STUDIUL SÃNÃTÃÞII REPRODUCERII ROMÂNIA...

STUDIUL SÃNÃTÃÞII REPRODUCERII

ROMÂNIA 2004

MINISTERUL SÃNÃTÃÞII

Bucureºti

DEZADDCDSCSDCCOSUDE

RAPORT SINTETIC

MAI 2005

NOTÃ

Acest material a fost realizat în baza acordului de colaborare între Ministerul Sãnãtãþii ºi Fondul Naþiunilor

Unite pentru Populaþie (UNFPA), Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Agenþia Statelor Unite

pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), Institutul de Cercetare ºi Formare John Snow, Inc. (JSI R&T),

Agenþia Elveþianã de Dezvoltare ºi Cooperare (SDC), Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS), Institutul

pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Alfred Rusescu” (IOMC).

Finanþarea acestui studiu a fost asiguratã de: Ministerul Sãnãtãþii din Grantul PHRD TF052423 de la

Guvernul Japoniei, administrat de Banca Mondialã, de UNFPA din „Proiectul ROU1P102 Îmbunãtãþirea

capacitãþii naþionale de a elabora, planifica ºi implementa politici eficiente de populaþie”, de Guvernul

Statelor Unite ale Americii prin USAID în cadrul acordului de cooperare 186-A-00-01-00103-00 coordonat

de cãtre JSI R&T, ºi de cãtre UNICEF.

Opiniile exprimate în acest studiu aparþin autorilor ºi nu reflectã în mod necesar punctele de vedere ale

finanþatorilor.

Baza de date a SSR-Ro 2004 este publicã, poate fi utilizatã în scopuri necomerciale, numai în proiecte de

cercetare fundamentalã sau pentru îmbunãtãþirea sãnãtãþii publice. Accesul este gratuit, bazat pe cerere

individualã. Pentru informaþii suplimentare privind SSR-Ro 2004, puteþi accesa www.unfpa.ro ºi/sau

www.roda.ro.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiStudiul Sãnãtãþii Reproducerii: România, 2004. RAPORT SINTETIC, mai 2005 / Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, UNFPA, USAID, UNICEF

Buzãu: Alpha MDN, 2005, BibliografieIndexISBN 973-7871-14-6

I. România. Ministerul SãnãtãþiiII. Banca MondialãIII. United Nations Population Fund IV. USAIDV. UNICEF

314.3(498)”2004”

Pentru România, anul 1990 a marcat sfârºitul politicii pronataliste promovatã timp de 25 de ani de regimul

comunist. Amploarea consecinþelor negative ale acestei politici a determinat decidenþii din sectorul sanitar

sã elaboreze politici coerente ºi strategii în domeniul sãnãtãþii reproducerii. Cu toate acestea, mortalitatea

maternã ºi mortalitatea infantilã, indicatori care au scãzut ca urmare a aplicãrii programelor de sãnãtatea

reproducerii ºi planificare familialã, continuã sã se menþinã la un nivel necorespunzãtor, situând România pe

ultimele locuri între statele Europei.

Pentru fundamentarea politicilor în domeniul sãnãtãþii reproducerii ºi adaptarea acestora la necesitãþile

reale, Ministerul Sãnãtãþii, organizaþiile naþionale ºi internaþionale cu activitãþi în domeniu au fãcut eforturi

comune de evaluare a situaþiei reale privind cunoºtinþele, atitudinile ºi practicile din domeniul sãnãtãþii

reproducerii, a nevoii nesatisfãcute de servicii de planificare familialã, precum ºi a factorilor care limiteazã

accesul la serviciile de sãnãtatea reproducerii.

Dupã 1995, când au fost disponibile rezultatele primului Studiu privind sãnãtatea reproducerii (SSR-Ro 1993),

în România au avut loc numeroase transformãri, datorate în primul rând intervenþiilor prioritare, printre care

campaniile de informare-comunicare ºi dezvoltare a serviciilor publice ºi private de planificare familialã au

jucat un rol determinant. SSR-Ro 1993 a fost coordonat de Centrul pentru Prevenirea ºi Controlul Bolilor

(Centers for Disease Control and Prevention - CDC) din Atlanta, SUA.

Evaluarea intervenþiilor ºi definirea în continuare a prioritãþilor pentru România s-a realizat prin alte SSR: un

studiul privind sãnãtatea reproducerii la tineri cu vârste cuprinse între 15 ºi 24 de ani, desfãºurat în 1996

(SSRT-Ro 1996) ºi studiul privind sãnãtatea reproducerii în România, desfãºurat în 1999 (SSR-Ro 1999), ambele

similare ca metodologie ºi conþinut cu studiul din 1993, dar incluzând ºi un eºantion de bãrbaþi.

Scopul prezentului studiu este evaluarea sãnãtãþii reproducerii în România, a serviciilor de sãnãtate pentru

mamã ºi copil, a barierelor în utilizarea serviciilor de sãnãtate furnizate de reþeaua de asistenþã primarã ºi

spitale, precum ºi a activitãþilor de prevenire din domeniu. Faþã de precedentele studii, acesta a pus accentul

pe accesul la serviciile de sãnãtate, în special cele pentru mama ºi copil.

Rezultatele acestui studiu reprezintã nu doar evaluarea rezultatelor intervenþiilor din ultimii cinci ani, ci ºi o

bazã obiectivã pentru stabilirea prioritãþilor ºi evaluarea impactului intervenþiilor care vor fi finanþate din

împrumutul Bãncii Mondiale pentru Proiectul de Reformã a Sectorului de Sãnãtate ºi pentru programe de

asistenþã sprijinite de alþi finanþatori.

Studiul a fost posibil prin colaborarea dintre Ministerul Sãnãtãþii, Banca Mondialã, UNFPA, UNICEF,

USAID/JSI R&T, SDC ºi OMS. Ministerul Sãnãtãþii, UNFPA, UNICEF ºi USAID au asigurat finanþarea. Apreciem

în mod deosebit sprijinul acordat de instituþiile partenere ºi exemplul excelent de colaborare pentru

planificarea, organizarea ºi dezvoltarea acestui studiu.

Prof.Dr. Mircea CINTEZÃ Ministrul Sãnãtãþii

CUVÂNT ÎNAINTE

V

Mulþumiri

Cel de-al patrulea Studiu privind Sãnãtatea Reproducerii s-a realizat în România în a doua jumãtate a anului

2004, pe un eºantion reprezentativ la nivel naþional de femei ºi bãrbaþi de vârsta fertilã.

Studiul Sãnãtãþii Reproducerii România 2004 a fost iniþiat de Ministerul Sãnãtãþii ºi Banca Mondialã, în

vederea documentãrii prioritãþilor de intervenþie din faza a doua a proiectului de reformã a sectorului sanitar

finanþat prin împrumutul Bãncii Mondiale. Studiul a fost realizat prin colaborarea dintre UNFPA, UNICEF,

USAID/JSI R&T, SDC, OMS ºi IOMC. UNFPA a fost organizaþia responsabilã pentru coordonarea studiului,

crearea ºi coordonarea Comitetului Tehnic precum ºi pentru coordonarea diseminãrii rezultatelor studiului.

Realizatorii studiului mulþumesc celor 4441 femei ºi 2361 bãrbaþi care, prin participarea lor la SSR-Ro 2004,

ºi-au adus o contribuþie deosebitã la o mai bunã cunoaºtere a sãnãtãþii reproducerii ºi a nevoilor neacoperite

de servicii.

Adresez mulþumiri deosebite tuturor organizaþiilor implementatoare ºi tuturor persoanelor care au contribuit

la realizarea acestui studiu. Numele acestora se aflã pe paginile urmãtoare.

În numele unitãþii de coordonare a SSR-Ro 2004, doresc sã exprim sincere mulþumiri experþilor Dr.Patricia

David ºi Dr.Leo Morris pentru asistenþa tehnicã acordatã pe parcursul studiului.

Datorãm mulþumiri deosebite reprezentaþilor organizaþiilor membre ale Comitetului Strategic Dr. Gabriela

Paleru (USAID), Dr.Tania Goldner (UNICEF), Dr.Merce Gasco (JSI R&T), Dr.Victor Olszavsky (OMS), Doamnei

Marie Louise Stoicescu (SDC), Dr.Silviu Rãdulescu (BM), Dr.Alin Stãnescu (IOMC), Dr.Carmen Angheluþã,

Dr.Mircea Popa ºi Doamnei Cristina Pãdeanu (MS-UMPBMFG) ºi nu în ultimul rând Doamnei Filofteia

Panduru (INS) care prin efortul ºi timpul dedicat acestui studiu au avut o contribuþie esenþialã în planificarea,

organizarea ºi managementului financiar al resurselor limitate.

Mulþumiri speciale Dr.Peer Sieben ºi Dr.Laurian Arghiºan pentru sprijinul în coordonarea ºi colaborarea

interinstituþionalã. De asemenea, mulþumiri speciale sunt adresate Dr.Doina Bologa, Camelia Ieremia, Stela

Serghiuþã, Codruþa Mihalache ºi Gloria Ionescu pentru sprijinul continuu acordat.

Dr. Aurora DRAGOMIRIªTEANUCoordonator Tehnic SSR-Ro 2004

MULÞUMIRI

Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

VI

Coordonator tehnic: Dr.Aurora Dragomiriºteanu

Experþi: Dr.Leo Morris ºi Dr.Patricia David

Asistente proiect: Nicoleta Pãcalã ºi Victoria Iancu

Comitetul de coordonare:

Ministerul Sãnãtãþii UMP-BMFG

Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie (UNFPA) - Unitatea de Coordonare a SSR Ro 2004

Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)

Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID)

Institutul de Cercetare ºi Formare JSI (JSI R&T)

Agenþia Elveþianã de Dezvoltare ºi Cooperare (SDC)

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS)

Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Alfred Rusescu” (IOMC)

Banca Mondialã - Biroul din România (BM)

Instituþii implementatoare:

Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie (UNFPA) - coordonare tehnicã

Institutul de Cercetare ºi Formare JSI (JSI R&T) - metodologie ºi analizã date

Institutul Naþional de Statisticã - metodologie, eºantionaj, ponderare, programare ºi procesare date

Fundaþia Dr.Victor Babeº - anchetã în teren

Totem Communication - monitorizare ºi evaluare anchetã în teren

Centrul de Pregãtire în Statisticã - introducere date

Centrul pentru Politici ºi Servicii de Sãnãtate - analizã date

Finanþarea studiului:

Ministerul Sãnãtãþii (MS) din Grantul PHRD TF052423 de la Guvernul Japoniei

Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie (UNFPA)

Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID)

Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)

Dezvoltare chestionar:

Patricia David

Leo Morris

Aurora Dragomiriºteanu

Andoria Ioniþã

Cãtãlin Andrei

Irina Dincã

Laurenþiu Stan

Raluca Teodoru

Silviu Rãdulescu

Steluþa Rãdoi

Tania Goldner

Instruirea intervievatorilor ºi dezvoltarea Ghidului Intervievatorului:

Aurora Dragomiriºteanu

Andoria Ioniþã

Cãtãlin Andrei

Raluca Teodoru

Steluþa Rãdoi

VII

Mulþumiri

Ancheta în teren:

Coordonator ancheta în teren: Victoria Iancu

Coordonator componenta femei: Daniela Califar

Coordonator componenta bãrbaþi: Ciprian Costache

Intervievatori femei: Alina Negraru - coordonator echipãAlina Nicoleta Dumitru - coordonator echipãAna Maria Basarabescu Andreea Florea - coordonator echipãDana Dragomir Daniela Novac Daniela Toma Diana ªimon Elena Lupescu Elena Raducanu Elena Tudose Eugenia Ion Gabriela Banciu Hermina Cireaºa Irina-Mihaela Cristache Lavinia Trandafir Lidia Andronic Mariana Camelia Nita Mihaela Stefan - coordonator echipãNicoleta Arsene Nicoleta Cojocaru Oana Bighiu Raluca Alexandra Sofronici Sorana Opriºan Vera Ularu - coordonator echipãAlexandra Chirilã Ana Maria Roºu Anca Florea Mihaela Izina

Intervievatori bãrbaþi:Aurelian Jianu Claudiu Gidea Corneliu Popescu - coordonator echipãDaniel Ion Preda Florin Lazaroiu - coordonator echipãGeorge Brãgãrea George Olteanu Nicolae Banciu Rãzvan Strugaru Cornel Dumitraºcu Ovidiu Gorgos


VIII

Evaluare ºi monitorizare ancheta în teren:

Coordonator: Raluca Teodoru

Evaluatori:

Raluca Tudor

Carmen Olteanu

Mioara ªtefan

Mirela Arsene

Denisa Prodan

Introducerea datelor: Coordonator: Doina Apostol

Procesarea datelor: Doina Apostol, Andoria Ioniþã, Viorica Duma, Constanþa Predescu ºi Steluþa Rãdoi

Programare: Doina Apostol

Analiza datelor:

Filofteia Panduru, Viorica Duma, Sofica Muºat metodologie, eºantionaj, ponderarea datelor

Prof.Dr.Vasile Gheþãu

Prof.Dr.Dan Enãchescu

Prof.Dr.Cristian Vlãdescu

Dr.Alin Stãnescu

Dr.Aurelia Marcu

Dr.Borbala Koo

Dr.Bogdan Pãunescu

Dr.Casandra Butu

Dr.Dana Otilia Fãrcãºanu

Dr.Daniel Ciurea

Dr.Laurenþiu Stan

Dr.Gabriela Scîntee

Dr.Mihai Corciova

Dr.Raluca Teodoru

Dr.Silviu Rãdulescu

Ing.Adiana Galan

Psiholog Cãtãlin Andrei

As.Social Luminiþa Marcu

Asistenþã tehnicã - persoane consultate:

Dr.Peer Sieben - UNFPA

Dr.Doina Bologa - UNFPA

Dr.Laurian Arghiºan - UNFPA

Stela Serghiuþã - UNFPA

Dr.Gabriela Paleru - USAID

Dr.Merce Gasco - JSI R&T

Dr.Tania Goldner - UNICEF

Dr.Victor Olszavsky - OMS

Marie Louise Stoicescu - SDC

Ing.Eduard Petrescu - UNAIDS

Dr.Mihai Horga - IEESR

Revizie finalã:

Dr.Patricia David, Dr.Leo Morris, Dr.Aurora Dragomiriºteanu, Dr. Dana Otilia Fãrcãºanu ºi Dr. Silviu Rãdulescu

IX

Cuprins

CUPRINS

1. Introducere .................................................................................................................................................... 1Aurora Dragomiriºteanu

2. Metodologie ................................................................................................................................................. 2Leo Morris, Patricia David, Filofteia Panduru, Aurora Dragomiriºteanu, Viorica Duma, Sofica Muºat, Andoria Ioniþã, Doina Apostol

2.1 Proiectarea eºantionului ............................................................................................................ 22.2 Colectarea ºi introducerea datelor .......................................................................................... 22.3 Ratele de rãspuns ....................................................................................................................... 32.4 Extinderea rezultatelor ............................................................................................................... 3

2.4.1 Calculul ponderilor preliminare ............................................................................... 32.4.2 Ponderarea eºantionului .......................................................................................... 3

3. Caracteristicile eºantionului .................................................................................................................... 6Aurora Dragomiriºteanu, Leo Morris, Filofteia Panduru, Viorica Duma, Sofica Muºat

3.1 Caracteristicile gospodãriei ...................................................................................................... 63.2 Caracteristicile respondenþilor ................................................................................................. 7

4. Fertilitatea ºi avortul ................................................................................................................................... 17Vasile Gheþãu, Borbala Koo, Laurenþiu Stan, Alin Stãnescu

4.1 Fertilitate ....................................................................................................................................... 174.1.1 Nivelul fertilitãþii, tendinþe ºi diferenþieri ............................................................... 18

4.2 Avort indus ................................................................................................................................... 21

5. Planificare familialã ................................................................................................................................... 27Gabriela Scîntee, Adriana Galan, Aurelia Marcu

5.1 Utilizarea curentã ºi trecutã a contraceptivelor .................................................................... 275.1.1 Utilizarea curentã ºi trecutã a metodelor contraceptive la femei .................... 275.1.2 Utilizarea curentã ºi trecutã a metodelor contraceptive la bãrbaþi .................. 29

5.2 Nevoia de servicii de planificare familialã ............................................................................. 30

6. Sãnãtatea mamei ºi copilului ................................................................................................................... 41Alin Stãnescu, Laurenþiu Stan, Mihai Corciova, Aurora Dragomiriºteanu, Luminiþa Marcu

6.1 Îngrijirile prenatale ...................................................................................................................... 416.2 Îngrijirea la naºtere ..................................................................................................................... 436.3 Îngrijirile postnatale .................................................................................................................... 446.4 Alimentaþia naturalã a sugarului .............................................................................................. 45

7. Servicii de sãnãtate .................................................................................................................................... 57Dan Enãchescu, Cãtãlin Andrei, Dana Fãrcãºanu, Daniel Ciurea, Silviu Rãdulescu, Cristian Vlãdescu, Casandra Butu

7.1 Atitudini ºi comportamente faþã de propria sãnãtate ............................................................ 577.2 Statutul de asigurat ..................................................................................................................... 58

X


7.3 Înscrierea pe lista unui medic de familie ................................................................................ 597.4 Utilizarea serviciilor de sãnãtate .............................................................................................. 597.5 Satisfacþia pacienþilor faþã de serviciile de sãnãtate ........................................................... 61

8. Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri ........................................................................................ 83Adriana Galan, Gabriela Scîntee, Aurelia Marcu

8.1 Experienþa sexualã a tinerilor ................................................................................................... 838.2 Utilizarea de contraceptive la tinerii sub 25 de ani ............................................................... 84

9. Cunoºtinþe ºi experienþe despre ITS ºi HIV/SIDA ............................................................................... 95Dana Fãrcãºanu, Bogdan Pãunescu, Raluca Teodoru, Luminiþa Marcu, Daniel Ciurea

9.1 Cunoºtinþe despre prevenirea ºi transmiterea infecþiei HIV ................................................. 959.2 Percepþia riscului personal de a contracta HIV/SIDA ........................................................... 979.3 Atitudini discriminatorii faþã de persoanele cu HIV/SIDA ..................................................... 97

10. Abuzul fizic ºi sexual ................................................................................................................................ 113Raluca Teodoru, Cãtãlin Andrei, Dana Fãrcãºanu, Aurora Dragomiriºteanu

10.1 Abuzul în copilãrie: eºantion femei ........................................................................................ 11310.2 Violenþa în familie: eºantion femei ......................................................................................... 11310.3 Abuzul în copilãrie: eºantion bãrbaþi ..................................................................................... 11310.4 Violenþa în familie: eºantion bãrbaþi ....................................................................................... 114

Indicatori cheie ................................................................................................................................................ 117Bibliografie ....................................................................................................................................................... 120Glosar de termeni ............................................................................................................................................. 121Anexa - Erori de eºantionare ºi efectul de design ....................................................................................... 125

LISTA GRAFICELORFigura 3.1.A Distribuþia femeilor cu interviuri finalizate pe medii de rezidenþã ºi statut socio-economic .............. 6Figura 3.1.B Distribuþia bãrbaþilor cu interviuri finalizate pe medii de rezidenþã ºi statut socio-economic ...... 7Figura 3.2.A Structura eºantionului de femei în funcþie de nivelul de instruire, starea civilã ºi statutul socio-economic .......................................................................................................................................... 8Figura 3.2.B Structura eºantionului de bãrbaþi în funcþie de nivelul de instruire, starea civilã ºi statutul socio-economic ........................................................................................................................................... 8Figura 4.1.1 Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de mediul de rezidenþã ..................................................................... 17Figura 4.1.2 Rata specificã a fertilitãþii, la femei 1000 de 15-44 ani ........................................................................... 18Figura 4.1.3 Proporþia naºterilor în funcþie de mediul de rezidenþã ºi starea civilã ............................................... 18Figura 4.1.4 Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de regiunea de dezvoltare socio-economicã ............................... 19Figura 4.1.5 Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de nivelul de instruire ....................................................................... 19Figura 4.2.1 Rata Totalã aFfertilitãþii ºi Rata Totalã a Avortului ................................................................................. 20Figura 4.2.2 Rata totalã a avorturilor în funcþie de mediul de rezidenþã .................................................................. 20Figura 5.1.1 Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre femeile de vârstã fertilã ................... 27Figura 5.1.2.1 Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre femeile cãsãtorite sau care trãiesc în uniune consensualã ............................................................................................... 28Figura 5.1.2 Utilizarea metodelor contraceptive de cãtre femeile cãsãtorite sau care trãiesc în uniune consensualã ................................................................................................................................................. 27Figura 5.1.3 Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale la bãrbaþii între 15-49 de ani aflaþi în cuplu cãsãtorit sau în uniune consensualã ....................................................................................................... 29Figura 5.1.4 Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre bãrbaþii necãsãtoriþi ......................... 30Figura 5.2.1 Cererea potenþialã ºi nevoia nesatisfacutã de metode moderne de planificare familialã în rândul femeilor ºi bãrbaþilor .................................................................................................................. 31

Cuprins

XI

Figura 5.2.2 Cererea potenþialã ºi nevoia nesatisfãcutã de metode moderne de planificare familialã în rândul femeilor cãsãtorite ..................................................................................................................... 31Figura 6.1.1 Femei dupã trimestrul de sarcinã în care au efectuat prima consultaþie prenatalã ........................ 41Figura 6.1.2 Femei dupã numãrul de consultaþii prenatale ........................................................................................ 42Figura 6.1.3 Femei dupã locul în care s-au efectuat cele mai multe consultaþii prenatale .................................. 42Figura 6.2.1 Proporþia femeilor asistate la naºtere de medic sau de medic ºi de moaºã, în funcþie de statutul socio-economic, pentru cele mai recente naºteri 1999-2004 ............................................... 43Figura 6.2.2 Proporþia nou-nãscuþilor cu greutate micã la naºtere (ultima naºtere) ............................................. 44Figura 6.2.3 Naºteri prin cezarianã, în funcþie de caracteristicile selectate, pentru cea mai recentã naºtere din perioada 1999-2004 ................................................................................................................................ 45Figura 7.1 Ponderea femeilor cu activitate sexualã care au efectuat examen Babeº-Papanicolau în ultimii 3 ani ºi care conºtientizeazã necesitatea examinãrii sânilor ................................................. 57Figura 7.2 Ponderea femeilor ºi bãrbaþlor cu asigurare medicalã ........................................................................... 58Figura 7.4.1 Femei ºi bãrbaþi care au apelat în ultimul an la servicii medicale ...................................................... 60Figura 7.4.2 Femei ºi bãrbaþi care au apelat la servicii medicale anul trecut, în funcþie de tipul de serviciu ... 60Figura 7.5.1 Satisfacþia pacienþilor care au fost spitalizaþi faþã de diferite aspecte ale serviciilor din spital ... 61Figura 7.5.2 Ponderea femeilor ºi bãrbaþilor satisfãcute(þi) de serviciile spitaliceºti ............................................ 62Figura 8.1 Bãrbaþi ºi femei cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani care au avut contacte sexuale înainte de cãsãtorie ........................................................................................................................ 83Figura 8.2 Bãrbaþi ºi femei cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani care au declarat cã au folosit mijloace contraceptive la primul contact sexual ...................................................................................... 84Figura 9.1.1 A Femei care au auzit de infecþiile cu transmitere sexualã menþionate ............................................ 95Figura 9.1.1 B Bãrbaþi care au auzit de infecþiile cu transmitere sexualã menþionate .......................................... 96Figura 9.1.3 Femei ºi bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA, ºi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea acestora ...................................................................................................................... 97Figura 9.2.1 Femei ºi bãrbaþi dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA (nici un risc) ................. 98Figura 9.3.1 A Femei care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV+ sau având SIDA ........................................................................................................................................ 98Figura 9.3.1 B Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV+ sau având SIDA ........................................................................................................................................ 99Figura 10.1 Femei ºi bãrbaþi care au declarat cã au fost martori ai violenþei între pãrinþi ................................... 113Figura 10.2 Abuzul recent - din ultimul an - raportat de femeile ºi bãrbaþii cãsãtoriþi anterior sau actualmente, în funcþie de tipul de abuz ........................................................................................... 114

LISTA TABELELORTabel 2.1.A Rezultatul interviurilor pe medii de rezidenþã femei .............................................................................. 4Tabel 2.1.B Rezultatul interviurilor pe medii de rezidenþã bãrbaþi ............................................................................ 5Tabel 3.1.1 Distribuþia gospodãriilor dupã numãrul de persoane pe gospodãrie ºi dimensiunea medie a gospodãriei, pe medii de rezidenþã, gospodãrii cu cel puþin un intervievat eligibil ....................... 10Tabel 3.1.2 A Distribuþia femeilor dupã dotarea gospodãriei cu bunuri de folosinþã îndelungatã ºi utilitãþi ...................................................................................................................................................... 11Tabel 3.1.2 B Distribuþia bãrbaþilor dupã dotarea gospodãriei cu bunuri de folosinþã îndelungatã ºi utilitãþi ...................................................................................................................................................... 12Tabel 3.2 Date Recensãmântul Populaþiei România 2002 .......................................................................................... 13Tabel 3.2.1 A Distribuþia procentualã a femeilor pe medii de rezidenþã, regiuni de dezvoltare ºi pe caracteristici selectate .................................................................................................................. 14Tabel 3.2.1 B Distribuþia procentualã a bãrbaþilor pe medii de rezidenþã, regiuni de dezvoltare ºi pe caracteristici selectate .................................................................................................................. 15Tabel 3.2.2 Distribuþia procentualã a femeilor ºi bãrbaþilor pe stare civilã, grupe de vârstã ºi medii de rezidenþã ........................................................................................................................................ 16Tabel 4.1.1 Ratele specifice de fertilitate pe grupe de vârstã, pentru o perioadã de 3 ani anteriori studiului, la femei de 15-44 ani .................................................................................................................................... 22Tabel 4.1.2 Ratele specifice de fertilitate ºi rata totalã a fertilitãþii la 1000 de femei de 15-44 ani, dupã anumite caracteristici .................................................................................................................................. 23Tabel 4.1.3 Situaþia planificãrii celei mai recente sarcini în rândul femeilor, care au avut cel puþin o sarcinã în perioada 2002-2004, pe caracteristicile studiate ............................................................... 24Tabel 4.2.1 Ratele specifice de grupe de vârstã raportate ale avorturilor provocate raportate la 1000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani, pe parcursul a 3 ani anteriori studiului ....................................... 25


XII

Tabel 4.2.2 Ratele specifice pe grupe de vârstã ale avortului provocat ºi ratele totale ale avortului provocat, raportat la 1000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani, pe o perioadã de 3 ani înainte de studiu, dupã caracteristicile studiate .................................................................................... 26Tabel 5.1.1 A Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale în rândul tuturor bãrbaþilor ºi femeilor ........... 32 B Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale la femeile ºi bãrbaþii în cuplu ........................... 32 C Sursa de procurare a contraceptivelor moderne utilizate la femeile ºi bãrbaþii în cuplu ............. 32 D Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale în rândul femeilor ºi bãrbaþilor în cuplu, dupã mediul de rezidenþã ......................................................................................................................... 32Tabel 5.1.2 A Femei dupã utilizarea curentã a metodelor contraceptive ºi starea civilã ...................................... 33Tabel 5.1.2 B Bãrbaþi dupã utilizarea curentã a metodelor contraceptive ºi starea civilã ................................... 34Tabel 5.1.3 A Femei aflate în cuplu care utilizeazã curent metode de contracepþie dupã caracteristicile studiate ................................................................................................................. 35Tabel 5.1.3 B Bãrbaþi aflaþi în cuplu care utilizeazã curent metode de contracepþie dupã caracteristicile studiate ........................................................................................................................... 36Tabel 5.1.4 A Femei aflate în cuplu care utilizeazã curent o metodã de contracepþie modernã dupã sursa de aprovizionare, în funcþie de metodele specifice utilizate .................................................. 37Tabel 5.1.4 B Bãrbaþi aflaþi în cuplu care utilizeazã curent o metodã de contracepþie modernã dupã sursa de aprovizionare, în funcþie de metodele specifice utilizate .................................................. 38Tabel 5.2.1 A Nevoia pentru servicii de planificare familialã la femei, dupã starea civilã .................................... 39Tabel 5.2.1 B Nevoia pentru servicii de planificare familialã la bãrbaþi, dupã starea civilã ................................. 40Tabel 6.1.1 Femei dupã trimestrul de sarcinã în care au efectuat prima consultaþie prenatalã ºi numãrul acestora, pe caracteristicile studiate ................................................................................... 46Tabel 6.1.2 Femei dupã trimestrul de sarcinã în care au efectuat prima consultaþie prenatalã ºi numãrul acestora ..................................................................................................................................... 47Tabel 6.1.3 Femei dupã utilizarea serviciilor de îngrijire prenatalã pentru cea mai recentã naºtere din perioada 1999-2004 ºi locul în care s-au efectuat cele mai multe consultaþii, pe caracteristicile studiate ......................................................................................................................... 48Tabel 6.1.4 Distribuþia procentualã a femeilor cãrora li s-a mãsurat tensiunea arterialã, au fãcut ecografii, li s-au recoltat probe de sânge ºi urinã, li s-a recomandat fier ºi vitamina D, în perioada de sarcinã aferentã celei mai recente naºteri din perioada 1999-2004, pe caracteristicile studiate ......................................................................................................................... 49Tabel 6.1.5 Femei care au primit îngrijiri prenatale înaintea celei mai recente naºteri din perioada 1999-2004, dupã existenþa testãrii HIV ...................................................................................................... 50Tabel 6.1.6 A Ponderea femeilor care ºtiu despre transmiterea virusului HIV de la mamã la fãt ºi care au cunoºtinþe specifice despre transmiterea verticalã, în funcþie de caracteristicile selectate ..................................................................................................................................................... 51Tabel 6.1.6 B Ponderea bãrbaþilor care ºtiu despre transmiterea virusului HIV de la mamã la fãt ºi care au cunoºtinþe specifice despre transmiterea verticalã, în funcþie de caracteristicile selectate ..................................................................................................................................................... 52Tabel 6.2.1 Femei dupã locul celei mai recente naºteri din perioada 1999-2004 ºi persoana care a asistat naºterea, pe caracteristicile studiate ....................................................................................................... 53Tabel 6.3.1 Femei care au primit îngrijiri postnatale dupã cea mai recentã naºtere din perioada 1999-2004, dupã informaþiile primit în cadrul consultaþiilor, pe caracteristicile studiate ..................................... 54Tabel 6.4.1 Femei care au nãscut copii vii, dupã tipul alãptãrii pânã la împlinirea vârstei de 9 luni, pe caracteristicile studiate. Cele mai recente naºteri înregistrate între 1999-2004 .......................... 55Tabel 6.4.2 Durata medie a alãptãrii, vârsta medie la introducerea altui lapte decât cel matern ºi vârsta medie la introducerea alimentelor solide. Nou-nãscuþi alãptaþi provenind din cele mai recente naºteri înregistrate în perioada 1999-2004 ................................................................................ 56Tabel 7.1.1 Femei cu experienþã sexualã, dupã percepþia despre auto-palparea sânilor ºi frecvenþa efectuãrii ei, pe caracteristicile studiate .................................................................................................. 63Tabel 7.1.2 Femei cu experienþã sexualã, dupã momentul efectuãrii ultimului test de screening Papanicolau, pe caracteristicile studiate ................................................................................................. 64Tabel 7.2.1 A Distribuþia femeilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate, pe caracteristicile studiate .............. 64Tabel 7.2.1 B Distribuþia bãrbaþilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate, pe caracteristicile studiate ........... 65Tabel 7.2.2 A Distribuþia femeilor care nu au asigurare medicalã dupã motivul inexistenþei acesteia, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................................... 66Tabel 7.2.2 B Distribuþia bãrbaþilor care nu au asigurare medicalã dupã motivul inexistenþei acesteia, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................................... 68

Cuprins

XIII

Tabel 7.3.1 A Distribuþia femeilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate ºi înscrierea pe lista unui medic de familie, pe caracteristicile studiate ..................................................................................... 69Tabel 7.3.1 B Distribuþia bãrbaþilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate ºi înscrierea pe lista unui medic de familie, pe caracteristicile studiate ..................................................................................... 70Tabel 7.4.1 A Femei care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate în funcþie de tipul furnizorilor de servicii ºi dupã anumite caracteristici selectate ........................................................................... 71Tabel 7.4.1 B Bãrbaþi care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate în funcþie de tipul furnizorilor de servicii ºi dupã anumite caracteristici selectate ........................................................................... 72Tabel 7.4.2 A Femei care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate, dupã tipul serviciului ºi numãrul de vizite, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................... 73Tabel 7.4.2 B Bãrbaþi care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate, dupã tipul serviciului ºi numãrul de vizite, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................... 75Tabel 7.5.1 A Femei care au fost internate cel puþin o zi în perioada 2002-2004, dupã gradul de satisfacþie referitor la calitatea serviciilor spitaliceºti ........................................................................................... 77Tabel 7.5.1 B Bãrbaþi care au fost internaþi cel puþin o zi în perioada 2002-2004, dupã gradul de satisfacþie referitor la calitatea serviciilor spitaliceºti ........................................................................................... 78Tabel 7.5.2 A Femei care au fost internate cel puþin o zi în perioada 2002-2004, mulþumite ºi foarte mulþumite de calitatea serviciilor spitaliceºti, pe caracteristicile studiate ..................... 79Tabel 7.5.2 B Bãrbaþi care au fost internaþi cel puþin o zi în perioada 2002-2004, mulþumiþi ºi foarte mulþumiþi de calitatea serviciilor spitaliceºti, pe caracteristicile studiate ...................... 81Tabel 8.1.1 Tineri de 15-24 ani dupã experienþa sexualã ºi starea civilã la momentul primului contact sexual, pe grupe de vârstã .......................................................................................................................... 86Tabel 8.1.2 A Femei de 15-24 ani care au avut primul contact sexual înaintea anumitor vârste, pe caracteristicile studiate ...................................................................................................................... 87Tabel 8.1.2 B Bãrbaþi de 15-24 ani care au avut primul contact sexual înaintea anumitor vârste, pe caracteristicile studiate ...................................................................................................................... 88Tabel 8.2.1 Femei ºi bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei la primul contact sexual ºi starea civilã din acel moment ..................................................................................... 89Tabel 8.2.1 A Femei de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei la primul contact sexual, starea civilã din acel moment ºi mediul de rezidenþã ........................................................... 90Tabel 8.2.1 B Bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei la primul contact sexual, starea civilã din acel moment ºi mediul de rezidenþã ........................................................... 91Tabel 8.2.2 Femei ºi bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã la cel mai recent contact sexual ºi starea civilã din acel moment ...................................................... 92Tabel 8.2.2 A Femei de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã la cel mai recent contact sexual,starea civilã ºi mediul de rezidenþã ................................................ 93Tabel 8.2.2 B Bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã la cel mai recent contact sexual,starea civilã ºi mediul de rezidenþã ................................................ 94Tabel 9.1.1 A Femei care au auzit de ITS specifice, pe caracteristicile studiate ................................................... 100Tabel 9.1.1 B Bãrbaþi care au auzit de ITS specifice, pe caracteristicile studiate ................................................. 101Tabel 9.1.2 Femei ºi bãrbaþi de vârstã fertilã care au auzit de HIV/SIDA ºi care au menþionat spontan metode posibile de prevenire a transmitere HIV/SIDA, dupã metodele tradiþionale ....................... 102Tabel 9.1.3 A Femei care au auzit de HIV/SIDA ºi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea acestora, pe caracteristicile studiate .................................................................................................... 103Tabel 9.1.3 B Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA ºi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea acestora, pe caracteristicile studiate .................................................................................................... 105Tabel 9.2.1 A Femei care au auzit de HIV/SIDA dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA pe caracteristicile studiate ...................................................................................................................... 107Tabel 9.2.1 B Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA pe caracteristicile studiate ...................................................................................................................... 108Tabel 9.3.1. A Femei care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV sau având SIDA, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................................... 109Tabel 9.3.1 B Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV sau având SIDA, pe caracteristicile studiate ..................................................................................................................... 111Tabel 10.1 Femei ºi bãrbaþi care au fost martori ai abuzului fizic între pãrinþi sau au fost ei înºiºi abuzaþi de cãtre pãrinþi în copilãrie, pe caracteristicile studiate ....................................................................... 115Tabel 10.2 Femei ºi bãrbaþi cãsãtoriþi actualmente sau anterior care au raportat acte de violenþã în cuplu, pe tip de abuz, dupã caracteristicile studiate ............................................................................ 116

1

Introducere

1. INTRODUCERE

În România, primul studiu privind sãnãtatea proiectat pentru colectarea datelor privind reproducerii (SSR) în rândul femeilor de vârstã activitãþile ºi serviciile de sãnãtate furnizate, pe un fertilã a fost realizat în 1993. Studiul a fost eºantion de bãrbaþi ºi femei reprezentativ la nivel coordonat de Departamentul Sãnãtãþii naþional. Ca ºi în studiile anterioare, metodologia ºi Reproducerii (Division of Reproductive Health - planificarea studiului sunt dezvoltate pe baza celor DRH), Centrul pentru Controlul ºi Prevenirea Bolilor utilizate în 1993, 1996 ºi 1999. (Centers for Disease Control and Prevention - CDC)

Prezentul studiu a fost proiectat astfel încât sã din Atlanta. Eºantionul pe gospodãrii a inclus femei

rãspundã urmãtoarelor obiective: cu vârste cuprinse între 15 ºi 44 de ani.

- Sã evalueze situaþia curentã în ceea ce Acest studiu din 1993 a arãtat cã utilizarea

priveºte fertilitatea pentru eºantionul de femei, contraceptivelor moderne era foarte scãzutã, în

avortul, nevoia de servicii contraceptive ºi alte timp ce încrederea în metodele tradiþionale era

aspecte privind sãnãtatea reproducerii în România;mare, în special coitus interruptus, cu rate de eºec

- Sã permitã decidenþilor politici, responsabililor mari, de 30-35% ºi, prin urmare, sarcini nedorite. de programe ºi cercetãtorilor sã evalueze ºi sã Femeile au raportat utilizarea frecventã a meto-îmbunãtãþeascã programele existente ºi sã delor contraceptive tradiþionale, rate înalte de dezvolte noi strategii; avort, lipsã generalã de cunoºtinþe ºi slaba calitate

a informaþiei privind problemele sãnãtãþii reprodu- - Sã mãsoare modificãrile ratei fertilitãþii, cerii, precum ºi un nivel înalt de neîncredere în prevalenþei contracepþiei, alãptarea, utilizarea unele metode contraceptive moderne ºi de avortului provocat, accesibilitatea ºi utilizarea neînþelegere a acestora. serviciilor de planificare familialã ºi sã studieze

factorii care influenþeazã aceste schimbãri; Dupã 1995, în România au avut loc numeroase

transformãri, inclusiv campanii de informare, - Sã mãsoare accesul la serviciile de sãnãtate, comunicare , precum ºi dezvoltare a serviciilo r cu accent pe serviciile din asistenþa primarã, în

mod particular impactul dezvoltãrii serviciilor de publice ºi private de planificare familialã. Definirea sãnãtate reproductivã în ultimii cinci ani;prioritãþilor de intervenþie ºi evaluarea acestora s-a

realizat prin alte douã SSR în România: un studiu - Sã actualizeze datele privind cunoºtinþele, privind sãnãtatea reproducerii la tineri cu vârste atitudinile ºi comportamentul tinerilor în vârstã de cuprinse între 15 ºi 24 de ani, desfãºurat în 1996 15-24 de ani, legat de sãnãtatea reproducerii;(SSRT-Ro 1996) ºi studiul privind sãnãtatea repro- - Sã furnizeze informaþii asupra nivelului de ducerii în România, desfãºurat în 1999 (SSR-Ro cunoºtinþe privind transmiterea ºi prevenirea ITS, 1999), ambele similare ca ºi metodologie ºi conþinut inclusiv HIV/SIDA ºi asupra atitudinii faþã de cu studiul din 1993, dar incluzând ºi un eºantion de persoanele infectate HIV/SIDA (stigmatizare ºi bãrbaþi. discriminare);

- Sã ofere informaþii despre violenþa în familie ºi sã identifice factorii determinanþi pentru abuzul Scopul SSR-Ro 2004 este evaluarea stãrii de verbal, fizic ºi sexual;sãnãtate a reproducerii în România, inclusiv

serviciile de sãnãtate pentru mamã ºi copil, - Sã identifice grupele de risc ºi sã direcþioneze barierele în utilizarea serviciilor de sãnãtate viitoarele studii de sãnãtate a reproducerii cãtre furnizate de reþeaua de asistenþã primarã ºi spitale grupele având un comportament reproductiv cu ºi activitãþile de prevenire din domeniu. Studiul este risc crescut.


2

2. METODOLOGIE

2.1 PROIECTAREA EªANTIONULUI eligibilã au intrat în cercetare toate gospodãriile eligibile, iar din fiecare gospodãrie eligibilã s-au Cel de-al patrulea Studiu privind Sãnãtatea ales, în mod aleator, pentru interviu, o femeie cu Reproducerii s-a realizat în România în a doua vârsta cuprinsã între 15 ºi 44 de ani pentru eºantio-jumãtate a anului 2004, pe un eºantion reprezentativ nul de femei, respectiv un bãrbat cu vârsta cuprinsã de femei ºi bãrbaþi de vârsta fertilã. Eºantionul a între 15 ºi 49 de ani pentru eºantionul de bãrbaþi. fost selectat din rândul tuturor femeilor cu vârsta

cuprinsã între 15-44 ani ºi bãrbaþilor cu vârsta Determinarea dimensiunii clusterelor s-a bazat pe cuprinsã între 15-49 de ani, care locuiesc în numãrul locuinþelor necesare obþinerii unei medii România pe durata studiului, indiferent de starea lor de 18 chestionare complete pe UP, pentru civilã. Mãrimea eºantionului dorit a fost de 4500 eºantionul de femei ºi respectiv 21 chestionare femei ºi 2500 bãrbaþi (numãrul a fost determinat ºi complete pentru eºantionul de bãrbaþi. Numãrul de bugetul disponibil). Eºantioanele de femei ºi de total de locuinþe eligibile din fiecare UP s-a calculat bãrbaþi au fost selectate independent, reprezentând luându-se în considerare estimãri ale locuinþelor de fapt douã eºantioane distincte. neocupate, locuinþelor neeligibile ºi o ratã estimatã

de rãspuns pentru femei ºi bãrbaþi. Aceste estimãri Planul de sondaj al studiului este un plan de sondaj s-au fãcut pe baza rezultatelor obþinute în urma multistadial. Prima treaptã a fost reprezentatã de pretestãrii chestionarelor. Dimensiunea finalã selectarea eºantionului „master” de zone determinatã a unui cluster pentru a se completa în teritoriale EMZOT, realizat pe baza datelor de la medie 18 chestionare pentru femei ºi 21 Recensãmântul Populaþiei ºi Locuinþelor din 2002 chestionare pentru bãrbaþi este de 21 locuinþe cu (RPL'2002). EMZOT include 780 centre de cercetare persoane eligibile pe UP în eºantionul de femei ºi - Unitãþi Primare de eºantionare (UP) - repartizate 24 locuinþe cu persoane eligibile pe UP în în toate judeþele þãrii ºi în sectoarele Municipiului eºantionul de bãrbaþi.Bucureºti (427 în mediul urban ºi 353 în mediul

rural). Selectarea UP în EMZOT, corespunzãtoare primei trepte de eºantionare, s-a realizat folosindu- 2.2 COLECTAREA ªI INTRODUCEREA DATELORse o schemã de selecþie stratificatã. Criteriile de

Colectarea datelor a fost realizatã de 30 de stratificare utilizate au fost judeþul ºi mediul de operatori de interviu femei (pentru eºantionul de rezidenþã, prin intersectarea acestora rezultând un femei) ºi 10 operatori de interviu bãrbaþi (pentru numãr de 88 de straturi (în Municipiul Bucureºti eºantionul de bãrbaþi). Instruirea intervievatorilor a selecþia a fost realizatã în mod separat pentru fost realizatã pe baza “Ghidului Intervievatorilor” ºi fiecare din cele 6 sectoare administrative). În a constat din 5 zile de formare teoreticã asupra fiecare din cele 88 de straturi au fost calculate procedurilor din teren ºi administrãrii adecvate a probabilitãþile de includere în prima treaptã, chestionarelor, urmatã de o sãptãmânã de practicã proporþional cu mãrimea unei UP, mãrime sub stricta monitorizare a instructorilor.exprimatã în numãr de locuinþe permanente. Desfãºurarea activitãþii în teren a fost suprave-EMZOT cuprinde aproximativ 13% din numãrul total gheatã de trei coordonatori: unul pentru compo-de locuinþe permanente ºi ocupate. nenta femei, unul pentru componenta bãrbaþi ºi un În treapta a doua, un subeºantion de 33,33% din UP coordonator general al anchetei în teren.ale EMZOT a fost utilizat pentru selectarea Monitorizarea ºi evaluarea administrãrii eºantionului de femei; 50% din UP selectate pentru chestionarelor a fost realizatã de 5 supervizori. eºantionul de femei s-au folosit pentru extragerea Fiecãrei echipe i s-a repartizat un numãr de eºantionului de bãrbaþi. Astfel, în treapta a doua au sectoare de recensãmânt din toate regiunile þãrii. fost incluse 260 UP pentru eºantionul de femei ºi Interviurile au fost realizate la domiciliul celor 130 UP pentru eºantionul de bãrbaþi. În treapta a selectaþi ºi au durat în medie 41 de minute pentru treia s-au extras aleator clustere de locuinþe femei ºi 36 minute pentru bãrbaþi. Chestionarele eligibile, din cadrul fiecãrei UP selectate în treapta completate au fost mai întâi verificate de a doua. Locuinþele extrase pentru eºantionul de coordonatori ºi evaluatori, dupã care au fost femei sunt diferite de locuinþele extrase pentru preluate pentru procesare. eºantionul de bãrbaþi. În final, din fiecare locuinþã

3

Metodologie

Pentru introducerea datelor s-a utilizat programul ponderea gospodãriei. Deoarece numai o femeie a informatic specializat (software) dezvoltat pe baza fost selectatã din fiecare gospodãrie cu femei de che sti ona rul ui. Pen tru int rod uce rea dat elo r di n vârstã fertilã ºi un singur bãrbat a fost selectat din chestionare ºi controlul logic al acestora pe baza fiec are g ospo dãri e cu b ãrba þi de vârs tã fe rtil ã, corelaþiilor din programul informatic au fost ponderea gospodãriei a fost ajustatã, pentru a implicaþi 15 operatori instruiþi anterior în acest compensa faptul cã anumite gospodãrii includ mai scop. Dupã introducerea datelor s-a trecut la multe persoane eligibile, obþinându-se astfel verificarea integritãþii acestora, urmatã de ponderea preliminarã (ponderea persoanei). controlul logic al datelor din chestionare, verificarea erorilor ºi validarea datelor.

2.4.2 Ponderarea eºantionului

Redresarea a fost realizatã cu scopul de a 2.3 RATELE DE RÃSPUNS îmbunãtãþi calitatea estimãrilor printr-o ajustare Din cele 7.772 gospodãrii selectate în eºantionul de finalã a ponderilor rezultate din etapa anterioarã. fem ei ºi cel e 4.2 65 gos pod ãri i sel ect ate în Ponderile obþinute în final au fost modificate astfel eºantionul de bãrbaþi, 4.875, respectiv 2.621 au încât estimãrile din eºantion sã fie egale cu inclus cel puþin o persoanã eligibilã (femeie între popu laþi a din stat isti ca demo graf icã, pent ru 15-4 4 ani sau b ãrba t înt re 15 -49 a ni). Dint re anumite variabile. În plus, ponderile finale au fost persoanele eligibile identificate, 4.441 femei ºi 2.361 calculate ast fel încât sã se îndepãrteze cât mai bãrbaþi au avut interviuri complete, obþinându-se o puþin posibil de ponderile iniþiale, prin minimizarea ratã d e rãsp uns de 91,1% ºi res pecti v 90,1 %, unei funcþii de distanþã dintre cele douã ponderi, (Tabelele 2.1.A ºi 2.1.B). Aproape toate persoanele cee a ce are ca efe ct îmb unã tãþ ire a pre ciz iei selectate sã participe ºi care au putut fi contactate est imã ril or. Ac eas tã met odã de re dre sar e e ste au fost de acord sã fie intervievate ºi au fost foarte cunoscutã sub numele de calibrare. cooperante. Dintre persoanele eligibile 3,5 % dintre În calibrare s-au utilizat ca informaþii auxiliare femei ºi 2% dintre bãrbaþi au refuzat interviul, iar variabile demografice (populaþia pe sexe, grupe de 4,7% dintre femei ºi 7,2% dintre bãrbaþi nu au putut vârstã ºi stare civilã) ºi variabile de localizare fi contactaþi. (medii de rezidenþã).

Structura populaþiei pe variabilele menþionate este 2.4 EXTINDEREA REZULTATELOR cunoscutã din statistica demograficã sau din

rezultatele Recensãmântului Populaþiei ºi Deoarece eºantionul proiectat nu a fost un eºan-Locuinþelor 2002. tion autoponderat, rezultatele finale ale studiului au

fost determinate pe baza unei metode de ponde- Calibrarea s-a realizat în douã etape. În prima rare în douã etape, aºa cum este descrisã mai jos. etapã s-a comparat distribuþia persoanelor eligibile

care au rãspuns la interviu, pe grupe de vârstã cincinale (de câte 5 ani) ºi medii de rezidenþã, din

2.4.1 Calculul ponderilor preliminare eºantionul ponderat cu distribuþia populaþiei la 1

Pentru calculul ponderii preliminare s-au luat în iulie 2004. S-a aplicat un factor de corecþie, considerare selectarea diferenþiatã a gospodãriilor realizându-se redresarea eºantionului la structura în cadrul fiecãrei unitãþi primare, precum ºi populaþiei la 1 iulie 2004 (statistica demograficã) ºi selectarea unui participant eligibil din fiecare obþinându-se o primã pondere finalã. În etapa a gospodãrie. Se calculeazã ponderea EMZOT,

doua s-a comparat distribuþia persoanelor eligibile aceasta fiind o pondere care þine seama de planul

care au rãspuns la interviu, pe grupe de vârstã de sondaj folosit ºi este egalã cu inversul

cincinale (de câte 5 ani) ºi stare civilã, din probabilitãþii generale de selecþie. Probabilitatea

eºantionul ponderat ºi redresat în etapa anterioarã, generalã de selecþie este reprezentatã de produsul

cu distribuþia populaþiei la Recensãmântul probabilitãþilor de selecþie corespunzãtoare celor

Populaþiei ºi Locuinþelor - RPL 2002. trei trepte de eºantionare. Ponderea EMZOT a fost

Dupã redresare, distribuþia persoanelor eligibile cu ajustatã cu un factor de corecþie al gospodãriilor interviu complet, pe grupe de vârstã de 5 ani ºi me-neeligibile, calculat la nivel de unitate primarã, dii de rezidenþã din eºantionul ponderat este foarte pentru a compensa faptul cã nu toate gospodãriile apropiatã de distribuþia populaþiei la nivel naþional. vizitate au fost eligibile, obþinându-se astfel

4


Gospodãrii Total Urban Rural

Gospodãrii cu femei eligibile identificate

Gospodãrii cu femei neeligibile

Gospodãrii neocupate

Nimeni acasã

Refuz al gospodãriei

Altele

Total

Numãrul gospodãriilor

4875

1645

297

598

269

88

7772

7772

62,7

21,2

3,8

7,7

3,5

1,1

100,0

7772

62,2

19,4

3,7

8,3

5,0

1,3

100,0

4428

63,4

23,5

4,0

6,8

1,4

0,9

100,0

3344

Femei eligibile Total Urban Rural

Femei eligibile cu interviu complet

Respondenta selectatã absentã

Refuz al respondentei selectate

Altele

Total

Femei eligibile cu interviu complet

Numãr femei eligibile

4441

227

171

36

4875

4875

4441

91,1

4,7

3,5

0,7

100,0

4441

4875

90,2

5,2

4,0

0,5

100,0

2486

2755

92,2

4,0

2,8

1,0

100,0

1955

2120

TABEL 2.1.A

Rezultatul interviurilor pe medii de rezidenþã - femei


Numãr neponderat

de cazuri

Numãr neponderat

de cazuri

5

Metodologie

Gospodãrii Total Urban Rural

Gospodãrii cu bãrbaþi eligibili identificaþi

Gospodãrii cu bãrbaþi neeligibili

Gospodãrii neocupate

Nimeni acasã

Refuz al gospodãriei

Altele

Total

Numãrul gospodãriilor

2621

756

164

427

210

87

4265

4265

61,5

17,7

3,8

10,0

4,9

2,0

100,0

4265

60,5

16,3

4,0

11,2

6,2

1,8

100,0

2438

62,7

19,6

3,7

8,4

3,2

2,3

100,0

1827

Bãrbaþi eligibili Total Urban Rural

Bãrbaþi eligibili cu interviu complet

Respondentul selectat absent

Refuz al respondentului selectat

Altele

Total

Numãr bãrbaþi eligibili

Bãrbaþi eligibili cu interviu complet

2361

189

53

18

2621

2621

2361

90,1

7,2

2,0

0,7

100,0

2621

2361

89,8

7,2

2,4

0,6

100,0

1475

1324

90,5

7,2

1,5

0,8

100,0

1146

1037

TABEL 2.1.B

Rezultatul interviurilor pe medii de rezidenþã - bãrbaþi


Numãr neponderat de

cazuri

Numãr neponderat

de cazuri

13.1 CARACTERISTICILE GOSPODÃRIEI În medie, o gospodãrie tipicã cu un intervievat

eligibil este formatã din cel mult patru persoane. Dupã cum a fost descris în secþiunea anterioarã, în Gospodãriile din mediul urban au în componenþa lor studiul din 2004, ca ºi în studiile naþionale mai puþine persoane (3,4 ºi respectiv 3,3 persoane anterioare, eºantionul proiectat nu a fost un pe gospodãrie) în comparaþie cu gospodãriile din eºantion autoponderat, de aceea tabelele din acest mediul rural (4,1 ºi respectiv 3,7 persoane pe raport prezintã rezultate reprezentative pentru gospodãrie).populaþia de vârstã fertilã la nivel naþional,

determinate pe baza unei proceduri de ponderare. Nivelul socio-economic al respondenþilor este o variabilã importantã asociatã cu comportamentul În Tabelul 3.1.1 sunt prezentate distribuþia privind sãnãtatea reproducerii. Pentru a se evalua procentualã ºi numãrul mediu de persoane pe nivelul socio-economic al fiecãrui respondent, în gospodãrie, pentru gospodãriile care conþin cel cadrul Studiului Sãnãtãþii Reproducerii din anul puþin un intervievat eligibil. Majoritatea gospodã-2004 s-au cules diverse informaþii asupra gradului riilor cu intervievaþi eligibili (63,7% în eºantionul de de confort din gospodãrii (încãlzire centralã ºi femei ºi 62% în eºantionul de bãrbaþi) au trei sau closet cu apã în casã), precum ºi informaþii privind patru persoane. Gospodãriile formate din una sau deþinerea de bunuri gospodãreºti (televizor, frigider, douã persoane (probabil cupluri fãrã copii) sunt aragaz, maºinã de spãlat, aspirator, video, mai puþine (16,4%, respectiv 20,2%). Aceste autoturism, telefon mobil, computer). În plus, s-a gospodãrii mici sunt mai frecvent întâlnite în zonele calculat pentru fiecare intervievat gradul de urbane (21,6%) decât în zonele rurale (8,2%) pentru

2aglomerare a gospodãriei . Intervievaþii au fost eºantionul feminin. Gospodãriile cu ºase sau mai astfel clasificaþi în douã categorii: cei care trãiesc multe persoane sunt, de asemenea, rare; cea mai în condiþii aglomerate (mai mult de o persoanã pe micã frecvenþã a acestora o gãsim în mediul urban camerã) ºi cei care nu trãiesc în condiþii (4,4% pentru femei ºi 3,6% pentru bãrbaþi).

6

3. CARACTERISTICILE EªANTIONULUI

1 Prin gospodãrie se înþelege persoana sau grupul de persoane care împart aceeaºi locuinþã, precum ºi cheltuielile aferente acesteia.2 Aglomerarea a fost determinatã prin împãrþirea numãrului total de persoane care trãiesc într-o gospodãrie la numãrul total de camere din locuinþã (fãrã a include baia ºi bucãtãria); intervievaþii au fost astfel clasificaþi în douã categorii cei care trãiesc în condiþii aglomerate (mai mult de o persoanã pe camerã) ºi cei care nu trãiesc în condiþii aglomerate (cel mult o persoanã pe camerã).


Figura 3.1.A

Distribuþia femeilor cu interviuri finalizate pe medii de rezidenþã

ºi statut socio- economic


6,7

14,4

21,6

25,2

32,2

34,2

36,8

9,0

7,2

12,7

0 10 20 30 40 50 60

Foarte scãzut

Scãzut

Mediu

Ridicat

Foarte ridicat

%

Urban Rural

34,7

26,6

20,3

13,2

5,2

5,9

9,3

16,7

34,9

33,2

Mediu

aglomerate (cel mult o persoanã pe camerã). Aºa cum se poate ob serva în Tabelele 3.1.2 .A º i 3.1.2.B, sunt trei bunuri de consum durabile prezente Gradul de aglomerare a gospodãriei este un alt în aproape toate gospodãriile: aragaz, frigider ºi indicator important al condiþiilor de locuit. În televizor color. Bunurile prezente în cele mai puþine general, aproape douã treimi (61,1%) din femeile de gospodãrii sunt camerele video, cuptoarele cu vârstã fertilã ºi 57,7% din bãrbaþii de vârstã fertilã microunde ºi aparatele video. În cazul femeilor, cea locuiesc în condiþii de aglomerare. 63,2% dintre mai mare deosebire între mediul urban ºi mediul femeile din mediul rural trãiesc în condiþii de rural s-a înregistrat în privinþa bãii în interiorul aglomerare, faþã de 59,8% dintre femei în mediul locuinþei (85% faþã de 25%), a încãlzirii centrale (69% urban. În cazul bãrbaþilor, situaþia este inversã, faþã de 4%), a aspiratorului (78% faþã de 35%), a CD adicã mai mulþi bãrbaþi din mediul urban trãiesc în player-ului (42% faþã de 13%), a telefonului mobil condiþii de aglomerare, faþã de cei din mediul rural (81% faþã de 46%), a computerului (42% faþã de 12%) (61,2% faþã de 53,1%). Cele mai aglomerate ºi a automobilului (43% faþã de 27%). Aceeaºi gospodãrii sunt în regiunea centralã, unde 65,4% structurã s-a remarcat ºi în cazul bãrbaþilor. Trebuie dintre femei ºi 73,0% dintre bãrbaþi trãiesc în menþionatã ºi creºterea spectaculoasã a utilizãrii condiþii de aglomerare.telefonului mobil la nivel naþional: 14% în 1999 faþã

Toate utilitãþile ºi bunurile gospodãreºti, inclusiv de 67% în 2004 pentru femei ºi 13% în 1999 faþã de

traiul în condiþii neaglomerate au fost cuantificate 63% in 2004 pentru bãrbaþi. Similitudinea dintre pentru a realiza un scor care sã descrie statutul rezultatele înregistrate pentru femei ºi bãrbaþi la socio-economic al gospodãriei. Pe baza scorului nivel de gospodãrie valideazã încã o datã obþinut, eºantionul a fost împãrþit în terþile (nivel proiectarea eºantionului din 2004.socio-economic scãzut, mediu ºi ridicat) ºi în

quintile (nivel socio-economic foarte scãzut, scãzut, mediu, ridicat, foarte ridicat). Statutul 3.2 CARACTERISTICILE RESPONDENÞILORsocioeconomic este mai ridicat în regiunile urbane,

Caracteristicile generale ale intervievaþilor în comparativ cu cele rurale (Figura 3.1.A ºi 3.1.B). În funcþie de mediul de rezidenþã sunt prezentate în regiunile nord-est ºi sud-vest se înregistreazã Tabelele 3.2.1A ºi 3.2.1B, figurile 3.2.A ºi 3.2.B.procentul cel mai mare de persoane cu nivel socio-În general, 34,2% dintre femeile alese în eºantion ºi economic foarte scãzut. Proporþia persoanelor cu 30,0% dintre bãrbaþi sunt tineri cu vârste cuprinse nivel socio-economic foarte ridicat este cea mai între 15 ºi 24 de ani. Comparând distribuþiile pe mare în Bucureºti.

7

Caracteristicile eºantionului

Figura 3.1.B

Distribuþia bãrbaþilor cu interviuri finalizate pe medii de rezidenþã

ºi statut socio- economic


6,7

14,4

21,6

25,2

32,2

34,2

36,8

12,7

9,0

7,2

0 10 20 30 40 50 60

Foarte scãzut

Scãzut

Mediu

Ridicat

Foarte ridicat

Urban Rural

32,2

25,2

21,6

14,4

6,7

%

Mediu

8


Figura 3.2.A

Structura eºantionului de femei în funcþie de

nivelul de instruire, starea civilã ºi statutul socio-economic


37,5

49,6

13,0

61,2

5,3

33,530,1

36,133,8

0

10

20

30

40

50

60

70P

rim

ar

ºi

sec

un

da

r

infe

rio

r

Se

cu

nd

ar

sup

eri

or

Po

stse

cu

nd

ar

Cã

sãto

rite

sau

înu

niu

ne

Cã

sãto

rite

an

teri

or

Nic

iod

ata

cã

sãto

rite

Sc

ãzu

t

Me

diu

Rid

ica

t

Nivelul de instruire Starea civilã Nivel socio-economic

%

Figura 3.2.B

Structura eºantionului de bãrbaþi în funcþie de

nivelul de instruire, starea civilã ºi statutul socio-economic


34,4

55,0

10,6

55,3

3,1

41,5

34,236,1

29,7

0

10

20

30

40

50

60

Pri

ma

rºi

sec

un

da

r

infe

rio

r

Se

cu

nd

ar

sup

eri

or

Po

stse

cu

nd

ar

Cã

sãto

riþi

sau

înu

niu

ne

Cã

sãto

riþi

an

teri

or

Nic

iod

atã

cã

sãto

riþi

Sc

ãzu

t

Me

diu

Rid

ica

t

Nivelul de instruire Starea civilã Nivel socio-economic

%

grupe de vârstã înt re cele douã medii, constatãm educaþie decât cei din mediul rural. Diferenþele de cã populaþia din eºantion provenitã din mediul rural educaþie între urban ºi rural sunt mai accentuate în este ceva mai tânãrã, atât în cazul femeilor (36% cazul studiilor post-liceale. Astfel, ponderea compar ativ cu 33% în m ediul u rban) c ât ºi al femeilor ºi bãrbaþilor de vârstã fertilã din mediul bãrb aþil or (31% faþã de 29% în medi ul urba n), urban care au absolvit un colegiu sau o facultate diferenþele nefiind semnificative statistic. Doar este de cinci ori mai mare decât a celor din mediul 3,3% dintre femeile intervievate ºi 4,0% dintre rural (19% faþã de 4% ºi respectiv 16% faþã de 3%). bãrbaþi au cel mult o educaþie primarã. Intervievaþii Din întreg eºantionul de femei, 42,3% nu au avut din mediul urban au un nivel mai crescut de niciodatã copii, 27,0% au nãscut un copil, 22,3% au

9


nãscut doi copii ºi numai 8,4% au nãscut trei sau de op t pro cente din popul aþie a dec larat o a ltã mai mulþi copii. Distribuþia copiilor declaratã de naþionalitate decât cea românã, nu se pot realiza cãtre respondenþii bãrbaþii este similarã cu cea analize comparative ale apartenenþei naþionale. declaratã de femei, cu excepþia unei proporþii mai Aºa cum se constatã în Tabelul 3.2.2, existã mari de bãrbaþi care nu au avut copii (51,2%), ceea diferenþe importante de stare civilã atât între femei ce indicã faptul cã bãrbaþii se cãsãtoresc la o ºi bãrbaþi, cât ºi între urban ºi rural, pe categorii de vârstã mai înaintatã. vârstã. Mai multe femei (61%) decât bãrbaþi (55%) Dup ã cum era de aºt ept at, num ãru l de cop ii au declarat cã se aflã în cuplu cãsãtorit sau uniune declarat este mai mare în mediul rural, numai 34,3% consensualã. declarând cã nu au copii, în comparaþie cu 47,3% în Femeile din mediul rural cãsãtorite sau trãind în mediul urban, iar proporþia de femei care au uniune consensualã au avut o pondere mai mare declarat cã au trei sau mai mulþi copii este de douã (70%) decât femeile din mediul urban din aceeaºi ori mai mare în mediul rural decât în mediul urban. categorie (56%). În schimb, în cazul bãrbaþilor Dup ã cum s-a obs erv at ºi în cad rul rec ens ã- situaþia este inversatã: 58% în mediul urban, faþã de mântului ºi în studiile anterioare, religia dominantã 52% în m edi ul r ura l. A ces te r ezu lta te, car e se în rândul intervievaþilor a fost creºtin ortodoxã: 89% reg ãse sc ºi în cel ela lte stud ii, se dat ore azã , în dintre femei, respectiv 90% dintre barbaþ i mare parte, vârstei mai mici a femeilor din mediul dec lar ând u-º i apa rte nen þa la ace ast ã rel igi e. rural în momentul cãsãtoriei ºi migraþiei bãrbaþilor Majoritatea intervievaþilor care nu aparþineau necãsãtoriþi din zonele rurale spre cele ubane.acestei religii au fost fie protestanþi (4% dintre La nivel naþional, starea civilã pe parcursul vieþii femei ºi 6% dintre bãrbaþi), fie catolici (3%, femei ºi diferã între bãrbaþi ºi femei ºi între grupele de bãrbaþi). Deoarece numai aproximativ 10% dintre vârstã. Proporþia de femei ºi bãrbaþi care sunt sau respondenþi nu sunt ortodocºi, foarte puþine analize au fost cãsãtoriþi este de 96% ºi respectiv 92%. iau în consideraþie apartenenþa religioasã, din Aproximativ 41% dintre femeile cu vârste cuprinse cauza mãrimii mici a eºantionului în cazul celor mai între 20-24 de ani sunt cãsãtorite, faþã de numai multe religii. 15% dintre bãrbaþi. Femeile din mediul urban se Întrebaþi fiind despre naþionalitate, 93% dintre femei cãsãtoresc la o vârstã mai înaintatã decât cele din ºi 93% dintre bãrbaþi au rãspuns cã sunt de naþio- mediul rural, dupã cum s-a menþionat mai sus, nalitate românã, 4% dintre femei ºi bãrbaþi s-au probabil datoritã amânãrii cãsãtoriei pânã la declarat maghiari ºi 2% dintre bãrbaþi ºi femei s-au finalizarea ciclului educaþional. În mediul rural, 57% declarat rromi. Cei mai mulþi experþi sunt de acord dintre persoanele cu vârste între 20-24 de ani sunt cu ideea cã populaþia de rromi este raportatã sub cãsãtorite, în comparaþie cu 32% dintre persoanele valoarea realã atât în recensãmânt, cât ºi în studii. de aceeaºi vârstã din mediul urban. Ca ºi în cazul religiei, având în vedere cã mai puþin


10

TABEL 3.1.1

Distribuþia gospodãriilor dupã numãrul de persoane pe gospodãrie ºi dimensiunea medie

a gospodãriei, pe medii de rezidenþã, gospodãrii cu cel puþin un intervievat eligibil


Mãrime gospodãrie

FemeiMediu de rezidenþã

BãrbaþiMediu de rezidenþã

Total Urban Rural Total Urban Rural

1 persoanã

2 persoane

3 persoane

4 persoane

5 persoane

6 persoane

7+ persoane

TOTAL

Nr. mediu persoane / gospodãrie

3,7

12,7

32,7

31,0

12,1

4,7

3,2

100,0

3,7

5,4

16,2

37,1

28,4

8,4

2,5

1,9

100,0

3,4

1,0

7,2

25,6

35,1

17,7

8,2

5,1

100,0

4,1

5,7

14,5

32,7

29,3

11,0

4,4

2,3

100,0

3,5

4,8

16,3

36,8

30,2

8,3

2,6

1,0

100,0

3,3

6,9

12,3

27,4

28,0

14,6

6,8

4,0

100,0

3,7

11


TAB

EL 3

.1.2

.A

Dis

trib

uþia

fem

eilo

r du

pã d

otar

ea g

ospo

dãri

ei c

u bu

nuri

de

folo

sinþ

ã în

delu

ngat

ã ºi

uti

litã

þi

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Med

iul d

e re

zide

nþã

Tota

l

Urb

an

R

ural

Reg

iune

NE

S

E

S

SV

V

N

V

C

B

Uti

litã

þi º

i bun

uri g

ospo

dãre

ºti

Gos

podã

rii a

glom

erat

e*

Ara

gaz

Tele

vizo

r co

lor

Frig

ider

Maº

inã

de s

pãla

t

Tele

fon

mob

il

Clo

set c

u ap

ã în

inte

rior

ul lo

cuin

þei

Asp

irat

or

Con

gela

tor/

com

binã

frig

orifi

cã

Încã

lzir

e ce

ntra

lã

Aut

omob

il

CD

Pla

yer

PC

Vid

eo

Cup

tor

cu m

icro

unde

Cam

erã

vide

o

93,4

90,1

87,8

71,1

67,2

62,0

61,2

44,6

43,7

37,2

30,8

30,1

20,2

13,4 4,6

61,1

96,9

95,1

93,5

82,8

80,6

85,2

77,5

51,4

68,6

43,4

42,0

41,6

26,1

18,1 6,7

59,8

88,0

82,3

78,8

52,4

45,9

25,1

35,4

33,9 4,0

27,2

13,0

11,9

11,0 5,8

1,1

63,2

87,4

81,1

79,8

57,0

57,6

48,5

43,2

27,0

36,2

28,4

22,1

23,0

13,8

12,4 4,1

65,2

94,7

90,1

91,5

70,6

67,4

63,5

64,5

42,6

49,0

27,6

28,7

24,7

12,9

10,6 3,0

64,4

94,3

90,7

87,3

65,2

57,6

47,6

49,1

33,6

27,5

37,0

18,6

21,6

17,9 6,0

2,7

56,4

94,9

91,8

84,8

54,9

55,2

44,8

51,2

55,2

31,6

40,0

24,1

20,8

17,0 8,5

4,4

62,9

96,5

90,1

95,7

82,5

78,2

71,7

72,5

56,4

40,3

38,4

26,6

33,2

15,2

14,2 4,8

60,1

92,0

89,8

87,8

77,2

71,3

71,0

65,6

53,1

46,9

41,1

36,7

35,5

25,8

20,9 4,9

63,6

93,0

94,3

89,7

88,2

73,3

79,0

73,5

54,2

45,6

43,2

44,1

37,7

28,7

18,5 3,8

65,4

98,0

97,8

92,2

85,7

87,3

83,2

85,5

53,2

76,7

48,9

52,5

52,0

34,4

19,8 9,8

49,9

* A

glom

erar

ea a

fost

det

erm

inat

ã pr

in îm

pãrþ

irea

num

ãrul

ui to

tal d

e pe

rsoa

ne d

intr

-o g

ospo

dãri

e la

num

ãrul

tota

l de

cam

ere

al g

ospo

dãri

ei (e

xclu

siv

baia

ºi b

ucãt

ãria

); s-

a co

nsid

erat

cã

o fe

mei

e tr

ãieº

te în

con

diþi

i de

aglo

mer

are

dacã

la o

cam

erã

revi

ne m

ai m

ult d

e o

pers

oanã

ºi o

fem

eie

nu tr

ãieº

te în

con

diþii

de

aglo

mer

are

dacã

la o

cam

erã

revi

ne o

per

soan

ã sa

u m

ai p

uþin

de

o pe

rsoa

nã.

12


TAB

EL 3

.1.2

.B

Dis

trib

uþia

bãr

baþi

lor

dupã

dot

area

gos

podã

riei

cu

bunu

ri d

e fo

losi

nþã

înde

lung

atã

ºi u

tili

tãþi

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Med

iul d

e re

zide

nþã

Tota

l

Urb

an

R

ural

Reg

iune

NE

S

E

S

SV

V

N

V

C

B

Uti

litã

þi º

i bun

uri g

ospo

dãre

ºti

Gos

podã

rii a

glom

erat

e*

Ara

gaz

Tele

vizo

r co

lor

Frig

ider

Maº

inã

de s

pãla

t

Tele

fon

mob

il

Clo

set c

u ap

ã în

inte

rior

ul lo

cuin

þei

Asp

irat

or

Con

gela

tor/

com

binã

frig

orifi

cã

Încã

lzir

e ce

ntra

lã

Aut

omob

il

CD

Pla

yer

PC

Vid

eo

Cup

tor

cu m

icro

unde

Cam

erã

vide

o

90,7

89,5

81,3

67,5

62,6

55,8

52,8

46,0

41,0

40,2

28,8

25,3

20,4

12,0 4,6

57,7

96,9

95,4

86,5

80,5

76,0

82,9

70,7

54,0

68,4

48,0

38,7

35,9

24,8

16,4 7,0

61,2

82,7

81,8

74,6

50,6

45,2

20,5

29,4

35,6 5,4

30,1

15,9

11,5

14,6 6,4

1,5

53,1

80,1

81,8

72,0

56,1

54,4

41,7

40,2

36,7

31,6

26,9

24,9

20,2

16,6 9,6

2,8

59,5

90,9

86,6

80,2

61,2

61,8

49,8

51,5

39,2

42,6

35,8

23,1

17,9

15,8 8,1

3,6

48,9

95,7

90,2

83,3

62,5

58,6

44,0

49,1

37,9

32,5

40,9

22,4

23,7

19,0 4,4

2,7

59,0

87,9

88,1

76,5

41,0

39,0

32,9

36,6

31,0

20,8

43,0

19,3

17,2

16,3 4,6

4,3

51,1

95,3

94,0

85,5

75,7

64,8

66,2

52,6

45,4

45,2

41,9

25,6

21,8

21,0

11,6 3,3

52,1

88,3

90,8

87,7

82,0

74,8

63,0

58,3

64,6

41,1

43,4

38,8

32,4

25,0

20,0 5,0

63,1

95,0

93,0

84,1

86,3

68,5

73,4

68,5

72,3

54,4

39,7

40,0

29,5

26,7

20,8 9,9

73,0

99,3

97,8

88,1

90,8

89,4

94,4

78,7

54,5

72,4

60,5

44,4

46,8

27,6

23,9 7,7

57,1

* A

glom

erar

ea a

fost

det

erm

inat

ã pr

in îm

pãrþ

irea

num

ãrul

ui to

tal d

e pe

rsoa

ne d

intr

-o g

ospo

dãri

e la

num

ãrul

tota

l de

cam

ere

al g

ospo

dãri

ei (e

xclu

siv

baia

ºi b

ucãt

ãria

); s-

a co

nsid

erat

cã

un b

ãrba

t tr

ãieº

te în

con

diþi

i de

aglo

mer

are

dacã

la o

cam

erã

revi

ne m

ai m

ult d

e o

pers

oanã

ºi u

n bã

rbat

nu

trãi

eºte

în c

ondi

þii d

e ag

lom

erar

e da

cã la

o c

amer

ã re

vine

o p

erso

anã

sau

mai

puþ

in d

e o

pers

oanã

.

13


TABEL 3.2

Date Recensãmântul Populaþiei România 2002

Total Urban Rural

Total populaþie

Copii 0-4 ani

Femei 15-19 ani

Bãrbaþi 15-19 ani

Femei 15-24 ani

Bãrbaþi 15-24 ani

Femei 15-44 ani

Bãrbaþi 15-49 ani

21,680,974

1,316,712

798,298

838,039

1,651,029

1,725,190

4,746,840

5,644,408

11,435,080

571,051

473,019

487,684

983,063

1,000,367

2,873,548

3,215,705

10,245,894

745,662

325,279

350,355

667,966

724,823

1,873,292

2,428,703

14


Numãr neponderat de cazuri

Grupa de vârstã

Nivel de instruire

Numãrul copiilor în viaþã

Stare civilã

Religie

Apartenenþa etnicã

Situaþia economicã

Nivel socio-economic

Total

15-1920-2425-2930-3435-3940-44

PrimarSecundar inferiorProfesional, complementarsau de uceniciSecundar superiorPostsecundar

Nici unul1234 ºi mai mulþi

Cãsãtorite sau în uniuneCãsãtorite anteriorNiciodatã cãsãtorite

OrtodoxãCatolicãProtestantãAlteleNici o religie

RomânãMaghiarãRromãAltele

Persoanã activãPersoanã inactivã

Foarte scãzutScãzutMediuRidicatFoarte ridicat

TABEL 3.2.1.A

Distribuþia procentualã a femeilor pe medii de rezidenþã, regiuni de dezvoltare ºi pe caracteristici selectate


Mediul de rezidenþã

Total Urban Rural

Regiune

NE SE S SV V NV C B

4441100,0

17,616,618,217,316,813,4

3,334,2

10,139,513,0

42,327,022,35,52,9

61,25,3

33,5

88,83,24,43,40,1

93,14,41,90,6

55,844,2

16,021,618,919,923,6

2486100,0

16,516,617,816,917,614,5

2,223,7

8,646,718,7

47,328,917,8

4,31,7

56,06,5

37,5

89,64,03,62,60,1

94,04,21,50,3

65,134,9

5,213,220,326,634,7

1955100,0

19,416,618,718,015,611,6

5,050,7

12,528,03,8

34,324,029,47,35,0

69,53,4

27,1

87,62,05,64,70,1

91,64,82,61,0

41,059,0

33,234,916,79,35,9

718100,0

17,813,918,317,617,315,1

2,440,9

12,432,511,8

38,924,224,7

7,44,8

64,15,0

30,9

90,02,86,50,7

97,60,41,60,3

47,252,8

28,825,814,914,416,1

585100,0

18,915,916,918,216,713,4

4,932,1

6,446,210,4

44,128,318,9

5,63,0

57,77,2

35,2

97,20,61,11,2

96,40,12,31,2

55,045,0

15,223,320,621,419,5

737100,0

17,616,519,018,216,711,9

5,136,8

10,941,35,9

37,227,925,26,53,2

66,15,2

28,8

96,20,63,2

97,40,42,2

49,550,5

21,328,022,714,013,9

515100,0

17,315,819,515,317,914,1

4,137,3

13,336,4

8,9

33,226,931,5

5,62,9

68,04,2

27,8

98,50,30,40,20,6

98,1

1,9

50,050,0

21,527,714,318,917,5

378100,0

16,719,716,916,817,612,3

1,939,2

8,534,316,2

39,929,622,1

5,92,5

63,05,1

31,9

80,27,1

11,31,00,3

94,12,81,91,3

67,932,1

7,920,425,821,024,9

496100,0

20,617,716,518,516,310,4

20,833,9

9,940,912,5

45,926,319,6

5,82,5

59,04,1

36,9

69,64,58,8

17,0

78,016,8

3,02,2

54,945,1

13,817,117,121,530,5

553100,0

19,916,214,817,716,914,6

3,231,6

12,440,912,0

47,625,021,5

3,82,1

56,44,4

39,2

73,611,8

4,79,8

78,119,8

1,90,1

60,539,5

6,316,122,224,331,0

459100,0

11,919,822,715,815,314,4

1,120,1

6,443,229,2

52,929,713,82,31,4

54,36,8

38,9

96,01,21,61,00,2

98,80,31,0

71,128,9

2,510,016,128,243,1

Caracteristici

15



Grupa de vârstã

Nivel de instruire


Stare civilã

Religie

Apartenenþa etnicã



Total

15-1920-2425-2930-3435-3940-4445-49

PrimarSecundar inferiorProfesional, complementarsau de uceniciSecundar superiorPostsecundar

Nici unul1234 ºi mai mulþi

Cãsãtoriþi sau în uniuneCãsãtoriþi anteriorNiciodatã cãsãtoriþi


RomânãMaghiarãRromãAltele



TABEL 3.2.1.B

Distribuþia procentualã a bãrbaþilor pe medii de rezidenþã, regiuni de dezvoltare ºi pe caracteristici selectate



Total Urban Rural

Regiune

NE SE S SV V NV C B

1324100,0

15,515,115,913,913,911,314,5

2,624,2

24,033,016,3

50,824,119,83,71,7

58,32,6

39,0

91,63,84,00,50,20,0

94,53,21,60,7

78,621,4

6,714,421,625,232,2

1037100,0

15,213,916,016,515,011,012,5

5,838,4

30,721,83,2

51,717,820,56,23,7

51,53,8

44,7

88,82,57,60,60,40,0

89,85,44,20,7

82,217,8

34,236,812,79,07,2

368100,0

15,216,713,016,113,311,614,1

2,440,7

31,419,3

6,2

48,620,820,1

4,85,7

64,13,5

42,5

95,24,10,50,20,00,0

98,40,01,20,4

79,920,1

30,426,716,113,213,6

320100,0

13,910,316,013,514,512,019,9

5,127,0

29,327,411,2

52,023,119,83,12,1

55,94,0

40,0

98,00,40,31,30,00,0

96,00,50,43,0

80,519,5

20,527,020,217,814,5

331100,0

18,614,415,913,914,49,9

12,8

3,032,8

26,428,49,4

51,220,720,36,41,4

54,83,0

42,2

97,50,22,30,20,00,0

94,80,05,20,0

77,023,0

19,331,715,818,215,1

293100,0

12,815,716,518,813,313,9

9,0

11,524,8

23,130,110,5

48,721,722,5

5,21,9

55,63,8

40,6

97,50,60,70,71,00,0

91,20,38,50,0

81,418,6

36,029,1

7,913,313,7

272100,0

15,413,118,517,211,811,512,6

1,531,2

33,323,410,5

57,122,813,74,32,0

55,62,8

41,6

89,07,53,51,30,00,0

96,52,80,20,4

80,919,1

11,723,423,124,617,2

260100,0

11,512,317,818,320,99,49,8

4,028,6

27,727,911,8

48,022,720,76,02,6

59,72,2

38,0

66,26,9

26,20,60,00,0

79,417,13,10,4

86,813,2

8,423,919,219,628,8

277100,0

14,117,315,312,215,011,614,6

3,526,9

27,432,3

9,9

48,119,124,6

4,93,3

56,03,2

40,8

72,47,6

17,50,01,10,0

77,818,3

3,50,5

84,915,1

9,816,018,821,534,0

240100,0

21,316,516,79,3

12,29,0

14,9

1,025,0

13,242,618,3

57,519,818,93,60,3

51,82,1

46,0

98,50,20,20,00,20,2

99,60,00,00,4

71,029,0

1,59,3

22,821,245,2

Caracteristici

2361100,0

15,414,616,015,014,311,213,6

4,030,4

26,928,110,6

51,221,420,14,82,6

55,33,1

41,6

90,43,25,60,50,30,0

92,54,12,70,7

80,219,8

18,624,217,718,221,3

16


TAB

EL 3

.2.2

Dis

trib

uþia

pro

cent

ualã

a fe

mei

lor

ºi b

ãrba

þilo

r pe

sta

re c

ivil

ã, g

rupe

de

vârs

tã º

i med

ii d

e re

zide

nþã

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Gru

pade

vâr

stã

Num

ãrne

pond

erat

de c

azur

i

Num

ãrne

pond

erat

de c

azur

i

Fem

ei 1

5-44

ani

Sta

re c

ivil

ã

Tota

l

C

ãsãt

orit

ã

C

ãsãt

orit

ã

N

ecãs

ãtor

itã

ante

rior

Tota

l

Cãs

ãtor

it

C

ãsãt

orit

Nec

ãsãt

orit

a

nter

ior

Tota

l

Urb

an

Rur

al

T 15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

45-4

9

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

45-4

9

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

45-4

9

4441 60

8

504

854

909

944

622 -

386

272

444

449

558

377 -

222

232

410

460

386

245 -

2361 337

247

328

386

425

301

337

197

151

173

196

222

169

216

140 96 155

190

203

132

121

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0 -

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0 -

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0 -

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0 -

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0 -

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0 -

61,2 8,2

41,4

72,6

82,2

84,5

83,6 -

2,7

31,5

62,4

76,3

81,4

82,2 -

15,7

57,2

88,1

91,0

90,1

86,4 -

5,3

0,2

1,3

3,8

7,0

9,2

12,0 -

0,2

1,2

4,6

8,5

11,1

14,4 -

0,2

1,4

2,6

4,8

5,7

7,3 -

33,5

91,6

57,3

23,6

10,8 6,3

4,4 -

97,1

67,3

33,1

15,2 7,5

3,4 -

84,2

41,4 9,3

4,3

4,2

6,3 -

55,3 0,9

15,4

54,3

76,2

82,4

84,2

85,5 1,1

15,4

55,3

80,8

88,0

90,3

92,9 0,7

15,4

53,1

71,2

75,7

76,1

74,4

3,1

0,0

0,3

1,5

3,6

4,8

6,0

7,1

0,0

0,4

0,5

2,8

5,5

5,9

4,8

0,0

0,2

2,7

4,5

4,0

6,2

10,6

41,5

99,1

84,3

44,2

20,2

12,8 9,8

7,4

98,9

84,2

44,2

16,5 6,6

3,8

2,3

99,3

84,4

44,2

24,3

20,3

17,7

15,0

Bãr

baþi

15-

49 a

ni

Sta

re c

ivil

ã

Fertilitatea ºi avortul

17

4. FERTILITATEA ªI AVORTUL

4.1. FERTILITATE moderne ºi contactul cu media occidentalã au avut un impact deosebit asupra mediului social ºi Fertilitatea a scãzut dramatic în România la asupra determinanþilor fertilitãþii. începutul anilor 1990, dupã cãderea vechiului

regim. O evoluþie descendentã de mare amploare a Dupã declinul rapid de la începutul anilor 1990, fer-fertilitãþii a fost comunã tuturor þãrilor ex- tilitatea în România s-a dovedit a fi remarcabil de comuniste din Europa Centralã ºi de Est dupã 1990, stabilã în a doua parte a decadei, ca ºi în intervalul dar viteza, ritmul ºi magnitudinea acestor evoluþii 2000 - 2004 (Figura 4.1.1). Dar, în spatele acestei au fost diferite, în funcþie de contextul politic, stabilitãþi, au loc importante schimbãri structurale. economic ºi social din fiecare þarã. În cazul Fertilitatea româneascã (ca ºi cea din alte þãri României, s-a mai adãugat un factor. central ºi est europene) a fost dintotdeauna o ferti-

litate timpurie, definitã printr-o vârstã medie scã-Fertilitatea a fost menþinutã la un nivel relativ zutã a femeilor la naºterea copiilor ºi o proporþie ridicat înainte de 1990 printr-o politicã pro-natalistã ridicatã a fertilitãþii realizate pânã la vârsta de 25 forþatã, bazatã pe reglementãri restrictive în de ani. Începând cu mijlocul anilor 1990, fertilitatea materie de contracepþie ºi avort. Aceastã politicã româneascã s-a îndepãrtat treptat dar continuu de a fost abrogatã la sfârºitul anului 1989 ºi declinul acest model, vârsta medie a femeilor la prima fertilitãþii s-a instalat rapid, ca o evoluþie spontanã naºtere crescând ºi tendinþa fiind bine instalatã. fireascã. Noul context economic ºi social în

deteriorare a amplificat doar viteza ºi proporþia Aceastã privire retrospectivã este utilã în declinului. Declinul fertilitãþii reprezintã o reacþie la evaluarea ºi înþelegerea datelor asupra fertilitãþii schimbãrile sociale complexe din România ºi nu rezultate din Studiul Sãnãtãþii Reproducerii 2004. este determinat numai de criza economicã. Datele privind sãnãtatea reproducerii furnizate de Schimbãrile politice, în special din prima jumãtate a studiul din 2004 includ variabile explicative care nu anilor 1990, reorientarea tendinþelor societãþii, sunt disponibile în statisticile oficiale asupra restructurarea economicã ºi socialã, devalorizarea naºterilor ori în datele de recensãmânt. Analiza normelor culturale tradiþionale, nevoia de acumu- datelor privind fertilitatea din Studiul Sãnãtãþii lare de noi cunoºtinþe ºi extinderea modelelor de Reproducerii oferã avantajul corelãrii acestora cu gândire ºi de comportare occidentale au contribuit alte informaþii extrem de importante, precum rezul-împreunã la schimbarea ireversibilã a tendinþei tatul sarcinii, cunoºtinþele privind contraceptivele fertilitãþii ºi a modului de formare a familiei. De ºi utilizarea acestora, atitudini asupra sãnãtãþii asemenea, întârzierea cãsãtoriei în rândul tinerilor, reproducerii, disponibilitatea serviciilor de sãnã-accesul sporit la mijloacele de contracepþie tate, cunoºtinþele privind infecþiile cu transmitere

Figura 4.1.1

Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de mediul de rezidenþã

Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004

1,56

1,21

2,79

1,30

1,00

1,80

1,27

1,03

1,65

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

Total Urban Rural

1993

1999

2004

Nãscuþi per femeie

18


sexualã, inclusiv SIDA, ºi violenþa în familie. Aceste pentru per ioada de trei ani d ina intea date i SSR date sunt extrem de importante pentru programele 200 4 es te d e 1, 27, rot unj itã la 1 ,3 º i id ent icã cu orientate spre menþinerea ori creºterea nivelului cifre le ofi ciale rapor tate p entru ultim ii ani de dorit al fertilitãþii. agenþiile guvernamentale.

Fertilitatea româneascã a fost dintotdeauna o fertilitate timpurie, urmând modelul tipic al þãrilor 4.1.1 NIVELUL FERTILITÃÞII, TENDINÞE ªI din Europa de Est, cu valori maxime în grupa de DIFERENÞIERIvârstã 20-24 de ani. Modelul timpuriu de fertilitate a

Schimbãrile majore ale fertilitãþii în România dupã rãmas tipic pentru România ºi dupã 1989, în pofida

1989 au avut loc în prima jumãtate a anilor 1990. declinului general al fertilitãþii de la începutul anilor

Din 1995, nivelul fertilitãþii a fost stabil, cu o ratã 1990. Rezultatele Studiilor Sãnãtãþii Reproducerii

totalã a fertilitãþii (RTF) de aproximativ 1,3. RTF

Figura 4.1.2

Rata specificã a fertilitãþii, la femei 1000 de 15-44 ani


129

83

33

125

100

83

29

13

25

83

53

69

36

2

75

12

0

20

40

60

80

100

120

140

RSF 15-19 RSF 20-24 RSF 25-29 RSF 30-34 RSF 35-39 RSF 40-44

Naºteri la 1000 femei

1993 1999 2004

Figura 4.1.3

Proporþia naºterilor în funcþie de mediul de rezidenþã, starea civilã ºi vârstã


0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44

Urban Rural

% Cãsãtoritã Necãsãtoritã

Figura 4.1.3Proporþia naºterilor în funcþie de mediul de rezidenþã ºi starea civilã


Figura 4.1.5

Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de nivelul de instruire


1,8

1,1

0,9

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8

2,0

Primar ºi secundar inferior Profesional ºi secundar superior Post secundar


din 1993 ºi 1999 au confirmat existenþa acestui urban reprezintã numai jumãtate din rata de model, mai mult de 50% din rata totalã a fertilitãþi i înlocuire a populaþiei, în timp ce RTF în mediul rural fiind realizatã la grupele de vârstã 20-24 ºi 25-29 este de 1,7 cop ii la o f emeie, cu 70% m ai mare ani. În 2004, deºi RTF a rãmas la nivelul de 1,3 decât valoarea din mediul urban. RSF pentru naºteri la o femeie, rata specificã a fertilitãþii pe femeile din mediul rural este mult mai mare decât vârste (RSF) a crescut cu aproximativ 80% la grupa RSF pent ru feme ile din medi ul urba n la grupa de de vârstã 30-34 ani, în timp ce RSF la grupa 25-29 vâr stã 15 -29 de an i ( Tabel 4. 2.1 ). Totuº i, RSF în ani a rãmas stabilã iar RSF la 20-24 ani a scãzut cu medi ul rural pentru grup a 30-34 de ani a crescut 25% (Tabel 4.1.1 ºi Figura 4.1.2). dupã 1999 de la 36 la 51 la 1000, o majorare de 42%.

Deºi au avut loc schimbãri în profilul structurii pe Dat ele asu pra fer til itã þii rez ult ate din Stu diu l vârste a fertilitãþii în 2004, diferenþele dintre mediul Sãnãtãþi i Reproducerii 2004 confirmã diferenþele urban ºi cel rural se menþin. RTF de 1,0 în mediul regionale ale fenomenului, RTF atingând 1,8 copii

19


Figura 4.1.4

Rata totalã a fertilitãþii în funcþie de regiunea de dezvoltare

socio-economicã


1,8

1,4

1,31,2 1,2

1,1 1,1

0,9

0,0

0,2

0,4

0,6

0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

1,8

2,0

N-E S N-V CENTRU S-E V S-V BUCURESTI


20


la o femeie în Regiunea Nord-Est (Moldova) ºi 1,1 sensibil mai mare decât RTF a femeilor cu nivel de copii în Vest ºi Sud-Vest, în timp ce nivelul pentru instruire secundar superior (1,1) ºi post-secundar Regiunea Bucureºti este cu puþin sub valoarea de (0,9). Diferenþieri semnificative ale fertilitãþii pot fi numai 1 copil (0,9) (Tabel 4.1.2 ºi Figura 4.1.4). constatate ºi în funcþie de nivelul socioeconomic

general al femeilor, RTF fiind de 0,8 copii la o Fertilitatea continuã sã se afle într-un raport invers femeie pentru cele cu un statut ridicat, 1,1 pentru proporþional atât cu nivelul de instruire, cât ºi cu statut mediu ºi 1,9 copii pentru statut inferior. statutul socioeconomic (Tabel 4.1.2 ºi Figura 4.1.5).

Nivelul de instruire al femeilor a reprezentat Mãrimea eºantionului la SSR 2004 este prea micã dintotdeauna o variabilã determinantã cheie a pentru a putea analiza fertilitatea în funcþie de etnie fertilitãþii. Femeile cu un nivel de instruire primar ºi ºi religie. secundar inferior au o RTF de 1,8 copii la o femeie,

Figura 4.2.1

Rata Totalã a Fertilitãþii ºi Rata Totalã a Avortului

Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004

1,6

2,2

1,31,3

3,4

0,8

0

1

2

3

4

1993 1999 2004

Evenimente per femeie

RTF RTA

Studiile

Figura 4.2.2

Rata totalã a avorturilor în funcþie de mediul de rezidenþã


3,4

2,2

3,2

2,4

1,1

3,4

2,0

0,7

4,1

0,8

0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

4,5

1993 1999 2004

Avorturi per femeie %

Total Rural Urban Bucureºti

Studiile

21


4.2 AVORT INDUS oficiale nu sunt sub-raportate. Cu toate acestea, chiar ºi rata de 1,2 reprezintã o scãdere de 45% a Rata totalã a avorturilor (RTA) este numãrul de RTA din 1999. Evident, este necesarã analiza în avorturi pe care o femeie le-ar face în cursul vieþii continuare pentru a stabili dacã a existat sub-sale dacã ratele specifice pe grupe de vârstã ar raportare diferenþiatã pe mediu de rezidenþã, vârstã rãmâne aceleaºi cu cele din anul pentru care se sau nivel de educaþie al respondentului. calculeazã indicatorul. RTA a fost raportatã ca fiind

3,4 în SSR 1993 ºi 2,2 în SSR 1999. Aceasta Cu toate acestea, RTA în zonele rurale a fost reprezintã un declin de 35% într-o perioadã de raportat 1,1 comparativ cu 0,7 în zonele urbane creºtere a utilizãrii contraceptivelor moderne. (Figura 4.2.2). Aceasta se suprapune cu diferenþa (Tabelul 4.2.1). observatã în studiul din 1999. De asemenea, RTA

este invers proporþionalã cu nivelul de educaþie ºi În 2004, RTA raportatã a fost 0,84 pe femeie pentru socio-economic la fel ca ºi pentru fertilitate. perioada de trei ani de dinainte de studiu (Tabelul Aceastã relaþie a fost adevãratã de asemenea în 4.2.2 ºi Figura 4.2.1). Cu toate acestea, în 2004, studiile anterioare. Din pãcate, ca ºi în cazul compararea valorilor oficiale raportate pentru fertilitãþii, dimensiunea eºantionului nu permite o 2002-2004 cu valorile avortului raportate de analizã de validare statisticã pentru afilierea etnicã respondenþi aratã cã acestea din urmã par sã fie ºi religioasã. sub-raportate cu aproximativ 25-30%, iar nivelul

adevãrat sã fie aproximativ 1,2, dacã valorile

22


TAB

EL 4

.1.1

Rat

ele

spec

ific

e de

fert

ilit

ate

pe g

rupe

de

vârs

tã, p

entr

u o

peri

oadã

de

3 an

i* a

nter

iori

stu

diul

ui, l

a fe

mei

de

15-4

4 an

i**

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

993,

199

9 ºi

200

4

Rat

a to

talã

a fe

rtil

itãþ

ii (c

opii

la o

fem

eie)

- R

TF**

*

Rat

a sp

ecifi

cã a

fert

ilitã

þii 1

5-19

**

Rat

a sp

ecifi

cã a

fert

ilitã

þii 2

0-24

Rat

a sp

ecifi

cã a

fert

ilitã

þii 2

5-29

Rat

a sp

ecifi

cã a

fert

ilitã

þii 3

0-34

Rat

a sp

ecifi

cã a

fert

ilitã

þii 3

5-49

Rat

a sp

ecifi

cã a

fert

ilitã

þii 4

0-44

1999

Tota

l U

rban

R

ural

1993

Tota

l

Urb

an

R

ural

Buc

ureº

ti

Alt

e or

aºe

1,56 49 129 83 33 12 5

1,71 48 13

1 99 43 21 0

2,05 57 179

117 46 12 0

2,79 68 202

159 72 39 15

1,3 36 100 83 29 13 2

1 18 67 79 26 9 2

1,8 63 147 89 36 21 4

* N

ãscu

þi vi

i înt

re o

ctom

brie

200

1 ºi

sep

tem

brie

200

4**

Vâr

sta

la m

omen

tul n

aºte

rii

***

Naº

teri

la o

fem

eie

2004

Tota

l U

rban

R

ural

1,27 25 75 83 53 12 6

1,03 10 50 73 54 11 7

1,65 46 116 98 51 15 4

23


TABEL 4.1.2

Ratele specifice de fertilitate la 1000 de femei de 15-44 ani

ºi rata totalã a fertilitãþii, dupã anumite caracteristici


Caracteristici

Rata totalã a

fertilitãþiiGrupa de vârstã

15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44

Total

Mediu de rezidenþã

Regiunea de dezvoltare

Nivelul de instruire


Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

Primar ºi secundar inferior

Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

25

10

46

29

29

30

41

22

24

13

0

30

12

0

54

19

0

53

54

51

78

43

43

33

44

51

60

58

69

44

65

70

46

46

75

50

116

109

64

96

71

79

78

55

46

139

62

15

135

60

34

12

11

15

19

11

13

4

5

18

8

17

16

7

31

18

9

12

83

73

98

96

85

103

67

66

78

104

53

96

82

69

87

88

75

6

7

4

23

0

4

0

5

5

0

4

9

5

4

18

3

1

1,27

1,03

1,65

1,77

1,16

1,44

1,08

1,10

1,27

1,20

0,88

1,79

1,06

0,92

1,91

1,12

0,84

24


* Toate sarcinile din perioada ianuarie 2002 - decembrie 2004 (trei ani), inclusiv femeile însãrcinate la momentul interviului ºi care nu au nãscut niciodatã** Sarcinile nedorite includ ºi sarcinile terminate prin avort la cerere*** Sub 25 de cazuri la aceastã categorie

TABEL 4.1.3

Situaþia planificãrii celei mai recente sarcini în rândul femeilor, care au avut cel puþin

o sarcinã în perioada 2002-2004, pe caracteristicile studiate


Numãr

nepoderat

de cazuri

Situaþia planificãrii celei mai recente sarcini

Intenþionatã Neplanificatã Nedoritã** NesigurãTotal

Total

Rezultatul sarcinii



Grupa de vârstã la momentul când sarcina s-a terminat

Nivel de instruire

Numãr de copii în viaþã



Însãrcinatã în prezentNãscut viuAvort provocatAltele

UrbanRural

Nord-EstSud-EstSudSud-VestVestNord-VestCentruBucureºti

15-1920-2425-2930-3435-3940-44Nedeclaratã

Primar ºi secundar inferiorSecundar superiorPostsecundar

Nici unul123 sau mai mulþi



1064*

11951235182

482582

18713918716066

101124100

7022736727596245

436506122

77441387159

283268178171164

578486

100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0

43,5

65,472,90,03,8

44,842,1

47,546,345,824,948,841,652,144,1

34,147,351,642,922,3******

37,344,960,2

0,756,645,227,4

36,444,146,146,048,2

48,137,9

7,6

13,612,30,00,0

7,28,0

9,86,25,15,16,1

14,09,46,1

15,510,17,05,41,2******

8,07,94,8

0,09,87,65,9

5,36,68,9

11,08,0

7,28,0

48,7

20,214,5

100,096,2

47,649,7

42,346,249,170,045,144,438,549,8

50,441,941,351,376,6******

54,746,934,1

99,333,246,966,7

58,349,344,541,843,8

44,154,1

0,3

0,90,40,00,0

0,30,2

0,51,30,00,00,00,00,00,0

0,00,70,00,40,0******

0,00,40,9

0,00,40,30,0

0,00,00,61,10,0

0,50,0


25

TAB

EL 4

.2.1

Rat

ele

spec

ific

e pe

gru

pe d

e vâ

rstã

rap

orta

te a

le a

vort

uril

or p

rovo

cate

rapo

rtat

e la

100

0 fe

mei

cu

vârs

te c

upri

nse

într

e 15

-44

ani,

pe p

arcu

rsul

a 3

ani

ant

erio

ri s

tudi

ului

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

993,

199

9 ºi

200

4

Rat

a to

talã

a a

vort

uril

or la

100

0 fe

mei

- R

TA

Rat

a sp

ecifi

cã a

avo

rtur

ilor

15-1

9

Rat

a sp

ecifi

cã a

avo

rtur

ilor

20-2

4

Rat

a sp

ecifi

cã a

avo

rtur

ilor

25-2

9

Rat

a sp

ecifi

cã a

avo

rtur

ilor

30-3

4

Rat

a sp

ecifi

cã a

avo

rtur

ilor

35-4

9

Rat

a sp

ecifi

cã a

avo

rtur

ilor

40-4

4

1999

**

Tota

l U

rban

R

ural

1993

*

Tota

l

Urb

an

R

ural

Buc

ureº

ti

Alt

e or

aºe

3,39 32 153

209

167 79 40

4,14 11 21 24 21 83 33

3,41 6 14 22 15 56 33

3,20 14 15 19 17 86 24

2,20 26 10

1

119 15 58 21

2,00 20 91 10

7

105 54 18

2,40 35 115

138

104 67 30

* A

vort

uri p

rovo

cate

într

e iu

lie 1

990

ºi iu

nie

1993

** A

vort

uri p

rovo

cate

într

e iu

lie 1

996

ºi iu

nie

1999

***

Avo

rtur

i pro

voca

te în

tre

octo

mbr

ie 2

001

ºi s

epte

mbr

ie 2

004

2004

***

Tota

l U

rban

R

ural

0,84 10 48 42 37 20 12

0,69 9 40 27 29 18 16

1,06 11 60 64 50 24 3

26


TABEL 4.2.2

Ratele specifice pe grupe de vârstã ale avortului provocat raportate la 1000 femei cu vârste cuprinse

între 15-44 ani ºi ratele totale ale avortului provocat, pentru o perioadã de 3 ani* înainte de studiu,

dupã caracteristicile studiate


Caracteristici

Ratele totale ale

avorturilor provocate***Grupa de vârstã**

15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44

Total



Nivelul de instruire


Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

10

9

11

2

32

11

15

15

0

0

5

8

15

0

14

5

11

37

29

50

18

37

25

123

24

22

42

28

46

40

15

49

35

29

48

40

60

31

44

65

107

20

36

16

58

92

34

16

85

29

31

20

18

24

14

14

25

37

11

10

24

25

27

18

16

30

17

16

42

27

64

30

56

49

83

27

12

34

36

72

36

18

80

31

19

12

16

3

18

8

0

0

8

5

27

25

22

8

9

19

6

13

0,844

0,699

1,060

0,569

0,954

0,869

1,827

0,519

0,425

0,716

0,889

1,342

0,753

0,371

1,392

0,614

0,601

* Sarcini terminate prin avort provocat între octombrie 2001 ºi septembrie 2004** Vârsta în momentul avortului*** Avorturi provocate pe femeie

5.1 UTILIZAREA CURENTÃ ªI TRECUTÃ A scarã mai largã a metodelor contraceptive CONTRACEPTIVELOR moderne. (Tabel 5.1.1.A).

5.1.1 UTILIZAREA CURENTÃ ªI TRECUTÃ A În 1993, numai una din patru utilizatoare ale METODELOR CONTRACEPTIVE LA FEMEI contracepþiei folosea o metodã modernã. În 1999,

metodele moderne (23%) aveau un nivel de utilizare Rata prevalenþei contracepþiei la femeile de vârstã apropiat de cel al metodelor tradiþionale (25%), dar fertilã (15-44 ani) a crescut de la 41% în 1993 la 48%

în 1999, a ajuns la 58% din totalul femeilor în 2004 mai mult de jumãtate din totalul femeilor nu foloseau (vezi Figura 5.1.1). Aceastã creºtere - mai precis o nici o me todã co ntra cept ivã. În 20 04, prop orþi a triplare faþã de 1993 - se datoreazã utilizãrii pe femeilor care utilizeazã o metodã contraceptivã

5. PLANIFICARE FAMILIALÃ

27

Planificare familialã

Figura 5.1.2

Utilizarea metodelor contraceptive

de cãtre femeile cãsãtorite sau care trãiesc în uniune consensualã

Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999, 2004

4,03,2

4,3

0,81,4

0,2

8,57,9

7,3

2,8 2,5

0,5

12,1

14,1

6,7

1,82,8

0,7

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Prezervative Pilule

contraceptive

Sterilet Spermicide Ligatura

trompelor

Alte metode

moderne

1993

1999

2004

%

Studiile

Figura 5.1.1

Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre femeile de vârstã fertilã


40,5

48,2

58,1

0

10

20

30

40

50

60

70

1993 1999 2004

Total

Metode moderne

Metode tradiþionale

%

Studiile

10

30,5

23,3 24,7

33,9

24,2

modernã a crescut la 34%. Dupã cum se poate contraceptive, au ales metodele moderne mai observa în figura 5.1.1, este pentru prima datã când eficiente. Utilizarea pilulei aproape s-a dublat între utilizarea metodelor moderne este raportatã de o 1999 ºi 2004, dupã cum aratã figura 5.1.2.proporþie mai mare dintre respondente, comparativ cu utilizarea metodelor tradiþionale.

Diferenþe în utilizarea contraceptivelor în rândul În 2004, pilulele ºi prezervativul sunt metodele femeilor aflate în cuplu cãsãtorit sau consensual contraceptive moderne cel mai des utilizate

Proporþia de femei aflate în cuplu cãsãtorit sau (aproximativ 13% fiecare) (Tabel 5.1.1 ºi Figura

consensual care utilizeazã metode contraceptive a 5.1.2.1). Aceastã situaþie reflectã o dublare a

fost ceva mai mare în mediul urban decât în mediul utilizãrii de cãtre femeile de vârstã fertilã a pilulelor

rural, atât în 1993 (59% vs. 55%) cât ºi în 1999 (65% contraceptive, care reprezentau metoda întrebuin-

vs. 61%). În 2004 70% dintre femeile în cuplu, atât þatã de numai 6% dintre femei în 1999. În 1993,

din mediul urban, cât ºi din cel rural au utilizat un numai 2% dintre femei au raportat utilizarea de

tip de metodã contraceptivã. contraceptive orale.

La momentul studiilor anterioare, utilizarea contra-cepþiei moderne în rândul femeilor în cuplu era mai

Utilizarea curentã a metodelor contraceptive ºi scãzutã în mediul rural decât în mediul urban ºi a tendinþe în rândul femeilor cãsãtorite ºi în uniune rãmas astfel pânã în 2004. În 2004, 33% dintre consensualã femeile cãsãtorite din mediul rural ºi 42% din mediul În rândul femeilor aflate în cuplu cãsãtorit sau urban au utilizat metode de contracepþie moderne consensual, unde probabilitatea ca acestea sa fie (Tabel 5.1.3.A). Totuºi, este important de menþionat active sexual este mai mare, comparativ cu femeile cã utilizarea metodelor contraceptive moderne a necãsãtorite, utilizarea unei metode de înregistrat o creºtere mai mare în mediul rural faþã contracepþie, oricare ar fi aceasta, a crescut de la de mediul urban. În mediul urban, prevalenþa 57% în 1993 la 64% în 1999, ajungând la 70% în 2004 contracepþiei moderne a fost de 2,5 ori mai mare (Tabel 5.1.1.B, Tabel 5.1.2.A). Aceastã creºtere s-a faþã de 1993, pe când în mediul rural a fost de datorat în mare parte utilizãrii pe scarã mai largã a aproape patru ori faþã de valoarea de 9% din 1993. metodelor contraceptive moderne. În rândul Prevalenþa metodelor contraceptive moderne are femeilor aflate în cuplu cãsãtorit sau consensual, nivelul cel mai ridicat în rândul femeilor în cuplu rata prevalenþei contracepþiei moderne a crescut sub 30 de ani ºi creºte odatã cu nivelul de instruire progresiv, de la 14% în 1993 la 30% în 1999 al femeilor (Tabel 5.1.3.A). Prevalenþa metodelor ajungând la 38% în 2004. Per total, mai mult de contraceptive moderne are nivelul cel mai scãzut în jumãtate dintre toate femeile aflate în cuplu rândul categoriei cu cel mai scãzut nivel socio-cãsãtorit sau consensual, care au utilizat metode economic (23%), cu nivel de instruire numai ºcoalã

28


Prezervative

12%

Pilule contraceptive

14%

Sterilet

7%

Spermicide

2%Ligatura trompelor

3%Alte metode tradiþionale

1%


31%

Nu utilizeazã în prezent

30%

Prezervative


Sterilet

Spermicide

Ligatura trompelor

Alte metode tradiþionale



Nu utilizeazã în prezent30%

Metode tradiþionale31%

Prezervative12%

Pilule contraceptive14%

Sterilet7%

Spermicide2%

Ligatura trompelor3%

Alte metode tradiþionale1%

Prezervative


Sterilet

Spermicide

Ligatura trompelor




Figura 5.1.2.1Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale

de cãtre femeile cãsãtorite sau care trãiesc în uniune consensualãStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

primarã (21%) ºi în rândul celor cu 3 sau mai mulþi 1% au rap ort at cã se apr ovi zio nea zã de la un copii (28%). Din 1999, utilizarea metodelor moderne dis pen sar urb an s au r ura l, c are int rã a cum în a crescut cel mai mult în rândul tinerelor femei categoria cabinetelor de medici de familie. cãsãtorite (15-24), de la 25% în 1999 la 39% în 2004. Pentru femeile cãsãtorite, medicul de familie repre-

zintã o sursã de contraceptive orale mai importantã în anul 2004 decât în 1999. Aºa cum se poate Alegerea metodei contraceptive ºi sursa de observa în tabelul 5.1.4.A, în anul 2004 18% dintre aprovizionare în rândul femeilor în cuplu femei raporteazã cã se aprovizioneazã cu pilule de

În rândul femeilor în cuplu, pilula reprezintã cea mai la medicul de familie, în timp ce în anul 1999, numai

frecvent utilizatã metodã contraceptivã modernã, 2% menþioneazã medicul de familie ca sursã de

14% dintre ele raportând utilizarea acestei metode, contraceptive orale.

faþã de numai 8% în 1999 (vezi Figura 5.1.2). Un rezultat surprinzãtor în 2004 este reprezentat de proporþia egalã de femei cãsãtorite, atât din mediul 5.1.2 UTILIZAREA CURENTÃ ªI TRECUTÃ A urban, cât ºi din mediul rural, care raporteazã METODELOR CONTRACEPTIVE LA BÃRBAÞIutilizarea pilulei - 14% (Tabrl 5.1.1.D). Utilizarea metodelor contraceptive la bãrbaþii între În 2004, principala sursã de mijloace contraceptive 15-49 de ani a crescut de la 51% în 1999 la 62% în este comerþul cu amãnuntul. Mai mult de jumãtate 2004 (Tabel 5.1.1 ºi Figura 5.1.3). Aceastã creºtere dintre femeile aflate în cuplu, cãsãtorite sau în pare sã se datoreze unei prevalenþe crescute a uniune consensuala (55%) raporteazã procurarea contracepþiei în rândul bãrbaþilor necãsãtoriþi. contraceptivelor de la farmacie, magazin sau Bãrbaþii aflaþi în cuplu raporteazã o ratã a chioºc (Tabel 5.1.4.A). Sectorul medical (public, prevalenþei contracepþiei de 67%, valoare aproape privat ºi ONG) reprezintã a doua sursã de mijloace identicã celei din 1999 (66%), dar între 1999 ºi 2004 contraceptive pentru femeile aflate în cuplu. utilizarea contracepþiei în rândul bãrbaþilor cãsãtoriþi

anterior ºi a celor care nu au fost cãsãtoriþi În sectorul medical, spitalele au rãmas pe primul niciodatã a crescut de la 29% la 60% ºi respectiv loc ca ºi sursã de contraceptive moderne, dar 55%. Utilizarea prezervativului de cãtre bãrbaþii proporþia femeilor care se aprovizioneazã de la necãsãtoriþi s-a triplat, crescând de la 13% la 42% în aceste unitãþi este în scãdere (27% în 1993, 20% în aceastã perioadã (Tabel 5.1.2.B ºi Figura 5.1.4). 1999 ºi 18% în 2004). Procentul femeilor care

raporteazã faptul cã se aprovizioneazã cu Atât în mediul urban, cât ºi în cel rural, în rândul contraceptive de la cabinetele medicilor de familie bãrbaþilor aflaþi în cuplu s-a raportat o trecere de la (9%) a crescut semnificativ din 1999, când numai metodele contraceptive tradiþionale la cele moderne,


29

Figura 5.1.3

Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale la bãrbaþii între 15-49 de ani

aflaþi în cuplu cãsãtorit sau în uniune consensualã

Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999, 2004

51,3

61,6

22,8

44,5

28,5

17,1

0

10

20

30

40

50

60

70

1999 2004

Total

Metode moderne


%

Studiile

30

(Tabel 5.1.2.B). În mediul urban, utilizarea metodelor cup lur i care au nevoie de metode de p lan ificare contraceptive moderne în rândul bãrbaþilor cãsã- familialã. În România, în mod special, în studiile toriþi a crescut de la 32% în 1999 la 46% în 2004. În anterioare s-au calculat proporþia de femei ºi mediul rural, utilizarea metodelor contraceptive bãrbaþi care prezintã nevoia potenþialã de moderne a crescut de la 21% în 1999 la 36% în 2004. contracepþie ºi proporþia celor care au nevoie de Aceastã schimbare se datoreazã în mare parte metode moderne de contracepþie mai eficiente utilizãrii crescute a contraceptivelor orale ºi a pre- (pilulã, prezervativ, sterilet, ligatura trompelor). zervativelor (Tabel 5.1.2.B ºi Tabel Indicatori cheie). Pentru a evalua cererea potenþialã de contracep-Ca ºi în cazul femeilor, cei mai mulþi bãrbaþi aflaþi în tive, se calculeazã mai întâi proporþia de femei º i cuplu cãsãtorit ºi consensual au raportat cã sursa bãrbaþi care nu au nevoie de metode de planificare lor de contrace ptive este come rþul cu amãnunt ul familialã în momentul de faþã (Tabel 5.2.1.A ºi B ºi (64 %), în tim p ce apr oxi mat iv jum ãta te din tre Figura 5.2.1) Aceºtia sunt bãrbaþii (care au raportat aceºtia (29%) au raportat cã se aprovizioneazã cu sit uaþ ia par ten ere lor lo r) ºi fem eil e c are nu au contraceptive de la spitale sau medici de familie activ itate sexua lã în m oment ul de f aþã, f emeil e (Tabel 5.1.4.B). gravide sau lãuze, femeile care nu pot rãmâne

însãrcinate (infertile/infecunde) sau femeile care Cabinetele medicilor de familie se situeazã pe locul încearcã sã rãmânã însãrcinate. În 2004, bãrbaþii ºi doi în cadrul surselor de contraceptive din sectorul femeile fãrã nevoie de servicii de planificare medical, dar în proporþie mai micã în cazul familialã reprezentau 47%, respectiv 46% din totalul bãrbaþilor (6%) decât în cazul femeilor (9%) respondenþilor. Se considerã cã restul responden-(Tabelele 5.1.4.A ºi 5.1.4.B). Importanþa medicului þilor, adicã cei care sunt activi sexual ºi pot, dar nu de familie ca sursã de contraceptive pentru doresc în prezent sã aibã copii, au nevoie bãrbaþii aflaþi în cuplu a crescut considerabil în potenþialã de metode contraceptive. În 2004, ultimii cinci ani. În 1999, doar 0,4% dintre aceºtia se aceºtia reprezentau 53% în rândul femeilor ºi 55% aprovizionau de la medicul de familie (dispensar), dintre bãrbaþi. în 2004 procentul a crescut la 6%. Ca ºi în cazul

femeilor, medicul de familie reprezintã o sursã mai Un ind ica tor uti l est e nev oia nes ati sfã cut ã de puþ in i mpo rta ntã în m edi ul u rba n (3 %) d ecâ t în metode de planificare familialã moderne, în special mediul rural (11%) (Tabel 5.1.4.B). acolo unde metodele tradiþionale de planificare

familialã se utilizeazã pe scarã largã, aºa cum a fost în trecut ºi cazul României. Acest indicator

5.2. NEVOIA DE SERVICII DE PLANIFICARE este estimat prin însumarea utilizatorilor curenþi de

FAMILIALÃmetode tradiþionale cu neutilizatorii de oricare

Un indicator util pentru organizatorii programelor metodã contraceptivã supuºi la risc de sarcinã de planificare familialã este proporþia estimatã de nedoritã (Tabelele 5.2.1.A ºi B).


Figura 5.1.4

Utilizarea contraceptivelor moderne ºi tradiþionale de cãtre bãrbaþii necãsãtoriþi


12,9

2,5

12,8

70,9

41,9

6,1 6,8

45,1

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Prezervative Pilule Metode tradiþionale Nu utilizeaza în prezent

1999

2004

%

Studiile


31

În România, proporþia femeilor care prezintã nevoie În 2004, de douã ori mai multe femei cãsãtorite ºi în nesatisfãcutã de metode moderne de planificare uniun e conse nsual ã nu utili zeazã metod e de fam ili alã est e cu puþ in m ai m are dec ât c ea p l a n ifi c a re fa milialã, cu riscul unei sarcini nedorite a bã rba þil or ( 28% faþ ã de 23% , du pã c um a rat ã dupã cum aratã rãspunsul lor la întrebarea: “Când Figura 5.2.1). ai dori sã ai un copil (din nou)?”

S-au comparat s ituaþia d in 1999 cu cea din 2004 O explicaþie poate fi aceea cã, pe mãsurã ce creºte pentru cererea potenþialã de contracepþie ºi nevoia utilizarea metodelor de planificare familialã, ºi în nesatisfãcuta, în rându l femei lor cãsã tori te ºi în special a metodelor moderne mai eficiente, la între-uniune consensualã (Tabel 5.2.1.A º i Figura 5.2.2). bãrile referitoare la planificarea sarcinilor rãspun-Nev oia nes ati sfã cut ã de met ode de p lan ifi car e sul femeilor se poate schimba. În 2004, de douã ori moderne în rândul femeilor cãsãtorite ºi în uniune mai m ulte feme i cãs ãtor ite º i în u niun e con sen-consensualã rãmâne neschimbatã. Se constatã cã sualã nu utilizeazã metode de planificare familialã, în 200 4, ca º i în 19 99, in dicat orul a re ace eaºi cu riscul unei sarcini nedorite. Astfel, 12% dintre valoare 39%, deºi se observã o creºtere a utilizãrii fem ei au rãs pun s cã dor esc sã aib ã un cop il met ode lor mod ern e în rân dul ace sto r fe mei ºi o “imediat” sau “când dã Dumnezeu”, comparativ cu scã der e a num ãru lui de fem ei car e uti liz eaz ã numai 6% care au oferit aceleaºi rãspunsuri în 1999 metode tradiþionale. (date nepublicate).


Figura 5.2.1

Cererea potenþialã ºi nevoia nesatisfacutã de metode moderne de planificare familialã

în rîndul femeilor ºi bãrbaþilor

Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 200447,0

25,4

19,4

27,6

8,2

45,5

31,4

13,2

23,1

9,9

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Nu au nevoie de

planificare

familialã

Utilizarea

metodelor

moderne

Utilizarea

metodelor

tradiþionale

Nevoia

nesatisfacutã de

metode moderne

de contracepþie

Nu folosesc

Femei

Barbati

%

Figura 5.2.2

Cererea potenþialã ºi nevoia nesatisfãcutã de metode moderne de planificare familialã

în rândul femeilor cãsãtorite


31,829,0

33,6

39,2

28,931,6

27,6

39,5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Nu au nevoie de

planificare familialã

Utilizarea metodelor

moderne

Utilizarea metodelor

tradiþionale

Nevoia nesatisfacutã de

metode moderne de

contracepþie

1999

2004

%Studiile

32


TABEL 5.1.1A. Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale în rândul tuturor bãrbaþilor ºi femeilor


B. Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale la femeile ºi bãrbaþii în cupluStudiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004

C. Sursa de procurare a contraceptivelor moderne utilizate la femeile ºi bãrbaþii în cupluStudiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1993, 1999 ºi 2004

Utilizarea curentã a metodelor contraceptive (%)Metode moderne

Metode tradiþionaleNeutilizatori

Prezervativ Pilule Sterilet Spermicide Ligatura trompelor Alte metode moderne


Metode tradiþionaleNeutilizatori

Prezervativ Pilule Sterilet Spermicide Ligatura trompelor Alte metode moderne

Sector medical (public, privat, NGO)Comerþ (magazin, chioºc, piaþã)FarmacieAlte surse

1993

Femei

1993

Femei

1993

Femei

1999

Femei Bãrbaþi

1999

Femei Bãrbaþi

1999

Femei Bãrbaþi

2004

Femei Bãrbaþi

2004

Femei Bãrbaþi

2004

Femei Bãrbaþi

40,510,03,02,32,50,51,0

030,559,5

57,313,94,03,24,30,81,40,2

43,442,7

48,223,37,76,54,92,01,90,3

24,751,8

63,829,58,57,97,32,82,50,5

34,336,2

51,322,810,95,93,90,81,00,3

28,548,7

66,227,39,68,26,41,21,60,3

38,933,8

58,133,913,112,74,41,41,80,5

24,241,9

70,338,212,114,16,71,82,80,7

32,229,7

61,644,526,612,23,20,91,50,2

17,138,4

66,942,315,116,95,81,52,60,4

24,633,1

36,80,0

37,925,3

40,73,7

47,77,9

25,815,5

535,7

41,57,7473,8

28,512,251,77,6

D. Prevalenþa contracepþiei moderne ºi tradiþionale în rândul femeilor ºi bãrbaþilor în cuplu, dupã mediul de rezidenþã




Neutilizatori

Prezervativ Pilule Sterilet Spermicide Ligatura trompelor Alte metode moderne Coitus interruptus Metoda calendarului Alte metode tradiþionale

70,242,215,914,17,42,32,30,2

28,019,88,10,1

29,8

70,533,07,1

14,15,81,33,51,2

37,532,94,50,1

29,5

67,746,418,117,36,62,02,10,3

21,214,76,40,1

32,3

65,736,210,816,34,50,83,30,4

29,525,53,90,1

34,3

Femei

Urban Rural

Bãrbaþi

Urban RuralUtilizarea contracepþiei

33

TAB

EL 5

.1.2

.A

Fem

ei d

upã

util

izar

ea c

uren

tã a

met

odel

or c

ontr

acep

tive

ºi s

tare

a ci

vilã

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

999,

200

4

Uti

liza

rea

cont

race

pþie

i

1999

Sta

rea

civi

lã

2004

Sta

rea

civi

lã

Tota

lTo

tal

Cãs

ãtor

ite

sau

în u

niun

eco

nsen

sual

ã

Cãs

ãtor

ite

sau

în u

niun

eco

nsen

sual

ãC

ãsãt

orit

ean

teri

orC

ãsãt

orit

ean

teri

orN

icio

datã

cãsã

tori

teN

icio

datã

cãsã

tori

te

Num

ãr n

epon

dera

t de

cazu

ri

Tota

l

Uti

liza

rea

cure

ntã

M

etod

e m

oder

ne

Met

ode

trad

iþio

nale

Neu

tili

zare

cur

entã

P

reze

rvat

iv

P

ilule

S

teri

let

S

perm

icid

e

L

igat

ura

trom

pelo

r

A

lte m

etod

e m

oder

ne

C

oitu

s in

terr

uptu

s

M

etod

a ca

lend

arul

ui

6888

100,

0

48,2

23,3 7,7

6,5

4,9

2,0

1,9

0,3

24,7

20,6 4,1

51,8

4846

100,

0

63,8

29,5 4,5

7,9

7,3

2,8

2,5

0,5

34,3

28,7 5,6

36,2

476

100,

0

19,9

12,2 1,9

1,7

3,5

0,9

4,1

0,1

7,7

5,2

2,5

80,1

1566

100,

0

19,7

12,7 7,2

4,8

0,1

0,4

0,1

0,1

7,1

5,9

1,2

80,3

4441

100,

0

58,1

33,9

13,1

12,7 4,4

1,4

1,8

0,5

24,2

18,9 5,3

41,9

3113

100,

0

70,3

38,2

12,1

14,1 6,7

1,8

2,8

0,7

32,2

25,5 6,6

29,7

278

100,

0

57,2

34,3

11,1

14,2 5,3

1,5

1,6

0,7

22,9

14,6 8,3

42,8

1050

100,

0

35,9

26,2

15,4 9,8

0,0

0,6

0,1

0,2

9,7

7,4

2,3

64,1


34

TAB

EL 5

.1.2

.B

Bãr

baþi

dup

ã ut

iliz

area

cur

entã

a m

etod

elor

con

trac

epti

ve º

i sta

rea

civi

lã

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

999,

200

4

Uti

liza

rea

cont

race

pþie

i

1999

Sta

rea

civi

lã

2004

Sta

rea

civi

lã

Tota

lTo

tal

Cãs

ãtor

iþi

sau

în u

niun

eco

nsen

sual

ã

Cãs

ãtor

iþi

sau

în u

niun

eco

nsen

sual

ãC

ãsãt

oriþ

ian

teri

orC

ãsãt

oriþ

ian

teri

orN

icio

datã

cãsã

tori

þiN

icio

datã

cãsã

tori

þi

Num

ãr n

epon

dera

t de

cazu

ri

Tota

l

Uti

liza

rea

cure

ntã

M

etod

e m

oder

ne

Met

ode

trad

iþio

nale

Neu

tili

zare

cur

entã

P

reze

rvat

iv

P

ilule

S

teri

let

S

perm

icid

e

L

igat

ura

trom

pelo

r

A

lte m

etod

e m

oder

ne

C

oitu

s in

terr

uptu

s

M

etod

a ca

lend

arul

ui

A

lte m

etod

e tr

adiþi

onal

e

2434

100,

0

51,3

22,8

10,9 5,9

3,2

0,8

1,0

0,3

28,5

20,8 7,7

0,0

48,7

1595

100,

0

66,2

27,3 9,6

8,2

6,4

1,2

1,6

0,3

38,9

28,1

10,8 0,0

33,8

95

100,

0

28,6

13,9

11,4 2,5

0,0

0,0

0,0

0,0

14,7

12,4 2,3

0,0

71,4

744

100,

0

29,1

16,2

12,9 2,5

0,2

0,3

0,0

0,3

12,8 9,8

3,0

0,0

70,9

2361

100,

0

61,6

44,5

26,6

12,2 3,2

0,9

1,5

0,2

17,1

13,8 3,3

0,1

38,4

1534

100,

0

66,9

42,3

15,1

16,9 5,8

1,5

2,6

0,4

24,6

19,1 5,4

0,1

33,1

79

100,

0

59,2

37,2

27,0 8,0

0,5

0,0

1,8

0,0

21,9

20,8 1,2

0,0

40,8

748

100,

0

54,9

48,1

41,9 6,1

0,0

0,1

0,0

0,0

6,8

6,2

0,6

0,0

45,1


35


TABEL 5.1.3.A

Femei aflate în cuplu care utilizeazã curent metode de contracepþie,



Procent

utilizatoare

de metode

moderne

Numãr

neponderat

de cazuri

Orice

metodã

Metode

moderne

Metode

tradiþionale

Total



Grupa de vârstã


Nivel de instruire


Etnia

Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-24

25-34

35-44

Nici unul

1

2

3+

Primar

Secundar inferior

Profesional

Secundar superior

Postsecundar

Foarte scãzut

Scãzut

Mediu

Ridicat

Foarte ridicat

Românã

Maghiarã

Rromã

Alta

3113

1551

1562

514

400

548

402

267

338

370

274

300

1477

1336

321

1230

1166

396

108

921

429

1311

344

594

764

543

553

659

2846

176

68

23

70,3

70,2

70,5

72,7

70,1

69,1

65,8

71,8

74,7

69,0

69,4

64,3

73,4

68,9

57,5

72,9

74,7

62,5

42,1

64,3

72,5

74,9

74,9

59,2

72,4

72,3

73,0

72,9

71,1

69,5

43,8

*

38,2

42,2

33,0

33,4

36,8

36,8

31,1

38,6

46,5

37,4

50,8

39,4

42,8

32,7

37,1

42,1

37,8

27,8

21,0

29,3

32,9

43,0

54,5

22,8

33,5

38,6

45,2

48,5

38,3

48,1

16,5

*

32,2

28,0

37,5

39,3

33,2

32,4

34,7

33,2

28,3

31,7

18,6

24,9

30,6

36,2

20,3

30,7

36,8

34,7

21,1

35,0

39,6

31,9

20,5

36,4

38,9

33,7

27,8

24,4

32,8

21,4

27,2

*

54,3

60,1

46,8

45,9

52,5

53,3

47,3

53,8

62,2

54,2

73,2

61,3

58,3

47,5

64,5

57,8

50,6

44,5

49,9

45,6

45,4

57,4

72,8

38,5

46,3

53,4

61,9

66,5

53,9

69,2

37,7

*

* Sub 25 de cazuri la aceastã categorie

Caracteristici

36


TABEL 5.1.3.B

Bãrbaþi aflaþi în cuplu care utilizeazã curent metode de contracepþie,



Procent

utilizatoare

de metode

moderne

Numãr

neponderat

de cazuri

Orice

metodã

Metode

moderne

Metode

tradiþionale

Total



Grupa de vârstã


Nivel de instruire


Etnia

Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-24

25-34

35-49

Nici unul

1

2

3+

Primar

Secundar inferior

Profesional

Secundar superior

Postsecundar

Foarte scãzut

Scãzut

Mediu

Ridicat

Foarte ridicat

Românã

Maghiarã

Rromã

Alta

1534

883

651

242

207

209

190

179

177

185

145

65

529

940

229

564

564

177

56

285

529

459

205

268

365

285

298

318

1395

73

52

14

66,9

67,7

65,7

63,3

57,4

67,6

63,1

68,8

72,5

71,6

76,3

57,8

72,2

64,2

53,8

69,5

75,1

52,3

28,3

60,5

64,7

74,2

74,6

48,8

68,4

69,0

68,2

75,7

67,8

68,0

39,8

*

42,3

46,4

36,2

35,5

36,6

39,0

39,8

44,4

43,3

49,2

59,3

38,0

49,1

38,4

41,2

43,2

46,7

28,5

17,0

30,0

37,1

51,7

57,5

25,1

35,9

43,9

48,5

55,5

42,8

46,9

18,4

*

63,2

68,5

55,1

56,1

63,8

57,7

63,1

64,5

59,7

68,7

77,7

65,7

68,0

59,8

76,6

62,2

62,2

54,5

60,1

49,6

57,3

69,7

77,1

51,4

52,5

63,6

71,1

73,3

63,1

69,0

46,2

*

54,3

60,1

46,8

45,9

52,5

53,3

47,3

53,8

62,2

54,2

73,2

61,3

58,3

47,5

64,5

57,8

50,6

44,5

49,9

45,6

45,4

57,4

72,8

38,5

46,3

53,4

61,9

66,5

53,9

69,2

37,7

*

* Sub 25 de cazuri la aceastã categorie

37

TAB

EL 5

.1.4

.A

Fem

ei a

flat

e în

cup

lu c

are

util

izea

zã c

uren

t o m

etod

ã de

con

trac

epþi

e du

pã s

ursa

de

apro

vizi

onar

e,

în fu

ncþi

e de

met

odel

e sp

ecif

ice

util

izat

e

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

999

ºi 2

004

Sur

sa d

e ap

rovi

zion

are

2004

Tota

l*

Pre

zerv

ativ

P

ilul

e S

teri

let

Spe

rmic

ide

Li

gatu

ra

trom

pelo

r

1999

Tota

l P

reze

rvat

iv

Pil

ule

Ste

rile

t S

perm

icid

e

Liga

tura

trom

pelo

r

Nu

mã

r n

ep

on

de

rat

de

ca

zuri

Tota

l

Se

cto

rul

me

dic

al

Co

me

rþ

Alt

e s

urs

e

Ca

bin

et

me

dic

al d

e f

am

ilie

/dis

pe

nsa

rC

ab

ine

t a

mb

ula

tori

u d

e s

pe

cia

lita

teC

ab

ine

t/C

linic

ã d

e p

an

ific

aþi

e f

am

ilia

lãS

pit

al/

Ma

tern

ita

te/S

ec

þie

de

gin

ec

olo

gie

Farm

ac

ieP

iaþã

Ma

ga

zin

/Ch

ioºc

Pa

rte

ne

rul a

pro

cu

rat-

oP

rie

ten

(ã)

Ru

dã

(m

am

a, t

ata

sa

u a

lte

ru

de

)N

ed

ec

lara

tã

1400

100,

0

40,7 1,1

10,4 8,8

20,4

51,4

47,7 0,1

3,6

7,7

6,8

0,3

0,6

0,0

389

100,

0

2,3

0,3

0,7

1,3

0,0

73,3

60,9 0,3

12,5

24,2

23,3 0,1

0,8

0,0

368

100,

0

31,9 2,0

6,8

18,2 4,9

66,6

66,6 0,0

0,0

1,4

0,0

1,0

0,4

0,0

364

100,

0

89,5 1,9

33,3

12,3

42,0

9,8*

*9,

80,

00,

0

0,7

0,3

0,1

0,3

0,0

129

100,

0

2,2

0,0

0,9

0,3

1,0

95,6

95,6 0,0 0, 2,3

0,3

0,2

1,8

0,0

129

100,

0

100,

00,

00,

31,

698

,1 0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

1185

100,

0

41,5 9,2

7,7

6,4

18,3

54,7

47,0 0,4

7,3

3,4

2,9

0,1

0,4

0,3

366

100,

0

4,3

1,2

1,6

1,1

0,3

85,9

61,7 1,0

23,2 9,2

8,9

0,0

0,3

0,6

* To

talu

l inc

lude

ºi 1

8 fe

mei

car

e ut

ilize

azã

met

ode

cont

race

ptiv

e in

ject

abile

sau

alte

met

ode

** S

teri

let c

umpã

rat d

e la

farm

acie

pe

bazã

de

reþe

tã º

i ins

erat

în c

linic

ã/m

ater

nita

te

429

100,

0

40,6

18,2 5,4

10,7 6,3

59,1

58,9 0,2

0,0

0,3

0,0

0,0

0,3

0,0

217

100,

0

89,5 3,4

28,4

11,2

46,5 9,5

9,5

0,0

0,0

0,7

0,0

0,0

0,7

0,2

6110

0,0

11,4 2,4

2,1

1,1

5,8

83,1

83,1 0,0

0,0

5,5

1,5

2,7

1,3

0,0

9410

0,0

100,

00,

00,

00,

010

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0


38

TAB

EL 5

.1.4

.B

Bãr

baþi

afl

aþi î

n cu

plu

care

uti

lize

azã

cure

nt o

met

odã

de c

ontr

acep

þie

dupã

sur

sa d

e ap

rovi

zion

are,

în fu

ncþi

e de

met

odel

e sp

ecif

ice

util

izat

e

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

999

ºi 2

004

Sur

sa d

e ap

rovi

zion

are

2004

Tota

l*

Pre

zerv

ativ

P

ilul

e S

teri

let

Spe

rmic

ide

Li

gatu

ra

trom

pelo

r

1999

Tota

l P

reze

rvat

iv

Pil

ule

Ste

rile

t S

perm

icid

e

Liga

tura

trom

pelo

r

Nu

mã

r n

ep

on

de

rat

de

ca

zuri

Tota

l

Se

cto

rul

me

dic

al

Co

me

rþ

Alt

e s

urs

e

Ca

bin

et

me

dic

al d

e f

am

ilie

/dis

pe

nsa

rC

ab

ine

t a

mb

ula

tori

u d

e s

pe

cia

lita

teC

ab

ine

t/C

linic

ã d

e p

an

ific

aþi

e f

am

ilia

lãS

pit

al/

Ma

tern

ita

te/S

ec

þie

de

gin

ec

olo

gie

Farm

ac

ieP

iaþã

Ma

ga

zin

/Ch

ioºc

Pa

rte

ne

rul a

pro

cu

rat-

oP

rie

ten

(ã)

Ru

dã

(m

am

a, t

ata

sa

u a

lte

ru

de

)N

ed

ec

lara

tã

571

100,

0

25,8 0,4

7,9

4,7

12,8

68,5

53,0 0,6

14,9 4,3

3,9

0,4

0,0

1,5

225

100,

0

1,2

0,0

0,3

0,9

0,0

94,8

62,3 1,2

31,3 2,4

2,0

0,4

0,0

1,7

164

100,

0

24,6 0,4

4,3

13,0 6,9

64,7

64,7 0,0

0,0

9,7

9,3

0,4

0,0

1,0

9710

0,0

79,5 0,0

38,1 3,5

37,9

15,6

15,6 0,0

0,0

2,8

2,2

0,6

0,0

2,2

010

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

2610

0,0

0,0

5,7

0,0

0,0

94,3 0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

653

100,

0

28,5 5,6

2,9

3,2

16,9

63,9

51,7 0,4

11,7 7,4

7,2

0,0

0,0

0,2

230

100,

0

3,5

2,2

0,3

0,6

0,4

94,6

60,8 1,2

32,7 1,8

1,8

0,0

0,0

0,0

* To

talu

l inc

lude

ºi 6

bãr

baþi

care

util

izea

zã m

etod

e co

ntra

cept

ive

inje

ctab

ile s

au a

lte m

etod

e.

259

100,

0

23,0

10,3 0,0

5,7

7,1

66,6

66,6 0,0

0,0

10,4

10,1 0,3

0,0

0,0

2910

0,0

13,9 3,4

0,0

7,1

3,4

57,2

57,2 0,0

0,0

28,9

26,8 2,1

0,0

0,0

9010

0,0

81,3 2,2

19,0 3,6

56,5 6,4

6,4

0,0

0,0

10,7

10,7 0,0

0,0

1,5

3910

0,0

100,

00,

02,

60,

097

,4 0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0


39

TAB

EL 5

.2.1

.A

Nev

oia

pent

ru s

ervi

cii d

e pl

anif

iare

fam

ilia

lã la

fem

ei, d

upã

star

ea c

ivil

ã

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

999,

200

4

Nev

oia

de s

ervi

cii d

e pl

anif

iare

fam

ilia

lã

1999

Sta

rea

civi

lã

2004

Sta

rea

civi

lã

Tota

lTo

tal

Cãs

ãtor

ite

sau

în u

niun

eco

nsen

sual

ã

Cãs

ãtor

ite

sau

în u

niun

eco

nsen

sual

ãC

ãsãt

orit

ean

teri

orC

ãsãt

orit

ean

teri

orN

icio

datã

cãsã

tori

teN

icio

datã

cãsã

tori

te

Num

ãr n

epon

dera

t de

cazu

ri

Tota

l

Fem

ei c

are

nu a

u ne

voie

de

serv

icii

PF

în m

omen

tul d

e fa

þã

Nev

oia

pote

nþia

lã d

e se

rvic

ii d

e pl

anif

icar

e fa

mil

ialã

Nev

oia

neaa

cope

ritã

pen

tru

o m

etod

ã de

con

trac

epþi

e m

oder

nã

Nu

au în

treþ

inut

nic

ioda

tã r

elaþ

ii se

xual

e

Nu

sunt

act

ive

sexu

al în

mom

entu

l de

faþã

Sun

t îns

ãrci

nate

sau

pos

tpar

tum

Înce

arcã

sã

rãm

ânã

însã

rcin

ate

Infe

rtile

/sub

fert

ile

Util

izat

oare

cur

ente

ale

une

i met

ode

de c

ontr

acep

þie m

oder

nã

Util

izat

oare

cur

ente

ale

une

i met

ode

trad

iþion

ale

de c

ontr

acep

þie

Neu

tiliz

atoa

re, s

upus

e ri

scul

ui d

e sa

rcin

ã ne

dori

tã

6888

100,

0

48,2

18,3

11,7 3,7

3,4

11,1

51,8

23,1

24,2 4,5

28,7

4846

100,

0

31,8 0,0

5,7

5,5

4,7

15,9

68,2

29,0

33,6 5,6

39,2

476

100,

0

76,0 0,0

60,8 1,5

3,0

10,7

24,0

12,1 7,5

4,4

11,9

1566

100,

0

78,8

64,2

13,4 0,1

0,5

0,6

21,2

12,3 7,0

1,9

8,9

4441

100,

0

47,0

19,1

14,7 3,3

4,5

5,4

53,0

25,4

19,4 8,2

27,6

3113

100,

0

28,9 0,0

9,0

5,2

6,8

7,9

71,1

31,6

27,6

11,9

39,5

278

100,

0

70,1 0,0

59,4 0,2

3,4

7,0

29,9

14,4 8,5

6,9

15,5

1050

100,

0

76,3

57,2

17,9 0,3

0,3

0,6

23,7

15,8 6,2

1,7

7,9


40

TAB

EL 5

.2.1

.B

Nev

oia

pent

ru s

ervi

cii d

e pl

anif

iare

fam

ilia

lã la

bãr

baþi

, dup

ã st

area

civ

ilã

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

999,

200

4

Nev

oia

de s

ervi

cii d

e pl

anif

iare

fam

ilia

lã

1999

Sta

rea

civi

lã

2004

Sta

rea

civi

lã

Tota

lTo

tal

Cãs

ãtor

iþi

sau

în u

niun

eco

nsen

sual

ã

Cãs

ãtor

iþi

sau

în u

niun

eco

nsen

sual

ãC

ãsãt

oriþ

ian

teri

orC

ãsãt

oriþ

ian

teri

orN

icio

datã

cãsã

tori

þiN

icio

datã

cãsã

tori

þi

Num

ãr n

epon

dera

t de

cazu

ri

Tota

l

Bãr

baþi

car

e nu

au

nevo

ie d

e se

rvic

ii P

F în

mom

entu

l de

faþã

Nev

oia

pote

nþia

lã d

e se

rvic

ii d

e pl

anif

icar

e fa

mil

ialã

Nev

oia

neaa

cope

ritã

pen

tru

o m

etod

ã de

con

trac

epþi

e m

oder

nã

Nu

au în

treþ

inut

nic

ioda

tã r

elaþ

ii se

xual

e

Nu

sunt

act

ivi s

exua

l în

mom

entu

l de

faþã

Par

tene

ra e

ste

însã

rcin

atã

sau

post

part

um

Par

tene

ra în

cear

cã s

ã rã

mân

ã în

sãrc

inat

ã

Infe

rtili

/sub

fert

ili

Util

izat

ori c

uren

þi ai

une

i met

ode

de c

ontr

acep

þie m

oder

nã

Util

izat

ori c

uren

þi ai

une

i met

ode

trad

iþion

ale

de c

ontr

acep

þie

Neu

tiliz

ator

i, su

puºi

ris

culu

i de

sarc

inã

nedo

ritã

2434

100,

0

44,1 9,9

16,6 2,9

6,2

8,5

55,9

21,8

27,1 7,0

344,

1

1595

29,8

100,

0

0,0

3,4

4,5

8,0

13,9

70,1

26,0

37,1 7,0

44,1

95

100,

0

48,2 0,0

32,9 0,0

12,0 3,3

51,8

13,4

14,7

23,7

38,4

744

100,

0

67,0

27,0

36,6 0,4

2,7

0,3

33,0

15,9

11,8 5,3

17,1

2361

100,

0

45,5

13,8

21,2 0,9

5,1

4,4

54,4

31,4

13,2 9,9

23,1

1534

100,

0

27,0 0,0

9,5

1,6

8,3

7,6

73,0

36,2

21,3

15,5

36,9

79

100,

0

55,5 0,0

50,2 0,0

0,0

5,2

44,5

25,1

11,2 8,3

19,4

748

100,

0

69,4

33,3

34,7 0,0

1,3

0,0

30,6

25,6 2,4

2,6

5,0


41

6. SÃNÃTATEA MAMEI ªI COPILULUI

6.1 ÎNGRIJIRILE PRENATALE Femeile din mediul urban beneficiazã în mai mare mãsurã de îngrijire prenatalã în primul trimestru de Aceastã secþiune descrie utilizarea serviciilor de sarcinã, comparativ cu femeile din mediul rural: îngrijire prenatalã de cãtre gravidele care au 83% din femeile din mediul urban au avut prima nãscut la termen (atât nou nãscuþi vii cât ºi nou vizitã prenatalã în primul trimestru, comparativ cu nãscuþi morþi) în cei cinci ani anteriori studiului numai 66% din femeile din mediul rural (Tabel 6.1.1). (octombrie 1999 - septembrie 2004). Majoritatea În comparaþie cu 1999, proporþia femeilor luate în femeilor (94%) au primit îngrijiri prenatale ºi evidenþã în primul trimestru de sarcinã a crescut aproape trei sferturi (74%) au beneficiat de prima atât în urban cât ºi în rural. În 1999, 67% din femeile consultaþie prenatalã în primul trimestru de sarcinã din mediul urban au raportat îngrijiri prentale în (Figura 6.1.1 ºi Tabelul 6.1.1) Mai puþin de o femeie primul trimestru de sarcinã, crescând pânã la 83% din cinci (17%) s-a prezentat la prima consultaþie în 2004. De asemenea, în 1999 numai 54% din prenatalã în al 2-lea trimestru de sarcinã ºi numai femeile din rural au beneficiat de îngrijiri prenatale 2% dintre ele în timpul celui de al 3-lea trimestru. în primul trimestru, în comparaþie cu 66% în 2004

Aceasta aratã o tendinþã de ameliorare a serviciilor (Tabel 6.1.2). Femeile cu mai mult de douã naºteri prenatale, în comparaþie cu rezultatele SSR din au avut cea mai micã probabilitate de a fi 1999 când numai 89% din femei au primit îngrijiri beneficiat de îngrijire prenatalã în primul trimestru prenatale. De asemenea, proporþia femeilor care de sarcinã (numai 52%), reprezentând totuºi o au beneficiat de primul consult prenatal în primul creºtere faþã de anul 1999 (45%). trimestru de sarcinã a crescut de la numai 60% în

Ministerul Sãnãtãþii recomandã ca gravidele cu 1999, la 74% în anul 2004 (Tabel 6.1.2). sarcini normale, fãrã risc, sã primeascã zece

Ca ºi în anul 1999, femeile din mediul rural, femeile consultaþii prenatale. Ponderea femeilor care au care nu au studii secundare complete sau au un avut zece sau peste 10 consultaþii prenatale s-a nivel socio-economic scãzut, precum ºi cele care triplat de la 10% în 1999 la 31% în 2004 (Figura 6.1.2 au raportat trei sau mai multe naºteri au beneficiat ºi Tabel 6.1.2). Proporþia femeilor care au efectuat de mai puþine consultaþii prenatale. De asemenea, numãrul recomandat de vizite prenatale, a crescut aceste categorii de femei au efectuat prima vizitã atât în urban, cât ºi în rural, dar pentru femeile din prenatalã mai târziu în cursul sarcinii (Tabel 6.1.1). mediul rural creºterea a fost mai mare de aproape

Sãnãtatea mamei ºi copilului

Trimestrul 1

74,4%

Trimestrul 3

2,4%

Nedeclarat

0,2%

Trimestrul 2

16,5%

Fãrã consultaþii

prenatale

6.5%

Figura 6.1.1Femei dupã trimestrul de sarcinã în care au efectuat prima consultaþie prenatalã


Trimestrul 174,4%

Trimestrul 216,5%

Trimestrul 32,4%

Nedeclarat0,2%

Fãrã consultaþiiprenatale

6,5%

Fãrã consultaþii prenatale Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Nedeclarat

42

patru ori, de la 5% în 1999 la 22% în anul 2004. ca sursã de îngrijiri prenatale medicul de familie, în comparaþie cu numai 28% din femeile din urban. Numãrul femeilor care au beneficiat de peste 4 Ponderea femeilor care au accesat cele mai multe consultaþii prenatale a crescut, de asemenea, de la îngrijiri prenatale la cabinetul de obstetricã-59% în 1999, la 76% în 2004, aceastã creºtere de 16 ginecologie este de aproape douã ori mai mare în puncte procentuale fiind înregistratã atât în urban urban faþã de rural (47% în urban ºi 26% în rural). cât ºi în rural, în comparaþie cu anul 1999.Femeile din urban au primit asistenþã prenatalã de

În 2004, principalii furnizori de îngrijiri prenatale au la medicii obstetricieni mai mult decât cele din fost medicii de familie (40%) ºi cabinetele de rural (47% în zonele urbane ºi 26% în zonele rurale). obstetricã-ginecologie publice sau private (36%) Femeile care au un statut socio-economic ridicat (Tabel 6.1.3 ºi Figura 6.1.3). Femeile din mediul rural au avut mai multe ºanse sã primeascã îngrijiri au avut o probabilitate de aproape douã ori mai prenatale de la un obstetrician, decât celelalte mare decât femeile din mediul urban de a primi categorii (Tabel 6.1.3).cele mai multe consultaþii prenatale de la medicul de familie. 51% din femeile din mediul rural au avut Este important ca iniþierea asistenþei prenatale sã


Figura 6.1.2

Femei dupã numãrul de consultaþii prenatale


5,811,4

6,5

19,3

27,3

16,6

33,8

26,4

24,6

17,5

23,1

20,8

22,5

9,6

30,6

1,1 2,2 0,9

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1993 1999 2004

Numãr nedeclarat

10 consultaþii ºi peste

7 - 9 consultaþii

4 - 6 consultaþii

1 - 3 consultaþii

Fãrã consultaþiiprenatale

100

80

60

40

20

0

%

5,811,4

23,1

17,5

6,5

20,8

Studiile

Figura 6.1.3

Femei dupã locul în care s-au efectuat cele mai multe consultaþii prenatale


39,536,3

21,3

46,6

21,3

4,3

51,4

26,0

21,3

1,22,8

27,7

0

10

20

30

40

50

60

Medic de familie Cabinet OG Spital Ambulatoriu spital

Locul celor mai multe consultaþii prenatale

%

Total

Urban

Rural

Studiile

43

aibã loc cât mai devreme, dar la fel de importante faþã de acoperirea curentã cu aceste servicii. sunt ºi serviciile de asistenþã prenatalã furnizate în Douã treimi din femeile care au primit îngrijiri timpul acestor vizite prenatale. În 2004, femeile au prenatale nu au fost testate HIV (67%). Când au fost fost întrebate ce tipuri de teste clinice ºi analize din întrebate asupra motivului pentru care nu au fost sânge ºi urinã le-au fost efectuate în timpul testate, majoritatea au rãspuns cã nu li s-a îngrijirilor prenatale de rutinã ºi/sau dacã au primit recomandat testarea HIV (57%). Patru la sutã au recomandare pentru administrarea de fier ºi raportat cã nu au dorit sã efectueze testarea, iar vitamine (Tabel 6.1.4). 3% au spus cã testarea fie nu a fost gratuitã sau nu Proporþia femeilor cãrora li s-a mãsurat tensiunea a fost uºor de accesat. arterialã în timpul vizitelor prenatale a fost de 92%. Aproape jumãtate din femeile intervievate ºtiu cã 88% din femei au raportat cã li s-au recoltat analize HIV se poate transmite de la mamã la copil în sanguine ºi 80% au raportat cã li s-au recoltat probe timpul sarcinii, la naºtere, prin alãptare. (Tabel de urinã. Mai mult de patru femei din cinci au spus 6.1.6.A). Procentul bãrbaþilor care cunosc toate cã li s-a recomandat profilaxia anemiei ºi rahitis- cele trei cãi de transmitere (în timpul sarcinii, la mului prin administrarea de fier ºi vitamina D ºi 95% naºtere, prin alãptare) a HIV de la mamã la copil a din aceste femei au raportat efectiv administrarea fost de 54% (Tabel 6.1.6 B). acestora. În 2004 76% au raportat efectuarea unei ecografii, în comparaþie cu 53% în 1999.

6.2 ÎNGRIJIREA LA NAªTEREAproape o treime din femeile care au primit consultaþii prenatale pe parcursul sarcinii au Majoritatea naºterilor din perioada octombrie 1999 - raportat faptul cã li s-a recomandat efectuarea septembrie 2004 (Tabel 6.2.1) au avut loc în maternitãþi unui test HIV, ºi acelaºi procentaj au raportat sau secþii de obstetricã ale spitalelor (98%). efectuarea testãrii HIV (Tabel 6.1.5). Cu toate Peste douã treimi (69%) din naºteri au fost asistate de acestea, mai puþin de o treime din femeile testate medici obstetricieni, singuri (15%) sau în echipã cu pentru HIV au fost consiliate despre HIV/SIDA la moaºa (54%). Femeile din mediul rural, cele care nu momentul testãrii. Numai 10% din femeile au primit îngrijire prenatalã sau cele care au avut mai însãrcinate au fost ºi consiliate în momentul testãrii mult de douã naºteri în antecedente au avut o mai HIV. Recomandãrile pentru efectuarea serviciilor micã probabilitate de a fi asistate la naºtere de un de consiliere ºi testare la femeile însãrcinate au medic specialist în obstetricã-ginecologie (60%, 58% fost elaborate în 2001, dar nu au fost obligatorii ºi respectiv 55%). Per total, aproape 80% din naºterile pânã în anul 2003. Datele prezentate mai sus se femeilor cu domiciliul în mediul urban ºi aproape 60% referã la toate sarcinile terminate prin naºtere din naºterile femeilor cu domiciliul în mediul rural începând cu anul 1999, ºi probabil sunt mai mici

au


Figura 6.2.1

Proporþia femeilor asistate la naºtere de medic sau de medic ºi de moaºã, în funcþie de

statutul socio-economic, pentru cele mai recente naºteri 1999-2004


54,3

73,1

90,2

69,1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Total

Scãzut

Mediu

Ridicat

Statutul

Socio-Economic

%

Figura 6.2.2

Proporþia nou-nãscuþilor cu greutate micã la naºtere (ultima naºtere)


fost asistate de un medic obstetrician, fie singur, fie în creºterea nu a fost la fel de mare ca ºi în urban, echipã cu o moaºã. fiind de numai aproape patru puncte procentuale.

Una din cinci femei din mediul urban ºi aproape douã din cinci femei din mediul rural au fost 6.3 ÎNGRIJIRILE POSTNATALEasistate la naºtere numai de cãtre moaºã. Cea mai

Ca ºi în anul 1999, SSR din anul 2004 a cules mare diferenþã în asistenþa medicalã la naºtere este informaþii referitoare la utilizarea îngrijirilor în strânsã legãturã cu statutul socio-economic. Din postnatale, precum ºi la conþinutul consilierii femeile aparþinând grupului socio-economic cel mai postnatale primite în primele ºase sãptãmâni dupã defavorizat, numai puþin peste jumãtate (54%) au naºtere. Îngrijirile postnatale au fost cu mult mai fost asistate de un medic obstetrician (fie singur, fie puþin utilizate decât îngrijirile prenatale (38% din împreunã cu moaºa), în timp ce mai mult de 90% din femei au raportat îngrijiri postnatale, în comparaþie femeile aparþinând grupului socio-economic cu cu 94% care au primit îngrijiri prenatale) (Tabel venituri ridicate au fost asistate la naºtere de un 6.3.1 ºi tabel 6.1.1). Nivelul de utilizare a îngrijirilor medic (Figura 6.2.1). Aproape jumãtate din femeile postnatale a fost cu aproape 20% mai mare în cele mai sãrace au fost asistate la naºtere numai rândul femeilor din mediul urban, comparativ cu de moaºã (44%), în comparaþie cu numai 10% din cele din mediul rural (49% în zonele urbane faþa de femeile cu venituri ridicate.30% în zonele rurale). Proporþia femeilor din mediul

Opt la sutã din naºterile din ultimii cinci ani au fost rural care au primit îngrijiri postnatale s-a schimbat raportate cu o greutate micã, sub 2,500 grame. foarte puþin faþã de anul 1999 (27% în 1999, Aceastã proporþie este aproape neschimbatã faþã comparativ cu 30% în 2004). de procentajul naºterilor cu greutate micã înre-

Îngrijirile postnatale au fost mai puþin utilizate de gistrate la studiul SR din 1999 (9%) (Figura 6.2.2).cãtre femeile cu studii secundare incomplete

Figura 6.2.3 prezintã ponderea naºterilor prin (28%), de femeile cu nivel socio-economic scãzut cezarianã înregistrate în decursul a cinci ani ante- (25%), ºi de cãtre femeile multipare, cu mai mult de riori studiilor sãnãtãþii reproducerii 1999 ºi 2004. În trei naºteri (26%). Mai mult de jumãtate din femeile anul 2004, una din cinci femei a nãscut prin ceza- care au nãscut prin cezarianã au beneficiat de rianã (19%), în creºtere cu 8 puncte procentuale asistenþã postnatalã (56%), în timp ce numai o faþã de 1999, când rata naºterilor prin cezarianã a treime din femeile cu naºtere vaginalã au benefi-fost de numai 11%. În 1999 femeile din mediul urban ciat de îngrijiri postnatale (Tabel 6.3.1). Nici unul din au avut o probabilitate de aproape douã ori mai aceºti indicatori de asistenþã postnatalã nu s-a mare de a naºte prin cezarianã (15%) faþã de cele schimbat semnificativ faþã de SSR din 1999.din mediul rural (8%). Rata naºterilor prin cezarianã

Din femeile care au primit asistenþã postnatalã, aproape s-a dublat în mediul urban, între anii 1999 majoritatea au raportat cã au fost sfãtuite în (15%) ºi 2004 (27%). În mediul rural, unde naºterile privinþa imunizãrilor care trebuie efectuate prin cezarianã din cei cinci ani anteriori studiului copilului (85%), îngrijirea nou-nãscutului (78%), din 2004 sunt în proporþie de aproape 12%,


44

Greutate micã(<2,500 grame)

8%

Greutate mai mare sauegalã cu 2,500 grame

92%

Figura 6.2.2Proporþia nou-nãscuþilor cu greutate micã la naºtere (ultima naºtere)


alimentaþ ie (66%), alãptare (77%) ºi îngrij irea nou indicatorul internaþional se bazeazã numai pe sâni lor ( 74%) . Cu t oate aces tea, numa i jum ãtat e copiii cu vârsta cuprinsã între 6-9 luni la momentul dintre ele au raportat cã au primit în timpul vizitelor studiului. 41% dintre cei 73 de copii de vârstã între postnatale informaþii referitoare la metodele 6 ºi 9 luni încã mai primeau lapte matern ºi mode rne d e con trac epþi e (53 %) ºi la in terv alul primiserã, de asemenea, alimentaþie complemen-optim de spaþiere a naºterilor (47%). tarã (solidã sau semi-solidã) în ultimele 24 de ore

care au precedat interviul. Este posibil ca aceºti copii sã primeascã ºi alt lapte, pe lângã cel matern,

6.4 ALIMENTAÞIA NATURALÃ A SUGARULUI ceea ce este permis, conform recomandãrilor internaþionale pentru alimentaþia copiilor.Aºa cum se observã în Tabelul 6.4.1, majoritatea

copiilor (88%) nãscuþi în ultimii cinci ani înainte de Deoarece aceºti indicatori depind numai de un studiu au fost alãptaþi pentru o anumitã perioadã de eºantion foarte mic de copii din grupele de vârstã timp. Consilierii pentru alãptare recomandã respective, ei nu pot fi calculaþi pentru a examina punerea la sân a copiilor imediat dupã naºtere sau diferenþele în practicile de alimentaþie din România. cel târziu la o orã dupã naºtere, asigurându-se Cu toate acestea, studiul din România a pus astfel condiþii optime pentru succesul alãptarii. În mamelor întrebãri suplimentare privind practicile anul 2004, numai 12% dintre nou-nãscuþi au fost de alimentaþie din trecut. Folosind aceste întrebãri, puºi la sân în prima orã dupã naºtere (date diferenþele dintre alimentaþia exclusivã la sân ºi detaliate incluse doar în raportul final). cea mixtã pot fi examinate dupã caracteristicile

selectate, conform tabelului 6.4.1. Din numãrul total al copiilor care au fost alãptaþi, 65% au fost alãptaþi încã din prima zi dupã naºtere, Folosind aceastã abordare, 16% din copiii cu vârstã ceea ce reprezintã o uºoarã creºtere faþã de 1999, mai micã de 6 luni (vârsta între 0-5 luni, inclusiv) au când numai 58% din noii nãscuþi au fost alãptaþi în fost alimentaþi exclusiv la sân în cursul primelor prima zi dupã naºtere. ºase luni de viaþã (Tabelul 6.4.1). 32% dintre copiii

cu vârsta cuprinsã între ºase ºi nouã luni încã erau UNICEF ºi OMS recomandã pentru toþi copiii alãptaþi ºi în acelaºi timp primeau ºi alimente solide alimentarea exclusivã la sân în primele ºase luni de sau semisolide complementare. viaþã. Pentru a putea efectua comparaþii

internaþionale, indicatorul alimentaþiei exclusive la Durata medie pentru alãptare (vârsta medie la sân ia în calcul toþi copiii care la momentul studiu- înþãrcare) este de 6 luni, în scãdere cu mai mult de lui au vârsta între 0-5 luni inclusiv. În 2004, numai douã luni faþã de 1999, când durata medie pentru 14,4% din copiii cu vârsta între 0-5 luni au fost orice tip de alãptare a fost estimatã la 8,4 luni alimentaþi exclusiv la sân - au primit exclusiv lapte (Tabel 6.4.2). Vârsta medie la introducere a alimen-matern ºi nimic altceva (urban 13,3%; rural 15,5%). telor solide a fost de aproximativ patru luni ºi de

aproape cinci luni la introducerea altui lapte decât Pânã când copiii ajung la vârsta de 9 luni, ei ar cel matern.trebui sã continue sã primeascã lapte matern, dar

au nevoie ºi de alimente solide sau semi-solide. Din


45

Figura 6.2.3

Naºteri prin cezarianã, în funcþie de caracteristicile selectate,

pentru cea mai recentã naºtere din perioada 1999-2004


11,0%

14,8%

27,1%

7,9%

11,6%

19,1%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

1999 2004

%

Total Urban Rural

30

25

20

15

10

5

0

11,0

14,8

7,9

19,1

27,1

11,6

Studiile


46TA

BEL

6.1

.1Fe

mei

dup

ã tr

imes

trul

de

sarc

inã

în c

are

au e

fect

uat p

rim

a co

nsul

taþi

e pr

enat

alã

ºi n

umãr

ul a

cest

ora,

pe c

arac

teri

stic

ile

stud

iate

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

Tota

lvi

zite

pr

enat

ale

Tota

l

Trim

estr

ul p

rim

ei c

onsu

ltaþ

ii p

rena

tale

0

1 -

3

4 -

6

7 -

9

10

ºi p

este

N

edec

lara

tN

ici o

cons

ulta

þie

Trim

. 1

Tri

m. 2

T

rim

. 3

Ned

ecla

rat

Tota

l

Med

iul d

e re

zide

nþã

Reg

iune

a de

dez

volt

are

Gru

pa d

e vâ

rstã

la m

omen

tul n

aºte

rii*

Niv

elul

de

inst

ruir

e

Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Etni

a

Ran

gul n

aºte

rii

Urb

anR

ural

Nor

d-Es

tS

ud-E

stS

udS

ud-V

est

Ves

tN

ord-

Ves

tC

entr

uB

ucur

eºti

15-2

425

-34

35-4

4

Pri

mar

ºi s

ecun

dar

infe

rior

Sec

unda

r su

peri

orP

osts

ecun

dar

Foar

te s

cãzu

tS

cãzu

tM

ediu

Rid

icat

Foar

te r

idic

at

Rom

ânã

Unu

Doi

Trei

sau

mai

mar

e

* D

istr

ibuþ

ia p

e gr

upe

de v

ârst

ã nu

incl

ude

3 fe

mei

car

e nu

au

decl

arat

vâr

sta

la m

omen

tul n

aºte

rii.

1122 48

763

5

221

147

204

127 93 115

130 85 414

650 55 426

565

131

283

304

179

178

178

1012 50

842

219

2

93,5

96,0

91,1

89,4

96,3

96,4

91,9

91,9

88,4

98,2

97,9

93,0

93,9

91,2

89,1

95,7

98,1

84,4

93,2

97,7

96,7

100,

0

94,6

95,6

96,5

80,3

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

6,5

4,0

8,9

10,6 3,7

3,6

8,1

8,1

11,6 1,8

2,1

7,0

6,1

8,8

10,9 4,3

1,9

15,6 6,8

2,3

3,3

0,0

5,4

4,4

3,5

19,7

74,4

83,3

65,9

68,2

78,1

76,1

56,8

74,2

74,8

86,7

89,9

70,7

78,4

64,2

59,4

81,8

91,8

51,3

68,2

80,5

91,2

96,3

76,0

79,8

77,0

52,0

16,5

11,3

21,5

18,8

16,3

16,5

31,4

16,1

11,7

10,3 4,9

19,4

13,5

24,0

26,7

11,1 6,3

28,2

21,2

16,3 5,1

3,0

16,2

13,8

16,5

24,8

2,4

1,2

3,5

2,2

1,8

3,8

3,7

1,6

1,9

0,7

2,3

2,9

1,7

3,0

2,9

2,5

0,0

4,7

3,7

0,4

0,3

0,7

2,2

1,8

2,9

3,2

0,2

0,2

0,2

0,2

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,4

0,9

0,0

0,3

0,0

0,1

0,2

0,0

0,2

0,2

0,5

0,0

0,0

0,2

0,2

0,1

0,3

6,5

4,0

8,9

10,6 3,7

3,6

8,1

8,1

11,6 1,8

2,1

7,0

6,1

8,8

10,9 4,3

1,9

15,6 6,8

2,3

3,3

0,0

5,4

4,4

3,5

19,7

16,6

10,4

22,4

16,4

14,5

24,6

30,0

21,5 4,8

6,1

8,5

21,6

12,0

22,0

27,6

10,7 5,4

34,4

18,0

10,2 6,2

4,2

15,6

13,7

18,3

21,7

24,6

21,4

27,7

33,4

25,1

23,0

24,0

21,6

18,8

21,6

17,1

25,5

24,4

17,3

26,1

24,4

20,6

24,0

32,5

24,4

19,9

17,3

25,5

22,5

25,2

29,8

20,8

24,3

17,4

19,7

26,7

17,5

18,2

25,3

23,6

14,3

24,2

18,2

23,2

18,6

16,2

21,2

34,2

12,0

18,4

20,5

32,1

27,1

21,8

21,9

22,8

12,9

30,6

39,3

22,3

18,7

29,6

31,3

18,1

21,1

40,1

55,3

48,0

26,9

33,7

30,7

18,0

38,8

37,1

12,5

23,4

42,1

38,1

50,3

30,8

36,6

29,3

15,1

0,9

0,5

1,2

1,2

0,4

0,0

1,7

2,4

1,2

0,8

0,0

0,9

0,7

2,6

1,2

0,7

0,8

1,4

0,8

0,5

0,4

1,1

1,0

1,0

0,8

0,7

Num

ãr c

onsu

ltaþ

ii p

rena

tale

Car

acte

rist

ici


47

TAB

EL 6

.1.2

Fem

ei d

upã

trim

estr

ul d

e sa

rcin

ã în

car

e au

efe

ctua

t pri

ma

cons

ulta

þie

pre

nata

lã º

i num

ãrul

ace

stor

a

Stu

diil

e S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 1

993,

199

4 ºi

200

4

2004

Tota

l

Urb

an

R

ural

1999

Tota

l

Urb

an

R

ural

1993

Tota

l

Buc

ureº

ti

Alt

e or

aºe

R

ural

Num

ãr n

epon

dera

t de

cazu

ri

Tota

l con

sult

aþii

pre

nata

le

Trim

estr

ul p

rim

ei c

onsu

ltaþ

ii p

rena

tale

Num

ãr c

onsu

ltaþ

ii p

rena

tale

Da

Nu

Nic

i o c

onsu

ltaþ

ieTr

im. 1

Trim

. 2Tr

im. 3

Ned

ecla

rat

0 1 -

34

- 6

7 -

910

ºi p

este

Num

ãr n

edec

lara

t

1440

94,1 5,8

5,8

57,3

33,2 3,6

0,0

5,8

19,3

33,8

17,5

22,5 1,1

253

90,9 9,1

9,1

47,7

36,7 6,4

0,0

9,1

18,2

32,6

13,6

25,8 0,7

532

96,9 3,1

3,1

65,5

28,8 2,6

0,0

3,1

15,8

32,6

20,7

27,1 0,7

624

92,2 7,8

7,8

51,4

36,6 4,1

0,0

7,8

22,9

35,2

15,2

17,4 1,5

2040

88,6

11,4

11,4

60,3

23,9 4,4

0,0

11,4

27,3

26,4

23,1 9,6

2,2

791

90,6 9,4

9,4

67,4

20,4 2,8

0,0

9,4

18,9

25,6

29,4

14,4 2,2

1249

86,9

13,1

13,1

54,2

26,9 5,8

0,0

13,1

34,5

27,1

17,7 5,4

2,3

1122

93,5 6,5

6,5

74,4

16,5 2,4

0,2

6,5

16,6

24,6

20,8

30,6 0,9

487

96,0 4,0 4

83,3

11,3 1,2

0,2 4

10,4

21,4

24,3

39,3 0,5

635

91,1 8,9

8,9

65,9

21,5 3,5

0,2

8,9

22,4

27,7

17,4

22,3 1,2


48

TAB

EL 6

.1.3

Fem

ei d

upã

util

izar

ea s

ervi

ciil

or d

e în

grij

ire

pren

atal

ã pe

ntru

cea

mai

rec

entã

naº

tere

din

per

ioad

a 19

99-2

004

ºi lo

cul î

n ca

re s

-au

efec

tuat

cel

e m

ai m

ulte

con

sult

aþii

, pe

cara

cter

isti

cile

stu

diat

e

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Locu

l und

e au

avu

t loc

cel

e m

ai m

ulte

con

sult

aþii

pre

nata

le

Med

icde

fam

ilie

Cab

inet OG

Tota

l fem

eicu

con

sult

aþii

pren

atal

e

Tota

l fem

eicu

con

sult

aþii

pren

atal

e

Tota

l caz

uri

fem

ei c

una

ºter

i

Fem

ei c

u co

nsul

taþi

ipr

enat

ale

Îngr

ijir

e pr

enat

alã

Tota

l

Med

iul d

e re

zide

nþã

Gru

pa d

e vâ

rstã

la m

omen

tul n

aºte

rii*

Niv

elul

de

inst

ruir

e

Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Ran

gul n

aºte

rii

Urb

an

Rur

al

15-2

4

25-3

4

35-4

4

Pri

mar

ºi s

ecun

dar

infe

rior

Sec

unda

r su

peri

or

Pos

tsec

unda

r

Scã

zut

Med

iu

Rid

icat

Unu

Doi

Trei

sau

mai

mar

e

1122 487

635

414

650 55 426

565

131

498

365

259

508

422

192

93,5

96,0

91,1

93,0

93,9

91,2

89,1

95,7

98,1

87,9

97,1

98,6

95,6

96,5

80,3

1050 46

9

581

385

612 50 380

541

129

439

355

256

486

408

156

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

39,5

27,7

51,4

46,5

34,6

36,6

49,7

37,4

18,4

52,5

36,9

22,5

35,8

39,8

52,5

36,3

46,6

26,0

32,7

39,8

30,0

25,7

37,8

61,5

23,0

38,3

54,6

40,7

35,5

22,4

* D

istr

ibuþ

ia p

e gr

upe

de v

ârst

ã nu

incl

ude

3 fe

mei

car

e nu

au

decl

arat

vâr

sta

la m

omen

ul n

aºte

rii.

Spi

tal

Sec

þie

OG

Am

bula

tori

usp

ital

21,3

21,3

21,3

20,3

21,2

28,3

23,2

20,6

18,5

23,4

22,0

17,2

20,9

20,6

24,8

2,8

4,3

1,2

0,6

4,3

4,8

1,3

4,0

1,7

0,9

2,8

5,6

2,7

3,8

0,3

Car

acte

rist

ici

Alt

ele

0,1

0,1

0,1

0,0

0,2

0,0

0,0

0,2

0,0

0,2

0,0

0,1

0,0

0,3

0,0


49TA

BEL

6.1

.4

Dis

trib

uþia

pro

cent

ualã

a fe

mei

lor

cãro

ra li

s-a

mãs

urat

tens

iune

a ar

teri

alã,

au

fãcu

t eco

graf

ii, l

i s-a

u re

colt

at p

robe

de

sâng

e ºi

uri

nã, l

i s-a

rec

oman

dat f

ier

ºi v

itam

ina

D, î

n pe

rioa

da d

e sa

rcin

ã af

ere

ntã

cele

i mai

rec

ente

naº

teri

din

per

ioad

a 19

99-2

004,

pe

cara

cter

isti

cile

stu

diat

e

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Tota

l

Med

iul d

e re

zide

nþã

Gru

pa d

e vâ

rstã

la m

omen

tul n

aºte

rii*

Niv

elul

de

inst

ruir

e

Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Ran

gul n

aºte

rii

Trim

estr

ul p

rim

ei c

onsu

ltaþ

ii p

rena

tale

**

Urb

anR

ural

15-2

425

-34

35-4

4

Pri

mar

ºi s

ecun

dar

infe

rior

Sec

unda

r su

peri

orP

osts

ecun

dar

Scã

zut

Med

iuR

idic

at

Unu

Doi

Trei

sau

mai

mar

e

Pri

mul

trim

estr

uA

l doi

lea

trim

estr

uA

l tre

ilea

trim

estr

u

* D

istr

ibuþ

ia p

e gr

upe

de v

ârst

ã nu

incl

ude

3 fe

mei

car

e nu

au

decl

arat

vâr

sta

la m

omen

tul n

aºte

rii.

** D

istr

ibuþ

ia în

func

þie d

e tr

imes

trul

pri

mei

con

sulta

þii p

rena

tale

nu

incl

ude

3 fe

mei

car

e nu

au

decl

arat

trim

estr

ul p

rim

ei c

onsu

ltaþii

pre

nata

le.

Au

luat

fier

ºi v

it. D

,

din

nr. f

emei

car

e au

prim

it r

ecom

andã

ri

Rec

oman

dare

de a

lua

Fe º

i vit

. D

Rec

olta

rea

de p

robe

de u

rinã

Rec

olta

rea

de s

ânge

pent

ru a

nali

ze

Efec

tuar

ea

de e

cogr

afii

Mãs

urar

ea

tens

iuni

i

arte

rial

e

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

1050 46

958

1

385

612 50 380

541

129

439

355

256

486

408

156

837

182 28

92,3

94,2

90,5

91,8

93,3

90,4

87,5

95,2

95,0

89,1

94,2

95,0

92,1

93,2

90,6

93,7

87,2

84,6

75,7

88,0

63,5

68,5

81,5

82,9

57,5

83,5

97,7

57,3

82,6

95,9

81,8

74,5

56,8

78,6

65,1

59,7

88,1

91,2

85,0

85,9

90,0

86,9

81,4

92,3

91,0

81,5

91,4

94,4

91,6

87,4

77,6

91,1

77,1

74,1

80,1

86,2

74,0

75,9

83,3

80,9

70,0

86,6

83,5

70,1

85,8

88,5

82,9

81,7

65,7

83,6

69,5

49,6

82,9

86,3

79,5

80,1

84,8

84,3

72,2

88,3

92,0

74,9

86,1

91,3

85,5

82,2

75,1

85,5

75,9

49,3

94,6

95,4

93,8

91,4

97,1

95,2

89,6

96,6

984

89,0

96,9

99,1

95,3

93,8

93,8

96,3

87,1

83,3

Car

acte

rist

ici


50

Tota

l

Med

iul d

e re

zide

nþã

Gru

pa d

e vâ

rstã

la m

omen

tul n

aºte

rii*

Niv

elul

de

inst

ruir

e

Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Ran

gul n

aºte

rii

Nr.

cons

ulta

þii p

rena

tale

**

Urb

anR

ural

15-2

425

-34

35-4

4

Pri

mar

ºi s

ecun

dar

infe

rior

Sec

unda

r su

peri

orP

osts

ecun

dar

Scã

zut

Med

iuR

idic

at

Unu

Doi

Trei

sau

mai

mar

e

1-3

4-6

7-9

10 º

i pes

te

* D

istr

ibuþ

ia p

e gr

upe

de v

ârst

ã nu

incl

ude

3 fe

mei

car

e nu

au

decl

arat

vâr

sta

la m

omen

tul n

aºte

rii.

** D

istr

ibuþ

ia în

func

þie d

e nu

mãr

ul d

e co

nsul

taþii

pre

nata

le n

u in

clud

e 11

fem

ei c

are

nu a

u de

clar

at n

umãr

ul e

xact

de

cons

ulta

þii p

rena

tale

efe

ctua

t.

1050 469

581

385

612 50 380

541

129

439

355

256

486

408

156

184

282

234

339

TAB

EL 6

.1.5

Fem

ei c

are

au p

rim

it în

grij

iri p

rena

tale

înai

ntea

cel

ei m

ai r

ecen

te n

aºte

ri d

in p

erio

ada

199

9-20

04, d

upã

exis

tenþ

a te

stãr

ii H

IVS

tudi

ul S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 2

004

Nu

i-a

fost

reco

man

dat

Tota

l

Au

fost

test

ate

HIV

Au

disc

utat

cu

pers

onal

ul

cent

rulu

i de

test

are

Din

car

e:

Nu

au d

iscu

tat

cu p

erso

nalu

l ce

ntru

lui d

e te

star

e

Tota

l

Fem

ei c

e au

pri

mit

îngr

ijiri

pre

nata

leD

in c

are:

Au

prim

itre

com

anda

repe

ntru

test

ul H

IV

Nu

au p

rim

itre

com

anda

repe

ntru

test

ul H

IV

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

32,6

40,8

24,4

25,0

39,0

28,4

22,5

35,1

52,2

20,1

37,3

46,3

39,7

26,6

22,8

15,4

24,4

36,2

46,5

67,4

59,2

75,6

75,0

61,0

71,6

77,5

64,9

47,8

79,9

62,7

53,7

60,3

73,4

77,2

84,6

75,6

63,8

53,5

32,6

41,0

24,2

25,1

38,7

31,4

22,0

36,2

49,5

19,5

38,5

45,7

40,0

36,1

23,2

16,3

23,8

35,1

47,4

10,4

13,6 7,1

9,8

10,8

11,0 5,4

12,6

16,1 5,6

12,9

14,6

13,6 7,6

6,2

4,1

10,5

10,4

13,9

22,3

27,4

17,1

15,3

27,9

20,3

16,6

23,6

33,4

13,9

25,6

31,1

26,5

18,5

17,1

12,2

13,3

24,8

33,5

67,4

59,0

75,8

74,9

61,3

68,6

78,0

63,8

50,5

80,5

61,5

54,3

60,0

73,9

76,8

83,7

76,2

64,9

52,6

Nu

au fo

st te

stat

e H

IV

Test

ul

nu e

ra g

ratu

it/

nu e

ra d

ispo

nibi

l

Alt

em

otiv

e

Din

car

e, d

upã

mot

ive:

57,0

48,9

65,1

65,3

49,8

64,2

67,8

53,6

39,4

69,6

52,6

42,8

51,5

62,4

62,5

71,6

65,4

54,9

43,8

4,3

4,4

4,2

4,9

4,0

2,9

4,3

4,1

5,2

3,8

4,2

5,2

3,8

5,6

2,6

3,9

3,8

4,0

4,8

2,6

1,9

3,2

2,3

3,0

0,0

3,3

2,4

0,8

3,7

1,4

2,3

0,6

4,8

3,5

2,9

3,7

2,4

1,7

6,5

6,3

6,7

5,3

7,9

1,5

6,0

6,8

6,8

6,0

6,3

7,5

5,7

6,7

9,0

7,1

5,0

7,1

6,7

Nu

a vr

ut/

team

ã


51

Total



Grupa de vârstã

Nivel de instruire


Etnia*

Experienþa sexualã

Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-24

25-34

35-44


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

Românã

Maghiarã

Rromã

Fãrã experienþã sexualã

Cu experienþã sexualã

TABEL 6.1.6.APonderea femeilor care ºtiu despre transmiterea virusului HIV de la mamã la fãt ºi care au cunoºtinþe specifice

despre transmiterea verticalã, în funcþie de caracteristicile selectateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

Nu au cunoºtinþedespre calea de

transmitere

ªtiu cã virusul HIV se poate transmite

În timpul sarcinii,la naºtere

ºi prin alãptareÎn timpulalãptãrii

În timpul naºterii sau

la naºtere

Au cunoºtinþe despre transmiterea

verticalã

Numãrneponderat

de cazuri

* Distribuþia în funcþie de etnie nu include 30 de cazuri de femei cu altã etnie decât românã, maghiarã sau rromã.

4421

2842

1939

715

585

736

515

375

489

548

458

1103

1755

1563

1618

2257

546

1427

1603

1391

4071

239

81

598

3823

86,6

89,7

81,6

84,1

87,3

85,2

85,0

92,0

83,6

84,1

93,9

81,8

89,2

88,9

78,3

90,7

94,2

77,1

88,9

92,4

87,1

85,5

60,5

80,9

87,9

82,5

86,1

76,9

78,7

83,4

82,9

81,6

87,2

79,8

78,2

91,4

76,7

85,1

86,1

73,4

87,2

91,1

72,1

85,4

88,8

83,3

79,2

56,0

76,1

84,1

50,0

51,4

47,9

45,3

56,0

49,7

55,1

58,2

42,3

41,9

55,0

44,8

51,5

54,2

44,9

52,6

55,0

45,6

50,6

53,4

50,7

43,8

37,7

43,2

51,6

49,2

50,7

46,9

45,3

55,3

49,3

53,0

57,4

41,5

40,0

54,6

43,7

50,8

53,6

44,0

51,8

54,6

44,9

49,9

52,4

49,9

42,2

37,7

41,7

51,0

3,2

2,9

3,7

5,4

3,3

1,9

1,3

4,0

3,0

4,0

2,2

3,9

3,3

2,2

4,0

2,7

2,7

4,3

2,8

2,7

3,1

4,7

4,5

3,3

3,2

Caracteristici


52

Total



Grupa de vârstã

Nivel de instruire


Etnia*


Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-24

25-34

35-44


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

Românã

Maghiarã

Rromã



TABEL 6.1.6.BPonderea bãrbaþilor care ºtiu despre transmiterea virusului HIV de la mamã la fãt ºi care au cunoºtinþe specifice

despre transmiterea verticalã, în funcþie de caracteristicile selectateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

Nu au cunoºtinþedespre calea de

transmitere

ªtiu cã virusul HIV se poate transmite

În timpul sarcinii,la naºtere

ºi prin alãptareÎn timpulalãptãrii

În timpul naºterii sau

la naºtere

Au cunoºtinþe despre transmiterea

verticalã

Numãrneponderat

de cazuri

* Distribuþia în funcþie de etnie nu include 19 de cazuri de bãrbaþi cu altã etnie decât românã, maghiarã sau rromã.

2333

1315

1018

357

316

331

291

266

258

275

239

574

704

1055

751

1326

256

800

838

695

2130

109

75

259

2074

88,1

88,6

87,3

85,6

83,6

89,0

92,9

93,1

87,0

84,9

90,4

87,0

89,2

88,0

86,8

88,1

91,9

85,7

88,7

90,0

87,7

94,1

91,0

88,5

88,0

81,7

83,2

79,7

79,3

79,7

82,8

89,2

87,1

78,3

74,5

83,4

79,3

82,5

82,9

79,5

82,0

87,0

79,3

82,2

83,8

81,6

80,1

86,1

80,2

81,9

56,3

54,5

58,6

54,0

54,9

62,5

69,2

56,8

54,0

47,7

49,1

53,05

57,6

57,4

58,3

56,2

50,6

60,7

56,1

51,6

55,9

52,6

77,1

57,0

56,2

54,4

52,1

57,3

53,6

52,9

61,3

67,3

52,3

52,8

45,2

46,1

52,0

54,6

56,0

57,5

53,6

48,4

59,7

54,3

48,5

53,9

51,1

77,1

55,6

54,2

4,5

3,0

6,4

5,8

2,0

5,0

1,8

1,5

7,5

7,9

4,0

6,2

3,7

3,8

6,6

3,5

2,8

5,4

4,7

3,1

4,1

12,6

4,9

6,9

4,1

Caracteristici


53

TAB

EL 6

.2.1

Fem

ei d

upã

locu

l cel

ei m

ai r

ecen

te n

aºte

ri d

in p

erio

ada

1999

-200

4 ºi

per

soan

a ca

re a

asi

stat

naº

tere

a, p

e ca

ract

eris

tici

le s

tudi

ate

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Tota

l

Me

diu

l d

e r

ezi

de

nþã

Gru

pa

de

vâ

rstã

la

mo

me

ntu

l n

aºt

eri

i*

Niv

el

de

in

stru

ire

Niv

el

soc

io-e

co

no

mic

Ra

ng

ul

na

ºte

rii

Trim

est

rul

pri

me

i c

on

sult

aþi

i p

ren

ata

le**

Urb

an

Ru

ral

15-2

425

-34

35-4

4

Pri

ma

r ºi

se

cu

nd

ar

infe

rio

rS

ec

un

da

r su

pe

rio

r P

ost

sec

un

da

r

Sc

ãzu

tM

ed

iuR

idic

at

Un

u

Do

iTr

ei s

au

ma

i ma

re

Fãrã

co

nsu

lta

þii p

ren

ata

leP

rim

ul t

rim

est

ruA

l do

ilea

tri

me

stru

Al t

reile

a t

rim

est

ru

* D

istr

ibuþ

ia p

e gr

upe

de v

ârst

ã nu

incl

ude

3 fe

mei

car

e nu

au

decl

arat

vâr

sta

la m

omen

tul n

aºte

rii.

** D

istr

ibuþ

ia în

func

þie d

e tr

imes

trul

pri

mei

con

sulta

þii p

rena

tale

nu

incl

ude

3 fe

mei

car

e nu

au

decl

arat

trim

estr

ul p

rim

ei c

onsu

ltaþii

pre

nata

le.

Num

ãrne

pond

erat

de c

azur

i

Per

soan

a ca

re a

asi

stat

naº

tere

a

Tota

l M

edic

Moa

ºã A

mbi

i A

lta

Nim

eni

Locu

l cel

ei m

ai r

ecen

te n

aºte

ri

Spi

tal /

Mat

erni

tate

Tip

I

Tip

II

Tip

III

Str

ãinã

tate

Cen

tru

priv

atC

entr

usã

nãta

teD

omic

iliu

Tota

l

1122 487

635

414

650 55 426

565

131

498

365

259

508

422

192 72 837

182 28

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

33,4

23,8

42,6

36,4

31,8

25,4

39,5

33,1

15,2

41,8

34,6

17,2

31,1

35,7

35,7

40,3

30,1

44,8

37,7

38,4

41,3

35,7

39,7

37,6

33,5

38,2

40,4

30,7

36,8

41,3

37,6

39,2

38,3

36,3

38,8

39,2

34,1

47,1

26,0

34,3

18,1

21,3

28,5

41,0

18,5

25,8

50,8

18,0

23,0

43,9

28,0

24,4

23,2

14,4

28,9

19,2

10,5

0,7

0,4

0,9

0,8

0,6

0,0

0,6

0,4

2,1

0,2

0,8

1,4

0,9

0,4

0,5

1,1

0,8

0,0

0,0

0,3

0,3

0,3

0,3

0,2

0,0

0,3

0,0

1,1

0,3

0,4

0,0

0,3

0,4

0,0

0,0

0,4

0,0

0,0

0,4

0,0

0,7

0,4

0,4

0,0

0,6

0,3

0,0

0,8

0,0

0,0

0,1

0,2

1,3

2,2

0,2

0,4

0,0

0,9

0,0

1,8

1,1

0,8

0,0

2,4

0,0

0,0

2,1

0,0

0,0

0,4

0,7

3,1

3,3

0,5

1,4

4,7

15,1

18,1

12,3

13,0

16,9

14,0

13,0

16,3

17,1

11,4

15,6

21,2

16,1

15,2

12,1 7,2

16,8

10,9

14,2

29,8

20,5

38,7

35,3

25,2

28,8

40,3

27,1 7,2

43,5

26,6 9,8

24,5

31,5

42,3

39,0

25,7

44,4

28,8

54,0

61,1

47,3

50,5

56,9

57,2

44,2

56,5

75,7

42,9

57,5

69,0

59,1

52,2

42,4

50,5

56,7

43,7

52,3

0,6

0,0

1,1

1,0

0,3

0,0

1,3

0,1

0,0

1,3

0,0

0,0

0,1

0,7

1,5

1,0

0,5

0,0

4,7

0,5

0,3

0,6

0,2

0,7

0,0

1,2

0,0

0,0

0,9

0,3

0,0

0,1

0,4

1,7

2,3

0,2

1,0

0,0

Car

acte

rist

ici


54TA

BEL

6.3

.1Fe

mei

car

e au

pri

mit

îngr

ijir

i pos

tnat

ale

dup

ã ce

a m

ai r

ecen

tã n

aºte

re d

in p

erio

ada

1999

-200

4, d

upã

info

rmaþ

iile

pri

mit

eîn

cad

rul c

onsu

ltaþ

iilo

r, pe

car

acte

rist

icil

e st

udia

teS

tudi

ul S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 2

004

Din

car

e, d

upã

info

rmaþ

iile

pri

mit

e în

cad

rul î

ngri

jiri

i pos

tnat

ale:

Pla

nifi

care

fam

ilia

lãD

ieta

/A

lim

enta

þie

Îngr

ijir

esâ

niÎn

grij

ire

copi

lA

lãpt

are

Vac

cinã

ri /

imun

izãr

i

Tota

l fem

ei c

are

aupr

imit

îngr

ijir

i pos

tnat

ale

Num

ãr n

epon

dera

t de

caz

uri

(num

ãr n

aºte

ri)

%

Car

acte

rist

ici

Tota

l

Me

diu

l d

e r

ezi

de

nþã

Gru

pa

de

vâ

rstã

la

mo

me

ntu

l n

aºt

eri

i*

Niv

el

de

in

stru

ire

Niv

el

soc

io-e

co

no

mic

Ra

ng

ul

na

ºte

rii

Tip

ul

na

ºte

rii

Urb

an

Ru

ral

15-2

425

-34

35-4

4

Pri

ma

r ºi

se

cu

nd

ar

infe

rio

rS

ec

un

da

r su

pe

rio

r P

ost

sec

un

da

r

Sc

ãzu

tM

ed

iuR

idic

at

Un

uD

oi

Tre

i sa

u m

ai m

are

Va

gin

alã

Ce

zari

an

ã

1122 48

763

5

414

650 55 426

565

131

498

365

259

508

422

192

914

208

38,0

48,7

29,8

35,5

39,4

40,0

27,9

40,0

61,8

25,1

42,5

56,4

43,5

36,7

26,0

33,9

55,8

85,2

83,8

87,5

82,4

87,3

80,8

86,8

85,0

83,5

87,8

87,5

81,0

84,7

87,0

82,5

86,1

82,8

78,1

75,5

82,2

73,6

81,0

77,3

76,0

80,0

75,6

76,7

79,6

77,6

78,7

79,4

70,9

77,8

78,9

77,2

76,1

79,1

75,7

78,7

69,0

76,6

79,5

72,0

78,2

80,6

73,2

77,8

77,7

72,8

77,7

76,2

73,7

72,4

75,8

68,5

77,0

73,9

67,8

76,2

74,9

71,5

72,4

76,6

76,4

70,8

69,1

72,2

77,7

65,9

64,1

68,7

61,1

68,6

69,2

62,9

66,7

67,8

60,8

63,7

71,9

67,0

68,3

52,5

65,7

66,2

53,4

53,9

52,7

50,5

54,8

56,6

46,9

55,9

55,8

47,0

47,7

63,9

56,4

53,2

39,0

52,8

55,2

46,9

48,8

44,0

40,2

50,9

49,6

37,8

49,6

52,4

37,4

45,7

55,5

51,0

44,2

34,8

43,2

56,9

426

237

189

147

256 22 119

226 81 125

155

146

221

155 50 310

116

* D

istr

ibuþ

ia p

e gr

upe

de v

ârst

ã nu

incl

ude

3 fe

mei

car

e nu

au

decl

arat

vâr

sta

la m

omen

tul n

aºte

rii.

Num

ãrne

pond

erat

de c

azur

i

Inte

rval

ul o

ptim

într

e na

ºter

i


55

TABEL 6.4.1Femei care au nãscut copii vii, dupã tipul alãptãrii pânã la împlinirea vârstei de 9 luni, pe caracteristicile studiate

Cele mai recente naºteri înregistrate între 1999 - 2004Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

Alimentaþi complementar

alãptatuluinumai

dupã 6 luni

Totalul copiilor

de peste 6 luni

Totalul copiilor

de peste 6 luni

Alimentaþicomplementar

alãptatuluila orice vârstã

înainte de 9 luniAlãp-

taþi*Total

Numãrneponderat

de cazuri

Total


Prima masã la sân **

Grupa de vârstã la momentul naºterii***

Nivel de instruire


Rangul naºterii

Numãr consultaþii prenatale****

Greutatea la naºtere

Trimestrul primei consultaþii prenatale *****

UrbanRural

Nealimentaþi la sânPânã în 24 ore24-27 orePeste 48 ore

15-2425-3435-44

Primar ºi secundar inferiorSecundar superior Postsecundar

ScãzutMediuRidicat

UnuDoiTrei sau mai mare

Fãrã consultaþii prenatale1-34-67-10Peste 10Nedeclarat

Sub 2500 grame2500 grame sau mai mult

Fãrã consultaþii prenatalePrimul trimestruAl doilea trimestruAl treilea trimestru

Caracteristici

* Exclusiv 10 cazuri de femei care nu au ºtiut sã spunã vârsta la care copilul a primit alt lapte decât cel matern, alimente solide sau nu au ºtiut sã spunã când au întrerup alãptatul.** Distribuþia în funcþie de timpul scurs pânã la prima masã la sân nu include 8 cazuri de femei care nu au specificat momentul primei mese la sân.*** Distribuþia pe grupe de vârstã nu include 3 femei care nu au declarat vârsta la momentul naºterii.**** Distribuþia în funcþie de numãrul de consultaþii prenatale nu include 11 femei care nu au declarat numãrul exact de consultaþii prenatale efectuat.***** Distribuþia în funcþie de trimestrul primei consultaþii prenatale nu include 3 femei care nu au declarat trimestrul primei consultaþii prenatale.

1109

481628

131635205130

408643

55

418560131

488363258

504416189

72182279337228

11

801029

72826180

28

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

15,8

14,317,3

0,016,021,421,0

16,516,17,1

19,514,011,8

18,714,612,4

14,817,016,3

22,416,916,715,113,19,9

12,516,1

22,414,717,320,7

88,3

88,088,5

0,0100,0100,0100,0

90,687,576,8

89,887,288,1

90,185,089,3

89,588,683,8

90,088,189,489,284,7

100,0

69,789,7

90,088,784,693,2

32,2

29,135,2

0,038,835,824,2

33,531,430,2

38,130,321,9

39,629,123,4

28,433,840,4

41,541,535,529,123,020,3

25,632,7

41,530,732,053,9

8,5

7,69,4

0,08,4

12,89,0

8,68,83,1

10,97,55,5

10,38,55,2

7,89,68,2

10,910,58,58,26,90,0

5,58,7

10,98,08,0

17,5

1005

440565

121578185113

378577

48

368519118

441330234

466378161

63166256302208

10

71934

63754158

27

Alãptaþiexclusiv

0-5 luni(pânã la

6 luni)


56

TABEL 6.4.2Durata medie a alãptãrii, vârsta medie la introducerea altui lapte decât cel matern ºi

vârsta medie la introducerea alimentelor solideNou-nãscuþi alãptaþi provenind din cele mai recente naºteri înregistrate în perioada 1999 - 2004


Vârsta mediela introducerea

alimentelor solide (luni)

Vârsta mediela introducerea

altui lapte decât cel matern

(luni)

Vârsta mediela întreruperea

alãptatului(luni)

Numãrneponderat

de cazuri*

Total


Grupa de vârstã la momentul naºterii**

Nivel de instruire


Rangul naºterii

Numãr consultaþii prenatale***

Prima masã la sân ****

Greutatea la naºtere

Trimestrul primei consultaþii prenatale *****

UrbanRural

15-2425-3435-44


ScãzutMediuRidicat

UnuDoiTrei sau mai mare

Fãrã consultaþii prenatale1-34-67-10Peste 10

Pânã în 24 ore24-27 orePeste 48 ore

Sub 2500 grame2500 grame sau mai mult

Fãrã consultaþii prenatalePrimul trimestruAl doilea trimestruAl treilea trimestru

* Exclusiv 10 cazuri de femei care nu au ºtiut sã spunã vârsta la care copilul a primit alt lapte decât cel matern, alimente solide.** Distribuþia pe grupe de vârstã nu include 2 femei care nu au declarat vârsta la momentul naºterii.**** Distribuþia în funcþie de numãrul de consultaþii prenatale nu include 11 femei care nu au declarat numãrul exact de consultaþii prenatale efectuat.**** Distribuþia în funcþie de timpul scurs pânã la prima masã la sân nu include 8 cazuri de femei care nu au specificat momentul primei mese la sân.***** Distribuþia în funcþie de trimestrul primei consultaþii prenatale nu include 3 femei care nu au declarat trimestrul primei consultaþii prenatale.

978

421557

37256242

377484117

437311230

451369158

63159251300194

635205130

55923

6372915726

6,1

5,86,3

5,86,46,2

6,56,05,0

7,15,35,3

5,36,57,6

7,17,56,25,55,4

6,55,94,5

4,86,2

7,15,96,27,4

5,0

4,95,0

4,75,15,3

5,15,04,1

5,54,64,4

4,45,55,6

4,56,05,14,84,3

5,15,03,9

3,75,0

4,55,04,85,9

4,3

4,14,4

4,34,24,2

4,24,34,4

4,44,14,2

4,24,54,1

5,14,34,34,24,1

4,34,34,1

3,94,3

5,14,24,14,4

Caracteristici

Servicii de sãnãtate

57

Ace st cap ito l des cri e com por tam ent ele ºi Trei sferturi dintre femeile care ºi-au început viaþa atitudinile legate de sãnãtate, gradul de acoperire sexualã sunt conºtiente de existenþa procedeului a asigurãrilor de sãnãtate, utilizarea serviciilor de de auto-examinare a sân ilor (Tabel ul 7.1 .1) . îngrijire a sãnãtãþii ºi percepþia calitãþii serviciilor Aceasta reprezintã o creºtere importantã faþã de de sãnãtate în rândul bãrbaþilor ºi a femeilor de anul 1999, când doar 61% dintre femei auziserã de vârstã fertilã din România. auto-examinarea sânilor (Figura 7.1). Conºtienti-

zarea posibilitãþii de auto-examinare a sânilor a crescut atât la nivel urban, cât ºi la nivel rural. În

7.1 ATITUDINI ªI COMPORTAMENTE FAÞÃ DE 2004, 85% dintre femeile din mediul urban ºi 61%

PROPRIA SÃNÃTATE dintre femeile din mediul rural au cunoºtinþe despre

Diagnosticul tardiv al cancerului de sân ºi al auto-examinarea sânilor, aceasta reprezentând o cancerului de col uterin, precum ºi ignorarea creºtere faþã de anul 1999, când doar 71% dintre factorilor de risc ºi a simptomelor acestora au femeile din urban ºi 43% dintre femeile din rural fãcut ca România sã aibã cea mai mare ratã de auziserã de procedeul de auto-examinare a sânilor. mortalitate din Europa în ceea ce priveºte cancerul Îmbunãtãþirea gradului de cunoºtinþe al femeilor de col ºi, de asemenea, o ratã scãzutã de din mediul rural a crescut astfel între 1999 ºi 2004 supravieþuire a pacientelor diagnosticate cu cu 18% puncte procentuale. cancer de sân în stadiu avansat. Ministerul

Cu toate cã auto-examinarea sânilor este un Sãnãtãþii încearcã sã îmbunãtãþeascã sistemul de

procedeu cunoscut, mai puþin de 50% dintre depistare precoce a cancerului de sân ºi a

femeile care ºi-au început viaþa sexualã au afirmat cancerului cervical ºi sã creascã nivelul de

cã ºi-au auto-examinat sânii mãcar o datã, pânã la cunoºtinþe în rândul femeilor, referitoare la

momentul interviului. Numai una din trei femei a importanþa depistãrii precoce a modificãrilor

afirmat cã îºi examineazã cu regularitate sânii în histologice. Femeile de vârstã fertilã au fost

fiecare lunã. întrebate despre cunoºtinþele pe care le au în acest

Femeile cu cea mai mare probabilitate de a nu fi domeniu ºi despre gradul în care au folosit auzit niciodatã despre auto-examinarea sânilor serviciile preventive ºi de depistare precoce a sau, în cazul în care ar fi auzit, sã nu-ºi fi cancerului de sân ºi a cancerului col uterin.

7. SERVICII DE SÃNÃTATE

Figura 7.1

Ponderea femeilor cu activitate sexualã care au efectuat examen Babeº-Papanicolau în

ultimii 3 ani ºi care conºtientizeazã necesitatea examinãrii sânilor


16,418,011,8

43,6

61,1

76,2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1993 1999 2004

%

Femei cu examen Babeº-Papanicolau în ultimii 3 ani

Femei care conºtientizeazã necesitatea examinãrii sânilor

58


autoexaminat sânii niciodatã, au fost femeile din femei examinate din punct de vedere ginecologic în zonele rurale (66%), femeile sãrace (76% dintre ultimul an a afirmat cã a fost testatã pentru cele cu cel mai scãzut nivel socio-economic), depistarea cancerului de col uterin. femeile având doar educaþie primarã sau educaþie Femeile care au auzit în micã mãsurã de testul secundarã inferioarã (75%), femeile între 15 ºi 24 de Papanicolau sunt femeile cu nivel educaþional ani (60%) ºi cele care nu au fost examinate redus (educaþie primarã sau secundarã inferioarã - niciodatã din punct de vedere ginecologic (70%). 62%), femeile care nu au efectuat niciodatã un Peste 80% dintre femeile care ºi-au început viaþa examen ginecologic (60%), femeile cu status socio-sexualã nu au fost testate niciodatã printr-un test econ omic scãz ut (6 0%), feme ile c u tre i sau mai Papa nico lau pent ru depi star ea prec oce a mulþi copii (56%) ºi femeile mai tinere (53% dintre cancerului de col uterin, iar 37% dintre acestea au cele de 15-24 de ani). afirmat cã nu au auzit de acest test (Tabelul 7.1.2). Doar o femeie din ºase a afirmat cã a fost supusã

7.2 STATUTUL DE ASIGURATunei proceduri de screening pentru cancerul cervical în ultimii 3 ani anteriori studiului, aceasta Unu l dintre factorii care in fluenþeazã ut ili zarea reprezentând doar o micã modificare faþã de anul serviciilor de sãnãtate este acoperirea cheltuielilor 1999 (Figura 7.1). În zonele rurale, 9 din 10 femei fie de s ãnã tat e pr in a sig ura re d e sã nãt ate . În anu l nu au auzit nic iodatã de acest test (51%), f ie au 2004, 84% dintre femei au declarat cã au asigurare auzit, dar nu au fost testate (38%). de sãnãtate (Tabelul 7.2.1.A), o diferenþã mare

observându-se numai la femeile Roma, care în Femeile care au efectuat în cea mai micã mãsurã proporþie de 47% au declarat cã nu sunt asigurate testul Papanicolau sunt femeile din mediul rural sau nu ºtiu dacã sunt asigurate. Procentul femeilor (89%), femeile cu educaþie primarã sau secundarã asigurate este mai mare în mediul urban decât în inferioarã (91%) ºi cele cu nivel socio-economic cel rural (88% dintre femeile din mediul urban scãzut (93%). Dintre femeile care au efectuat un comparativ cu 77% dintre femeile din rural - Figura examen ginecologic cu mai mult de un an în urmã, 7.2). Totodatã, doar 70% dintre femeile cu nivel 80% au afirmat cã nu au fost testate pentru cancer socio-economic scãzut au declarat cã sunt cervical, iar 64% din cele care au efectuat un asigurate, comparativ cu 90% dintre femeile cu examen ginecologic în anul anterior sondajului au nivel socio-economic ridicat care sunt acoperite afirmat cã nu au fost niciodatã testate pentru prin asigurare de sãnãtate. cancer cervical, în timp ce 23% dintre ele nu au

auzit niciodatã de acest test. Doar una din patru Patru din cinci bãrbaþi au declarat cã au asigurare

Figura 7.2

Ponderea femeilor ºi bãrbaþilor cu asigurare medicalã


87,6

76,978,9

86,1

69,5

83,5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Total Urban Rural

%

Femei Bãrbaþi

59


de sãn ãta te (Tabe l 7.2 .1. B), o dif ere nþã mar e acestei situaþii (42%), alte motive apar ca fiind mai observându-se la bãrbaþii Roma, care în proporþie importante decât erau în cazul femeilor. Al doilea de 50% au declarat cã nu sunt asiguraþi sau nu ºtiu motiv ca frecvenþã pentru lipsa asigurãrii este dacã au asigurare. Proporþia bãrbaþilor care benefi- faptul cã nu deþin controlul asupra situaþiei (17%), ciazã de asigurare de sãnãtate este mai mare în lipsa cunoºtinþelor despre cum se obþine asigu-rândul celor care locuiesc în mediul urban (86%), rarea de sãnãtate (15%) ºi lipsa banilor (13%) faþã de cei care locuiesc în mediul rural (70%). Bãr- (tabelul 7.2.2.B). baþii cu nivel socio-economic scãzut sunt asiguraþi în proporþie de 60%, comparativ cu bãrbaþii cu nivel

7.3 ÎNSCRIEREA PE LISTA UNUI MEDIC DE FAMILIEsocio-economic ridicat, care declarã cã au

Deºi 17% dintre femei au declarat cã nu au asigurare de sãnãtate în proporþie de 92%. asigurare de sãnãtate, aproape toate (97%) au

Alte diferenþe importante sunt induse de nivelul de declarat cã sunt înscrise pe lista unui medic de

educaþie: doar 68% dintre bãrbaþii cu nivel de familie (vezi tabel 7.3.1.A). Nu existã diferenþe

educaþie primar sau secundar inferior au asigurare importante în gradul de înscriere pe listele

de sãnãtate, comparativ cu 94% dintre bãrbaþii cu medicilor de familie între mediul urban ºi cel rural.

nivel de educaþie secundar superior ºi post-Situaþia este similarã ºi în cazul bãrbaþilor: 96%

secundar. În cazul femeilor, diferenþa este mai dintre bãrbaþii de 15-49 ani au declarat cã sunt

micã, dar încã importantã, 76% dintre femeile cu înscriºi pe lista unui medic de familie, cu foarte

studii primare sau secundare inferioare raportând mici diferenþe între urban ºi rural (Tabel 7.3.1.B).

cã au asigurare de sãnãtate, comparativ cu 94% dintre femeile cu studii secundare superioare sau post-secundare. 7.4 UTILIZAREA SERVICIILOR DE SÃNÃTATE

Principalul motiv menþionat pentru lipsa asigurãrii Majoritatea femeilor care au utilizat servicii de de sãnãtate este lipsa unui loc de muncã. 66% sãnãtate în decursul ultimului an au utilizat dintre femeile neasigurate au declarat lipsa unui loc serviciile de asistenþã primarã (67% dintre femei), de muncã drept cauza principalã a acestei situaþii în timp ce 36% au utilizat serviciile de specialitate (Tabel 7.2.2.A), în timp ce alþi factori posibili - lipsa în ambulator, 16% dintre femei au utilizat serviciile banilor sau faptul cã nu deþine controlul asupra spitaliceºti, iar 3% dintre femei au apelat la situaþiei - însumeazã sub 20% dintre rãspunsuri. serviciile medicale de urgenþã (salvare) (Tabel

7.4.1.A, Figura 7.4.2). Aproape o treime a utilizat În cazul bãrbaþilor neasiguraþi, deºi lipsa unui loc servicii stomatologice în cursul anului anterior.de muncã rãmâne cel mai important motiv al

Figura 7.4.1

Femei ºi bãrbaþi care au apelat în ultimul an la servicii medicale


80,6

69,3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Femei Bãrbaþi

%

60


Mai mult de jumãtate dintre bãrbaþi (57%) au utilizat anului trecut. În cazul serviciilor de specialitate, servi ciile de asi stenþ ã medi calã p rimar ã (Fig ura apar diferenþe ºi mai mari, acestea fiind solicitate 7.4.2). Serviciile de specialitate în ambulator au fost de num ai 18% din tre fem eil e cu niv elu l soc io-uti liz ate de 3 1% d int re b ãrb aþi , 14 % au uti liz at economic scãzut, comparativ cu aproape jumãtate serviciile spitaliceºti, iar 3% au accesat serviciile dint re f emei le c u ni vel soci o-ec onom ic r idic at. med ica le de urg enþ ã (sa lva re) . Unu l din cin ci Doar 10% dintre femeile cele mai sãrace au mers la bãrbaþi a raportat utilizarea serviciilor stomato- stomatolog î n cursul anul ui trecut, în timp ce logice (Tabel 7.4.1.B). jumãtate dintre femeile cu nivel de trai ridicat au

utilizat acest tip de servicii.

În cazul bãrbaþilor, apar aceleaºi tipuri de diferenþe, DIFERENÞE ÎN UTILIZAREA SERVICIILOR DE dar nu sunt la fel de pregnante. Comparativ cu SÃNÃTATEbãrbaþii din mediul urban, bãrbaþii din rural au

În rândul femeilor, utilizarea tuturor tipurilor de solicitat cu 10% mai puþin serviciile de asistenþã

servicii medicale, cu excepþia serviciilor spitaliceºti medicalã primarã (Tabel 7.4.1.B). Serviciile

ºi de urgenþã s-a realizat în mãsurã mai mare în stomatologice sunt utilizate de 2 ori mai puþin în

mediul urban decât în mediul rural. În rural, serviciile mediul rural (14% dintre bãrbaþii din rural au

stomatologice au fost de 2 ori mai puþin utilizate (19% declarat cã au utilizat acest tip de servicii în cursul

dintre femei) decât în mediul urban (41%) (Tabel ultimului an, comparativ cu 24% în cazul bãrbaþilor

7.4.1.A). Utilizarea serviciilor medicului de familie a din mediul urban). Se observã o diferenþiere clarã

fost de asemenea mai redusã în rândul femeilor din în utilizarea serviciilor medicului de familie, a celor

mediul rural (59% în anul anterior), comparativ cu de specialitate din ambulator, precum ºi a

mediul urban (72%), dar diferenþa nu a fost atât de serviciilor stomatologice, în funcþie de situaþia

mare ca în cazul serviciilor stomatologice.socio-economicã; de exemplu, doar 5% dintre

Dupã cum se vede în tabelul 7.4.1.A, existã o relaþie bãrbaþii cu nivel socio-economic scãzut au utilizat puternicã între utilizarea serviciilor de asistenþã serviciile stomatologice, comparativ cu 36% dintre primarã, asistenþã de specialitate în ambulator, bãrbaþili cu nivel socio-economic ridicat. stomatologie ºi nivelul socio-economic. Dacã în rândul femeilor cu nivel socio-economic scãzut doar 54% au solicitat serviciile medicului de familie,

analizate. Pentru bãrbaþi, principala diferenþã în trei sferturi din femeile cu nivel socio-economic

utilizarea serviciilor spitaliceºti pare a fi determi-ridicat au utilizat acest tip de servicii în cursul

Utilizarea serviciilor spitaliceºti apare însã repartizatã în mod egal între diferitele grupuri

Figura 7.4.2

Femei ºi bãrbaþi care au apelat la servicii medicale anul trecut, în funcþie de tipul de serviciu


66,6

3,4

32,3

57,4

31,2

14,4

2,5

19,5

35,5

15,7

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Me

dic

de

fam

ilie

/

Dis

pe

nsa

r

Ca

bin

et

de

spe

cia

lita

te

în

am

bu

lato

riu

/po

lic

lin

icã

Sp

ita

l

Sa

lva

re

Ca

bin

et

sto

ma

tolo

gic

%

Femei Bãrbaþi

61


natã de vârstã: bãrbaþii mai în vârstã au o probabili- (ambulanþã) au fost cel mai puþin ut ilizate în anul tate uºor mai ridicatã de a fi spitalizaþi decât anterior, cu 3% dintre femei ºi 2% dintre bãrbaþi bãrbaþii mai tineri (21% dintre bãrbaþii peste 45 de apelând la ele în acest timp de 1-3 ori, iar mai puþin ani au raportat existenþa unei spitalizãri în anul de 1% dintre femei ºi bãrbaþi solicitându-le de mai anterior, comparativ cu doar 10% în cazul bãrbaþilor mult de 3 ori. de 25-34 de ani). Pentru femei, diferenþele de vârstã nu par a induce diferenþe semnificative în utilizarea

7.5 SATISFACÞIA PACIENÞILOR FAÞÃ DE serviciilor spitaliceºti.SERVICIILE DE SÃNÃTATE

Cele mai utilizate servicii de sãnãtate în timpul În rândul femeilor ºi bãrbaþilor care au fost internaþi anului anterior au fost asistenþa medicalã primarã, cel puþin o zi în perioada 2002-2004 (15% din total), cu 45% dintre femei ºi 44% dintre bãrbaþi care le-au a fost evaluat gradul de satisfacþie referitor la apelat de 1-3 ori în acest interval de timp; 22% prestaþia medicului, prestaþia asistenþilor medicali, dintre femei ºi 13% dintre bãrbaþi au utilizat acest curãþenia din spital, timpul de aºteptare, tip de servicii medicale de peste 3 ori în intervalul informaþiile primite privind boala, confidenþialitatea menþionat (Tabelele 7.4.2.A ºi 7.4.2.B). actului medical ºi condiþiile din spital (vezi tabelele

Pe locul doi ca utilizare se aflã serviciile 7.5.1.A ºi 7.5.1.B).ambulatorii de specialitate, cu 29% dintre femei ºi

Atât bãrbaþii, cât ºi femeile sunt mai mulþumiþi de 27% dintre bãrbaþi apelând la ele de 1-3 ori, aspectele legate de actul medical: prestaþia respectiv 6% dintre femei ºi 4% dintre bãrbaþi medicului, a asistenþilor medicali, informare privind utilizându-le de peste 3 ori, în cursul anului anterior.boala ºi confidenþialitate, cu procente variind intre

Una din cinci femei ºi aproape unul din ºase 74% ºi 89% ºi mai puþin mulþumiþi de condiþiile bãrbaþi au utilizat serviciile stomatologice de 1-3 ori hoteliere din spital ºi de curãþenie (49%-74%) în anul precedent, în timp ce una din ºase femei ºi (Figura 7.5.2, Tabelele 7.5.2.A, 7.5.2.B). În general, unul din 20 de bãrbaþi au necesitat peste 3 vizite în femeile manifesta un grad de satisfacþie mai scãzut intervalul de timp menþionat. privind condiþiile hoteliere din spital (numai 49% Serviciile spitaliceºti au fost folosite de 16% dintre dintre femei sunt mulþumite, în comparaþie cu 73% femei ºi de 14% dintre bãrbaþi, de 1-3 ori în cursul dintre bãrbaþi) ºi curãþenia (53% dintre femei, faþã anului precedent, mai puþin de 1% dintre femei ºi de 74% dintre bãrbaþi). bãrbaþi apelând la acestea de mai mult de 3 ori în Pentru aprecierea globalã a nivelului de satisfacþie acest interval de timp. Serviciile de urgenþã faþã de serviciile de sãnãtate din spital, a fost

Figura 7.5.1

Procente femei ºi bãrbaþi satisfãcute(þi) de serviciile spitaliceºti


0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Rural Urban Total

%Femei

Bãrbaþi

71,6 71,6 71,6

86,6

79,8 82,6

62


calculat un indicator global, prin atribuirea a câte 5 satisfacþia faþã de serviciile din spital (Figura 7.5.1). puncte pentru toate rãspunsurile “foarte mulþumit”, Se o bse rvã în Tabel ele 7.5 .1. A ºi 7.5 .1. B cã pânã la 1 punct pentru toate rãspunsurile “foarte proc entu l bãr baþi lor c are s -au d ecla rat „ foar te nemulþumit” ºi însumarea acestor puncte pentru mulþumiþi” ºi „mulþumiþi” este m ai mare decât al toate variantele de rãspuns la întrebarea privind femeilor (83% faþã de 72%).

Figura 7.5.2

Satisfacþia pacienþilor care au fost spitalizaþi faþã de diferite aspecte

ale serviciilor din spital


88,5

82,8

87,6

81,7

71,4

73,5

73,2

82,7

81,3

78,5

73,8

71,4

53,3

48,9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Prestaþia medicilor

Confidenþialitate

Prestaþia asistentilor

Informaþii privind boala

Timp de aºteptare

Curãþenie

Condiþii în spital

%

Femei

Bãrbaþi

63


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire


Etnia

Utilizarea curentã a contracepþiei

Examen ginecologic de rutinã

UrbanRural


15-2425-3435-44

Cãsãtoritã / în uniuneCãsãtoritã anteriorNiciodatã cãsãtoritã


ScãzutMediuRidicat

RomânãMaghiarãRromãAlta

Metode moderneMetode tradiþionaleNici una

Au avutNu au avut niciodatãNedeclarat

TABEL 7.1.1Femei cu experienþã sexualã, dupã percepþia despre auto-palparea sânilor ºi

frecvenþa efectuãrii ei, pe caracteristicile studiateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

Caracteristici

Percepþia

Total

Frecvenþa auto-palpãrii sânilor

În fiecare lunã

Numãrneponderat

de cazuriOdatã la2-5 luni

1-2 ori pe ansau mai rar

Nicio-datã

Total fãrã

auto-palpare

3836

21031733

607511644454333421467399

56417261546

3113278445

11912125520

125113871198

35122217627

156411891083

26791156

1

31,3

37,621,0

30,731,236,928,626,125,731,735,5

23,030,836,6

30,935,931,1

15,736,243,8

15,533,542,3

32,324,46,4

21,6

36,528,826,2

37,316,7

*

10,8

12,97,5

9,78,19,59,38,2

11,310,719,8

9,012,310,2

10,013,513,3

4,812,018,4

5,012,613,9

11,012,01,94,0

13,69,28,5

12,27,6

*

7,8

9,25,5

3,99,26,65,7

11,46,49,1

12,4

7,57,97,8

7,36,9

10,1

4,78,0

13,2

3,48,9

10,3

8,06,40,92,5

9,17,75,8

8,75,7

*

26,2

25,727,2

29,429,823,922,427,027,226,122,8

29,826,224,3

25,023,732,3

26,327,521,6

26,627,524,5

26,821,69,3

26,8

25,626,327,1

25,727,5

*

50

40,465,9

55,751,4

4756,454,456,648,632,3

60,549,145,4

51,743,745,5

74,843,824,7

7645

33,5

48,657,390,771,8

40,854,259,5

41,770,1

*

76,2

85,361,3

73,778,476,966,072,670,677,590,5

69,377,178,9

73,380,086,8

51,583,796,9

50,682,591,0

78,264,318,655,0

84,872,167,6

84,057,4

*

64


TotalMediul de rezidenþã


Grupa de vârstã

Nivel de instruire

Starea civilã



Etnia


Folosire curentã a contracepþiei

Examene ginecologice

UrbanRural


15-1920-2425-2930-3435-3940-44



Nici un copil123 ºi mai mulþi

ScãzutMediuRidicat



Metode moderneMetode tradiþionaleNici una

În ultimul anÎn ultimii 1-2 aniÎn ultimii 2-3 aniMai mult de 3 ani în urmãNedeclaratNiciodatã

TABEL 7.1.2Femei cu experienþã sexualã, dupã momentul efectuãrii ultimului test

Babeº-Papanicolau, pe caracteristicile studiateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

CaracteristiciNu au auzit

de test

Total care nu au fãcut test

Numãrneponderat

de cazuri

Momentul ultimului test Babeº-Papanicolau

Nicio-datã

Nede-clarat

Mai multde 3 aniîn urmã

În urmãcu 2-3 ani

În urmãcu 1-2 ani

În ulti-mul anTotal

3836

21031733

607511644454333421467399

153411826900929617

11912125

520

3113278445

81513711227

423

125113871198

3512221

7627

23901446

156411891083

1334646245442

131156

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0

9,8

12,84,8

5,010,6

8,37,4

14,112,4

4,219,0

1,26,4

10,79,8

12,111,5

4,110,418,5

10,710,1

5,8

8,912,2

8,77,2

3,08,8

16,6

10,25,90,03,9

12,25,5

12,07,48,9

25,22,00,00,4

*0,5

5,1

6,33,2

2,74,94,62,05,56,54,6

11,2

0,31,55,78,15,15,6

2,05,59,8

5,56,03,1

5,35,95,12,6

2,04,98,0

5,25,71,70,0

6,72,5

6,43,45,0

6,812,9

0,80,7

*0,8

1,5

1,71,1

1,01,31,03,21,61,01,41,6

0,00,61,02,12,11,8

0,61,62,8

1,61,70,7

0,82,21,70,4

0,41,62,2

1,51,30,00,0

1,90,7

1,71,41,1

1,42,47,40,4

*0,2

2,8

3,41,8

1,43,23,34,01,31,62,94,2

0,00,31,11,94,17,8

1,63,62,2

3,23,80,8

1,02,84,82,0

1,83,62,8

2,91,71,32,9

3,31,9

2,02,74,1

2,12,81,5

11,4*

0,9

0,4

0,40,3

0,20,20,10,20,30,50,90,5

0,00,20,30,50,40,5

0,30,50,2

0,40,50,0

0,30,20,50,5

0,20,60,3

0,31,00,00,0

0,40,4

0,20,50,5

0,30,41,00,6

*0,2

43,5

47,037,8

47,740,245,247,230,236,743,849,5

38,140,145,345,545,940,5

29,848,850,7

41,147,352,2

48,546,040,131,5

32,746,749,2

44,830,716,436,1

47,237,0

48,842,836,3

41,550,857,348,1

*37,4

37,0

28,451,0

41,939,537,436,046,941,342,114,0

60,450,935,832,230,432,3

61,629,715,8

37,530,637,3

35,230,839,155,9

59,933,920,9

35,053,680,657,1

28,452,0

28,841,844,1

22,628,831,938,4

*60,1

80,5

75,488,8

89,679,782,683,277,178,085,963,5

98,591,081,177,776,372,8

91,478,566,5

78,677,989,5

83,776,879,287,4

92,680,670,1

79,884,397,093,2

75,689,0

77,684,680,4

64,179,689,286,5

97,5

65


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire



Etnia

Numãr copii în viaþã

UrbanRural


15-2425-3435-44

Cãsãtoritã / în uniuneCãsãtoritã anteriorNecãsãtoritã


ScãzutMediuRidicat

ActivãInactivã


Nici un copil1 copil2 copii3 copii ºi peste

TABEL 7.2.1.ADistribuþia femeilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate, pe caracteristicile studiate


Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total

Au raportatcã au asigurare

Nu ºtiu dacã au asigurare

Au raportat cãnu au asigurare

4441

24861955

718585737515378496553459

111217631566

3113278

1050

16372257547

144516041392

25111930

40802458630

142013711227423

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

83,5

87,676,9

75,583,685,382,787,083,789,085,8

82,983,783,9

82,083,886,1

75,986,693,5

69,888,790,0

91,173,8

84,088,253,167,5

85,686,182,168,4

1,2

0,81,9

0,91,90,52,11,91,41,10,8

2,90,50,2

0,70,12,4

2,20,70,4

2,10,61,1

0,42,2

1,20,43,60,0

2,00,50,90,6

15,3

11,621,2

23,714,514,215,211,114,99,9

13,4

14,215,915,9

17,316,211,5

21,912,76,1

28,210,68,8

8,523,9

14,811,443,432,5

12,413,416,931,0

66


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire



Etnia


UrbanRural


15-2425-3435-45

Cãsãtorit sau în uniuneCãsãtorit anteriorNecãsãtorit


ScãzutMediuRidicat

ActivInactiv



TABEL 7.2.1.BDistribuþia bãrbaþilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate, pe caracteristicile studiate


Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total


Nu ºtiu dacã au asigurare

Au raportat cãnu au asigurare

2361

13241037

368320331293272260277240

584714

1063

153479

748

7701335256

820844697

1934427

21571107519

1008598574181

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

78,9

86,169,5

70,877,280,864,087,482,686,290,2

78,476,081,7

81,966,875,9

68,182,794,4

60,286,191,7

76,190,3

79,387,450,1

*

77,481,981,574,2

1,3

0,81,8

1,82,40,31,32,30,00,90,6

3,60,30,2

0,20,02,7

3,20,30,0

1,81,10,8

0,63,8

1,20,03,7

*

2,20,30,20,4

19,8

13,028,6

27,420,518,834,710,217,412,99,2

18,023,718,1

17,933,221,4

28,717,05,6

38,012,87,5

23,25,9

19,412,646,2

*

20,417,818,425,4

67


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire



Etnia


UrbanRural


15-2425-3435-44

Cãsãtoritã sau în uniuneCãsãtoritã anteriorNecãsãtoritã


ScãzutMediuRidicat

ActivãInactivã



TABEL 7.2.2.ADistribuþia femeilor care nu au asigurare medicalã dupã motivul inexistenþei acesteia, pe caracteristicile studiate


Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total

707

273434

18395

1098844805454

162288257

53750

120

38229233

418173116

203504

629293712

177182213135

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

66,0

59,371,8

75,168,876,349,053,165,473,045,7

70,863,763,8

69,165,357,6

70,361,854,5

70,566,253,1

52,672,0

65,168,180,7

*

57,470,870,269,8

7,3

10,74,3

3,74,78,9

14,61,82,7

12,614,1

12,34,55,6

4,17,9

15,9

7,76,77,9

6,26,3

11,8

11,45,5

7,43,09,5

*

13,35,62,15,7

2,2

3,21,3

0,43,10,60,9

11,12,52,04,2

1,92,12,6

1,61,93,9

1,91,87,8

1,22,64,2

3,81,5

2,26,30,0

*

3,22,11,90,7

2,7

5,10,5

3,23,10,01,03,50,02,98,0

1,33,62,9

2,91,22,3

0,85,12,1

0,92,97,5

2,82,6

3,00,00,0

*

13,35,62,15,7

3,0

3,82,2

1,80,81,16,45,32,01,68,2

2,42,63,9

2,24,84,5

2,83,22,3

3,30,84,9

4,32,4

3,23,10,0

*

4,12,03,21,7

12,2

10,813,5

10,814,16,0

22,321,112,10,0

15,2

3,815,816,6

14,514,15,7

11,312,718,2

12,712,111,2

15,910,6

12,86,77,8

*

9,211,414,715,6

0,5

1,00,1

0,60,00,00,00,01,13,30,0

0,01,40,0

0,80,00,0

0,50,70,0

0,30,31,4

0,50,5

0,60,00,0

*

0,50,70,70,0

0,6

1,10,2

1,00,00,00,04,20,0

0,0,1,3

0,01,40,5

0,60,00,9

0,20,92,8

0,20,91,4

2,10,0

0,70,00,0

*

0,70,60,60,7

15,5

5,06,0

3,65,57,05,80,0

14,24,63,3

7,64,74,2

4,24,89,2

4,47,14,4

4,87,94,5

6,65,0

5,012,82,0

*

8,72,05,34,5

Motivnede-clarat

Altemotive

A lucratîn strãi-

nãtate

Nu are

bani

Nu ºtiecum sã se

asigure

Nu depinde

de ea

Nu vrea pentru cã nu meritã serviciile

Nu vrea pentru cã

nu are nevoie

Nulucreazã

68


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire



Etnia


UrbanRural


15-2425-3435-45



ScãzutMediuRidicat

ActivãInactivã



TABEL 7.2.2.BDistribuþia bãrbaþilor care nu au asigurare medicalã dupã motivul inexistenþei acesteia, pe caracteristicile studiate


CaracteristiciTotal

445

160285

9468689325423223

98161186

27129

145

21221914

29210251

41629

39112393

18810610348

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

41,6

47,038,3

34,540,154,328,138,058,062,7

*

45,339,341,1

39,354,542,6

36,744,6

*

37,251,845,9

39,574,0

38,9*

58,2*

42,137,841,047,7

6,5

6,96,3

5,47,16,04,28,76,7

12,1*

6,83,89,0

7,84,85,3

7,45,7

*

4,29,5

13,9

6,74,0

7,0*

0,6*

5,49,66,56,4

3,1

3,92,5

3,54,10,05,96,90,00,0

*

0,84,63,2

5,10,01,2

1,94,4

*

3,12,44,3

3,20,0

3,4*

0,0*

2,03,25,83,0

17,2

12,320,2

8,221,911,224,926,015,016,9

*

20,316,715,5

15,017,319,7

20,314,1

*

17,816,515,3

17,513,2

16,9*

25,2*

20,213,211,719,6

14,9

11,616,8

24,312,418,710,97,2

17,13,5

*

15,916,412,5

15,57,3

15,0

15,015,7

*

17,511,75,9

15,80,0

16,3*

1,8*

15,016,615,98,4

13,0

12,713,2

15,110,89,0

24,49,13,22,2

*

4,816,315,9

14,313,911,5

14,412,1

*

17,25,44,8

13,64,6

13,6*

10,8*

11,114,317,013,4

1,3

2,20,8

4,10,00,00,54,10,00,00,0

2,22,00,0

0,20,02,8

1,11,70,0

0,81,05,4

1,31,7

1,40,01,60,0

2,40,50,00,0

0,0

0,00,0

0,00,00,00,00,00,00,00,0

0,00,00,0

0,00,00,0

0,00,00,0

0,00,00,0

0,00,0

0,00,00,00,0

0,00,00,00,0

2,4

3,31,8

4,93,80,91,10,00,02,52,4

3,80,92,8

2,82,21,9

3,21,70,0

2,21,84,7

2,42,4

2,50,01,80,0

1,84,62,11,5

Motivnede-clarat

Altemotive

A lucratîn strãi-

nãtate

Nu are

bani

Nu ºtiecum sã se

asigure

Nu depinde

de ea

Nu vrea pentru cã nu meritã serviciile

Nu vrea pentru cã

nu are nevoie

Nulucreazã

Numãrneponderat

de cazuri

69


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire



Etnia


UrbanRural


15-2425-3435-44

Cãsãtoritã sau în uniuneCãsãtoritã anteriorNecãsãtoritã


ScãzutMediuRidicat

ActivãInactivã



TABEL 7.3.1.ADistribuþia femeilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate

ºi înscrierea pe lista unui medic de familie, pe caracteristicile studiateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

CaracteristiciNumãr

neponderatde cazuri

Total

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

83,5

87,676,9

75,583,685,382,787,083,789,085,8

82,983,783,9

82,083,886,1

75,986,693,5

69,888,790,0

91,173,8

84,088,253,167,5

85,686,182,168,4

97,2

97,896,3

93,998,697,497,697,798,599,096,7

97,097,597,0

97,196,897,4

95,697,999,2

94,298,498,6

98,196,0

97,398,689,1

100,0

97,297,596,997,1

Sunt înscrise pe lista unui medic de familie


4441

24861955

718585737515378496553459

111217631566

3113278

1050

16372257547

144516041392

25111930

40802458630

142013711227423

70


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire



Etnia


UrbanRural


15-2425-3435-45



ScãzutMediuRidicat

ActivInactiv



TABEL 7.3.1.BDistribuþia bãrbaþilor dupã existenþa asigurãrii de sãnãtate

ºi înscrierea pe lista unui medic de familie, pe caracteristicile studiateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004


neponderatde cazuri

Total

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

78,9

86,169,5

70,877,280,864,087,482,686,290,2

78,476,081,7

81,966,875,9

68,182,794,4

60,286,191,7

76,190,3

79,387,450,1

*

77,481,981,574,2

96,2

97,195,1

92,894,897,297,497,396,099,097,8

98,694,393,4

97,791,894,6

82,994,696,6

91,394,798,5

95,698,7

96,1100,095,2

*

94,997,698,096,8

Sunt înscriºi pe lista unui medic de familie


2361

13241037

368320331293272260277240

584714

1063

153479

748

7701335256

820844697

1934427

21571107519

1008598574181

71


TotalMediu de rezidenþã


Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire



Etnia

Religia


UrbanRural


15-1920-2425-2930-3435-3940-44

Cãsãtoritã sau în uniuneCãsãtoritã anteriorNiciodatã cãsãtoritã

Primar Secundar inferiorProfesionalSecundar superior Postsecundar


ActivãInactivã




TABEL 7.4.1.AFemei care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate în funcþie de tipul furnizorilor de servicii

ºi dupã anumite caracteristici selectateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004


neponderatde cazuri

Total

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

66,6

71,658,8

61,657,665,265,367,973,575,173,0

76,165,465,662,665,464,0

63,963,172,2

55,363,366,367,875,1

53,561,570,970,573,6

68,364,6

66,968,455,253,2

66,873,257,766,0

*

71,865,661,757,8

15,7

16,314,8

13,513,812,318,617,619,515,518,6

13,216,117,616,615,914,6

17,317,512,6

24,113,516,816,217,1

13,815,915,913,818,3

16,115,2

15,319,926,017,6

15,416,217,318,7

*

13,617,116,718,7

35,5

41,026,8

25,035,534,635,328,135,841,251,5

26,837,341,136,335,436,3

36,839,632,5

19,726,031,241,150,9

18,429,738,040,046,6

40,828,8

35,740,117,036,3

36,034,824,634,9

*

36,138,534,226,7

3,4

3,04,0

2,12,72,24,94,43,92,55,8

3,84,53,62,53,61,9

3,35,43,1

6,34,34,52,61,7

5,84,21,92,52,9

3,13,7

3,25,0

11,00,0

3,51,62,34,1

*

3,53,62,25,1

32,3

40,719,1

24,822,423,929,634,440,945,846,6

36,935,829,133,729,728,2

26,829,142,9

16,524,422,936,053,7

9,922,231,341,250,2

36,528,2

32,442,811,9

9,1

31,840,534,534,0

*

41,031,924,412,7

StomatologieSalvare

4441

24861955

718585737515378496553459

608504854909944622

3113278

1050

1421495493

1764547

7791011826850975

25111930

4080245

8630

3917185151182

6

142013711227423

SpitalAmbulator despecialitate

Medic defamilie

72


TotalMediu de rezidenþã


Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire



Etnia

Religia


UrbanRural


15-1920-2425-2930-3435-3940-4445-49

Cãsãtorit sau în uniuneCãsãtorit anteriorNiciodatã cãsãtorit

Primar Secundar inferiorProfesionalSecundar superior Postsecundar


ActivInactiv




TABEL 7.4.1.BBãrbaþi care au utilizat în ultimul an servicii de sãnãtate în funcþie de tipul furnizorilor de servicii

ºi dupã anumite caracteristici selectateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004


neponderatde cazuri

Total

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

57,4

61,452,3

48,159,061,246,558,361,065,066,8

69,255,551,347,155,761,863,0

56,055,959,4

42,963,556,464,358,4

42,953,461,262,167,5

53,971,8

57,660,845,8

*

57,060,065,3

**

58,454,559,853,0

14,4

15,013,6

19,414,113,28,55,9

19,119,513,2

13,918,810,710,013,213,521,4

12,521,316,4

14,914,815,414,510,0

14,312,617,113,415,1

12,920,6

14,219,911,4

*

13,717,524,4

**

15,611,013,219,3

2,5

2,91,9

3,01,63,00,51,14,42,04,1

0,92,22,43,62,52,93,0

2,62,42,3

2,12,22,22,73,5

1,72,23,82,32,5

2,52,5

2,43,34,1

*

2,30,56,4

**

2,32,32,35,0

31,2

35,225,9

27,728,627,423,337,839,132,738,1

33,830,927,630,428,333,534,7

31,329,531,2

20,727,530,934,337,8

19,324,436,339,138,2

30,135,6

31,338,419,5

*

30,532,942,7

**

31,431,032,326,8

19,5

23,813,8

18,512,716,3

9,517,027,828,930,4

19,028,920,117,216,519,814,6

18,417,121,0

4,814,313,228,033,1

5,013,419,322,736,3

18,722,5

19,624,0

9,5*

18,235,129,2

**

21,718,916,413,7

StomatologieSalvare

2361

13241037

368320331293272260277240

337247328386425301337

153479

748

98672664671256

459557409440496

1934427

2157110

7519

213086

121177

1008598574181

SpitalAmbulator despecialitate

Medic defamilie

73


TAB

EL 7

.4.2

.AFe

mei

car

e au

uti

liza

t în

ulti

mul

an

serv

icii

de

sãnã

tate

, dup

ã ti

pul s

ervi

ciul

ui º

i num

ãrul

de

vizi

te, p

e ca

ract

eris

tici

le s

tudi

ate

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

Tota

lM

ed

iu d

e r

ezi

de

nþã

Re

giu

ne

a d

e d

ezv

olt

are

Gru

pa

de

vâ

rstã

Sta

rea

civ

ilã

Niv

el

de

in

stru

ire

Urb

an

Ru

ral

No

rd-E

stS

ud

-Est

Su

dS

ud

-Ve

stV

est

No

rd-V

est

Ce

ntr

uB

uc

ure

ºti

15-1

920

-24

25-2

930

-34

35-3

940

-44

Cã

sãto

ritã

sa

u în

un

iun

eC

ãsã

tori

tã a

nte

rio

rN

icio

da

tã c

ãsã

tori

tã

Pri

ma

r S

ec

un

da

r in

feri

or

Pro

fesi

on

al

Se

cu

nd

ar

sup

eri

or

Po

stse

cu

nd

ar

Num

ãr v

izit

e

med

ic d

e fa

mil

ie

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr v

izit

e

ambu

lato

r sp

ecia

lita

te

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr in

tern

ãri

spit

al

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr s

olic

itãr

i

ambu

lanþ

ã

1-3

ori

P

este

3

N/A

Tota

l

4441

2486

1955 718

585

737

515

378

496

553

459

608

504

854

909

944

622

3113 278

1050 142

1495 493

1764 547

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

44,7

46,6

41,8

44,3

38,9

47,2

42,9

46,5

49,5

43,6

46,7

46,6

44,7

46,0

41,8

47,9

40,5

43,3

43,7

47,5

40,4

42,3

44,7

44,9

52,0

21,6

24,7

16,7

17,2

18,7

18,0

21,8

21,3

23,2

31,4

25,5

29,2

20,8

19,5

20,2

17,1

23,0

20,4

17,9

24,4

14,0

20,8

21,2

22,7

22,8

0,3

0,3

0,3

0,2

0,0

0,0

0,5

0,0

0,7

0,1

0,9

0,2

0,0

0,1

0,5

0,4

0,5

0,2

1,5

0,2

0,9

0,2

0,4

0,2

0,4

29,3

33,4

22,9

20,2

30,8

29,3

30,1

25,0

28,9

34,9

38,4

22,2

32,0

33,6

30,2

30,1

27,6

30,0

32,8

27,6

16,5

22,1

25,9

33,6

41,3

5,9

7,3

3,7

4,6

4,7

5,2

5,2

3,2

6,5

6,2

11,4 4,5

5,3

7,2

5,5

4,9

8,5

6,6

5,0

4,8

2,3

3,7

5,4

7,3

8,9

0,3

0,4

0,1

0,2

0,0

0,0

0,0

0,0

0,4

0,1

1,7

0,0

0,0

0,4

0,6

0,5

0,2

0,2

1,8

0,2

0,9

0,2

0,0

0,3

0,7

14,0

14,3

13,6

12,5

12,7

11,4

15,9

15,9

17,7

13,7

15,2

12,3

14,3

16,1

14,7

14,0

12,5

15,5

14,1

11,4

22,0

12,4

15,1

14,1

15,3

1,4

1,7

1,0

0,9

1,1

0,8

2,6

1,3

1,6

1,5

1,9

1,0

1,6

1,3

1,3

1,5

1,9

1,5

1,6

1,1

1,2

0,9

1,4

1,9

1,2

0,3

0,3

0,3

0,2

0,0

0,0

0,0

0,4

0,1

0,3

1,5

0,0

0,2

0,3

0,6

0,4

0,2

0,2

1,8

0,1

0,9

0,3

0,3

0,2

0,5

2,8

2,4

3,5

2,0

2,6

2,1

4,7

3,4

3,4

2,2

3,3

3,5

4,1

2,8

1,8

3,2

1,3

2,9

3,3

2,7

4,8

3,7

4,2

2,2

1,0

Num

ãr v

izit

e

stom

atol

ogic

e

1-3

ori

P

este

3

N/A

0,2

0,2

0,2

0,0

0,1

0,1

0,2

0,6

0,4

0,0

0,7

0,2

0,2

0,5

0,0

0,0

0,4

0,1

0,3

0,4

0,7

0,3

0,0

0,3

0,0

0,3

0,4

0,3

0,2

0,0

0,0

0,0

0,4

0,1

0,3

1,8

0,0

0,2

0,4

0,7

0,4

0,2

0,3

1,8

0,1

0,9

0,3

0,3

0,2

0,7

20,2

24,8

12,9

16,5

16,3

14,6

19,0

18,6

28,1

25,7

27,2

23,2

24,3

17,0

20,0

20,3

15,9

16,8

15,5

27,2

11,0

16,4

13,2

22,5

31,3

11,9

15,5 6,1

8,1

6,1

9,2

10,6

15,8

12,6

20,1

17,7

13,7

11,5

11,7

13,1 9,1

12,0 9,7

12,5

15,6 4,6

7,7

9,2

13,4

22,0

0,3

0,4

0,1

0,2

0,0

0,1

0,0

0,0

0,2

0,0

1,7

0,0

0,0

0,4

0,7

0,3

0,3

0,3

1,2

0,1

0,9

0,3

0,4

0,1

0,4

Car

acte

rist

ici

74


Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

Num

ãr v

izit

e

med

ic d

e fa

mil

ie

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr v

izit

e

ambu

lato

r sp

ecia

lita

te

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr in

tern

ãri

spit

al

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr s

olic

itãr

i

ambu

lanþ

ã

1-3

ori

P

este

3

N/A

Tota

l

40,9

41,8

45,7

45,7

48,5

46,7

42,2

45,0

42,1

40,1

44,9

44,7

51,7

41,5

41,7 *

47,7

44,9

41,5

38,5

12,2

19,5

25,1

24,4

24,8

21,2

22,1

21,6

25,8

15,1 8,3

21,8

21,5

15,0

23,6 *

23,8

20,5

20,2

18,3

0,4

0,2

0,2

0,3

0,3

0,3

0,2

0,3

0,6

0,0

0,0

0,2

0,0

1,2

0,7 *

0,3

0,2

0,1

1,0

16,5

24,5

30,2

33,9

37,9

34,1

23,3

29,4

34,0

13,5

33,7

29,7

28,9

22,1

29,0 *

30,3

32,1

27,0

22,0

1,3

4,9

7,7

5,9

8,5

6,4

5,2

6,0

5,8

3,6

2,7

6,1

5,8

2,5

5,6 *

5,4

6,3

6,8

4,6

0,7

0,4

0,1

0,2

0,2

0,3

0,3

0,3

0,3

0,0

0,0

0,3

0,0

0,0

0,3 *

0,4

0,1

0,3

0,1

12,3

14,2

14,9

11,9

16,1

14,6

13,4

13,5

19,5

26,0

17,6

13,6

16,0

16,7

18,3 *

12,1

15,2

15,0

17,4

0,9

1,2

1,0

1,8

1,9

1,2

1,6

1,5

0,2

0,0

0,0

1,5

0,2

0,6

0,0 *

1,2

1,6

1,5

1,1

0,6

05,

0,1

0,1

0,3

0,3

0,2

0,3

0,3

0,0

0,0

0,3

0,0

0,0

0,3 *

0,3

0,3

0,2

0,1

4,8

3,6

1,5

2,2

2,4

2,6

3,1

2,6

4,7

11,0 0,0

2,9

1,6

2,3

3,7 *

2,8

3,0

1,8

5,0

Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Sit

uaþi

a ec

onom

icã

Etni

a

Rel

igia

Num

ãr c

opii

în v

iaþã

Foar

te s

cãzu

tS

cãzu

tM

ediu

Rid

icat

Foar

te r

idic

at

Act

ivã

Inac

tivã

Rom

ânã

Mag

hiar

ãR

rom

ãA

lta

Ort

odox

ãC

atol

icã

Pro

test

antã

Alte

leN

ici o

rel

igie

Nic

i un

copi

l1

copi

l2

copi

i3

copi

i ºi p

este

779

1011 826

850

975

2511

1930

4080 245 86 30

3917 185

151

182 6

1420

1371

1227 423

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

Num

ãr v

izit

e

stom

atol

ogic

e

1-3

ori

P

este

3

N/A

0,4

0,1

0,3

0,3

0,1

0,2

0,3

0,2

0,0

0,0

0,0

0,3

0,0

0,0

0,0 *

0,4

0,2

0,1

0,0

0,6

0,5

0,1

0,1

0,3

0,4

0,2

0,3

0,3

0,0

0,0

0,3

0,0

0,0

0,3 *

0,3

0,4

0,3

0,1

7,6

14,3

19,0

27,7

28,9

22,0

17,9

20,1

30,0 8,8

6,5

19,8

25,1

20,8

23,8 *

25,7

19,1

16,2 7,7

1,9

7,5

12,2

13,4

21,0

13,3

10,0

12,1

12,7 3,1

2,5

11,7

15,4

13,6

10,0 *

15,0

12,5 7,9

5,1

0,4

0,5

0,1

0,1

0,3

0,3

0,2

0,3

0,2

0,0

0,0

0,3

0,0

0,0

0,3 *

0,3

0,2

0,4

0,0

Car

acte

rist

ici

75


TAB

EL 7

.4.2

.BB

ãrba

þi c

are

au a

pela

t în

ulti

mul

an

la s

ervi

cii m

edic

ale,

dup

ã ti

pul s

ervi

ciul

ui º

i num

ãrul

de

vizi

te, p

e ca

ract

eris

tici

le s

tudi

ate

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

Tota

lM

ed

iu d

e r

ezi

de

nþã

Re

giu

ne

a d

e d

ezv

olt

are

Gru

pa

de

vâ

rstã

Sta

rea

civ

ilã

Niv

el

de

in

stru

ire

Urb

an

Ru

ral

No

rd-E

stS

ud

-Est

Su

dS

ud

-Ve

stV

est

No

rd-V

est

Ce

ntr

uB

uc

ure

ºti

15-1

920

-24

25-2

930

-34

35-3

940

-44

45-4

9

Cã

sãto

rit

/ în

un

iun

eC

ãsã

tori

t a

nte

rio

rN

icio

da

tã c

ãsã

tori

t

Pri

ma

r S

ec

un

da

r in

feri

or

Pro

fesi

on

al

Se

cu

nd

ar

sup

eri

or

Po

stse

cu

nd

ar

Num

ãr v

izit

e

med

ic d

e fa

mil

ie

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr v

izit

e

ambu

lato

r sp

ecia

lita

te

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr in

tern

ãri

spit

al

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr s

olic

itãr

i

ambu

lanþ

ã

1-3

ori

P

este

3

N/A

Tota

l

2361

1324

1037 368

320

331

293

272

260

277

240

337

247

328

386

425

301

337

1534 79 748 98 672

664

671

256

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

44,2

46,6

41,1

36,2

46,7

46,6

37,5

48,4

45,0

43,8

54,2

51,1

45,5

44,9

38,1

43,5

46,3

39,9

42,1

41,8

47,2

33,8

41,7

42,3

48,9

47,5

13,0

14,5

11,0

11,0

12,3

14,6 8,7

9,6

15,9

21,2

12,6

18,0 9,8

6,4

8,2

12,0

15,5

22,9

13,7

14,1

12,0 9,1

11,5

13,9

15,3

10,7

0,2

0,3

0,2

0,9

0,0

0,0

0,3

0,2

0,2

0,0

0,0

0,2

0,1

0,0

0,8

0,2

0,0

0,3

0,3

0,0

0,2

0,0

0,4

0,2

0,1

0,2

27,1

30,9

22,1

22,1

25,5

22,8

21,6

34,7

35,0

28,2

33,0

30,1

28,5

24,4

28,6

24,1

28,6

25,7

27,1

27,2

27,1

15,5

23,6

27,0

29,5

35,4

3,9

4,1

3,6

4,9

3,1

4,6

1,2

2,9

4,1

4,6

5,1

3,7

2,4

3,2

1,0

4,2

4,4

8,7

3,9

2,3

3,9

3,9

3,6

3,8

4,8

2,2

0,2

0,3

0,1

0,8

0,0

0,0

0,4

0,2

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,8

0,0

0,5

0,3

0,3

0,0

0,1

1,3

0,3

0,1

0,0

0,2

13,1

13,2

13,1

17,7

13,6

10,9 8,0

5,9

17,9

18,5

10,3

11,9

18,1

10,2 8,3

12,4

13,1

18,7

11,4

19,5

15,0

14,3

13,2

14,2

13,3 9,3

1,1

1,5

0,5

0,9

0,5

2,3

0,5

0,0

1,2

1,0

2,2

2,0

0,2

0,5

0,9

0,8

0,4

2,4

1,0

1,7

1,0

0,6

1,3

1,1

1,2

0,0

0,2

0,3

0,1

0,8

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,7

0,0

0,5

0,0

0,7

0,0

0,0

0,3

0,1

0,0

0,3

0,0

0,3

0,1

0,0

0,7

2,1

2,3

1,7

2,2

1,6

3,0

0,5

0,9

3,6

1,7

2,8

0,9

2,2

2,2

2,2

2,0

2,7

2,3

2,0

2,4

2,1

2,1

1,7

1,6

2,2

3,5

Num

ãr v

izit

e

stom

atol

ogic

e

1-3

ori

P

este

3

N/A

0,3

0,5

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,2

0,8

0,3

1,3

0,0

0,0

0,2

0,7

0,4

0,2

0,4

0,4

0,0

0,1

0,0

0,2

0,4

0,4

0,0

0,1

0,2

0,1

0,8

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,7

0,0

0,0

0,3

0,1

0,0

0,1

0,0

0,3

0,1

0,0

0,0

14,1

17,3 9,9

12,4 9,0

12,6 5,9

12,0

21,5

21,7

22,1

11,6

24,2

14,8

12,5

10,8

14,6

10,2

13,3 9,6

15,5 2,5

9,0

10,8

21,1

22,9

5,2

6,3

3,8

5,3

3,7

3,7

3,6

5,0

6,3

7,1

8,4

7,5

4,7

5,3

4,0

5,7

5,2

4,1

5,0

7,5

5,4

2,3

5,0

2,3

6,8

10,2

0,1

0,2

0,1

0,8

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,7

0,0

0,0

0,3

0,1

0,0

0,1

0,0

0,3

0,1

0,0

0,0

Car

acte

rist

ici

76


Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

Num

ãr v

izit

e

med

ic d

e fa

mil

ie

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr v

izit

e

ambu

lato

r sp

ecia

lita

te

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr in

tern

ãri

spit

al

1-3

ori

P

este

3

N/A

Num

ãr s

olic

itãr

i

ambu

lanþ

ã

1-3

ori

P

este

3

N/A

Tota

l

32,0

42,5

46,1

49,8

50,4

43,0

49,2

44,6

40,5

35,1 *

44,1

46,2

45,5 * *

46,3

43,2

43,3

34,6

10,4

10,8

14,7

12,3

17,7

10,7

22,5

12,7

20,3

10,8 *

12,6

13,8

19,8 * *

11,9

10,8

16,3

18,4

0,5

0,2

0,5

0,0

0,0

0,3

0,2

0,3

0,0

0,0 *

0,3

0,0

0,0 * *

0,2

0,4

0,2

0,0

14,6

22,8

29,9

33,2

35,3

26,5

29,6

27,1

36,0

15,6 *

26,4

29,9

38,3 * *

27,3

28,0

27,7

21,6

3,8

1,6

6,1

5,8

2,9

3,3

6,0

3,9

2,4

3,9 *

3,9

3,1

4,5 * *

4,0

2,7

4,2

5,1

0,8

0,0

0,3

0,0

0,0

0,3

0,0

0,2

0,0

0,0 *

0,2

0,0

0,0 * *

0,1

0,3

0,4

0,0

13,6

11,8

13,3

12,7

14,3

11,9

18,1

12,9

19,2

11,4 *

12,4

17,5

23,8 * *

14,3 9,7

12,2

17,2

0,1

0,8

3,5

0,7

0,5

0,7

2,4

1,1

0,7

0,0 *

1,1

0,0

0,6 * *

1,0

1,1

0,8

2,1

0,5

0,0

0,2

0,0

0,4

0,3

0,0

0,2

0,0

0,0 *

0,2

0,0

0,0 * *

0,3

0,2

0,2

0,0

1,0

2,2

2,4

2,3

2,4

2,0

2,1

1,9

3,3

4,1 *

1,9

0,5

5,9 * *

2,1

1,6

2,0

3,3

Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Sit

uaþi

a ec

onom

icã

Etni

a

Rel

igia

Num

ãr c

opii

în v

iaþã

Foar

te s

cãzu

tS

cãzu

tM

ediu

Rid

icat

Foar

te r

idic

at

Act

ivã

Inac

tivã

Rom

ânã

Mag

hiar

ãR

rom

ãA

lta

Ort

odox

ãC

atol

icã

Pro

test

antã

Alte

leN

ici o

rel

igie

Nic

i un

copi

l1

copi

l2

copi

i3

copi

i ºi p

este

459

557

409

440

496

1934 427

2157 110 75 19

2130 86 121 17 7

1008 598

574

181

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

Num

ãr v

izit

e

stom

atol

ogic

e

1-3

ori

P

este

3

N/A

0,2

0,0

1,3

0,0

0,1

0,2

0,4

0,3

0,0

0,0 *

0,2

0,0

0,6 * *

0,1

0,5

0,1

1,7

0,5

0,0

0,2

0,0

0,0

0,2

0,0

0,1

0,0

0,0 *

0,2

0,0

0,0 * *

0,1

0,2

0,2

0,0

3,1

10,1

14,3

17,0

25,6

13,9

15,0

14,1

19,3 8,0 *

13,1

25,3

21,8 * *

15,9

12,8

12,4

10,1

1,4

3,3

4,8

5,7

10,8 4,7

7,4

5,4

4,6

1,5 *

5,0

9,7

7,4 * *

5,7

5,9

3,9

3,7

0,5

0,0

0,2

0,0

0,0

0,2

0,0

0,1

0,0

0,0 *

0,2

0,0

0,0 * *

0,1

0,2

0,2

0,0

Car

acte

rist

ici

77


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire




Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-24

25-34

35-44

Cãsãtoritã sau în uniune

Cãsãtoritã anterior

Necãsãtoritã


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

Activã

Inactivã

Nici un copil

1 copil

2 copii

3 copii ºi peste

TABEL 7.5.1.AFemei care au fost internate cel puþin o zi în perioada 2002-2004,

dupã gradul de satisfacþie referitor la calitatea serviciilor spitaliceºtiStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

26,0

27,4

23,7

19,2

17,1

23,4

22,7

21,0

36,8

34,4

37,2

16,8

26,3

33,2

27,3

21,7

23,6

24,4

25,7

31,8

21,3

30,5

25,5

27,5

24,0

23,0

27,1

30,4

22,1

45,6

44,2

47,9

51,7

56,7

58,1

34,3

49,5

36,0

38,8

37,1

43,8

46,3

46,4

47,8

47,2

39,4

44,9

46,4

44,3

47,6

46,1

43,3

46,4

44,6

39,8

48,8

48,6

51,1

20,6

18,3

24,3

19,6

16,9

15,2

34,2

15,8

24,4

20,7

15,8

26,3

19,1

17,1

18,0

28,3

25,1

23,0

20,1

14,8

23,7

17,1

21,3

18,6

23,0

24,1

18,2

16,4

25,1

5,1

6,4

2,9

7,3

6,9

3,2

4,2

13,2

0,9

5,4

1,1

11,1

2,6

2,4

3,8

1,3

9,6

5,0

4,9

6,1

6,8

2,6

6,1

5,8

4,2

8,7

3,1

3,3

1,3

2,8

3,7

1,3

2,1

2,4

0,0

4,6

1,9

0,6

8,7

2,0

5,6

0,9

3,1

1,5

2,3

2,7

2,8

2,9

0,5

3,6

3,9

1,6

4,2

4,4

2,8

1,3

0,0

FoartenemulþumiteNemulþumite

Destul demulþumiteMulþumite

Foartemulþumite

669

381

288

87

90

102

103

62

78

81

66

160

244

265

484

53

132

243

354

72

216

247

206

382

287

212

196

200

61

78


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire




Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-24

25-34

35-49

Cãsãtoriþi sau în uniune

Cãsãtoriþi anterior

Necãsãtoriþi


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

Activã

Inactivã

Nici un copil

1 copil

2 copii

3 copii ºi peste

TABEL 7.5.1.BBãrbaþi care au fost internaþi cel puþin o zi în perioada 2002-2004,

dupã gradul de satisfacþie referitor la calitatea serviciilor spitaliceºtiStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

36,2

34,4

38,7

38,7

25,4

36,5

22,7

23,9

60,5

50,2

17,4

36,5

31,3

38,5

36,3

26,2

37,2

41,2

29,9

58,3

36,1

34,8

38,7

36,0

36,8

35,9

29,4

33,4

57,9

46,4

45,4

47,9

38,7

63,4

43,9

56,2

64,8

24,9

43,0

53,4

41,0

49,8

48,2

47,2

60,9

43,9

44,4

49,9

30,0

47,9

46,0

45,0

45,3

49,2

46,9

45,0

53,3

31,2

14,9

17,4

11,6

20,7

6,3

18,2

15,4

9,2

13,5

6,8

26,7

20,9

15,7

10,7

12,4

12,9

18,2

13,5

17,0

6,6

15,2

15,6

13,4

15,9

12,5

16,3

18,9

11,4

7,8

1,6

2,2

0,7

1,9

3,8

1,4

2,6

2,1

0,0

0,0

0,0

0,9

3,1

1,2

2,5

0,0

0,6

0,3

2,3

3,1

0,4

2,7

1,5

1,8

1,0

0,5

4,8

1,4

1,4

0,8

0,6

1,1

0,0

1,1

0,0

3,0

0,0

1,1

0,0

2,5

0,7

0,0

1,3

1,6

0,0

0,0

0,5

0,9

2,1

0,4

0,9

1,3

1,0

0,5

0,4

1,8

0,6

1,7

FoartenemulþumiþiNemulþumiþi

Destul demulþumiþiMulþumiþi

Foartemulþumiþi

360

207

153

68

46

51

43

28

43

51

30

89

81

190

227

18

115

131

201

28

131

135

94

260

100

154

80

90

36

79


TAB

EL 7

.5.2

.AFe

mei

car

e au

fost

inte

rnat

e ce

l puþ

in o

zi î

n pe

rioa

da 2

002-

2004

, mul

þum

ite

ºi fo

arte

mul

þum

ite

de c

alit

atea

ser

vici

ilor

spi

tali

ceºt

i, pe

car

acte

rist

icil

e st

udia

teS

tudi

ul S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 2

004

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

Tota

l

Me

diu

de

re

zid

en

þã

Re

giu

ne

a d

e d

ezv

olt

are

Gru

pa

de

vâ

rstã

Sta

rea

civ

ilã

Niv

el

de

in

stru

ire

Urb

an

Ru

ral

No

rd-E

stS

ud

-Est

Su

dS

ud

-Ve

stV

est

No

rd-V

est

Ce

ntr

uB

uc

ure

ºti

15-2

425

-34

35-4

4

Cã

sãto

ritã

sa

u în

un

iun

eC

ãsã

tori

tã a

nte

rio

rN

ec

ãsã

tori

tã

Pri

ma

r ºi

se

cu

nd

ar

infe

rio

rlS

ec

un

da

r su

pe

rio

r P

ost

sec

un

da

r

669

381

288 87 90 102

103 62 78 81 66 160

244

265

484 53 132

243

354 72

Pre

staþ

ie

med

ic

Pre

staþ

ie

asis

tent

eC

onfi

denþ

iali

tate

aac

tulu

i med

ical

Info

rmaþ

iile

pri

mit

epr

ivin

d bo

ala

Tim

p de

aºte

ptar

eC

urãþ

enie

82,7

81,1

85,4

82,1

88,1

87,6

73,7

82,6

82,6

83,1

83,1

75,5

81,0

90,3

83,7

87,9

78,9

81,7

82,7

86,2

78,5

77,6

80,0

79,6

82,0

83,9

67,0

69,9

86,4

84,3

75,7

69,9

75,5

88,2

80,6

84,2

71,5

80,0

78,1

75,4

53,3

51,1

57,0

54,3

54,2

56,9

45,5

38,7

54,3

64,1

56,9

44,4

51,7

62,1

56,0

51,5

46,8

54,7

51,6

56,4

71,4

71,7

71,0

55,9

79,2

76,8

70,4

75,6

71,5

73,2

74,0

61,4

73,2

78,0

71,9

80,3

67,9

68,5

72,8

74,6

73,8

73,7

74,0

60,1

77,5

78,2

70,9

79,1

76,7

72,3

81,2

65,5

74,8

79,9

74,0

80,1

71,9

71,7

74,2

78,9

Mul

þum

ite

de c

alit

atea

ser

vici

ilor

spi

tali

ceºt

i

Car

acte

rist

ici

În g

ener

alC

ondi

þiil

edi

n sp

ital

81,3

81,9

80,3

80,3

76,4

85,5

74,9

76,4

80,9

87,2

88,8

69,8

85,3

87,1

82,8

91,6

74,6

75,7

84,5

84,6

48,9

46,0

53,0

39,6

46,9

57,8

44,2

40,6

54,3

51,3

57,4

45,0

46,2

54,5

49,0

53,3

47,4

48,3

48,8

50,9

71,6

71,6

71,6

70,9

73,8

81,5

57,0

70,5

72,8

73,2

74,3

60,6

72,6

79,6

75,2

68,9

63,0

69,3

72,1

76,2

În g

ener

alC

ondi

þiil

edi

n sp

ital

80


Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Sit

uaþi

a ec

onom

icã

Etni

a

Num

ãr c

opii

în v

iaþã

Scã

zut

Med

iuR

idic

at

Act

ivã

Inac

tivã

Rom

ânã

Mag

hiar

ãA

ltã e

tnie

Nic

i un

copi

l1

copi

l2

copi

i3

copi

i ºi p

este

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iP

rest

aþie

m

edic

Pre

staþ

ie

asis

tent

eC

onfi

denþ

iali

tate

aac

tulu

i med

ical

Info

rmaþ

iile

pri

mit

epr

ivin

d bo

ala

Tim

p de

aºte

ptar

eC

urãþ

enie

Mul

þum

ite

de c

alit

atea

ser

vici

ilor

spi

tali

ceºt

i

Car

acte

rist

ici

216

247

206

382

287

607 38 24 212

196

200 61

82,3

82,8

83,0

83,7

81,5

83,2

80,1 *

75,2

82,7

91,5

89,0

78,1

80,4

76,9

78,4

78,6

78,3

78,3 *

68,1

84,1

84,9

86,4

59,3

55,7

45,6

55,0

51,2

53,7

52,9 *

47,1

54,7

58,7

59,6

69,8

75,0

69,2

71,7

71,1

72,4

63,6 *

66,2

69,9

77,5

80,4

69,3

78,2

73,4

74,0

73,7

74,0

78,5 *

69,4

74,9

78,6

75,7

În g

ener

alC

ondi

þiil

edi

n sp

ital

77,2

81,6

84,5

82,5

79,7

82,4

78,7 *

74,3

84,4

86,7

85,5

53,6

49,5

44,1

51,6

45,4

49,3

46,7 *

47,1

48,1

52,7

47,5

68,9

76,7

68,8

73,9

68,6

72,4

70,1 *

62,8

76,0

79,0

73,6

81


Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

i

Tota

l

Me

diu

de

re

zid

en

þã

Re

giu

ne

a d

e d

ezv

olt

are

Gru

pa

de

vâ

rstã

Sta

rea

civ

ilã

Niv

el

de

in

stru

ire

Urb

an

Ru

ral

No

rd-E

stS

ud

-Est

Su

dS

ud

-Ve

stV

est

No

rd-V

est

Ce

ntr

uB

uc

ure

ºti

15-2

425

-34

35-4

9

Cã

sãto

riþi

sa

u în

un

iun

eC

ãsã

tori

þi a

nte

rio

rN

ec

ãsã

tori

þi

Pri

ma

r ºi

se

cu

nd

ar

infe

rio

rlS

ec

un

da

r su

pe

rio

r P

ost

sec

un

da

r

360

207

153 68 46 51 43 28 43 51 30 89 81 190

227 18 115

131

201 28

Pre

staþ

ie

med

ic

Pre

staþ

ie

asis

tent

eC

onfi

denþ

iali

tate

aac

tulu

i med

ical

Info

rmaþ

iile

pri

mit

epr

ivin

d bo

ala

Tim

p de

aºte

ptar

eC

urãþ

enie

88,5

87,0

90,4

87,0

90,9

93,4

94,3

92,1

89,3

86,6

71,8

85,2

88,4

90,5

89,2 *

86,7

89,0

87,7

91,2

87,6

87,0

88,4

83,3

92,1

89,9

88,7

85,3

93,1

90,5

75,6

89,5

83,6

88,3

86,6 *

89,3

91,4

84,3

91,7

73,5

71,2

76,7

67,5

77,4

65,9

75,0

81,7

80,5

84,4

60,3

70,9

72,3

75,8

71,2 *

75,3

73,8

71,7

86,7

71,4

66,2

78,3

68,7

79,2

75,7

67,9

72,3

78,4

76,8

43,8

63,5

69,1

77,4

73,4 *

68,9

74,1

68,8

76,1

81,7

79,0

85,3

76,7

86,1

88,8

78,3

74,8

87,6

78,8

81,9

82,0

81,0

81,9

80,8 *

84,5

87,6

77,9

78,2

Mul

þum

iþi d

e ca

lita

tea

serv

icii

lor

spit

alic

eºti

Car

acte

rist

ici

TAB

EL 7

.5.2

.BB

ãrba

þi c

are

au fo

st in

tern

aþi c

el p

uþin

o z

i în

peri

oada

200

2-20

04, m

ulþu

miþ

i ºi f

oart

e m

ulþu

miþ

i de

cali

tate

a se

rvic

iilo

r sp

ital

iceº

ti, p

e ca

ract

eris

tici

le s

tudi

ate

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

În g

ener

alC

ondi

þiil

edi

n sp

ital

82,8

80,3

86,0

83,6

89,4

78,5

70,6

74,8

95,2

86,7

73,0

84,7

81,7

82,1

79,2 *

87,3

88,2

79,3

79,3

73,2

73,8

72,6

63,3

81,3

64,8

73,6

78,6

75,2

86,1

72,7

75,1

65,9

75,7

71,2 *

75,8

74,8

71,0

82,3

82,7

79,8

86,5

77,4

88,8

80,4

78,9

88,6

85,4

93,2

70,8

77,5

81,1

86,7

83,5 *

81,1

85,6

79,8

88,2

În g

ener

alC

ondi

þiil

edi

n sp

ital

82


Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Sit

uaþi

a ec

onom

icã

Etni

a

Num

ãr c

opii

în v

iaþã

Scã

zut

Med

iuR

idic

at

Act

ivã

Inac

tivã

Rom

ânã

Mag

hiar

ãA

ltã e

tnie

Nic

i un

copi

l1

copi

l2

copi

i3

copi

i ºi p

este

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iP

rest

aþie

m

edic

Pre

staþ

ie

asis

tent

eC

onfi

denþ

iali

tate

aac

tulu

i med

ical

Info

rmaþ

iile

pri

mit

epr

ivin

d bo

ala

Tim

p de

aºte

ptar

eC

urãþ

enie

Mul

þum

iþi d

e ca

lita

tea

serv

icii

lor

spit

alic

eºti

Car

acte

rist

ici

131

135 94 260

100

328 16 16 154 80 90 36

88,2

87,2

90,8

87,2

91,6

88,7 * *

87,6

85,9

93,9

85,3

89,4

85,2

88,8

88,3

85,9

88,0 * *

88,8

82,4

88,7

88,5

78,5

73,1

67,0

73,7

73,1

72,6 * *

75,0

68,9

70,9

80,6

80,6

66,4

65,8

71,4

71,3

69,9 * *

71,5

60,8

75,2

82,1

86,7

75,6

84,2

80,1

85,8

80,8 * *

84,5

70,5

80,9

89,9

În g

ener

alC

ondi

þiil

edi

n sp

ital

87,0

80,6

80,0

81,9

84,9

81,8 * *

87,5

71,3

77,7

90,8

78,7

71,7

67,8

73,5

72,5

72,7 * *

76,1

65,0

72,0

76,7

84,0

80,8

83,7

81,4

86,0

82,1 * *

82,7

74,4

86,6

89,1

83

Experienþa sexualã ºi contraceptivã la tineri

8. EXPERIENÞA SEXUALÃ ªI CONTRACEPTIVÃ LA TINERI

Ca ºi în studiile anterioare, Studiul Sãnãtatea experienþã sexualã premaritalã, faþã de 53% în Reproducerii România 2004 a cuprins un modul cu mediul rural. Totuºi, rezultatele trebuie interpretate o ser ie de într ebãr i ref erit oare la ac tivi tate a cu precauþie, datoritã dimensiunii reduse a eºan-sexualã a tinerilor (15-24 de ani), inclusiv vârsta la tionului de tineri, disponibil pe medii de rezidenþã.care au devenit activi sexual, la relaþia în care se Aºa cum s-a menþionat mai sus, aproape toþi aflau cu primul partener sexual, la utilizarea meto- bãrbaþii tineri au raportat prima experienþã sexualã delor contraceptive ºi activitatea sexualã curentã. înaintea cãsãtoriei. În cazul tinerelor femei, 89% au Raportul Sintetic cuprinde ºi date referitoare la raportat cã nu erau cãsãtorite la momentul primului experienþa legatã de primul raport sexual, precum contact sexual, ceea ce reprezinta o creºtere cu ºi la utilizarea contracepþiei la cel mai recent raport 12% faþã de 1999. Rata experienþei premaritale este sexual. Raportul Final va cuprinde date suplimen- de 47,2% în urban, faþã de 38,3% în rural, dar tare despre activitatea sexualã curentã ºi despre diferenþele nu sunt semnificative datoritã atitudini legate de utilizarea prezervativului. dimensiunii reduse a eºantionului de tineri,

disponibil pe medii de rezidenþã.

8.1 EXPERIENÞA SEXUALÃ A TINERILOR În general, toate cele patru studii de sãnãtate a reproducerii efectuate în România demonstreazã cã În 2004, aproximativ jumãtate dintre tinerele femei majoritatea tinerelor femei active sexual au raportat (49%) ºi 60% dintre bãrbaþii tineri au raportat cã debutul activitãþii sexuale înainte de cãsãtorie. aveau experienþã sexualã (vezi Tabelul 8.1.1). Nu Dacã în 1993 ºi 1996 numai puþin peste jumãtate s-au semnalat diferenþe mari între mediile urban ºi dintre femeile active sexual avuseserã relaþii rural (50% faþã de 48%) în ceea ce priveºte sexuale înaintea cãsãtoriei, în 1999 mai mult de trei experienþa sexualã a tinerelor femei. Totuºi, 47% femei active sexual din patru avuseserã contacte dintre tinerele femei din urban au raportat sexuale premaritale (77%), iar în 2004 aproape 90%. experienþã sexualã premaritalã, faþã de 38% în Proporþia covârºitoare a bãrbaþilor tineri care au mediul rural. Aproape toþi bãrbaþii tineri cu debutat sexual înaintea cãsãtoriei a rãmas aceeaºi experienþã sexualã au raportat experienþã sexualã în toate studiile.premaritalã (99,8%) Aproximativ douã treimi dintre

bãrbaþii tineri (64%) din mediul urban au raportat Debutul vieþii sexuale la tinerele femei nu are loc

Figura 8.1

Bãrbaþi ºi femei cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani

care au avut contacte sexuale înainte de cãsãtorie


22,224,9

65,6

40,9

69,9

43,6

59,5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Experienþa sexualã a femeilor înainte de cãsãtorie Experienþa sexualã a bãrbaþilor înainte de cãsãtorie

%

1993 1996 1999 2004

84


foarte devr eme în România (ve zi Tabelul 8.1.2 .A). Tabelul 8.1.2.A). În general, fetele din zonele rurale Ponderea tinerelor femei care ºi-au început viaþa îºi încep mai devreme activitatea sexualã decât sexu alã înai ntea vârs tei de 15 ani este foar te cele din mediul urban, lucru valabil pânã la vârsta scã zut ã (2, 8%) . Tot scã zut ã est e ºi pon der ea de 18 ani, dupã care situaþia se echilibreazã, acest femeilor care ºi-au început activitatea sexualã lucru reflectând probabil modelul marital mai înaintea vârstei de 16 ani (7,9%), valoare timpuriu din mediul rural. comparabilã cu cea obþinutã în studiul din 1999 Situaþia se inverseazã complet pentru bãrbaþii (7,1%). Se observã o întârziere a începerii vieþii tineri, cei din urban începându-ºi viaþã sexualã mai sexuale faþã de rezultatele din 1999, chiar ºi la devreme decât cei din rural, pentru toate vârste mai mari: înainte de 18 ani (28,4% în 1999 faþã categoriile de vârstã (vezi Tabelul 8.1.2.B). Totuºi, de 26,1% în 2004) ºi înainte de 20 de ani (56,3% în deºi tendinþa pare a fi consistentã, cele mai multe 1999 faþã de 40,5% în 2004). Abia înaintea vârstei de diferenþe nu sunt semnificative din cauza 25 de ani numãrul femeilor care ºi-au început dimensiunii mici a eºantionului.activitatea sexualã se apropie de jumãtate (48,3%). În contrast, bãrbaþii tineri îºi încep mult mai

8.2 UTILIZAREA DE CONTRACEPTIVE LA TINERII devreme viaþã sexualã decât femeile (vezi Tabelul SUB 25 DE ANI8.1.2.B). Mai mulþi bãieþi decât fete raporteazã

începerea vieþii sexuale înainte de 15 ani (13,2%), Ceva mai mult de jumãtate (53%) dintre tinerele iar înainte de 16 ani deja 21% raporteazã activitate femei cu experienþã sexualã ºi douã treimi (66%) sexualã, valoare mai micã decât în 1999 (26,7%). dintre tinerii bãrbaþi au raportat cã ei sau Dacã în 1999 mai mult de jumãtate dintre bãieþi îºi partenerele lor au utilizat o formã oarecare de începuserã viaþã sexualã înainte de 18 ani, în 2004 contracepþie la primul contact sexual (vezi Tabelul abia înaintea vârstei de 20 de ani mai mult de 8.2.1). Dacã în 1999 metodele tradiþionale erau mai jumãtate dintre bãieþi devin sexual activi. Spre frecvente (27,3% faþã de 23,3% metode moderne), în deosebire de 1999 când deja 81% dintre bãieþi îºi special coitus interruptus, în 2004 situaþia s-a începuserã activitatea sexualã înaintea vârstei de schimbat spectaculos, proporþia tinerelor care au 20 de ani, în 2004 abia ceva mai mult de jumãtate utilizat metode moderne de contracepþie la primul (58,4%) raportau debutul sexual înainte de 25 de ani. contact sexual (în special prezervativul) aproape s-a

dublat (44,7% comparativ cu 23,3%), proporþia celor Este interesant de menþionat cã aproximativ de 2 care au utilizat metodele tradiþionale ajungând la ori mai multe tinere femei din mediul rural (4,2%) numai 8,2%. Aproape toþi bãrbaþii tineri, utilizatori ai decât din mediul urban (1,8%) raporteazã unei metode contraceptive, au folosit prezervativul experienþa sexualã înaintea vârstei de 15 ani (vezi

Figura 8.2

Bãrbaþi ºi femei cu vârsta cuprinsã între 15 ºi 24 de ani

care au declarat cã au folosit mijloace contraceptive la primul contact sexual


57,652,9

28,0

44,7

64,1 66,0

40,2

64,6

0

10

20

30

40

50

60

70

1999 2004 1999 2004

Orice metodã Metodã modernã

%Femei Bãrbaþi

85


la primul contact sexual: 63% din totalul de 66% al trei ori) la femeile cãsãtorite; ºi la femeile singure utilizatorilo r. ªi la bãrbaþii tin eri, ca ºi l a femei, frecvenþa utilizãrii metodelor moderne a crescut situaþia se prezintã mult mai bine în privinþa utilizãrii destul de mult atât în mediul urban, cât ºi în rural contracepþiei moderne, comparativ cu anul 1999. (în mediul rural aproape dublându-se).Dacã în 1999 numai 62% dintre utilizatorii vreunei Prevalenþa utilizãrii unei metode contraceptive la metode contraceptive au întrebuinþat o metodã ultimul contact sexual în rândul femeilor tinere, cu modernã, în 2004 aproape toþi tinerii bãrbaþi (98%) experienþã sexualã a fost destul de înaltã (75,2%) au utilizat o metodã modernã la primul contact (vezi Tabelul 8.2.2). Dacã în 1999, metodele sexual (vezi Figura 8.2). moderne erau aproape la fel de frecvent utilizate Probabilitatea de a utiliza o metodã contraceptivã a ca ºi met ode le tra diþ ion ale , în 200 4 met ode le fost mult mai micã la femeile care au avut pr imul moderne utilizate la ultimul contact sexual au fost contact sexual în cadrul cãsãtoriei (38%), faþã de de douã ori mai frecvente decât cele tradiþionale femeile care ºi-au început viaþa sexualã înaintea (50,1 % fa þã d e 25 ,1%). Apr oape jumãt ate (24%) cãsãtoriei (58%). Ponderea utilizãrii prezervativului dintre utilizatoarele unei metode moderne au folosit a fost de douã ori mai mare la femeile necãsãtorite prezervativul la ultimul contact sexual, în timp ce decât la cele cãsãtorite la momentul primului 23% au utilizat pilula. contact sexual (46% faþã de 21%). Totuºi, ponderea utilizãrii prezervativului la primul contact sexual a

Dacã în 1999 coitus interruptus a reprezentat crescut mult la femeile cãsãtorite, comparativ cu metoda cea mai folositã la ultimul contact sexual 1999 (21% faþã de 6%).(31%), în 2004 numai 18% dintre tinerele femei cu

Modelul utilizãrii contracepþiei la primul contact experienþã sexualã au mai utilizat aceastã metodã sexual variazã destul de mult în funcþie de mediul contraceptivã la ultimul contact avut.de rezidenþã (vezi Tabelele 8.2.1.A ºi 8.2.1.B). Dacã

Frecvenþa utilizãrii unei metode contraceptive la aproape douã femei din trei (64,3%) din mediul ultimul contact sexual a crescut spectaculos în urban au folosit o metodã de contracepþie la primul 2004 faþã de 1999 (82% faþã de 62%) în rândul contact sexual, în mediul rural numai ceva mai mult tinerilor bãrbaþi (Tabelul 8.2.2). de o femeie din trei (35,2%) a utilizat contracepþia. Majoritatea covârºitoare a bãrbaþilor a utilizat o Cam aceeaºi diferenþã se pãstreazã ºi în cazul metodã modernã de contracepþie (74%), prezerva-bãrbaþilor (70,4% în urban ºi 58,7% în rural). Totuºi, tivul reprezentând evident metoda preferatã (64% diferenþa nu este semnificativã datoritã dimensiunii din 74% totalul utilizatorilor unei metode moderne).reduse a eºantionului de bãrbaþi tineri. Este

interesant de remarcat cã prevalenþa utilizãrii Este interesant de studiat modelul utilizãrii contracepþiei a crescut atât în urban cât ºi în rural contracepþiei la cel mai recent contact sexual, în la femeile cãsãtorite, comparativ cu 1999 (53,1% funcþie de starea civilã (vezi Tabelul 8.2.2). Pentru faþã de 31,8% în urban ºi 30,2% faþã de 25,1% în femeile cu experienþã sexualã, necãsãtorite, rural). Nu acelaºi lucru se poate afirma despre modelul utilizãrii contracepþiei este mai mare decât tinerele femei singure din mediul rural: 38,1% au în rândul celor cãsãtorite (86% faþã de 64%), utilizat o metodã contraceptivã în 2004, în timp ce meto dele mod erne fii nd p refe rate (64 % fa þã d e 47,6% au utilizat contracepþia la momentul primului 46%). contact sexual în 1999. Din nou, diferenþa nu este Este evident cã unele cupluri nu utilizeazã contra-semnificativã datoritã dimensiunii reduse a cepþia deoarece doresc copii. Se poate remarca eºantionului. De asemenea, meritã menþionat faptul utilizarea cea mai înaltã a prezervativului (62%) în cã modelul de utilizare a metodelor contraceptive rândul utilizatoarelor de metode moderne. Preva-s-a modificat spectaculos faþã de 1999, în sensul lenþa utilizãrii contracepþiei la ultimul contact sexual opþiunii clare în favoarea metodelor moderne în este mare ºi în rândul tinerelor femei cãsãtorite 2004, spre deosebire de 1999, când metodele (64%), metodele moderne reprezentând 61% din tradiþionale erau preferate. Atât în mediul urban, totalul utilizatoarelor. Utilizarea prezervativului a fost cât ºi în rural, frecvenþa utilizãrii metodelor de trei ori mai mare în rândul tinerelor singure decât moderne a crescut mult faþã de 1999 (mai mult de în rândul celor aflate în cuplu.

86


TABEL 8.1.1

Tineri de 15-24 ani dupã experienþa sexualã ºi

starea civilã la momentul primului contact sexual, pe grupe de vârstã


Numãrneponderat

de cazuriVârsta actualã


Dupã cãsãtorie

Înainte de cãsãtorie Nedeclaratã

Fãrãexperienþã

sexualãTotal

Total

15-19 din care:

15-17

18-19

20-24

Urban

15-19 din care

15-17

18-19

20-24

Rural

15-19 din care

15-17

18-19

20-24

Total

15-19 din care:

15-17

18-19

20-24

Urban

15-19 din care

15-17

18-19

20-24

Rural

15-19 din care

15-17

18-19

20-24

Femei de 15-24 ani

1112

608

399

209

504

658

386

249

137

272

454

222

150

72

232

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

51,0

77,0

86,3

57,1

23,4

49,9

79,5

88,2

63,7

20,6

52,5

73,5

84,0

49,5

27,9

5,2

2,4

1,0

5,4

8,1

2,6

0,5

0,0

1,3

4,7

9,0

5,1

2,2

11,9

13,5

43,6

20,5

12,7

36,1

68,0

47,2

20,0

11,8

35,1

74,1

38,3

21,1

13,8

37,6

58,4

0,3

0,1

0,0

0,4

0,5

0,3

0,0

0,0

0,0

0,6

0,3

0,3

0,0

1,0

0,3

Bãrbaþi de 15-24 ani

584

337

221

116

247

348

197

128

69

151

236

140

93

47

96

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

40,4

64,0

76,2

41,6

15,6

35,8

60,6

72,8

38,2

10,4

46,7

68,4

80,7

46,1

22,8

0,1

0,0

0,0

0,0

0,2

0,2

0,0

0,0

0,0

0,4

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

59,5

36,0

23,8

58,4

84,2

63,9

39,4

27,2

61,8

89,2

53,3

31,6

19,3

53,9

77,2

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

0,0

87


Total



Nivel de instruire


Etnia


Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

Românã

Maghiarã

Rromã

Alta

Persoana activã

Persoana inactivã

TABEL 8.1.2.A

Femei de 15-24 ani care au avut primul contact sexual înaintea anumitor vârste, pe caracteristicile studiate



neponderatde cazuri Total

Nu au avut încã

contactsexual

<15 <16 <18 <20 <22 <25 nede-clarat

Din care dupãvârsta la primul contact sexualAu avut

contactsexual

1112

658

454

177

145

173

114

103

137

144

119

701

348

63

380

377

355

1013

54

33

12

329

783

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

49,0

50,1

47,5

40,8

54,4

44,8

48,3

55,1

51,0

45,1

58,3

34,6

69,1

77,8

46,7

50,7

49,7

47,7

61,7

69,8

*

70,7

39,2

2,8

1,8

4,2

0,4

1,6

3,8

2,5

5,2

6,3

1,2

2,7

4,2

0,8

0,0

4,7

3,0

0,5

2,0

6,0

20,5

*

3,0

2,7

7,9

4,9

12,2

4,1

8,0

8,4

15,9

9,8

10,2

5,2

3,8

10,8

4,1

0,0

12,6

8,3

2,7

7,0

12,6

28,2

*

7,3

8,1

26,1

22,7

31,1

19,4

27,3

26,1

30,1

26,7

33,0

28,2

20,6

27,8

26,8

6,2

33,2

24,0

21,1

24,2

46,1

60,5

*

25,8

26,2

40,5

40,3

40,7

35,1

39,5

38,2

45,5

43,5

41,9

38,3

46,5

32,3

54,5

42,2

42,6

39,0

39,9

38,7

56,4

69,8

*

50,6

35,9

46,1

46,5

45,5

38,3

47,9

42,5

47,6

54,3

46,4

44,0

24,0

34,3

62,1

71,3

45,5

45,4

47,2

44,5

61,7

69,8

*

62,6

38,5

48,3

49,4

46,8

38,8

53,6

44,8

48,3

54,3

50,5

44,0

58,3

34,4

67,6

76,3

45,5

50,5

48,9

47,0

61,7

69,8

*

69,0

39,0

0,7

0,7

0,7

2,0

0,8

0,0

0,0

0,8

0,5

1,2

0,0

0,2

1,4

1,5

1,2

0,2

0,8

0,8

0,0

0,0

*

1,7

0,2

51,0

49,9

52,5

59,2

45,6

55,2

51,7

44,9

49,0

54,9

41,7

65,4

30,9

22,2

53,3

49,3

50,3

52,3

38,3

30,2

*

29,3

60,8

88


Total



Nivel de instruire


Etnia


Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

Românã

Maghiarã

Rromã

Alta

Persoana activã

Persoana inactivã

TABEL 8.1.2.B

Bãrbaþi de 15-24 ani care au avut primul contact sexual înaintea anumitor vârste, pe caracteristicile studiate



neponderatde cazuri Total

Nu au avut încã

contactsexual

<15 <16 <18 <20 <22 <25 nede-clarat

Din care dupãvârsta la primul contact sexualAu avut

contactsexual

584

348

236

91

74

96

68

63

50

66

76

362

206

16

174

221

189

527

21

34

2

268

316

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

59,6

64,2

53,3

60,2

52,7

62,6

53,4

42,0

76,0

78,8

53,2

43,4

81,9

*

55,1

59,9

63,0

58,7

*

79,3

*

78,5

41,6

13,2

14,9

11,0

18,7

7,8

18,3

11,7

4,6

12,8

10,9

13,7

15,2

10,5

*

15,5

13,1

11,4

12,9

*

22,5

*

14,5

12,0

21,1

26,0

14,5

26,8

18,3

28,7

13,5

5,5

28,3

17,8

23,0

21,5

21,1

*

17,9

22,6

22,1

21,1

*

25,9

*

23,5

18,9

42,2

46,3

36,4

50,4

27,6

46,5

31,2

22,8

58,3

52,7

42,5

33,5

55,5

*

32,6

46,4

45,2

42,0

*

42,4

*

51,9

32,9

55,7

59,4

50,7

57,3

47,6

59,3

49,2

38,6

72,1

72,3

50,5

40,5

78,9

*

49,1

56,8

60,1

54,9

*

70,8

*

72,0

40,2

57,8

62,3

51,7

58,1

48,8

60,2

52,2

42,0

72,1

77,9

53,2

41,6

80,9

*

52,2

58,0

62,4

57,0

*

73,6

*

75,8

40,8

58,4

63,0

52,2

59,6

48,8

61,2

52,2

42,0

74,3

77,9

53,2

42,1

80,9

*

53,2

58,4

63,0

57,6

*

76,1

*

76,4

41,3

1,2

1,1

1,2

0,6

3,9

1,4

1,1

0,0

1,7

0,9

0,0

1,3

0,9

*

1,9

1,6

0,0

1,1

*

3,2

*

2,1

0,3

40,4

35,8

46,7

39,8

47,3

37,4

46,6

58,0

24,0

21,2

46,8

56,6

18,1

*

44,9

40,1

37,0

41,3

*

20,7

*

21,5

58,4

89


TABEL 8.2.1

Femei ºi bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei

la primul contact sexual ºi starea civilã din acel moment


Femei 15-24 ani

Starea civilãla momentul primului contact

Total femeiCãsãtorite / în uniune

consensualã NecãsãtoriteUtilizarea contraceptivelor


Femei cu contact sexual

Orice metodã

Metode moderne

Prezervativ

Altele


Coit întrerupt

Metoda calendarului

Nici o metodã

Nu au declarat cã au folosit

564

100,0

52,9

44,7

40,8

3,9

8,2

7,5

0,7

44,7

2,4

143

100,0

38,3

27,4

21,3

6,1

10,8

10,8

0,0

59,0

2,7

421

100,0

57,1

49,7

46,4

3,3

7,4

6,6

0,8

40,6

2,4

Starea civilãla momentul primului contact

Total bãrbaþiCãsãtoriþi / în uniune

consensualã NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor


Bãrbaþi cu contact sexual

Orice metodã

Metode moderne

Prezervativ

Altele


Coit întrerupt

Metoda calendarului

Nici o metodã


343

100,0

66,0

64,6

62,9

1,6

1,4

1,1

0,3

32,2

1,8

4

100,0

*

*

*

*

*

*

*

*

*

339

100,0

66,2

64,8

63,4

1,4

1,4

1,1

0,3

31,9

1,8

Bãrbaþi 15-24 ani

90


TABEL 8.2.1.A

Femei de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei

la primul contact sexual, starea civilã din acel moment ºi mediul de rezidenþã


Urban

Starea civilãla momentul primului contact sexual

Total Cãsãtorite / în uniune


Numãr neponderat de cazuri urban


Orice metodã

Metode moderne

Prezervativ

Altele


Coit întrerupt

Metoda calendarului

Nici o metodã


310

100,0

64,3

56,7

53,2

3,5

7,6

6,9

0,7

34,1

1,5

42

100,0

53,1

47,5

40,5

7,0

5,6

5,6

0,0

45,1

1,8

268

100,0

66,0

58,1

55,1

3,0

7,9

7,1

0,8

32,5

1,5


Total Cãsãtorite / în uniune


Numãr neponderat de cazuri rural


Orice metodã

Metode moderne

Prezervativ

Altele


Coit întrerupt

Metoda calendarului

Nici o metodã


245

100,0

35,2

26,2

21,7

4,6

9,0

8,4

0,6

61,0

3,8

101

100,0

30,2

16,6

11,0

5,6

13,6

13,6

0,0

66,6

3,2

153

100,0

38,1

31,9

27,9

4,0

6,3

5,4

0,9

57,7

4,2

Rural

91


TABEL 8.2.1.B

Bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã utilizarea contracepþiei

la primul contact sexual, starea civilã din acel moment ºi mediul de rezidenþã


Urban


Total NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor



Orice metodã

Metode moderne

Prezervativ

Altele


Coit întrerupt

Nici o metodã


220*

100,0

70,4

69,3

66,6

2,6

1,1

1,1

29,3

0,3

216

100,0

70,9

69,7

67,5

2,3

1,1

1,1

28,8

0,3


Total NecãsãtoriþiUtilizarea contraceptivelor



Orice metodã

Metode moderne

Prezervativ


Coit întrerupt

Metoda calendarului

Nici o metodã


123

100,0

58,7

56,9

56,9

1,9

1,1

0,8

37,0

4,2

123

100,0

58,7

56,9

56,9

1,9

1,1

0,8

37,0

4,2

Rural

* Au fost excluºi 4 bãrbaþi din mediul urban care erau cãsãtoriþi la primul contact sexual.

92


TABEL 8.2.2

Femei ºi bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã

la cel mai recent contact sexual ºi starea civilã la acel moment


Femei 15-24 ani

Starea civilãla momentul celui mai recent contact sexual




Total femei 15-24 ani

Utilizatoare

Metode moderne

Prezervativ

Pilule

Sterilet

Spermicide

Ligatura trompelor

Altele metode moderne


Coitus interruptus

Metoda calendarului

Neutilizatoare

564

100,0

75,2

50,1

24,4

22,5

0,9

0,8

0,3

1,2

25,1

17,5

7,7

24,8

300

100,0

64,3

39,4

10,9

23,5

1,9

0,8

0,6

1,7

24,9

19,4

5,6

35,7

264

100,0

86,0

60,6

37,7

21,5

0,0

0,9

0,0

0,6

25,4

15,6

9,7

14,0

Starea civilãla momentul celui mai recent contact sexual




Total bãrbaþi 15-24 ani

Utilizatori

Metode moderne

Prezervativ

Pilule



Coitus interruptus

Metoda calendarului

Neutilizatori

343

100,0

81,6

73,8

63,9

9,8

0,1

7,8

5,5

2,3

18,4

65

100,0,

46,1

23,3

13,0

10,3

0,0

22,8

19,1

3,8

53,9

278

100,0

85,3

79,4

70,6

8,7

0,0

5,9

4,2

1,7

14,7

Bãrbaþi 15-24 ani

93


TABEL 8.2.2.A

Femei de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã

la cel mai recent contact sexual, starea civilã ºi mediul de rezidenþã


Urban

Starea civilã





Utilizatoare

Metode moderne

Prezervativ

Pilule

Sterilet

Spermicide



Coitus interruptus

Metoda calendarului

Neutilizatoare

310

100,0

80,5

57,6

30,1

25,8

0,4

1,1

0,2

22,9

13,6

9,3

19,5

108

100,0

66,1

46,4

13,7

30,3

1,2

1,1

0,0

19,7

12,3

7,4

33,9

202

100,0

88,1

63,5

38,7

23,4

0,0

1,1

0,3

24,6

14,3

10,3

11,9

Starea civilã

Total bãrbaþiCãsãtorite / în uniune




Utilizatoare

Metode moderne

Prezervativ

Pilule

Sterilet

Spermicide

Ligatura Trompelor

Altele metode tradiþionale


Coitus interruptus

Metoda calendarului

Neutilizatoare

254

100,0

67,1

38,5

15,6

17,4

1,7

0,5

0,7

2,6

28,6

23,4

5,2

32,9

192

100,0

63,0

34,3

8,9

18,5

2,4

0,6

1,0

3,0

28,7

24,4

4,3

37,0

62

100,0

78,1

49,8

33,9

14,2

0,0

0,0

0,0

1,8

28,2

20,6

7,7

21,9

Rural

94


TABEL 8.2.2.B

Bãrbaþi de 15-24 ani cu experienþã sexualã, dupã metoda de contracepþie folositã

la cel mai recent contact sexual, starea civilã ºi mediul de rezidenþã


Urban

Starea civilã

Total femeiCãsãtoriþi / în uniune




Utilizatori

Metode moderne

Prezervativ

Pilule



Coitus interruptus

Metoda calendarului

Neutilizatori

220

100,0

82,9

77,0

66,0

10,8

0,2

5,9

2,8

3,2

17,1

41

100,0

60,0

48,8

27,8

19,3

1,6

11,3

5,4

5,9

40,0

179

100,0

86,3

81,1

71,6

9,5

0,0

5,2

2,4

2,8

13,7

Starea civilã





Utilizatori

Metode moderne

Prezervativ

Pilule


Coitus interruptus

Metoda calendarului

Neutilizatori

123

100,0

79,5

68,6

60,4

8,2

10,9

9,9

1,0

20,5

24

100,0

*

*

*

*

*

*

*

*

99

100,0

83,7

76,4

68,9

7,5

7,3

7,3

0,0

16,3

Rural

95

Cunoºtinþe ºi atitudini despre HIV/SIDA

9. CUNOªTINÞE ªI ATITUDINI DESPRE HIV/SIDA

Studiul Sãnãtatea Reproducerii România 2004 a condilo matozã, herpes genital ). Procent ul de cuprins o serie de întrebãri referitoare la bãrbaþi care au auzit de ITS-uri, altele decât cunoºtinþele ºi atitudinile asupra infecþiilor cu sifilisul, pare cã a scãzut comparativ cu 1999. În transmitere sexualã ºi HIV/SIDA, în scopul evaluãrii 200 4, d oar unu l di n no uã b ãrb aþi au a uzi t de cunoºtinþelor privind evitarea infectãrii cu HIV, a tric homo nas, în ti mp ce în 19 99 un ul di n ºas e percepþiei privind riscul personal de infectare, bãrbaþi auziserã despre trichomonas. ªi pentru precum ºi a concepþiilor greºite asupra cãilor de femei ºi pen tru bã rbaþi , cel m ai scã zut ni vel de transmite a virusului HIV. cunoºtinþe se înregistreazã printre persoanele

niciodatã cãsãtorite ºi pentru cele sub 24 de ani. Atitudinile ºi discriminarea faþã de persoanele Nivelul de cunoºtinþe privind infecþiile cu infectate HIV/SIDA afecteazã eforturile pentru transmitere sexualã creºte odatã cu creºterea prevenirea transmiterii, precum ºi îngrijirea nivelului de educaþie, precum ºi în grupele cu nivel persoanelor cu SIDA. socio-economic crescut. (Tabelul 9.1.1.A ºi B,

Comparativ cu studiile din 1993 ºi 1999, au fost Figura 9.1.1 A ºi B)introduse pentru prima datã întrebãri pentru obþi-

La întrebarea vizând indicarea spontanã a nerea de informaþii privind atitudinile ºi practicile modalitãþilor de protejare împotriva infecþiei cu HIV, discriminatorii împotriva persoanelor cu HIV/SIDA. 80% dintre femei ºi 84% dintre bãrbaþi au menþionat prezervativul ca metodã de prevenire. Se observã o

9.1 CUNOªTINÞE DESPRE PREVENIREA ªI creºtere semnificativã comparativ cu studiul TRANSMITEREA INFECÞIEI HIV similar din 1999, când numai 52% dintre femei ºi

63% dintre bãrbaþi au indicat spontan cã utilizarea În România, practic toate femeile ºi bãrbaþii de prezervativului poate proteja împotriva infecþiei vârstã reproductivã au auzit de HIV/SIDA, rezultate HIV. Aproximativ o treime dintre femei ºi bãrbaþi au similare studiului din 1999. În ceea ce priveºte menþionat de asemenea evitarea injecþiilor cu ace infecþiile cu transmitere sexualã (ITS), 95% dintre contaminate (34% ºi respectiv 30%), de asemenea femei ºi bãrbaþi au auzit despre sifilis, iar 65% o creºtere semnificativã comparativ cu 1999, când dintre femei ºi 81% dintre bãrbaþi au auzit despre doar 22% dintre femei ºi 21% dintre bãrbaþi au despre gonoree. Mai puþin de jumãtate dintre indicat spontan acele contaminate. femeile ºi bãrbaþii intervievaþi cunosc alte ITS-uri

(tricho-monas, chlamydia, vegetaþii veneriene sau ªaisprezece procente din bãrbaþi au menþionat de

Figura 9.1.1.A

Femei care au auzit de infecþiile cu transmitere sexualã menþionate


99,594,8

65,2

55,2

33,3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

SIDA Sifilis Gonoree Herpes genital Trichomonas

%

96


asemenea spontan evitarea sexului cu prostituate femei ºi 50% dintre bãrbaþii din mediu l urban, º i pentru evitarea infectãrii HIV, procent similar 48% dintre femei ºi 44% dintre bãrbaþii din studiulu i din 1999. În 2004 17% dintre femei ºi 11% Bucureºti cunosc acest mijloc de protejare. Nivelul dintre bãrbaþi au indicat evitarea transfuziilor de de cunoºtinþe privind relaþiile monogame creºte cu sân ge c a o c ale de a se p rot eja pe e i în ºiº i vârsta. (Tabelul 9.1.3 A ºi B, Figura 9.1.3.)împotriva infecþiei HIV. (Tabelul 9.1.2.) La întrebarea dacã o persoanã poate fi infectatã cu Un set de întrebãri cu rãspunsuri predefinite a virusul HIV fãrã sã arate nici un semn de boalã, evaluat cunoºtinþele privind evitarea infectãrii HIV 82% dintre femei ºi 86% dintre bãrbaþi au rãspuns sau concepþiile greºite despre transmiterea HIV. corect (Figura 9.1.3.) . Se observã o creºter e Peste 90% dintre femei ºi bãrbaþi ºtiu cã utilizarea semnif ica tivã comparativ cu studiul similar d in prezervativului previne transmiterea virusului HIV. 1999, c ând num ai 67% dintre femei º i 72% d intre (Figura 9.1.3.). Proporþia femeilor care ºtiu cã bãrbaþi ºtiau cã infecþia HIV poate fi asimptomaticã.utilizarea prezervativului constituie o metodã de a Concepþia greºitã cum cã o persoanã poate evita infectarea HIV este mai redusã în mediul rural contacta SIDA mâncând din aceeaºi farfurie cu o (84%), printre femeile cu studii primare sau persoanã infectatã este recunoscutã ca fiind secundare inferioare (83 %) ºi în grupul cu nivel greºitã de 76% dintre femei ºi 67% dintre bãrbaþi. socio-economic scãzut (82%). Nu existã diferenþe (Figura 9.1.3.). În mediul rural, doar 65% dintre mari printre bãrbaþii care ºtiu cã utilizarea femei ºi 58% dintre bãrbaþi ºtiu cã HIV/SIDA nu prezervativului constituie o metodã de a evita poate fi contractatã mâncând din aceeaºi farfurie infecþia HIV, cu excepþia bãrbaþilor cu nivel socio- cu o persoanã infectatã. Se noteazã o creºtere a economic scãzut ºi a celor cu mai mult de trei cunoºtinþelor direct proporþionalã cu creºterea copii, unde nivelul de cunoºtinte este mai scãzut nivelului de educaþie ºi a statutului socio-economic decât media (86%). (Tabelul 9.1.3 A ºi B) (Tabelul 9.1.3 A ºi B)Cunoºtinþele privind existenþa unui singur partener UNAIDS a dezvoltat un indicator complex pentru a care nu mai are alþi parteneri, ca modalitate mãsura cunoºtinþele despre HIV/SIDA, combinând eficace de prevenire a transmiterii HIV sunt mult rãspunsuri de la câteva întrebãri cu rãspuns mai reduse (57% femei ºi 52% bãrbaþi). Izbitor, aºteptat. Doar câteva dintre întrebãrile UNAIDS au femeile ºi bãrbaþii din mediul urban ºi în particular fost introduse în studiul din 2004, ºi cu acestea s-a cei din Bucureºti prezintã niveluri scãzute de construit un indicator similar de „cunoºtinþe conºtientizare/acceptare a protejãrii împotriva cuprinzãtoare ºi complete”. Acest indicator HIV/SIDA prin relaþii monogame. Doar 54% dintre mãsoarã procentul de respondenþi care identificã

Figura 9.1.1.B

Bãrbaþi care au auzit de infecþiile cu transmitere sexualã menþionate


98,794,9

81,3

41,1

11,50

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

SIDA Sifilis Gonoree Herpes genital Trichomonas

%

97


corect douã modalitãþi de prevenire a transmiterii ati tud ine de acceptarea a persoanelor cu HIV (utilizarea prezervativului ºi relaþii sexuale cu HIV/SIDA, respondenþii au fost rugaþi sã rãspundã un singur partener, care nu mai are alte partenere) la un set de întrebãri: 1) aþi lua masa împreunã cu o ºi dezaprobã douã afirmaþii greºite (o persoanã nu per soa nã c u HI V/S IDA ; 2) aþi îng rij i o r udã cu se poate infecta mâncând din aceleaºi vase cu o HIV/SIDA; 3) aþi fi deschis asupra faptului cã o rudã persoanã infectatã cu virusul HIV ºi cã o persoanã est e in fec tat ã cu HIV; 4) a þi f i de aco rd c a un infectatã cu virusul HIV poate sã nu arate nici un profesor HIV+, dar care nu are boala, sã continue semn de boalã). Pe baza acestui indicator, doar 6% sã pr edea ; 5) a þi fi de ac ord c a un c opil HIV+ sã dintre femeile ºi 3% dintre bãrbaþii din România au continue sã meargã la ºcoalã.informaþii cuprinzãtoare ºi complete despre UNAIDS a dezvoltat un indicator complex care HIV/SIDA. (Tabelul 9.1.3.A ºi B, Figura 9.1.3) mãsoarã atitudinea faþã de persoanele cu HIV/SIDA

(întrebãrile 1, 2, 3, 4 de mai sus). Deoarece în România numãrul copiilor infectaþi HIV de vârstã 9.2 PERCEPÞIA RISCULUI PERSONAL DE A ºcolarã este mult mai mare decât al adulþilor, în CONTACTA HIV/SIDA studiul de faþã s-a luat în calcul atitudinea

Mai mult de jumãtate dintre femeile de vârstã nediscriminatorie faþã de copiii de vârstã ºcolarã în

fertilã considerã cã nu au nici un risc de a se construirea indicatorului complex (întrebãrile 1, 2, 3

infecta cu virusul HIV (54%). Nu se noteazã ºi 5): 13% dintre femei (14% din mediul urban ºi 10%

modificãri majore faþã de studiul similar din 1999, în mediul rural) manifestã acceptare faþã de

când 57% dintre femei considerau cã nu au nici un persoanele infectate cu virusul HIV. Nivelul de

fel de risc. Se observã cã patru din cinci bãrbaþi îºi acceptare este mai mare în rândul bãrbaþilor (21%).

subestimeazã sau refuzã riscul de îmbolnãvire (47% (Tabelul 9.3.1 A ºi B. Figura 9.3.1.A ºi Figura 9.3.1.B)

dintre bãrbaþi considerã cã au un risc mic de a se Mai mult de jumãtate dintre respondenþi, 56% infecta ºi 32% considerã cã nu au nici un risc). dintre bãrbaþi ºi femei, spun cã ar lua masa Procentul bãrbaþilor care cred cã nu au nici un risc împreunã cu o persoanã cu HIV/SIDA, ºi de îmbolnãvire a scãzut faþã de studiul similar din aproximativ 70% dintre cei ce locuiesc in Bucureºti 1999, când 49% dintre ei considerau cã nu au nici rãspund „da” la aceastã întrebare (Tabelul 9.3.1A ºi un fel de risc de a contacta HIV. (Tabelul 9.2.1 A ºi B). Proporþia celor din mediul rural este B, Figura 9.2.1)semnificativ mai redusã doar 42% femei ºi 45% bãrbaþi. Sunt diferenþe marcante ºi în funcþie de

9.3 ATITUDINI DISCRIMINATORII FAÞÃ DE nivelul de educaþie: doar 39% bãrbaþi ºi 44% femei PERSOANELE CU HIV/SIDA cu educaþie secundarã inferioarã sau mai puþin ar

accepta sã ia masa cu o persoanã infectatã, Pentru a estima proporþia de femei ºi bãrbaþi cu o

Figura 9.1.3

Femei ºi bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA,

ºi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea acestora


93,3

86,4

67,1

51,6

2,7

90,2

81,5

76,3

57,1

5,6

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Folosirea prezervativului previne transmiterea

virusului HIV

Infecþia cu HIV poate fi asimptomaticã

Nu se poate infecta cu HIV mâncând din aceleaºi

vase cu o persoanã infectatã

Monogamia

Cunoºtinþe comprehensive privind transmiterea

HIV/SIDA

Femei

Bãrbaþi

%

98


comparativ cu mai mult de trei sferturi dintre datoritã înþelegerii de cãtre unii respondenþi a bãrbaþii sau femeile cu educaþie post-secundarã. pãs trã rii sec ret ulu i ca un m ijl oc d e a p rot eja

persoana infectatã de atitudinea discriminatorie a Patru din cinci bãrbaþi ºi aproximativ la fel de multe celor din jur. femei ar accepta sã aibã grijã de o rudã infectatã

cu v iru sul HIV. Pro por þia cel or c u at itu din e de Pentru toate celelalte patru întrebãri, atitudinea de acceptare este ceva mai ridicatã în mediul urban acceptare a persoanelor infectate cu virusul HIV (86% bãrbaþ i din mediul urban ºi 82% femei din era mai redusã în mediul rural. Faptul cã pentru mediul urban, compara tiv cu 79% bãrbaþi din aceastã întrebare mai multe femei ºi bãrbaþi din mediul rural ºi 72% femei din mediul rural). mediul rural au o atitudine de acceptare (nu ar þine

secret faptul cã o rudã este HIV pozitiv) poate Aproximativ o femeie din trei nu ar pãstra secret sugera faptul cã ea nu furnizeazã o mãsurã faptul cã o rudã este HIV pozitiv (31%) ºi 2 din 5 adecvatã de evaluare a atitudinii de acceptare a bãrbaþi nu ar pãstra un astfel de lucru secret (41%). persoanelor cu HIV/SIDA. Aceastã întrebare ar putea avea un nivel scãzut al

rãspunsur ilor cu „o ati tud ine de acceptare”, Femeile au o atitudine de acceptare mai crescutã

Figura 9.2.1

Femei ºi bãrbaþi dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA (nici un risc)

Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999, 2004

57,254

49

31,6

0

10

20

30

40

50

60

70

1999 2004 1999 2004

Femei Bãrbaþi

%

Figura 9.3.1.A

Femei care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV+ sau având SIDA

Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004 78,3 77,7

73,4

55,651,4

12,7

0102030405060708090

Ar îngriji o

rudã infectatã

cu virusul HIV

Ar accepta ca

un elev HIV+,

fãrã boalã

SIDA, sã

meargã în

continuare la

ºcoalã

Ar accepta ca

un profesor

HIV+, fãrã

boalã SIDA,

sã predea în

continuare la

ºcoalã

Ar lua masa

cu o persoanã

cu HIV/SIDA

Nu ar pãstra

secretul

condiþiei de

persoanã

HIV+ a unei

rude

Atitudine

pozitivã

privind

persoanele cu

HIV/SIDA ( pe

baza

indicatorului

UNAIDS)

%

99


decât a bãrbaþilor în ceea ce priveºte acordul ca creºterea nivelului de educaþie sau a statutului un copil infectat HIV sã meargã la ºcoalã sau ca socio-economic, la patru din cele cinci întrebãri un profesor HIV pozitiv dar care nu are boala, sã pent ru care resp onde nþii au fost ches tion aþi. continue sã predea. Aproape 80% dintre femei ºi (Tabelul 9.3.1 A ºi B). Doar între barea privi nd doa r 70 % di ntr e bã rba þi a r pe rmi te u nui cop il secretul asupra statutului de persoanã HIV+ a unei infectat HIV sã meargã la ºcoalã. Acceptarea ca rude nu aratã o re laþie similarã. Ceva mai multe un profesor HIV pozitiv dar care nu are boala sã femei cu nivel educaþional scãzut au rãspuns „nu” continue sã predea este similarã (73% dintre femei (rã spu ns car e dem ons tre azã o ati tud ine de ºi 63% dintre bãrbaþi). Nivelul de acceptare scade acc ept are ), com par ati v cu fem eil e cu niv el de semnificativ în rândul respondenþilor din mediul educaþie ridicat. 41% dintre femeile cu educaþie rur al, und e do ar 6 8% d int re f eme i ºi 62% din tre primarã sau secundarã inferioarã au rãspuns „nu”, bãr baþ i ar per mit e un ui c opi l in fec tat HIV sã comparativ cu 38% dintre femeile cu educaþie post-meargã la ºcoalã, ºi doar 63% femei ºi 55% bãrbaþi secundarã. (Tabelul 9.3.1.A ºi B).ar accepta ca un profesor HIV pozitiv dar care nu are boala sã continue sã predea.

Se noteazã creºterea gradului de acceptare a persoanelor cu HIV/SIDA direct proporþional cu

Figura 9.3.1.B

Bãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA, dupã atitudinea faþã de persoanele HIV+ sau având SIDA

Studiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004 82,9

69,962,8

5649,8

21,2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Ar îngriji o

rudã infectatã

cu virusul HIV

Ar accepta ca

un elev HIV+,

fãrã boalã

SIDA, sã

meargã în

continuare la

ºcoalã

Ar accepta ca

un profesor

HIV+, fãrã

boalã SIDA,

sã predea în

continuare la

ºcoalã

Ar lua masa

cu o persoanã

cu HIV/SIDA

Nu ar pãstra

secretul

condiþiei de

persoanã

HIV+ a unei

rude

Atitudine

pozitivã

privind

persoanele cu

HIV/SIDA ( pe

baza

indicatorului

UNAIDS)

%

100


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã


Nivel de instruire


Etnia

Numãr de parteneri din viaþa lor

UrbanRural


15-2425-3435-44


Nici unul1 2 3 sau mai mulþi


ScãzutMediuRidicat


Nici unul1234 sau mai mulþiNedeclarat

TABEL 9.1.1.AFemei care au auzit de ITS specifice, pe caracteristicile studiate


Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total

4441

24861955

718585737515378496553459

111217631566

3113278

1050

142013711227423

16372257547

144516041392

40802458630

605272658826920053

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0

Vegetaþiiveneriene/

condilomatozãInfecþii cuchlamidya

Tricho-monas

HerpesgenitalSIDA Sifilis Gonoree

99,5

99,899,0

99,5100,099,7

100,099,498,498,899,6

99,299,599,7

99,699,299,3

99,399,899,798,8

98,7100,099,7

98,499,9

100,0

99,797,391,7

100,0

98,999,6

100,0100,0100,094,8

65,2

73,651,8

53,165,368,974,057,753,965,783,9

52,870,672,8

67,673,259,4

62,171,967,452,3

45,373,989,2

44,968,679,6

66,447,649,750,2

45,866,174,379,188,575,2

94,8

97,690,4

89,795,995,997,194,093,396,298,4

91,696,496,7

95,998,192,4

93,297,796,988,0

88,798,399,5

87,097,698,9

95,993,371,984,4

88,795,698,098,699,389,2

55,2

67,935,0

35,156,051,155,952,554,368,878,1

47,160,258,6

54,061,856,6

57,461,752,925,3

31,065,386,5

23,060,278,7

56,159,910,535,0

43,753,064,771,080,368,6

33,3

44,215,9

23,831,228,233,832,328,631,462,0

18,841,140,5

35,047,827,9

31,143,932,512,1

11,239,971,8

10,035,052,3

34,229,35,6

18,8

13,832,443,951,567,551,0

24,1

31,013,1

14,228,619,920,028,421,823,142,7

15,830,625,9

24,530,722,3

24,529,522,2,10,3

8,329,350,1

8,324,637,7

24,721,14,1

13,5

11,923,131,938,346,029,7

22,8

30,210,9

14,721,219,324,226,216,923,341,7

13,028,627,0

23,432,420,0

22,128,622,09,3

7,827,348,5

7,524,135,0

23,419,73,42,9

11,022,429,032,044,828,1

101


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã


Nivel de instruire


Etnia

Numãr de parteneri din viaþa lor

UrbanRural


15-2425-3435-44

Cãsãtorit / în uniuneCãsãtorit anteriorNiciodatã cãsãtorit

Nici unul1 2 3 sau mai mulþi


ScãzutMediuRidicat


Nici unul1234 sau mai mulþiNedeclarat

TABEL 9.1.1.BBãrbaþi care au auzit de ITS specifice, pe caracteristicile studiate


Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total

2361

13241037

368320331293272260277240

584714

1063

153479

748

1008598574181

7701335256

820844697

21571107519

267251162257

1302122

100,0

100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0

100,0100,0100,0100,0100,0100,0

Vegetaþiiveneriene/

condilomatozãInfecþii cuchlamidya

Tricho-monas

HerpesgenitalSIDA Sifilis Gonoree

98,7

99,098,2

96,298,7

100,099,398,399,399,399,6

98,298,599,2

99,195,998,3

98,298,999,299,7

97,199,4

100,0

97,399,199,7

98,698,8

100,0*

96,399,697,698,299,399,5

81,3

84,677,0

78,481,693,880,975,877,972,886,7

68,187,086,8

88,088,871,7

75,489,687,381,6

70,085,595,9

75,982,586,0

81,865,084,5

*

51,882,083,689,086,189,0

94,9

96,892,4

90,097,797,295,091,197,196,296,7

90,596,597,0

97,197,791,7

92,697,797,794,9

87,798,4

100,0

91,595,697,9

95,096,490,1

*

80,792,995,696,098,498,2

41,1

48,831,2

31,541,342,031,237,651,743,757,6

34,146,542,2

44,542,936,4

39,050,041,030,8

25,345,171,8

20,942,263,1

41,644,716,2

*

20,340,133,140,246,457,6

21,7

27,813,8

16,925,915,222,220,318,515,943,1

14,424,824,8

25,325,916,5

19,128,622,816,5

11,823,444,9

11,021,234,7

22,412,67,5

*

11,315,418,022,924,633,8

12,6

14,710,0

11,610,516,28,16,8

19,212,417,0

10,312,714,4

14,417,09,9

10,914,713,516,8

8,213,522,7

8,510,819,7

12,813,84,1

*

4,814,511,612,013,721,5

11,5

15,66,2

10,010,611,94,87,6

13,810,824,7

8,211,214,2

12,321,49,7

10,415,011,68,6

5,312,327,3

3,910,821,1

11,615,00,0

*

6,38,77,1

10,113,320,9

* Mai puþin de 25 de cazuri la aceastã categorie

102


TABEL 9.1.2Femei ºi bãrbaþi de vârstã fertilã care au auzit de HIV/SIDA ºi care au menþionat spontan

metode posibile de prevenire a transmiterii HIV/SIDA, dupã metodele menþionateStudiul Sãnãtãþii Reproducerii - România 2004

Femei de 15 - 44 ani

Posibile mijloace

Bãrbaþi de 15 - 49 ani

Posibile mijloace

Total

Total

Nu au menþionat

Nu au menþionat

Au menþionat

Au menþionat

Folosirea prezervativelor

Lipsa sexului ocazional

Evitarea injecþiilor cu ace contaminate

Monogamia (ambii parteneri nu mai au alþi

parteneri)

Lipsa sexului pe bani (prostituþia)

Evitarea mai multor parteneri

Evitarea transfuziilor de sânge

Abstinenþa (lipsa totalã a sexului)

Altele

Nu ºtiu nici un mod de protecþie

Folosirea prezervativelor

Lipsa sexului ocazional

Evitarea injecþiilor cu ace contaminate

Monogamia (ambii parteneri nu mai au alþi

parteneri)

Lipsa sexului pe bani (prostituþia)

Evitarea mai multor parteneri

Evitarea transfuziilor de sânge

Abstinenþa (lipsa totalã a sexului)

Altele

Nu ºtiu nici un mod de protecþie

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

80,4

9,1

34,4

9,4

5,9

9,7

16,5

2,8

2,2

11,4

19,6

90,9

65,6

90,6

94,1

90,3

83,5

97,2

97,8

88,6

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

83,8

8,2

30,3

5,7

15,8

1,6

11,0

2,6

1,2

7,3

16,2

91,8

69,7

94,3

84,2

98,4

89,0

97,4

98,8

92,7

103


TAB

EL 9

.1.3

.AFe

mei

car

e au

auz

it d

e H

IV/S

IDA

ºi c

are

au c

unoº

tinþ

e co

mpr

ehen

sive

des

pre

prev

enir

ea a

cest

ora,

pe

cara

cter

isti

cile

stu

diat

e*S

tudi

ul S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 2

004

Tota

l

Me

diu

de

re

zid

en

þã

Re

giu

ne

a d

e d

ezv

olt

are

Gru

pa

de

vâ

rstã

Sta

rea

civ

ilã

Urb

an

Ru

ral

No

rd-E

st

Su

d-E

st

Su

d

Su

d-V

est

Ve

st

No

rd-V

est

Ce

ntr

u

Bu

cu

reºt

i

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

Cã

sãto

ritã

/ în

un

iun

e

Cã

sãto

ritã

an

teri

or

Nic

iod

atã

cã

sãto

ritã

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

3961

2339

1622 629

550

663

436

336

423

492

432

547

452

763

815

854

530

2746 247

968

90,2

94,0

84,2

88,4

94,7

91,6

86,0

88,7

86,9

90,9

93,2

90,4

91,5

91,2

91,0

90,6

85,9

89,0

88,5

92,8

81,5

87,1

72,4

74,0

80,5

80,3

83,6

81,5

77,5

84,6

93,5

73,2

83,8

85,3

83,0

84,7

78,3

80,6

83,7

82,7

76,3

83,5

64,7

72,6

81,7

76,6

65,0

72,7

73,6

77,9

88,3

70,2

75,0

79,3

77,5

80,0

75,4

74,3

79,5

79,3

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iTo

tal

Cre

d cã

un

sing

ur

part

ener

sex

ual

este

o m

etod

ã de

a te

feri

de

HIV

/SID

A

Nu

cred

cã

o pe

rso

anã

se p

oate

infe

cta

cu v

irus

ul H

IV/S

IDA

mân

când

din

ace

leaº

i vas

e

cu o

per

soan

ã in

fect

atã

Cre

d cã

o p

erso

anã

poat

e ar

ãta

sãnã

toas

ã

ºi s

ã fi

e in

fect

atã

cu v

irus

ul H

IV

Cre

d cã

folo

sire

apr

ezer

vati

vulu

i est

eo

met

odã

de a

te fe

ride

HIV

/SID

AC

arac

teri

stic

i

Fem

ei c

are

au

cuno

ºtin

þe c

ompr

e-

hens

ive

desp

re

prev

enir

ea H

IV/S

IDA

**

57,1

54,1

61,8

59,0

59,0

59,3

52,0

66,4

62,7

52,2

47,6

45,4

54,1

55,3

59,7

64,1

66,1

64,6

53,3

43,9

5,6

7,0

3,3

6,5

5,5

6,5

1,5

6,6

3,4

7,8

5,9

2,9

3,7

7,3

5,9

7,9

5,4

6,2

7,3

4,2

104


Num

ãr c

opii

în v

iaþã

Niv

elul

de

inst

ruir

e

Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Etni

a

Are

cun

oºti

nþe

infe

ctat

e cu

HIV

sau

car

e au

SID

A

Nic

i un

copi

l

1 co

pil

2 co

pii

3 co

pii º

i pes

te

Pri

mar

ºi s

ecun

dar

Sec

unda

r su

peri

or

Pos

tsec

unda

r

Scã

zut

Med

iu

Rid

icat

Rom

ânã

Mag

hiar

ã

Rro

mã

Alta

Da

Nu

ºtie

/ re

fuzã

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iTo

tal

Cre

d cã

un

sing

ur

part

ener

sex

ual

este

o m

etod

ã de

a te

feri

de

HIV

/SID

A

Nu

cred

cã

o pe

rso

anã

se p

oate

infe

cta

cu v

irus

ul H

IV/S

IDA

mân

când

din

ace

leaº

i vas

e

cu o

per

soan

ã in

fect

atã

Cre

d cã

o p

erso

anã

poat

e ar

ãta

sãnã

toas

ã

ºi s

ã fi

e in

fect

atã

cu v

irus

ul H

IV

Cre

d cã

folo

sire

apr

ezer

vati

vulu

i est

eo

met

odã

de a

te fe

ride

HIV

/SID

AC

arac

teri

stic

i

1306

1271

1069 31

5

1618

2257 54

6

1427

1603

1391

3681 20

9 44 27 362

3599

93,0

92,7

87,8

75,8

83,1

93,4

98,5

81,8

91,1

96,8

91,0

88,7

55,7

86,5

92,0

90,1

83,2

84,1

81,1

65,6

54,9

61,7

45,5

61,3

59,0

51,3

82,3

81,4

45,0

54,9

85,3

81,1

79,3

79,4

74,1

57,4

70,8

86,3

93,5

66,5

84,6

91,2

77,6

68,3

32,7

61,9

81,9

75,7

4,8

6,6

6,1

4,2

3,1

6,0

10,8 2,6

6,4

7,3

5,7

5,0

1,3

4,3

7,9

5,3

47,0

60,6

67,9

65,6

62,0

82,9

91,8

58,6

81,2

86,5

57,2

54,8

55,4

56,2

54,6

57,3

Fem

ei c

are

au

cuno

ºtin

þe c

ompr

e-

hens

ive

desp

re

prev

enir

ea H

IV/S

IDA

**

* În

regi

stra

rea

rãsp

unsu

lui s

-a fã

cut î

n do

uã e

tape

: înt

r-o

prim

ã et

apã

au fo

st în

regi

stra

te r

ãspu

nsur

ile e

xpri

mat

e sp

onta

n de

inte

rvie

vaþi,

iar

în c

ea

de-a

dou

a et

apã

s-a

ceru

t opi

nia

(într

ebat

) des

pre

mod

alitã

þile

care

nu

au fo

st m

enþio

nate

spo

ntan

.**

Indi

cato

rul p

rivi

nd c

unoº

tinte

le c

ompr

ehen

sive

a fo

st m

ãsur

at a

stfe

l: pr

ocen

tul c

elor

car

e cu

nosc

dou

ã m

etod

e de

pre

veni

re a

infe

cþie

i HIV

(util

izar

ea p

reze

rvat

ivul

ui º

i un

sing

ur p

arte

ner

sexu

al) º

i res

ping

dou

ã pe

rcep

þii

eron

ate

asup

ra tr

ansm

iteri

i HIV

(o p

erso

anã

infe

ctat

ã H

IV p

oate

arã

ta s

ãnãt

oasã

ºi n

u cr

ed c

ã o

pers

oanã

se

poat

e in

fect

a cu

vir

usul

HIV

/SID

A m

âncâ

nd d

in a

cele

aºi v

ase

cu o

per

soan

ã in

fect

atã)

105


TAB

EL 9

.1.3

.BB

ãrba

þi c

are

au a

uzit

de

HIV

/SID

A º

i car

e au

cun

oºti

nþe

com

preh

ensi

ve d

espr

e pr

even

irea

ace

stor

a, p

e ca

ract

eris

tici

le s

tudi

ate*

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Tota

l

Me

diu

de

re

zid

en

þã

Re

giu

ne

a d

e d

ezv

olt

are

Gru

pa

de

vâ

rstã

Sta

rea

civ

ilã

Urb

an

Ru

ral

No

rd-E

st

Su

d-E

st

Su

d

Su

d-V

est

Ve

st

No

rd-V

est

Ce

ntr

u

Bu

cu

reºt

i

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

45-4

9

Cã

sãto

rit

/ în

un

iun

e

Cã

sãto

rit

an

teri

or

Nic

iod

atã

cã

sãto

rit

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

2333

1315

1018 357

316

331

291

266

258

275

239

332

242

325

379

421

300

334

1520 76 737

93,3

95,9

89,8

91,2

94,8

94,3

92,7

95,8

90,2

89,7

98,1

95,6

94,8

93,9

94,5

91,6

91,1

90,5

93,0

93,2

93,7

86,4

89,7

82,2

76,2

88,8

92,9

88,6

88,5

87,3

83,8

88,8

86,0

84,3

89,5

88,4

88,0

83,7

83,9

87,2

89,4

85,2

67,1

73,9

58,3

59,8

71,3

62,2

65,9

72,6

74,3

70,7

66,9

59,7

68,4

70,9

69,4

70,5

65,5

64,9

70,5

60,3

63,1

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iTo

tal

Cre

d cã

un

sing

ur

part

ener

sex

ual

este

o m

etod

ã de

a te

feri

de

HIV

/SID

A

Nu

cred

cã

o pe

rso

anã

se p

oate

infe

cta

cu v

irus

ul H

IV/S

IDA

mân

când

din

ace

leaº

i vas

e

cu o

per

soan

ã in

fect

atã

Cre

d cã

o p

erso

anã

poat

e ar

ãta

sãnã

toas

ã

ºi s

ã fi

e in

fect

atã

cu v

irus

ul H

IV

Cre

d cã

folo

sire

apr

ezer

vati

vulu

i est

eo

met

odã

de a

te fe

ride

HIV

/SID

AC

arac

teri

stic

i

Fem

ei c

are

au

cuno

ºtin

þe c

ompr

e-

hens

ive

desp

re

prev

enir

ea H

IV/S

IDA

**

51,6

50,4

53,1

60,8

55,5

37,0

45,9

48,0

60,8

58,2

44,3

40,1

47,9

50,0

51,8

53,9

56,5

63,2

55,6

65,5

45,1

2,7

3,3

2,0

5,0

2,3

0,9

1,8

5,7

1,3

2,4

2,0

1,3

1,2

2,6

4,4

2,2

3,4

4,3

3,9

1,7

1,3

106


Num

ãr c

opii

în v

iaþã

Niv

elul

de

inst

ruir

e

Niv

el s

ocio

-eco

nom

ic

Etni

a

Are

cun

oºti

nþe

infe

ctat

e cu

HIV

sau

car

e au

SID

A

Nic

i un

copi

l

1 co

pil

2 co

pii

3 co

pii º

i pes

te

Pri

mar

ºi s

ecun

dar

Sec

unda

r su

peri

or

Pos

tsec

unda

r

Scã

zut

Med

iu

Rid

icat

Rom

ânã

Mag

hiar

ã

Rro

mã

Alta

Da

Nu

ºtie

/ re

fuzã

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iTo

tal

Cre

d cã

un

sing

ur

part

ener

sex

ual

este

o m

etod

ã de

a te

feri

de

HIV

/SID

A

Nu

cred

cã

o pe

rsoa

nã s

e po

ate

infe

cta

cu v

irus

ul H

IV/S

IDA

mân

când

din

ace

leaº

i vas

e

cu o

per

soan

ã in

fect

atã

Cre

d cã

o p

erso

anã

poat

e ar

ãta

sãnã

toas

ã

ºi s

ã fi

e in

fect

atã

cu v

irus

ul H

IV

Cre

d cã

folo

sire

apr

ezer

vati

vulu

i est

eo

met

odã

de a

te fe

ride

HIV

/SID

AC

arac

teri

stic

i

993

591

569

180

751

1326 256

800

838

695

2130 109 75 19 142

2191

94,3

93,9

92,5

86,4

89,3

95,1

96,7

86,4

96,9

96,6

93,7

92,9

79,7

***

91,1

93,4

86,2

91,0

84,3

81,1

49,1

53,1

51,5

54,0

51,7

48,6

86,6

81,4

86,7

***

86,3

86,4

65,1

72,3

70,9

55,4

81,1

88,2

94,1

78,7

89,2

91,8

67,8

68,2

39,1

***

53,4

68,0

1,6

5,1

2,7

4,1

1,1

2,8

7,8

0,5

2,8

5,2

2,8

2,1

1,5

***

3,3

2,7

46,2

53,2

56,6

70,0

52,8

73,5

79,4

51,0

72,6

78,6

50,8

61,7

56,4

***

64,0

50,7

Fem

ei c

are

au

cuno

ºtin

þe c

ompr

e-

hens

ive

desp

re

prev

enir

ea H

IV/S

IDA

**

* În

regi

stra

rea

rãsp

unsu

lui s

-a fã

cut î

n do

uã e

tape

: înt

r-o

prim

ã et

apã

au fo

st în

regi

stra

te r

ãspu

nsur

ile e

xpri

mat

e sp

onta

n de

inte

rvie

vaþi,

iar

în c

ea d

e-a

doua

eta

pã s

-a c

erut

opi

nia

(într

ebat

) des

pre

mod

alitã

þile

care

nu

au fo

st

men

þiona

te s

pont

an.

** In

dica

toru

l pri

vind

cun

oºtin

tele

com

preh

ensi

ve a

fost

mãs

urat

ast

fel:

proc

entu

l cel

or c

are

cuno

sc d

ouã

met

ode

de p

reve

nire

a in

fecþ

iei H

IV (u

tiliz

area

pre

zerv

ativ

ului

ºi u

n si

ngur

par

tene

r se

xual

) ºi r

espi

ng d

ouã

perc

epþii

er

onat

e as

upra

tran

smite

rii H

IV (o

per

soan

ã in

fect

atã

HIV

poa

te a

rãta

sãn

ãtoa

sã º

i nu

cred

cã

o pe

rsoa

nã s

e po

ate

infe

cta

cu v

irus

ul H

IV/S

IDA

mân

când

din

ace

leaº

i vas

e cu

o p

erso

anã

infe

ctat

ã).

***

Mai

puþ

in d

e 25

de

cazu

ri la

ace

astã

cat

egor

ie.

107


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire


Etnia


Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

Cãsãtoritã sau în uniune

Cãsãtoritã anterior

Niciodatã cãsãtoritã


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

Românã

Maghiarã

Rromã

Altã etnie



TABEL 9.2.1.AFemei care au auzit de HIV/SIDA dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA, pe caracteristicile studiate


Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA:

Mare Moderat Mic Nici un risc Risc nedeclarat

4421

2482

1939

715

585

736

515

375

489

548

458

602

501

849

906

942

621

3102

277

1042

1618

2257

546

1427

1603

1391

4071

239

81

30

598

3828

4,1

4,6

3,4

1,6

4,6

4,1

5,4

4,8

2,1

6,6

5,3

4,1

4,0

3,3

4,9

4,9

3,6

4,1

5,7

4,0

4,5

3,6

5,4

3,1

4,7

4,5

4,2

3,9

2,7

0,0

3,7

4,2

8,3

10,4

5,0

5,1

5,4

5,4

10,1

7,9

9,4

14,5

12,0

10,0

9,7

8,7

7,7

7,5

5,8

7,1

3,8

11,4

6,5

9,0

11,0

3,6

7,9

12,9

8,4

10,5

0,5

0,0

8,1

8,4

27,1

31,0

20,7

25,3

23,4

24,4

23,1

24,4

33,4

33,7

31,1

19,3

27,8

30,2

29,7

28,3

27,1

26,0

28,7

28,7

17,4

28,5

49,1

16,2

29,3

34,2

27,0

33,5

15,2

32,5

20,9

28,5

54,0

49,4

61,3

57,8

62,1

56,9

56,6

59,4

48,3

39,4

47,8

59,9

52,2

50,1

50,3

52,4

60,3

55,5

56,5

50,8

61,6

54,1

31,3

65,1

52,9

45,2

54,2

44,0

66,7

53,6

61,7

52,1

6,5

4,5

9,7

10,2

4,4

9,3

4,9

3,5

6,9

5,9

3,8

6,7

6,5

7,7

7,4

6,8

3,2

7,3

5,2

5,2

10,0

4,8

3,1

11,9

5,1

3,3

6,2

8,0

14,8

13,9

5,5

6,7

108


Total



Grupa de vârstã

Starea civilã

Nivel de instruire


Etnia


Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

Cãsãtorit sau în uniune

Cãsãtorit anterior

Niciodatã cãsãtorit


Secundar superior

Postsecundar

Scãzut

Mediu

Ridicat

Românã

Maghiarã

Rromã

Altã etnie



TABEL 9.2.1.BBãrbaþi care au auzit de HIV/SIDA dupã auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA, pe caracteristicile studiate


Caracteristici

Numãrneponderat

de cazuri Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Auto-aprecierea riscului de a contracta HIV/SIDA:

Mare Moderat Mic Nici un risc Risc nedeclarat

2333

1315

1018

357

316

331

291

266

258

275

239

332

242

325

379

421

300

334

1520

76

737

751

1326

256

800

838

695

2130

109

75

19

259

2074

6,4

5,3

7,9

14,5

3,6

7,2

1,2

1,1

7,6

7

5,1

7,9

9,8

7,6

5,2

5,8

5,1

2,7

5,1

6,4

8,2

10,6

4,9

1,5

8,6

5,7

4,9

6,5

5,9

5,4

*

5,2

6,6

10,7

10,4

11

13,3

8,5

10,3

8,6

5,5

11,7

18,7

8

12,4

13,2

11,6

9,1

13,7

6,8

6,8

9,4

11

12,4

10,7

10,2

12,9

9,4

8,8

14,4

10,5

16,1

10,5

*

9,5

10,8

47,3

52,9

40,1

34,8

49,3

54,6

62,6

63

29

26

62,7

47,4

46,5

49

54,9

43,7

46,3

42,5

47,6

50,8

46,7

38,9

49,4

63,2

41,5

47,2

54,1

48,4

27,6

36,3

*

45,1

47,7

31,6

29

35,1

33,5

35,2

23,1

24,5

27,9

45,7

43,7

20,6

26,5

27,6

28,1

26,6

31,7

38,7

45,3

34,6

29,2

27,8

32,8

33,1

20,5

34,1

35,2

24,5

31,1

43,8

30,3

*

34,8

31,1

4

2,4

6

3,8

3,5

4,8

3,1

2,5

5,9

4,5

3,5

5,8

2,9

3,7

4,2

5

3

2,7

3,4

2,7

4,9

7

2,5

1,9

6,4

3,2

2,1

3,5

6,6

17,5

*

5,4

3,7

109


TAB

EL 9

.3.1

.AFe

mei

car

e au

auz

it d

e H

IV/S

IDA

, dup

ã at

itud

inea

faþã

de

pers

oane

le H

IV s

au a

vând

SID

A, p

e ca

ract

eris

tici

le s

tudi

ate

Stu

diul

Sãn

ãtãþ

ii R

epro

duce

rii -

Rom

ânia

200

4

Tota

l

Me

diu

de

re

zid

en

þã

Re

giu

ne

a d

e d

ezv

olt

are

Gru

pa

de

vâ

rstã

Sta

rea

civ

ilã

Urb

an

Ru

ral

No

rd-E

st

Su

d-E

st

Su

d

Su

d-V

est

Ve

st

No

rd-V

est

Ce

ntr

u

Bu

cu

reºt

i

15-1

9

20-2

4

25-2

9

30-3

4

35-3

9

40-4

4

Cã

sãto

ritã

/ în

un

iun

e

Cã

sãto

ritã

an

teri

or

Nic

iod

atã

cã

sãto

ritã

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

4421

2482

1939 715

585

736

515

375

489

548

458

602

501

849

906

942

621

3102 277

1042

78,3

82,0

72,2

77,3

79,3

77,0

79,2

72,8

77,7

77,6

83,7

77,9

78,1

77,5

78,2

78,1

80,2

76,9

78,0

80,9

77,7

83,7

68,0

78,6

76,8

78,5

71,7

70,4

77,4

76,8

87,6

77,6

78,2

78,1

75,0

79,9

77,3

74,7

78,7

83,0

73,4

80,1

62,7

73,4

73,9

75,1

64,3

63,5

72,0

74,2

85,9

74,7

73,2

73,1

71,8

74,9

72,8

69,8

75,2

79,8

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iTo

tal

Nu

ar p

ãstr

a

conf

iden

þial

itat

ea

cond

iþie

i de

pers

oanã

HIV

+ a

unei

rud

e

Ar

lua

mas

a

împr

eunã

cu o

per

soan

ã

cu H

IV/S

IDA

Cre

d cã

un

prof

esor

HIV

+,

fãrã

boa

lã S

IDA

ar tr

ebui

sã

pred

ea

în c

onti

nuar

e la

ºco

alã

Cre

d cã

un

elev

HIV

+,

fãrã

boa

lã S

IDA

ar tr

ebui

sã

mea

rgã

în c

onti

nuar

e la

ºco

alã

Ar

îngr

iji

o ru

dãH

IV+

Car

acte

rist

ici

Fem

ei c

are

acce

ptã

toat

e

cele

4

stig

mat

izãr

i*

55,6

64,1

42,1

54,2

58,7

52,8

43,6

49,9

59,5

57,0

67,7

56,3

59,9

56,9

53,8

54,7

51,2

50,0

61,2

65,0

31,0

28,6

35,0

25,9

28,6

27,5

43,4

32,3

31,7

37,9

26,8

29,4

27,6

32,8

28,7

32,1

36,7

33,0

31,0

27,5

12,7

14,3

10,2

11,1

10,7 9,7

14,9 7,8

16,3

16,6

15,5

12,0

11,3

12,4

11,1

13,9

16,3

12,4

15,1

12,8

* D

eoar

ece

în R

omân

ia n

umãr

ul c

opiil

or in

fect

aþi H

IV d

e vâ

rstã

ºco

larã

est

e m

ult m

ai m

are

decâ

t al a

dulþi

lor

infe

ctaþ

i, in

dica

toru

l a lu

at în

cal

cul a

titud

inea

ned

iscr

imin

ator

ie fa

þã d

e co

pii d

e vâ

rstã

ºco

larã

.

110


Nu

mã

r d

e c

op

ii î

n v

iaþã

Niv

elu

l d

e i

nst

ruir

e

Niv

el

soc

io-e

co

no

mic

Are

cu

no

ºtin

þe i

nfe

cta

te c

u H

IV s

au

ca

re a

u S

IDA

Nic

i un

ul

1 2 3+ Pri

ma

r ºi

se

cu

nd

ar

infe

rio

r

Se

cu

nd

ar

sup

eri

or

Po

stse

cu

nd

ar

Sc

ãzu

t

Me

diu

Rid

ica

t

Etn

ia

Ro

mâ

nã

Ma

gh

iarã

Rro

mã

Alt

ã e

tnie

Da

Nu

ºti

e

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

1411

1369

1223 418

1618

2257 546

1427

1603

1391

4071 239 81 30 396

4025

80,5

77,7

77,6

70,6

73,2

80,4

84,5

70,3

80,0

83,4

78,7

81,8

53,7

59,8

78,6

78,2

82,8

78,3

74,2

59,8

65,9

83,0

91,0

61,9

79,9

89,2

79,0

71,3

34,4

46,0

86,4

76,8

79,7

73,5

69,1

54,2

62,3

77,8

88,6

56,4

75,5

86,1

74,7

69,0

27,3

44,9

81,2

72,7

64,5

54,1

48,4

37,0

43,9

59,4

75,1

38,0

57,5

69,2

56,7

52,0

18,7

31,0

64,7

54,8

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iTo

tal

Ar

lua

mas

a

împr

eunã

cu o

per

soan

ã

cu H

IV/S

IDA

Cre

d cã

un

prof

esor

HIV

+,

fãrã

boa

lã S

IDA

ar tr

ebui

sã

pred

ea

în c

onti

nuar

e la

ºco

alã

Cre

d cã

un

elev

HIV

+,

fãrã

boa

lã S

IDA

ar tr

ebui

sã

mea

rgã

în c

onti

nuar

e la

ºco

alã

Ar

îngr

iji

o ru

dãH

IV+

Car

acte

rist

ici

27,2

30,9

35,3

38,8

34,0

30,5

24,5

33,0

30,7

29,7

30,6

36,6

39,9

30,8

38,6

30,3

12,7

12,2

13,5

12,0

10,4

13,5

16,3 7,5

13,4

16,6

12,9

10,5 6,5

12,2

19,1

12,1

Nu

ar p

ãstr

a

conf

iden

þial

itat

ea

cond

iþie

i de

pers

oanã

HIV

+ a

unei

rud

e

Fem

ei c

are

acce

ptã

toat

e

cele

4

stig

mat

izãr

i*

111


TAB

EL 9

.3.1

.BB

ãrba

þi c

are

au a

uzit

de

HIV

/SID

A, d

upã

atit

udin

ea fa

þã d

e pe

rsoa

nele

HIV

sau

avâ

nd S

IDA

, pe

cara

cter

isti

cile

stu

diat

eS

tudi

ul S

ãnãt

ãþii

Rep

rodu

ceri

i - R

omân

ia 2

004

Tota

l

Me

diu

de

re

zid

en

þã

Re

giu

ne

a d

e d

ezv

olt

are

Gru

pa

de

vâ

rstã

Sta

rea

civ

ilã

Urb

an

Ru

ral

No

rd-E

stS

ud

-Est

Su

dS

ud

-Ve

stV

est

No

rd-V

est

Ce

ntr

uB

uc

ure

ºti

15-1

920

-24

25-2

930

-34

35-3

940

-44

45-4

9

Cã

sãto

rit

sau

în u

niu

ne

Cã

sãto

rit

an

teri

or

Nic

iod

atã

cã

sãto

rit

100,

0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

010

0,0

100,

0

100,

010

0,0

100,

0

2333

1315

1018 357

316

331

291

266

258

275

239

332

242

325

379

421

300

334

1520 76 73

7

82,9

86,3

78,5

80,2

81,8

80,3

84,6

89,2

79,5

80,0

90,5

80,1

81,5

81,5

86,5

86,5

79,2

84,5

84,7

75,2

81,0

69,9

76,2

61,5

63,2

73,4

66,7

64,3

75,2

73,5

74,3

73,4

64,3

70,7

66,1

72,5

72,7

71,2

72,7

71,7

63,7

67,8

62,8

68,5

55,2

54,1

69,1

60,6

55,8

67,1

67,7

68,2

65,2

58,8

59,7

62,0

66,2

67,4

65,7

60,5

64,4

59,1

60,8

56,0

64,3

45,0

41,8

58,5

53,0

59,2

70,0

52,7

51,8

70,1

51,4

59,2

62,2

58,5

56,5

50,1

51,8

56,3

48,8

56,0

* D

eoar

ece

în R

omân

ia n

umãr

ul c

opiil

or in

fect

aþi H

IV d

e vâ

rstã

ºco

larã

est

e m

ult m

ai m

are

decâ

t al a

dulþi

lor

infe

ctaþ

i, in

dica

toru

l a lu

at în

cal

cul a

titud

inea

ned

iscr

imin

ator

ie fa

þã d

e co

pii d

e vâ

rstã

ºco

larã

.

41,5

39,7

43,8

44,5

43,3

42,6

33,4

38,0

46,2

49,2

32,7

35,4

37,8

39,9

43,5

44,2

46,1

45,2

43,9

51,9

37,4

21,2

22,5

19,5

17,8

23,3

22,7

18,0

27,0

20,6

22,1

19,7

17,5

20,9

22,7

21,4

24,0

20,9

20,8

21,8

21,8

20,3

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iTo

tal

Ar

lua

mas

a

împr

eunã

cu o

per

soan

ã

cu H

IV/S

IDA

Cre

d cã

un

prof

esor

HIV

+,

fãrã

boa

lã S

IDA

ar tr

ebui

sã

pred

ea

în c

onti

nuar

e la

ºco

alã

Cre

d cã

un

elev

HIV

+,

fãrã

boa

lã S

IDA

ar tr

ebui

sã

mea

rgã

în c

onti

nuar

e la

ºco

alã

Ar

îngr

iji

o ru

dãH

IV+

Car

acte

rist

ici

Nu

ar p

ãstr

a

conf

iden

þial

itat

ea

cond

iþie

i de

pers

oanã

HIV

+ a

unei

rud

e

Bãr

baþi

car

e

acce

ptã

toat

e

cele

4

stig

mat

izãr

i*

112


Nu

mã

r d

e c

op

ii î

n v

iaþã

Niv

elu

l d

e i

nst

ruir

e

Niv

el

soc

io-e

co

no

mic

Are

cu

no

ºtin

þe i

nfe

cta

te c

u H

IV s

au

ca

re a

u S

IDA

Nic

i un

ul

1 2 3+ Pri

ma

r ºi

se

cu

nd

ar

infe

rio

r

Se

cu

nd

ar

sup

eri

or

Po

stse

cu

nd

ar

Sc

ãzu

t

Me

diu

Rid

ica

t

Etn

ia

Ro

mâ

nã

Ma

gh

iarã

Rro

mã

Alt

ã e

tnie

Da

Nu

ºti

e

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

100,

0

993

591

569

180

751

1326 256

800

838

695

2130 109 75 19 142

2191

82,2

85,3

84,0

77,8

74,6

86,0

93,2

75,0

86,2

87,7

83,5

80,3

64,9 **

78,9

83,2

68,9

72,2

73,8

58,9

54,2

76,0

87,8

53,1

74,1

83,5

70,4

76,6

38,5 **

66,9

70,1

62,2

66,7

65,2

48,9

48,5

68,4

78,8

47,4

65,6

76,7

63,2

73,6

26,8 **

54,1

63,3

58,0

55,5

56,8

40,5

38,8

62,6

75,9

40,1

59,0

70,1

56,9

48,9

29,9 **

45,4

56,6

Num

ãr

nepo

nder

at

de c

azur

iTo

tal

Ar

lua

mas

a

împr

eunã

cu o

per

soan

ã

cu H

IV/S

IDA

Cre

d cã

un

prof

esor

HIV

+,

fãrã

boa

lã S

IDA

ar tr

ebui

sã

pred

ea

în c

onti

nuar

e la

ºco

alã

Cre

d cã

un

elev

HIV

+,

fãrã

boa

lã S

IDA

ar tr

ebui

sã

mea

rgã

în c

onti

nuar

e la

ºco

alã

Ar

îngr

iji

o ru

dãH

IV+

Car

acte

rist

ici

Nu

ar p

ãstr

a

conf

iden

þial

itat

ea

cond

iþie

i de

pers

oanã

HIV

+ a

unei

rud

e

Bãr

baþi

car

e

acce

ptã

toat

e

cele

4

stig

mat

izãr

i*

** M

ai p

uþin

de

25 d

e ca

zuri

la a

ceas

tã c

ateg

orie

.

37,7

45,0

44,3

49,8

41,2

42,3

38,3

39,2

44,7

40,2

41,1

55,4

34,5 **

43,9

41,3

20,6

23,3

22,4

16,0

13,1

25,0

27,4

14,8

22,5

26,8

21,6

21,1 5,4 **

17,3

21,4

113

Abuzul fizic ºi sexual

10. ABUZUL FIZIC ªI SEXUAL

10.1 ABUZUL ÎN COPILÃRIE: EªANTION FEMEI proporþie mai ridicatã decât femeile cu nivel socio-economic ridicat (15%).Abuzurile în perioada copilãriei pot predispune

femeile la a tolera acte de agresiune din partea partenerului de cuplu la vârsta adultã. În studiul 10.2 VIOLENÞA ÎN FAMILIE: EªANTION FEMEISSR 2004, 20% dintre femei au declarat cã în

Peste un sfert dintre femeile cãsãtorite actual-copilãrie au fost supuse unui abuz (Tabel 10.1). mente sau anterior (29%) au declarat cã au suferit Procentul de femei din mediul urban care a vreodatã o formã de agresiune din partea unui declarat abuzuri în copilãrie a fost de 22% partener (violenþã verbalã, fizicã sau sexualã). comparativ cu 17% în cazul femeilor din mediul Dintre femeile care locuiesc în mediul urban, 27% rural (p=0,04). Nu se observã diferenþe semnifica-au fost vreodatã expuse unei forme de violenþã în tive între femeile cu nivele diferite de educaþie sau familie, comparativ cu 31% dintre femeile care socio-economice, ºi nici în funcþie de vârstã. locuiesc în mediul rural (Tabel 10.2 ºi Figura 10.2). Abuzul în copilãrie pare sã aibã valori mai ridicate Dintre femeile 15-44 de ani cãsãtorite actualmente în regiunea de vest ºi în Bucureºti. Abuzul în copi-sau anterior, 28% au declarat cã au fost vreodatã lãrie a fost raportat de 41% dintre femei în 1999.agresate verbal de cãtre partenerii lor, 15% cã au

În 1999 26% dintre femei au declarat cã au fost fost agresate fizic vreodatã iar 3% cã au fost martore ale abuzului între pãrinþi în copilãrie abuzate sexual de cãtre partenerii de cuplu. (Figura 10.1). În 2004, 20% dintre femei au declarat Probabilitatea de a fi supusã abuzurilor din partea cã au fost martore ale abuzului între pãrinþi, ceea partenerului se coreleazã pozitiv cu un nivel socio-ce reprezintã o scãdere semnificativã statistic. economic ºi de instruire scãzute. De asemenea, Femeile din mediul rural au fost în mãsurã mai mare femeile care locuiesc în mediul rural sunt relativ martore ale abuzurilor în familie decât femeile din mai expuse abuzului verbal, comparativ cu femeile mediul urban: 24% faþã de 17% (p<0,05). Femeile cu care locuiesc în mediul urban.nivel de instruire primar ºi secundar inferior (24%) au fost mai expuse actelor de violenþã dintre pãrinþi

10.3 ABUZUL ÎN COPILÃRIE: EªANTION BÃRBAÞIdecât femeile cu nivel se instruire post-secundar (13%). Femeile cu nivel socio-economic scãzut În rândul bãrbaþilor incluºi în SSR 2004, 67% au (26%) au fost martore ale abuzurilor dintre pãrinþi în declarat cã au fost supuºi abuzurilor fizice de cãtre

Figura 10.1

Femei ºi bãrbaþi care au declarat cã au fost martori ai violenþei între pãrinþi

Studiile Sãnãtãþii Reproducerii - România 1999, 2004

25,5

25,8

22,9

19,8

0 5 10 15 20 25 30

Femei

Bãrbaþi

%

1999 2004

pãrinþi, în copilãrie (Tabel 10.1). Se remarcã o lungul vieþii, 21% dintre respondenþi au recunoscut creºtere a raportãrii abuzurilor din copilãrie în cã ºi-au agresat fizic partenera de cuplu mãcar o rândul bãrbaþilor, comparativ cu 1999 (60%). Studiul datã în viaþã, iar mai puþin de 1% (0,6%) au declarat actual aratã cã bãrbaþii cu nivel socio-economic cã au agresat-o sexual (Tabel 10.2). Bãrbaþii di n scãzut (71%) au avut o probabilitate mai mare de a mediul rural au declarat în proporþii mai mari acte de fi fost abuzaþi în copilãrie, decât bãrbaþii cu nivel agresiune asupra partenerelor de cuplu, 55% dintre socio-economic ridicat (64%). aceºtia raportând abuz verbal iar 24% abuz fizic

asupra partenerelor, comparativ cu 48% ºi respectiv În 1999, 26% dintre bãrbaþi au declarat cã în 19% în cazul bãrbaþilor din mediul urban. Bãrbaþii copilãrie au fost martori ai abuzurilor între pãrinþi. care nu ºi-au finalizat studiile secundare au raportat În anul 2004, situaþia este oarecum comparabilã cu acte de violenþã în mãsurã mai mare decât cei cu cea din studiul precedent, 23% dintre respondenþi nivel de educaþie post-secundar (61%, faþã de 37%). declarând cã au fost martori la scene de violenþã De asemenea, nivelul socio-economic scãzut se familialã. Bãrbaþii din mediul rural au fost în mãsurã coreleazã cu o incidenþã mai mare a actelor de mai mare (27%) expuºi unor astfel de evenimente în violenþã asupra partenerei (68% dintre bãrbaþii cu copilãrie decât cei din mediul urban (20%). Bãrbaþii nivel socio-economic foarte scãzut ºi-au agresat cu nivel socio-economic scãzut (31%) au vreodatã partenera comparativ cu 42% dintre probabilitate mai mare de a fi fost expuºi abuzurilor bãrbaþii cu nivel socio-economic ridicat ºi 46% dintre în copilãrie decât bãrbaþii cu nivel socio-economic bãrbaþii cu nivel socio-economic foarte ridicat).ridicat (17%). Similar, bãrbaþii care nu au finalizat

stu dii le sec und are au fo st în mãs urã ma i m are Datele culese în 2004 aratã o prevalenþã a violenþei expuºi actelor de violenþã între pãrinþi (27%) decât domestice exercitate de cãtre bãrbaþi asupra par-cei cu nivel de instruire post-secundar (12%). tenerelor lor, de-a lungul vieþii, mai scãzutã decât în

anul 1999. Astfel, violenþa verbalã raportatã de

cãtre bãrbaþi a scãzut de la 58% la 53% iar violenþa 10.4 VIOLENÞA ÎN FAMILIE: EªANTION BÃRBAÞIfizicã a scãzut de la 29% la 21%. Datele pentru Aproximativ jumãtate (51%) dintre respondenþii violenþa sexualã aratã valori similare în 2004 cu cãsãtoriþi în prezent sau anterior au raportat în 2004 cele raportate în anul 1999.agresiune verbalã faþã de partenerele lor, de-a

114


Figura 10.2

Abuzul recent - din ultimul an - raportat de femeile ºi bãrbaþii cãsãtoriþi anterior sau

actualmente, în funcþie de tipul de abuz


27,7

51,2

15,1

20,9

3,10,6

0

10

20

30

40

50

60

Femei

Abuz verbal

Bãrbaþi Femei

Abuz fizic

Bãrbaþi Femei

Abuz sexual

Bãrbaþi

%

FemeiAbuz verbal

Bãrbaþi

FemeiAbuz fizic

Bãrbaþi

FemeiAbuz sexual

Bãrbaþi

Notã: Raportãrile bãrbaþilor se referã la actele de violenþã pe care le-au sãvârºit

asupra partenerei actuale sau asupra fostei partenere

115

Abuzul fizic ºi sexual

TABEL 10.1

Femei ºi bãrbaþi care au fost martori ai abuzului fizic între pãrinþi sau au fost ei înºiºi abuzaþi

de cãtre pãrinþi în copilãrie, pe caracteristicile studiate


Numãrneponderat

de cazuri

Numãrneponderat

de cazuriMartor al

abuzurilorMartorã aabuzurilor

Supusabuzurilor

Supusãabuzurilor

Bãrbaþi 15-49 de aniFemei 15-44 de ani

Caracteristici

Total



Grupa de vârstã


Nivel de instruire

Etnia

Urban

Rural

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureºti

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

Scãzut

Mediu

Ridicat


Secundar superior

Postsecundar

Românã

Maghiarã

Rromã

Alta

*Mai puþin de 25 de cazuri în aceastã categorie

4441

2486

1955

718

585

737

515

378

496

553

459

608

504

854

909

944

622

1445

1604

1392

1637

2257

547

4080

245

86

0

19,8

17,1

23,9

17,3

15,0

18,5

28,8

26,7

17,4

20,8

18,9

17,7

22,9

18,5

20,0

20,0

19,6

26,1

19,4

14,5

23,5

18,8

12,6

19,3

14,7

43,4

*

19,8

21,5

17,0

10,6

19,2

15,6

12,7

37,7

17,4

24,9

31,4

16,0

24,3

20,4

18,7

20,5

18,9

18,2

20,0

21,0

19,5

19,5

21,5

19,5

18,5

30,3

*

2361

1324

1037

368

320

331

293

272

260

277

240

337

247

328

386

425

301

337

820

844

697

770

1335

256

2157

110

75

19

22,9

19,7

27,0

30,4

23,1

21,6

19,2

20,2

24,0

24,8

15,4

17,5

21,2

22,3

25,8

23,4

25,0

25,8

31,4

20,0

16,6

26,8

22,5

12,0

22,3

19,4

41,7

*

66,7

67,3

66,0

55,4

72,8

61,6

81,1

84,6

47,4

57,5

80,1

67,9

60,2

67,3

67,1

66,8

71,3

67,6

70,7

65,1

64,1

67,6

66,0

67,5

67,2

45,4

77,9

*

116


TABEL 10.2

Femei ºi bãrbaþi* cãsãtoriþi actualmente sau anterior care au raportat acte de violenþã în cuplu,

pe tip de abuz, dupã caracteristicile studiate


Bãrbaþi 15-49 de aniFemei 15-44 de ani

Numãrneponderat

de cazuriAbuz

sexualAbuzfizic

Abuzverbal

Bãrbaþi careau raportat

acte violente

Numãrneponderat

de cazuri

Abuzsexual

Abuzfizic

Abuzverbal

Total femeiagresateCaracteristici

Total



Grupa de vârstã

Starea civilã


Nivel de instruire


Etnia

UrbanRural


15-1920-2425-2930-3435-3940-4445-49

Cãsãtoritã sau în uniuneCãsãtoritã anterior

Nici unulUnuDoiTrei sau mai mulþi




* Raportãrile bãrbaþilor se referã la actele de violenþã pe care le-au sãvârºit asupra partenerei actuale sau asupra fostei partenere**Mai puþin de 25 de cazuri în aceastã categorie

28,5

26,531,4

25,128,826,634,327,435,827,326,0

34,025,820,625,331,638,2

26,255,6

19,423,830,348,0

39,225,215,9

43,632,824,824,918,6

28,023,353,842,2

27,7

25,730,4

24,727,726,032,726,335,126,824,8

31,825,019,325,031,037,0

25,454,3

18,723,129,646,3

38,224,514,9

42,831,424,124,418,1

27,222,453,242,2

15,1

14,615,9

12,716,215,119,715,511,715,615,3

16,013,211,412,817,020,6

12,644,8

9,712,814,828,9

23,311,9

8,4

25,019,512,012,3

8,0

14,88,5

40,615,6

3,1

2,93,4

2,53,23,35,32,23,22,32,8

4,80,62,52,23,45,7

2,114,5

1,32,03,28,0

4,92,41,5

6,03,23,22,81,0

3,11,27,26,9

52,9

49,657,6

50,552,451,260,759,244,253,053,9

48,946,441,548,552,358,862,1

52,657,4

36,651,157,766,8

61,453,237,0

67,755,054,142,246,3

52,251,771,073,0

51,2

48,455,0

48,950,947,958,557,243,752,152,4

**41,339,047,551,555,661,0

450,956,2

35,949,755,264,8

60,051,335,5

65,853,453,140,244,2

50,351,771,0

**

20,9

18,724,1

20,817,724,232,123,9

7,813,427,9

**26,614,818,520,123,225,6

20,331,6

10,720,721,334,4

29,920,4

8,4

33,223,120,016,313,0

20,712,040,4

**

0,6

0,60,4

1,80,50,00,20,00,30,30,8

**0,00,00,40,80,01,4

0,52,4

0,40,20,32,5

0,70,41,2

1,60,00,90,20,3

0,60,00,9**

3391

17451646

555448597428292363400308

56270707861889608

3113278

39713491224421

10901904397

637829611610704

31001917426

1613

920693

254220221202187185193151

663

207342390280325

153479

260598574181

3631043207

302383291308329

1470755414

117

Indicatori cheie

INDICATORI CHEIE

Total

7722

62,7

91,1

4265

61,5

90,1

4441

3113

1112

608

1159

61,1

3,72

2361

1534

584

337

57,7

3,56

1,27

56,3

0,84

58,1

70,3

38,2

13,1

9,2

61,6

66,9

42,3

26,6

5,6

Urban

4428

62,2

90,2

2438

60,5

89,8

2486

1551

658

386

491

59,8

3,42

1324

883

348

197

61,2

3,38

1,03

54,8

0,69

59,4

70,2

42,2

16,9

3,7

65,1

67,7

46,4

30,6

2,5

Rural

3344

63,4

92,2

1827

62,7

90,5

1955

1562

454

222

668

63,2

4,1

1037

651

236

140

53,1

3,8

1,65

57,7

1,06

56,1

70,5

33

7,2

18,2

57,2

65,7

36,2

21,4

11,4

Rezultatele vizitelor în gospodãrii ºi situaþia interviurilor - componenta femei

Numãr de gospodãrii vizitate

% gospodãrii cu femei eligibile identificate

% interviuri complete cu femei eligibile

Rezultatele vizitelor în gospodãrii ºi situaþia interviurilor - componenta bãrbaþi

Numãr de gospodãrii vizitate

% gospodãrii cu bãrbaþi eligibili identificaþi

% interviuri complete cu bãrbaþi eligibili

Descrierea eºantionului - componenta femei

Numãr femei eligibile cu interviuri complete

Numãr femei cãsãtorite sau în uniune

Numãr femei tinere 15-24 ani

Numãr femei adolescente 15-19 ani1Numãr copii 0-5 ani

2% gospodãrii aglomerate

Numãr mediu de persoane pe gospodãrie

Descrierea eºantionului - componenta bãrbaþi

Numãr bãrbaþi eligibili cu interviuri complete

Numãr bãrbaþi cãsãtoriþi sau în uniune

Numãr bãrbaþi tineri 15-24 ani

Numãr bãrbaþi adolescenþi 15-19 ani3% gospodãrii aglomerate

Numãr mediu de persoane pe gospodãrie

Fertilitate ºi avort

Rata totalã a fertilitãþii (RTF)

% sarcini neintenþionate (neplanificate ºi nedorite) în ultimii 3 ani

Rata totalã a avorturilor (RTA)

Planificare familialã - componenta femei

Utilizarea curentã a metodelor contraceptive la femei (%)

Utilizarea curentã a metodelor contraceptive la femei în cuplu (%)

Utilizarea curentã a metodelor contraceptive moderne la femei în cuplu (%)

Utilizarea curentã a prezervativelor la femei (%)

% femeilor în cuplu care au primit contraceptive de la medicul de familie

Planificare familialã - componenta bãrbaþi (%)

Utilizarea curentã a metodelor contraceptive la bãrbaþi (%)

Utilizarea curentã a metodelor contraceptive la bãrbaþi în cuplu (%)

Utilizarea curentã a metodelor contraceptive moderne la bãrbaþi în cuplu (%)

Utilizarea curentã a prezervativelor la bãrbaþi (%)

% bãrbaþilor în cuplu care au primit contraceptive de la medicul de familie

1 Copii nãscuþi în perioada octombrie 1999-septembrie 20042 Se considerã cã o femeie trãieºte în condiþii aglomerate dacã la o camerã revine mai mult de o persoanã3 Se considerã cã un bãrbat trãieºte în condiþii aglomerate dacã la o camerã revine mai mult de o persoanã


118

Servicii de sãnãtatea mamei ºi copilului - componenta femei (%)

% femei cu prima vizitã prenatalã în primul trimestru4% femei cãrora li s-a mãsurat tensiunea arterialã în timpul vizitelor prenatale

% femei care au luat fier ºi vitamina D în timpul sarcinii

% femei testate HIV în timpul sarcinii

% femei care cunosc cãile de transmitere verticalã a HIV (sarcinã; naºtere; alãptat)

% nou-nãscuþi cu greutate micã la naºtere (ultima naºtere)

% femei care au nãscut prin cezarianã

% femei care au primit îngrijiri postnatale timp de 6 sãptãmâni de la naºtere

% femei care au alãptat în prima orã de la naºtere5% copii 0-5 luni alãptaþi exclusiv (ultima naºtere din ultimii 5 ani)6% copii 0-5 luni alãptaþi exclusiv (la momentul anchetei)

7% copii 6-9 luni cu alimentaþie complementarã (ultima naºtere din ultimii 5 ani)8% copii 6-9 luni cu alimentaþie complementarã (la momentul anchetei)

Servicii de sãnãtatea mamei ºi copilului - componenta bãrbaþi (%)

% bãrbaþi care cunosc cãile de transmitere verticalã a HIV (sarcinã; naºtere; alãptat)

Utilizarea serviciilor de sãnãtate - componenta femei (%)

% femei cu asigurare de sãnãtate

% femei înscrise pe lista unui medic de familie

% femei cu experienþã sexualã, din grupa de vârstã 40-44 ani, care nu au fãcut niciodatã examen Babeº-Papanicolau

% femei cu activitate sexualã care au efectuat examen Babeº-Papanicolau în ultimii 3 ani

% femei cu activitate sexualã care conºtientizeazã necesitatea autoexaminarii sânilor

% femei care au utilizat servicii de sãnãtate în ultimul an, din care:

Servicii de asistenþã primarã

Servicii de specialitate în ambulator

Servicii spitaliceºti

Servicii de urgenþã (salvare)

Servicii stomatologice

% femei satisfãcute de calitatea serviciilor spitaliceºti

% femei cu naºteri recente care sunt foarte satisfãcute de serviciile din maternitate

Utilizarea serviciilor de sãnãtate - componenta bãrbaþi (%)

% bãrbaþi cu asigurare de sãnãtate

% bãrbaþi înscriºi pe lista unui medic de familie

% bãrbaþi care au utilizat servicii de sãnãtate în ultimul an, din care:

Servicii de asistenþã primarã

Servicii de specialitate în ambulator

Servicii spitaliceºti

Servicii de urgenþã (salvare)

Servicii stomatologice

% bãrbaþi satisfãcuþi de serviciile spitaliceºti

4 La ultima naºtere, pentru naºterile din ultimii 5 ani5 Numãrul de copii sub 6 luni, de la ultima naºtere din ultimii 5 ani, care primesc exclusiv lapte matern 6 Numãrul de copii sub 6 luni care primesc exclusiv lapte matern (indicator definit conform recomandãrilor UNICEF ºi OMS) a fost de 38 dintr-un total de 104 copii în vârstã de 0-5 luni, la momentul realizãrii studiului7 Numãrul de copii 6-9 luni, de la ultima naºtere din ultimii 5 ani, care sunt alãptaþi ºi primesc ºi alimemtaþie complementarã (au primit alimente solide/semisolide în ultimele 24 de ore)8 Numãrul de copii 6-9 luni care sunt alãptaþi ºi primesc ºi alimentaþie complementarã (indicator definit conform recomandãrilor UNICEF ºi OMS) a fost de 26 dintr-un total de 73 copii în vârstã de 6-9 luni, la momentul realizãrii studiului

74,4

92,3

82,9

32,6

49,2

7,7

19,1

38

12

15,8

37

24,1

41

54,4

83,5

97,2

72,8

16,4

76,2

80,6

66,6

35,5

15,7

3,4

32,3

80

20,2

78,9

96,2

69,3

57,4

31,2

14,4

2,5

19,5

92,7

83,3

94,1

86,3

41

50,7

7

27,1

48,7

10,5

14,3

-

22,3

-

52,1

87,6

97,8

68,7

20,8

85,3

86,7

71,6

41

16,3

3

40,7

78,6

24,7

86,1

97,1

73,8

61,4

35,2

15

2,9

23,8

91,2

65,9

90,5

79,5

24,2

46,9

8,3

11,6

29,8

13,4

17,3

-

25,8

-

57,3

76,9

96,3

81,1

9,1

61,3

70,9

58,8

26,8

14,8

4

19,1

82,9

15,9

69,5

95,1

63,5

52,3

25,9

13,6

1,9

13,8

94,9

119

Indicatori cheie

Comportament sexual la tineri - componenta femei (%)

% femei 15-24 ani care nu au experienþã sexualã

% femei 15-24 ani care ºi-au început activitatea sexualã înainte de 15 ani

% femei 15-24 ani care ºi-au început activitatea sexualã înainte de cãsãtorie

% femei 15-24 ani cu activitate sexualã care au folosit metode contraceptive la primul contact sexual

9% femei 15-24 ani necãsãtorite care au folosit prezervativ la ultimul contact sexual

Comportament sexual la tineri - componenta bãrbaþi (%)

% bãrbaþi 15-24 ani care nu au experienþã sexualã

% bãrbaþi 15-24 ani care ºi-au început activitatea sexualã înainte de 15 ani

% bãrbaþi 15-24 ani care ºi-au început activitatea sexualã înainte de cãsãtorie

% bãrbaþi 15-24 ani cu activitate sexualã care au folosit metode contraceptive la primul contact sexual

10% bãrbaþi 15-24 ani necãsãtoriþi care au folosit prezervativ la ultimul contact sexual

Cunoºtinþe despre HIV/SIDA ºi atitudinea faþã de persoanele infectate HIV/SIDA - componenta femei (%)

11% femei care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea HIV12% femei care acceptã toate cele 4 stigmatizãri

Cunoºtinþe despre HIV/SIDA ºi atitudinea faþã de persoanele infectate HIV/SIDA - componenta bãrbaþi (%)

13% bãrbaþi care au cunoºtinþe comprehensive despre prevenirea HIV14% bãrbaþi care acceptã toate cele 4 stigmatizãri

Violenþa în familie - componenta femei (%)

% femei care au fost abuzate în copilãrie

% femei care în timpul copilãriei au fost martori ai abuzului între pãrinþi

% femei cãsãtorite care au raportat violenþã în familie

% femei care au raportat abuz verbal din partea partenerului

% femei care au raportat abuz fizic din partea partenerului

% femei care au raportat abuz sexual în timpul vieþii

Violenþa în familie - componenta bãrbaþi (%)

% bãrbaþi care au fost abuzaþi în copilãrie

% bãrbaþi care în timpul copilãriei au fost martori ai abuzului între pãrinþi

% bãrbaþi cãsãtoriþi care au raportat violenþã în familie

% bãrbaþi care au raportat abuz verbal asupra partenerei

% bãrbaþi care au raportat abuz fizic asupra partenerei

% bãrbaþi care au raportat abuz sexual în timpul vieþii

9 Femei care nu sunt cãsãtorite sau în uniune consensualã10 Bãrbaþi care nu sunt cãsãtoriþi sau în uniune consensualã11 Cunosc 2 cãi de prevenire (prezervativ ºi fidelitatea partenerilor) ºi dezaprobã 3 interpretãri greºite12 Sã ia masa cu o persoanã seropozitivã; sã îngrijeascã o rudã HIV/SIDA; sã nu þinã secretul pentru o rudã HIV+; sã permitã unui copil/profesor HIV+ sã meargã la ºcoalã/profeseze13 Cunosc 2 cãi de prevenire (prezervativ ºi fidelitatea partenerilor) ºi dezaprobã 3 interpretãri greºite14 Sã ia masa cu o persoanã seropozitivã; sã îngrijescã o rudã HIV/SIDA; sã þinã secretul unei rude HIV+; sã permitã unui copil/ profesor HIV+ sã meargã la ºcoalã/profeseze

51

2,8

43,6

52,9

37,7

40,4

13,2

59,5

66

70,6

5,8

13

2,8

22,1

19,8

19,8

28,5

27,7

15,1

3,1

66,7

22,9

52,9

51,2

20,9

0,6

49,9

1,8

47,2

64,3

38,7

35,8

14,9

63,9

70,4

71,6

7,2

14,5

3,4

23,4

21,5

17,1

26,5

25,7

14,6

2,9

67,3

19,7

49,6

48,4

18,7

0,6

52,5

4,2

38,3

35,2

33,9

46,7

11

53,3

58,7

68,9

3,6

10,6

2

20,5

17

23,9

31,4

30,4

15,9

3,4

66

27

57,6

55

24,1

0,4


120

BIBLIOGRAFIE

1. Council of Europe, „Recent demographic developments in Europe 2003", Strasbourg, Council of Europe

Publishing, 2003.

2. Gheþãu, Vasile, „Anul 2050: va ajunge populaþia României la mai puþin de 16 milioane de locuitori? O viziune prospectivã asupra populaþiei României în secolul 21". Bucureºti, UNFPA, 2004.

3. Gheþãu, Vasile, „Une vue comparative sur la démographie des Roumains, de la minorité ethnique Hongroise en Roumanie et de la Hongrie (1992-2002)". Colloque, 2004.

4. Institutul Naþional de Statisticã, „Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor, România", 2002.

5. Institutul Naþional de Statisticã, „Anuarul Statistic al României 2003".

6. Institutul Naþional de Statisticã, „Anuarul Statistic al României 2004".

7. Institutul Naþional de Statisticã, „Nãscuþi vii în anul 2003", 2004.

8. Institutul Naþional de Statisticã, „Evoluþia pricipalelor fenomene demografice în primele 9 luni ale anului 2004", 2005.

9. International de l'Association Internationale des Démographes de Langue Française, „Les migrations internationales. Observation, analyse perspectives", Journée de la Démographie Hongroise, Budapesta, 20-24 septembrie 2004.

10. Luminiþa Marcu, Bogdan Pãunescu, „Cunoºtinþele, atitudinile ºi practicile tinerilor cu vârste cuprinse între 15 ºi 24 de ani, legate de infectarea ºi transmiterea ITS/HIV/SIDA ºi de cunoºtinþele practicãrii sexului neprotejat”, Bucureºti, 2004.

11. Population Reference Bureau, Population Data Sheet 2004, Washington D.C., 2004.

12. Raportul Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, 2004.

13. „Reproductive, Maternal and Child Health in Eastern Europe and Eurasia: A Comparative Report", US Departement of Health and Human Services, CDC, Atlanta, April 2003.

14. „Sãnãtatea Reproducerii la Tineri, România, 1996. Raport Final", CDC, IOMC, FICF, CEDPA, CNS, Bucureºti, 1997.

15. ªerbãnescu, Florina, Leo Morris, Jay Friedman, „Studiul Sãnãtãþii Reproducerii România, 1999. Raport Final", CDC, ARSPMS, 2001.

16. ªerbãnescu, Florina, Paul Stupp, Leo Morris, „Studiul Sãnãtãþii Reproducerii România 1993. Raport Final", IOMC, CDC, Martie 1995.

17. Strategia naþionalã de sãnãtate a reproducerii ºi sexualitãþii, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, 2003.

18. Strategia naþionalã pentru prevenirea ºi controlul infecþiilor cu transmitere sexualã, Ministerul Sãnãtãþii, 2004.

19. Strategia naþionalã pentru supravegherea, prevenirea ºi controlul cazurilor de infecþie cu HIV/SIDA, în perioada 2004-2007.

20. Supravegherea epidemiologicã a infecþiei HIV/SIDA în România, 1990-1999. Raport Tehnic.

21. www.unaids.org/en/geographical+area/by+country/romania.asp

22. www.cdc.gov

23. www.who.org

121

Glosar

GLOSAR

Aglomerare: Situaþie specificã unei gospodãrii în care fiecare camerã (mai puþin baia ºi bucãtãria) este ocupatã de mai mult de un membru al familiei. O gospodãrie este consideratã aglomeratã dacã numãrul total de persoane care locuiesc în ea împãrþit la numãrul total de camere din locuinþã depãºeºte valoarea unu.

Anemie:O stare caracterizatã de o scãdere a concentraþiei de hemoglobinã din sânge. Anemia provine din situaþii care duc la scãderea numãrului sau dimensiunii celulelor roºii, cum ar fi hemoragia excesivã, o deficienþã în dietã (cel mai adesea lipsa fierului), distrugerea celulelor roºii (cum ar fi reacþia la transfuzie) sau o hemoglobinã formatã anormal.

Avort:Întreruperea intenþionatã a unei sarcini intrauterine cu scopul de a evita nãscutul viu.

CDC:Centrul pentru Prevenirea ºi Controlul Bolilor.

Combinarea metodelor:Distribuþie procentualã a metodelor contraceptive utilizate de femei ºi care adunate la un loc însumeazã 100%.

Eficacitatea contraceptivã:Scãderea ratei sarcinilor datoritã utilizãrii unei metode contraceptive comparatã cu rata sarcinilor care pot avea loc în absenþa contracepþiei. Eºecul contraceptiv este inversul eficacitãþii contraceptive.

Fecundã:Capacitate fizicã de a deveni însãrcinatã.

Fertilitate (gradul de înlocuire):Rata totalã a fertilitãþii necesare pentru a menþine nivelul stabil de populaþie, în general 2,1 naºteri la o femeie.

Fertilitatea sub gradul de înlocuire Rata totalã a fertilitãþii sub pragul necesar menþinerii unui nivel stabil al populaþiei, în general sub 2,1 naºteri la o femeie.

Femei aflate în uniune consensualã:Femei care sunt mãritate sau trãiesc cu un bãrbat în uniune consensualã, fãrã formalizarea relaþiei.

Gospodãrie:Una sau mai multe persoane care împart o locuinþã ºi costurile aferente.

Greutate micã la naºtere (GMN):Greutatea nou nãscutului la naºtere mai micã de 2.500 grame.

HIV:Virusul Imunodeficienþei Umane; virus care provoacã SIDA, care se rãspândeºte prin contact sexual cu o persoanã infectatã, prin utilizarea acelor de seringã, a sângelui sau produselor sanguine contaminate cu acest virus.


122

Infecþii cu transmitere sexualã (ITS):Infecþii rãspândite prin contact sexual.

InfecundãIncapacitatea fizicã de a rãmâne însãrcinatã.

Judeþ:Unitate geograficã administrativã a României.

Metode moderne de contracepþie:Prevenirea sarcinii prin metode administrate sau chirurgicale, cum ar fi prezervative, diafragme, spermicide, dispozitive intrauterine, contraceptive orale, contraceptive de urgenþã, contraceptive injectabile, sterilizarea femininã ºi masculinã; în general mai eficace în prevenirea sarcinilor decât metodele de contracepþie tradiþionale.

Metodã permanentã de contracepþie:Sterilizarea femininã sau masculinã, cunoscutã ºi sub numele de contracepþia chirurgicalã, care previne sarcina definitiv ºi foarte eficace.

Metode tradiþionale de contracepþie:Prevenirea sarcinii prin mijloace cum ar fi abstinenþa periodicã sau coitul întrerupt, în general mai puþin eficace decât metodele moderne.

Nevoia de contraceptive neacoperitã:Conform SSR, procentul femeilor care sunt active sexual, fecunde, nedorind sã rãmânã gravide ºi care nu utilizeazã în prezent metode de contracepþie; în anchetele demografice ºi de sãnãtate, acelaºi procent plus femeile care sunt actualmente gravide sau lãuze ºi ale cãror sarcini au fost nedorite sau inoportune ºi care nu au utilizat nici o metodã de prevenire a sarcinii la vremea concepþiei.

Raport avorturi-nãscuþi vii:Numãrul de avorturi la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 ani pe o anumitã perioadã de timp împãrþit la numãrul de nãscuþi vii la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 ani pe aceeaºi perioadã de timp.

Rata specificã a avorturilor pe vârste (RSA):Numãrul de naºteri la femeile dintr-o anumitã categorie de vârstã pe o anumitã perioadã de timp per 1.000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani; de obicei înregistratã pe grupe de vârstã de 5 ani.

Sporul natural:Rata naºterilor minus rata deceselor, presupunând rata anualã a creºterii populaþiei fãrã a lua în considerare migraþia.

Rata specificã a fertilitãþii pe vârste (RSF):Numãrul de naºteri la femeile dintr-o anumitã categorie de vârstã pe o anumitã perioadã de timp per 1.000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani; de obicei înregistratã pe grupe de vârstã de 5 ani.

Rata generalã a avorturilor (RGA):Numãrul de avorturi la femeile de toate vârstele pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani.

Rata generalã a fertilitãþii (RGF):Numãrul de nãscuþi vii la femeile de toate vârstele pe o anumitã perioadã de timp, la 1.000 femei cu vârste cuprinse între 15-44 ani.

123

Glosar

Rata mortalitãþii infantile (RMI):Probabilitatea de deces în primul an de viaþã (de la naºtere pânã la 1 an), pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã de timp.

Rata mortalitãþii materne (RMM):Numãrul femeilor care mor din cauze asociate sarcinii pe o anumitã perioadã de timp la 100.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã.

Rata mortalitãþii neonatale (RMN):Probabilitatea de deces în prima lunã de viaþã (de la naºtere pânã sub 28 de zile) pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã de timp.

Rata mortalitãþii post-neonatale (RMPN):Diferenþa dintre rata mortalitãþii infantile ºi cea a mortalitãþii neonatale, interpretatã ca fiind probabilitatea de deces în perioada post-naºtere (între 28 de zile ºi 1 an) pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã de timp.

Rata mortalitãþii juvenile (RMJ):Probabilitatea decesului înainte de a împlini 5 ani pe o anumitã perioadã de timp la 1.000 nãscuþi vii în aceeaºi perioadã de timp.

Rata de prevalenþã a utilizãrii metodelor contraceptive (RPMC):Procentul femeilor mãritate ºi aflate în uniune consensualã care folosesc metode moderne sau tradiþionale de prevenire a sarcinilor.

Rata nãscuþilor morþi (RNM): Numãrul nãscuþilor dupã 28 de sãptãmâni de gestaþie care nu prezintã nici un semn de viaþã de la separarea de mamã la 1.000 nãscuþi (vii sau morþi) pe o anumitã perioadã de timp.

Rata totalã a fertilitãþii (RTF):Numãrul mediu de copii pe care o femeie i-ar avea în perioada sa reproductivã dacã în anii respectivi ar înregistra ratele de fertilitate specifice vârstei din populaþia ºi perioada studiatã; suma ratelor de fertilitate specifice vârstei.

Rata totalã a avorturilor (RTA):Numãrul mediu de avorturi pe care le-ar avea o femeie în timpul vieþii dacã ar înregistra ratele avorturilor specifice vârstei din populaþia ºi perioada studiatã; suma ratelor avorturilor specifice vârstei.

Sarcinã inoportunã:O sarcinã neintenþionatã care are loc atunci când femeia îºi doreºte un copil la un alt moment în viitor.

Sarcinã neintenþionatã:O sarcinã este consideratã ca fiind neintenþionatã dacã femeia declarã cã: "înainte de a rãmâne însãrcinatã cu respectiva sarcinã" nu ºi-a dorit sa mai aibã un alt copil "nici atunci, nici la un alt moment în viitor" (sarcinã nedoritã) sau dacã a dorit sã rãmânã gravidã la un alt moment în viitor (sarcinã inoportunã).

Sarcinã nedoritã:O sarcinã este consideratã ca fiind nedoritã dacã femeia declarã cã "înainte de a rãmâne însãrcinatã cu respectiva sarcinã" nu ºi-a dorit sa mai aibã un alt copil "nici atunci, nici la un alt moment în viitor".


124

SIDA:Sindromul Imunodeficienþei Dobândite boalã cauzatã de Virusul Imunodeficienþei Umane (HIV), care distruge sistemul imunitar ºi duce la moarte în urma infecþiilor oportuniste.

SSR:Studiu privind Sãnãtatea Reproducerii la femeile cu vârste cuprinse între 15-44 ani ºi uneori ºi la bãrbaþi cu vârste cuprinse între 15-49 ani, realizat cu asistenþã tehnicã din partea CPCB.

SSRT:Studiu privind Sãnãtatea Reproducerii la Tineri, efectuat în rândul tinerilor cu vârste între 15-24 ani ºi realizat pe baza metodologiei dezvoltate de CDC.

Stare CivilãClasificã femeile conform stãrii civile legale pe care acestea o au la momentul interviului în mai multe categorii: mãritate legal, în uniune consensualã neformalizatã, vãduve, divorþate, separate sau necãsãtorite niciodatã.

Sub-fecund:Cu o capacitate redusã de a rãmâne însãrcinatã.

Transmiterea de la mamã la copil (TMC):Se referã la modalitãþile prin care virusul HIV este transmis la copil de mama infectatã cu acest virus. Printre modalitãþile de transmitere se numãrã transmiterea în timpul sarcinii, în timpul naºterii, ºi prin alãptare.

Vârsta reproductivã: Vârsta la care se presupune cã majoritatea femeilor sunt capabile sã nascã copii ºi sã contribuie semnificativ la rata totalã a fertilitãþii ºi la rata de prevalenþã a utilizãrii metodelor de contracepþie; Conform Studiilor privind Sãnãtatea Reproducerii, vârsta reproductivã este între 15-44 ani, iar conform Anchetelor Demografice ºi de Sãnãtate, vârsta reproductivã este între 15-49 ani.

Violenþa partenerului intim:Orice act de abuz fizic, sexual sau psihologic, inclusiv ameninþarea cu comiterea unor astfel de acte, constrângerile sau privarea arbitrarã de libertate, comise, fie în public fie în viaþa privatã, împotriva unei femei de cãtre partenerul sãu masculin.

125

Anexa: Erori de eºantionare ºi efectul de design

ANEXA: ERORI DE EªANTIONARE ªI EFECTUL DE DESIGN

Interval de încredere

Caracteristica

Media Eroare

eºantionajMinim Maxim

DEFT

TOTAL FEMEI

Stare civilã

Cãsãtorite sau în uniune consensualã

Cãsãtorite anterior

Niciodatã cãsãtorite

Nivel instruire

Primar

Secundar inferior

Profesional, complementar sau de ucenici

Secundar superior

Postsecundar


Nici unul

1 copil

2 copii

3 copii

4 ºi mai mult


Foarte scãzut

Scãzut

Mediu

Ridicat

Foarte ridicat


Scãzut

Mediu

Ridicat

Ultima sarcinã

Nãscut viu

Avort provocat

Altele

Gravidã acum

Trimestrul primei vizite prenatale

Primul trimestru

Trimestrul II

Trimestrul III

Nedeclarat

Fãrã vizite prenatale

Femei cu cel puþin un examen ginecologic de rutinã

în afara sarcinii

Femei care au fãcut cel puþin un examen citologic

Babeº-Papanicolau

0,612

0,053

0,335

0,033

0,342

0,101

0,395

0,130

0,423

0,270

0,223

0,055

0,029

0,160

0,216

0,189

0,199

0,236

0,301

0,361

0,338

0,363

0,208

0,038

0,025

0,165

0,037

0,005

0,000

0,014

0,306

0,157

0,0102

0,0034

0,0097

0,0040

0,0121

0,0053

0,0107

0,0080

0,0104

0,0070

0,0073

0,0034

0,0033

0,0115

0,0097

0,0074

0,0081

0,0119

0,0164

0,0108

0,0145

0,0085

0,0069

0,0028

0,0023

0,0057

0,0029

0,0010

0,0002

0,0019

0,0084

0,0062

0,592

0,046

0,316

0,025

0,318

0,091

0,374

0,114

0,402

0,257

0,208

0,048

0,023

0,137

0,197

0,174

0,183

0,213

0,269

0,340

0,309

0,347

0,194

0,032

0,021

0,154

0,031

0,003

0,000

0,011

0,289

0,145

0,632

0,060

0,354

0,041

0,365

0,112

0,416

0,145

0,443

0,284

0,237

0,061

0,036

0,182

0,235

0,203

0,215

0,259

0,333

0,383

0,366

0,380

0,221

0,043

0,030

0,176

0,042

0,007

0,001

0,018

0,322

0,169

1,612

1,193

1,416

1,980

2,367

1,410

1,954

2,324

1,665

1,179

1,543

1,096

1,560

4,271

2,308

1,490

1,653

3,099

5,404

2,079

3,756

1,400

1,305

1,162

1,077

1,195

1,193

1,085

1,004

1,336

1,409

1,334

126


TOTAL FEMEI

Metoda contraceptivã curentã utilizatã

Metodã modernã

Metodã tradiþionalã

Nici o metodã


Pilule

Sterilet

Prezervativ

Spermicide

Ligaturã trompe

Alte metode moderne

Calendar

Fereala


Femei care au auzit de metode de contracepþie

Metode moderne de care au auzit

Pilule

Sterilet

Prezervative

Spermicide

Ligaturã trompe

Vasectomie

Injectabile

Contracepþie de urgenþã

Metode tradiþionale de care au auzit

Calendar

Fereala

Numãr total de copii nãscuþi vii

Numãr de copii nãscuþi vii în perioada 1999-2004

Numãr de avorturi provocate în perioada 1999-2004

Alte sarcini între 1999-2004

Femei cu cel puþin o naºtere între 1999-2004

Femei cu cel puþin un avort între 1999-2004

Femei subfertile


Caracteristica Media Eroare eºantionaj

Minim Maxim

DEFT

0,339

0,242

0,419

0,127

0,044

0,131

0,014

0,018

0,005

0,052

0,189

0,001

0,991

0,933

0,890

0,987

0,560

0,718

0,452

0,411

0,444

0,924

0,870

0,820

1,060

0,270

0,199

0,056

0,222

0,129

0,054

0,0090

0,0076

0,0086

0,0057

0,0029

0,0054

0,0019

0,0018

0,0011

0,0037

0,0073

0,0003

0,0020

0,0053

0,0069

0,0027

0,0115

0,0107

0,0137

0,0104

0,0129

0,0053

0,0074

0,0079

0,0270

0,0099

0,0113

0,0042

0,0071

0,0057

0,0029

0,322

0,227

0,402

0,115

0,038

0,121

0,010

0,015

0,003

0,045

0,175

0,000

0,987

0,923

0,876

0,982

0,538

0,697

0,425

0,391

0,418

0,913

0,855

0,804

1,007

0,250

0,177

0,048

0,207

0,118

0,048

0,357

0,257

0,436

0,138

0,050

0,142

0,018

0,022

0,007

0,059

0,203

0,001

0,995

0,944

0,903

0,992

0,583

0,739

0,479

0,432

0,469

0,934

0,884

0,835

1,113

0,290

0,222

0,064

0,236

0,140

0,060

1,521

1,383

1,211

1,223

1,140

1,097

1,241

1,057

1,295

1,248

1,496

0,993

1,440

1,755

1,753

2,007

2,178

2,159

3,112

1,827

2,752

1,322

1,818

1,451

1,848

1,614

1,600

0,983

1,448

1,326

0,848

127

Anexa: Erori de eºantionare ºi efectul de design


Caracteristica

Media Eroare


DEFT

FEMEI CARE AU AVUT CONTACT SEXUAL

FEMEI CÃSÃTORITE SAU ÎN UNIUNE CONSENSUALÃ


Metodã modernã

Metodã tradiþionalã

Nici o metodã


Pilule

Sterilet

Prezervativ

Spermicide

Ligaturã trompe

Alte metode moderne

Calendar

Fereala


Metodele de contracepþie de care au auzit


Pilule

Sterilet

Prezervativ

Spermicide

Ligaturã trompe

Vasectomie

Injectabile



Calendar

Fereala

Metodele de contracepþie de care au auzit


Pilule

Sterilet

Prezervativ

Spermicide

Ligaturã trompe

Vasectomie

Injectabile



Calendar

Fereala

Numãr de copii nãscuþii vii în perioada 1999-2004

Numãr de avorturi provocate în perioada 1999-2004

0,420

0,299

0,281

0,157

0,054

0,162

0,017

0,023

0,006

0,065

0,234

0,001

0,994

0,951

0,946

0,989

0,626

0,788

0,491

0,449

0,472

0,973

0,912

0,935

0,993

0,941

0,943

0,987

0,603

0,787

0,460

0,445

0,406

0,970

0,898

0,938

0,426

0,283

0,0102

0,0091

0,0081

0,0069

0,0036

0,0065

0,0024

0,0023

0,0014

0,0045

0,0087

0,0004

0,0012

0,0046

0,0052

0,0021

0,0121

0,0095

0,0141

0,0112

0,0136

0,0035

0,0067

0,0050

0,0014

0,0054

0,0056

0,0022

0,0132

0,0107

0,0144

0,0118

0,0134

0,0039

0,0076

0,0054

0,0139

0,0171

0,400

0,281

0,266

0,143

0,047

0,150

0,013

0,018

0,004

0,056

0,216

0,000

0,991

0,942

0,936

0,985

0,602

0,769

0,463

0,427

0,445

0,966

0,899

0,925

0,990

0,930

0,932

0,983

0,577

0,766

0,431

0,422

0,380

0,963

0,883

0,928

0,399

0,250

0,440

0,317

0,297

0,170

0,061

0,175

0,022

0,027

0,009

0,073

0,251

0,001

0,996

0,960

0,956

0,993

0,649

0,807

0,518

0,471

0,499

0,980

0,925

0,945

0,996

0,951

0,954

0,992

0,629

0,808

0,488

0,469

0,432

0,978

0,913

0,949

0,454

0,317

1,543

1,429

1,184

1,237

1,129

1,080

1,225

1,064

1,283

1,259

1,525

1,000

1,282

1,971

2,007

1,927

2,290

1,992

2,888

1,829

2,668

1,896

2,094

1,519

1,253

1,753

1,828

1,566

2,297

2,130

2,613

1,765

2,290

1,652

1,811

1,527

1,455

1,661

128



Caracteristica

Media Eroare


DEFT

FEMEI CARE AU AVUT CEL PUÞIN UN NÃSCUT VIU ÎN PERIOADA 1999-2004

Trimestrul primei vizite prenatale

Trimestru I

Trimestrul II

Trimestrul III

Nedeclarat

Fãrã vizite prenatale

0,745

0,165

0,024

0,002

0,065

0,0150

0,0115

0,0042

0,0009

0,0081

0,715

0,142

0,016

0,000

0,049

0,774

0,188

0,032

0,004

0,081

1,347

1,056

1,039

1,005

1,215

Tipãrit la ALPHA MDN BuzãuStr. Col. Ion Buzoianu nr. 94

Telefon: 0238.721.303, Fax: 0238.721.304E-mail: [email protected], www.alphamdn. ro

Date post:	24-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

STUDIUL SÃNÃTÃÞII REPRODUCERII ROMÂNIA...

Documents