Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor î î n n alte scopuri decât cele necesare procesului de alte scopuri decât cele necesare procesului de î î nvă nvă ţ ţ ământ ământ , , este sanc este sanc ţ ţ ionată potrivit legisla ionată potrivit legisla ţ ţ iei iei î î n vigoare. n vigoare. Lector drd.arh. Corina LUCESCU Lector drd.arh. Corina LUCESCU ISTORIA UNIVERSALĂ A ARHITECTURII ŞI ARTELOR 2009-2010 ANTICHITATEA ANTICHITATEA Ş Ş I EVUL MEDIU I EVUL MEDIU Curs 07 / semestrul II
Transcript
Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor Materialele prezentate au scop didactic. Folosirea lor îîn n alte scopuri decât cele necesare procesului de alte scopuri decât cele necesare procesului de îînvănvăţţământământ, ,
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂSec. XSec. X--VIII VIII îî.Chr..Chr.- apariţia centrelor urbane-- realizarea de canale de irigarealizarea de canale de irigaţţieie-- agricultura intensivă agricultura intensivă-- extragerea metalelorextragerea metalelor-- crecreşşterea populaterea populaţţieiiei-- comercomerţţ şşi navigai navigaţţieie
Sec. VIIISec. VIII--VII VII îî.Chr..Chr.Perioada orientală
Sec. VI Sec. VI îî.Chr..Chr.Perioada de glorie a civilizaţiei etrusce- formarea thalasocraţiei- stăpânii Mării Tyrheniane- expansiune teritorială- depozitele metalifere extrem de preţuite de către greci şi fenicieni - alianţă cu cartaginezii împotriva grecilor
Sec. VSec. V--III III îî.Chr..Chr.Declinul civilizaţiei etrusce- Invazia triburilor celte în nord- 498-264 î.Chr. – cucerirea romană
(234 de 234 de ani de războaieani de războaie)
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
LIMBA ETRUSCĂLIMBA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
LIMBA ETRUSCĂLIMBA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
LIMBA ETRUSCĂLIMBA ETRUSCĂ
Mumia din Zagabria
etrusc punic
Pyrgi
PerrugiaTabula Cortonensis – 1992/1999
Capua
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂRELIGIRELIGIAA
Tinia (Tin)Cupra / Uni / ThamaMenervaTuranMarisNethuns Turms Fufluns Sethlans
ÎÎn sec. VII n sec. VII îî.Chr.:.Chr.:asimilarea zeităasimilarea zeităţţilor greceilor greceşştiti pepe filierafiliera romanromanăă::Zeus / Juppiter / GioveHera / Iuno / GiunoneAthena / MinervaAfrodita / Venus / VeneraAres / MartePoseidon / NettunoHermes / MercurioDionisio / BaccoHephaistos / Vulcan
Preluarea prin Preluarea prin etruscetrusciizare zare a zeităa zeităţţilor greceilor greceşşti:ti:Artemis / DianaAritimiApollon / Apollo) Apulu / Aplu Heracles / ErcoleHercle
Sistemul etrusc al divinaţiei = DISCIPLINA ETRUSCĂAnsamblu de reguli rituale care aveau ca scop obsesiv anticiparea dorinţei zeilor prin interpretarea de către preoţi – haruspicii – a semnelor divineTages – tânăr ieşit dintr-o brazdă de pământFiecare individ, fiecare familie, fiecare cetate era asistată, condusă în diferite împrejurări ale vieţii de către un zeu anume numit GENIU.
Divinităţile care supravegează casa, fericirea şi prosperitatea locuitorilor săi erau LARII şi PENAŢII.
HARUSPÍCIU - Preot care prezicea viitorul:- După măruntaiele
animalelor sacrificate- Din tunete şi fulgere
- Din zborul păsărilor
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂNAVIGANAVIGAŢŢIAIA
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Pyrgi
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂGUVERNAREAGUVERNAREAConfederaţie de cetăţi-stateRegim de conducere absolutist, temperat de un caracter patriarhalMonarhul absolut – LUCUMON - puterea civilă, penală, militară, religioasă
- proiecta bolţile şi arcurile, ale căror calcule erau secrete
ARMATAARMATAAtacau manevrând falanga
Liga celor 12 oraLiga celor 12 oraşşeeConfederaţia era condusă de un guvern federal având în frunte un PONTIFEX MAXIMUS
Fanum Voltumna – loc sacru, de întâlnire anuală
Zeiţa NortiaCeremonia anuală –baterea unui cui în zidul templului
STATULSTATUL
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:
Caracter urban al civilizaCaracter urban al civilizaţţieiiei
Remarcabil simRemarcabil simţţ practic practic + + tehnică de constructehnică de construcţţie evoluată ie evoluată şşi inovatoarei inovatoare
Disciplina etruscăDisciplina etruscă: : orice activitate umană este un act ritual orice activitate umană este un act ritual
SupravieSupravieţţuire a sufletului uire a sufletului –– cultul funerar cultul funerar îîn centrul n centrul preocupărilorpreocupărilor
Contacte frecvente cu alte civilizaContacte frecvente cu alte civilizaţţiiii
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CARDOCARDOaxa nordaxa nord--sudsud
DECUMANUSDECUMANUSaxa estaxa est--vestvest
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
AmplasamentAmplasament
CardoCardoDecumasDecumasAxis Axis MundusMundus
Contur general al aContur general al aşşezăriiezăriiZonă non edificandiZonă non edificandi
OraOraşşele sunt fortificate: ele sunt fortificate: ziduri + turnuri + porziduri + turnuri + porţţi duble de accesi duble de acces
SpaSpaţţiu public de tip agoraiu public de tip agora
Dotări edilitare complexeDotări edilitare complexe: aduc: aducţţiuni de apăiuni de apă, , canalizare, stcanalizare, străzi pavate cu trotuare răzi pavate cu trotuare îînalte nalte şşi borduri de piatrăi borduri de piatră
Necropolele Necropolele –– îîntotdeauna ntotdeauna îîn afara oran afara oraşşului, ului, pe traseul principalelor drumuri de accespe traseul principalelor drumuri de acces
ORAORAŞŞELEELE
C C –– cardocardoDD –– decumanusdecumanusF F –– piapiaţţa publică a publică (agora / for)(agora / for)
ÎÎnălnălţţarea pe un podiumarea pe un podiumAcces printrAcces printr--o scară monumentalăo scară monumentală
ARHITECTURA RELIGIOASĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
PortonacciPortonacci
ARHITECTURA RELIGIOASĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Pyrgi Pyrgi –– templul Btemplul B
Pyrgi Pyrgi –– templul Atemplul A
ARHITECTURA RELIGIOASĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Reconstituirea unui templuReconstituirea unui templu
ARHITECTURA RELIGIOASĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
ConstrucConstrucţţii funerareii funerare
T T –– tumulustumulus
F F –– morminte morminte amenajate prin amenajate prin săpătură săpătură îîn falezăn faleză
S S –– stradă alcătuită stradă alcătuită dintrdintr--o o îînnşşiruire de iruire de capele funerare capele funerare (morminte edicul)(morminte edicul)
ARHITECTURA FUNERARĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Mormânte Mormânte tumulustumulus
T T –– tumulustumulus
Morminte amenajate prin săpătură Morminte amenajate prin săpătură (rupestre):(rupestre):A A –– mormântul reliefurilormormântul reliefurilorB B –– mormântul scuturilor mormântul scuturilor şşi jili jilţţurilorurilor
C C -- Morminte săpate Morminte săpate îîn falezăn faleză
ARHITECTURA FUNERARĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Mormânt edicul Mormânt edicul -- PerugiaPerugia
Cerveteri Cerveteri –– Necropola de la BanditacciaNecropola de la Banditaccia
ARHITECTURA FUNERARĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
ARHITECTURA FUNERARĂ CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂINOVAINOVAŢŢIA ETRUSCĂ IA ETRUSCĂ ORDINUL TUSCANICORDINUL TUSCANIC
Prin reelaborarea Prin reelaborarea ordinului doricordinului doric
INOVAINOVAŢŢIA ETRUSCĂ IA ETRUSCĂ BOLTA CU BOLBOLTA CU BOLŢŢARI RADIALIARI RADIALI
INOVAINOVAŢŢIIII
CIVILIZAŢIA ETRUSCĂ
Materiale Materiale şşi tehnicii tehnici
--lemn, lemn, cărămida nearsăcărămida nearsă, p, piatra brută sau prelucratăiatra brută sau prelucrată, teracota, teracota
ZIDURILEZIDURILE--locuinlocuinţţe: e: pe un soclu de piatră se ridica zidăria din cărămidă nearsăpe un soclu de piatră se ridica zidăria din cărămidă nearsă--Temple: la feTemple: la fel, l, dar erau placate cu ceramicădar erau placate cu ceramică--FortificaFortificaţţii: ii:
-- blocuri de mari dimensiuni, ciclopice, nelegate cu mortarblocuri de mari dimensiuni, ciclopice, nelegate cu mortar-- blocuri poligonaleblocuri poligonale-- lespezi prismaticelespezi prismatice
PUNCTUL DE SPRIJINPUNCTUL DE SPRIJIN--Din lemn : portice ale caselor Din lemn : portice ale caselor şşi templelori templelor--Din piatrăDin piatră: sec: secţţiune pătrată sau circularăiune pătrată sau circulară
ACOPERIREA SPAACOPERIREA SPAŢŢIILORIILOR--ŞŞarpantă din lemn cu grinzi aparentearpantă din lemn cu grinzi aparente--PlanPlanşşeu cu grinzi principale eu cu grinzi principale şşi secundarei secundare--Acoperire cu piatră Acoperire cu piatră –– bolta cu bolbolta cu bolţţari radialiari radiali
