Analiza discrepanțelor regionale privind capacitatea de accesare a fondurilor PNDR

transcript

Posibile dovezi pentru compromiterea principiului coheziunii

teritoriale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

teritoriale

Barna TANCZOS

Secretar de stat

Motive pentru intervenție:

• Lipsa percepţiei teritoriale în ceea ce privește modul de gestionare a fondurilor nerambursabile

• inegalități majore între județele și între regiunile de dezvoltare privind capacitatea de accesare a fondurilor FEADR

Oportunitatea regionalizării programului de dezvoltare rurală

capacitatea de accesare a fondurilor FEADR

• dispersii regionale din punctul de vedere al totalul contractat și al valorilor proiectelor

• diferenţe teritoriale în ceea ce privește frecvența anumitor tipuri de proiecte

• atenuarea divergențelor economice pe termen lung

Măsura 123 - Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere

• cele mai mari valori au fost contractate în regiunea Sud Muntenia, uncuantum de două ori mai mare decât media națională, urmat deregiunea Sud Est (50% mai mare față de media țării)

• la polul celălalt se află regiunea București-Ilfov și Centru, cu valoriaccesate în jur de 50% mai mici față de media pe țară

Analiza capacității de accesare în cadrul măsurilor PNDR

accesate în jur de 50% mai mici față de media pe țară

• în regiunea București-Ilfov sunt depuse cele mai mari proiecte, mediaacestora fiind de aproape 4 milioane de euro

• regiunea cu cele mai mici proiecte selectate pe măsura 123 esteregiunea Centru unde o investiție tipică se ridică la valoare de 1,5milioane de euro

Măsura 123 – analiza disparităților teritoriale

200.000

250.000

300.000

)Cuantumul proiectelor selectate pe regiuni de dezvoltare (mii euro)

Nord-Est Sud-EstSud

MunteniaSud Vest Oltenia

Vest Nord-Vest Centru Buc-IlfMedia

națională

MII EURO 88.202.271 172.540.77 240.753.75 76.359.377 139.415.48 110.173.58 65.356.747 38.032.297 116.354.28

50.000

100.000

150.000

19%12%

Pondera proiectelor contractate pe regiunile de dezvoltare

Nord-Est

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud Vest Oltenia

Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale

Sud Vest Oltenia

Nord-Vest

Centru

Buc-Ilf

2.500.000

3.000.000

3.500.000

4.000.000

Valoarea medie a proiectelor selectate pe regiunile de

dezvoltare

Nord-Est Sud-EstSud

Muntenia

Sud Vest

OlteniaVest Nord-Vest Centru Buc-Ilf

națională

EURO 1.837.547 1.938.660 2.006.281 1.908.984 2.323.591 1.932.870 1.556.113 3.803.230 1.997.498

500.000

1.000.000

1.500.000

2.000.000

Pe plan national• Graficul de alături

ilustrează faptul că pe plan național cele mai frecvente proiecte au valori în jur de 4 milioane de euro

• Proiectele mici, sub 1

Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale- Histograma proiectelor selectate -

0 2000 4000 6000Valoare proiectelor (mii euro)

• Proiectele mici, sub 1 milion de euro sunt, de asemenea relativ preponderente

• Această tendință este cvazi-consistentă pe plan regional

Regiunea Centru

Regiunea Bucuresti-Ilfov

Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale- Histograma proiectelor selectate -

0 2000000 4000000 6000000Valoarea proiectelor (euro)

2000000 2500000 3000000 3500000 4000000 4500000Valoarea proiectelor (euro)

- contrast major între regiunile Centru și București-Ilfov în ceea ce privește valorile proiectelor

- în regiunea Centru tendințele sunt de a contracta proiecte mici după valoare (sub 1 milion de euro)

- în zona București-Ilfov cele mai multe proiecte au valori peste 4 milioane de euro

• Ipoteza de bază:

Discrepanțele teritoriale semnificative din punctul de vedere al capacității de accesare a fondurilor FEADR sunt generate de diferențele între nivelurile de dezvoltare economice pe plan regional și județean.

- Identificarea cauzelor-

• Elemente sub analiză (inicatori macroeconomici, demografici și geografici):

� PIB

� PIB pe cap de locuitor

� Rata șomajului

� Ponderea populației rurale

� Ponderea suprafeței agricole

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

Curba lui Lorenz pe primele 10 județe după PIB pe

cap de locuitor• Graficul ilustreazăponderea cumulativă din totalul contractat în primele 10 județe după valoarea PIB-ului pe cap de locuitor

• Primele 10 județe sortate după criteriul PIB pe cap

10,00%

15,00%

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Primele 10 județe după PIB/Populatie

după criteriul PIB pe cap de locuitor accesează o sumă neproporțională, peste 30% din totalul contractat la nivel național

Centralizatorul valorilor cumulative ale proiectelor pe județe după anumite

criterii de sortare

(Criterii de sortare) Primele 10 județe după: Ponderea cumulativă contractată

ponderea suprafeței agricole 40%

PIB 33.50%

PIB pe cap de locuitor 31%

pondera populației rurale 28%

rata șomajului 26%

Impactul numarului de someri

Impactul PIB pe cap de locuitor

Relații de cauzlitate între indicatori macroeconomici (rap. 2008) și

valorile accesate pe plan județean

Numarul de somericoef = -1375.9657, (robust) se = 602.98691, t = -2.28

PIB pe cap de locuitorcoef = 963452.88, (robust) se = 332023.61, t = 2.9

• Valorile PIB pe cap de locuitor are un impact pozitiv si semnificativ din punct de vedere statistic asupra totalui accesat pe plan județean

• Județele cu număr relativ mare de șomeri accesează în mod proporțional mai puține fonduri

nation

Prob. valoarea proiectului < media nationala dupa PIB• Figura de alături oferă o ilistrare alternativă a fenomenului de cauzalitate între climatul economic și comportamentul de contractare pe plan județean

Relații de cauzlitate între indicatori macroeconomici (rap. 2008) și

valorile accesate pe plan județean

nation

4000 6000 8000 10000PIB judetean (milioane lei)

județean

• Ne arată măsura în care probabilitatea ca valoarea unui proiect fie sub media națională este infuențată de PIB-ul județean

Măsura 121 - Modernizarea exploataților agricole

• în cadrul măsurii 121 tendințe regionale similare pot fi observate înceea ce privește capacitatea de accesare a fondurilor

• Regiunea Sud-Muntenia a contractat cele mai mari valori cu 75% peste media țării urmată de regiunea Sud-Est cu un cuantum 50% mai mare față de media pe țară

față de media pe țară

• în regiunea București-Ilfov s-a înregistrat cel mai mic număr de proiecte cu valori semnificativ reduse (datorită specificațiilor măsurii), motiv pentru care, din considerente statistice am exclus-o din analizele curente

• din punctul de vedere al valorii medii al unui proiect, regiunea Centru ocupă primul loc (770.000 euro), însă deviațiile regionale de la media națională nu sunt semnificative

150.000.000

200.000.000

250.000.000

Cuantumul proiectelor selectate pe regiuni de dezvoltare

Măsura 121 – analiza disparităților teritoriale

Nord-Est Sud-EstSud

MunteniaSud Vest Oltenia

Vest Nord-Vest Centru Buc-IlfMedia

națională

EURO 108.426.2 188.612.0 217.697.8 77.207.78 132.024.6 159.906.8 107.806.8 2.111.791 124.224.2

50.000.000

100.000.000

15,00%

20,00%

25,00%

Curba lui Lorenz pe primele 10 județe după

rata șomajului

• Graficul ilustreazăponderea cumulativă din totalul contractat în primele 10 județe după valoarea ratei șomajului

• Primele 10 județe sortate după acest criteriu

10,00%

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Primele 10 judete dupa rata somajului

după acest criteriu locuitor accesează o sumă sub-proporțională, sub 25% din totalul contractat la nivel național

Impactul parcului de tractoare

Impactul ratei somajului

Relații de cauzlitate între indicatori economici (rap. 2008) și valorile

accesate pe plan județean

• Cuantumul contractat pe județe este influențat în mod pozitiv de dimensiunea parcului de utilaje agricole, de efectivele de animale deținute și de productivitatea exploatațiior agricole.

• Rata șomajului pe de altă parte, excercită efect negativ asupra valorii totale contractate pe plan județean

Dimensiunea parcului de tractoarecoef = 4292.924, se = 1022.5882, t = 4.2

Rata de somaj (%)coef = -5869437.3, se = 2594237.1, t = -2.26

• Această ilustrație ne oferă o imagine asupra distribuțieitipurilor de proiecte pe regiuni

• În regiunea Nord-Vest 87% din

87,39%

70,01%

12,61%

29,99%

Nord-Vest

Centru

Structura proiectelor selectate pe regiuni după domeniul de

intervenție

Zootechnic Vegetal

- diferențele regionale privind tipurile de proiecte accesate -

Vest 87% din proiectele selectate vizează domeniul zootechniei, iar în regiunea Sud-Est 65 % din proiectele selectate au profi vegetal. 45,07%

34,89%

56,99%

53,21%

68,75%

54,93%

65,11%

43,01%

46,79%

31,25%

Nord-Est

Sud-Est

Sud Muntenia

Sud Vest Oltenia

• Există disparități semnificative pe plan regional și județean privind comportamentul de contractare

• Regiunile cu performanțe economice superioare au capacități de accesare proporțional mai mari

• Programul actual de dezvoltare rurală favozrizează regiunile mai dezvoltate economic și agravează disparitățile teritoriale

- Concluzii -

dezvoltate economic și agravează disparitățile teritoriale

• Modul de gestionare a fondurilor FEADR ignoră nevoile, potențialul și constrângerile locale

• Regionalizare pogramului de dezvoltare rurală devine oportună pentru perioada post 2013

Mulțumesc pentru atenție!

Analiza discrepanțelor regionale privind capacitatea de accesare a fondurilor PNDR

Documents