CURS 5
Impozite directe. Evitarea
dublei impuneri juridice
internationale
Caracterizare generală
Curba Laffer
Impozitele reale
Impozitele personale
Contribuţiile de asigurari sociale
Dubla impunere
Caracterizare generală
sunt impozitele care se datoreazã pentru venitul obţinut sau pentru averea deţinutã.
Impozitele directe se clasificã astfel: impozite reale;
impozite personale: impozitele pe venit;
impozitele pe avere.
Impozitele personale sunt impozitele aplicate asupra venitului sau averii contribuabilului.
Impozitul pe venit se aplicã asupra veniturilor realizate de persoanele fizice sau juridice.
Curba Laffer
indica legatura dintre incasarile de venituri
fiscale si cotele de impunere
Curba Laffer
Curba Laffer pentru bugetul de stat
0,00
50,00
100,00
150,00
200,00
250,00
300,00
10,00% 15,00% 20,00% 25,00%
Presiunea fiscala bruta
Venituri f
iscale
realiz
ate
reale
Sursa: Pădurean, E.; Cataramă, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer în România,
Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octombrie
E
X
E
C
U
Ţ
I
E
Curba Laffer pentru bugetul de stat
0,00
20,00
40,00
60,00
80,00
100,00
120,00
140,00
160,00
180,00
10,00% 12,00% 14,00% 16,00% 18,00% 20,00%
Presiunea fiscala bruta
Venitu
ri f
iscal
e p
lani
fica
te r
eal
e
Sursa: Pădurean, E.; Cataramă, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer în România, Revista
Finanţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octombrie
P
L
A
N
I
F
I
C
A
R
E
Graficul nr.5.7
Curba Laffer a impozitării
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0
Presiunea fiscală (% PIB)
Ven
itu
ri f
iscale
reale
(m
il. R
ON
)
Graficul nr.5.8
Curba Laffer a impozitării în perioada 2007-2009
36.0
37.0
38.0
39.0
40.0
41.0
42.0
43.0
30.6 30.7 30.8 30.9 31.0 31.1 31.2 31.3
Presiunea fiscală (% PIB)
Ven
itu
rile
fis
cale
reale
8m
il. R
ON
)
Impozitele indirecte
Impozitele directe Contribuţiile sociale
Presiune fiscală
Suedia (S) 16.2 22.8 15.1 54.1
Danemarca (DK) 19.2 32.2 1.7 53.1
Finlanda (FIN) 14.7 19.6 13.2 47.5
Belgia (B) 12.8 18.8 15 46.6
Franţa (F) 15.8 11.3 19.2 46.3
Olanda (NL) 13.6 13.4 18.9 45.9
Luxembourg (L) 17.2 16.6 11.8 45.6
Austria (A) 16 13.6 15.3 44.9
Italia (I) 12.8 16.6 15.1 44.5
Germania (D) 12.6 10.1 18.9 41.6
Portugalia (P) 15.3 10.6 12 37.90
Spania (E) 11.1 12.1 13 36.2
Marea Britanie (UK)
14.2 15 6.7 35.9
Irlanda (IRL) 14.8 14.7 4.6 34.1
Grecia (EL) 15.1 9 9.8 33.9
Sursa: “La politique fiscale dans L’Union européenne”, Communautés européennes, Belgium, 2000; www.europa.eu.int
Sursa: Pădurean, E.; Cataramă, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer în România,
Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octombrie
Anul P_fisc (%)
Venituri buget general
consolidat (mld.lei)
VBGC_real
(mld.lei)
1993 31.3 6700 6700
1999 30.1 173858 6520.21
2000 29.2 251095 6525.87
1995 28.8 22642 6999.02
2003 28.2 554724.2 7375
1994 28.2 15537 6498
1997 26.5 72386 6227.12
1996 26.9 31597 6722.07
2002 27.6 447521.1 6845.25
1998 27.8 111000 6153
2001 28 351742 6653.31
Moşteanu, T.; Stoian, A., (2005), Considerente teoretice privind construcţia unui sistem fiscal optim în România,
volum dedicat Conferinţei Economice Internaţionale „25 Years of Higher Economic Education in Braşov”, Facultatea
de Ştiinţe Economice din cadrul Universitatea Transilvania, Braşov, 2005
Impactul fiscalitatii:
-Alegere munca sau timp liber
-Impactul asupra consumului, investitiilor
Studiu individual: Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei
în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea
riscurilor financiare ale deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare –
Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005
Impozitele reale
Impozitul funciar
Impozitul pe cladiri
Impozitul pe activitati industriale
Impozitul pe capitaluri banesti
Impozitul pe exploatatiile agricole
Impozitele personale
Impozitul pe venit
Impozitul pe profit
Impozitul pe avere
Impozitul pe venit
La plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt obligate persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenţa într-un stat, precum şi cele nerezidente, care realizează venituri din surse aflate pe teritoriul unui stat.
Obiectul impozabil îl constituie veniturile, respective venitul impozabil care se determină pornind de la venitul brut din care se fac anumite scăzăminte.
Sisteme de aşezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice:
sistemul impunerii separate a fiecărui venit provenit dintr-o anumită sursă;
sistemul impunerii globale a veniturilor indiferent de sursa de provenienţă (SUA, Germania, Franţa, Italia, România).
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileşte anual pe baza declaraţiei de impunere.
Metode folosite pentru impunere veniturilor persoanelor fizice:
metoda “forfait fiscal” în Elveţia;
metoda “foyer fiscal ” în Franţa;
metoda “avoir fiscal” pentru veniturile din dividende.
Metoda “foyer fiscal”: Venitul impozabil este reprezentat de toate veniturile nete ale membrilor căminului fiscal din anul impunerii.
Din căminul fiscal fac parte:
părinţii;
copiii minori;
copiii majori doar dacă: au mai puţin de 21 ani şi sunt necăsătoriţi;
au mai puţin de 25 ani şi sunt studenţi;
sunt militari indifferent de vârstă.
Impozitul pe profit
Modalităţi de impunere: se impune mai întâi profitul obţinut de societate şi separate
profitul repartizat acţionarilor sub formă de dividende (Olanda, Belgia, România);
se impun numai dividendele, iar partea din profit lăsată la dispoziţia societăţii este scutită de impozit;
se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziţia societăţii, iar dividendele repartizate acţionarilor nu sunt supuse impozitării;
impunerea separată mai întâi a dividendelor repartizate acţionarilor şi apoi a părţii din profit rămase la dispoziţia societăţii.
Contribuţiile de asigurari sociale
Continut
Cote
Impact
Se includ in categoria impozitelor directe:
au caracter ogligatoriu
sunt stabilite in sarcina angajatorilor si a salariatilor
sunt stabilite in mod cert si cunoscute de contribuabili
Spre deosebire de impozitele directe, contributiile de asigurari
sociale au o destinatie dinainte stabilita
De exemplu: Romania
Angajat Angajator
Contributii de sanatate 5.50% 5.20%
contributii de asigurari sociale 10.50% 20.80%
contributii pentru somaj 0.50% 0.50%
contributii pentru fondul de garantare 0.25%
contributii pt concedii si indemnizatii 0.75%
contributii pt accidente si boli profesionale 0.15%
Contributiile de asigurari sociale au o
pondere importanta in PIB
0
2
4
6
8
10
12
14
16
DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AU PL PT RO SI SK FI SE UK
0.1
6.8
12.2
3.2
5
8.6
11.3
9.1
6.1 6.1
7.6
4.7
7.8
2.7
4.9
6.8
4.7 5.2 5.6 5.8
6.9
9 8.3
4.5
1
6.3
0.8
2.5
4.1
1.9
4.1
2.4
2.5 2.3
2.3
5
3.6
2.7
6
6.1
4.1 3.5 3
7.9
3.2
2.8
0
3.1
Angajatori Angajati
Contributiile de asigurari sociale pentru sistemul de asigurari sociale (pensii)
Germania
Prima reglementare in anul 1889 (pensia pt. limita de varsta, pensia de
invaliditate) s-a aplicat din anul 1891; din 1911 s-a instituit si pensia de
urmas implementata din anul 1914.
cotele aferente contributiilor
salariati: 9.95% din venitul lunar, daca acesta este > 400 €
(contributie voluntara); venitul maxim asigurat este 66000 €, sau
81600 €, daca persoana este incadrata la sistemul german de
pensii pentru mineri si angajatii de la caile ferate si maritime;
angajatori: 9.95% din venitul lunar; 15% din venitul lunar al
angajatilor cu un salariu de incadrare < 400 €; 16.45% pentru
angajatii sectorului minier, cailor ferate si maritime
Varsta standard de pensionare 65
EL
Prima reglementare in anul 1951
cotele aferente contributiilor
salariati: 6.67% din venitul lunar (sau 8.87% pentru conditii
periculoase de munca);
angajatori: 13.33% din venitul lunar (sau 14.73% pentru conditii
periculoase de munca)
Varsta standard de pensionare 65/60
FR
Prima reglementare in anul 1945
cotele aferente contributiilor
salariati: 6.65% din venitul lunar;
angajatori: 8.3% din venitul lunar
Varsta standard de pensionare 60
Ro
Prima reglementare in anul 1912
cotele aferente contributiilor
salariati: 10.5% din venitul lunar;
angajatori: 20.8% din venitul lunar
Varsta standard de pensionare 65/60
Pensia medie (euro/locuitor, N0=2000)
0.0
500.0
1,000.0
1,500.0
2,000.0
2,500.0
3,000.0
EU DE EL FR RO
2,017.9
2,410.5
1,244.2
2,945.5
145.2
Sistemul de asigurari sociale – imbatranirea
populatiei
Sursa: 2009 Ageing Report: Economic and
budgetary projections for the EU-27 Member States
(2008-2060), EUROPEAN ECONOMY 2|2009
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/p
ublication14992_en.pdf
Dinamica populatiei, 2008-2060
Rata dependentei
http://www.ssa.gov/policy/docs/progdesc/s
sptw/2010-2011/europe/index.html
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_
explained/index.php/Social_protection_sta
tistics
Dubla impunere juridică internaţională
Dubla impunere juridicã internaţionalã reprezintã supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile, în aceiaşi perioadã de timp, de cãtre douã autoritãţi fiscale din ţãri diferite.
Criteriile pe baza cãrora se face impunerea veniturilor sau averii sunt: criteriul rezidenţei, criteriul naţionalitãţii şi criteriul originii veniturilor. Criteriul rezidenţei presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre autoritatea
fiscalã al cãrui rezident este contribuabilul, indiferent de locul unde sunt realizate veniturile sau este deţinutã averea.
Criteriul naţionalitãţii presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre autoritatea fiscalã al cãrui naţional este contribuabilul, indiferent de locul de realizare a venitului sau de deţinere a averii.
Criteriul originii veniturilor presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre autoritatea fiscalã pe al cãrui teritoriu se realizeazã venitul sau este deţinutã averea, indiferent de calitatea contribuabilului.
Convenţiile pentru evitarea dublei impuneri internaţionale sunt înţelegeri între state, bi sau multilaterale, pe baza cãrora se încearcã evitarea impozitării aceleiaşi materii impozabile de cãtre autoritãţi fiscale din state diferite.
Metodele de evitare a dublei impuneri folosite pe plan mondial sunt: scutirea (exonerarea)
totalã, scutirea (exonerarea) progresivã, creditarea (imputarea) ordinarã şi creditarea
(imputarea) totalã.
Scutirea (exenerarea) totalã presupune impozitarea în ţara de rezidenţã doar a
veniturilor realizate în ţara de rezidenţã, veniturile realizate în ţara de origine fiind
impozitate doar în acea ţarã.
Scutirea (exonerarea) progresivã presupune impozitarea în ţara de rezidenţã a
venitului realizat în acea ţarã, dar cota de impozitare folositã este cea aferentã tuturor
veniturilor realizate, indiferent de locul de obţinere al acestora.
Creditarea (imputarea) ordinarã constã în faptul cã impozitul plãtit în ţara de origine a
venitului se deduce din impozitul datorat pentru toate veniturile realizate (indiferent de
originea lor) în ţara de rezidenţã, dar numai în limita impozitului din ţara de rezidenţã ce
revine la un venit egal cu cel obţinut în ţara de origine.
Creditarea (imputarea) totalã presupune cã impozitul datorat în ţara de origine sã fie
dedus în totalitate din impozitul datorat în ţara de rezidenţã, impozit calculat la toate
veniturile obţinute de contribuabil, indiferent de locul de obţinere al acestora.
Conventiile pentru evitarea DIJI
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Asitenta
Contribuabili_r/Conventii/Conventii.htm