A ARHITECTURII ŞI ARTELOR 2009-2010 · PDF fileLector drd.arh. Corina LUCESCU ISTORIA...

transcript

Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor îîn n alte scopuri decât cele necesare procesului de alte scopuri decât cele necesare procesului de îînvănvăţţământământ, ,

este sanceste sancţţionată potrivit legislaionată potrivit legislaţţiei iei îîn vigoare.n vigoare.

Lector drd.arh. Corina LUCESCULector drd.arh. Corina LUCESCU

ISTORIA UNIVERSALĂ A ARHITECTURII ŞI ARTELOR

2009-2010

ANTICHITATEA ANTICHITATEA ŞŞI EVUL MEDIU I EVUL MEDIU

Curs 07 / semestrul II

CIVILIZACIVILIZAŢŢIA ETRUSCĂIA ETRUSCĂ

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

ETRURIAETRURIAdin grecescul ETERA ORIA = alte hotare (dincolo de Tibru)TTUSCIAUSCIA

ETRUSCIETRUSCITUSCITUSCITIRRENI, tirrenieni TIRRENI, tirrenieni Tyrria = cetate Tyrria = cetate îîn Lidian LidiaTIRSENITIRSENIRASENARASENATyrseni Tyr-SeniTy-Raseni

Etruria Padana / PadovanaTuscia / Etruria propriu-zisa Etruria Campana

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂSec. XSec. X--VIII VIII îî.Chr..Chr.- apariţia centrelor urbane-- realizarea de canale de irigarealizarea de canale de irigaţţieie-- agricultura intensivă agricultura intensivă-- extragerea metalelorextragerea metalelor-- crecreşşterea populaterea populaţţieiiei-- comercomerţţ şşi navigai navigaţţieie

Sec. VIIISec. VIII--VII VII îî.Chr..Chr.Perioada orientală

Sec. VI Sec. VI îî.Chr..Chr.Perioada de glorie a civilizaţiei etrusce- formarea thalasocraţiei- stăpânii Mării Tyrheniane- expansiune teritorială- depozitele metalifere extrem de preţuite de către greci şi fenicieni - alianţă cu cartaginezii împotriva grecilor

Sec. VSec. V--III III îî.Chr..Chr.Declinul civilizaţiei etrusce- Invazia triburilor celte în nord- 498-264 î.Chr. – cucerirea romană

(234 de 234 de ani de războaieani de războaie)

LIMBA ETRUSCĂLIMBA ETRUSCĂ

Mumia din Zagabria

etrusc punic

PerrugiaTabula Cortonensis – 1992/1999

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂRELIGIRELIGIAA

Tinia (Tin)Cupra / Uni / ThamaMenervaTuranMarisNethuns Turms Fufluns Sethlans

ÎÎn sec. VII n sec. VII îî.Chr.:.Chr.:asimilarea zeităasimilarea zeităţţilor greceilor greceşştiti pepe filierafiliera romanromanăă::Zeus / Juppiter / GioveHera / Iuno / GiunoneAthena / MinervaAfrodita / Venus / VeneraAres / MartePoseidon / NettunoHermes / MercurioDionisio / BaccoHephaistos / Vulcan

Preluarea prin Preluarea prin etruscetrusciizare zare a zeităa zeităţţilor greceilor greceşşti:ti:Artemis / DianaAritimiApollon / Apollo) Apulu / Aplu Heracles / ErcoleHercle

ZeităZeităţţi etrusce originare:i etrusce originare:TarconteVelkaVelthune(Vertumnus / Voltumna)Selvans(Silvano) Ani(Giano) Northia

ZeităZeităţţi etrusce asimilate:i etrusce asimilate:

Zeul Tinia era asistat de 12 zei – PENAŢII

Sistemul etrusc al divinaţiei = DISCIPLINA ETRUSCĂAnsamblu de reguli rituale care aveau ca scop obsesiv anticiparea dorinţei zeilor prin interpretarea de către preoţi – haruspicii – a semnelor divineTages – tânăr ieşit dintr-o brazdă de pământFiecare individ, fiecare familie, fiecare cetate era asistată, condusă în diferite împrejurări ale vieţii de către un zeu anume numit GENIU.

Divinităţile care supravegează casa, fericirea şi prosperitatea locuitorilor săi erau LARII şi PENAŢII.

Ritualurile religioase guvernate de reguli stricte:LIBRI ETRUSCHICHARTAE ETRUSCAESCRIPTA ETRUSCATUSCI LIBBELILIBRI ETRUSCAE DISCIPLINELIBRI FATALESRITUALES HARUSPICINIFULGURALESTAGETICISACRA ACHERONTICI

HARUSPÍCIU - Preot care prezicea viitorul:- După măruntaiele

animalelor sacrificate- Din tunete şi fulgere

- Din zborul păsărilor

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂNAVIGANAVIGAŢŢIAIA

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂGUVERNAREAGUVERNAREAConfederaţie de cetăţi-stateRegim de conducere absolutist, temperat de un caracter patriarhalMonarhul absolut – LUCUMON - puterea civilă, penală, militară, religioasă

- proiecta bolţile şi arcurile, ale căror calcule erau secrete

ARMATAARMATAAtacau manevrând falanga

Liga celor 12 oraLiga celor 12 oraşşeeConfederaţia era condusă de un guvern federal având în frunte un PONTIFEX MAXIMUS

Fanum Voltumna – loc sacru, de întâlnire anuală

Zeiţa NortiaCeremonia anuală –baterea unui cui în zidul templului

STATULSTATUL

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:

Caracter urban al civilizaCaracter urban al civilizaţţieiiei

Remarcabil simRemarcabil simţţ practic practic + + tehnică de constructehnică de construcţţie evoluată ie evoluată şşi inovatoarei inovatoare

Disciplina etruscăDisciplina etruscă: : orice activitate umană este un act ritual orice activitate umană este un act ritual

SupravieSupravieţţuire a sufletului uire a sufletului –– cultul funerar cultul funerar îîn centrul n centrul preocupărilorpreocupărilor

Contacte frecvente cu alte civilizaContacte frecvente cu alte civilizaţţiiii

CARDOCARDOaxa nordaxa nord--sudsud

DECUMANUSDECUMANUSaxa estaxa est--vestvest

AmplasamentAmplasament

CardoCardoDecumasDecumasAxis Axis MundusMundus

Contur general al aContur general al aşşezăriiezăriiZonă non edificandiZonă non edificandi

OraOraşşele sunt fortificate: ele sunt fortificate: ziduri + turnuri + porziduri + turnuri + porţţi duble de accesi duble de acces

SpaSpaţţiu public de tip agoraiu public de tip agora

Dotări edilitare complexeDotări edilitare complexe: aduc: aducţţiuni de apăiuni de apă, , canalizare, stcanalizare, străzi pavate cu trotuare răzi pavate cu trotuare îînalte nalte şşi borduri de piatrăi borduri de piatră

Necropolele Necropolele –– îîntotdeauna ntotdeauna îîn afara oran afara oraşşului, ului, pe traseul principalelor drumuri de accespe traseul principalelor drumuri de acces

ORAORAŞŞELEELE

C C –– cardocardoDD –– decumanusdecumanusF F –– piapiaţţa publică a publică (agora / for)(agora / for)

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂROMAROMA ETRUSCĂETRUSCĂ

Romulus 753-717 î.Chr.Numa Pompilius 717-673 î.Chr.Tullus Hostilius 672-641 î.Chr.Ancus Marcius 639-616 î.Chr.Lucius Tarquinius 616-534 î.Chr.Servius Tullius 579-534 î.Chr.Tarquinius Superbus 534-509 î.Chr.

PROGRAME:PROGRAME:ARHITECTURĂ REZIDENARHITECTURĂ REZIDENŢŢIALĂIALĂLOCUINLOCUINŢŢEE

ARHITECTURA RELIGIOASĂARHITECTURA RELIGIOASĂCONSTRUCCONSTRUCŢŢII RELIGIOASE II RELIGIOASE -- TEMPLETEMPLE

ARHITECTURA FUNERARĂARHITECTURA FUNERARĂCONSTRUCCONSTRUCŢŢII FUNERARE II FUNERARE

ARHITECTURĂ MILITARĂARHITECTURĂ MILITARĂFORTIFICAFORTIFICAŢŢII, PORII, PORŢŢI MONUMENTALEI MONUMENTALE

ARHITECTURĂ EDILITARĂARHITECTURĂ EDILITARĂPODURI, CANALE, DRUMURIPODURI, CANALE, DRUMURI

ARHITECTURĂ TERAPEUTICĂARHITECTURĂ TERAPEUTICĂBĂI TERMALEBĂI TERMALE

ARHITECTURA REZIDENŢIALĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

DOMUS ITALIC:DOMUS ITALIC:a a -- atriumatriumb b -- alaealaec c -- tablinumtablinum

Ocupare intensivă a terenuluiOcupare intensivă a terenului

ARHITECTURA REZIDENŢIALĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

TEMPLUTEMPLU

Cella tripartităCella tripartită

Divizarea Divizarea îîn 2 zone:n 2 zone:aa-- Pars postica Pars postica –– sanctuarul zeită sanctuarul zeităţţiiiibb-- Pars antica Pars antica –– desfă desfăşşurarea urarea

ritualuluiritualului

Principiul frontalităPrincipiul frontalităţţiiiiFaFaţţadă principalăadă principală

ÎÎnălnălţţarea pe un podiumarea pe un podiumAcces printrAcces printr--o scară monumentalăo scară monumentală

ARHITECTURA RELIGIOASĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

PortonacciPortonacci

Pyrgi Pyrgi –– templul Btemplul B

Pyrgi Pyrgi –– templul Atemplul A

Reconstituirea unui templuReconstituirea unui templu

ConstrucConstrucţţii funerareii funerare

T T –– tumulustumulus

F F –– morminte morminte amenajate prin amenajate prin săpătură săpătură îîn falezăn faleză

S S –– stradă alcătuită stradă alcătuită dintrdintr--o o îînnşşiruire de iruire de capele funerare capele funerare (morminte edicul)(morminte edicul)

ARHITECTURA FUNERARĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

Mormânte Mormânte tumulustumulus

T T –– tumulustumulus

Morminte amenajate prin săpătură Morminte amenajate prin săpătură (rupestre):(rupestre):A A –– mormântul reliefurilormormântul reliefurilorB B –– mormântul scuturilor mormântul scuturilor şşi jili jilţţurilorurilor

C C -- Morminte săpate Morminte săpate îîn falezăn faleză

Mormânt edicul Mormânt edicul -- PerugiaPerugia

Cerveteri Cerveteri –– Necropola de la BanditacciaNecropola de la Banditaccia

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂINOVAINOVAŢŢIA ETRUSCĂ IA ETRUSCĂ ORDINUL TUSCANICORDINUL TUSCANIC

Prin reelaborarea Prin reelaborarea ordinului doricordinului doric

INOVAINOVAŢŢIA ETRUSCĂ IA ETRUSCĂ BOLTA CU BOLBOLTA CU BOLŢŢARI RADIALIARI RADIALI

INOVAINOVAŢŢIIII

Materiale Materiale şşi tehnicii tehnici

--lemn, lemn, cărămida nearsăcărămida nearsă, p, piatra brută sau prelucratăiatra brută sau prelucrată, teracota, teracota

ZIDURILEZIDURILE--locuinlocuinţţe: e: pe un soclu de piatră se ridica zidăria din cărămidă nearsăpe un soclu de piatră se ridica zidăria din cărămidă nearsă--Temple: la feTemple: la fel, l, dar erau placate cu ceramicădar erau placate cu ceramică--FortificaFortificaţţii: ii:

-- blocuri de mari dimensiuni, ciclopice, nelegate cu mortarblocuri de mari dimensiuni, ciclopice, nelegate cu mortar-- blocuri poligonaleblocuri poligonale-- lespezi prismaticelespezi prismatice

PUNCTUL DE SPRIJINPUNCTUL DE SPRIJIN--Din lemn : portice ale caselor Din lemn : portice ale caselor şşi templelori templelor--Din piatrăDin piatră: sec: secţţiune pătrată sau circularăiune pătrată sau circulară

ACOPERIREA SPAACOPERIREA SPAŢŢIILORIILOR--ŞŞarpantă din lemn cu grinzi aparentearpantă din lemn cu grinzi aparente--PlanPlanşşeu cu grinzi principale eu cu grinzi principale şşi secundarei secundare--Acoperire cu piatră Acoperire cu piatră –– bolta cu bolbolta cu bolţţari radialiari radiali

CONSTRUCCONSTRUCŢŢIIII

ARHITECTURĂ EDILITARĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂCanale colectoareCanale colectoare

PodPod

Pod roman cu fundPod roman cu fundaaţţie etruscă ie etruscă

VULCIVULCI

Drum pavatDrum pavatDrum Drum peste peste PodPod

ARHITECTURĂ EDILITARĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

ARHITECTURĂ MILITARĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

VOLTERRAVOLTERRA

Zidul – sec. V-III î.Chr.Lungimea zidului = 7,3 kmSuprafaţa oraşului = 116 haPopulaţia = 25 000 persoane

Trinitatea etruscă: Tinia, Uni şi Menrva

Porta all'ArcoPoarta Dianei

Ansamblu termal Ansamblu termal -- Aquae CaeretaneAquae Caeretane

ARHITECTURĂ TERAPEUTICĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂARTAARTA

Himera din Arezzo

CIVILIZAŢIA ETRUSCĂMormântul leoparzilorMormântul leoparzilor

A ARHITECTURII ŞI ARTELOR 2009-2010 · PDF fileLector drd.arh. Corina LUCESCU ISTORIA...

Documents