ce/l determină se pot distinge două categorii de şomaj , fiecare cu formelede manifestare caracteristice*

a' 2omajul (e (ezec3ilibru e-plicat prin fenomene ce se manifestă pe piaţa muncii

care determină neconcordanţa ofertei de muncă cu cererea de muncă.

"rimul tip este denumit /omaj ,oluntar şi are drept cauză nivelul superior al salariului

negociat faţă de cel de ecilibru.

Al doilea tip este denumit /omaj ciclic şi este datorat cererii de muncă. >ste caracteristic

fazei de recesiune economică care prin reducerea activităţii economice determină reducerea

cererii de muncă.

Al treilea tip de şomaj este determinat de cre/terea )or4ei (e muncă pe&te cererea (e

muncă. ferta depăşind cererea, curba ofertei se deplasează spre dreapta. )onform regulilor

pieţei, salariile ar trebui să scadă,însă ele răm!n!nd rigide , se situează peste noul salariu de

ecilibru cerut de noua situaţie pe piaţă , ajung!ndu/se la un şomaj de dezecilibru.

ferta de muncă poate spori datorită creşterii noilor contingente de salariaţi, numărul

locurilor de muncă răm!n!nd aceleaşi, ceea ce determină un şomaj ridicat mai ales în r!ndurile

tineretului. altă cauză poate fi şi afirmarea cererii de a lucra a unor persoane apte de muncă, dar

inactive# de e-emplu casnicile( ,ce nu este însoţită de o creştere adecvată a cererii de muncă.

11 Angele*cu , I. /tăne*cu 8Economie politică elemente fundamentale”, Ed.

9*car Print, :ucure"ti, 2###

1%


16/25


17/25

e'2omajul &ezonier este specific activităţilor economice care sunt influenţate de factorii

naturali #agricultură, construcţii, etc.( ceea ce influentează şi cererea de muncă&1.

II.*.5)ectele &ocial6economice ale /omajului

)ostul social al acestui fenomen reprezintă efortul total pe care îl suportă populaţia,

economia şi societatea care sunt afectate de somaj. Ca nivelul persoanelor, apar aspecte de natura

economică, dar şi aspecte morale, social/culturale, ciar şi politico/militare. Ca nivelul economiei

şi societăţii, costul social are în vedere aspecte ca*

• irosirea cantităţii de forţă de muncă+

• diminuarea intensităţii dezvoltării economice+

• scăderea veniturilor bugetului de stat+

• creşterea celtuielilor statului pentru întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor publice

din domeniul înregistrării şomajului.

)osturile mari care implică somajul se grupează în*

&. )osturi directe evaluate sub forma vărsămintelor monetare către fondul destinat

protecţiei sociale.

$. )osturi indirecte generate de diminuarea globală a producţiei şi a veniturilor de care ar

putea beneficia întreaga populaţie.

7omajul are importante implicaţii negative at!t pe plan economic c!t şi social/uman, at!t

individuale c!t şi şi colective.

4atorită şomajului are loc inutilizarea unei părţi a resurselor de muncă ,ceea ce afectează

producţia naţională, veniturile şi nivelul de trai al şomerilor şi familiilor lor.>-istă în primul r!nd

un cost economic reprezentat, mai ales, de pierderea pe care o înregistrează societatea prin

diminuarea activităţii economice sub nivelul ocupării depline. 6ocietatea pierde nu numai din

13 o;ofanu .,


18/25

cauza diminuării activităţii economice dar şi a impozitelor şi ta-elor la care sunt supuse veniturile

firmelor şi cele individuale care nu mai pot fi încasate.

>-istă prin urmare şi un cost financiar al şomajului ce îşi găseşte e-presia în creşterea

sarcinilor care apasă asupra sistemului productiv şi a colectivităţii publice şi în diminuarea

încasărilor fiscale şi a cotizaţiilor sociale provocate de şomaj. >-plicabilă şi motivată social,

indemnizaţia de şomaj are efecte economice contradictorii. )u c!t ea este mai mare cu at!t scade

interesul pentru un loc de muncă. mărime redusă a sa determină o preocupare mai mare pentru

a găsi rapid un loc de muncă. Jotodată, durata căutării unui loc de muncă poate deveni o povară

financiară grea de suportat. "entru aceasta este necesar ca indemnizaţia de şomaj şi durata sa să

aibă un nivel optim, adică să fie stabilite astfel înc!t să incite la căutarea unui loc de muncă şi să

evite, pe c!t posibil, substituirea pentru individ a timpului de căutare cu timpul liber. 6e reduc

însă şi resursele publice întruc!t şomerii pierd o parte din venituri şi consumă mai puţin, fapt cereduce impozitele directe şi indirecte&= .

Însă efectele şomajului sunt resimţite , în primul r!nd, de către şomeri. >i sunt afectaţi

de diferenţa între salariu şi ajutorul de şomaj. 4ar şomajul îl determină pe individ să suporte

stresul generat de situaţia în care se află, să se confrunte cu sentimentul de nemulţumire sau

inutilitate, de marginalizare în plan social.Familia sa şi colectivităţile în care trăieşte şomerul

suportă de asemenea efectele negative ale şomajului.

I.. Le#i&la4ia pri,in( ajutorul (e /omaj în România

"ersoanele care sunt apte de muncă, dar nu pot fi încadrate din lipsa de locuri disponibile

corespunzătoare pregătirii lor profesionale sunt considerate şomeri şi beneficiază potrivit Cegii

nr.& din 3 ianuarie &@@& ,care se referă la protecţia socială a şomerilor şi reintegrarea lor

profesională, de ajutor de somaj.

"ersoanele care sunt îndreptăţite să primească ajutor de somaj conform acestei legi sunt*

• Absolvenţii instituţiilor de învăţăm!nt, în v!rsta de &? ani împliniţi, care nu au venit

propriu şi care într/o perioadă de 0% de zile nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit

pregătirii profesionale. Angajatorii care încadrează în munca pe durata nedeterminată absolvenţi

ai unor instituîii de invatamant beneficiaza, pe l!ngă subvenţionarea locurilor de muncă destinate

1$ =>idul indicatorilor economiciEditura ?eora

1(


19/25

acestora, şi de scutirea pe o perioada de &$ luni de la plata contribuţiei datorate la bugetul

asigurărilor pentru somaj aferentă absolvenţilor respectivi. rdonanţa de 5rgenţă a 8uvernului

&==D$%%$ prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţăm!nt, dar şi absolvenţii şcolilor speciale în

v!rstă de minim &0 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, să beneficieze

din bugetul asigurărilor pentru somaj de o prima neimpozabilă egală cu un salariu de baza minim

brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la data încadrării în instituţia în care se angajează cu

program normal de lucru pentru o perioadă de &$ luni.

• Jinerii care înainte de efectuarea stagiului militar nu erau încadraţi cu contract de

muncă şi care într/o perioadă de 1% de zile de la satisfacerea stagiului militar nu s/au putut

angaja.

• "ersoanele ale căror contract de munca a fost desfăcut din iniţiativa unităţii din cauza

următoarelor motive*

/reducerea activităţii, justificată prin acte financiare.

/ încălcarea cu vinovăţie de către salariat a obligaţiilor prevăzute în contractul de muncă.

/ necorespunderea sub aspect profesional.

/incompatibilitatea sub aspect profesional alături de funcţia deţinută.

• 4esfacerea contractului de muncă din iniţiativa salariatului.

În această situaţie desfacerea contractului de muncă trebuie să fie însoţită obligatoriu de un

preaviz de &' zile lucrătoare, iar atunci c!nd este vorba de o funcţie de conducere preavizul va fide 1% zile lucrătoare. eferitor la perioada de preaviz, noul )od al muncii care intră în vigoare

la & mai $%&& prevede ca perioada de proba cel mult @% de zile calendaristice pentru funcţiile de

e-ecuţie şi cel mult &$% de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

În toată această perioadă de preaviz salariatul este obligat să muncească potrivit

programului de muncă.

• "ersoanele care au fost disponibilizate din funcţie, în urma unei concedieri colective.

•

"ersoanele care au fost încadrate cu contract de muncă pe durata determinată şi careau încetat activitatea la e-pirarea termenului prevazut în contract, dacă au o vecime de cel putin

0 luni în ultimele &$ luni premergatoare datei de înregistrare a cererii pentru acordarea plăţii de

somaj.

Ajutorul de somaj constă într/o sumă calculată în mod diferenţiat, pe categorii de

persoane şi vecime în muncă, av!ndu/se în vedere salariul minim pe economie inde-at sau

1)


20/25

ultimul salariu tarifar lunar avut. Ajutorul de somaj se acordă pe o perioada de cel mult $3$ de

zile. 4acă după e-pirarea acestei perioade, şomerul nu se reintegreaza în munca primeşte o

alocaţie de sprijin pentru o perioada de cel mult &? luni. 8arantarea ajutorului de somaj constituie

o preocupare permanentă a guvernelor, organizaţiilor sindicale şi profesionale din toate ţările.

)ererile pentru plata ajutorului de şomaj se adresează 4irecţiilor de


21/25

¬ medierea în vederea plasării pe locurile de muncă vacante e-istente pe plan local şi instruirea

în modalităţi de căutare a unui loc de muncă+

¬ reorientarea profesională în cadrul unităţii sau prin cursuri de formare de scurtă durată+

¬ sondarea opiniei salariaţilor şi consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere a

şomajului.

4e aceste servicii beneficiază nu numai persoanele vizate să/şi piardă locul de muncă, ci

şi persoanele fără loc de muncă şi care solicită aceste servicii.

"!nă la finele anului $%&', =.$&3 persoane au beneficiat de servicii de preconcediere. În

cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaţilor disponibilizaţi, prin

completarea unor cestionare, conform metodologiei stabilite. 4in aceste cestionare, a rezultat

faptul că &%3 persoane au optat pentru înscrierea la cursurile de formare profesională, iar $&%

persoane doresc să/şi descidă o activitate pe cont propriu. 5n indicator important în cadrul

serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe locurile de muncă vacante e-istente pe plan

local şi instruirea în modalitaţi de căutare a unui loc de muncă. 4in totalul persoanelor asistate

#=.$&3 persoane(, au fost instruite în tenici de căutare a unui loc de muncă $.$@@ persoane, 0%$

persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării şi &.$@1 persoane au fost

orientate spre locuri de muncă declarate vacante.

4in punctul de vedere al statutului persoanei aflate în căutare de loc de muncă, cele

1'=.%$@ persoane încadrate în anul $%&' sunt structurate astfel*/ $01.?03 şomeri neindemnizaţi+

/ ?@.?00 şomeri indemnizaţi+

/ $@0 persoane în căutare de loc de muncă.

În anul $%&', numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în

evidenţă ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind

acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de @@1.=%@ persoane.

Institutul de 6tatistică a anunţat că rata şomajului în luna ianuarie $%&0 a fost de 0,'2, iar

numărul de şomeri a fost de 0%3.%%% de persoane, conform calculelor după metodologia Biroului

Internaţional al


22/25

şomajului BI< este calculată ca pondere a şomerilor BI< în totalul populaţiei active, adică

numărul total de persoane apte de muncă, care în om!nia reprezintă circa @,= milioane de

locuitori.

"rin urmare, economia rom!nească se bazează pe o structură de piramidă inversată* într/o

ţară cu o populaţie de $% de milioane de persoane din care aproape jumătate #@,= milioane( sunt

apte de muncă, numărul de salariaţi care lucrează legal este de =,' milioane, circa &,' milioane

sunt angajaţi Ela negruM şi doar 0%%.%%% sunt

)omparaţia realizată cu datele publicate la >urostat, biroul de statistică al )omisiei

>uropene, arată că, la finalul anului $%&', om!nia se afla pe locul opt în clasamentul statelor

5> cu cele mai scăzute rate ale şomajului, fiind în aceeaşi EligăM cu state precum 4anemarca #cu

şomaj de 0,02(,


23/25

)ea mai cunoscută metodă de combatere a omajului o reprezintăș indemniza ia de omajț ț

care are i meritul de a ac iona ca un stabilizator automat în economie.Acesta reduce fr!nareaș ț

bruscă a cererii i mic oreaza pierderile de venit na ional.ș ș ț

8ăsirea căilor potrivite de luptă împotriva şomajului trebuie să ţină seama de varietatea şi

comple-itatea fenomenului, de implicaţiile multiple, directe sau indirecte ale acestuia.

>-perienţa reliefează că nu e-istă o singură soluţie cu valabilitate largă, nu sunt soluţii

MpureE ,ele trebuie corelate şi integrate în sistemul de ansamblu al măsurilor anticriză din care

şomajul nu este dec!t o dimensiune. În plus, terapeutica şomajului nu sa dovedit a fi radicală ,

lumea s/a obişnuit cu aceasta, fapt ce implică găsirea mijloacelor necesare pentru a/l menţine în

limite rezonabile.

)reşterea şi diversificarea activităţii economice corelată cu o pregătire corespunzătoare aforţei de muncă reprezintă calea principală de limitare a şomajului.

4e asemenea, şomajul putea fi uşor depăşit prin declanşarea automatismelor economiei*

dacă apărea şi creştea şomajul salariile scădeau, se reduceau costurile, se mărea rentabilitatea ,

stimul!nd intreprinzătorul în sporirea activităţii economice, deci în angajarea de noi lucrători,

ceea ce antrena reducerea şomajului.

În concepţia Nenesiană relansarea cererii globale, prin stimularea at!t a consumului c!t şi

a investiţiilor , era soluţia pentru a limita şomajul. Această politică de relansare a cererii, mai ales

prin înviorarea investiţiilor pe calea unui credit facil sprijinit de o politică monetară

e-pansionistă, a constituit o soluţie de reducere a şomajului pentru multe ţări. 4eşi, s/a dovedit

prin natura sa inflaţionistă această politică îşi păstrează valoarea, completată, însă cu unele

amendamente* investiţia/sursă principală de locuri de muncă/trebuie realizată pe baza unor

temeinice analize prospective, pentru a fi realizată pentru debuşee viitoare cunoscute+ trebuie

găsită relaţia optimă dintre investiţia de productivitate/ care prin efectul de multiplicare devine

creatoare pe termen lung de locuri de muncă în momentul efectuării ei+investiţia în producţie

trebuie completată şi corelată cu cea în om, în pregătirea şi formarea sa profesională.

Ca nivelul anilor M?% ai secolului 99 măsurile de stimulare a cererii globale de factură

Nenesiană s/au dovedit a fi cu efecte minime pe linia ocupării forţei de muncă.Îşi face loc o nouă

orientare , continuatorii liberalismului economic, neoliberalismul ce lansează Epolitica ofertei.

23


24/25


25/25

&&. oman, conomistul D $$. %1. &@@@ &?.aducanu :.,

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	scoala-tara-de-sus
View:	263 times
Download:	2 times

Piata Muncii Si Somaj Lucrare

Documents