Parazito Curs

7/26/2019 Parazito Curs

1/24

Curs Nr. 1

Parazitologia este stiinta ce se ocupa cu studiul organismelor parazitare.

Modalitati de parazitare

Exista posibilitatea parazitarii unui organism vegetal de un parazit animal. Exista organisme

animale parazitate de organe vegetale (micoze, candida albicans).

Exista si situatii de asociere (simbiozaambele parti au de castigat)lipitoarea fluidica sangele

cu ajutorul unei enzime.

Predator = fiinta ce paraziteaza o gazda, este mai puternica decat ea si o poate leza sau poate sa o

omoare.

Efecte asupra organismului date de actiunea parazitara :

Inflamatortantari, paianjeni (pot duce la celulite extinse, se poate ajunge la tratamentcu cortizon)

Aspect mecanicghemul de ascarizi sau de tenii poate da blocaj intestinal

Oxiurii pot da inflamatii (in zona cecala si apendiculara) si ocluzii locale

Fasciola hepatica este o boala manifestata prin febra, icter, varsaturi, dureri in

hipocondrul dreptsi are loc de electie in canaliculele biliare (asemenea giardiei)

Aspect infectioschistul hidatic (veziculele hidatice se pot situa oriunde si dausimptomatologie specifica de organ) si abcesul amoebian (poate da tulburari hepatice sau

cerebrale)

Tulburari psihicetrichineloza (in infestatie majora) - cefalee intensa, ameteli,haluvinatii, vedere colorata, tendinta la revendicare si suicid

Tulburari neuronalechistul hidatic mimeaza meningita ; parestezii ale membrelor

Deshidratare

Tulburari epileptiformedate de purici (inteapa terminatiile nervoase si dau contracturitonico-clonice)

Tulburari endocrineapar mai ales in zone tropicale

Raporturile dintre paraziti si om

Un parazit poate sa duca la distrugerea unui om.

Poate exista un echilibru intre parazit si om, omul tolerand parazitul si imbolnavindu-se dupa o

perioada mare de timp.

Impas parazitar = existenta femelelor parazit, dar absenta masculilor. Se produc oua nefecundate

ce se autoelimina.


2/24

Curs Nr. 2Lambliaza (Giardioza)

oza inseamna degenerescenta.

Agentul etiologic = Giardia duodenalis (Giardia intestinalis)

Este una dintre parazitozele cele mai raspandite. Este o parazitoza cosmopolita (larg raspandita,

cu frecventa mai mare in zonele calde).

Rezista foarte putin in mediul exterior.

Mediul nu are o influenta puternica asupra parazitului, dar acest parazit infesteaza organismulcare traieste intr-un anumit mediu.

Sansele de diagnosticare a acestei parazitoze deriva din modul de recoltare si transport la

laborator.

Desi frecventa este foarte mare (in Romania statistica arata o frecventa de 20-60%), este o

parazitoza benigna (usoara, care nu ridica probleme majore).

Exista fenomenul de poliparazit (giardia favorizeaza aparitia altor paraziti, mai ales intestinali).

Gazda

Giardia este exclusiv umana

Este localizata in intestinul subtire, la nivelul vilozitatilor intestinale.

Dupa unii autori, exista suspiciunea ca aceste elemente ale parazitului se pot intalni si la unele

mamifere precum bovine, pasari, caini.

Giardia reprezinta cauza importanta a unor boli intestinale care nu sunt bacteriene si care sunt

insotite de diaree.

Ciclul parazitar

Giardia este un protozoar flagelat.

Parazitul determina la suprafata vilozitatilor intestinale niste locusuri care pot fi populate de

diverse bacterii.

In momentul eliminarii ajunge la nivelul colonului si se transforma in forma chistica sau forma

vegetativa (forma chistica este forma de rezistenta a parazitului).

Chisturile supravietuiesc in natura si contamineaza alte organisme prin ingestia alimentelor sau aapei contaminate, sau prin intermediul mainilor murdare.

Dpdv al simptomatologiei, pot prezenta fie toate persoanele contaminate, fie doar cateva fie

indivizii sunt asimptomatici.

Infectia cu Giardia este un risc pentru persoanele care prezinta si alte boli intestinale. Are

evolutie favorabila mai ales la bolnavii cu HIV.

Ciclul parazitar incepe printr-un chist aparut in scaunul infectat, sta un timp in mediul exterior siatunci devine infectant.


3/24

In noul organism se dechisteaza si isi urmeaza evolutia. In organism este capabil sa se hraneasca

si sa se dezvolte singur.

Modalitati de contaminare : apa si alimente contaminate, maini nespalate.

Simptomatologie.

1. Clinica. Manifestari digestive (prezente in majoritatea cazurilor simptomatice)scaune

diareice (in cantitate mare duc la deshidratare ; se realizeaza o ionograma);

varsaturi ; dureri abdominale (sub forma de crampe)

b. Paliditate tegumentarac. scadere ponderala ;

d. diareea poate alterna cu constipatia (ex. In colonul iritabil) ; scaunele diareice pot

fi sanghinolente (diagnostic diferential cu dizenteria) datorita unor leziuni anale

e. flatulenta insotita de meteorism abdominalf. eruptii tegumentare cu aspect de alergodermie

g.

inapetentah. Abdomenul este dureros difuz, mai ales in epigastru, dureri care dispar uneori cu

dificultate in urma medicatiei.

i. Tulburari neuropsihiceagitatie, insomnie, tulburari de concentrare

2. Examen de laboratorexamen coproparazitologic (diagnostic de certitudine)

Tratament :

1. Albendazol (Zenter)5 zile :a. La copilul de 2-4 anisirop

b.

La copilul > 4 anitabletec.

Medicamentul este toxic hepaticd. Exista rezistenta la acest medicament

2. Furazolidon + Eritromicina


4/24

Cursul Nr. 3Malaria

Agentul etiologicformat din plasmodii :

1. Plasmodium vivax

2. Plasmodium falciparum (NU DA recaderi ; evolutia cea mai grava; mortal daca nu se

trateaza)3.

Plasmodium malariae

4. Plasmodium ovale

Ciclul biologic se desfasoara in 2 gazde diferite :

- Etapa sporogenicaAre loc in tubul digestiv femel, apartinan genului Anopheles

- Etapa schizogonicaare loc in hepatocite si reprezinta asa-zisa faza exoeritrocitaraprimara si secundara ; in hematiile omului se desfasoara faza eritrocitara (faza in care se

distrug hematii si apare anemia)

Stadiile rezultate in urma schizogoniei hepatice :

1. Merozoiti

2.

Hipnozoiti

Stadiile rezultate in cursul schizogoniei hepatice :

1. Micro si macrogameti

2. Oochist

3. Oochinet

Transmiterea se realizeaza transcutanat inocluziv prin intepare.

Stadiul infectat este sporozoitul.

Forme clinice de manifestare :a) Malarie primara (primoinfectie)b) Malarie cronica

c) Malarie de recadere

d) Malarie data de plasmodium falciparume) Malarie congenitala

f) Malarie de transfuzie

Malaria primara

Evolueaza in 2 faze succesive :

- O faza prodromala (nespecifica)

- O faza a acceselor malarice periodiceare o triada specificafrison, febra, transpiratie.

In Plasmodium malariae, periodicitatea febrei este la 72 ore si se numeste febra quarta.

In Plasmodium vivax si ovale, periodicitatea este la 48 ore si se numeste febra terta (maligna).


5/24

Malaria cronicaare diferite faze de manifestare :

- Hepatosplenomegalie

- Casexie

- Sdr. Nefrotic cu tumefactie la nivelul membrului inferior- Hiper gamma globulinemie

Malaria de recadere

Apare in toate infectiile cu exceptia P. falciparum.

Malaria cu falciparum apare in 2 forme :

- Accese malarice simple

- Accese malarice pernicioase (neuromalarie => encefalita malaricacoma malarica)

Diagnosticul se pune pe :

1. Examenul hematologic (examen de certitudine) : frotiu din sange periferic si picatura

groasa cu coloratie Giemsa ; se urmareste aspectul parazitului, stadiul de evolutie,aspectul si marimea hematiei parazitate.

2. Diagnostic serologicpentru depistarea vechilor malarici, indeosebi pentru donatorii desange.

Tratament :

1. Clorochinadpdv chimic 4-amino-chinoleina ; Denumiri comerciale : Aralen ; Nibachin

; Rezochin. Este schizontocid eritrocitar (actioneaza in faza schizogonica) si este si

gametocid, mai putin eficient pe falciparum. Nu actioneaza asupra schizontilor tisulari

(hepatici).2. Primachina8-amino-chinoleina de sinteza ; Se utilizeaza in cure radicale, mai ales in

infectii cu ovale si vivax (hipnozoiti). Actioneaza asupra schizontilor hepatici. Nuactioneazaasupra formelor eritrocitare.

3. Pirimetamina (comercial : Daraprim)Actioneaza asupra tuturor formelor eritrocitare,

chiar si asupra falciparumului. Se administreaza singur sau in asociatie cu sulfadoxina (in

preparatul numit Fansidar)4. Proguanil (comercializat sub forma de Paludrin sau Bigumal)actioneaza asupra tuturor

formelor si in toate stadiile ; folosit atat curativ cat si profilactic.

5. Chininaantimalaric natural utilizat in formele extrem de grave a malariei cu

falciparum. Se foloseste in zonele in care s-a instalat rezistenta la clorochina.6. Meflochina (comercializat sub numele de Lariam)produs de sinteza asemanator cu

chinina ; actioneaza in formele de malarie rezistente la alte antimalarice si in formele cu

falciparum.7.

Halofantrina (Halphan)antimalaric utilizat in tratamentul formei cu falciparum.

8. Artemisininaextras din planta Artemisina annua (comercial Artemeter)tratamentul

formelor medii de malarie.

Malaria raspandita in America de Sud, Extremul Orient, Africa. Peste 1 miliard de persoane segasesc in zone malarice. Intre 200-400 milioane infectii. 1->2 milioane de decese annual. Din

400 persoane intepate de tantari, 200 sunt infectate, 100 vor face forme simpomatice, 2 sunt

forme grave de encefalita, 2 decese.


6/24

Ciclu biologic necesita 2 gazde :

gazda definitiva - femela de tantar Anofel - in tubul sau digestiv (etapa sporogonica)

organismul umancuprinde 2 faze : a) faza exoeritrocitara (feza pre-eritrocitara) si b)faza eritrocitara

Femela de tantar Anofel care este infectata, inoculeaza odata cu saliva anticoagulanta parazitiinfectanti (sporozoitii)

Sporozoitii sunt forme fine fusiforme uninucleate, 12 microni lungime si 1 micron latime. Austructura complexa cu mobilitate foarte buna si posibilitate de a patrunde in viitoarea celula

gazda.

Peretele sporozoitului este proteic, puternic, antigenic. Invelisul favorizeaza aderarea la celula

gazda si va ajuta integrarea in genomul gazdei.

Tratamentul cu tripsina sau anticorpi monoclonali sau policlonali impotriva acestei proteine,impiedica patrunderea parazitilor in celula gazda.

Doza inoculului de sporozoiti capabila sa determine infectie depinde de specia plasmodiumului

si de viitoarea gazda.

In cazul speciei vivax si falciparum sunt necesari 10 sporozoiti ; in timp ce la alte specii pot

creste pana la 1000 sporozoiti necesari.

Dupa aprox. 30 minute de la intepare, sporozoitii ajung in circulatie si apoi in hepatocite. Incepefaza schizogonica exoeritrocitara. Dureaza un interval de timp in functie de specie :

8 zile falciparum

12 zile la vivax si ovaleparazitii se inmultesc in hepatocite si produc merozoiti

(100.000)

18 zile la malariae

Aceasta este perioada asimptomatica corespunzatoare perioadei de incubatie a bolii. In cazulinfestarii cu malariae nu exista un ciclu exoeritrocitar hepatic. Recaderile pot apare dupa un

numar mare de ani (20-30 de ani). Se explica prin supravietuirea unor stadii eritrocitare in

sangele din capilarele profunde ale unor viscere. La falciparum nu exista recaderi.

Faza eritrocitara consta dintr-o succesiune de stadii :

1. Stadiu de inel

2. Stadiu de amoeba (trofozoitii se hranesc cu hemoglobina din hematia parazitata)3. Stadiu de prerozeta

4. Stadiu de rozeta

5. Stadiu de gametocit

Stadiu de inelglobulos, contine o vacuola mare care impinge citoplasma la periferieimaginea apare ca un inel cu pecete.

Stadiu de amoebacitoplasma isi mareste volumul, apare o vacuola datorita procesului de

digestie.

Stadiul de prerozeta si rozetaapar in urma diviziunii schizogonice si rezulta un numar mare demerozoiti.


7/24

Intervalul de timp necesar parazitului sa parcurga stadiile inel -> rozeta este un interval fix

caracteristic fiecarei specii :

48 orevivax si ovale

72 oremalariae

24 orefalciparum

Odata cu maturarea acestor schizonti si distrugerea hematiilor se declanseaza accesul malaric.

SIMPTOMATOLOGIE

MALARIA PRIMARA :

Stadiul prodromal (1-2 saptamani)corespunde stadiului de incubatie

o Stare generala alterata

o Febra in platou neregulata

o Cefalee

o Mialgii

o

Tulburari digestive (diaree)

o Ficat marit

o Urina usor hipercroma

Stadiul al acceselor febrile

Starile febrile apar la intervale regulate => Triada

frisoanedebut brusc, stare de frig insuportabila, tahicardie, cianoza, piele uscata ;

frisonul poate dura pana la o ora

febra (stare de hipertermie)brusc inceteaza frisonul si creste temperatura la 40-41 grade; tahicardie, durere insuportabila de cap si tegumente hiperemiate. Febra poate dura intre

1-2 ore.

Transpiratiafebra inceteaza, bolnavul transpira abundent si apare hipotensiune. Stareusor euforica, epuizare care conduce la somn.

MALARIA CRONICA

- Hepatosplenomegalie

- Icter, anemie marcanta

- Bolnavul are tulburari ca intr-o hepatita cronica, disproteinemie cu edeme periferice cutendinta de casexie.

- Fond de subfebrilitate sau afebrilitate

-

Daca apare la copii, va determina tulburari de crestere- Daca aceste simptome evolueaza, prognosticul este sumbru.

Poate apare un sdr nefrotic datorat unor depozite antigeneanticorp la nivelul membranei bazale

glomerulare.

Infectia malarica mai poate prezenta si recaderi:

- vivax si ovalede la 3 la 5 ani

- malariaeaproximativ 30 ani


8/24

Recaderile apar la fostii bolnavi, tratati incomplet si scosi din zonele endemice (de risc), evitand

astfel o serie de infectii. Aceste recaderi reprezinta o sursa de transmitere a infectiilor la

transfuziile de sange din cauza vechilor bolnavi.

MALARIA CU FALCIPARUM

In infectia cu falciparum, parazitemia este de 20 de ori mai mare decat in cazul celorlalte speciisi determina febra terta maligna.

Da o mortalitate crescuta in malariae. In mod obisnuit grupurile cele mai afectate sunt copiii mai

mare de 4 luni si mai mici de 5 ani cat si persoanele venite din zone indemne ( datorita imunitatii

sczute fata de malariae).

Incubatia dureaza aprox 12 zile. Dupa incubatie urmeaza o perioada de semne nespecifice (febrain platou, splina nepalpabila, laboratorul arata o leucocitoza cu neutrofilie pe cand in malarie este

specifica leucopenia), apoi o perioada specifica : forma acceselor simple si forma acceselor

pernicioase.

Faza acceselor simple debuteaza brusc, uneori atipic. Stare generala alterata, mialgii puternice,

cefalee, tulburari digestive (greata, diaree, varsaturi, dureri abdominale) pe un fond de febra sifrison. Ulterior apare o periodicitate a acceselor = 24 sau 48 ore (febra terta maligna). Splina

devune palpabila, ficatul marit, semne de hemoliza (anemie), subicter, urina hipercroma,

fenomene meningo-encefalitice.

Bolnavul devine obnubilat, vedere incetosata => poate intra in coma.

Un bolnav scos din zona endemica poate fi considerat vindecat.

Accesul pernicios consta intr-un complex de forme clinice cu particularitati de manifestare la

copii si adulti.

Encefalita malaricaLa copiii mai mari de 4 luni si mai mici de 5 ani, mai ales cei de 3 ani evolutia este rapida,

pierderea cunostintei, moarte la 48 de ore. Daca se instituie tratament, coma poate dura 36 deore. Este insotit de tulburari de motricitate : copii hipotonici sau cu tonus muscular crescut

generalizat ; rigiditate datorita decorticarii (decerebrarii).

Tulburari respiratorii cu tahipnee exacerbata insotita de acidoza metabolica si fenomene de

hipoglicemie (favorizeaza coma).

Acidoza poate complica o malarie severa dar compensata prin cresterea respiratiilor(favorabil)sau se instaleaza acidemia.

Anemia severa si tulburari anterioare.

La adult intervalul de timp scurs de la primele simptome pana la instalarea comei este mai mare

decat la copil.

De la tratament urmeaza amelioararea starii, interventia este mai mare.

Parazitemia este mai mica decat la copil.

Exista un numar mai mare de organe ce pot fi afectate : hipoglicemie; copiii pot ramane cusechele neurologice pe cand adultul nu.


9/24

In afara de tratamentul cu antimalarice exista si un tratament cu antibiotic (tratamentul cu

toxiciclina favorizeaza o evolutie mai buna a accesului malaric). Depistarea cazurilor de malarie

se face prin frotiu si picatura groasa colorata Giemsa.

Se recomanda examenul persoanelor cu stari febrile si subfebrile care nu au agent etiologicdepistat, persoanelor venite din zone endemice si care prezinta in primele 6 luni episoade febrile

(6 luni => 1 an), persoanelor cu accese febrile in primele 2-3 luni de la primirea unui transfer desange, persoanelor care locuiesc in apropierea unui caz confirmat de malarie (mai ales celorindigene).

Chimioprofilaxiase aplica persoanelor ce pleaca in zone in care malaria este factor de risc.

Este indicat sa se urmareasca tipul de rezistenta al speciei fata de antimalarice, intervalul de timp

in care persoana va stationa in zona respectiva si locatia respectiva, posibile contraindicatii.

Pentru recunoasterea, identificarea si descrierea unor cazuri de malarie, a aparut o terminologie

specifica :

-

caz contractat in teritoriu endemic, altul decat in mediul de origine s.n. caz de import- in mediu de origine, intepaturi de tantari infectati s.n. caz autohton (indigen)

- malaria contractata in zona in care subiectul a locuit un interval de timp, zona in care nu

exista boala- infectia contractata in zona endemica dar depistata mult mai tarziu (disparitia endemica)

incubatie foarte lunga sau cu recadere ale unor infectii (asimptomatica sau mici).


10/24

CURS NR. 4

OXIUROZA

Este o parazitoza data de Enterobius vermicularis (oxiur).

Poate fi vazut la examenul macroscopic.

Da o parazitoza benigna, foarte frecventa la copii. Este o parazitoza cosmopolita.

Viermele masoara 1-4 mm pt mascul, 8-13 mm pentru femela.

Au extremitatea posterioara progresiv efilata (subtiata), mai ales la mascul. Acesti viermi nu sunt

vazuti decat in scaunele ce apar dupa administrarea unui purgativ.

Femelele migreaza spre regiunea anala, mai frecvent noaptea, pt a depune 10-20.000 oua.

Femelele secreta o substanta iritanta. Prezenta genereaza prurit anal si vulvar.

Aceste oua pot fi preluate de catre copil in timpul noptii sub unghii, acest lucru ducand la

autoinfestare.

Dupa ce au fost ingerate ouale direct prin contactul mana-gura sau indirect prin alimente

nespalate, ouale eclozeaza in tubul digestiv, iar larvele ajung la maturitate in 30-45 zile.

Ouale au un diametru de 50 microni. Boala se transmite pe cale aeriana.

Ciclul parazitar.

Oxiurul are un circuit parazitar integral digestiv. Incepe prin ingestia alimentelor contaminate

sau prin mainile murdare. Ouale embrionate direct infestate eclozeaza in stomac. Larvele

migreaza spre intestin pt a ajunge in stadiul de adult in zona ileocecala unde are loc reproducereasexuala.

Dupa 2-4 saptamani, femelele incep sa produca oua care se regasesc in scaun => reinfestare.Oxiurii traiesc fixati de mucoasa ileo-cecala, femelele care ajung in regiunea anala forteaza

sfncterul anal, se fixeaza intre pliurile radiare ale anusului si repun oua.

Caracterul oualelor : embrionate, asimetrice, lungi de 50-60 microni.

Dpdv clinic, parazitoza atinge frecvent copiii.

Semnele clinice : prurit anal nocturn intens care duce la aparitia leziunilor de grataj, ceea ce duce

la micro-abcese (eczeme). Aparizita simptomelor la interval de 2-4 zile. La fete este afectata siregiunea vulvara cu aparitia unor vulvite edematoase purulente.

Semne caracteristice multor parazitoze intestinale care nu sunt determinate de oxiuroza : agitatie,

tulburari intestinale (anorexie, dureri in fosa iliaca dreapta, scaune diareice).Tulburarile genitale se intind si la nivelul celorlalte organe genitale (uter, trompe).

Diagnostic : prin identificarea oualelor in scaun (coproparazitologic), prin evidentierea viermilorin scaun (examen macroscopic), amprenta anala, clinic.

Diagnosticul de certitudine se pune prin amprenta anala sau testul cu scotch.


11/24

Tratamentul clasic :

- Vermox si Mebendazolcomprimate de 100 mg. Se dau la copii de peste 2 ani. La adulti se

adm 3 comprimate/zi timp de 3 zile. Tratamentul trebuie facut la toata familia.- Flubendazolpriza unica de 100mg, tratament de 3 zile

Himenolepidoza

Agentul etiologicHymenolepis nana si H. diminuta

Stadiul infectat

in infectia cu H. nana este oul embrionat ; frecvent sunt autoinfestatii endo si exogene.

in infectia cu H. diminutainsecta continand stadiul larvar al parazitului ajunsa

accidental odata cu alimentele in intestinul omului.

Localizare : intestinul subtire.

Manifestari clinice : astenie pronuntata ; dureri abdominale ; diaree ; anorexie ; cefalee ;

eozinofilie marcata ; aparitia unor convulsii ; iritabilitate ; kerato-conjunctivita.Diagnosticul se pune pe identificarea parazitilor in fecale (ex. coproparazitologic).

Tratament : Praziquantel ; niclosamid.

Hymenolepis nana

Este un cestod si are o talie mica ; lungime de 1,5-4 cm (un pic mai mare decar un oxiur) ; latime

de 1 mm (filiforma)

Scorexul0,3 mm ; are 4 ventuze si un rostru prevazut cu 20-30 de carlige dispuse pe un singur

rand ; reprezinta la H. nana portiunea proliferativa.

Gatul este scurt.

Corpul este alcatuit din 200 proglote scurte, late, trapezoidale. Dimensiunea unei proglote este de

0,22-0,8 mm.

Proglotele mature au un aparat reproducator hermafrodit alcatuit dintr-un ovar bilobat pozitionatcentral a proglotei respective si 3 foliculi testiculari rotunjiti. Proglotele gravide au uterul plin cu

~200 oua.

Ouale sunt rotunjite, embrionate cu un embrion hexacant gasit intr-o masa gelatinoasa inconjurat

de o membrana subtire, au un diametru = 20-30 microni.

Ciclul biologic

Evolutia acestui parazit necesita prezenta unei gazde intermediare si una definitiva.

Gazda definitiva este omul, soarecele sau sobolanul. Omul se infecteaza direct pe cale digestiva,stadiul infectant fiind oul embrionat. Enzimele digestive elibereaza embrionul care patrunde intr-

o vilozitate intestinalasi devine larva cisticercoida. Aceasta larva seamana cu cisticercul insa nu

are vezicula cu lichid.


12/24

Aceasta larva este formata din scorex, care evolueaza catre adult, trecand prin mai multe stadii

care dau nastere proglotelor.

Aceasta evolutie are loc in 10-12 zile. Primele oua sunt terminate dupa 30 zile. Ouale apar prin

dezintegrarea proglotelor, aceasta dezintegrare poate fi datorata si dupa administrareamedicamentelor.

Durata de viata este de ~ 4 luni.

NU EXISTA GAZDA INTERMEDIARA.

In conditii de umiditate si temperatura optima, ouale pot rezista in mediul exterior 11 zile (~2

saptamani).

Manifestari clinice

Exista persoane asimptomatice (in cazul infectiilor usoare).

Infectiile masive, cele in care se gasesc aprox. 15 mii oua/g MF sau si in infectiile vechi urmate

de autoinfectii sistematice intalnim : stare generala alterata ; dureri abdominale ; cefalee ; diaree ;anorexie ; pot aparea convulsii, iritabilitate, kerato-conjuctivita datorate unor reactii ale gazdei

din cauza antigenelor metabolice parazitare care sunt toxite si puternic alergenice.

Leziunile de la nivelul mucoasei intestinale nu sunt semnificative.

Diagnosticul determina o eozinofilie de 15%

Infectia cu H. nana poate disemina si in alte organe.

Diagnosticul de certitudineevidentierea oualelor in scaun (metode directe cu solutie Lugol ;metode indirecte prin met. de sodiu)

Se recomanda si o amprenta anala (diferential de oxiuroza).

Tratament

- Praziquantel10-25mg/kg corpdoz unic

- Niclosamidaduli: doz unic 2g zilnic (7 zile)

- copii: 11-34kg1g prima zi, 0,5g urmtoarele 6 zile

34+ kg1,5g prima zi, 1g urmtoarele 6 zile

Dpdv epidemiologic :- este o infectie cosmopolita, mai des intlnit n zonele tropicale(datorita umiditatii si caldurii)

- pe glob exista mai mult de 20 mil. persoane infectate (infectia difera in functie de tara siconditii igienice, in anumite zone frecventa poate fi si de 10% din populatie)

- sursele alimentare, dar mai ales contaminarea fecal-oral asigur infeciile i autoinfectarea

repetata, cauze ce menin paraziii timp ndelungat i sunt principala cauz a eecului terapeutic


13/24

Fascioloza hepatica

Agent etiologicFasciola hepatica

Este o boala parazitara care afecteaza in primul rand rumegatoarele si se caracterizeaza prin

dezvoltarea parazitului in canalele biliare si tesut hepatic.

Specii afectate : ovine si bovine.

Uneori boala poate afecta si porcinele, rumegatoarele salbatice, accidental omul si duce laaparitia unui sdr de tipul unui icter mecanic.

Este un parazit cosmopolit, boala fiind intalnita in America si Africa, mai raspandita in zone

umede.

Afectarea umana este rara, in expansiune.

La om afectiunea s.c. distomatoza hepatica. Boala are o evolutie grava, greu de urmarit. In

zonele tropicale exista si alte specii precum F. gigantica si F. husky.

Larva eliberata care a patruns odata cu iarba consumata, patrunde in ficat pe mai multe cai :

-

prin peretele intestinal, ajunge in cavitatea peritoneala, strabate capsula Glisson, ajunge inparenchimul hepatic

- migreaza direct pe calea hematogena

- direct prin canalul coledoc

Din momentul infectarii, pana cand ajunge in parenchimul hepatic trece aprox o luna si jumatate.

Pentru a ocupa canaliculele biliare, isi rasuceste marginile corpului ca o frunza uscata.

Dupa 2-3 saptamani, ouale apar in fecalele gazdei.

Localizari ectopice : subcutanate ; musculatura abdominala ; la nivelul cecului (in peretel sau).

Elemente de patologie :

- el. Particulare in patologia acestei infectii se datoreaza migrarii stadiului larvar, migrarii

in peretele intestinal, capsulei Glisson si parenchimului hepatic, sau localizarii

canaliculului hepatic sau biliar intrahepatic.- Migrarea larvelor prin peretele intestinal, apoi prin tesutul hepatic nu produce leziuni

semnificative

- Se considera ca larvele in momentul in care ajung in canaliculul biliar, leziunile

intestinale si cele hepatice sunt deja vindecate.

Uneori au fost descrise hematoame subcapsulare si prezenta unor mici hemoragii

intraabdominale. In aceasta faza a infectiei apare leucocitoza si eozinofilie.

Simptomatologie

In faza acut(corespunde perioadei de migrare a larvelor catre ficat)fenomene dispeptice

dureri n hipocondrul drept sau epigastrice care iradiaza in umarul drept (imita colica biliara) ;febr; eozinofilie foarte crescut.


14/24

Alte simptome : greata, varsaturi, inapetenta, balonare, mialgii.

In faza cronic simptomatologia este mai slaba, fiind de obicei rezultatul fenomenelor

obstructive si inflamatiilor datorate prezentei adultilor localizati in canalele biliare - apare icterul.

O forma clinica o reprezinta halzounul (Sudan si Liban) datorita ficatului crud de oaie ; este

posibil ca viermele sa se fixeze cu ventuzele de mucoasa faringelui, determina o inflamatielocala cu formare de edem si se poate extinde la nivelul laringelui, trompelor lui Eustachio,

mucoasa nazala, limbastadiu in care se instaleaza o stare de sufocare, dispnee, disfonie,

cefalee frontala, ouale gasindu-se in secretiile nazale.

Diagnosticul de certitudineidentificarea oualelor parazitare in fecalele pacientului.

Este recomandat sa se tina seama de prezenta eventuala a oualelor de pasaj apar in fecale inurma digestia unui ficat parazitat. Cand exista o suspiciune de acest fel se recomanda repetarea

examenului coproparazitologic dupa cateva zile.

Ouale de F. hepatica se confunda cu ouale altor paraziti (Echinostoma).

Primele oua apar in scaun de la 8 saptamani de la infectie. Exista posibilitatea ca in faza acuta sa

fie examenele negative si astfel se apeleaza la serologie. Testele serologice au sensibilitatecrescuta, devening pozitive chiar la 2 saptamani de la infectie.

Tratament.

- Praziquantel

- Bitinla adulti si copii, cate 30-50 mg/kg corp

- Fascinex (Egaten)10 mg/kg corp

Trichomonaza urogenitala

Agent etiologicTrichomonas vaginalisforma vegetativa ; nu prezinta stadiu chistic

Calea de transmitere este aproape exclusiv veneriana.

Manifestari clinice :

- La femeiinfectia se manifesta divers ; apare pruritul si discmfortul vaginal ; secretie

abundenta

- La barbatide cele mai multe ori asimptomatica ; in fazele cronice : prostatite, uretrite,

epididimite

Patogenia parazitului este explicat prin efectul citopatic exercitat la nivelul mucoaselor: fie

direct (prin contact propriu-zis cu celula tinta) fie indirect (prin factori metabolici cu efect toxic).


15/24

Diagnosticul de certitudine presupune identificarea parazitului : la femei in secr vaginale,

uretrale sau in sedimentul urinar ;la barbati in secr uretrale, obtinuta sub forma picaturii matinale

sau prin masaj prostatic.

Epidemiologie : Datorita numeroaselor forme fara manifestari clare si datorita modului de

transmitere, infectia are o mare raspandire in populatie.

Tratament :

- Tinidazol (Fasigyn)

- Phlagil (Metronidazol)

T. vaginalis este un protozoar parazit ce da o infectie cosmopolita, cu transmitere secuala care

inregistreaza annual pe glob aprox 170 milioane cazuri.

Morfologie :

-

Exista doar sub forma vegetativa de trofozoit

- In secretia proaspat recoltata ca si in vitro are aspect piriform cu axul longitudinal de 10-

30 microni

- Cand parazitul este atasat mucoasei vaginale are aspect amoeboid.

- In partea anterioara sunt 4 flageli care emerg dintr-o structura numita blefaroplast,

structura alcatuita din alaturarea mai multor kinetoplasti.

- Tot din blefaroplast se formeaza un flagel recurent si citoplasma = membrana ondulanta

ce se intinde 2/3 din suprafata corpului parazitului.

- Daca exista conditii nefavorabile, acest parazit se rotunjeste, flagelii se interiorizeaza si

seamana cu giardia, real asa-numitul pseudochist care reprezinta forma degeneratadeoarece nu mai revine la forma initiala.

- este uninucleat, prezint organite comune oricrei celule, mai puin mitocondrii

- metabolism anaerob, uneori aerob.

- Citoplasma contine granule de glicogen

- Se inmulteste prin diviziune binara in plan longitudinal

Ciclul biologic.

- T. vaginalis fiind lipsit de form chistic (ce asigur rezistena parazitului n condiii

nefavorabile) se transmite pe cale sexual

-posibila transmitere prin secreii infectate ce vin n contact cu mucoasa vaginal

- n condiii de umiditate parazitulpoate rezista cteva minute, dar n medii uscate se distruge

imediat

- localizri prefereniale tractul uro-genital


16/24

- localizarea la nivelul mucoasei vaginale este favorizat de estrogeni, de cantitatea mare de

glicogen, de pH-ul cu tendine de alcalinizare

- n diferite etape ale ciclului menstrual face ca nr. paraziilor s varieze: exacerbat n perioada

de pre i post menstruaie; infectie atenuata in perioada ovulatiei

- sunt descrise infeciile la nou-nscut, infecii luate n timpul expulziei ipersist 2-3 luni, atta

timp ct fetia mprumut fondul hormonal al mamei, epiteliul fetiei producnd glicogen.

Dpdv epidemiologic formele manifeste cuprind un nr mare de semne si simptome care variaza de

la caz la caz :

secreie abundent, albicioas, spumoas, cu miros neplcut, bogat n leucocite i parazii

(leucoree)

- dac se asociaz i o infecie bacterian secreia are aspect purulent, glbui, galben-verzui

- regiunea vaginal este edemaiat, congestionat, pruriginoas

- frecvent apar zone impetigo-perigenital

- cervixul este rosu intens in aprox 2% din cazuri

-poate aparea adenopatie locala

- la unele femei se intinde durerea la nivelul intregului abdomen.

In infectiile cronicesimptome atenuate, secretii mai sarace in paraziti, mucoase mai

decongestionate, prezenta unor ulceratii locale. La o infectie cronica este posibila o recidiva.

La barbat este asimptomatica (deoarece lipseste glicogenul).

- n urma unui contact sexual infectat, parazitul se poate localiza n mediul uretral. La 5 zile,

infectia se gasste la 30% din persoane. Cei rezistenti se localizeaza la nivel prostatic, inmultirea

fiind lenta.

- n faza de localizare uretral are loc o inflamaie local nsoit de o secreie purulent, prurit i

senzaie de usturime n timpul miciunii i dup ejaculare

- in faza cronica localizarea este la nivelul prostatei iar secreia are aspect seros, reduscantitativ, fluid i limpede= picatura matinala.

Cea mai grava complicatie este infertilitatea.


17/24

Hidatidoza

Agent etiologicEchinoccocus granulosus

Gazda definitiv cinele (poart stadiul adult)

Gazda intermediar omul sau alte vertebrate purttoare ale stadiului larvar

Stadiul infectantoul embrionat

Localizareficat, plmni, inim, rinichi, splin

Clinica se refera la manifestarile legate de organul afectat si de dimensiunile chistului. Cu timpul

se instaleaza leziuni datorita veziculelor hidatice. Fisurarea accidentala a chistului determina

aparitia socului anafilactic.

Diagnosticul se pune pe coroborarea determinarilor imagistice si serologice.

Tratament : - vermox si albendazol (zenter)

Profilaxieevitarea infectarii cainilor.

Morfologia parazitului :

- este un cestod de talie mic, ce are un corp de 1cm

- localizat n intestinul subire al cinelui sau altor carnivore, unde larvele pot ajunge la mii de

exemplare

- scorexul(capul) are 4 ventuze puternice si un rostrum dotat cu crlige.

- corpul este alctuit din 3 proglote(segmente), cea mai mare fiind ultimaconine oule(circa

800) si este eliminat odata cu fecalele cainelui.

- oule mici30-40m au aspect globulos, sunt nconjurate de un perete gros cu striuri

celulare si conine embrionul. In exterior, ouale contamineaza iarba ierbivorelor.

- omul se infecteaz accidental, pe cale digestiv, cu mini nesplate. In mod special sunt vizati

oamenii care coabiteaza cu cainii parazitati.

- embrionul ecluzeaz n intestinul subire pe cale sanguin i limfatic, migreaz in lobul drept

al ficatului, plaman, creier, splina, tesut osos, maduva osoasa, cord. De cele mai multe ori

infectia primara consta dintr-un singur chist, continand mii de larve.


18/24

La sacrificarea animalelor infectate, daca organele lor ajung hrana la caini, din fiecare larva se va

dezvolta o tenie. La aproximativ o luna, cainele va elimina proglote ovigere.

In functie de varsta lor, chisturile au dimensiunile variabile.

Structura

- chistul este nconjurat de un perete cu 2 straturi, la exterior se gsete cuticula de 1mm

grosime, culoare alb-sidefiu ; la interior este cptuit de un strat germinativ(25 microni)

celulele se inmultesc si formeaza vezicule secundare ce au structura asemanatoare cu cele

primare. Veziculelor tertiare poarta numele de nepoate.

Toate veziculele contin un lichid numit lichid hidatic (apa de stanca). In vezicula hidatica se

acumuleaza metaboliti toxici. A treia structura e bine vascularizata, fibroasa, numita adventice.

Ruperea chistului determina hidatidoza secundara.

Clinic :

Debutul bolii este insidios la cativa ani de la infectie si se manifesta cu febra, eruptii alergice,

dureri abdominale, dispnee.

- chistul hidatic hepatic duce la soc anafilactic. Intalnim : icter obstructiv ; hepato-splenomegalie

; dureri in hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept ; manifestridigestive (greuri,

vrsturi). Aprox 25% din purttorii de chisturi hepatice au i chisturi pulmonare.

- chistul hidatic pulmonartulburri respiratorii (tuse seac, dispnee, dureri la nivelul toracelui)

;pot apare expectoraii i hemoptizii reduse dar repetate ; Ruperea chistului pulmonar poate duce

la eliminarea lor cu sput i vezicule hidatice putnd dispare ducnd la vindecri spontane, apoi

se ajunge la o diseminare cu formare de abcese cronice

- chistul hidatic cerebralduce la manifestri neurologice (hipertensiune intra-cranian,

convulsii)

- chistul hidatic ososduce, uneori, la fracturi

- chistul hidatic renalduce la hematurie, dureri lombare

Diagnosticul diferential se poate face cu abcesele amoebiene hepatice, cu chistul hepatic

congenital, cu tumori, ciroza hepatica.


19/24

Serologianegativ cnd chisturile sunt mici, tinere, vechi si calcificate. Devinepozitiv cnd

se rupe chistul i apare eozinofilie ridicat.

Serologia clasica - testul hemoaglutinare direct ramane mult timp pozitiv dupa operatie.

Tratament :

- Vermox (Mebendazol)100 mg, 3 comprimate/zi timp de 2 saptamani

- Albendazol800mg/zi timp de 3-6 luni.

Se face in formele medii si mici ca dimensiuni. Se incepe la cel putin o luna medicamentos si

apoi se opereaza daca e cazul si se continua administrarea.

Botriocefaloza

Agentul etiologic : Diphylobotrium lactum

E un vierme lung de 8-20 m. Se afla in intestinul uman si mamifere ce se hranesc cu peste. E un

cestod mic foarte frecvent intalnit in lacuri si fluvii. Adultul e mare cu capul mic, alungit, corp

mare. Capul prezinta zone de fixare (botridii) urmate de oua germinate. Se fixeaza de

musculatura, traieste in intestin si elibereaza ouale care sunt cu opercul.

Are 2 gazde intermediare : un crustaceu (cyclops) si un peste.

Dpdv clinic exista un sindrom anemic dat de prezenta viermelui in intestin.

E un vierme hematofag dar exista si forme asimptomatice in parazitozele usoare. Infestatiile

grave sunt cu peste 100 de viermi ce produc ocluzie intestinala, varsaturi incercibile, crize de

sufocare, colaps.

Formele severe sunt de 5 la mie. Anemia de tip botriocefalic se datoreaza consumului excesiv de

vitamina B12 de catre vierme. Cand viermele este in ileon, apare o anemie chiar imediat dupa

administrarea unui medicament.

Da o anemie de tip biermerian.

Diagnosticul tine cont de datele epidemiologice iar diagnosticul de certitudine e dat prin prezentaoualelor in scaun.

Tratamentconsta in medicamente ce trebuie sa elimine atat viermele cat si ouale.

Administrarea de vitamina B12 care se administreaza scalariformmai intai in doze mari (1000

g intramuscular/saptamana) apoi in doze de intretinere (10-100 g/saptamana). Uneori

hemoglobina poate ajunge la 5 g/dl cand necesita tratament cu sange transfuzat.


20/24

Tratament etiologicniclosamid.

Teniaza

Este o parazitoza data de parazitarea organismului uman cu Tenia solium (porc) si Tenia saginata

(vita).

Epidemiologic apare dupa consumul de carne infestata. In infectie parazitul e larva. E cisticerc ce

se localizeaza in musculatura striata, cord, SNC, ochi unde larvele acestea definitiveaza

dezvoltata.

In caz accidental de contaminare, duce la viitoare tenii adulte. O tenie poate rezista 20 ani,

atingand 5 m. E format din mai multe proglote (25), majoritatea ovigere.

Teniile au in jur de 1000 de proglote care se pot elimina in functie de cum se desprind si doar

odata cu fecalele in T solium.

Proglotele ovigere pot avea in perioada fertila circa 600.000 oua care contin un embrion

cisticerc adult.

Daca nu exista o igiena corespunzatoare, cei infectati se pot autoinfecta perpetuand tenia.

Simptomatologie

Exista date de forme simptomatice dar si asimptomatice.

Fenomene digestive : dureri abdominale, difuze, cu localizare predominant in epigastru, greata,

varsaturi, inapetenta, cu scadere in greutate, cefalee.

Analize :

- Hemoleucogramaeozinofilie moderata

- Probe coproparazitoloiceprezenta oualelor sau proglotelor in scaun

In cazurile grave, cand tenia este foarte lunga (saginata) poate apare : ocluzie intestinala; un

fenomen de hidrocefalie.

Cand exista o imbolnavire generala : cisticercoza si manifestari oculare.

Tratament :

- Niclosamid (yomesan)4 tablete (2 g) administrate in doza unica pe stomacul gol,

tabletele se amesteca ; pot aparea dureri abdominale sau greturi


21/24

- Paramomicina (1 g)de 4 ori la interval de 4 ore

- Praziquantel in doza unica : 10 mg/kg corp/zi

Eficienta tratamentului dupa eliminarea scorexuluidaca nu se observa, se presupune ca

portiunea proliferativa e viabila si ca viermele se va reface in urmatoarele luni.

Profilaxie :

- Control sanitar veterinar al carnii

- Tratarea termica corespunzatoare a carnii

- Existenta unei toalete igienice

- Tratarea persoanelor infestate

Trichineloza

E o specie de nematod care duce la aparitia unor tulburari severe ce are manifestari clinice foarte

polimorfe. Apare in principal dupa consumul de carne de porc insuficient fripta sau fiarta dar si

de la alte mamifere (mistret, urs).

Perioada de incubatie : 2-30 zile.

Simptomatologie :

- Diaree cu varsaturi si inapetenta

- Febra cu dureri musculare si cefalee

-

Tumefactie la nivelul fetei, mai ales in zona periorbitara- Subfuziune unghiala

- Infectie urinara

- Encefalita, meningoencefalita foarte severa

- Miocardita cu tulburari de ritm importante

- Eruptii cutanate (alergodermii)

Analize pentru diagnostic : hemoleucograma; VSH crescut cu leucocitoza

Tratament etiologic :

-

Vermox- Albendazoltratament de electie

- Duadol

Tratament patogen :

- Cortizonul

- Perfuzii cu NaCl sau glucoza tamponate cu insulina


22/24

CURSUL NR 7

Phylum apicomplexa (Sporoza)

Ciclul biologic al sporozoarelor este format din 2 etape diferite :

-

Sexuala (sporogonica)

- Asexuata (schizogonica) ; ambele se desfasureaza in organismul aceleiasi gazde sau

gazde definitive.

Gazda definitiva : gazda in care se desfasoara etapa sporogonica ; gazda intermediara este gazda

in care are loc etapa schizogonica.

La sfarsitul fazei sporogonice apare un stadiu numit oochist, iar prin diviziuni repetate apar

sporozoitii.

Maturarea oochistilor are loc in organismul gazdei definitive sau in afara ei.

Oochistii cu sporozoiti sau sporozoitii reprezinta stadii infectante ale sporozoarelor.

Toxoplasmoza (reprezentant)

Agentul etiologicToxoplasma gondii

Gazda definitivapisica si probabil unele feline salbatice, ciclul sporogonic avand loc in

epiteliul din intestinul subtire al pisicii.

Gazda intermediaraorice vertebrat, inclusiv omul.

Stadii infectante :

- Oochisti cu sporozoiti eliminati odata cu fecalele pisicii

- Chistii tisulari cu cistozoiti din carnea animala folosita ca hrana

- Tahizoitii

Calea de infectie :

1) Calea digestiva prin alimente contaminate cu oochisti si carnea animalelor infectate care

contine chistii tisulari2) Transplacentari prin trahizoiti

3) Transfuzii de masa leucocitara (contine tahizoiti)

4) Transplant de organe care contin chist tisular

Localizare : poate invada toate tesuturile, mai ales tesuturile nervoase.

Forme clinice de manifestare :


23/24

1) Toxoplasmoza congenitalaafectiuni retino-coroidite, calcificari cerebrale, micro sau

hidrocefalie.

2) Toxoplasmoza dobandita se manifesta prin adenopatie si retino-coroidita si/sau uveita

(afectiuni oculare). La bolnavii SIDA pot apare encefalopatii, retinocoroidite, pt ca au o

reactivare selectiva a chistilor tisulari cu loc in tesutul nervos.

Diagnosticul se pune pe :

a) Metode directe : frotiuri, amprente, sectiuni de material bioptic

b) Metode indirecte : imagistica (RMN), serologie, genetica

Tratament : pirimetamina ; sulfametazina ; spiramicina ; olidamicina.

Morfologia parazitului :

- Se refera la forma invaziva a parazitului (tahizoid)

-

Lungime= 3-8 microni, latime =3 microni, forma bipolara, perete dublu, un pol anteriorascutit si un pol posterior rotunjit, cu doua ingrosari (inel polar anterior si posterior).

- La microscop se poate constata o usoara miscare de arcuire a parazitului, data de fibrile

cu rol contractil dispuse intre cei doi poli.

- Tahizoitul e uninucleat si are toate organitele comune tuturor celulelor dar si organite

specifice : la polul anterior exista un complex apical (conoid) alcatuit din fibrile rasucite

in spirala.

- In interiorul tahizoitului exista formatiuni numite toxoneme (rhoptrii) care impreuna cu

conoidul formeaza complexul apical.

Sursa de infectie :

1) Transmiterea infectiei prin oochistipe cale digestiva prin alimente vegetale sau apa

contaminata. Ei contamineaza alimentele pentru ca rezista pe sol timp de mai multe luni

sau ani, cand exista conditii bune de temperatura si umiditate, dar rezista si in conditii de

laborator, fiind rezistenti la detergenti. Pot fi distrusi prin tratarea materialului contaminat

cu hidroxid de amoniu 10% timp de 5 minute, sau prin temperatura crescuta (55 grade)

timp de 30 minute. Oochistii sunt considerati stadiile cu cea mai mare putere de infestare.

2) Tahizoitiviata scurta in mediul extern dar rezista foarte bine in umoril organismului

(sange, limfa, lapte, saliva, urina) si poate fi transmis prin transfuzia de sange (conentrat

sau in masa leucocitara). Transmiterea este greu de efectuat prin laptele matern deoarecetahizoitii nu rezista in conditii acide ale sucului gastric. In schimb tahizoitii pot penetra

mucoasa bucala. Tahizoitii reprezinta o sursa de infectie usoara in laborator insa au rol

important in transmiterea congenitala intrucat traverseaza placenta si produc leziuni grave

produsului de conceptie.


24/24

3) Transmiterea prin chisti tisulariin tesuturi, majoritatea organelor vertebratelor.

Supravietuiesc 3 ore in mediul acid, suficient pentru a trece prin mucoasa gastrica. E o

sursa de infectie prin transplantul de organe.

Manifestari clinice :

- Perioada de incubatie greu de determinat de cele mai multe ori, insa poate varia intre 4-21

zile.

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	maricela-stroiu
View:	234 times
Download:	0 times

Parazito Curs

Documents