Home >Documents >Impozitele Directe

Impozitele Directe

Date post:19-Jan-2016
Category:
View:21 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Description:
Evitarea dublei impunerii juridice internationale
Transcript:
  • CURS 5

    Impozite directe. Evitarea

    dublei impuneri juridice

    internationale

  • Caracterizare general

    Curba Laffer

    Impozitele reale

    Impozitele personale

    Contribuiile de asigurari sociale

    Dubla impunere

  • Caracterizare general

    sunt impozitele care se datoreaz pentru venitul obinut sau pentru averea deinut.

    Impozitele directe se clasific astfel: impozite reale;

    impozite personale: impozitele pe venit;

    impozitele pe avere.

    Impozitele personale sunt impozitele aplicate asupra venitului sau averii contribuabilului.

    Impozitul pe venit se aplic asupra veniturilor realizate de persoanele fizice sau juridice.

  • Curba Laffer

    indica legatura dintre incasarile de venituri

    fiscale si cotele de impunere

  • Curba Laffer

  • Curba Laffer pentru bugetul de stat

    0,00

    50,00

    100,00

    150,00

    200,00

    250,00

    300,00

    10,00% 15,00% 20,00% 25,00%

    Presiunea fiscala bruta

    Ve

    nitu

    ri f

    isc

    ale

    re

    aliz

    ate

    re

    ale

    Sursa: Pdurean, E.; Cataram, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer n Romnia, Revista Finane Publice i Contabilitate, nr.10, octombrie

    E

    X

    E

    C

    U

    I

    E

  • Curba Laffer pentru bugetul de stat

    0,00

    20,00

    40,00

    60,00

    80,00

    100,00

    120,00

    140,00

    160,00

    180,00

    10,00% 12,00% 14,00% 16,00% 18,00% 20,00%

    Presiunea fiscala bruta

    Venitu

    ri fis

    cal

    e p

    lani

    fica

    te real

    e

    Sursa: Pdurean, E.; Cataram, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer n Romnia, Revista Finane Publice i Contabilitate, nr.10, octombrie

    P

    L

    A

    N

    I

    F

    I

    C

    A

    R

    E

  • Graficul nr.5.7

    Curba Laffer a impozitrii

    0.0

    5.0

    10.0

    15.0

    20.0

    25.0

    30.0

    35.0

    0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0

    Presiunea fiscal (% PIB)

    Ven

    itu

    ri f

    iscale

    reale

    (m

    il. R

    ON

    )

  • Graficul nr.5.8

    Curba Laffer a impozitrii n perioada 2007-2009

    36.0

    37.0

    38.0

    39.0

    40.0

    41.0

    42.0

    43.0

    30.6 30.7 30.8 30.9 31.0 31.1 31.2 31.3

    Presiunea fiscal (% PIB)

    Ven

    itu

    rile

    fis

    cale

    reale

    8m

    il. R

    ON

    )

  • Impozitele indirecte

    Impozitele directe Contribuiile sociale

    Presiune fiscal

    Suedia (S) 16.2 22.8 15.1 54.1

    Danemarca (DK) 19.2 32.2 1.7 53.1

    Finlanda (FIN) 14.7 19.6 13.2 47.5

    Belgia (B) 12.8 18.8 15 46.6

    Frana (F) 15.8 11.3 19.2 46.3

    Olanda (NL) 13.6 13.4 18.9 45.9

    Luxembourg (L) 17.2 16.6 11.8 45.6

    Austria (A) 16 13.6 15.3 44.9

    Italia (I) 12.8 16.6 15.1 44.5

    Germania (D) 12.6 10.1 18.9 41.6

    Portugalia (P) 15.3 10.6 12 37.90

    Spania (E) 11.1 12.1 13 36.2

    Marea Britanie (UK)

    14.2 15 6.7 35.9

    Irlanda (IRL) 14.8 14.7 4.6 34.1

    Grecia (EL) 15.1 9 9.8 33.9

    Sursa: La politique fiscale dans LUnion europenne, Communauts europennes, Belgium, 2000; www.europa.eu.int

    Sursa: Pdurean, E.; Cataram, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer n Romnia, Revista Finane Publice i Contabilitate, nr.10, octombrie

  • Anul P_fisc (%)

    Venituri buget general

    consolidat (mld.lei)

    VBGC_real

    (mld.lei)

    1993 31.3 6700 6700

    1999 30.1 173858 6520.21

    2000 29.2 251095 6525.87

    1995 28.8 22642 6999.02

    2003 28.2 554724.2 7375

    1994 28.2 15537 6498

    1997 26.5 72386 6227.12

    1996 26.9 31597 6722.07

    2002 27.6 447521.1 6845.25

    1998 27.8 111000 6153

    2001 28 351742 6653.31

    Moteanu, T.; Stoian, A., (2005), Considerente teoretice privind construcia unui sistem fiscal optim n Romnia, volum dedicat Conferinei Economice Internaionale 25 Years of Higher Economic Education in Braov, Facultatea

    de tiine Economice din cadrul Universitatea Transilvania, Braov, 2005

  • Impactul fiscalitatii:

    -Alegere munca sau timp liber

    -Impactul asupra consumului, investitiilor

    Studiu individual: Stoian, A; Dragot, V., u, L. (2005), Presiunea fiscal marginal i rolul ei n comportamentul economic, lucrare susinut n cadrul Sesiunii tiinifice Gestionarea riscurilor financiare ale deficitelor economice, Centrul de Cercetri Financiare i Monetare Victor Slvescu, Bucureti, 2005

  • Impozitele reale

    Impozitul funciar

    Impozitul pe cladiri

    Impozitul pe activitati industriale

    Impozitul pe capitaluri banesti

    Impozitul pe exploatatiile agricole

  • Impozitele personale

    Impozitul pe venit

    Impozitul pe profit

    Impozitul pe avere

  • Impozitul pe venit

    La plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt obligate persoanele fizice care au domiciliul sau rezidena ntr-un stat, precum i cele nerezidente, care realizeaz venituri din surse aflate pe teritoriul unui stat.

    Obiectul impozabil l constituie veniturile, respective venitul impozabil care se determin pornind de la venitul brut din care se fac anumite sczminte.

    Sisteme de aezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice:

    sistemul impunerii separate a fiecrui venit provenit dintr-o anumit surs;

    sistemul impunerii globale a veniturilor indiferent de sursa de provenien (SUA, Germania, Frana, Italia, Romnia).

    Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabilete anual pe baza declaraiei de impunere.

  • Metode folosite pentru impunere veniturilor persoanelor fizice:

    metoda forfait fiscal n Elveia;

    metoda foyer fiscal n Frana;

    metoda avoir fiscal pentru veniturile din dividende.

    Metoda foyer fiscal: Venitul impozabil este reprezentat de toate veniturile nete ale membrilor cminului fiscal din anul impunerii.

    Din cminul fiscal fac parte:

    prinii;

    copiii minori;

    copiii majori doar dac: au mai puin de 21 ani i sunt necstorii;

    au mai puin de 25 ani i sunt studeni;

    sunt militari indifferent de vrst.

  • Impozitul pe profit

    Modaliti de impunere: se impune mai nti profitul obinut de societate i separate

    profitul repartizat acionarilor sub form de dividende (Olanda, Belgia, Romnia);

    se impun numai dividendele, iar partea din profit lsat la dispoziia societii este scutit de impozit;

    se impune numai partea din profit care rmne la dispoziia societii, iar dividendele repartizate acionarilor nu sunt supuse impozitrii;

    impunerea separat mai nti a dividendelor repartizate acionarilor i apoi a prii din profit rmase la dispoziia societii.

  • Contribuiile de asigurari sociale

    Continut

    Cote

    Impact

  • Se includ in categoria impozitelor directe:

    au caracter ogligatoriu

    sunt stabilite in sarcina angajatorilor si a salariatilor

    sunt stabilite in mod cert si cunoscute de contribuabili

    Spre deosebire de impozitele directe, contributiile de asigurari

    sociale au o destinatie dinainte stabilita

    De exemplu: Romania

    Angajat Angajator

    Contributii de sanatate 5.50% 5.20%

    contributii de asigurari sociale 10.50% 20.80%

    contributii pentru somaj 0.50% 0.50%

    contributii pentru fondul de garantare 0.25%

    contributii pt concedii si indemnizatii 0.75%

    contributii pt accidente si boli profesionale 0.15%

  • Contributiile de asigurari sociale au o

    pondere importanta in PIB

    0

    2

    4

    6

    8

    10

    12

    14

    16

    DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AU PL PT RO SI SK FI SE UK

    0.1

    6.8

    12.2

    3.2

    5

    8.6

    11.3

    9.1

    6.1 6.1

    7.6

    4.7

    7.8

    2.7

    4.9

    6.8

    4.7 5.2 5.6

    5.8

    6.9

    9 8.3

    4.5

    1

    6.3

    0.8

    2.5

    4.1

    1.9

    4.1

    2.4

    2.5 2.3

    2.3

    5

    3.6

    2.7

    6

    6.1

    4.1 3.5 3

    7.9

    3.2

    2.8

    0

    3.1

    Angajatori Angajati

  • Contributiile de asigurari sociale pentru sistemul de asigurari sociale (pensii)

    Germania

    Prima reglementare in anul 1889 (pensia pt. limita de varsta, pensia de

    invaliditate) s-a aplicat din anul 1891; din 1911 s-a instituit si pensia de

    urmas implementata din anul 1914.

    cotele aferente contributiilor

    salariati: 9.95% din venitul lunar, daca acesta este > 400 (contributie voluntara); venitul maxim asigurat este 66000 , sau 81600 , daca persoana este incadrata la sistemul german de pensii pentru mineri si angajatii de la caile ferate si maritime;

    angajatori: 9.95% din venitul lunar; 15% din venitul lunar al

    angajatilor cu un salariu de incadrare < 400 ; 16.45% pentru angajatii sectorului minier, cailor ferate si maritime

    Varsta standard de pensionare 65

  • EL

    Prima reglementare in anul 1951

    cotele aferente contributiilor

    salariati: 6.67% din venitul lunar (sau 8.87% pentru conditii

    periculoase de munca);

    angajatori: 13.33% din venitul lunar (sau 14.73% pentru conditii

    periculoase de munca)

    Varsta standard de pensionare 65/60

    FR

    Prima reglementare in anul 1945

    cotele aferente contributiilor

    salariati: 6.65% din venitul lunar;

    angajatori: 8.3% din venitul lunar

    Varsta standard de pensionare 60

  • Ro

    Prima reglementare in anul 1912

    cotele aferente contributiilor

    salariati: 10.5% din venitul lunar;

    angajatori: 20.8% din venitul lunar

    Varsta standard de pensionare 65/60

  • Pensia medie (euro/locuitor, N0=2000)

    0.0

    500.0

    1,000.0

    1,500.0

    2,000.0

    2,500.0

    3,000.0

    EU DE EL FR RO

    2,017.9

    2,410.5

    1,244.2

    2,945.5

    145.2

  • Sistemul de asigurari sociale imbatranirea populatiei

    Sursa: 2009 Ageing Report: Economic and

    budgetary projections for the EU-27 Member States

    (2008-2060), EUROPEAN ECONOMY 2|2009

    http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/p

    ublication14992_en.pdf

  • Dinamica populatiei, 2008-2060

  • Rata dependentei

  • http://www.ssa.gov/policy/docs/progdesc/s

    sptw/2010-2011/europe/index.html

    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_

    explained/index.php/Social_protection_sta

    tistics

  • Dubla impunere juridic internaional

    Dubla impunere juridic internaional reprezint supunerea la impozit a aceleiai materii impozabile, n aceiai perioad de timp, de ctre dou autoriti fiscale din ri diferite.

    Criteriile pe baza crora se face impunerea veniturilor sau averii sunt: criteriul rezidenei, criteriul naionalitii i criteriul originii veniturilor. Criteriul rezidenei presupune impunerea veniturilor sau averii de ctre autoritatea

    fiscal al crui rezident este contribuabilul, indiferent de locul unde sunt realizate veniturile sau este deinut averea.

    Criteriul naionalitii presupune impunerea veniturilor sau averii de ctre autoritatea fiscal al crui naional este contribuabilul, indiferent de locul de realizare a venitului sau de deinere a averii.

    Criteriul originii veniturilor presupune impunerea veniturilor sau averii de ctre autoritatea fiscal pe al crui teritoriu se realizeaz venitul sau este deinut averea, indiferent de calitatea contribuabilului.

    Conveniile pentru evitarea dublei impuneri internaionale sunt nelegeri ntre state, bi sau multilaterale, pe baza crora se ncearc evitarea impozitrii aceleiai materii impozabile de ctre autoriti fiscale din state diferite.

  • Metodele de evitare a dublei impuneri folosite pe plan mondial sunt: scutirea (exonerarea)

    total, scutirea (exonerarea) progresiv, creditarea (imputarea) ordinar i creditarea

    (imputarea) total.

    Scutirea (exenerarea) total presupune impozitarea n ara de reziden doar a

    veniturilor realizate n ara de reziden, veniturile realizate n ara de origine fiind

    impozitate doar n acea ar.

    Scutirea (exonerarea) progresiv presupune impozitarea n ara de reziden a

    venitului realizat n acea ar, dar cota de impozitare folosit este cea aferent tuturor

    veniturilor realizate, indiferent de locul de obinere al acestora.

    Creditarea (imputarea) ordinar const n faptul c impozitul pltit n ara de origine a

    venitului se deduce din impozitul datorat pentru toate veniturile realizate (indiferent de

    originea lor) n ara de reziden, dar numai n limita impozitului din ara de reziden ce

    revine la un venit egal cu cel obinut n ara de origine.

    Creditarea (imputarea) total presupune c impozitul datorat n ara de origine s fie

    dedus n totalitate din impozitul datorat n ara de reziden, impozit calculat la toate

    veniturile obinute de contribuabil, indiferent de locul de obinere al acestora.

  • Conventiile pentru evitarea DIJI

    http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Asitenta

    Contribuabili_r/Conventii/Conventii.htm

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended