Cetățile getice din spațiul pruto-nistrean

„Geţii sunte cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci.”

Realizat:

Ciobanu Natalia Grupa

101

Aşezări şi cetăţi (oraşe-dave)Geţii au creat

numeroase aşezări, de tipul unor cătune mici cu cîteva locuinţe şi anexe gospodăreşti. Locuinţele sînt de suprafaţă sau adîncite în pămînt, iar în jurul lor au fost descoperite gropi de provizii.

Cetăţile erau dispuse pe forme de relief dominante (boturi de deal, terase înalte, culmi montane etc.), care controlau căile de acces din anumite zone. Fortificaţiile erau constituite, de obicei, din elemente tradiţionale (valuri de pămînt şi palisade de lemn), dar după consolidarea puterii Regatului Dac în vremea lui Burebista au apărut ziduri de incintă şi bastioane patrulatere din piatră fasonată.

Oraşele geţilor (desemnate cu termenul de dava) au avut funcţii economice, administrative, militare şi religioase.

Principalele oraşe-dave ale geto-dacilor au fost: Sarmizegetusa, Ziridava, Arcidava, Burridava, Cumidava, Drobeta, Napoca, Porolissum etc.

Arhitectura geţilor.Geţii locuiau în

aşezări, întărite de la natură, amplasate pe promontorii, protejate printr-o linie sau cîteva de fortificaţii: şanţuri şi valuri din partea vulnerabilă, cu bastioane din pămînt la intrările pe teritoriul cetăţilor.

Geţii au creat un tip nou de horodişti: cu fortificaţiile din valuri şi şanţ de forme circulare sau ovale, construite pe şes, locuri deschise sau amplasate pe pante. Cetăţile cu fortificaţiile în semicerc erau construite pe marginea unor promontorii cu malurile abrupte, închizînd accesul dinspre cîmp.

Pînă în prezent, în urma investigaţiilor şi săpăturilor arheologice din întreg Spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic, au fost descoperite 365 de aşezări getice (locuri cu urme de aşezări şi cimitire) datate cu sec. IV-III î. Ch., dintre care între Munţii Carpaţi şi rîul Nistru – 242,

iar 154 dintre ele – chiar pe meleagurile Moldovei !!! 71 de aşezări sunt cu urme de cetăţi şi cetăţui, dintre care 40 se află pe teritoriul din Prut şi Nistru (10 – chiar în raionul Orhei).

Cetăți getice Cetatea traco-getică de

la Butuceni (sec.VIII-V î. Ch., sec. IV. î. Ch. – sec. II d. Ch.) – monument istoric aflat sub ocrotirea statului

Cetăţuia „La Scoc” de lîngă s. Trebujeni (sec. IV-III î. Ch.)

Cetăţuia „Potîrca” de lîngă s. Trebujeni (sec. IV-III î. Ch.)

Cetăţuia „Cot” de lîngă s. Furceni (sec. IV-III î. Ch.)

Cetăţuia „Selitra” de lîngă s. Furceni (sec. IV-III î. Ch.)

Cetăţuia „În ponoară” de lîngă s. Dîşcova (sec. IV-III î. Ch.)

Cetăţuia de lîngă s. Isacova (sec. IV-III î. Ch.)

Cetăţuia de lîngă s. Lucaşeuca (sec. X-IX î. Ch.)

Seliştea de lîngă s. Lucaşovca (sec. III-IV d. Ch.)

Cetăţuia de lîngă s. Maşcăuţi, r. Criuleni (sec. IV-III î. Ch.)

Cetăţuia de lîngă s. Morozeni (sec. IV-III î. Ch.)

Cetatea traco-getică de la Butuceni

A fost descoperită în anul 1946 de către G. Smirnov, în perioada 1946-1953 fortificaţia a fost cercetată de G.Smirnov. În perioada 1983-2000 este investigată sub conducerea lui I. Niculiţă.

Cetăţuia este amplasat pe un promontoriu înalt, format de o meandră a râului Răut, între satele Butuceni şi Morovaia.

Promontoriul axat est-vest este protejată în partea de nord printr-un perete abrubt ce se ridică la 60 m deasupra râului, la sud de râu iar disnpre est de văi abrupte. Suprafaţa totală cercetată depăşeşte 4860 m2.

Interes prezintă construcţiile de suprafaţă ale culturii getice ridicate pe un fundament din piatră, precum şi sanctuarul circular de tip calendar.

Cetatea de la Butuceni a reprezentat un punct strategic de importanţă majoră în acea perioadă, fapt demonstrat prin numeroasele piese şi fragmente ceramice de import descoperite în urma investigaţiilor.