Post on 05-Dec-2014
transcript
BOTANICA FARMACEUTICA
CURS NR 7
Fascicule conducătoare
- elementele ţesutului conducător se pot asocia întreele FASCICULE CONDUCĂTOARE
- alcătuirea şi modul de aranjare la fascicule diferă înstructura rădăcinii faţă de cele din structura tulpiniişi frunzelor
- rădăcină: fascicule simple (ţesut lemnos şi, separat,ţesut liberian)
- tulpină şi frunză: ţesutul lemnos se asociază cu celliberian fascicule mixte = LIBERO-LEMNOASE
Clasificare:
În funcţie de modul de asociere a liberului şi lemnului:- colaterale- bicolaterale- concentrice- radiare (mai rar)
Fascicule colaterale
- formă mai mult sau mai puţin ovală- elementele ţesutului liberian se dispun spre marginea
organului la tulpină şi spre interior la frunză- elementele ţesutului lemnos se dispun spre axul central
al organului la tulpină şi spre exterior la frunză- la unele fascicule colaterale un arc de cambiu
(procambiu) dispus între liber şi lemn FASCICULECOLATERAL DESCHISE (caracteristice Dicotiledonatelorşi Coniferelor)
- fasciculele colaterale fără cambiu = FASCICULECOLATERAL ÎNCHISE (caracteristice pt. uneleGimnosperme şi majoritatea Monocotiledonatelor)
Fascicul colateral inchis (Zea) si colateral deschis (Ranunculus)
Fascicule bicolaterale
- variantă a celor colaterale- elementele ţesutului lemnos sunt dispuse la mijloc,
între două straturi de ţesut liberian
Exemple:
- plante din familiile Solanaceae, Cucurbitaceae
Fascicul bicolateral deschis la Cucurbita pepo
Fascicule concentrice
- de tip închis, lipsite de cambiu- elementele liberiene şi lemnoase sunt dispuse
concentric (un ţesut îl înconjură pe celălalt)
Exemple:
FASCICUL HAROCENTRIC (amficribral) = lemnulsituat central şi înconjurat de liber (unelePteridophitae)
FASCICUL LEPTOCENTRIC (amfivasal) = liberulcentral şi înconjurat de lemn (uneleMonocotiledonatae – Convallaria majalis)
Fascicul hadrocentric (Polypodium) si leptocentric (Cordyline)
Fascicule radiare
- dispoziţie radiară ca spiţele de la o roată a ţesutului lemnos şi liberian
- mai rar întâlnit (structura tulpinii la unele Lycopodiaceae şi rizomii unor ferigi)
- între fasciculele libero-lemnoase ale unei plante reţea complexă generată de ramificaţii şi anastomoze
CELULE SI TESUTURI SECRETOARE
nu exista o parere unanima asupra definirii acestor categorii de tesut
s-au emis mai multe pareri in ceea ce priveste definirea = toate formatiunile care au capacitatea de a produce
anumite substante in exces (cu exceptia acelor care produc sau contin substante de rezerva)
dependent de producerea si pastrarea substantelor produse in interior sau deversarea acestor substante in exterior => clasificarea tesuturilor secretoare: EXTERNE si INTERNE
CELULE SAU TESUTURI CU SECRETIE EXTERNA
- la suprafata organelor plantelor- uneori chiar celule epidermice sau formatiuni ale
acesteia: papile si peri secretori (glandulari)
Perii secretori (glandulari) aspect morfologic si structural diferit →pot fi unicelulari si
pluricelulari pot fi scurti sau lungi se termina cu una sau mai multe celule secretoare (peri
capitati – in varf au o celula secretoare mare, acoperita de cuticula; picior pluricelular si o baza care face parte din celulele epidermice “tatana”)
Ex: la plantele din familia Lamiaceae, Solanaceae – substanta secretata se acumuleaza intre celulele secretoare si cuticula)
Peri glandulari (glande secretoare pedicelate) Ex: Lamiaceae – Mentha piperita – 8 celule secretoare –
pe un pedicel scurt inserat intr-o invaginatie epidermica Thymus serpyllum – 12 celule secretoare, alte plante din familia Asteraceae, Canabinaceae –
Humulus lupulus – celule secretoare numeroase dispuse ca o cupa sustinuta de un piciorus scurt; toate celulele sunt acoperite de o cuticula comuna iar produsul secretat se acumuleaza intre celulele secretoare si cuticula
Peri glandulari
Par glandular ob 40X
Par octocelular la Mentha piperita
Par glandular octocelular in frunza de Mentha piperita
Par glandular octocelular in frunza de Mentha piperita
cuticula
celule secretoare
Par secretor – Chamomillae flos
Par secretor - Chamomillae flos
Acesti peri secreta: uleiuri volatile, oleorezine, rezine, gumirezine cu rol de aparare (consum de animale), de reglare a transpiratiei –rol atribuit perilor glandulari de pe muguri; ex: arin, castan, plop. Acesia secreta un amestec de mucilagii si rezine sau balsamuri → ex: mugurii de plop – unguent antihemoroidal
PERII DIGESTIVI (GLANDE DIGESTIVE)
specifici plantelor carnivore cu diferite grade de diferentiere si sunt uneori in legatura cu
tesutul conducator numarul celulelor secretoare este variabil; ex: 6 la
Pinguicula vulgaris; un numar mare, nedefinit la Drosera rotundifolia si Nepenthes – maciulii sustinute de piciorus pluricelular
aceste celule secretoare de la perii digestivi au proprietatea de a produce enzime peptonizante – hidrolizeaza proteinele pana la peptone; pe aceasta se bazeaza nutritia plantelor carnivore
Pinguicula vulgaris
Drosera rotundifolia
Nepenthes sp
Nepenthes sp
HIDATODELE
denumite si glande secretoare de apa – au capacitatea de a elimina apa in stare lichida
Clasificare:
HIDATODE ACTIVE – formatiuni ce pompeaza apa din tesuturile subiacente – formatiuni epidermice uni/pluricelulare ce nu sunt in legatura cu tesutul conducator
HIDATODE PASIVE – formatiuni complexe ce cuprind atat elemente epidermice cat si subepidermice – hidatoda de la frunza de Primula officinalis - in legatura cu vasele conducatoare
NECTARINELE Formatiuni epidermice, uneori participa si elementele
subepidermice Clasificare (dupa locul de formare, de dispunere): NECTARINE FLORALE (nuptiale) – in interiorul florilor NECTARINE EXTRAFLORALE (extranuptiale) – pe alte
organe Ex de dispunere pentru nectariferele florale:
la baza filamentelor staminale (Sinapis sp. – mustar) la baza petalelor la baza ovarului pe receptaculul floral in pintenul florii
Ex de dispunere pentru nectariferele extraflorale: pe frunze pe stipelele frunzelor pe petiol pe ramuri
Produsul secretat = nectar: suc zaharat (zaharoza, manitol, dextrine, gume, substante fosforate azotate)
Nectarinele – adaptare a plantelor ce se polenizeaza prin insecte – uneori specializari extreme
CELULE SAU TESUTURI CU SECRETIE INTERNA
- Formatiuni ce isi pastreaza produsii de secretie fie in interiorul celulei fie in spatii intercelulare (ce nu comunica cu mediul extern)
- Clasificare: A) cu secretie intracelulara B) cu secretie intercelulara
a) Celule sau tesuturi cu secretie intracelulara
Dispunere: in parenchimul radacinii, tulpinii, frunzelor, florilor, fructelor, semintelor
Uneori sunt imbracate intr-o membrana groasa ce se poate chiar suberifica → celule cu camfor. Ex: Cinnamommum camphora, Illicium verum (fruct), plante din Zingiberaceae (rizom)
Clasificare: dupa natura substantelor secretate celule secretoare de ulei volatil – ex: Laurus nobilis,
Acorus calamus, Peumus boldus celule mucilagene (contin mucilag care se imbiba cu
apa puternic) – ex: Malvaceae, Orchidaceae, Liliaceae celule tanifere
Celule cu mucilag - cactus
Celula secretoare in frunza de Piper auritium
Celule sau tesuturi cu secretie intercelulara
Dispuse de asemenea in tesuturile parenchimatice Clasificare: functie de forma, structura spatiului in care se
deverseaza produsul secretat A) buzunare (pungi) secretoare B) canale secretoare
A) BUZUNARE SECRETOARE
au contur mai mult sau mai putin sferic se pot distinge chiar cu ochiul liber la unele organe de
plante; ex: frunze de Hypericum perforatum – privite prin transparenta – punctuatii translucide, ca mici perforatii
Dispunere: imediat sub epiderma, in tesuturile mai profunde
au fata interna tapisata cu unul sau mai multe straturi de celule secretoare
aceste celule ce tapiseaza peretii buzunarelor secretoare au forma turtita sau de papile chiar
Raspandire: Hypericaceae, Rutaceae, Myrtaceae, Caryophyllaceae
contin ulei volatil, rezine Ex:
fructe: Citrus aurantium boboci florali: Caryophyllus aromaticus – Eugenia
caryophyllata frunze: Eucalyptus globulus, Hypericum perforatum,
Melaleuca viridiflora, Citrus sp., Ruta sp.
Buzunare secretoare – Hypericum perforatum
Buzunar secretor in frunza de Eucalyptus
Buzunare secretoare
b) Canale secretoare au forma tubuloasa sunt distribuite atat in tesuturile primare cat si in cele
secundare nu numai in parenchimuri ci si in alte tesuturi si aici ca si la buzunarele secretoare fata interna este
tapisata cu celule secretoare alungite in sensul canalului Raspandire: plantele inferioare si superioare Caracteristice pentru: Apiaceae, Malvaceae, Sterculiaceae,
in special la conifere – prezente in toate organele contin produsi foarte diferiti de la planta la planta Ex:
ulei volatil: Apiaceae, Asteraceae, Araliaceae canale cu rezine: conifere canale cu oleorezine: plante tropicale din familia
Anacardiaceae, Simaroubaceae canale cu gume, mucilagii, balsamuri
Numeroase plante ce contin canale secretoare au si intrebuintari farmaceutice
Ex: fructele de la Apiaceae medicinale: Pimpinela anisum – anason Foeniculum vulgare – fenicul Coriandrum sativum – coriandru Carum carvi – chimen
Rasina coniferelor – terebentina, sacaz (colofoniu) Un exemplu de glande – glandele lui Schacht –
caracterizeaza rizomul de feriga – Dryopteris filix mas – peri secretori in forma de para dispusi in meaturile tesutului parenchimatic din rizom – au continut verde
Canal secretor in fructul de Apiaceae
Canale secretoare – Helianthus annuus
Canale rezinifere in frunza de Pinus sp
Canale rezinifere in frunza de Pinus sp
Detaliu canal rezinifer
Canal rezinifer in frunza de Pinus sp
Dryopteris spinulosa – sectiune prin rizom – glandele lui Schacht
LATICIFERELE
Au mai fost incadrate de unii autori si la tesuturile conducatoare sau trofice
Denumirea – contin o emulsie laptoasa = latex ce poate fi alba, galbuie, roscata, albastruie functie de substanta continuta
foarte raspandite laticifere articulate: Papaveraceae, Campanulaceae,
Convolvulaceae, Loganiaceae laticifere nearticulate: Euphorbiaceae, Moraceae,
Apocynaceae, Asclepiadaceae
Compozitie complexaCompozitie complexa: picaturi de cauciuc, rasini, gume, lipide, proteine cristalizate, amidon, substante anorganice, alcaloizi, enzime
Laticifere
Laticifere la Euphorbia sp.
Laticifere in radacina de Taraxacum officinale
Rolul laticiferelor produs de excretie – cu rol metabolic produs de rezerva (amidon) rol multiplu specific
in cicatrizarea ranilor fiecarei forme de latex
de protectie (consumarii de catre animale)
Importanta: economica si farmaceutica
Ex: plante cauciucofere – Hevea brasiliensis (Euphorbiaceae), Manihot glaziovii, Ficus elastica, Castiloa elastica, Landolphia si Willonghby
gutaperca: Pallaquium, Pajena, Evonymus verrucosa – radacina
Importanta farmaceutica: opiul din Papaver somniferum cu continut bogat in alcaloizi activi terapeutic, dar si cu toxicitate - DROGURI
Recoltarea opiului din capsulele imature de Papaver somniferum