VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã Ziar de informare a cetãþenilor comunei sãptãmânã de sãptãmânã Anul 4 - Nr. 107 15 - 21 FEBRUARIE 2009 8 pagini Tiraj: 3.500 exemplare Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 - Capitol IV. Sãnãtatea Doamnelor ºi Domnilor Consilieri, Stimaþi cetãþeni ai comunei Vladimirescu, Populaþia comunei noastre este deservitã de un numãr de opt medici de familie ºi de patru medici stomatologi. Dintre cei opt medici de familie, doi îºi desfãºoarã activitatea în cabinete private, iar ºase funcþioneazã în cabinete concesionate de la Primãrie. Medicii stomatologi îºi desfãºoarã activitatea în cabinete concesionate de cãtre primãrie (doi dintre ei), iar unul dispune de cabinet privat. În Vladimirescu îºi mai desfãºoarã activitatea un cabinet de Medicina Muncii, cabinet în a cãrui activitate este cuprinsã ºi prestãri de servicii medicale, ca ecografie, ginecologie, masaj etc. Trebuie precizat cã fiecare cabinet are ca salariat un asistent medical. Tot acest personal medical deserveºte un numãr de peste 11.000 de locuitori. În anul 2008, sãnãtatea populaþiei o putem considera drept bunã ºi aceasta prin mãsurile de prevenþie luate de cãtre toate cabinetele medicilor de familie. Nu au fost înregistrate epidemii sau boli transmisibile. Dacã au existat bolnavi a cãror boalã a fost transmisibilã, prin grija medicilor ºi a compartimentului social al primãriei, aceºtia au fost internaþi în spital pentru tratament. Nici în ºcolile noastre nu au fost înregistrate epidemii sau îmbolnãvirii în grup a elevilor. Efecte, cauze, mãsuri preconizate pentru îmbunãtãþirea situaþiei din sãnãtate. Trebuie sã recunoaºtem cã pânã în anul 2008 starea dispensarelor - în ceea ce priveºte locaþia - a fost foarte degradatã la Mândruloc ºi degradatã la Vladimirescu ºi Horia. Fãrã sã încerc o scuzã, precizez faptul cã au fost ºi motive de neîncepere a reparaþiilor mai devreme de anul 2008. 1. Una dintre cele mai serioase motive care au fãcut ca lãmurirea situaþiei juridice a dispensarelor sã fie clarã ºi fãrã echivoc a fost faptul cã douã dintre clãdiri, cele din Vladimirescu ºi Horia sã fie case preluate de cãtre Statul român de la cetãþeni de origine germanã care au pãrãsit þara. În acelaºi timp, la dispensarul din Mândruloc, situaþia juridicã era aceea consemnatã în cartea funciarã în anul 1856. Da, 1856. În aceastã situaþie a fost nevoie de acþionare în instanþã pentru clarificarea proprietãþii. Adicã cui revine proprietatea. 2. O altã cauzã - ºi piedicã totodatã - a fost legislaþia privind funcþionarea dispensarelor medicilor de familie. Fiecare ministru al sãnãtãþii - ºi au fost mãcar doi trei pe rând în fiecare guvern - au scos Ordonanþa proprie de reglementare ºi reformã în ceea ce priveºte sãnãtatea. Astfel, dacã unul din miniºtrii perindaþi la putere dispunea ca dispensarele sã fie concesionate cu mari avantaje pentru medici, ceea ce nu era rãu, urmãtorul solicita sã E D I T O R I A L Raport privind activitatea primarului pe anul 2008 Continuare în pagina 2 Sãnãtate, cã-i mai bunã decât toate... Dispensarul Mândruloc Dispensarul Horia Dispensarul Vladimirescu
Transcript
VLADIMIRESCUVLADIMIRESCU
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Ziar de informare a cetãþenilor comunei
sãptãmânã de sãptãmânã
Anul 4 - Nr. 107 15 - 21 FEBRUARIE 2009 8 pagini Tiraj: 3.500 exemplare Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004 -
Capitol IV. SãnãtateaDoamnelor ºi Domnilor Consilieri,Stimaþi cetãþeni ai comunei Vladimirescu,Populaþia comunei noastre este deservitã de un numãr de
opt medici de familie ºi de patru medici stomatologi. Dintre ceiopt medici de familie, doi îºi desfãºoarã activitatea în cabineteprivate, iar ºase funcþioneazã în cabinete concesionate de laPrimãrie. Medicii stomatologi îºi desfãºoarã activitatea încabinete concesionate de cãtre primãrie (doi dintre ei), iar unuldispune de cabinet privat.
În Vladimirescu îºi mai desfãºoarã activitatea un cabinet deMedicina Muncii, cabinet în a cãrui activitate este cuprinsã ºiprestãri de servicii medicale, ca ecografie, ginecologie, masajetc.
Trebuie precizat cã fiecare cabinet are ca salariat un asistentmedical. Tot acest personal medical deserveºte un numãr depeste 11.000 de locuitori.
În anul 2008, sãnãtatea populaþiei o putem considera dreptbunã ºi aceasta prin mãsurile de prevenþie luate de cãtre toatecabinetele medicilor de familie. Nu au fost înregistrate epidemiisau boli transmisibile. Dacã au existat bolnavi a cãror boalã a fosttransmisibilã, prin grija medicilor ºi a compartimentului social alprimãriei, aceºtia au fost internaþi în spital pentru tratament. Niciîn ºcolile noastre nu au fost înregistrate epidemii sauîmbolnãvirii în grup a elevilor.
Efecte, cauze, mãsuri preconizate pentru îmbunãtãþirea situaþiei din sãnãtate.
Trebuie sã recunoaºtem cã pânã în anul 2008 stareadispensarelor - în ceea ce priveºte locaþia - a fost foartedegradatã la Mândruloc ºi degradatã la Vladimirescu ºiHoria. Fãrã sã încerc o scuzã, precizez faptul cã au fost ºimotive de neîncepere a reparaþiilor mai devreme de anul2008.
1. Una dintre cele mai serioase motive care au fãcut calãmurirea situaþiei juridice a dispensarelor sã fie clarã ºi fãrãechivoc a fost faptul cã douã dintre clãdiri, cele din Vladimirescuºi Horia sã fie case preluate de cãtre Statul român de la cetãþenide origine germanã care au pãrãsit þara. În acelaºi timp, ladispensarul din Mândruloc, situaþia juridicã era aceeaconsemnatã în cartea funciarã în anul 1856. Da, 1856. În aceastãsituaþie a fost nevoie de acþionare în instanþã pentru clarificareaproprietãþii. Adicã cui revine proprietatea.
2. O altã cauzã - ºi piedicã totodatã - a fost legislaþia privindfuncþionarea dispensarelor medicilor de familie. Fiecare ministrual sãnãtãþii - ºi au fost mãcar doi trei pe rând în fiecare guvern -au scos Ordonanþa proprie de reglementare ºi reformã în ceeace priveºte sãnãtatea. Astfel, dacã unul din miniºtrii perindaþi laputere dispunea ca dispensarele sã fie concesionate cu mariavantaje pentru medici, ceea ce nu era rãu, urmãtorul solicita sã
E D I T O R I A L
Raport privindactivitateaprimarului
pe anul 2008
Continuare în pagina 2
Sãnãtate,cã-i mai
bunã decâttoate...
Dispensarul Mândruloc
Dispensarul Horia
Dispensarul Vladimirescu
15 - 21 Februarie 2009ACTUALITATE
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 2
* A trecut iarna!? A trecut, n-a trecut,nouã ne-a lãsat de lucru. Pe unele strãzi maimult, pe altele mai puþin. Aºa-i la ieºirea diniarnã. Avem de reparat pe strãzile asfaltateVasile Roaitã ºi Filimon Sârbu. Este adevãrat,mai puþin decât ne aºteptam ºi mai multdecât speram. Le vom repara, stimaþilocuitori. Lucrarea mai este în garanþie…
* ªi tot cu strãzile. Pe unde s-a aºezatacoperirea canalului menajer, vom acoperiºi vom tasa. Cu balast. Numai sã scadãMureºul. Puþinticã rãbdare.
* Am primit în vizitã, la audienþe,dimineaþa, o doamnã care locuieºte pestrada V. Roaitã. Mi-a sesizat douã lucruri.Aºezarea pe lângã cãminele canalizãrii aterenului. ªi încã una, murdãria din centru.Ambalajele duse de vânt ºi neadunate deproducãtorii de gunoi. Magazinele, adicã.Nu toate. Astãzi dau un exemplu pozitiv:localul condus de domnul Petricã. NuPetricã Paºca, consãteanul nostru PetricãZdrâncã.
* ªi tot cu doamna la audienþã. Ampromis cã vom suplimenta coºurilecolectoare de gunoi. Mã voi þine depromisiune, i-am spus. Dar numai cucoºuri de culoare roºie. Nu-i bai, numai sãfie. Are grijã soarele sã le decoloreze!?
* Pe strada Filimon Sârbu, un cãmin de laapa menajerã a fost înfundat. Au venit de laArad cei de la Compania de Apã-Canal. Cecredeþi cã au depistat în canal? Blocuri debeton de câte 40 de kile. Numai rãuintenþionat trebuie sã fi fost acel om, care,încercând sã acopere canalul, ºi-a bãtut jocde cei mulþi.
* Un cunoscut, pe care îl respect foartemult, mi-a reproºat politic pentru aspectulstrãzii Progresul pe porþiunea de sãpãturi.DOMNULE: mi-aþi spus cã joc de pe unpicior pe altul. Probabil aþi gândit politic.Dacã interesele comunitãþii cer sã joc, apãijoc. Sã ºtiþi cã voi juca în continuare aºa cumcer interesele comunitãþii mele. ª-ale teletovarãºe. ªtiu ºi cãluºul, vals vienez,ardeleana, chiar ºi ceardaº. Decât sã mãprefac ºi sã spun cã joc bãtuta pe loc, aºacum aþi fãcut dvs, pe când eraþi CINEVA-CEVA tovar㺠ºi aþi fost exclus pe motiveimorale, tovarãºe. Pânã una alta, schimbaþibãtuta cu marºul ºi mergeþi la faþa locului ºivedeþi cam ce cãblãrai existã acolo subpãmânt. N-aº fi vrut sã spun ce-am spus, darvã rog nu mai înjuraþi, cã vedeþi ce poateieºi. Ce sã-i faci, m-am supãrat de parcã nueu am fost acela care am rugat cetãþenii sãmã voteze...
* La Horia, am trimis pe strãziautogrederul primãriei pentru nivelareagropilor.A trecut pe toate uliþele. În generals-a vãzut ceva în urma utilajului. Mulþumiþi?Mulþi. Nemulþumiþi... destui. Nu cã n-ar filucrarea super, ci pentru cã lama sculei iadin grãmada personalã ºi o-mpinge îndreptul vecinului. Bine zic, dar grãmada,grãmada dumneavoastrã unde se aflã? Cumunde? În stradã. Pe marginea carosabilului.Bine, dar eu credeam cã vicele v-a trimissomaþie sã eliberaþi carosabilul, care estedomeniu public. Am primit somaþia, darn-am crezut cã… cineva mai face ce zice. Cutot respectul, vã contrazic. O sã vãconvingeþi. Credeþi-mã.
* Duminicã la Biserica Ortodoxã dinVladimirescu au fost mai multe parastase înmemoria celor dragi familiilor lor.
Dumnezeu sã-odihneascã pe toþi ceipomeniþi. Unul dintre cei pomeniþi mi-a fostcoleg la partid, apoi am fãcut parteîmpreunã din consiliul parohial ºi-apoi ammai prins vremea când îmi aducea ziarul.Venea sâmbãta pânã la garã, pentru cã acololocuiam. Merea îmi promitea sã-mi punã pehârtie prin câte a trecut. Cum a petrecutdrumul Golgotei sale în Basarabia ºi înapoi,pânã la olteni ºi, din nou, în Ardeal. Încãruþã. Da cãruþa era BMW-ul, casa, masafamiliilor de basarabeni refugiaþi din caleaeliberatorilor. De multe ori, acoperiºul caseia fost cerul. Un pios omagiu, nene TRAIANPoºtaºu’. Un omagiu þie ºi tuturorbasarabenilor refugiaþi din calea cizmelorcotropitoare. Condoleanþe familiei!Odihneºte-te-n pace, nea TRAIAN!
* Stimaþi cititori, primesc ºi ascult tot maimulte nemulþumiri ale Dumneavoastrã, princare îmi relataþi ºi întrebaþi de ce s-a mãritimpozitul. Vã înþeleg nemulþumirea ºi vãrespect atitudinea, dar trebuie sã vãcomunic faptul cã impozitele se stabilescdupã articolele Codului Fiscal, care este legepentru toatã România. Impozitele nu lestabileºte primarul. El poate propune unprocent maxim de 20% ºi Consiliul Localaprobã. Vã rog sã urmãriþi ºtirile la TV, undeîn aceste zile se anunþã o creºtere aimpozitelor, creºtere pe care o va aprobaGuvernul României. Este crizã ºi este bine são luãm în serios. Locurile de muncã se vorîmpuþina, salariile vor îngheþa, iar lipsabanilor înseamnã crizã. Recunosc, am fostoptimist ºi mai sunt, dar trebuie sã nechivernisim. ªi-apoi, toþi ºtim cine plãteºtenota de platã a crizelor celor mari. Acestaeste poporul. Noi suntem. De aceea crescdãrile la cei mulþi.
* Tot despre impozite. O cunoscutã avenit la mine ºi mi-a spus revoltatã: D’omprimar, de ce plãtesc impozit, mãrit pentrucã am gaz? Gazul a fost introdus de altprimar nu de dumneata. Aºa cã… Da,doamnã, numai cã Dumneavoastrã nu plãtiþiimpozit la primar, oricare ar fi el. Plãtiþiimpozit la bugetul comunitãþii.
* Undeva, cândva, o altã doamnã, dinlipsã de ocupaþie, ajutã un oier sã-ºistrecoare brânza ºi caºul. ªi mai face ºi urdã.Dulce urdã, spune doamna. Aºa o fi. Darbuba-i alta... Doamna se tot strãduieºtesã-mpace oile ºi oierul cu locuinþa la bloc.Caºul l-a strecurat, îl agaþã de geam afarã, iarzerul, zerul aduce muºte pânã ºi-n februarie.Doamne, ce-o fi oare la varã? Vecinii spuncã o fi caº ºi brânzã proaspãtã, dar ºi muºteºi miros ºi fi-va sigur scandal. Mare scandal,zic vecinii. Cum rezolvãm problema, întrebeu. Vecinii zic: Simplu, pleacã doamna cuciobanul la munte. La stânã. Da, zice unulscãrpinându-se în barbã, dacã la stânã este ostãpânã?
* În urmã cu niºte ani, cineva de la bloc,din cartierul de pe strada Gãrii þinea vaca înpivniþã ºi gãinile la etajul unu, iar în grãdinãºi-a plantat corcoduºi. Zicea cã pentru gãini.Personajul a plecat unde-i este locul.Departe de oraº. Cã noi oraº suntem. Credcã a fi civilizat, nu este prea greu, pânã teînveþi un pic este totuºi. Dar dacã veciniipun umãrul, se face. Haide, oierule,încearcã.
Mai cu haz, mai cu necaz, a consemnat pentru Dumneavoastrã,
primarul Ioan Criºan
S-a întâmplat în ultima vreme...
se vândã medicilor la preþul pieþii. Din nou, un alt nou ministru solicitavinderea obligatorie a dispensarelor la preþul pieþii. Ba mai mult,cumpãrãtorul, stãpân fiind, putea deschide în respectiva locaþie ºi birt,vorba vine. În aceste condiþii, nu am investit în reparaþii capitale ladispensare, deoarece nu se ºtia dacã vor rãmâne sau nu proprietateanoastrã.
3. Cu regret trebuie sã o spun cã a existat o situaþie favorabilã în anii2004-2005, când dispensarele puteau fi cumpãrate sau concesionate, daro parte dintre medici au refuzat cumpãrarea în condiþiile legii, pretinzândca teren aferent cabinetelor suprafeþe mult mai mari decît prevedea legea.ªi aºa, din nou judecãþi ºi instanþe, în faþa cãrora Domnii doctori care auacþionat primãria în instanþã au pierdut ºi timp ºi bani. Da, dar între timps-a schimbat ministrul ºi s-a schimbat ºi Ordonanþa. ªi iar amânareacumpãrãrii. ªi iar amânarea reparaþiilor.
4. Dar cred, doamnelor ºi domnilor Consilieri ºi stimaþi cetãþeni, cã estepotrivit sã vã informez cum stãm astãzi cu dispensarele. Deci. Înconformitate cu ultimele prevederi legale, cabinetele medicale trebuievândute medicilor de familie sau celor care ocupã spaþiile cu chirie sauconcesiune. Consiliile Locale pot lua hotãrârea de a nu vinde aceste spaþii,dar au niºte obligaþii în dotarea unitãþilor medicale. Preþul este preþul pieþii.Evaluarea se va face de cãtre o firmã autorizatã.
Situaþia juridicã clãdirilor este urmãtoarea: la Vladimirescu se poatevinde fãrã probleme, având situaþia juridicã clarã, cabinetul de pe stradaProgresului, unde funcþioneazã acum cabinetul de Medicina Muncii.
Clãdirea dispensarului de pe strada ªtefan cel Mare este revendicatã îninstanþã de cãtre fostul proprietar încã din anul 2008, luna iunie. În primainstanþã, aceasta a acordat câºtig de cauzã primãriei. În prezent, se judecãrecursul.
La Mândruloc, vânzarea se va putea face, sperãm noi, peste circa treiluni de zile, când vom investi sentinþa cu titlu executoriu. Ne-am judecatdoi ani sã-l obþinem.
La Horia, medicul stomatolog a solicitat cumpãrarea, iar medicul defamilie nu ºi-a manifestat dorinþa de cumpãrare.
Cât priveºte mãsurile pentru îmbunãtãþirea situaþiei din sãnãtate, nepropunem urmãtoarele:
1. În localitatea Horia cetãþenii ºi-au manifestat dorinþa de a sesuplimenta numãrul medicilor de familie cu încã unul. Sunt de acord ºivom face publicitate în acest sens, pentru a acorda spaþiu acelui mediccare doreºte sã ºi-l amenajeze ºi sã funcþioneze în condiþiile respectãriilegislaþiei.
2. Deschiderea a încã unei farmacii în Vladimirescu, pe partea dreaptãa DN-7, undeva pe strãzile Revoluþiei sau Reformei, pentru ca deplasareala farmacii a cetãþenilor din zonã sã fie facilã.
3. Consultarea cetãþenilor privind vânzarea cabinetelor medicale.Precizãm faptul cã odatã vândut un imobil, proprietarul îi poate da oricedestinaþie doreºte.
4. Organizarea periodicã la sediul Casei de Zi pentru Vârstnici a unoracþiuni de controale medicale (tensiune, glicemie, colesterol, etc.), toateacestea fiind gratuite pentru cetãþenii comunei, indiferent de vârstã.
5. Dotarea cu o ambulanþã a comunei, pentru situaþiile de urgenþã.6. Publicarea în ziarul local a unor sfaturi din partea medicilor, privind
prevenirea unor boli. Aceasta de cãtre fiecare medic.7. Împreunã cu administraþia publicã, medicii sã se deplaseze la
magazinele cu profil alimentar sau de alimentaþie publicã.
Trebuie sã o spun deschis cã dacã mai este loc de mai bine, una dintrecauze este aceea de colaborare ºi disponibilitate pentru controale înechipã. Cred cã sãnãtatea celor pe care îi slujim ºi administraþia, dar ºimedicii o meritã. Aºa avem de câºtigat toþi. Prevenirea este primul ºi celmai eficient tratament. Stã în puterea noastrã sã o facem. Atât cei dinadministraþie cât ºi medicii au jurat. ªi am convingerea cã jurãmintele nuconstituie vorbe goale.. Sã fie banii vina cã se neglijeazã juruirile.
Închei aici acest capitol, pânã sãptãmâna viitoare, când vã voi raportasituaþia existentã în protecþia socialã a celor care au nevoie de aceasta.
Multã, multã sãnãtate, cã-i mai bunã decât toate!
Al Dumneavoastrã, Criºan Ioan
Urmare din pagina 1
Raport privind activitateaprimarului pe anul 2008
Pentru orice reclamaþii ºi sugestii cu privire la materialele
apãrute în ziar, vã rugãm sã sunaþi DOAR LA ACEST NUMÃR:
0257-514.014
15 - 21 Februarie 2009ACTUALITATE
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 3
«DUMNEAVOASTRÃ ÎNTREBAÞI, PRIMARUL VÃ RÃSPUNDE»Acest spaþiu vã este destinat dumneavoastrã, cititorilor noºtri, pentru a intra în dialog cu primarul comunei VLADIMIRESCU. Cum veþi face? Dupã
ce veþi completa cuponul de mai jos cu întrebãrile dumneavoastrã, decupaþi cuponul ºi îl trimiteþi la secretariatul Primãrei Vladimirescu cu specifi-caþia „PENTRU ZIARUL VLADIMIRESCU - SÃPTÃMÂNà DE SÃPTÃMÂNÔ, str. Revoluþiei nr. 4, Vladimirescu, tel: 0257/514.902, 0257/514.014, fax:0257/514.014.
Numele ºi prenumele ....................................................................... Adresa.........................................................................................
Vãrsãtor (20.1 – 18.2): Vãrsãtorii vor trece printr-o perioadãmai încordatã în relaþia de cuplu. Deºi nu þin de obicei sã fiecentrul atenþiei, acum se vor simþi cu adevãrat eclipsaþi departener pe plan social ºi chiar vor intra într-o competiþie mutã,care nu-ºi are locul într-o relaþie de dragoste.
Peºti (19.2 - 20.3): Peºtii vor fi tentaþi, în urmãtoarele zile,sã mai arunce o privire pe ici-colo, sã flirteze ºi sã cauteconfirmarea sex-appeal-ului lor la alte persoane decâtpartenerul de cuplu. Dacã nu sunt atenþi, îºi vor da singuri focla valizã.
Berbec (21.3 – 19.4): Sãptãmâna Berbecilor va fi una destulde confuzã în privinþa planurilor de viitor. Din toate pãrþile seivesc atât oportunitãþi favorabile, cât ºi piedici. Le va fi greusã-ºi aleagã drumul singuri, de aceea este recomandat sãasculte sfaturile celor care le vor binele.
Taur (20.4 – 20.5): Taurii trec printr-o perioadã excelentãdin punct de vedere sentimental. Vor simþi cã au gãsit, în sfârºitceea ce cãutau, iar pentru cei cu relaþii stabile se va pune chiarproblema cãsãtoriei.
Gemeni (21.5 – 21.6): Astrele sunt iarãºi generoase în ceeace-i priveºte pe Gemeni. Vor reuºi sã ducã la îndeplinire totce-ºi pun în gând în aceste zile. În dragoste, surprizele plãcutese þin lanþ ºi toate conflictele sunt lãsate în plan secund. La loculde muncã, vor da dovadã de mai multã deschidere ºicomunicativitate.
Rac (22.6 – 22.7): Sãptãmâna Racilor va fi una plinã decontradicþii. Vor primi veºti foarte proaste, compensate dealtele foarte bune, adicã un adevãrat carusel emoþional. Odecepþie în dragoste va fi urmatã de întâlnirea unei persoanedeosebite.
Leu (23.7 – 22.8): Ocazii nesperate pentru Lei, mai ales înprofesie. Nu vor fi nevoiþi sã caute, pentru cã le vor bateoportunitãþile la uºã. Cineva a remarcat performanþele lor ºivrea sã le ofere o ºansã. Nu este bine, însã, sã-ºi tulbure apelela actual loc de muncã.
Fecioarã (23.8 – 22.9): Fecioarele vor avea o perioadãextrem de încãrcatã: li se vor da o mulþime de sarciniprofesionale dificile ºi li se va cere sã-ºi demonstrezecapacitãþile. Dacã se achitã onorabil de aceste îndatoriri, potspera, în curând, la o mãrire de salariu.
Balanþa (23.9 – 22.10): Balanþele vor fi cam nemulþumite decum decurge relaþia de cuplu. Vor fi tentate sã-ºi copleºeascãpartenerul cu reproºuri, sã se plângã continuu de toatenimicurile ºi chiar sã cearã un time-out.
Scorpion (23.10 – 21.11): Pe Scorpioni îi aºteaptã, dinnefericire, o perioadã cam grea sub toate aspectele. Niºtenecazuri financiare neprevãzute le vor da planurile peste cap.Banii vor fi preocuparea lor principalã în urmãtoarele zile ºi sevor vedea siliþi sã strângã cureaua.
Sãgetãtor (22.11 – 21.12): Pentru Sãgetãtori urmeaza operioadã cu multe provocãri pe plan profesional. Vor avea dedat teste, de susþinut interviuri sau de prezentat proiecte. Înciuda firii lor relaxate, vor trece prin emoþii care le-ar puteaafecta munca, aºa cã depinde doar de ei sã ºi le controleze.
Capricorn (22.12 – 19.1): Sãptãmâna Capricornilordebuteazã cu neliniºti pe plan financiar: datorii, facturi restante,taxe, toate acestea se vor acumula ºi le vor da impresia cã n-os-o mai scoatã niciodatã la capãt. N-ar trebui sã fie deprimaþidin acest motiv, pentru cã vor face rost de bani în urmãtoarelezile ºi vor rezolva totul în timp util.
Horoscop sãptãmânalPrãjiturã cu miere de albine
Ingrediente necesare: 12 linguri de lapte,12 linguri de unturã topitã, 12 linguri de zahãr,douã ouã întregi, 12 linguri miere de albine.
Mod de preparare: Se amestecã toate într-un castron ºi se pune pe foc, unde se lasã pânãcând începe sã fiarbã. Atunci se o lingurã debicarbonat ºi se mai lasã puþin. Se ia de pe focºi se pune fãinã, cât cuprinde (cam 600 degrame). Se fac patru foi ºi se coc pe dosultipsiei.
Crema: o jumãtate de litru de lapte se fierbecu 10 linguri de zahãr ºi douã plicuri de zahãrvanilat, 4 linguri de fãinã, douã linguri de griº.Când s-a rãcit, se amestecã. Între douã foi sepune mai întâi un rând de cremã, apoi dulceaþãde caise ºi deasupra iarãºi cremã.
Poftã bunã!
Reþeta sãptãmânii...
... Dacã plantaþi copacisau alte plante în perioadeleîn care luna este în creºtere(între lunã nouã ºi lunãplinã), planta se va prinde ºise va dezvolta sãnãtos?Acelaºi lucru este valabil încazul în care recoltaþi frunzeºi pãrþi din plante pe care letransplantaþi sau le puneþi laprins în alte recipiente. Numutaþi plantele de casa înnoi ghivece sau pãmânt nouîn perioadele cu lunã în des-creºtere! De acelaºi lucrutrebuie sã þineþi cont dacã vãocupaþi de agriculturã: nusemãnaþi cand luna e în des-creºtere.
... Mirosul de grapefruitpoate face ca o femeie devârsta a doua sã parã cuºase ani mai tânãrã înpercepþia bãrbaþilor? Aceas-tã imagine deformatã nueste însã reciprocã, aromade grapefruit neavând niciun efect asupra pãreriifemeilor despre vârstabãrbaþilor.
... Oraºul Panciu estesingurul oraº din Româniacare a dispãrut în proporþiede 99% în urma cutre-murului din dimineaþa zileide 10 noiembrie 1940? Din371 de case ce existau, aumai rãmas doar 5 case dinzid ºi cele din paiantã.
- Ospãtar, în localul vostru mã simt ca acasã.- Vã place atât de mult la noi?- Da’ de unde! Nici acolo ºi nici aici nu mã bagã nimeni în
seamã.*****
Un copil plîngea pe holul ºcolii. Învãþãtoarea îl întreabã:- De ce plîngi? - Un copil mi-a dat jos plãcinta!- Dar a fost cu intenþie?- Nu, a fost cu brânzã.
*****Un tip merge la un prieten informatician sã-i cearã bani
împrumut.- Cît sã-þi dau?- 500 de dolari.- ªti ce, îþi dau 512 sã fie rotund...
*****Vine o femeie la cabinet cu nasul umflat ceva de speriat.
Doctorul o întreabã:- Ce aþi pãþit?- O albinã, rãspunde femeia...- S-a pus pe nasul dvs.?- Da.. - V-a înþepat?- N-a apucat, cã soþul meu a ºi lovit-o cu lopata.
ªtiaþi cã... Pastila de umor...
15 - 21 Februarie 2009SPORT
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 4
Dragi consãteni,
Clubul Sportiv Vladimirescu2003, a fost înfiinþatã în anul2003, la iniþiativa unor tineri dincomunã. De-a lungul celor cinciani, clubul a cunoscut un progrestreptat pe toate planurile:
- echipa de seniori a avut douãpromovãri consecutive, ajungânddin ultimul eºalon, pânã în primuleºalon judeþean, unde se aflã ºi înprezent;
- Centrul de Copii ºi Juniori acunoscut o creºtere cantitativã ºicalitativã, ajungând, în prezent, la6 grupe, peste 100 de copiicuprinºi între 5-18 ani (aceºti copiiparticipând, de altfel, la diferiteturnee în þarã ºi strãinãtate,obþinând rezultate foarte bune sianume de ºase ori locul I, de ºaseori locul al II-lea ºi de trei ori loculal III-lea, dintre care cel maiimportant a fost turneul dinAustria, câºtigat de grupa devârstã ’93);
- Baza sportivã a cunoscut omodernizare importantã, refãcân-du-se, integral, gardul exterior, s-a amenajat o parcare în faþa sta-dionului, s-a construit tribuna ofi-cialã acoperitã, s-au montat gea-muri termopan ºi s-a introdusîncãlzire centralã pe gaz ºicanalizare la vestiare ºi, nu înultimul rând, se lucreazã din greupentru ca suprafaþa de joc sã fieuna dintre cele mai bune dinjudeþ;
- nu în ultimul rând, am reuºitsã aducem lângã noi oameni defotbal adevãraþi, precum IonuþPopa, care este nimeni altul decâtfostul antrenor al Politehnicii Iaºi.
V-am fãcut o scurtã prezentarea istoriei clubului care reprezintãcomuna noastrã, pentru a vedeacã încercãm sã facem performanþã,dar doar dorinþa noastrã nu estesuficientã, fiind nevoie ºi de unsprijin financiar consistent pentruca aceºti copii sã poatã evoluaspre fotbalul mare.
De aceea, rugãm familiile caredoresc sa ajute clubul ºi - implicit- copii noºtri, sã doneze lunar câte5 lei, iar agenþii economici (fir-mele) sã încheie contracte desponsorizare, pe perioadã de unan, fiecare cu suma cu caredoreºte.
Donaþia se face la domiciliuldumneavoastrã, reprezentanþiiclubului (care vor avea asupra lorecusoane cu ºtampila clubului)deplasându-se la dumneavoastrãacasã, iar în vederea încheieriicontractelor de sponsorizare cufirmele, de asemenea se vordeplasa reprezentanþi ai clubului.
Am ajuns la aceastã soluþie,deoarece avem foarte marenevoie de sprijin financiar, altfelclubul poate ajunge în situaþianedoritã de a se desfiinþa.
Vã mulþumim pentru ajutor!CS Vladimirescu 2003
Scrisoare deschisã...
Teren: Vladimirescu, timpbun pentru fotbal, terenfoarte bun. Au marcat: Boloº(min. 28), respectiv Asoltanei(min. 10 ºi 21), ªandru (min.13 ºi 32), Gãlan (min. 27) ºiBogdan Cosmin (min. 52).
(min. 46 Ungureanu), Boldea.Antrenor: Mircea Aslãu.
Meciul de sâmbãtã (n.r. 7februarie 2009), jucat pe ovreme foarte bunã pentrufotbal, deºi bãtea puþinvântul, a adus faþã în faþã oechipã de Liga a IV-a (CSVladimirescu 2003) ºi o altade Liga a III-a (ViitorulSânandrei), ambele echipefiind în plinã perioadã dereacomodare cu efortul ºi depregãtire pentru returulcompetiþiilor în care suntangrenate.
Meciul în sine nu a avutistoric, scorul final scutindu-ne de prea multe comentarii,dar nu pot sã nu remarc felulîn care s-au miºcat jucãtoriitimiºeni. Având o medie devâstã care nu depãºeºte 22 deani, cei 11 jucãtori careînceput meciul au arãtat cãsunt o echipã în adevãratulsens al cuvântului. Deºi nu auexcelat la capitolul spectacolsportiv, dar nici nu au venit laVladimirescu sã câºtige cuorice preþ, jucãtorii antrenaþide Mircea Aslãu s-au miºcatfoarte bine ºi au reuºit ca înmai puþin de 30 de minute sãmarcheze de trei ori, luândastfel un avantaj moral
considerabil în disputa cu ceidin Vladimirescu.
Cât despre echipa gazdã,fãrã îndoialã cã incertitudineadin punct de vedere alfinanþãrii - care pluteºte deceva vreme asupra clubului -ºi-a pus amprenta pe calitateajocului prestat de jucãtoriiantrenaþi de Cristian Sculici,dar asta nu ar trebui sã fie oscuzã pentru faptul cãapãrarea a fost “varzã”, maipuþin portarul Szabo, care nuare nici o vinã la nici unuldintre golurile primite. ªtiu cãeste greu sã te pregãteºti încondiþiile în care nu ºtii ce-þirezervã viitorul, dar la meciulcu echipa timiºeanã s-a vãzutcã la Vladimirescu mai esteceva de muncã. ªi când mã
gândesc cã returul bate la uºã,nu pot sã nu am o strângerede inimã cu privire la ºanseleechipei de a evitaretrogradarea, mai ales cã seanunþã un retur de foc.
Problema la echipa dinVladimirescu nu este neapãratmentalitatea jucãtorilor, cifaptul cã, din punct de vedereal jocului prestat, lipseºte acel“creier” de la mijloculterenului, care sã coordonezefazele de atac spre poarta
adversã. ªi când nu ai un omcare sã facã jocul de legãturãîntre faza de apãrare ºi cea deatac, atunci nu te poþi aºteptasã vezi prea multe ocazii lapoarta adversarului.
Nu pot, însã, sã nu remarcgolul marcat de Boloº, acestavãzându-l ieºit din poartã peIndreica ºi trimiþând mingea
din cercul de la centrulterenului, peste portaruloaspeþilor, marcând unuldintre cele mai frumoasegoluri ale meciului.
Cât despre golurileoaspeþilor, acestea au venitpe fondul unei apãrãri de-adreptul rãsfirate, trei dingolurile oaspeþilor fiindmarcate de la mai puþin de 6metri, ªandru ºi Ahrisculesei(de douã ori) ajungând însituaþia de a fi faþã în faþã doar
Szabo, acesta, în ciudaexperienþei, nu a avut nici oºansã de a evita golurile.
Per ansamblu, meciul afost un test util pentru ambeleechipe, dar este clar calumina zilei cã la Vladimirescumai este ceva de muncã, iartimpul este atât de scurt.
Întrebat despre programulde pregãtire ºi de ºansele pecare le are în seria a V-a a Ligiia III-a, antrenorul oaspeþilor,Mircea Aslãu, mi-a spus cãechipa nu are ca obiectivpromovarea, deºi la unmoment dat cochetase cupoziþia de lider al seriei.Acum, echipa timiºeanã seaflã pe locul 4, beneficiazã deun lot tânãr, format mai multdin jucãtori proprii, iar în ceeace priveºte partea materialã,echipa îºi disputã meciurilede pe teren propriu pe unstadion modern, beneficiindde sprijinul autoritãþilorlocale. Urmeazã ca pânã ladebutul returului, echipa sãmai efectueze un stagiu depregãtire la Buziaº, pe durataa ºapte zile ºi deºi antrenorulmi-a spus cã pregãtirile aufost reluate destul de târziu,are avantajul de a nu juca înprima etapã, la 28 februarie,pentru cã adversara de atunci,Corvinul Hunedoara, adispãrut din peisajulfotbalistic românesc!
Singurãtate în doi... Antrenorii Cristian Sculici (dreapta) ºi Cãlin Dehelean aºteaptã începutul meciului
Deºi la prima vedere s-ar crede cã jucãtorii au lãsat fotbalul, pentru a se închina soarelui, în realitate,ei nu fãceau altceva decât sã urmãreascã ciudata traiectorie a balonului
La meciul de sâmbãtã, au fost doar doi arbitrii, ambii activând în câte o jumãtate de teren. Pe lângã responsabilitãþile care le-au revenit, cei doi cavaleri ai fluierului ºi-au
împãrþit ºi... greºelile, dar care, însã, nu au influenþat rezultatul final
15 - 21 Februarie 2009CULTURÃ - ÎNVÃÞÃMÂNT
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 5
O perioadã de stagnare...
Dupã spectacolul de la Moneasa, pentru Ansamblul folcloric«Muguraºi de Primãvarã» din Vladimirescu a urmat o perioadãde stagnare, în care unii membri ai ansamblului s-au retras dinechipã, din diferite motive personale, iar în locul lor au venit altepersoane, la fel de pricepute ºi foarte dornice sã înveþe sãdanseze mai bine. A fost o perioadã destul de lungã în careAnsamblul nu a participat la nici un spectacol, trupa fiind invitatãsã danseze doar la evenimente cum ar fi: nunþi, botezuri ºi zileonomastice. În ciuda acestui fapt, cei care fãceau parte dinAnsamblu continuau sã meargã la repetiþii, chiar dacã nu atât dedes cum o fãceau înainte.
Dupã câteva luni, la începutul anului 2008, l-au cooptat înechipa lor pe coregraful ansamblului folcloric de la Pãuliº,domnul Macovei Ilie. Echipa a fost foarte entuziasmatã,dansatorii începând sã aibã repetiþii mai des, învãþând de fiecaredatã paºi ºi figuri noi de dans popular, iar noul coregraf sestrãduia sã monteze noi dansuri. Timp de douã luni, noulcoregraf a montat un dans cu echipa, iar dansatorii se strãduiausã înveþe cât mai bine paºii ºi figurile, pregãtindu-se sã aparãpentru a doua oarã pe scena pe care ºi-au fãcut debutul ºi în faþapublicului pe care l-au încântat pentru prima datã.
ªi uite-aºa, încet-încet, dupã multe repetiþii ºi strãdanii dinpartea echipei pentru a învaþa dansul, sosi ºi ziua mult aºteptatãa spectacolului...
- va urma -Diana Giurgiu
Aºa a început...File din istoria ansamblului
folcloric «Muguraºi de Primãvarã» din Vladimirescu (V)
106 Vând apartament cu 1camerã în Vladimirescu, centru, etaj1, geam la baie, gresie, faianþã,încãlzire pe gaz, bucãtãrie mãritã,preþ negociabil. Tel. 0740-450.149.
104 Execut traduceri auto-rizate din englezã ºi francezã, tel.0729-572.052.
104 Vând casã în roºu, în
cartierul nou din Vladimirescu, tel.0749-369.516.
104 Vând viþicã de 5 luni, dinrasa Holsten, tel. 0257-514.700.
103 Execut lucrãri de instalaþiisanitare ºi de încãlzire, la preþuripromoþionale; tel. 0749-775.598.
103 PF Cîra-Ilea-Corina-Daniela executã montaj parchetmasiv, reparat, ºlefuit ºi lãcuit; toateacestea la calitate germanã. Tel.0744-922.472 ºi 0747-891.142.
103 Vând boiler pe lemne, dininox (80 de litri). Tel. 0257-515.172sau 0753-020.192.
103 Absolventã a LiceuluiGerman ºi a Facultãþii de ªtiinþeEconomice, meditez ºi ajut copii lateme, pânã în clasa a VIII-a, la LimbaGermanã ºi la Matematicã, la domi-ciliul meu din Vladimirescu. Tel.0751-043.238.
Mica publicitate
Este perioada în care elevii noºtri de la ªcoalaGeneralã Vladimirescu s-au înscris la olimpiadeleºcolare la disciplinele Limba Românã, Matema-ticã, Fizicã, Chimie, Religie, Educaþie Tehno-logicã, precum ºi la concursurile organizate lanivel judeþean: Cel mai ingenios brad deCrãciun Ionel Teodoreanu, concursurile ºcolareorganizate la nivel naþional: Cangurulmatematic, Smart, Patrula Eco ºi la concursulinternaþional O zi din viaþa mea la ºcoalã.
Prin participarea la aceste concursuri, elevii îºipot manifesta pasiuniile lor ºi cunoºtiinþeledobândite în ºcoalã.
Primele rezultate la olimpiadele ºcolare pediscipline nu au întârziat sã aparã, astfel cãelevele Oneþ Cristina ºi Savin Loredana (eleveîn clasa a VIII-a A) au obþinut menþiune laOlimpiada de Fizicã – faza judeþeanã, din 17
ianuarie 2009, coordonate ºi îndrumate dedirector adjunct prof. Rus Carmen.
Cel mai ingenios brad de Crãciun dinºcoalã, realizat de Oneþ Cristina, SavinLoredana ºi Pop Larisa, îndrumate de prof.Oneþ Ileana, participant la concursul judeþean, aluat locul I.
Rezultate bune au obþinut la Olimpiada deLimba Românã ºi elevii îndrumaþi de directoareaªcolii, prof. Buftea Gabriela, ºi de prof. IorgaDana ºi prof. Oniga Monica.
Urãm succes elevilor noºtri la concursurile cevor urma!
Primii vor fi matematicienii, pe 14 februarie2009.
Director adj. prof. Carmen Rus
Au reînceputconcursurile ºcolare
* Elevii talentaþi din ºcoalãpot sã se exprime la postul deradio al ºcolii, citind dincreaþiile ei eleva Achim Adeladin clasa a VII-a B: Primãvara ºiFamilia, elevele ZlãgneanAntonia ºi Berce Andreea aucântat colinde.
* Elevii clasei a VI-a A,împreunã cu prof. Rus Carmen,realizeazã un pliant cu activi-tatea lor de Experimentatori...din ºcoalã.
* Omul trãieºte în so-cietate… Niciun om nu este oinsulã… fiecare om este opãrticicã din continent, auconstatat elevii clasei a VIII-a B,la finele orei de consiliere,coordonaþi fiind de dirigentaprof. Daniela Tomoiagã, orãdesfãºuratã la Centrul deDocumentare ºi Informare dinºcoalã.
* Abilitãþiile practice sedezvoltã în cadrul orelor deeducaþie tehnologicã, subîndrumarea doamnei prof.Ileana Oneþ, materializat prinlucrãri practice ºi realizarearevistei Tehno (paginã dinrevistã).
* Sfântul Valentin estesãrbãtorit la nivelul vârsteielevilor prin scurte declaraþii dedragoste citite la Staþia Radiodin ºcoalã. Elevii sunt îndrumaþi
de doamnele profesoare BufteaGabriela ºi Iorga Dana înredactarea unui mesaj, iar prof.Daniela Tomoiagã le-a pus ladispoziþie un material cuistoricul ºi obiceiurile aceteisãrbãtori în întreaga lume.
Acestea sunt câteva dinactivitãþiile desfãºurate înºcoala noastrã.
Ne placem ce facem, aºa cãvom continua...
Prof. Tomoiagã Daniela
Se întâmplã în ºcoalã...
Elevi de la ªcoala Generalã Vladimirescu în timpul activitãþii desfãºurate la Centrul de Informare ºi Documentare
15 - 21 Februarie 2009CALEIDOSCOP
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 6
ISOCELLTermoizolaþie
austriacã pentru casa ta
* Fãcutã sã-þi acopere podul, mansarda ºi tavanul* Suflatã cu presiune, pãtrunde peste tot, ferindu-te
de frigul iernii ºi de arºiþa verii* Rezistent la foc ºi la umezealã* Celulozã tratatã ecologic, la un preþ fãrã concurenþã!Ecoizolaþia cea mai de succes în spaþiul european,
«capitoneazã» imobilele vechi, noi sau cele în con-strucþie, din Austria, Germania, Norvegia ºi Suedia.
Operaþie rapidã, curatã, fãrã deranj!
ECOIZOLANT cu ISOCELL Austria îþi garanteazã cãreduce pierderea de pânã la 80% din cãldura casei, careiese prin tavan în câteva ore.
Contacteazã-ne!Vladimirescu, str. Gãrii nr.63A
Arad, str. Vârful cu Dor nr.5
Telefoane: 0788-164.740, 0745-214.350,
0745-214.355
Experimentaþi izolaþia termicã naturalã!
Tãierea de rodire are drept scopnormarea încãrcãturii de fructe, iar prinaceasta asigurarea unui echilibrufiziologic, respectiv o corelaþie pozitivãîntre creºtere ºi rodire, respectivproducþii mari (dar nu exagerate), defoarte bunã calitate, constante de la unan la altul. Supraîncãrcarea conduce laproducþii mari dar de slabã calitate,coroanele pomilor se mutileazã ºidatoritã faptului cã pomii nu mai producmuguri de rod pentru anul urmãtorapare alternanþa de rodire, adicã ani fãrãproducþie sau cu o producþie neglijabilãdupã ani cu producþii mari.
Perioada de executare a tãierilor estefebruarie-martie dupã ce au trecutgerurile mari din timpul iernii ºitemperatura nu mai scade sub -3 gradeCelsius.
Ramurile de rod propriu-zise la mãr ºipãr trebuie sã fie de 2-3 ori mai puþinedecât cele vegetative. Pentru semin-þoase (mãr, pãr, gutui, moºmon) suntnecesare 50-60 frunze pentru un fruct,iar pentru sâmburoase (prun, cais,piersic, migdal, cireº, viºin) suntnecesare 35-45 frunze la un fruct. Gradulde încãrcare la mãr, pãr ºi piersic trebuiesã fie foarte precis, exprimat înþepuºe+nuieluºe sau pur ºi simplu înmuguri micºti, iar la piersic în ramurimixte cu lungimea de 40-60 cm. Lapomii tineri se urmãreºte formarearamurilor de rod pentru a grãbi intrareaacestora pe rod. În acest sens, la toatespeciile ºi soiurile, dar mai ales la celetardive ramurile de garnisire se rãresc iarcele pãstrate se înclinã sau se arcuiesc.Nu se vor pãstra muguri de rod la vârfulºarpantelor (ramurilor groase) întrucâtarcuirea acestora compromite formareascheletului.
Prin ramurã de semischelet seînþelege orice ramurã cu vârsta între 2-6ani, cu vigoare medie ºi care nu seîncadreazã în scheletul propriu-zis.
La soiurile spur de mãr ºi pãr (soiuricare rodesc pe ramuri de rod scurte) sescurteazã semischeletul garnisit cuþepuºe (ramuri cu lungimea de 5-6 cmcare în vârf au un mugure mixt în formãde butoiaº) ºi se rãresc vetrele de rod(ramuri de rod scurte ºi suprapuse). Lapomii cu coroane rare se pãstreazãcreºterile noi care se scurteazã pentru ase garnisi cu þepuºe tinere, viitoare vetrecu putere mare de fructificare.
La soiurile standard de mãr ºi pãr(soiuri care rodesc pe ramuri de rodlungi) care au coroane dese, aglomerate,se lumineazã coroana ºi se scurteazãsemischeletul cu 1/3 – 2/3 din lungimeaacestuia, în funcþie de vigoarea ºiîncãrcãtura cu muguri micºti.
La gutui se reduce semischeletulgarnisit cu mãciulii (ramuri de 6-12 cmlungime, îngroºate spre vârf), iar dupãscurtare se rãresc mãciuliile la 10-15 cm,iar coarnele de melc (douã mãciuliibifurcate) se simplificã transformându-seîn mãciulii simple.
La prun ºi cais se scurteazãsemischeletul tânãr la un numãr optimde buchete de mai (ramuri cu lungimea
de 2-7 cm care prezintã în vârf unmugure vegetativ, iar lateral mugurifloriferi), iar ramurile îmbãtrânite sesuprimã sau se scurteazã severînlocuindu-se cu unele noi. Ramurile derod lungi dacã depãºesc 40 cm se scur-teazã cu 1/3-1/2 din lungimea lor.
La cireº se fac puþine tãieri de rodireîntrucât coroanele sunt rare, ramurile derod au longevitate mare iar pomii nusunt afectaþi de alternanþa de rodire.
La viºin se suprimã ramurile lungi(pletele) ºi se înlocuiesc cu creºteri noi,iar semischeletul des se rãreºte.
La piersic, normarea rodului serealizeazã prin suprimarea buchetelor demai ºi a ramurilor salbe (ramurile culungimea de 10-30 cm ºi grosimea de 4-6 mm), deoarece ambele tipuri deramuri nu sunt productive, iar ramurilemixte (ramurile cu lungimea de 30-70cm ºi grosimea la bazã de 8-10 mm) serãresc la 20-25 cm. Se pãstreazã 80-100ramuri mixte în coroana unui pom.
Tot în aceastã perioadã se efectueazãºi tratamentele fitosanitare.
Tratamentele de iarnã se executã cu
soluþii în concentraþii mari, care reuºescsã distrugã formele hibernante aledãunãtorilor ºi ale agenþilor patogeni.Sub incidenþa acestor tratamente cadformele hibernante ale pãduchilorþestoºi, pãduchelui lânos, afide, omizidefoliatoare, acarieni ºi unele forme derezistenþã ale ciupercilor fitopatogene.Practica pomicolã a demonstrat faptul cãtratamentele de iarnã sunt mult maieficiente dacã se executã în luna februa-rie când formele hibernante îºideclanºeazã metabolismul ºi devin maivulnerabile. În nici un caz nu se factratamente pe timp geros, cu vânt saudacã se prevede cãderea de ploaie sauzãpadã. Substanþele cele mai utilizatepentru tratamentele de iarnã sunt:Oleocarbetox în concentraþie de 1,5%,Carbetox 35 CE în concentraþie de 0,8-1,0%, Polisulfurã de calciu înconcentraþie de 20%. Împotriva bolilorcare ierneazã pe organele pomilor seutilizeazã zeamã bordelezã în conc. de2-2,5%, turda cupral 0,6-0,8%, zeamasulfocalcicã în concentraþie de 20%.
Ing. Drd. ADRIANA LAZÃR
Tãierea de rodire la pomii fructiferi“Legumele ºi fructele sunt legate de caracterul omului care le cultivã.” (Edgar Cayce)
COOPERATIVA DE CONSUM«SILVANA» VLADIMIRESCU
PRODUCE:Tâmplãrie PVC ºi aluminiu, din profile germane VEKA,
cu utilaje de ultimã generaþie, la preþuri negociabile.
VVllaaddiimmii rreessccuu ss tt rr .. VVaass ii llee MMii lleeaa
Îκº ii aaººtteeaappttãã ooaassppeeþþ ii ii îînn ff iieeccaarree zz ii ,,îînntt rree oorree llee 1100 ºº ii 1199..
TTooþþ ii ppeennss iioonnaarr ii ii ccaarree vvoorr tt rreecceepprraagguull llooccaaþþ iiee ii ,, ssee vvoorr bbuuccuurraa ddee
ppoossiibbii ll ii ttaatteeaa ddee aa ssee rree llaaxxaa,,uurrmmããrr iinndd pprrooggrraammeellee TTVV,, cc ii tt iinndd
pprreessaa ssaauu jjuuccâânndd ddiivveerrssee jjooccuurr ii ddeessoocciieettaattee ..
Mândria noastrã
MIKLOS ADAM (4 ani)
Îi place foarte mult desenul animat
«Thomas ºi locomotiva» ºi sã se joace
* Dehelean Ioan are 60 deani ºi a lucrat la CombinatulChimic din Vladimirescu.
* Dehelean Strãtica are 57de ani ºi a lucrat la FabricaRefacerea din Arad, iar acumeste pensionarã.
Cei doi au aniversat 32 deani de cãsnicie, prin care autrecut doar cu ajutorul
înþelegerii. Îi sfãruiesc petinerii cãsãtoriþi sã seînþeleagã unul cu altul ºi sã nuse cãsãtoreascã doar pentrucã unul dintre ei este bogat.Important, ne spun cei doi,este ca cei doi sã munceascãºi sã-ºi câºtige prin propriasudoare tot ce-ºi doresc.
Au doi copii cuminþi, cu
care se înþeleg de minune.Cei doi soþi le doresc tuturorsã aibã copii cuminþi, aºa cumau ei.
Noi le dorim multãsãnãtate ºi sã se
bucure în continuarede rodul cãsniciei lor!
«O cãsnicie de duratã se bazeazãdoar pe înþelegere reciprocã»
Cine n-are bãtrâni...
Situatã în spatele CãminuluiCultural, Casa Tineretului dinVladimirescu a fost renovatãcomplet în perioada octombrie2007 - iunie 2008, fiind, la oraactualã, una dintre locaþiile celemai bine dotate pentru organizareadiferitelor evenimente.
Dispunând de o capacitate de250 de locuri, beneficiind de oinstalaþie de sunet modernã ºi dealte facilitãþi necesare unei bunepetreceri a momentelor desãrbãtoare, Casa Tineretului dinVladimirescu vã aºteaptã sã vãbucuraþi de clipe minunate, alãturide cei dragi!
Locuri de lângã noi... Casa Tineretului
Dehelean Ioan ºi Strãtica
15 - 21 Februarie 2009MAGAZIN
VLADIMIRESCU - sãptãmânã de sãptãmânã
Pag. 8
Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/2004
VLADIMIRESCUVLADIMIRESCUse aprinde din prima!
S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t
Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76Tel.: 0357/407 246, Fax: 0357/407 245
Executã toate lucrãrile de construcþii Executã toate lucrãrile de construcþii interioare ºi exterioare, asigurã transport interioare ºi exterioare, asigurã transport
materiale de construcþii, marfã ºi persoane, materiale de construcþii, marfã ºi persoane, construcþii metalice, spaþii verzi.construcþii metalice, spaþii verzi.
De asemenea, mai efectuãm diverse lucrãri De asemenea, mai efectuãm diverse lucrãri de tipãrire ºi tehnoredactare computerizatã.de tipãrire ºi tehnoredactare computerizatã.
Telefoane de contact:0753-311.4710257-514.014
Vã stã la dispoziþie,Vã stã la dispoziþie,pentru organizareapentru organizarea
Casa Tineretului Casa Tineretului din Vladimirescudin Vladimirescu
Str. ªtefan cel Mare nr. 5Str. ªtefan cel Mare nr. 5Telefon: 0257-514.014Telefon: 0257-514.014
Europa Evului Mediu a fost un loc dominat de superstiþiireligioase de tot felul, care n-au fãcut altceva decât sã-i închistezede oameni în lipsã de educaþie ºi de orizont cultural. Din carteaShogun, scrisã de James Clavell, am aflat mai multe despreEuropa acelei perioade, decât în toate orele de istorie la care amavut bunãvoinþa (ºi obligaþia!) de a fi prezent.
Eroul din carte, pilotul de corabie John Blacktorne, care eºuasepe þãrmurile Japoniei medievale, era uluit de curãþenia caredomnea chiar ºi în cãtunele cele mai mici. Acesta era mirat cã nuvede hoarda de cerºetori ºi de câini vagabonzi, prezentã întoate oraºele creºtinãtãþii ºi era mirat sã vadã cu câtã fermitate îºiþineau japonezii (“niponii”, cum le spunea el), atât casa, cât ºigrãdina. La noi, stãtea rahatul ºi mizeria pe strãzi, pânã cândnu mai puteai trece nici cu cãruþa, darãmite pe jos. ªi atunci,porcii ºi incendiile îºi fãceau datoria ºi eliminau mizeria dinoraºe, spunea, la un moment dat, eroul nostru.
De ce aceastã incursiune în trecut, prin intermediul unei cãrþide referinþã? Pentru cã sunt de-a dreptul sictirit de imaginea pecare mi-o oferã, în prezent, urbea din care fac parte de aproapedoi ani.
Nu este atâta mizerie în Horia, Mândruloc ºi Cicir, cât vãd doarîn centrul localitãþii Vladimirescu. Cineva ar putea spune cãmultitudinea de magazine, baruri, restaurante ºi chioºcuri de totfelul stau la baza gunoiului care se gãseºte în cantitãþi jenant demari. Oare? Chiar eu am vãzut cu ochii mei cum persoane dediferite vârste ieºeau din magazin ºi, fãrã jenã, rupeau ambalajulunui produs ºi-l aruncau pe jos. Nu m-am obosit sã le atragatenþia asupra gestului lor, pentru cã þin la integritatea meacorporalã, dar ce am vãzut, nu doar o singurã datã, mi-a lãsat ungust mai mult decât amar.
Totuºi, ce stã la baza acestui prostesc obicei de-a aruncaambalaje de tot felul (ca sã nu mai spun de chiºtoacele de þigãri!)peste tot ºi nicãieri, cum se spune? Prostia? Poate! Lipsa deeducaþie? Posibil! Intenþia? Asta-i grav!
Autoritãþile locale s-au îngrijit sã existe coºuri de gunoi petoatã lungimea strãzii Progresului, dar ºi în strãzile laterale,tocmai pentru cã, fiind zone mai circulate, oamenii trebuie sã aibãposibilitatea sã-ºi arunce surplusul de gunoi. Dar ce te faci atuncicând constaþi cã acele coºuri de gunoi, nu numai cã nu (prea)sunt folosite, dar sunt luate la pumni ºi picioare ºi aruncate pejos! Ei, asta este, deja, altceva!
Probabil cã atunci când se va înfiinþa serviciul de PoliþieComunitarã (atât de necesarã, datã fiind dimensiunea comunei!),oamenii vor conºtientiza faptul cã vom avea acea curãþenie pecare o menþinem. Dar pânã atunci ce facem? Ne comportãmprecum proºtii din secolul 16, care aºteptau o minune, pentru aface ca gunoiul de pe strãzi sã disparã sau vom lua atitudine faþãde starea deplorabilã a curãþeniei din comunã? Sau chiar estenevoie sã ni se impunã cu forþa, ceea ce þine, de fapt, de cei ºaseani de acasã? Chiar atât de jos am decãzut, în ceea ce priveºtecivilizaþia strãzii, încât nu ne (mai) pasã de cum aratã localitateaîn care trãim?
Sau, mai rãu, aºteptãm sã vinã cineva din afarã, ca sã facã ceeace putem face fiecare dintre noi, numai sã avem (puþin) simþcivic? În cazul acesta, subtitlul cu posmagii muiaþi, dindeschiderea materialului, îl meritãm cu vârf ºi îndesat!
Claudiu Iacob
Evul Mediu... în plin secol 21!«Da’... muieþi-s posmagii?»
