COLEGIUL TEHNIC MATASARI

LOCALITATEA MATASARI

JUDETUL GORJ

PROIECT DE CERTIFICAREA

COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVELUL III

INDRUMATOR: SACEANU PETRE ABSOLVENT :

ION ADINEL DENIS

CLASA a-XII-a D

TEHNICIAN IN

ACTIVITATI ECONOMICE

-2014-

1

COLEGIUL TEHNIC MATASARI

LOCALITATEA MATASARI

JUDETUL GORJ

TEMA PROIECT:

IMPOZITELE INDIRECTE

-2014-

2

CUPRINS

Argument

Capitolul 1.........................................................................................................5-12

1.1 Aspecte generale……………………………………………………………...5

1.2 Caracterizare generala……………………………………………………..…6

1.3 Taxele de consumatie…………………………………………..…………….8

1.4 Monopolurile fiscale………………………………………........................9-10

1.5 Taxele vamale……………………………………………………………10-12

Capitolul 2…………………………………………………………………..13-22

2.1 Locul impozitelor indirecte in totalitatea veniturilor fiscale….…..……..13-14

2.2 Evolutia impozitelor indirecte in Uniunea Europeana…………….…….15-22

Bibliografie

3

ARGUMENT

Intr-o economie de piate “exploziva” in care marfurile si banii au ajuns sa circule cu viteze uluitoare , marile tranzactii se fac cu ajutorul bursei sau prin comert electronic, timpul este esential atat pentru cei care vand cat si pentru cei care cumpara, iar calitatea loaca un rol mai important ca niciodata.

Din economia de piata fac parte toti oamenii, sunt o parte integranta acesteia si fiecare isi aduce un aport mai mic sau mai mare; s-au creat organisme secializate care sa asigure calitatea, sa diminueze timpul atat pentru vanzator cat si pentru comparator.

Circuitul financiar este dificil de urmarit atat de catre societate cat si de organele de control care prin intermediul “impozitului pe profit” verifica corectitudinea agentiilor economic.

Evidenta operatiilor banesti dintre societati si persoane fizice sau juridice se poate efectua, fie fara numerar, direct prin banca; insa indiferent de metoda utilizata evidenta se tine cu ajutorul contabilitati sau afinantelor

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia satului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea satului.

4

CAPITOLUL 1

1.1 ASPECTE GENERALE

Impozitele si taxele constituie componente tot mai importante ale vietii economice, prin intermediul carora statul isi procura resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, de a caror realizaredepinde indeplinirea functiilor sale.

Impozitele indirecte se percep de la toti cei care consuma bunuri din categoria celor impuse sau beneficiaza de anumite servicii,indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora fiind percepute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si aserviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura, impoziteleindirecte creeaza impresia falsa ca ar fi suportate, in aceeasi masura,de toate paturile sociale, ca ar asigura repartitia echitabila a sarcinilorfiscale.

Deci cota impozitului indirect perceput la vanzarea unei anumite marfi este mica, indiferent daca cumparatorul acesteia este muncitor, taran, industrias sau comerciant, raportat insa la intregul venit, impozitul indirect capata un caracter regresiv. Asadar , cu cat o persoana realizeaza venituri mai mici, cu atat suporta, pe calea impozitului pe consum, o sarcina fiscala mai mare.

Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scaderea nivelului de trai al populatiei, dar in mod diferit. Astfel, in timp ce impozitele directe duc la scaderea veniturilor nominale ale diferitelor categorii sociale,impozitele indirecte micsoreaza puterea de cumparare. In tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat cel al impozitelor directe .

5

1.2 Caracterizare generala

In scopul procurarii resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice s-au instituit si impozitele indirecte, alaturi de cele directe.

Impozitele indirecte, cu toate inconvenientele conceptionale, au fost introduse in statele contemporane, inclusiv in România, incepând cu deceniul al treilea al secolului XX.

Dintre datele si aspectele ulterioare de evolutie moderna a impozitelor indirecte, un moment important l-a constituit introducerea in 1948, in Franta, a "platilor fractionate", respectiv a taxei pe valoarea adaugata. Potrivit acestui procedeu, fiecare producator platea impozitul asupra vânzarii sau livrarii marfurilor sale diminuat cu impozitul pe care l-a suportat prin pretul bunurilor cumparate in scopul productiei marfurilor sale.

Datorita efectelor pozitive obtinute prin introducerea TVA-ului in Franta, conceptul si procedeul acestei taxe au fost adoptate, in 1960, de catre Comunitatea Economica Europeana si au fost aplicate in statele membre ale acestei comunitati.

Impozitele indirecte prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

- se percep la vânzarea marfurilor si serviciilor prin adaugarea unor cote de impunere la preturile si tarifele acestora;

- se incaseaza de la toate persoanele care cumpara marfurile si serviciile, supuse impunerii indirecte, indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora;

- se stabilesc in cote proportionale asupra pretului marfurilor supuse vânzarii si serviciilor sau in suma fixa pe unitatea de masura a acestora;

- au un pronuntat caracter regresiv, datorita discrepantei dintre marimea veniturilor diferitelor categorii sociale;

- au un caracter inechitabil, deoarece nu prevad venit minim neimpozabil, nu cuprind anumite facilitati in cazul celor care au copii sau persoane in intretinere si, totodata, avantajeaza persoanele cu venituri mari;

6

- se vireaza la bugetul public de catre producatori, comercianti, insa sunt suportate de catre consumatori, fiind incluse in preturile marfurilor sau tarifele serviciilor; in acest sens exista o neconcordanta intre platitorul acestora la buget si suportatorul lor real;

-utilizarea lor, ca si in cazul impozitelor directe, conduce la scaderea nivelului de trai al populatiei, deoarece, prin reducerea veniturilor reale, se diminueaza puterea de cumparare a populatiei;

-marimea acestora este necunoscuta de consumatori, fiind "camuflata" in preturi sau tarife;

-manifesta o sensibilitate sporita fata de conjunctura economica (de pilda, când o economie are o evolutie ascendenta, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat si invers in situatia de recesiune economica);

-perceperea lor este comoda si reclama un cost relativ redus.

Aportul impozitelor la formarea veniturilor fiscale ale statului difera, de regula, in functie de nivelul de dezvoltare economica astfel :

- in tarile dezvoltate, aportul impozitelor indirecte este mai mic decât cel al impozitelor directe, iar ponderea impozitelor indirecte in totalul incasarilor fiscale cunoaste diferentieri de la o tara la alta;

- in tarile in curs de dezvoltare, de regula, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe, datorita nivelului mediu scazut al veniturilor si averii realizate si detinute de majoritatea populatiei acestor tari.

Impozitele indirecte se manifesta sub urmatoarele forme:

1.Taxe de consumatie;

2.Monopoluri fiscale;

3.Taxe vamale;

4.Alte taxe.

7

1.3 Taxele de consumatie

Taxele de consumatie reprezinta, in cazul tarilor dezvoltate, cel mai important impozit indirect, iar in tarile in curs de dezvoltare detin o pondere insemnata in totalul incasarilor provenite din impozitele indirecte.

Dar ce sunt taxele de consumatie ?

Taxele de consumatie sunt impozite indirecte care se include in pretul de vânzare al marfurilor fabricate si realizate in interiorul tarii care percepe impozitul.

Se percep taxe de consumatie, de regula, asupra marfurilor de larg consum, care pot diferi ca structura de la tara la alta. Printre aceste marfuri se regasesc; zaharul, orezul, uleiul, sarea, vinul, berea, ceaiul, cafeaua, carburanti etc.

Taxele de consumatie pot fi:

1. - taxe generale pe vânzari, când se percep la vânzarea tuturor marfurilor, indiferent daca acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de productie;

2. - taxe speciale de consumatie, care se aplica numai asupra unor categorii de marfuri sau servicii.

8

1.4 Monopolurile fiscale

Monopolul reprezinta dreptul ce si-l rezerva statul de a produce sau/si de a vinde anumite bunuri de consum.

Monopolul fiscal nu este un impozit special, ci o modalitate de percepere a impozitului indirect si este egal cu diferenta dintre pretul de vânzare stabilit de catre stat si costul de productie inclusiv profitul intreprinzatorului.

Relatia de calcul a acestui impozit este:

I = PV - (CP + P) (1)

unde: I - impozitul

PV - pretul de vânzare stabilit de catre stat

CP - costul de productie

P - profitul intreprinzatorului

Monopoluri fiscale au fost instituite, de catre stat, asupra productiei si/sau vânzarii unor marfuri ca: tutunul, sarea, alcoolul, zaharul, cartile de joc, chibriturile si alte produse specifice.

Printre tarile in care monopolurile fiscale aduc incasari importante mentionam: Italia (asupra chibriturilor si tutunului), Germania (asupra alcoolului si bauturilor alcoolizate), Spania (asupra tutunului si petrolului) si Tunisia.

In functie de sfera lor de cuprindere, monopolurile fiscale pot fi:

- depline, când se stabilesc de catre stat atât asupra productiei, cât si asupra vânzarii cu ridicata si cu amanuntul;

9

- partiale, când se aseaza fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul.

In România, monopoluri fiscale se instituie asupra chibriturilor, partial asupra alcoolului si diferitelor produse alcoolice, tutunului, timbrelor fiscale, judiciare si postale, Loteriei Nationale, subsolului s.a.

Acolo unde se utilizeaza, monopolurile fiscale desi aduc venituri importante statului, afecteaza veniturile reale ale consumatorilor.

1.5 Taxe vamale

Taxele vamale sunt impozite indirecte ce se percep de catre stat asupra importului, exportului si tranzitului de marfuri.

Platitorii taxelor vamale sunt persoanele fizice si juridice care au ca activitate importul, exportul si tranzitul de marfuri.

Cele mai frecvent utilizate sunt taxele vamale de import, deoarece alimenteaza bugetul statului cu venituri importante, limiteaza - intr-o anumita masura - importul de marfuri si au un randament fiscal ridicat.

Taxele vamale au un caracter complex si exercita o mare influenta asupra competitivitatii si schimbului de marfuri pe plan international.

Taxele vamale de import se instituie asupra importului de marfuri si se calculeaza asupra valorii acestora când trec frontiera tarii importatoare.

Odata cu depunerea documentelor necesare pentru a intra in posesia marfurilor importate, importatorul achita si taxa vamala de import corespunzatoare.

Totodata, taxele vamale de import au fost si sunt considerate mijloc de protectie a economiilor nationale, deoarece prin aplicarea lor asupra marfurilor importate, rezulta o scumpire a acestora si, implicit, se realizeaza o protectie a productiei autohtone de acelasi gen.

10

De regula, nivelul taxelor vamale de import este determinat de raportul cerere-oferta din tara importatoare si de politica economica si fiscala pe care aceasta le promoveaza.

Taxele vamale de import au un nivel diferit in functie de natura marfurilor care fac obiectul taxarii (marfuri agro-alimentare, industriale, materii prime, semifabricate, produse finite s.a.). de regula, nivelul taxelor vamale pentru produsele finite importate este superior nivelului taxelor vamale la materii prime si semifabricate.

Atunci când o tara nu dispune de anumite materii prime, ea poate reduce sau chiar elimina taxele vamale pentru importul acestora.

Interventia indirecta se realizeaza prin taxele vamale, adica prin impozitarea schimburilor internationale. Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazuta prin lege.

Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaza nici productia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul national, statul impune taxa. Sunt practicate in cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obtinand diverse beneficii de pe urma acestui lucru.

Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se platesc de catre importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzactiei. Aceasta taxa vamala se adauga la pretul de cumparare, sporind astfel pretul la care se vor vinde aceste produse in interiorul tarii importatoare. In final taxa va fi suportata de consumatorul individual, ca de altfel, in cazul tuturor impozitelor indirecte.

11

12

CAPITOLUL 2

2.1 Locul impozitelor indirecte in totalitatea veniturilor fiscale.

In tarile in curs de dezvoltar, insa, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului, din cauza:

1.Randamentului scazut al impozitelor pe venit si al celor pe avere;

2.Comoditatii si costului relativ redus al perceperii acestora(reclama, cheltuieli modice de asezare, percepere si urmarire;

3.Caracterul lor mai voalat – fiind cuprinse in pretul de vanzare abunurilor si serviciilor, nemultumirea cumparatorilor se indreaptaasupra agentilor economici si nu asupra statului care l-a instituit;

2003 2004 2005 2006 2007

Ponderea importurilor directe in veniturile totale ale bugetului de stat al  Romaniei si in PIB, in perioada 2003 – 2007

13

In cazul impozitelor indirecte, nu este vorba despre o constrangere politica, valabila pentru impozitele directe, ci de una de ordineconomic. In perioadele in care economia inregistreaza un cursascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, in schimb in perioada de criza si de presiune, cand productia si consumulcresc mai lent, incasarile din impozilele indirecte urmeaza aceeasievolutie, periclitant echilibrul bugetar.

In Romania, in perioada 2003 –2007, se observa o tendinta de crestere a impozitelor indirecte, atat inmarime absoluta, cat si relativa, dupa cum se observa din graficul de mai sus

Cresterea in marime absoluta se datoreaza atat cresterii nivelului preturilor, dar si inflatiei, situata la o cota ridicata. Cresterea relativa aimpozitelor indirecte se datoreaza faptului ca veniturile manifesta otendinta de scadere si, deci, trebuie acoperite necesitatile financiareale statului prin impozite indirecte, astfel: de la 50,27% in anul 2003 ,la 78,79% in anul 2006 , scazand la 65,57% in anul 2007.

Impozitele indirecte se pot prezenta sub mai multe forme, cum ar fi:

1. Taxa pe valoarea adaugata

2. Accizele

3. Taxele vamale

4. Alte impozite indirecte (taxa de timbru)

14

2.2 Evoluţia impozitelor indirecte în Uniunea Europeană

În ţările membre ale Uniunii Europene, politica fiscală este departe de a fi câştigat consensul tuturor, deoarece nici un stat nu este dispus să renunţe la dreptul de a încasa impozite de la cetăţenii săi în modul în care doreşte.

Pentru a exista o comparabilitate a datelor furnizate de fiecare stat membru privind impozitele a fost creat în anul 1995 Sistemul European de Conturi (European System of Accounts) – denumit ESA95, prin care s-a încercat aducerea la un numitor comun a clasificării conturilor naţionale, şi în cadrul lor, a impozitelor şi taxelor în Uniunea Europeană.

Conform clasificării ESA95, impozitele indirecte sunt definite ca fiind impozitelelegate de producţie şi importuri. Acestea includ TVA, taxe vamale de import, accize şi alteimpozite asupra unor servicii specifice (transport, asigurări), impozitele asupra producţiei caresunt definite ca fiind „impozite ce apar ca urmare a desfăşurării unei activităţi de producţie”(licenţe de afaceri, compensare de TVA în sistemul cu rată uniformă etc.)

Reformele în domeniul impozitelor indirecte au fost destul de dure. După 1995 multeţări membre ale UE15, au implementat o serie de reforme privind introducerea aşa numitelor „impozite verzi” – impozite menite să ajute la protejarea mediului înconjurător. Ţările care auimpus aceste impozite au fost: Suedia, Danemarca, Olanda, Germania, Austria şi Marea Britanie.

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în anul 1970 în Comunitatea Economică Europeană şi a înlocuit o serie de taxe existente atunci asupra producţiei şi consumului, careîngreunau schimburile comerciale între state. În anul 1977, prin Directiva a şasea, se pun bazele armonizării taxei pe valoarea adăugată în statele membre, legislaţie care a fostmodificată ulterior. Statele membre pot aplica următoarele tipuri de cote de TVA: o taxa normală şi una sau două taxe reduse.

15

Taxa normală de TVA nu trebuie să fie mai mică de 15%, iar taxele reduse să nu fie mai mici de 5%. Principiul de taxare al TVA-ului este cel al consumului (destinaţiei bunurilor), taxa urmând a fi percepută asupra livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii înstatul în care se consumă. Sunt supuse TVA-ului şi importurile.

În legislaţia europeană sunt prevăzute şi o serie de regimuri speciale în ceea ce priveşte TVA pentru: societăţile mici, agricultori, bunuri second-hand, opere de artă,antichităţi, aur, agenţiile de turism.

În ţările membre ale Uniunii Europene - 154, cu excepţia Austriei, Belgiei, Franţei şi Germaniei, societăţile comerciale care au sediul social în acel stat primesc la înregistrarea lor ca firmă un număr de înregistrare TVA, care va fiutilizat în scopul deducerii TVA-ului.

S-a creat posibilitatea ca şi societăţile comerciale care nu dispun de un sediu socialîntr-un anumit stat membru al Uniunii Europene, dar desfăşoară activităţi acolo, să solicite un număr de înregistrare TVA, pentru a-şi putea depune declaraţiile şi de a plăti TVA direct acelui stat unde îşi desfăşoară activitatea, fără a mai apela la un reprezentant fiscal.

A mai fost introdus sistemul VIES=Vat Information Exchange System, adică Sistemul de schimb al informaţiilor în domeniul TVA, care permite verificarea numărului de identificare a TVA-ului de către cei implicaţi – societăţi comerciale, autorităţi fiscal.

Reglementările fiscale la nivelul accizelor au impus un regim definitiv şi general asupra deţinerii, circulaţiei şi controlului produselor supuse accizelor. Produsele supuse acizelor printr-un regim comun (accize armonizate) sunt: uleiurile minerale, alcoolul şi produselor din alcool, tutunul şi produsele din tutun.

Acest regim al accizelor armonizate a intrat în vigoare după 1 ianuarie 1993 şi se înscrie în strategia globală de armonizare a impozitelor indirecte. Produsele supuse accizelor sunt impozitate în statul în care acestea sunt consumate. Circulaţia produselor supuse accizării se face în regim suspensiv prin intermediul unor antrepozite fiscale şi trebuie să fie însoţită de documente fiscal.

16

Legislaţia privind accizele, prevede şi existenţa unei accize minime asupra fiecărei categorii de produse. Acciza minimă a fost stabilită în anul 1992 pentru alcool şi băuturialcolice, ţigarete şi tutun, pentru celelalte produse supuse accizelor urmând să intre în vigoaremai târziu.

1.Austria

În Austria, contribuţiile provenite din impozitele indirecte se ridică la 34,2%, din care TVA-ul reprezintă mai mult de jumătate.

 

Rata standard de impozitare a TVA-ului este de 20%. Se aplică o rată redusă de 10%alimentelor de bază, cărţilor, ziarelor, transportului public, chiriei proprietăţilor imobiliare şimedicamentelor. Accizele cele mai importante sunt aplicate asupra produselor petroliere; tutunului; energie electrică, gaz şi cărbuni (3,2%; 1,3%; 0,7%, din totalul impozitării).

2.Danemarca

Rata TVA-ului este de 25% şi numai ziarele sunt scutite de impozit. Începând cu anul 2008 accizele pe energie cresc anual cu 1,8% .

17

3.Finlanda

Contribuţia impozitelor indirecte (30,9%) este sub media statelor din UE(38,4%).Din octombrie 2009 conform deciziilor şi programului de guvernare, TVA-ul la alimente a fost redus de la 17% la 12%.

Accizele pe alcool şi tutun au crescut cu 10%, ceea ce va creşte contribuţia la bugetul statului cu aproximativ 100 milioane €.Rata TVA-ului este de 22% din 1998.

Se aplică o rată redusă pentru o anumită listă de bunuri: medicamente, cărţi, ziare şi pentru anumite servicii.Accizele se aplică pentru bere,vin, petrol,tutun şi sunt printre cele mai ridicate din UE.

4.Franta

Contribuţia taxelor indirecte este de 1% din PIB, peste media UE.

Rata standard a TVA-ului este de 19,6%. O rată redusă de 5,5% se aplică bunurilor esenţiale, anumitor periodice şi serviciilor oferite de restaurante. De asemenea, se aplică o ratăredusă de 2,1% ziarelor, spectacolelor de teatru şi medicamentelor aprobate.

5.Germania

Impozitele indirecte sunt departe de media UE(32,7%).

Rata TVA-ului a fost mărită de la 16% la 19% începând cu 1 ianuarie 2007.Alimentele de bază, transportul public,cărţile, chiriile şi serviciile medicale

18

sunt supuse uneirate de 7%, o cotă limitată faţă de cele aplicate în celelalte state membere.

6.Italia

Contribuţia impozitelor indirecte este de 34,6% şi se poziţionează sub media UE, ceea ce reflectă faptul că Italia se bazează pe impozitele directe.

Cota TVA este de 20%. Există o rată redusă de 10% pentru anumite alimente,electricitate, petrol, medicamente şi diverse spectacole şi, de asemenea, o rată foarte redusă de 4% pentru alimentele de bază,ziare, anumite servicii medicale şi locuinţe rezidenţiale.

7.Spania

Spaniei îi revine o contribuţie din impozite indirecte de 12% din PIB. Spania are atreia cea mai redusă astfel de contribuţie din UE(cu 2,3% procente mai puţin decât mediaUE).

Rata TVA-ului este 16% şi există două cote reduse de 7% şi de 4% aplicabile unor anumite categorii de bunuri, activităţi sportive, alimente, produse pentru sănătate, gospodărie,servicii de divertisment, hoteluri şi restaurante, servicii de agricultură şi cărţi.

8.Suedia

Contribuţia impozitelor indirecte este de 35,3%(sub media UE).

Cota TVA-ului este de 25%. Există o rată redusă de 12% pentru alimente şi serviciituristice şi o altă rată de 6% pentru ziare şi periodice, transport public, cinema, circ şi bilete la concerte.

Scutite de TVA sunt medicamentele pe reţetă, investiţiile în aur şi o serie de servicii financiare, printre care şi asigurările şi reasigurările.

19

9.Marea Britanie

Impozitele indirecte reprezintă 35,4%, mult mai mari fiind cele directe (46,3%).

De la 1 decembrie 2008 Tva-ul este de 15 %. O rată redusă de 5 % se aplică energieielectrice şi combustibililor, dar şi pentru instalarea anumitor materiale folosite pentru reducerea consumului de energie.

 Nu se aplică TVA anumitor alimente, construcţiilot noi, transportului public, hainelor şi încălţămintei pentru copii.

20

Concluzii.

Se constată o tendinţă de diminuare, în general, a impozitelor în Europa, fapt ce poate fi interpretat ca o uşoară slăbire a modelului social european, a modelului bunăstării bazat pe taxe înalte.

Se poate observa o scădere a impozitelor directe ca urmare a aplicării unor taxe mai mici asupra impozitului pe profit si a impozitului pe venit, concomitent cu o cretere a impozitelor indirecte.

În 2007, impozitele indirecte depăşeau impozitele directe, fapt arătat de graficele de mai jos.

21

Tot în 2007 se înregistrau următoarele cote ale TVA-ului în ţările membre:

Tot în 2007 se înregistrau următoarele cote ale TVA-ului în ţările membre:

România este a patra tară care se bazează pe impozitele indirecte, după Bulgaria,Cipru si Malta. Impozitele indirecte constituie 43,4 % (în comparaie cu media UE de 38% ).

TVA-ul este de 19% si se aplică o taxă redusă de 9% anumitor bunuri cum ar fi: produsele farmaceutice, echipament medical pentru persoane cu dizabilităti, cărti, ziare, admiterea la anumite evenimente culturale, cazarea la hotel. Se aplică TVA fără deduceri :tratamente medicale, activităti culturale si educationale.

22

BIBLIOGRAFIE

1.Alexandru Felicia: Fiscalitate si preturi în economia de piata, Editura Economica, Bucuresti, 2002.

2.Anghelache Gabriela: Finantele publice ale Romaniei,si colectivul Editura Economica,Bucuresti,2003.

3.Inceu Adrian, Pop Florin, Lazar Dan, - Elemente de finante publice, C.F.C.I.D., Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000

4. Matei Gheorghe - Finante generale, Ed. Mondo, Craiova,1994

5. Talpos Ioan - Finantele Romaniei, Ed. Sedona, Timisoara, 1996

6. Vacarel Iulian - Finante Publice, E.D.P., Bucuresti, 1994

7. Giurgiu Aurel-Ioan Finantele Publice,Note de Curs,2000

8. http://www.scritub.com/

9. http://biblioteca.regielive.ro/

10. http://www.referat.ro/

23