Parazito Logie

transcript

PARAZITOLOGIEPARAZITOLOGIEDr. Geta Hilma

Medic primar laborator, dr. st. medicale

PARAZITOLOGIA

Parazitologia, este o ramură a ştiinţei biologice care se ocupă, atât cu studiul morfo-funcţional al paraziţilor , cât şi a relaţiilor dintre ei şi gazdele lor, în scopul cunoaşterii acestor interacţiuni, elaborării metodelor şi procedeelor de prevenire şi tratare a parazitozelor.

CLASIFICARECLASIFICARE

PROTOZOARE: 1.FLAGELATE TRICHOMONAS VAGINALIS GIARDIA 2. SPOROZOARE TOXOPLASMA GONDI PNEUMOCISTIS CARINII PLASMODIUM HELMINTI 1.CESTODE (HELMINTI) TAENIA SAGINATA TAENIA SOLIUM ECHINOCOCCUS GRANULOSUS 2. NEMATODE (HELMINTI) ENTEROBIUS VERMICULARIS ASCARIS LUMBRICOIDES TRICHINELLA SPIRALIS

PROTOZOARELEPROTOZOARELE

Sunt organisme eucariote, care fac parte din regnul animal, in care fiecare unitate celulara indeplineste toate functiile necesare vietii.

Au dimensiuni intre 20-100μ, pot avea forma sferica sau ovoidala, si contin nucleu, citoplasama si membrana protoplasmatica.

Se nutresc prin endocitoza sau pritr-un orificiu numit citostom, obtinand subsatntele nutritive de la organismul gazda prin difuzarea substantelor difuzate in citoplasma. Acestea se folosesc ca sursa de energie si pentru sinteza celulara.

Respiratia se face prin difuziune: oxigenul difuzeaza in interiorul celulei iar dioxidul de carbon rezultat din activitatea celulara este expulzat prin exocitoza.

Inmultirea se face atat asexuat( diviziune simpla schiziparitate)prin diviziune longitudinala rezultand doua celule fiice, cat si sexuat (aporogonica) intre doi gameti , se formeaza zigotul, care se transforma in sporochist din care se elibereaza sporozoitii.

Inchistarea Este o forma inactiva produsa cand apare deficit

de hrana, acumulare excesiva de produse catabolice, sau schimbarea importanta in concentratia ionilor de hidrogen. Este o forma de rezistenta a parazitului atat in afara organismului gazda cat si o forma de reproducere cand conditiile o permit.

Ciclul de viataPoate fi -simplu, la unele protozoare,

constand intr-un stadiu trofic intr-o singura gazda, in care inmultirea se face binar( trichomonas vaginalis)

- complex - prin trecere in forma chistica ( Entaoeba histolytica)

-Prin trecerea prin doua gazde ex insecte care transporta parazitul de la o gazda la alta ( malaria) oferind si conditii de multiplicare a parazitului.

FLAGELATEFLAGELATE

FLAGELATE

TRICHOMONAS VAGINALISGIARDIA INTESTINALIS

TRICHOMONAS VAGINALISTRICHOMONAS VAGINALIS

Reprezentanti :

Tr. vaginalis – cu patogenitate certa

Tr. tenax (bucalis)

Tr. intestinalis – sunt comensale

Morfologie Flageli

Blefaroplast

Trofozoitul este piriform – Polul ventral este bombat ;. - polul posterior alungit are 15 – 30 μm

are – nucleu vegetativ cu 5 cromozomi blefaroplast= complex chinetosomal (originea pt cei 4-5 flageli ventrali) membrana ondulata – marginita de un flagel recurent

Granule siderofile axostil – piesa rigida care strabate corpul si se prelungeste spre posterior

Localizare pe mucoasa genitala a ambelor sexeRecoltaresecretie vaginala la femeie (perioada optima

cateva zile pre si post menstrual)urina la barbat, secretie uretrala, lichid prostatic,

lichid spermatic)ClinicFemeia -prezinta vulvo- vaginita cu leucoree

spumoasa,verzuie,prurit vaginal,dispareunie(act sexual dureros)

Barbatul – prezinta o infectie asimptomatica cu o secretie uretrala minima dimineata si arsuri la mictiune

DiagnosticPreparatul nativ, intre lama si lamela, evidentiaza parazitii mobili

si forma caracteristica ca o para.Coloratia Giemsa evidentiaza forma parazitului cat si detalii

structurale:nucleul si flagelii.Proprietati de culturaSe poate cultiva pe medii speciale, selective: mediul Loeffler,in

scopul controlului eficientei tratamentului.TratamentSe face cu derivati imidazolici per os: Metronidazol(Flagil)Tinidazol (Fasigin)Local:ovule cu derivati imidazolici intravaginalEste o boala venerica si se vor trata ambi parteneri sexuali

pentru a impiedica reinfectia.

GENUL GIARDIA GENUL GIARDIA

ReprezentantiPatogeni – Giardia lamblia , Giardia

intestinalisMorfologieSe prezinta sub 2 aspecte :

Trofozoit = forma de inmultire

Chist = forma de rezistenta

Trofozoitul Polul anterior rotunjitPolul posterior ascutitFata dorsala este convexa (aspect de

jumatate de para)Au 2 nuclei ovali simetrici – anteriorPoseda 8 flageliAre miscari rapide Dimensiuni 20μm lungime / 2μm grosime

Chistul

Ovalar 2-4 nuclei situati la un polFascicul de flageli dispusi sinuos de la un

capat la celalalt al chistului

GENUL GIARDIAGENUL GIARDIA

Ciclu evolutiv Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala Dupa cateva diviziuni se transforma in forma chistica Inchistarea are loc in colon ; chisturile se elimina prin

fecale Transmiterea se face prin alimente si maini murdare Clinic Giardioza La copii Boala diareica acuta Semne – neurotoxice , alergice Evolutie spre steatoree si malabsorbtie La adulti Boala este asimptomatica frecvent , dar poate evolua cu

simptomatologie biliara, sindrom astenic, sindrom alergic, etc.

Diagnosticul microscopic Materii fecale + 1 picatura sol Lugol evidentierea

parazitului in infectii acute – se deceleaza trofozoitul cronice – se deceleaza chisturi La purtatori sanatosi – se deceleaza chisturi Examenul lichidului duodenal Se face in caz de examen coproparazitologic negativ evidentiaza formele vegetative din lichidul obtinut prin

sondaj duodenal Diagnostic indirect Contraimunelectroforeza (CIE) - evidentierea AG in

materiile fecale ELISA – evidentiaza Ac din ser sau Ag din materii fecale . Eozinofilie – 5-10%

TratamentMepacrin (100mg x 3/zi – 5 zile)• Atebrin 400mg doza unicaMetronidazol ~ Flagyl (1g / zi in 3 prize) ProfilaxieIgiena individuala

Ciclu biologic

SPOROZOARESPOROZOARE

SPOROZOARE

PNEUMOCYSTIS CARINITOXOPLASAMA GONDIPLASMODIUM MALARIAE

GENUL PNEUMOCYSTISGENUL PNEUMOCYSTIS

Reprezentanti Pneumocystis carinii – agent etiologic al

pneumoniei intertitiale cu plasmocite Clinic , boala se manifesta prin : tuse , cianoza ,

expectoratie mucoasa .Morfologie Se prezinta sub 3 forme Trofozoit – membrana fina , 1 nucleu excentric Prechist – 1-4 nuclei inconjurati de masa

mucoidaChist – perete gros , contine 8 trofozoitiParaziteaza alveolele pulmonare , dandu-le un

aspect de “fagure de miere”

Morfopatologie

Peretii interalveolari se ingroasa datorita infiltrarii lor cu leucocite si plasmocite

Exitusul se produce prin atelectazia pulmonara provocata de masa parazitara

Mortalitatea variaza intre 50 – 100%

Diagnostic DirectEvidentierea parazitului din secretii bronsice

(coloratie Giemsa)Indirect , SerologicImunofluorescenta indirecta deceleaza numai 1/3

din infectiiELISATratament Biseptol 4 tb / zi timp de 14 zileEpidemiologie Survine in epidemii pe organisme imunodeficiente

(copii) in caz de infectie cu HIV / SIDA , malnutritie , prematuritate , cancer

PNEUMOCYSTISPNEUMOCYSTIS CARINI CARINI

GENUL PLASMODIUMGENUL PLASMODIUM

Reprezentanti: 4 specii paraziteaza

omul si sunt agentii etiologici ai malariei Plasmodium vivax plasmodium ovale plasmodium malariae plasmodium falciparum

la noi malaria este eradicata. Exista cazuri de import.

CICLU BIOLOGIC:Stadiu intrinsec are loc in organismul

omului care este gazda intermediara unde are loc reproducerea asexuata

stadiu extrinsec are loc in tantarul anofel femel care este gazda definitiva unde are loc reproducerea sexuata

Stadiul intrinsec Ciclul exoeritrocitar, tisular la nivelul

ficatului:◦ Sporozoitii inoculati de tantarul anofel in

sangele omului, in 60 minute ajung in celulele parenchimului hepatic. In ficat au loc diviziuni repetate si ajung la stadiul de Merozoiti (reinfecteaza celula hepatica)

◦ Merozoitii ajung in circulatie atasandu-se de hematii

Ciclul eritrocitar◦In eritrocite, merozoitul se vacuolizeaza trofozoit tanar ce consuma Hb

◦Trofozoitul acumulare de material celular Schizont

◦Schizont diviziune merozoit eritrocitar (eliberat in sange dupa ruperea hematiei)

Stadiul extrinsec◦ Are loc in stomacul tantarului Anofel◦ Sporozoitii reprezinta forma infectanta si

sunt continuti in glandele salivare ale tantarului de unde sunt inoculati la om

Plasmodium ovalePlasmodium ovale

Stadii de evolutie Plasmodii

CLINIC MALARIA◦Accese febrile ritmice (se repeta la 24 – 72 ore

interval, in functie de durata schizogoniei)◦Anemie progresiva◦Hepatosplenomegalie◦Tromboze (prin aglomerarea hematiilor

parazitate)◦Plasmodium falciparum da boala cea mai

grava letala◦Insuficienta pluriorganica

DIAGNOSTICParazitologic

◦Evidentierea parazitului in sange (Picatura groasa colorata Giemsa)

◦Frotiu sanguin colorat M G Giemsa identificare specieSerologic

◦Util doar in zone endemice

TRATAMENT◦Clorochin (1,5g timp de 3 zile) + Primachim

±Chinina (in caz de rezistenta la Primachim)◦pentru Plasmodium falciparum plurirezistent la

antibiotice.PROFILAXIE

◦Supravegherea sursei de infectie◦Tratamentul bolnavilor si al purtatorilor◦Control sanitar de granita◦Distrugerea vectorilor

TOXOPLASMA TOXOPLASMA

Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDIClinic : Produce :

- Toxoplasmoza congenitala (avorturi , feti malformati)

- Infectii oculare (congenital, dobandita)

- Afectari ganglionare- Encefalita

Este patogen oportunist

TOXOPLASMATOXOPLASMA

Ciclu evolutiv : Cu 2 gazde - gazda definitiva = pisica - gazda intermediara =

mamifere , accidental omulEtapa endogena

◦multiplicarea in intestinul gazdei definitive

◦zigotul eliminat prin fecalele animalelor

Etapa proliferativa (se desfasoara in gazda intermediara)◦trofozoitul poate trece transplacentar

◦omul se contamineaza prin consumul carnii de mamifere ce contine chisti

Morfologieforma de mandarina (felie), semilunara cu axa mare de 6µ si cea mica de 3µcu : perete celular, nucleu, set de

penetrare la un capatse divide in celula gazda, distrugand-o

apoipreparatul se face din sectiuni de organe

sau amprente de organe colorate May Grunwald Giemsa

Toxoplasma gondi

Diagnostic serologic◦RFC◦Imunofluorescenta (testul Remington deceleaza IgM la om)

◦Testul de liza Sabin - Feldman◦ELISA determinarea Ac IgG si Ac IgM

Tratament Indicat in formele grave Pirimetamina + Sulfadiazina Clindamicina + Sulfadiazina Biseptol Rovamicina Azitromicina

Profilaxie

Prelucrarea termica corespunzatoare a carnii

Evitarea contactului cu pisicile

Ciclul biologic

NEMATODENEMATODE

NEMATODE (HELMINTI)

ENTEROBIUS VERMICULARIS

ASCARIS LUMBRICOIDES

TRICHINELLA SPIRALIS

GENUL TRICHINELLAGENUL TRICHINELLA

Reprezentanti : TRICHINELLA SPIRALISZoonoza (Omul consuma accidental

carnea infestata)

Clinic: - febra - manifestari gastrointestinale - mialgii -edemul fetei , fenomene alergice

TRICHINELLA SPIRALISTRICHINELLA SPIRALIS

Localizare : - In primul stadiu localizarea e intestinala

- Ulterior larvele se inchisteaza in muschi (muschii limbii , diafragm , muschii striati)

Morfologie parazit : - Adultul are 1,5 - 2µm - ♂ = extremitatea posterioara e

dreapta si prezinta 2 apendice conice - ♀ = subtire anterior , rotunjita

posterior - larvele = foarte subtiri , rasucite in

spirala , in chisturi . - Chisturile = ovalare , localizate in

muschii striati

Larva chistul

Ciclu biologic : - Ingerarea de carne infestata cu chisturi se soldeaza cu eliberarea larvelor in intestin

- Din peretele intestinal acestea trec in circulatia generala si se vor opri in muschi, unde se inchisteaza.

- Carnea infestata, consumata de o noua gazda reface ciclul biologic.

Epidemiologie : - Sobolanii infesteaza porcul domestic

- Carnea porcului e consumata de om

Diagnostic morfologic 1. Examen coproparazitologic : In

urma administrarii unui antihelmintic purgativ

2. Cercetarea microscopica a larvelor inchistate intr-un fragment recoltat prin biopsie musculara

- metoda are dezavantajul ca este pozitiva intr-un stadiu tardiv al bolii (dupa ziua a21a)

Diagnostic serologicRFC = rezultate foarte buneReactia de precipitare = pozitiva din ziua

a3-a de boalaIDR = se pozitiveaza la 2 saptamani de la

imbolnavire si persista cca 7 aniTablou sanguin = leucocite 10.000 -

20.000 / mm3 , Hipereozinofilie 20 - 80 % - caracteristic

Ciclu biologic

Oxiurul si ascarisulOxiurul si ascarisul

Nemathelminti

Sunt viermi cilindrici care prezinta tub digestiv complet prevazut cu orificiu bucal si anal. Au sexe diferite: masculin si feminin

ENTEROBIUS VERMICULARISENTEROBIUS VERMICULARIS

Oxiurus vermicularisMORFOLOGIEOxiurul este un nematod mic, alb galbuiFemela 8 – 13mm / 0,3 – 0,5mm,

extremitatea posterioara subtire si ascutita

Masculul 3 – 5mm lungime, extremitatea posterioara curbata anterior

Oua larve

Ouale au forma ovalara, asimetrica, cu o latura plana si una convexa. Masoara 50 - 55μ / 30 - 32μ.

Sunt transparente, au invelis subtire, dublu.

In interior au un nucleu griniform, care are un corp ovoid si o prelungire ca o coada

CICLUL DE VIATAParazitii traiesc in cecum , se hranesc cu

continut intestinalFemela migreaza in regiunea anala, unde

depune toate ouale odata in pliurile mucoasei anale

Migrarea se face de obicei seara, fiind insotita de prurit anal

In ouale depuse embrionul se transforma in larva, in 4 ore larva devenind invaziva

Autoinfectia Persoana infectata poate vehicula ouale

din regiunea perianala in cavitatea bucala prin degete sau obiecte.

Din ouale inghitite se elibereaza in duoden larve care migreaza in jejun unde se dezvolta si devin adulte

MANIFESTARI CLINICEPrurit intens la nivelul mucoasei anale si

perianale Pot mima o apendicitaLa copii, tulburari neuropsihice datorita

insomniei provocata de pruritul nocturn intens

DIAGNOSTICEvidentierea parazitului adultFemela poate fi vazuta in regiunea

perianala sau in scaunele diareiceEvidentierea oualorPrin examen coproparazitologic in 10 –

15% din cazuriAmprenta anala – cea mai eficienta

metoda

TRATAMENTMebendazol (Vermox) – doza unica de

100mg care se repeta dupa 2 saptamaniPiperazina 50mg / kg corp / zi timp de 5 –

7 zile consecutivAlbendazol( Zentel) 400 mg in doza unica.

EPIDEMIOLOGIEEnterobioza este o parazitoza contagioasa

cu raspandire in special in colectivitatile de copii si in familiile numeroase

Rezervorul de infectie este numai omul infectat

Parazitul se manipuleaza prin maini murdare, alimente si obiecte contaminate sau prin lenjeria de corp si de pat.

PROFILAXIERespectarea stricta a regulilor de

igienaSpalarea mainilorTaierea unghiilorInvestigarea si tratarea intregii

familii.

ASCARIS LUMBICOIDASCARIS LUMBICOIDEESS

Sinonime: Ascaris suum , limbricBoala: AscaridiozaMORFOLOGIE:Ascaris lumbricoides este cel mai mare

nematod care paraziteaza intestinl uman Este alungit, cilindric, cu extremitatile

conice, extremitatea anterioara fiind mai atenuata.

ASCARIS LUMBICOIDSASCARIS LUMBICOIDS

Sexele sunt separate, deosebindu-se cu usurinta◦Femela este mai mare, masoara intre 20-25 cm

lungime, 5-7 mm grosime si are ambele extremitati drepte

◦Masculul este mai mic, masoara intre 10-17 cm / 2-4 mm si extremitatea posterioara se curbeaza ventral

Ca si alte nematode, ascarizii au un aparat digestiv complet. Orificiul bucal situat la extremitatea anterioara este prevazut cu trei buze cu margini dintate, iar orificiul anal este situat subterminal, ventral.

Oul fecundat, in momentul depunerii este sferic sau usor ovalar, masurand 65-75μ / 30-50μ si are urmatoarea structura: ◦La exterior are un invelis albuminos,

mamelonat = membrana protectoare auxiliara◦Sub el se un strat incolor, relativ gros, neted,

apoi o membrana interna subtire, impermeabila.

◦Aceste membrane adapostesc in interiorul celula ou, rotunda, care nu umple complet oul, lasand un spatiu liber la extremitati.

In lipsa masculului, femela depune oua nefertile, care sunt mai alungite, (88-93μ / 38-40 μ), iar in interior contin o masa dezorganizata de granule ce umplu complet oul.

Atat ouale fertile cat si cele nefertile au o culoare galben – brun atunci cand sunt evacuate din organismul gazdei odata cu mateiile fecale. Ouale fertile sunt eliminate in stadiu unicelular.

Ouale de A. lumbricoides rezista la temperaturi scazute, desicatie si putrefactie, ramanand viabile pe sol mai mult de un an.

La temperaturi intre 22 – 23oC in ou se dezvolta o larva infectanta in decurs de 3-4 saptamani, in conditii de umiditate si umbra.

Larve ou

La nivelul duodenului, din ouale ingerate iese larva printr-un opercul imperceptibil, si in scurt timp patrunde in mucoasa intestinala, incepand migrarea extraintestinala prin vasele limfatice si sanguine.

Patrunse in circulatia porta, larvele ajung in ficat unde raman 4 zile.

Prin venele hepatice ajung in cordul drept, trec in arterele pulmonare pe care le parasesc, ramanand in tesutul pulmonar 6-10 zile.

Strabat peretele alveolar, patrund in alveole de unde se angajeaza in bronhii, trahee si faringe putand fi eliminate odata cu sputa prin tuse sau pot fi inghitite.

Larvele inghitite ajung in intestin sufera cateva naparliri se transforma in adulti dupa 60-65 zile de la infectie.

Ciclu evolutiv

MANIFESTARILE CLINICE variaza in functie de stadiul si intensitatea infectiei si de natura reactiei gazdei. In timpul fazei de migrare simptomele si semnele abdominale sunt neansemnate.

Ascaridoza pulmonara variaza de la tuse usoara pana la pneumonie cu dispnee, tuse, durere retrosternala, febra moderata.

Ascaridoza intestinala are manifesteri conditionate de incarcarea parazitara. Manifestarile digestive: anorexie, dureri abdominale, vomismente, diaree sau constipatie.

Complicatiile ascaridozei sunt datorate dimensiunilor mari si tendintelor de agregare si migratorii ale parazitilor.

DIAGNOSTICParazitul adult

◦Eliminat prin anus, exceptional prin cavitatea bucala

Poate fi descoperit in intestinul subtire in timpul unei interventii chirurgicale sau cu prilejul unui examen radiologic

◦Larvele pot fi gasite in ◦Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de la infectare◦Ocazional in materialul biopsic din ficat sau

plaman◦Ouale ◦Apar in fecale dupa 60-70 zile dupa expunerea la

infectie◦Se evidentiaza prin examen coproparazitologic◦Eozinofilia poate fi ridicata 30-50% in faza

migratorie a parazitului, dupa 60 zile nu depaseste 10%

TRATAMENTSe administreaza

◦Levamisol in doza unica 150mg la adulti si 50mg/kg corp la copii

◦Mebendazol 200mg doua prize zilnice timp de 3 zile

◦Albendazol 400mg in doza unica

EPIDEMIOLOGIE◦Una din cele mai raspandite infectii parazitare (aproape 25% din populatia umana)

◦Omul se infecteaza prin alimente (fructe, legume, zarzavaturi) sau prin apa infestata cu ouale de ascaris

PROFILAXIE◦Igiena alimentatiei si cea individuala◦Spalarea fructelor, zarzavaturilor, mainilor.

CESTODE ( HELMINTI)

TAENIA SAGINATA

TAENIA SOLIUM

ECHINOCOCCUS GRANULOSUS

CestodeleCestodele

Cestodele Sunt plathelminti lungi si segmentati fiecare

segment avand o organizare genitala hermafodita.

MorfologieAdultul prezinta un scolex echipat cu organite

de fixare( ventuze, fante, carlige), un gat , care este regiunea de crestere si proliferare si o strobila compusa dintr-un lant de segmente numite proglote.

cestodecestode

Lungimea variaza intre 3m si 10 m iar numarul segmentelor intre 3 si 4000.

Proglotele iau nastere din regiunea posterioara a gatului si se dezvolta progresiv: segmentele anterioare sunt imature se transforma in proglote mature, cu organe sexuale complet formate, apoi in proglote gravide cu uter destins plin cu oua. Proglotele variaza ca numar, marime si forma, in functie de specie si de stadiul de dezvoltare. Pot fi patrate, lungi sau late.

Ecinococcus granulosusEcinococcus granulosus

Ecinococcus granulosus

Sinonime:Tenia Echinococcus Boala: hidatidoza, boala hidatica,

echinococoza.

Morfologie: cel mai mic cestod de importanta medicala:2,5-9mm

Are scolex ,gat si 3 proglote.Ouale se elimina prin materiile fecale.Gazda definitiva poate adaposti cateva mii

de paraziti adulti care traiesc de la 6 luni la 2 ani.

Oul ovoid de 34-40 µ are o membrana cu striatii radiare care inconjoara embrionul hexacant.

Ciclul evolutiv:Oul eliminat de gazda definitiva caine,

lup, vulpe este ingerat de gazda intermediara: oaie,

capra, porc unde se elibereaza embrionul care va patrunde prin mucoasa intestinala in venele mezenterice,vasele limfatice si poate ajunge in ficat, cord, plaman, in circulatia generala in splina, rinichi, creer, oase, orbita.

In organele in care ajunge se tranforma intr-o vezicula uniloculara denumita chist hidatic.

Omul se infecteaza accidental pe cale digestive prin maini murdare sau alimente contaminate cu ouale parazitului.Embrionii eliberati in lumenul intestinal strabat mucoasa intestinala si intra in circulatia generala de unde ajung in diferite organe unde se transforma in chist hidatic.

Chisutl hidaticPrezinta o cuticula groasa tapetata in

interior cu o membrane proligera iar la exterior cu o membrane adventiciala. Contine un lichid hidatic si scolexi in nr. de 10-50. Membrana proligera este portiunea fertila care formeaza vezicule proligere fiecare vezicula continand intre 10 si 120 scolexi. Un chist hidatic poate contine cateva milioane de scolexi.

Patogenie Chistul hidatic se poate dezvolta in

organismul uman in doua situatii:prin ingerarea embrioforilor eliminati de

caine = hidatidoza primara. Localizarea se poate face 60-70% in ficat, 20- 30% in plaman, 10% in muschi, cord, creier, rinichi, oase, orbita. Cel mai frecvent se localizeaza intr-un singur organ.

prin ruperea unui chist hidatic primar si eliberarea protoscolexilor.

Fiecare protoscolex formeaza un nou chist hidatic=hidatidoza secundara care poate fi localizata sau sistemica.

Manifestari cliniceChistul hidatic hepatic sau pulmonar este

bine tolerat si evolueaza asimptomatic multi ani. In general simptomele sunt cele date de compresia tesuturilor prin tumora chistica dezvoltata si sunt caracteristice organului in care se dezvolta chistul. Aceste simptome sunt insotite de durere, urticarie, crize de prurit repetate.

DiagnosticExamenul clinic este completat de investigatii

paraclinice :ex radiografic, ecografie, tomografia computerizata, rezonanta magnetica.

Diagnosticul de laborator se impune pentru a face diagnosticul difential cu tumorile.Metodele care se folosesc sunt: reactia de hemaglutinare indirecta , reactia de imunofluorescenta, ELISA.

Tratament Tratamenutl chirurgical este tratamentul care se

practica cel mai fracvent. Tratamentul medicamentos se face atunci cand

abordarea chirurgicala nu este practicabila sau postoperator pentru prevenirea recidivelor, si consta in administrarea de : Mebendazol(Vermox) sau Albendazol(Zentel).

Ecinococcus granulosus

Tenia echinococcusImagine a unui chist hidatic operat

Tenia soliumTenia solium

Tenia soliumBoala: teniozaMorfologie Scolex globulos cu diametru de 1 mm,

prezinta 4 ventuze rotunde cu o proeminenta la mijloc, numita rostrum pe care se fixeaza carlige chitinoase.

Gatul genereaza proglotele

Strobila este alcatuita din 900 de proglote diferite; cele tinere sunt mai late, cele adulte patrate, cele de la coada sunt mai lungi( 6-12 mm)

Aparatul reproducator se gaseste in diferite stadii de dezvoltare:

nedezvoltate in proglotele tinere bine reprezentate in proglotele adulte, atrofiate in proglotele batrane, care sunt

depozitanele oualor.

Proglotele batrane se desprind spontan din stobila in grupuri de cate 3-5 si sunt eliminate impreuna cu materiile fecale.

Evolutia Oul se dezvolta in uter. Contine un embrion

prevazut cu 6 carlige= Embrion hexacant, care impreuna cu invelisul se numesc Embriofor.

Are forma sferica, de 40-42 μ, prezinta un invelis striat, gros, care-i confera rezistenta.

In gazda intermediara care este porcul sub actiunea sucurilor gastrice se dizolva membrana striata,

se elibereaza embrionul hexacant care strabate peretele intestinal,

patrunde in vasele limfatice si sanguine, fiind dus la muschi unde poate parasi capilarul

Aici carligele se pierd, embrionul se transforma intr-o larva numita cisticerc. Acesta in 10 saptamani se dezvolta complet putand infecta omul.

In organismul porcului poate invada toate tesuturile, avand cu predilectie tinate ca ; muschii limbii, diafragmul, cordul, ficat si creer unde pot supravietui pana la 5 ani.

Cand omul consuma carne de porc infestata, scolexul se elibereaza si se fixeaza pe mucoasa intestinala. Incepe dezvoltarea aproximativ 7 cm pe zi, in doua luni ajungand la maturitate cand se elimina 3-5 proglote pe zi pline cu oua. Ouale ajung pe sol unde pot supravietui cateva luni. Omul se poate infesta si cu oua si atunci face cisticercoza.

Manifestari clinice Asimptomatic, cel mult un discomfort

abdominal, apetit capricios, insomnie, astenie, tulburari dispeptice.

La copii pot apare fenomene neurologice, tulburari de comportament, tulburari de memorie, stari de neliniste, agitatie, insomnii.

Diagnostic In primele doua luni cand inca nu se elimina

proglote apare leucocitoza cu eozinofilie moderata pana la 13%. Dupa aceea bolnavul poate observa proglote in scaun. Diagnosticul se face prin examen parazitologic al proglotelor sau al scolexului, eliminat in urma tratamentului.

Evidentierea oualor se face prin examen coproparazitologic mai ales prin metode de concentrare ( Kato- Miura) dar el nu diferentiaza speciile.

Oul este reprezentat dintr-o parte centrala, numit embriofor, inconjurat de o masa vitelina. Embrioforul este rotund, oval, are 30-40 μ diametru, culoare brun inchis, invelis gros striat radiar. In interior se observa embrionul hexacant.

Tratament Niclosamid doza unica de 2g ( patru

comprimate pt. Adult), 1 g pt copii, inainte de masa. Dupa 3 ore strobila se elimina. Eficacitatea tratamentului care este de 95%, se urmareste prin examene coproparazitologice efectuate saptamanal incepand cu a doua luna dupa tratament.

Este important sa se dea un laxativ la o ora dupa tratament pentru eliminare rapida care sa scada riscul eliberarii oualor in intestin care pot duce la cisticercoza.

Profilaxie Evitarea eliberarii oualor in mediu si a

ingerarii carnii parazitate. In mediu rural folosirea corecta a latrinelor pentru a nu polua mediul cu dejecte umane.

Controlul sanitar vererinar al carnii in abatoare si inactivarea carnii parazitate.

Profilaxia personala: se va evita consumul de carne

insuficient preparata termic. Cisticercii sunt distrusi la o temperatura de 75-80 0 C timp de 15 min, sau daca se tin 10 zile la minus 10 grade.

Cisticercoza este boala provocata de prezenta in organismul uman a formei larvare a unei tenii, care de cele mai multe ori este Tenia solium.

Modalitati de infectare Fecal-oral; prin maini murdare

(autoinfectare).Prin consum de fructe si legume nespalate

care au fost stropite cu ape poluate cu fecale umane.

Autoinfectare prin eliberarea oualor din proglote sub actiunea sucurilor gastrice ( intra in torentul circulator si vor fi localizate in ochi, creer, musculatura). In 60 de zile larva se transforma in cisticerc cu dimensiuni de 5-30 de mm. Simptomatologia este data de numarul de larve care care paraziteaza organul.

Diagnosticul se face prin metode radiologice, imunologice

Tenia saginataTenia saginata

Tenia saginataBoala TeniozaMorfologie Este mai mare decat tenia solium, are 4-

10m, 1000-2000 de proglote.Scolexul este piriform, nu poseda rostru si nici carlige. Proglotele se diferentiaza de cele de tenia solium, prin structura si forma mai lunga; au 16-20 mm lungime si 5-7 mm latime.

Oul este galben –brun de 30-40 μ si nu se poate deosebi de cel de tenia solium.

Proglotele se detaseaza separat eliminandu-se activ intre scaune.

Ouale nu traiesc mai mult de 14 zile fara umiditate. Pe pasuni pot ramane viabile pana la 2-3 luni.

Ciclul biologic ca la tenia solium dar in cisticercii se dezvolta in bovine. Omul este gazda definitiva. Ouale sunt ingerate de bovine in intestinul carora embrioforul paraseste oul, rupand membrana prin actine mecanica

Strabate peretele intestinal intra in circulatie, si ajunge in tesutul muscular unde se transforma intr-o vezicula care se invagineaza devine Cisticercus bovis forma larvara de tenie. Poate trai 1-3 ani in muschi.Ajuns in mucoasa jejunala a omului se dezvolta si devine adult in 8-10 saptamani.

Manifestari clinice Dureri abdominale, greata, apetit

capricios, insomnie iritabilitate.

Diagnostic Greu in primele 3 luni inainte de

producerea proglotelor si aparitia oualor.

Ex. Serologic are valoare scazuta, eozinofilie moderata.

Ex radiologic poate evidentia un deficit de umplere cu aspect de panglica.

Anamneza pune in evidenta consumul de carne nepreparata termic.

Diagnostic de certitudine consta in evidentierea proglotelor mature si a oualor

Dg dif de tenia solium se face dupa proglotele batrane numarand ramurile laterale ale uterului.

Ciclul biologic

teniatenia

Examenul coproparazitologic

EXAMENUL COPROPARAZITOLOGICParazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fi

identificati prin examinareamaterialului fecal, a aspiratului duodenal sau sigmoidian.

Elementele parazitare sunt deobicei uniform raspandite in masa fecala datorita

motilitatii colonului, care asigura o amestecare a continutului.

Formele vegetative pot fi gasite eventual in portiunea terminala a bolului fecal mai curand decat in cea initiala, care este mai veche.

Deoarece eliminarea diferitelor stadii parazitare nu este continua, cel putin in infectiile cronice, se recomanda recoltari si examinari repetate: de exemplu, 3 probe, la intervale de 24-48 de ore. Uneori numarul probelor examinate trebuie sa fie mai mare.

RecoltareaRecoltarea se face in recipiente speciale, bine

inchise.In general, aceste recipiente sunt prevazute cu

mici dispozitive care usureaza operatia.Recoltarea se face din mai multe puncte ale

bolului fecal, in special din portiunile mai putinconsistente, din cele mucoase sau eventual cu

sange.!Se recomanda ca materiile fecale sa nu fie

amestecate cu urina.Urina poate inactiva si distruge formele

vegetative ale unor paraziti.

Uneori, medicul poate recomanda administrarea unui purgativ usor. De exemplu, astfel poate fi mai usor pusa in evidenta o eventuala infectie cu Entamoeba histolytica.

Proba recoltata trebuie supusa examinarii in cel mai scurt timp posibil (aproximativ 30 de minute), mai ales cand scaunul este diareic si deci, se presupune existenta unor forme vegetative ce au o durata de supravietuire scurta.

Scaunele formate sau cele consistente pot fi examinate dupa intervale de timp mai mari, deoarece se presupune ca vor contine forme chistice, oua sau fragmente de paraziti sau paraziti intregi (helminti).

In cazul in care examinarea nu se poate face imediat, se recomanda fixarea materialului fecal.

FixareaFixarea are rolul de a prezerva forma si structura

elementelor parazitare pentru a fi mai usorrecunoscute, dar si de a realiza o inactivare a lor

si a celorlalte forme biologice posibil patogene.Principalii agenti fixatori (dupa Garcia 1995 si

CDC-Diagnostic Procedures):

Agentul fixator Avantaje Dezavantaje Formol 5% (tamponat sau netamponat) - usor de preparat - perioada lunga de folosire - bun fixator mai ales al concentratelor parazitare - nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali si nici cu coloratiile acid-fast dezavantaje - nu conserva bine formele vegetative - nu conserva bine morfologia parazitilor mai ales atunci cand se urmareste obtinerea unor preparate microscopice fixate si colorate - influenteaza rezultatele obtinute prin PCR

Merthiolat - Iod - Formol - in cazul preparatelor umede se obtine -concomitent o fixare si o colorare a parazitilor - este usor de preparat - are o perioada lunga de folosire - nu contine mercur dezavantaje - pe preparatele permanente morfologia parazitilor nu este la fel de bine pastrata in comparatie cu PVA sau Schaudinn - iodul poate influenta unele coloratii sau reactii de

fluorescenta

Sodiu acetat +Acid acetic +Formol (SAF) - este un fixator cu actiune buna asupra concentratelor - este utilizat ca fixator al unor preparate colorate - nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza

anticorpi monoclonali si nici cu coloratiile acid-fast - fixarea este compatibila cu tehnicile de diagnostic

serologic - este utilizat in fixarea preparatelor obtinute din scaunul

fecal proaspat sau pentru formele gasite mai ales la suprafata mucoasei

intestinale este un excelent conservant atat ale formelor vegetative

cat si al chistilor

dezavantaje - micsoreaza capacitatea de aderare a organismelor pe lama (se poate adauga un amestec de albumina si glicerina) - in cazul in care, fixarea este urmata de coloratia trichrom,

morfologia parazitilor apare mai putin bine pastrata; acest inconvenient poate fi inlaturat

cand fixarea este urmata de o coloratie cu hematoxilina ferica - nu se recomanda utilizarea in procedeele de concentrare - contine saruri de mercur - asigura o aderenta scazuta in conditiile in care parazitii se afla inglobati intr-o faza lichida sau mucoasa - nu asigura o buna conservare a morfologiei hemintilor, a oualor, a larvelor, a coccidiilor si a microsporidiilor

PVA Schaudinn + Polivinylalcool - conserva foarte bine formele vegetative si chistice pentru coloratii permanente - asigura o buna aderenta de lama - poate fi utilizat in procedeele de concentrare (totusi formalina este mai buna) - are durata lunga de utilizare

dezavantaje - contine derivati de mercur - este dificil de preparat in laborator - nu poate fi utilizat atunci cand se folosesc kituri de diagnostic cu anticorpi monoclonali sau coloratii de tip acid-fast

PVA Modificat (Cooper, zinc bases) - poate fi utilizat in prepararea amprentelor si al frotiurilor colorate - poate fi utilizat in tehnicile de concentrare - nu contine compusi pe baza de mercur. dezavantaje - morfologia protozoarelor este mai putin bine conservata - conservarea este mai buna cu PVA pe baza de sulfat de zinc - vizualizarea organismelor necesita o oarecare experienta

Evidentierea parazitilor din sange prin efectuarea frotiului sanguin si a picaturii groase, aceasta din urma fiind o

metoda de concentrare a numarului de paraziti. Prin acest test se identifica si specia parazitului,

lucru foarte important pentru stabilirea corecta a tratamentului.Diagnosticul de specie este precizat de laborator pe baza morfologiei hematiei parazitate (marime, forma, granulatii) cat si a morfologiei parazitului (inel, amiba, rozeta, gametocit).

Examenul parazitologic Examenul parazitologic

Specimen recoltat - sange capilar, obtinut prin inteparea pulpei degetului;

se recolteaza sange pentru efectuarea a doua frotiuri subtiri si

doua picaturi groase (obtinute din cate trei picaturi, puse sub forma de triunghi, una langa alta).

Picatura groasaPicatura groasa

Picatura groasa- cu un colt al unei lame de microscop se defibrineaza cele trei picaturi dispuse una langa alta in triunghi) pana se obtine un strat uniform de aproximativ 1 cm diametru; dupa uscare la temperatura camerei se va hemoliza cu apa distilata sau apa de robinet si apoi se va colora Giemsa;

Pentru picaturile mai vechi este necesara o acidifiere usoara a apei cu cateva picaturi de acid acetic glacial 5%.

frotiulfrotiul

frotiurile subtiri:

dupa intindere se vor usca prin agitare rapida a lamei si apoi se vor colora Giemsa.

O zi frumoasaO zi frumoasa

Parazito Logie

Documents