Date post: | 23-Mar-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | redactia-agriasro |
View: | 213 times |
Download: | 0 times |
Analiza discrepanțelor regionale privind capacitatea de accesare a fondurilor PNDR
Posibile dovezi pentru compromiterea principiului coheziunii
teritoriale
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
teritoriale
Barna TANCZOS
Secretar de stat
Motive pentru intervenție:
• Lipsa percepţiei teritoriale în ceea ce privește modul de gestionare a fondurilor nerambursabile
• inegalități majore între județele și între regiunile de dezvoltare privind capacitatea de accesare a fondurilor FEADR
Oportunitatea regionalizării programului de dezvoltare rurală
capacitatea de accesare a fondurilor FEADR
• dispersii regionale din punctul de vedere al totalul contractat și al valorilor proiectelor
• diferenţe teritoriale în ceea ce privește frecvența anumitor tipuri de proiecte
• atenuarea divergențelor economice pe termen lung
Măsura 123 - Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere
• cele mai mari valori au fost contractate în regiunea Sud Muntenia, uncuantum de două ori mai mare decât media națională, urmat deregiunea Sud Est (50% mai mare față de media țării)
• la polul celălalt se află regiunea București-Ilfov și Centru, cu valoriaccesate în jur de 50% mai mici față de media pe țară
Analiza capacității de accesare în cadrul măsurilor PNDR
accesate în jur de 50% mai mici față de media pe țară
• în regiunea București-Ilfov sunt depuse cele mai mari proiecte, mediaacestora fiind de aproape 4 milioane de euro
• regiunea cu cele mai mici proiecte selectate pe măsura 123 esteregiunea Centru unde o investiție tipică se ridică la valoare de 1,5milioane de euro
Măsura 123 – analiza disparităților teritoriale
200.000
250.000
300.000
Va
loa
rea
pro
iect
elo
r s
ele
cta
te (
Mii
EU
RO
)Cuantumul proiectelor selectate pe regiuni de dezvoltare (mii euro)
Nord-Est Sud-EstSud
MunteniaSud Vest Oltenia
Vest Nord-Vest Centru Buc-IlfMedia
națională
MII EURO 88.202.271 172.540.77 240.753.75 76.359.377 139.415.48 110.173.58 65.356.747 38.032.297 116.354.28
0
50.000
100.000
150.000
Va
loa
rea
pro
iect
elo
r s
ele
cta
te (
9%
19%12%
7%4%
Pondera proiectelor contractate pe regiunile de dezvoltare
Nord-Est
Sud-Est
Sud Muntenia
Sud Vest Oltenia
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale
26%8%
15%
Sud Vest Oltenia
Vest
Nord-Vest
Centru
Buc-Ilf
2.500.000
3.000.000
3.500.000
4.000.000
EU
RO
Valoarea medie a proiectelor selectate pe regiunile de
dezvoltare
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale
Nord-Est Sud-EstSud
Muntenia
Sud Vest
OlteniaVest Nord-Vest Centru Buc-Ilf
Media
națională
EURO 1.837.547 1.938.660 2.006.281 1.908.984 2.323.591 1.932.870 1.556.113 3.803.230 1.997.498
0
500.000
1.000.000
1.500.000
2.000.000
EU
RO
60
80
100
Nr.
de p
roie
cte
Pe plan national• Graficul de alături
ilustrează faptul că pe plan național cele mai frecvente proiecte au valori în jur de 4 milioane de euro
• Proiectele mici, sub 1
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale- Histograma proiectelor selectate -
020
40
Nr.
de p
roie
cte
0 2000 4000 6000Valoare proiectelor (mii euro)
• Proiectele mici, sub 1 milion de euro sunt, de asemenea relativ preponderente
• Această tendință este cvazi-consistentă pe plan regional
510
15
20
Nr. d
e p
roie
cte
Regiunea Centru
12
34
5
Nr.
de p
roie
cte
Regiunea Bucuresti-Ilfov
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale- Histograma proiectelor selectate -
0
0 2000000 4000000 6000000Valoarea proiectelor (euro)
0
2000000 2500000 3000000 3500000 4000000 4500000Valoarea proiectelor (euro)
- contrast major între regiunile Centru și București-Ilfov în ceea ce privește valorile proiectelor
- în regiunea Centru tendințele sunt de a contracta proiecte mici după valoare (sub 1 milion de euro)
- în zona București-Ilfov cele mai multe proiecte au valori peste 4 milioane de euro
• Ipoteza de bază:
Discrepanțele teritoriale semnificative din punctul de vedere al capacității de accesare a fondurilor FEADR sunt generate de diferențele între nivelurile de dezvoltare economice pe plan regional și județean.
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale
- Identificarea cauzelor-
• Elemente sub analiză (inicatori macroeconomici, demografici și geografici):
� PIB
� PIB pe cap de locuitor
� Rata șomajului
� Ponderea populației rurale
� Ponderea suprafeței agricole
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
Pro
cen
tul c
um
ula
tiv
al t
ota
lulu
i co
ntr
acta
t
Curba lui Lorenz pe primele 10 județe după PIB pe
cap de locuitor• Graficul ilustreazăponderea cumulativă din totalul contractat în primele 10 județe după valoarea PIB-ului pe cap de locuitor
• Primele 10 județe sortate după criteriul PIB pe cap
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale
- Identificarea cauzelor-
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Pro
cen
tul c
um
ula
tiv
al t
ota
lulu
i co
ntr
acta
t
Primele 10 județe după PIB/Populatie
după criteriul PIB pe cap de locuitor accesează o sumă neproporțională, peste 30% din totalul contractat la nivel național
Centralizatorul valorilor cumulative ale proiectelor pe județe după anumite
criterii de sortare
(Criterii de sortare) Primele 10 județe după: Ponderea cumulativă contractată
ponderea suprafeței agricole 40%
PIB 33.50%
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale
- Identificarea cauzelor-
PIB 33.50%
PIB pe cap de locuitor 31%
pondera populației rurale 28%
rata șomajului 26%
Va
loa
re c
on
tra
cta
ta p
e ju
de
t
Impactul numarului de someri
Va
loa
rea
co
ntr
acta
ta p
e ju
de
t
Impactul PIB pe cap de locuitor
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale
Relații de cauzlitate între indicatori macroeconomici (rap. 2008) și
valorile accesate pe plan județean
Va
loa
re c
on
tra
cta
ta p
e ju
de
t
Numarul de somericoef = -1375.9657, (robust) se = 602.98691, t = -2.28
Va
loa
rea
co
ntr
acta
ta p
e ju
de
t
PIB pe cap de locuitorcoef = 963452.88, (robust) se = 332023.61, t = 2.9
• Valorile PIB pe cap de locuitor are un impact pozitiv si semnificativ din punct de vedere statistic asupra totalui accesat pe plan județean
• Județele cu număr relativ mare de șomeri accesează în mod proporțional mai puține fonduri
.59
.6
Pro
b.
sub m
edia
nation
ala
Prob. valoarea proiectului < media nationala dupa PIB• Figura de alături oferă o ilistrare alternativă a fenomenului de cauzalitate între climatul economic și comportamentul de contractare pe plan județean
Măsurii 123 – analiza disparităților teritoriale
Relații de cauzlitate între indicatori macroeconomici (rap. 2008) și
valorile accesate pe plan județean
.57
.58
Pro
b.
sub m
edia
nation
ala
4000 6000 8000 10000PIB judetean (milioane lei)
județean
• Ne arată măsura în care probabilitatea ca valoarea unui proiect fie sub media națională este infuențată de PIB-ul județean
Măsura 121 - Modernizarea exploataților agricole
• în cadrul măsurii 121 tendințe regionale similare pot fi observate înceea ce privește capacitatea de accesare a fondurilor
• Regiunea Sud-Muntenia a contractat cele mai mari valori cu 75% peste media țării urmată de regiunea Sud-Est cu un cuantum 50% mai mare față de media pe țară
Analiza capacității de accesare în cadrul măsurilor PNDR
față de media pe țară
• în regiunea București-Ilfov s-a înregistrat cel mai mic număr de proiecte cu valori semnificativ reduse (datorită specificațiilor măsurii), motiv pentru care, din considerente statistice am exclus-o din analizele curente
• din punctul de vedere al valorii medii al unui proiect, regiunea Centru ocupă primul loc (770.000 euro), însă deviațiile regionale de la media națională nu sunt semnificative
150.000.000
200.000.000
250.000.000
EU
RO
Cuantumul proiectelor selectate pe regiuni de dezvoltare
Măsura 121 – analiza disparităților teritoriale
Nord-Est Sud-EstSud
MunteniaSud Vest Oltenia
Vest Nord-Vest Centru Buc-IlfMedia
națională
EURO 108.426.2 188.612.0 217.697.8 77.207.78 132.024.6 159.906.8 107.806.8 2.111.791 124.224.2
0
50.000.000
100.000.000
EU
RO
15,00%
20,00%
25,00%
Pro
cen
tul c
um
ula
tiv
al t
ota
lulu
i co
ntr
acta
t
Curba lui Lorenz pe primele 10 județe după
rata șomajului
Măsurii 121 – analiza disparităților teritoriale
- Identificarea cauzelor-
• Graficul ilustreazăponderea cumulativă din totalul contractat în primele 10 județe după valoarea ratei șomajului
• Primele 10 județe sortate după acest criteriu
0,00%
5,00%
10,00%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Pro
cen
tul c
um
ula
tiv
al t
ota
lulu
i co
ntr
acta
t
Primele 10 judete dupa rata somajului
după acest criteriu locuitor accesează o sumă sub-proporțională, sub 25% din totalul contractat la nivel național
Va
loa
rea
to
tala
pe
ju
de
t
Impactul parcului de tractoare
Va
loa
rea
to
tala
pe
ju
de
t
Impactul ratei somajului
Măsurii 121 – analiza disparităților teritoriale
Relații de cauzlitate între indicatori economici (rap. 2008) și valorile
accesate pe plan județean
• Cuantumul contractat pe județe este influențat în mod pozitiv de dimensiunea parcului de utilaje agricole, de efectivele de animale deținute și de productivitatea exploatațiior agricole.
• Rata șomajului pe de altă parte, excercită efect negativ asupra valorii totale contractate pe plan județean
Va
loa
rea
to
tala
pe
ju
de
t
Dimensiunea parcului de tractoarecoef = 4292.924, se = 1022.5882, t = 4.2
Va
loa
rea
to
tala
pe
ju
de
t
Rata de somaj (%)coef = -5869437.3, se = 2594237.1, t = -2.26
• Această ilustrație ne oferă o imagine asupra distribuțieitipurilor de proiecte pe regiuni
• În regiunea Nord-Vest 87% din
87,39%
70,01%
12,61%
29,99%
Vest
Nord-Vest
Centru
Structura proiectelor selectate pe regiuni după domeniul de
intervenție
Zootechnic Vegetal
Măsurii 121 – analiza disparităților teritoriale
- diferențele regionale privind tipurile de proiecte accesate -
Vest 87% din proiectele selectate vizează domeniul zootechniei, iar în regiunea Sud-Est 65 % din proiectele selectate au profi vegetal. 45,07%
34,89%
56,99%
53,21%
68,75%
54,93%
65,11%
43,01%
46,79%
31,25%
Nord-Est
Sud-Est
Sud Muntenia
Sud Vest Oltenia
Vest
• Există disparități semnificative pe plan regional și județean privind comportamentul de contractare
• Regiunile cu performanțe economice superioare au capacități de accesare proporțional mai mari
• Programul actual de dezvoltare rurală favozrizează regiunile mai dezvoltate economic și agravează disparitățile teritoriale
Analiza capacității de accesare în cadrul măsurilor PNDR
- Concluzii -
dezvoltate economic și agravează disparitățile teritoriale
• Modul de gestionare a fondurilor FEADR ignoră nevoile, potențialul și constrângerile locale
• Regionalizare pogramului de dezvoltare rurală devine oportună pentru perioada post 2013
Mulțumesc pentru atenție!