Somajul Si Piata Muncii

7/23/2019 Somajul Si Piata Muncii

http://slidepdf.com/reader/full/somajul-si-piata-muncii 1/25

CAP. 17 ȘOMAJUL ȘI

PIAȚA MUNCII



OBIECTIVE

Ce este șomajul ?Piața muncii și particularitățile saleCererea de muncă și determinanții săi

Oferta de muncă și determinanții săiIndicatori de caracterizare a pieței munciiȘomajul și consecințele luiCaracteristici ale șomajuluiFormele somajuluiReducerea șomajului



Ce este șomajul ?“fenomensocial care constă în persistența inactivitățíi forțate a unui fost salariat sau a unei părți a foștilor salariați care nu mai găsesc de lucru din cauza situației economice defavorabile” ( Dicționar Universal Ilustratal Limbii Române)

“fenomen economic cauzat de crizele sau de recesiunile economice, care constă în aceea că o parte dintre salariațirămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea

și oferta de forță de muncă” ( Mic Dicționar Academic MDA) Apare și se măsoară pepiața muncii



Piața muncii și particularitățilesale

Ce este pia a munciiț ? Locul/ procesul de întâlnire, în

spaţiu şi timp, pe total şi pe structură, a cererii de

muncă cu oferta de muncă.

Particularită iț

- subiectul i obiectul acestei pie e se referă la omș ț

- este segmentată, cu mobilitate mare pe sector

- este reglementată

- pe ea se întâlnesc angajatorii cu lucrătorii

- pia ă a muncii na ională i localăț ț ș

- dualitatea pie ei munciiț : pie e primare – secundare (în funcţie deț

nivelul de stabilitate a l.m. şi nivelul remunerării

- segmentele pie ei muncii sunt interrela ionateț ț



Cererea de muncă șideterminanții săi

Ce este cererea de muncă, prin ce se exprimă?Este o relație între două variabile:salariul, ca preț al forței de muncă, pede o parte, și, pe de altă parte, cantitatea de muncă pe care angajatoriisunt dispuşi să o achiziţioneze la diferite niveluri ale salariului,exprimându-se prinnumărul de locuri de muncă oferite

Cererea de muncă = cerere derivată Determinanții cantității cerute de muncă: -cererea de bunuri - dinamica salariului: efect de scară neg., efect de substituție neg. - cantitatea de capital și dinamica prețului acestuia: efect de scarănegativ, efect de substituție pozitiv

- alți factori, cu acțiune indirectă: - care influențează cererea globală(de exemplu, creștereaveniturilor reale, reducerea impozitelor, reducerea ratei dobânzii etc.)

-creșterea investițiilor - variația exporturilor și importurilor - implicarea guvernului în economie



Oferta și determinanții săi (1)

Ce este oferta de muncă și cum se exprimă ?Resursele de muncă – vezi schema pe slide-ul următorRMT = PVM + PAVMA – PIM

Populația activă = Pop.ocupată + Șomerii

Populația inactivă = Pop.totală – Pop.activă Vezi slide-ul cu participarea populației la forța de muncă înRomânia 1997-2011

În concluzie: oferta curentă de muncă = pop. activă Pop. Activă = pop.ocupată + șomeri



Populația totală și structura sa



Participarea populaţiei la forţa de muncăîn România 1997 – 2011 (mil. persoane)

1997 1999 2001 2003 2004 2005 2006

Pop.totală 22,3 22,3 22,3 21,6 21,6 21,6 21,57 Pop.de 15-64 ani 15,16 15,19 15,28 14,93 14,96 15,02 15,03Populaţia activă 11,76 11,56 11,15 9,9 9,9 9,8 9,56

Total pop.ocupată............ 9,56 9,94 10,93 9,53Pop.ocup.15-64 9,9 9,6 9,5 8,6 8,63 8,65 8,8Şomerii BIM 0,706 0,79 0,74 0,68 0,80 0.70 0,73

2007 2008 2009 2010 2011Populația totală 21,55 21,52 21,48 21,44 21,38pop.15-64 ani 15,05 15,04 15,03 15,0 14,97populația activă 9,48 9,8 9,86 9,77 9,82total pop. ocupată 9,64 9,25 9,18 9,05 9,09pop. ocup.15-64 ani 8,84 8,88 8,81 8,82 8,75șomeri BIM 0,641 0,576 0,681 0,725 0,730



Oferta și determinanții săi (2)-Numărul de ore lucrate – efect de substituțiepozitiv, efect de venit negativ

Ef. de venit>Ef.de substituţie

Ef. de substituţie>Ef. de venit



Oferta și determinanții săi (3)

Oferta de muncă şi capitalul uman Oferta de muncă şi mobilitatea populaţiei -mobilitate geografică

-mobilitatea ocupaţională Migrația forței de muncă

- emigrare vs imigrare

- efecte asupra pieței muncii (migratia

internationala - avantaje și dezavantaje)



” Indicatori de caracterizare a pieţeimuncii

-rata de activitate (sau de participare la forţa de muncă) reprezintă raportul procentual dintre populaţia activă şi populaţia totalăîn vârstă de 15 ani şi peste

- rata de ocuparereprezintă raportul procentual dintre populaţiaocupată şi populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste

-rata şomajului BIM reprezintă raportul procentual între numărulşomerilor BIM şi populaţia activă sau un raport procentual întrenumărul șomerilor (la numărător) și suma numărului șomerilor șipopulației ocupate (la numitor).

-rata şomajului , aşa cum se calculează de către Institutul Naţional deStatistică din ţara noastră, reprezintă raportul procentual dintrenumărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei demuncă şipopulaţia activă civilă(şomeri pluspopulaţie ocupatăcivilă).

Populaţia ocupată civilă , conform metodologiei balanţei forţei demuncă, include toate persoanele care, în anul de referinţă, au desfăşurato activitate economico-socială aducătoare de venit, cu excepţia cadrelormilitare şi a persoanelor asimilate acestora (personalul MapN, MAI, SRI,militari în termen), a salariaţilor organizaţiilor politice şi obşteşti şi adeţinuţilor.



Șomerii înregistrați, conform legii În baza prevederilorLegii nr. 76/2002 privind sistemulasigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei demuncă,şomerii înregistraţi sunt persoanele careîndeplinesc în mod cumulativ condiţiile :

a). Sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de

minimul 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor depensionare ;b). Starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice le facapte pentru prestarea unei munci ;

c). Nu au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizeazădin activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici

decât indemnizaţia de somaj ce li s-ar cuveni potrivit legii ;d). Sunt disponibile să înceapă lucrul în perioada imediaturmătoare dacă s-ar găsi locuri de muncă ;

e). Sunt înregistrate la Agenţia Naţională pentru OcupareaForţei de Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare,care funcţionează în condiţiile prevăzute de lege.



Indicatori de caracterizare a piețiimuncii in UE

2001 2008 2009 20111.Populatia totală (000) 477 860 490 665 492 290

495 147 2.Pop.15-64 ani 320 968 330 447 330 935331 416 3.Populația ocupată(000) 212 941 227 990 223 946223 291 4.Pop.ocup.15-64 ani 200 792 217 402 213 526213 027 5.Rata ocup.(% pop.15-64 ani) 62.6 65.8 64.564.3 6.Rata ocup.(% pop.15-24 ani) 37.5 37.4 35.0

33.6 7.Rata ocup.(% pop.25-54 ani) 76.2 79.5 78.077.6 8.Rata ocup.(% pop.55-64 ani) 37.7 45.6 46.047.4 9.Ocup.Servicii (%total ocup.) 66.8 69.9 70.971.8 10.Ocup.in ind. (%total ocup.) 26.5 24.7 23.822.9 11.Ocup.in Agr.(%total ocup.) 6.8 5.4 5.45.3 12.Rata activ.(%pop.15-64 ani) 68.6 70.8 70.9 71.213.Rata activ.(%pop.15-24 ani) 45.6 44.3 43.7 42.714.Rata activ.(%pop.25-54 ani) 82.5 84.6 84.7 85.0

15.Rata activ.(%pop.55-64 ani) 40.3 48.1 49.1 50.916.Șomaj total (000) 19 263 16 828 21 513 23 22117.Rata șom.(% forța de m.15+) 8.6 7.1 9.0 9.718.Rata șom. tineri(% din 15-24) 17.2 15.8 20.1 21.419.R.șom.l.durată (% f. muncă) 3.9 2.6 3.0 4.120.R.șom.tineri (% pop.15-24 ani) 8.1 6.9 8.7 9.1



Indicatori de caracterizare a piețiimuncii in Romania

2001 2008 2009 2010 20111.Populatia totală (000) 22 326 21 517 21 484 21 447 21 3842.Pop.15-64 ani 15 277 15 042 15 028 14 999 14 9683.Pop.ocup.(000) …… ……. 9 181 9 049 9 0874.Pop.ocup.15-64 ani 9 529 8 882 8 805 8 822 8 7505.R.ocup.(%pop.15-64 ani) 62.4 59.0 58.6 58.8 58.56.R.ocup.(%pop.15-24 ani) 32.6 24.8 24.5 24.3 23.8

7.R.ocup.(%pop.25-54 ani) 76.6 74.4 73.7 74.4 74.18.R.ocup.(%pop.55-64 ani) 48.2 43.1 42.6 41.1 40.09.Ocup.Servicii (% tot.ocup.) … … 40.1 39.7 39.210.Ocup.in ind.(% tot.ocup.) …. … 29.8 28.2 28.311.Ocup.in Agr.(%tot.ocup.) ….. …. 30.1 32.1 32.612.R.activ.(%pop.15-64 ani) 67.3 62.9 63.1 63.6 63.313.R.activ.(%pop.15-24 ani) 40.0 30.4 30.9 31.2 31.114.R.activ.(%pop.25-54 ani) 81.6 78.3 78.5 79.5 79.1

15.R.activ.(%pop.55-64 ani) 48.7 44.2 43.9 42.5 41.516.Șomaj total (000) 747 576 681 725 73017.R.șom.(% din forța m.15+) 6.6 5.8 6.9 7.3 7.418.R.ș.tineri(% din f.m.15-24) 17.6 18.6 20.8 22.1 23.719.R.ș.l.durată (% din f.m.) 3.2 2.4 2.2 2.5 3.120.R.ș.tineri (% din pop.15-24) 7.5 5.7 6.4 6.9 7.4



Căile formării șomajului

1. Pierderea locurilor de muncă de către ceiangajați (reducerea cantității de muncă cerutepe piața muncii),

2.

Părăsirea voluntară a locului de muncă din

diferite motive3.Creșterea cantității de muncă oferite pepiața muncii prin intrarea în categoriapopulației active, aflate în căutarea unui loc demuncă, a tinerilor absolvenți ai unor cursuri deformare sau a altor persoane aparținândrezervei de muncă



Șomajul și consecințele sale

din perspectiva pieței muncii șomajul este oofertă excedentară de forța de muncă.

Oferta excedentară pe piața muncii este

mult mai gravă decât pe oricare altă piață. De ce ?48 de milioane de şomeri în ţările membreale OCDE şi se apreciază că încă 15

milioane au renunţat să mai caute un loc demuncă sau au acceptat fără voia lor o slujbăcu normă redusă.



Consecinţele şomajului lanivelul economiei naţionale: -Producţia potenţială aferentă resurselor de muncă aleşomerilor irosită pentru totdeauna,

-Costurile financiare ale protecției sociale a șomerilor

-Creşte inegalitatea, întrucât şomerii pierd mai mult decâtcei angajaţi

lanivelul fiecărui individ afectat de acest flagel: - Deteriorarea condiţiei lui materiale, familiale, psihice,

- Deziluzia neputinţei încadrării într-o activitate utilă, careînseamnă o gravă deteriorare a înseşi condiţiei lui umane.



Caracteristici ale şomajului şomajul oscilează de la o ţară la alta, chiar şi în interiorul unorspaţii integrate cum este Uniunea Europeană. (februatie 2013:

Austria (4,8%), Germania (5,4%), Lituania (5,5%), Olanda (6,2%) şi Malta(6,6%), România (6,7%) ; la polul opus: Grecia(26,4%),Spania(26,3%),Portugalia (17,5%), Slovacia (14,6%)).

şomajul oscilează de-a lungul timpului în aceeaşi ţară, odată cu

fazele ciclului economic.Comparați datele de mai sus cu cele din 2008, cândeconomia UE “duduia”, se afla în faza ascendentă a ciclului economic: Austria 3,8%,Lituania 4,3%, Olanda 3,1%, Spania 8,3%, Portugalia 8,5 %, iar Slovacia 9,6%,în timp ce la nivel de UE rata șomajului era de 7,1%

şomajul afectează într-o proporţie mai mare categoria lucrătorilornecalificaţi, care este de patru, cinci ori mai expusă decât ceicalificaţi

tinerii sunt mai afectaţi de şomaj decât adulţii în majoritatea ţărilor membre ale UE, şomajul este mai ridicat lafemei decât la bărbaţi,

şomajul din UE, comparativ cu cel SUA , se mai caracterizeazăprintr-o rată mult mai ridicată a şomajului de lungă durată

şomajul este preponderent involuntar şi nu voluntar cum apărea înabordarea teoriei neoclasice.



Formele şomajului (1)

șomajul voluntar și celinvoluntar




şomajului tinerilor şomajului feminin,şomajului diplomelor şomajul pe termen lung şomaj total sauşomaj parţial şomaj deghizat şomaj aparent Şomaj tehnic




şomajul fricţional

şomajul structural

Şomajul fricţional şistructural care existăatunci cândvenitulnaţional se află la nivelul

său potenţial reprezintăaşa numitulşomajnormal sauşomaj deechilibru, căruia îicorespunde oratănaturală a şomajului,denumită prin termenulgeneric deNAIRU (rata deşomaj care nu duce la oaccelerare a inflaţiei)



Definirea situației de ocuparedeplină a forței de muncă

( Prin folosirea ratei reale a șomajului (RRȘ) RRȘ = Rata curentă a șomajului (RCȘ) – NAIRU)

Ocupare de plină

(Rata curentă a șomajului = rata naturală) Supraocupare

(Rata curentă a șomajului < rata naturală)

Subocupare

(Rata curentă a șomajului > rata naturală)

Deci, în situaţia de ocupare deplină a forţei de muncă există doar şomaj fricţional şi şomaj structural



Formele șomajului(4)Șomaj ciclic

Când economia se află în recesiune Nivelul venitului național creat devine inferior venituluinațional potențial (care s-ar fi obținut în condițiileutilizării depline a tuturor resurselor productivedisponibile)

Cererea globală este insuficientă pentru a absorbi ofertapotenţială Producţia reală devine mai mică decât producţia potenţială→ undecalaj recesionist.

Nivelulşomajului ciclic poate fi determinat cadiferenţăîntre numărul de persoane care ar putea fi angajate în

condiţiile venitului naţional potenţial şi numărul depersoane angajate curent. Când şomajul ciclic este zero, tot şomajul existent estefricţional şi / sau structural , numit în literatura economicăşişomaj de echilibru



“Legea” lui Okun

Relația negativă între rata șomajului și nivelulproducției (al PIB-ului)

unui procent de decalaj PIB (diferența între PIB-ulreal și cel potențial)îi corespunde o rată a șomajuluide 0,5 procente.

R.șom.=R. Nat.a șom.–(0,5 X Decalajul PIB), (Dacă, de ex., r.n.ș.=5,2 %, iar PIB–ul creat =98 %din PIB-ul pot., decalajul PIB-ului ar fi de -2 %.→ o r.curentă a șom. de 5,2% - 0,5 X (-2) = 6,2%)

Caracterul estimativ al coeficientului0,5



Reducerea şomajului

reducerea lui implică intervenţia inevitabilă a guvernului ? stimularea cererii agregate prin politica economică:- stimularea investiţiilor, publice și private

- cresterea consumului, privat și public

- creșterea exporturilor Pericolul derapajului inflaționist Dilemainflație - șomaj Pe termen lung:

o implicare mai profundă a sistemului educațional în asigurareaunei pregătiri mai adecvate a tinerei generații

Modificarea politicii de protecţie socială (accent mai mare pus pe măsurileactive, de recalificare a şomerilor şi de sprijinire a lor pentru o reîntoarcere mai rapidăpe piaţa forţei de muncă)

O reformă a pieţelor forţei de muncă – flexicuritate(compromisîntre flexibilitate și securitate a muncii)

Strategii ale ocupării forței de muncă: - Strategia de la Lisabona, EUROPA 2020, Str.naționale

Date post:	19-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ana-maria-shuleac
View:	259 times
Download:	2 times

Somajul Si Piata Muncii

Documents