Vasile Sebastian D0ncu

TRIBTIRILTO patologie a politicii romAnegti

de la Revolugie la Generagia Facebook

Cluj-Napoca20r5

Caprins

TRIBURILE. Patologii ale politicii rominesti,

de la Revolugie la Generagia Facebook ......................5

Politica mutanti, antreprenorul politic ai parddul ftanci2A ............ 17

Rominia - sfrrgitul utopiei politice .......22

Oglindi pentru nevestele politicienilor............. .....26

Rizboiul fratricid al economiei cu politica?.............................29

Parlamentul ca o pradi ........32

Cum recunoa{tem un gentleman in politici ........................... 35

Despre voluptatea de a spune ,,gefir"' ....39

Miopia politici..... ...............42

Alituri de cei care au pierdut competitia ................46

Maladiile stingii rominegti.. .................49

Baq\ul de partid gi de stat................. ...................55

Sfhrgitulpoliticiinemuritorilor............

Politica inutili ....62

O boali a democraliei rom6.negti: sectarismul politic ...............79

Politica ftri mesaj. ................81

Dulcea alunecare spre sclavie .................85

Fabuli politicl sau Templul invadat de maimu;e ............... .....87

Intelectuali pringi in maginiria politicii... ................91

Politica gi dictatura emogiilor... .............95

320 . Vasile Sebastian Dincu

Monica Frassoni sau DesPre femei in ?oliticd ............................98

Sfhrgit de campanie - intre Africa gi America. ...... 100

Iegirea din tlcere.. .............. 102

Sfrntul Valentin al politicienilor........... ............... 104

Ce cred pro$tii despre politici...... .......107

Baia de mulgime a politicienilor............ ............... 111

Spllitoria politici..... .........114

Colonizare mentali, dominalie gi clientelism.............. .......... ll7Ostaticii politicii ...............123

Dugmani ai poporului gi degertul politic..... .........126

Sindromul Pinocchio.. ....... L28

Efectul Tolea Ciumac in politici. ........ 131

Povara stingii ..- 133

Fir5. inimi ........136

Politically incorrect... ---.-....139

10 minciuni despre criza politici............... .......... 160

Politica noastri ucide speran1a............ ................. 165

Patologia politici a excesului

Cum a putut plerd.e Mircea Geoand alegerile?.... ..... 168

Un nou partid politic?

Despre senzalia de el.asticitate clnd pa;im ?este cadaure.....-...... 170

Politica indiferenlei ............... ......-...... 173

Politica flri utopie pi flri speranlitu w ' ...............178J o cx e ta.ted lard J ucarrt

INVICTUS?

Ai griji ca partidul si nu se mute in tine!.......... ... 182

Daci tace politicianulO propunere timidd. ............i................ 186

Energia visului in politici .- 188

Tiiburile . 321

Vocile $i limbile politicii ....192

Ideologii lovite cu toporul .................. 199

Regula de aur a politicii.. ...203

Societatea invadatL de politici ............206

Congresele partidelor nu sunt evenimente importanteO grik subiectiua de obseruapie $ interpretare

?entru tinerii anali;ti .........211

Omul ciruia i se cuvine totul ......... ....218

Cel mai bun partid din RomAnia.............. ...........22L

Propaganda a murit! Televizorul doar minte ........225

Dan Diaconescu gi lumea lui ........... ..229

Partea lor de adevirUn studiu d.e caz cu Gigi Becali, Dan Diaconescu

;i CorneliuVadim Tudor ....235

Parlamentul - o Rominie in miniaturi.. ..............241

Era corciturilor ideologice.

O analizi a campaniei electorale .........245

Imposibila intoarcere la ideologie .......256

O politici pxalizatd.de frici..... ..........261

Politica psihedelici ............265

Despre linigte gi schimbare in toamna politici .....269

Singuritatea Estului gi tristeEea pipugilor de cArpl.... ............ 273

Vremea triburilor politice ..276

Dragi CandidatuleCdteua reyete sigure dt a pierde abgerilz .................289

Despre sublimele neputinge ale viitorului pregedin te............. 29 5

Facebookistaz gi triburile politice. Epilog....... ....... 301

TRXBU*JI"A.Patologii ale poiiticii rorn*negri,de la RevoluEie la Generalie FaeebCIok

olitica noastri este bolnavi.. Se spune de multe ori acesr lucru,in presi, in viata de zi cu zi, chiar in discursurile politicienilor.

Am scris chiar un eseu care a dat titlul unei cirti, ,,Politica inutili',crezind atunci ci, in loc si induci ordine in evolutia socidi.,politica noastri este disfuncgionali., poare chiar inutili. Nu credci. politica este inutili., dar sunr convins ci, pe parcursul unuideceniu ;i jumitate de cand sunr, inff-un fel sau alnrl, in mijlocul ei,am descoperit multe patologii ale viegii politice, le-am dCIcris, comenrarsi uneori am propus solugii. Am scris despre sectarismul politic destinga sau de dreapa, despre consensul antidemocratic gi lipsa deproiect, despre narcisismul, miopia, populismul, camuflarea, alergia lacritici, autismul, ideofobia, conflictiralismul exuem, dictarura emoriei,demagogia clientelismul, sindromul Pinocchio, patologiile orcesului,politicianismul, autoritarismul,,,mi-se-cuvenisnt''-ul gi multe altele.

Despre meditalii gi fashmob-uri

Textele pe care le-am adunat in aceasti carre nu trebuiejustificate, nici explicate mai mult deci.t pot si. o facd, ele insele,fiindci vorbesc despre lumea noastri si au rolul de a aducetngelesuri. Sunt demersuri de ordonare a lucrurilor care se peffecin viaga mea si care oglindesc inEelegerea pe care un sociologimplicat incearcl si o dea asti.zi lumii sociale romAnesti. Sunttexte vii, texte care s,au ni.scut ;i au triit in contexte sociale binedeterminate, de care sunt infuenfate. Cele mai multe nu suntsubiecte alese de mine, ci teme despre care am fost invitat sr scriu

6 . Vasile Sebastian Dd.ncu

- de prieteni, de cititorii blogului meu sau de revistele la care

colaborez. Cele mai multe dintre subiecte au fost evenimente cu

mare impact social, cu audiengi. record, sau ocazii care au produs

puternice vibragii colective. Nu am scris texte Pentru un public

anumit, nici cu intengia de a face sociologie, nici micar sociologie

aplicati. Sunt mesaje de prezenEei mele sociale in spaEiul social

romAnesc. Adunarea lor in cadrul volumului de fagi este insi un

omagiu - se va observa ugor - adus lui Pierre Bourdieu, sociologul

meu preferat, dar, in acelagi timp, gi lui Emil Cioran, pentru ciastizi, cind scriu aceste rinduri, se lmplinesc o suti de ani de la

nafterea acestuia. Este un tribut adus lui Bourdieu Pentru ci lupta

sa a avut in centru distrugerea iluziilor care ne fac si nu Putemavansa cu destuli vi tezZ. pe terenul ;tiingific, dar ;i pe cel al practicii

sociale, militind penrru o sociologie lucidi prin pirisirea iluziilor

gindirii pure sau ale celei savante, invingerea Prenoliunilor in sens

durkheimian sau distrugerea barierei limbajului, cum ar spune'STittgenstein.

Am agteptat cAgiva ani, timpul necesar ca si uit doui cirgi

importante ale celui mai infuent sociolog francez al secolului )O(,

pentru a putea scrie ;i eu despre asta: Meditayii pascaliene qi SchQa

?entru o autoanalizd. Mi-a rimas in minte un fragment pe care uniiil interpreteazi, drept ipocrizie, dar pe care eu il cred un adevlrat

program pentru fiul pogtagului din Pirinei: ,,Niciodatd nu rn-Am

simyit cu adcuarat indrEtdpit sd exist ca intelectual. $i totdeauna

Am incercdt, ceea ce fac si Acum, sd exorcizez tot ceed ce, ln gindirea

mea, poate f. legat de acest statat, d.e pilda intelectualismul filosof'c.Nu iubesc intelectualul din mine ;i ceea ce, in ceeA ce scriu, Poate

sd sune a a.ntiintelectualisrn este tndreptat tmpotriua a ceea ce, in

ciuda eforturilor rnele, persistd in mine in materie de intelectualism;i

intelectaalitate, precum difcuhatea, atlt de ti?icd intelectualilot de

a dccePta cu adeudrat cd propria libertate t;i are limitele ei." Da, nicieu nu iubesc intelectualul din mine atunci cind seamini, chiar

intA.mplitor, in diverse contexte, cu vreunul dintre intelectualii

publici care se autocontempli narcisist, ignori practica sociali ;inu au forEa de a participa la o cit de mici acfune de rezistengS..

tiburile . 7

Nu am rezistat tentaliei de a pune medita;iile mele sub semnulsocioanalizei, micar ca metafori., chiar daci unii o vor privi doarca pe un ornament neologistic sau algii - neincrezitori in calea

descrisi la finalul viegii de citre Bourdieu - se vor indigna poatede lipsa de distangi fagi de obiectul cercerar. Ca un cerceriror alopiniei publice;i nu numai, ingropat intre mungii de date cu care

cei peste o suti de oameni de la Institutul Romin penrru Evaluaresi Strategie - IRES ne c\tigim pAinea, cred ci. am dreptul ca,

micar in clipele de odihni, si mi opun artei divinatorii bazate pe

modeliri statistice ;i s5. caut demontarea unor mecanisme sociale

dotate cu diferite forme de prestigiu sau rezonan(e pe care le lulmca practici seculare ori valori eterne.

Textele din aceasti lucrare nu au ambifi stiinEifice, dar vor sicompleteze viaga mea de intelectual si sociolog, pentru ci sociologul,orice ar face, se afi intr-o tripli ipostazi: este producitor decunoa;tere obiectivati, este un cercetitor cate are propriileproiecte si metode de cercetare preferate, dar, si. nu uitim, este

;i participant, activ sau nu, la procesele sociale reale. in aceasti. atreia ipostazi, sociologul este afectat de socializarea la care a fostsupus din prima copilirie si pini a ajuns si-si contemple diplomade absolvire, este marcat de ideologii gi credinfe, poarte. in sineurmele supunerii liber consimgite sau pe cele ale revoltei, ambeleatitudini neconcordind cu distan;a si cu neurralitatea axiologici..futfel, el interiorizeazi sau nu, este sau nu constient de o anumiticerere sociali, care este indreptati spre el sau spre profesia sa. Ceade a treia ipostazi., aceea de participant la viaga sociali gi la viaEa

publici., este aceea cate a reprezentat un fel de amvon pentrutextele de fagi.

Am pirisit ;i eu deliberat filosofia si, repetA.nd destinul luiBourdieu, mi-am urAt originile p6.ni aproape de 40 de ani. Dupiaceea - aici nu mai stiu ce credea Bourdieu - a inceput si miurmi.reasci frica de a nu le trida. $i acum inci. mi uit cu arenliela viala mea gi la poza bunicului Sebastian, care mi-a spus cu oseari inainte de a muri: ,,Si nu cazi pradl.jocurilor de noroc, estipitima; ca mine, gi si ai griji de un singur lucru - respectarea

8 . Vasile Sebastian DAncu

cuvintului dat este cel mai important caPital al familiei noastre".

Am scris in aceste analize despre oameni gi despre schimbarea

lor, aga cum am vizut-o la concetigenii mei. Am citit tot timPullucriri despre sociologia mentalitigilor, a valorilor gi a culturiicontemporane, mereu cu gAndul la regretatul meu profesor de

sociologia gi filosofia istoriei, Ion Alua;, cel care m-am sustras

filosofiei gi m-a introdus brutal in prima echipi de cercetare de

teren. Dar am crezut mereu ci noi suntem intr-o fazb,incl.neatinsi

de civilizagie ;i de transformarea spre modernitate, aga ci temele

predilecte despre care am scris sunt abordate pornind de la viagi

9i de cele mai multe ori nu am ftcut nicio referire la marea sau la

mica teorie sociologici. Am vrut si-i feresc pe cititori de aceasti

meteahni a profesorilor; in plus, majoritatea textelor mele aveau

un destinatar vizat de mine, real sau imaginar, iar acesta nu era

fericit si. meargl la biblioteci pentru a mI urmiri. De aceea, am

incercat si comunic cu subiectul analizelor mele intr-un limbaj

cAt mai aproape de limbajul lui.Am incercat si comunic a;adar cu bun5. stiing5., cu predilecEie,

intr-o paradigmi emofional5. sau morali mai u;or de interpretat,

ca semnificalie ;i indrumare, dintr-un motiv pe care il voi explica

in cele ce urmeazl Cititorului meu mediu, uneori poate prea

gribit, imi era greu si-i impi.rtigesc lecturile mele preferate:

Giddens, Baudrillard, Lipovetsky, Maffesoli, Goffrnan, Eco,

Barthes, Bauman, Fukuyama, Schutz, Beck sau mulEi alEii. inplus, nu doream si cad in pi,catul intelectualilor publici, descris

de Bourdieu, acela de a explica realitatea noastri Pentru cei mulgi

folosindu-mi de erudigia sociologici.

Un timp al neotribalismului postmodern

Cititorul meu tanir, cu care corespondez des pe e-mail

sau prin comentariile de pe forumuri, vine deja din alti lume,

triiegte intr-o lume a imaginii ;i poate si mi ingeleagi mai bine

pebaza unor analize mai sumare, mai imagistice si mai colorate

emofional. El a crescut intr-o epoci a televiziunii 9i este posesorul

unei identitili mai flexibile, rcalizate prin bombardament de

Tiiburile . 9

supraevenimenfialirate si printr-o mai mare presiune a timpuluisi a alternativelor. El face parte din ceea ce Maffesoli a numitmagistral *iburilepostmoderne, unde oamenii se simt legati prinpartaprea de emogii si afecte. Ei sunt reprezenrangii unei mutagiigenetice, de rupturi. a legiturilor sociale tradilionale, mult maisustrasi determinismelor. Ei fac parte deja dintr-o generarie care,cum spune Olivier Mongin, atinsi de individualism negativ, adici.afectati de neliniste si de singuritate, intri in reEele sociale unde tepogi sustrage reciprocitigii. Grupurile lor sunt provizorii sau, maiprecis, ceea ce numesc ei reEele sociale sunt regrupi.ri provizorii,aflate sub semnul cehi de-a neia solidaritiyi (dupi solidaritateaorganici si cea mecanici), unde relaliile sunt fragile si superficiale,dar fiecare individ face parte din mai multe retele intre care poaresi. aleagi. ,,Prietenii" de pe Facebook sunr puncre de stabilitatemiscltoare pentru fiecare individ, intr-o societare a incertitudiniimaxime, unde solidaritatea este refexivi., in sensul lui Giddens:reflexiuitatea ca exAtnen de reuizuire a practicilor sociale. Aici,individul este asaltat de multiaparrenenle si nu existi principiisolide care si antreneze adeziuni colective stabile. Acegti tineri carese plA.ng in cintecele lor ci nu s-au ndscut in hculponiuit si carcviseazi si plece in stri.initare sunr produsul acestui timp. Poate ciei, tinerii, sunt singurii contemporani cu lumea noastri, cei maimulgi romini nefiind cetiEeni tipici ai acesrei societigi moderne.Poate ci doar ei sunr victimele Timpului, ceilalgi fiind victime aledecalajului nostru continuu faEi de istoria Europei si mai ales aleplonjeului direct intr-o libertate care poare fi necesitate ingeleasidoar daci ai construir ceva la propria ta viall" si mai pugin dacischimbirile fl-au venit mereu din afari si, la intervale scurtede timp, a trebuit si schimbi valorile, zeii sau altarele la care teinchini. Pot si. accept ci este vorba de o regresie colectivi" masivi;i ci tri.im o crizd.sociali de identificare sau, cum spune Maffesoli,o saturagie societali fagi de marile valori ale celor trei secole decapitalism tradiEional si probabil ffecem la o altl paradigma, la oalti manieri de a 6 impreuni, trecem de la un inconstient colectivdominat de triada muncd-rayiune-aiitor (Prometeu) spre o epoci

10 . Vasile Sebastian DAncu

dionisiaci, dominati de triada ais-imaginar-fantasmi, iar acest

lucru nu se mai produce prin intermediul revolugiilor care ne

aritau schimbarea, ci prin virqi ai contaminirii culturale. Cum

spune Maffesoli in Le tem?s des tribus, nu mai avem contracte

sociale intre indivizi, ca acelea din comunitigile de pini acum, ci

mai degrabipactein cadrul unor comunitiEi fragmentate (triburi

muzicale, sportive, sexuale, religioase etc.) unde regula este

individualismul emolional. Emolia face regula;i in politici, a se

vedea crzurtle Dan Diaconescu, Gheorghe Becali, Sorin Oprqscu

- produse politice ale unor momente de riscoali emolionali,

g.n.r"a. de arestiri sau de respingeri care pireau abuzuri fagi de

indivizi ;i fagi de unele dintre libertl1ile lor. in aceasti situagie,

elita intelectuali este cu totul depfuiti de aceste triburi noi, unde

predomini un sentiment. O emolie, dar nu un sentiment de

apartenenfi ca datorie. Thibul se aduni si protejeze o emotie sau

si vadi cum aceasri emolie face mii de oameni si vibreze. Gxtele

scrise de mine in diferitele reviste sau pe platformele virtuale nu

au ciutat teme esenliale sau structurale ale societilii, pentru acest

tip de abordare sociologici. am citeva proiecte aflate in curs.

Metafora Flashmob-ului

Am ciutat mai mult si fac injecgii de sens in corpul nou-

niscut al unei emo[ii sociale. De aceea, ciutind o metafori orga-

nizagionali pentru grupul Pe care il propun eu in jurul unui

asemenea text-prerext, am gisit ci metafora cea mai fericiti este

aceea caredenume;te noi forme de agregare sociali',fl'ashmob-uL

Flashmob-ul este cea mai volatili organizare Pe care a putut-o

invenra societatea gi, in acela;i timp, cea mai noui in ordine istorici,

primul flashmob avind loc in 2003 in SUA. Este o foarte scurti^"d.rr"r.,

intr-un loc de mare vizibilitate publici, participanlii

realizind o acgune surprinzitoare, deosebiti, neobignuiti, pentru

o secvenli foarte scurti de timp, dupi care grupul intri intr-o

disoluEie spontani. Flashmob-ul sebazeud,pe sPontaneitate, nu are

o regie deosebiti, nici publicitate prealabili, ;i se desfl;oari pentru

spectatori accidentali, cu intengia de a trezi conttiinle, de a expune

Tiiburile . 11

un sentiment, o dorinEi., un proiect. in general, flashmob-ul este

impotriva politicului, a economicului sau a ideologiilor;i se fereste departeneriate cu mass-media. Acest tip de agregare spontani, rcalizati.datoriti posibilitigilor de mobilizare pe care le oferi internetul, areca scopuri si motivatie transmirerea unei emofii, distraclia oferiti.strizii sau doar celor implicati, participarea comunl.la aqiuni desincronicitate sociali, cunoagterea unor oameni noi sau frondafali de mecanica existengei si a rutinei. La un flashmob, oameniivin din direcgii diferite, realizeazd, instrucEiunile, iar apoi pleacifiecare intr-o direqie diferiti", esre un fel de adunare ftri scop ;iftri nicio finalitate anume, o negare a tururor formelor teziste demobilizare 9i de protesr cunoscute pini acum.

intr-o socierare aflati sub semnul mitologiilor, al hierofaniilor,al ontofaniilor decizute, al emogiei ;i fantasmelor, al idolatriilor,textele mele au ci.utat si creeze o discontinuitate care si fie perceputica efect de contrast;i meditagie. Este nevoie de elemente de rupere a

curgerii si a fuxului de imagini ce au inlocuit fuxul de informaEii,pentru a ne putea reg5"si impreuni., micar pentru cAteva secunde,ca la un fashmob. Acum nu mai este jurnalistul cel care strigi:,,Regele e gol!" Acum, regele se dezbraci si strigi disperat, prinpia1l, la trecitorii indiferengi, treci.tori care nu se mai miri.: ,,Hei,nu vedeEi? Sunt gol, indignaEi-vl!"

Media participi la marile celebri.ri colective si creeazi o iluzieperfecti a realiti"gii, dar nu prin oglindire, strimbi. sau concavi., ciprin proximitate. Gleviziunea moare, spun specialigtii in media,dar moare penrru ci se confundi tot mai mult cu viaEa, locuimtot mai mult in televizor, nu purem si. mai criticim televiziuneapentru ci am deveni niste absurzi care criticl viaga. Asa cumsugera, in urmi cu cAEiva ani, Bogdan Ghiu, televizorul s-a muratin noi, iar in sfera politicului, critica televizorului la adresa unorpoliticieni devine o modalitate de a-i gine in viagi. Polemicile sunttot mai mult o comperi[ie si o enervare, penrru ci televizoruls-a apropiat prea mult de viagi gi trebuie si stea in preajmaunui politician care ;i-a cAstigat dreptul de a locui in televizor,alituri de mogul sau de profesionistii lui ;i de deontologiile lor

12 . Vasile Sebastian Ddncu

minunate. Politicianul ar putea fi ucis prin nebigare in seami, dar

atunci ar suferi gi televizorul siamez. De aceea, meditaEiile mele

cauri si aibi semnificafa unui fashmob care auage arentia, care

opregte curgerea, chiar daci, poate, autorul ;i-a pierdut o Parte

din entuziasmul care il f5cea, la primele cir1i, si creadi ci scrisul

poate schimba lumea. Acum caut si organizez aduniri spontane

si cred ci" un fashmob poate lisa urme, chiar daci participangii au

indicalia si se intoarci fiecare de unde a venit, flri si arate ci se

cunosc, fbri si-gi contemple urmarea propriei oPere. Daci in jurul

unor emofii viaga noastri comuni capiti sens, atunci dreptatea;i

adevirul pot fi ciutate si in alti parte.

Revolulia de la urne.inceputul unui nou ciclu politic?

intre turul intAi gi turul doi al alegerilor prezidengiale din

2014 s-aprodus un lucru uluitor, o risturnare de rezultat care nu a

fost previzuti" de nimeni. Pornind de la o situa;ie in care votul din

diaspora a fost viciat de lipsa unor gtampile de vot sau a unor sectii

de vot suficiente, in citeva capitale euroPene, diaspora romAni a

inceput proteste la seqiile de votare, dar mai ales pe site-urile de

socializare. Guvernul a. refuzat si organizeze pentru turul al Il-lea

secgii suplimentare, iar pe regelele de socializare ;i televiziuni a

inceput un fenomen de mobilizarelavot imporriva candidatului

Victor Ponta, ;eful Guvernului in exerciliu ;i candidat care

conducea confortabil dupi primul tur cu 10 procente avans. Am

asistat la un mecanism de contagiune intre televiziune ;i Facebook

destul de des intAlnit in lume in ultimii ani, in care masele se ridicipentru ci le-a fost refuzat un drept. Am intilnit ;i la noi, in iarna

lui 2012, acest fenomen, migcarea de protest penrru susginerea lui

Raed Arafat, migcare care a dus mai apoi la victoria neagtePtat de

mare a USL la alegerile parlamentare. Probabil insi, liderii USL

au confundat aceasti mi;care cu un proiect de mare amploare ;is-au ingelat. Acelagi mecanism, dar de mai mare magnitudine,

s-a petrecut gi ln 16 noiembrie 2014, la turul al doilea al

prezidengialelor. Modul in care Guvernul a gestionat alegerile ;i