Bazin strimtat (2).pptx

Post on 19-Jan-2016

175 views 1 download

transcript

Lecţie ştiinţifică Subiectul:

Bazin strîmtat

Planul lecţiei:

Actualitatea temei. Bazin strîmtat, noţiune. Etiologia bazinului strîmtat. Clasificarea bazinului strîmtat. Precizarea diagnosticului. Evoluţia sarcinii în bazin strîmtat. Conduita sarcinii în bazin strîmtat. Evoluţia naşterii în bazin strîmtat. Conduita naşterii în bazin strîmtat.

ActualitateÎn practica obstetricală una din cele mai frecvente

dereglări ale travaliului este cauzată de diferite anomalii ale bazinului osos (alteraţii de formă, dimensiuni şi înclinaţii).

Bazinul strâmtat constituie o piedica reala pentru avansarea fătului şi în special a craniului acestuia.

Bazinul strîmtat este o problemă importantă şi complicată în obstetrică, deoarece în bazinul strâmtat apar complicaţii periculoase atât pentru mamă cât şi pentru făt. Şi acesta are o incidenţă de 3-9% .

Un bazin poate fi considerat strâmtat în cazul, în care scheletul lui osos a suferit modificări de aşa grad, încât fătul, mai ales craniul întâlneşte obstacole şi dificultăţi de natura mecanica.

Bazinul anatomic strâmtat - este acel bazin în care cel puţin una din dimensiuni este micşorata cu 2 sau mai mulţi centimetri în comparaţie cu cea normală.

Strîmtarea clinică a bazinului depinde de : intensitatea contracţiilor uterine, eforturilor

expulzive ; mărimea craniului fetal; capacitatea craniului de a se configura.

EtiologieUna din principalele cauze ale bazinul strîmtat este

rezultatul dezvoltării insuficiente a organismului (infantilism).

Factorii predispozanţi: Condiţiile nefavorabile de viata; Boli grave şi prelungite în perioada copilăriei, pubertăţii; Rahitismul; Tuberculoza oaselor şi articulaţiilor (genunchilor, coxofemorală, coloana vertebrala);

Modificările curburilor coloanei vertebrale atât fiziologice (cifoza, lordoza)

cât şi apariţia curburii patologice – scolioza; Munca fizică grea în copilărie; Condiţii nefavorabile de trai; Alimentare insuficientă. Fracturi ale oaselor bazi- nului; Luxaţii şi consolidarea atipica a fracturilor membrelor inferioare; Tumorile oaselor bazinului;

Clasificare:

Bazin strâmtat

transvers :

• 55 % sunt mărite toate diametrele drepte;

• 28,5 % este micşorat diametrul drept al planului părţii late a excavaţiei bazinu1ui;

• 16,5 % este mărita conjugata vera.

Bazin în general şi uniform

strâmtat:

• bazin infantil; • bazin

masculin;• bazin pitic.

Bazin plat :

• bazin simplu plat (Deventer) turtit antero-posterior;

• bazin rahitic turtit;

• bazin cu micşorarea diametrului antero-posterior al părţii late a excavaţiei bazinului.

Bazin în general

strâmtat şi turtit

• sunt micşorate toate diametrele, dar cel mai mult cele drepte.

  Conjugata vera  Gr. I – 11 - 9 cm ;Gr. II – 9 – 7,5 cm;Gr. III – 7,5 - 6~5 cm ;Gr. IV – < 6~5 cm.

După grad (Litzman)

1. Ginecoid – bazin normal ;2. Antropoid (asemănător cu bazinul strâmtat ransvers) ;3. Android (asemănător cu bazinul feminin şi masculin) ;4. Platipeloid ( cu bazinul plat)

Este folosita pe larg în ţările occidentale clasificarea după Caldwell şi Moloy (1933) .

Bazin strâmtat transvers

 .Micşorarea diametrului transvers al planului părţii superioare a bazinului –forma planului părţii superioare oval –alungită; .Sacrul este aplatizat şi alungit; Unghiul pubian devine ascuţit ;.Simfiza – este micşorată lăţimea ei; .< diametrul transvers ale bazinului mare şi mic; .< diametrul transvers al rombului Mihaelis.

Bazin strâmtat transvers:

Bazin în general şi uniform strâmtat

• Toate dimensiunile sunt scurtate în aceiaşi măsura cu 1-2 cm  .la femeile de statura mica,.şi la cele cu semne de infantelism (hipoplazia glandei mamare, pilozitate insuficienta),.femei îna1te cu muşchi dezvoltaţi, cu oase groase şi masive (cu particularităţi caracteristice bazin masculin, os sacru îngust, arcada pubiana strimtă cavitatea bazinului are formă de pi1nie.)

Bazin în general şi uniform strâmtat.

Bazinul plat

Sunt micşorate diametrele antero-posterioare, celelalte sunt normale.

Bazin rahitic turtit

 Este micşorată numai conjugata vera. Aripile oaselor iliace sunt desfăcute, d.spinarum se apropie de d.cristarum sau chiar este egala sau mal mare.  Osul sacru este scurtat turtit şi răsucit în aşa fel încât baza lui se afla aproape de simfiza iar coccisul este orientat înapoi, promontoriul înaintează mult inainte. Dimensiunile strâmtorii inferioare sunt mărite.

Bazin rahitic turtit.

Este micşorată numai conjugata vera. Aripile oaselor iliace sunt desfăcute, d.spinarum se apropie de d.cristarum sau chiar este egala sau mal mare.  Osul sacru este scurtat turtit şi răsucit în aşa fel încât baza lui se afla aproape de simfiza iar coccisul este orientat înapoi, promontoriul înaintează mult inainte. Dimensiunile strâmtorii inferioare sunt mărite.

Bazin rahitic turtit.

Bazin în general strâmtat şi turtit

Toate diametrele sunt micşorate, dar mai mult cele drepte.Cea mai micşorată este conjugata vera.Se formează de obicei prin asocierea a două procese patologice - infantelism şi rahitism în copilărie. Acest bazin prezintă un obstacol considerabil pentru naştere.

Bazin în general strâmtat şi turtit

Clasificărea BSA după forma de strîmtare:

Formele rar întîlnite de bazin : -strîmbat, -coxalgic, -scoliotic,-în formă de pîlnie, -spondilolistezic, -osteomalacic,-cifotic, -strîmtat de exostoze şi tumori osoase.

Diagnosticul bazinului strîmtatDiagnosticul precoce contribuie la prevenirea

complicaţiilor ce pot surveni în sarcină şi naştere.

Pentru precizarea diagnosticului vom ţine cont de următoarele:

Anamneza - precizarea maladiilor suferite în copilărie

(rahitizm, tuberculoză) - fracturi ale membrelor inferioare

Examenul obiectiv - inspecţia corpului cu precizarea: Indicelui Soloviev Forma abdomenului Pelvimetria externă Pelvimetria internă

Forma rombului Michaelis (lombo-sacral) în normă se apropie de pătrat.

1.bazin normal2. bain rahitic zurtit3. bazin strîmtat transvers4.bazin strîmtat oblic

Forma abdomenului La sfârşitul sarcinii capul nu se poate aplica la intrarea în bazinul mic (sau chiar fixa) de aceea

balotează până la începutul naşterii. Fundul uterin nu coboară, cavitatea abdomenului este mai mică, uterul nu încape în cavitatea lui de

aceea la: Primipare - abdomen în obuz (în desaga)

Multipare - abdomen ptozat. Deoarece fundul uterului este împins înainte.

Pelvimetria externă: - diametrul bispinos , - diametrul bicrest,

- diametrul bitrohanterian.

Pelvimetria internă

Evoluţia sarciniiÎn I - jumătate a sarcinii evoluează în mod obişnuit În a II-a - jumătate se constată:

gestoze tardivedispnee ( capul nu se angajează şi fundul uterin

nu coboară) fătul este mobil - prezentaţii pelviene oblice,

prezentaţiile craniului în def1exie ruperea prematură a pungilor apelor .

Conduita sarcinii  evidenţă specială. spitalizare urgentă la apariţia oricărei complicaţii. În a II-a jumătate a sarcinii : să stea mai mult culcată. să nu ridice greutăţi, sa evite efortul fizic. să poarte bandaj. spitalizare cu 2-3 săptămâni înainte de naştere.

Evoluţia naşteriiBazinul de gradul III este întotdeauna anatomic şi clinic

strîmtat.Bazinul gradul I - II naşterea depinde de : poziţia şi prezentarea fătului capacitatea de configuraţie şi angajare a craniului intensitatea contracţiilor uterine în cursul travaliului

In caz de asociaţie favorabila a factorilor menţionaţi mai ales bazin de gradul I naşterea poate să evolueze normal. La bazin strâmtat de gradul II complicaţiile survin mai des.

Conduita în naştere Praturienta trebuie să stea culcată în pat în acel

decubit lateral care corespunde poziţiei - favoriziază coborîrea occipitalului şi păstrarea

lichidului amniotic. Atit timp cît punga amniotică este intactă complicaţii nu vor avea loc.