CURS 5

Impozite directe. Evitarea

dublei impuneri juridice

internationale

Caracterizare generală

Curba Laffer

Impozitele reale

Impozitele personale

Contribuţiile de asigurari sociale

Dubla impunere

Caracterizare generală

sunt impozitele care se datoreazã pentru venitul obţinut sau pentru averea deţinutã.

Impozitele directe se clasificã astfel: impozite reale;

impozite personale: impozitele pe venit;

impozitele pe avere.

Impozitele personale sunt impozitele aplicate asupra venitului sau averii contribuabilului.

Impozitul pe venit se aplicã asupra veniturilor realizate de persoanele fizice sau juridice.

Curba Laffer

indica legatura dintre incasarile de venituri

fiscale si cotele de impunere

Curba Laffer

Curba Laffer pentru bugetul de stat

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

10,00% 15,00% 20,00% 25,00%

Presiunea fiscala bruta

Venituri f

iscale

realiz

ate

reale

Sursa: Pădurean, E.; Cataramă, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer în România,

Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octombrie

E

X

E

C

U

Ţ

I

E

Curba Laffer pentru bugetul de stat

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

120,00

140,00

160,00

180,00

10,00% 12,00% 14,00% 16,00% 18,00% 20,00%

Presiunea fiscala bruta

Venitu

ri f

iscal

e p

lani

fica

te r

eal

e

Sursa: Pădurean, E.; Cataramă, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer în România, Revista

Finanţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octombrie

P

L

A

N

I

F

I

C

A

R

E

Graficul nr.5.7

Curba Laffer a impozitării

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0

Presiunea fiscală (% PIB)

Ven

itu

ri f

iscale

reale

(m

il. R

ON

)

Graficul nr.5.8

Curba Laffer a impozitării în perioada 2007-2009

36.0

37.0

38.0

39.0

40.0

41.0

42.0

43.0

30.6 30.7 30.8 30.9 31.0 31.1 31.2 31.3

Presiunea fiscală (% PIB)

Ven

itu

rile

fis

cale

reale

8m

il. R

ON

)

Impozitele indirecte

Impozitele directe Contribuţiile sociale

Presiune fiscală

Suedia (S) 16.2 22.8 15.1 54.1

Danemarca (DK) 19.2 32.2 1.7 53.1

Finlanda (FIN) 14.7 19.6 13.2 47.5

Belgia (B) 12.8 18.8 15 46.6

Franţa (F) 15.8 11.3 19.2 46.3

Olanda (NL) 13.6 13.4 18.9 45.9

Luxembourg (L) 17.2 16.6 11.8 45.6

Austria (A) 16 13.6 15.3 44.9

Italia (I) 12.8 16.6 15.1 44.5

Germania (D) 12.6 10.1 18.9 41.6

Portugalia (P) 15.3 10.6 12 37.90

Spania (E) 11.1 12.1 13 36.2

Marea Britanie (UK)

14.2 15 6.7 35.9

Irlanda (IRL) 14.8 14.7 4.6 34.1

Grecia (EL) 15.1 9 9.8 33.9

Sursa: “La politique fiscale dans L’Union européenne”, Communautés européennes, Belgium, 2000; www.europa.eu.int

Sursa: Pădurean, E.; Cataramă, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer în România,

Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octombrie

Anul P_fisc (%)

Venituri buget general

consolidat (mld.lei)

VBGC_real

(mld.lei)

1993 31.3 6700 6700

1999 30.1 173858 6520.21

2000 29.2 251095 6525.87

1995 28.8 22642 6999.02

2003 28.2 554724.2 7375

1994 28.2 15537 6498

1997 26.5 72386 6227.12

1996 26.9 31597 6722.07

2002 27.6 447521.1 6845.25

1998 27.8 111000 6153

2001 28 351742 6653.31

Moşteanu, T.; Stoian, A., (2005), Considerente teoretice privind construcţia unui sistem fiscal optim în România,

volum dedicat Conferinţei Economice Internaţionale „25 Years of Higher Economic Education in Braşov”, Facultatea

de Ştiinţe Economice din cadrul Universitatea Transilvania, Braşov, 2005

Impactul fiscalitatii:

-Alegere munca sau timp liber

-Impactul asupra consumului, investitiilor

Studiu individual: Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei

în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea

riscurilor financiare ale deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare –

Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005

Impozitele reale

Impozitul funciar

Impozitul pe cladiri

Impozitul pe activitati industriale

Impozitul pe capitaluri banesti

Impozitul pe exploatatiile agricole

Impozitele personale

Impozitul pe venit

Impozitul pe profit

Impozitul pe avere

Impozitul pe venit

La plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt obligate persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenţa într-un stat, precum şi cele nerezidente, care realizează venituri din surse aflate pe teritoriul unui stat.

Obiectul impozabil îl constituie veniturile, respective venitul impozabil care se determină pornind de la venitul brut din care se fac anumite scăzăminte.

Sisteme de aşezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice:

sistemul impunerii separate a fiecărui venit provenit dintr-o anumită sursă;

sistemul impunerii globale a veniturilor indiferent de sursa de provenienţă (SUA, Germania, Franţa, Italia, România).

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileşte anual pe baza declaraţiei de impunere.

Metode folosite pentru impunere veniturilor persoanelor fizice:

metoda “forfait fiscal” în Elveţia;

metoda “foyer fiscal ” în Franţa;

metoda “avoir fiscal” pentru veniturile din dividende.

Metoda “foyer fiscal”: Venitul impozabil este reprezentat de toate veniturile nete ale membrilor căminului fiscal din anul impunerii.

Din căminul fiscal fac parte:

părinţii;

copiii minori;

copiii majori doar dacă: au mai puţin de 21 ani şi sunt necăsătoriţi;

au mai puţin de 25 ani şi sunt studenţi;

sunt militari indifferent de vârstă.

Impozitul pe profit

Modalităţi de impunere: se impune mai întâi profitul obţinut de societate şi separate

profitul repartizat acţionarilor sub formă de dividende (Olanda, Belgia, România);

se impun numai dividendele, iar partea din profit lăsată la dispoziţia societăţii este scutită de impozit;

se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziţia societăţii, iar dividendele repartizate acţionarilor nu sunt supuse impozitării;

impunerea separată mai întâi a dividendelor repartizate acţionarilor şi apoi a părţii din profit rămase la dispoziţia societăţii.

Contribuţiile de asigurari sociale

Continut

Cote

Impact

Se includ in categoria impozitelor directe:

au caracter ogligatoriu

sunt stabilite in sarcina angajatorilor si a salariatilor

sunt stabilite in mod cert si cunoscute de contribuabili

Spre deosebire de impozitele directe, contributiile de asigurari

sociale au o destinatie dinainte stabilita

De exemplu: Romania

Angajat Angajator

Contributii de sanatate 5.50% 5.20%

contributii de asigurari sociale 10.50% 20.80%

contributii pentru somaj 0.50% 0.50%

contributii pentru fondul de garantare 0.25%

contributii pt concedii si indemnizatii 0.75%

contributii pt accidente si boli profesionale 0.15%

Contributiile de asigurari sociale au o

pondere importanta in PIB

0

2

4

6

8

10

12

14

16

DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AU PL PT RO SI SK FI SE UK

0.1

6.8

12.2

3.2

5

8.6

11.3

9.1

6.1 6.1

7.6

4.7

7.8

2.7

4.9

6.8

4.7 5.2 5.6 5.8

6.9

9 8.3

4.5

1

6.3

0.8

2.5

4.1

1.9

4.1

2.4

2.5 2.3

2.3

5

3.6

2.7

6

6.1

4.1 3.5 3

7.9

3.2

2.8

0

3.1

Angajatori Angajati

Contributiile de asigurari sociale pentru sistemul de asigurari sociale (pensii)

Germania

Prima reglementare in anul 1889 (pensia pt. limita de varsta, pensia de

invaliditate) s-a aplicat din anul 1891; din 1911 s-a instituit si pensia de

urmas implementata din anul 1914.

cotele aferente contributiilor

salariati: 9.95% din venitul lunar, daca acesta este > 400 €

(contributie voluntara); venitul maxim asigurat este 66000 €, sau

81600 €, daca persoana este incadrata la sistemul german de

pensii pentru mineri si angajatii de la caile ferate si maritime;

angajatori: 9.95% din venitul lunar; 15% din venitul lunar al

angajatilor cu un salariu de incadrare < 400 €; 16.45% pentru

angajatii sectorului minier, cailor ferate si maritime

Varsta standard de pensionare 65

EL

Prima reglementare in anul 1951

cotele aferente contributiilor

salariati: 6.67% din venitul lunar (sau 8.87% pentru conditii

periculoase de munca);

angajatori: 13.33% din venitul lunar (sau 14.73% pentru conditii

periculoase de munca)

Varsta standard de pensionare 65/60

FR

Prima reglementare in anul 1945

cotele aferente contributiilor

salariati: 6.65% din venitul lunar;

angajatori: 8.3% din venitul lunar

Varsta standard de pensionare 60

Ro

Prima reglementare in anul 1912

cotele aferente contributiilor

salariati: 10.5% din venitul lunar;

angajatori: 20.8% din venitul lunar

Varsta standard de pensionare 65/60

Pensia medie (euro/locuitor, N0=2000)

0.0

500.0

1,000.0

1,500.0

2,000.0

2,500.0

3,000.0

EU DE EL FR RO

2,017.9

2,410.5

1,244.2

2,945.5

145.2

Sistemul de asigurari sociale – imbatranirea

populatiei

Sursa: 2009 Ageing Report: Economic and

budgetary projections for the EU-27 Member States

(2008-2060), EUROPEAN ECONOMY 2|2009

http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/p

ublication14992_en.pdf

Dinamica populatiei, 2008-2060

Rata dependentei

http://www.ssa.gov/policy/docs/progdesc/s

sptw/2010-2011/europe/index.html

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_

explained/index.php/Social_protection_sta

tistics

Dubla impunere juridică internaţională

Dubla impunere juridicã internaţionalã reprezintã supunerea la impozit a aceleiaşi materii impozabile, în aceiaşi perioadã de timp, de cãtre douã autoritãţi fiscale din ţãri diferite.

Criteriile pe baza cãrora se face impunerea veniturilor sau averii sunt: criteriul rezidenţei, criteriul naţionalitãţii şi criteriul originii veniturilor. Criteriul rezidenţei presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre autoritatea

fiscalã al cãrui rezident este contribuabilul, indiferent de locul unde sunt realizate veniturile sau este deţinutã averea.

Criteriul naţionalitãţii presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre autoritatea fiscalã al cãrui naţional este contribuabilul, indiferent de locul de realizare a venitului sau de deţinere a averii.

Criteriul originii veniturilor presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre autoritatea fiscalã pe al cãrui teritoriu se realizeazã venitul sau este deţinutã averea, indiferent de calitatea contribuabilului.

Convenţiile pentru evitarea dublei impuneri internaţionale sunt înţelegeri între state, bi sau multilaterale, pe baza cãrora se încearcã evitarea impozitării aceleiaşi materii impozabile de cãtre autoritãţi fiscale din state diferite.

Metodele de evitare a dublei impuneri folosite pe plan mondial sunt: scutirea (exonerarea)

totalã, scutirea (exonerarea) progresivã, creditarea (imputarea) ordinarã şi creditarea

(imputarea) totalã.

Scutirea (exenerarea) totalã presupune impozitarea în ţara de rezidenţã doar a

veniturilor realizate în ţara de rezidenţã, veniturile realizate în ţara de origine fiind

impozitate doar în acea ţarã.

Scutirea (exonerarea) progresivã presupune impozitarea în ţara de rezidenţã a

venitului realizat în acea ţarã, dar cota de impozitare folositã este cea aferentã tuturor

veniturilor realizate, indiferent de locul de obţinere al acestora.

Creditarea (imputarea) ordinarã constã în faptul cã impozitul plãtit în ţara de origine a

venitului se deduce din impozitul datorat pentru toate veniturile realizate (indiferent de

originea lor) în ţara de rezidenţã, dar numai în limita impozitului din ţara de rezidenţã ce

revine la un venit egal cu cel obţinut în ţara de origine.

Creditarea (imputarea) totalã presupune cã impozitul datorat în ţara de origine sã fie

dedus în totalitate din impozitul datorat în ţara de rezidenţã, impozit calculat la toate

veniturile obţinute de contribuabil, indiferent de locul de obţinere al acestora.

Conventiile pentru evitarea DIJI

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Asitenta

Contribuabili_r/Conventii/Conventii.htm