Mã bucur de privilegiul de a fi cel mai vechi colaborator al ziarului „Flacãra Roºie“, am debutat în anul 1964. Aº împrumuta cuvintele unui strãmoº, poetul Horaþiu („Ode“): „Ehem, fugaces ... labutuns anni!“ („Vai, cum zboarã anii!“). De ce am scris atât „amar“ de ani ºi de ce continui? Rãspunsul este simplu: „Flacãra Roºie“ (în ciuda titlului) a fost un ziar bun ºi este un ziar bun. Dar, ce este un ziar bun? Vã rog sã-mi scuzaþi comparaþia: Un ziar bun este ca un medic de familie, care îºi viziteazã din când, în când, pacienþii, pentru a le lua pulsul. Mutatis mutandis, schimbând ceea ce-i de schimbat, Flacãra Roºie a înregistrat cu onestitate pulsul acestui oraº de graniþã. Nu a fost întotdeauna uºor, ºtim cu toþii, nu-i aºa? Astãzi, „colegii mei“, animaþi de un profesionalism veritabil, scriu în libertate, urmând îndemnul lui Tacit, istoricul latin (55 – 120): „Sine ira et studio“ (Fãrã urã ºi pãrtinire), numai aºa afli adevãrul ºi eviþi senzaþionalul ieftin. La acest moment, aniversar, cel care a semnat o jumãtate de veac în ziarul arãdenilor adreseazã colegilor de azi felicitãri, dorindu-le tãria de a oferi cititorilor numai adevãrul, oricât de incomod, deoarece aºa îºi va putea îndeplini ziarul rolul sãu în construirea unei societãþi sãnãtoase, pe care o dorim cu mult timp. www.flacara-rosie.ro E D I T O R I A L Senior editor: Horia MEDELEANU Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport www.flacara-rosie.ro Manager general: Silviu TURC se aprinde din prima! La aniversare Horia MEDELEANU nimeni nu ne stã în cale Serie nouã, Anul XI, Nr. 295 10 Aprilie 2017, 8 Pag., Tiraj: 3500 ex. 1 Leu Un ziar de 10 (zece) 2007 - 2017 Sfintele Sãrbãtori de Paºti sã vã aducã liniºte în suflete, multã bucurie, sãnãtate, fericire ºi puterea de a dãrui Hristos a Înviat! Manager general, Sandu ION P P R R I I M M à à R R I I A A V V L L A A D D I I M M I I R R E E S S C C U U F F i i e e c c a a l l u u m mi i n n a a Î Î n n v v i i e e r r i i i i D Do o m mn n u u l l u u i i n n o o s s t t r r u u I I I I S S U U S S H H R R I I S S T T O O S S s s ã ã p p ã ã t t r r u u n n d d ã ã î î n n s s u u f f l l e e t t u u l l t t u u t t u u r r o o r r c c r r e e º º t t i i n n i i l l o o r r ! ! S S à à R R B B à à T T O O R R I I F F E E R R I I C C I I T T E E P P r r i i m ma a r r , , V Vi i c c e e p pr r i i m ma a r r , , I I o o a a n n C C R R I I ª ª A AN N M Mi i r r c c e e a a M MA AG G
Transcript
Mã bucur de privilegiul de a fi cel maivechi colaborator al ziarului „FlacãraRoºie“, am debutat în anul 1964. Aº
împrumuta cuvintele unui strãmoº, poetulHoraþiu („Ode“): „Ehem, fugaces ...labutuns anni!“ („Vai, cum zboarã anii!“).
De ce am scris atât „amar“ de ani ºi dece continui? Rãspunsul este simplu:„Flacãra Roºie“ (în ciuda titlului) a fost unziar bun ºi este un ziar bun. Dar, ce esteun ziar bun? Vã rog sã-mi scuzaþicomparaþia: Un ziar bun este ca un medicde familie, care îºi viziteazã din când, încând, pacienþii, pentru a le lua pulsul.Mutatis mutandis, schimbând ceea ce-ide schimbat, Flacãra Roºie a înregistratcu onestitate pulsul acestui oraº degraniþã. Nu a fost întotdeauna uºor, ºtimcu toþii, nu-i aºa?
Astãzi, „colegii mei“, animaþi de unprofesionalism veritabil, scriu în libertate,urmând îndemnul lui Tacit, istoricul latin(55 – 120): „Sine ira et studio“ (Fãrã urã ºipãrtinire), numai aºa afli adevãrul ºi eviþisenzaþionalul ieftin.
La acest moment, aniversar, cel care asemnat o jumãtate de veac în ziarularãdenilor adreseazã colegilor de azifelicitãri, dorindu-le tãria de a ofericititorilor numai adevãrul, oricât deincomod, deoarece aºa îºi va puteaîndeplini ziarul rolul sãu în construireaunei societãþi sãnãtoase, pe care o dorimcu mult timp.
www.flacara-rosie.ro
E D I T O R I A L
Senior editor: Horia MEDELEANU
Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport www.flacara-rosie.ro
Manager general: Silviu TURC
se aprinde din prima!La aniversareHoria MEDELEANU
n i m e n i n u n e s t ã î n c a l eSerie nouã, Anul XI, Nr. 295 10 Aprilie 2017, 8 Pag., Tiraj: 3500 ex.1 Leu
Un ziar de 10 (zece) 2007 - 2017
Sfintele Sãrbãtori de Paºti sã vã aducã liniºte în suflete,
multã bucurie, sãnãtate, fericire ºi puterea de a dãrui
Întãiul gospodar al urbei, darce zic eu, al þãrii, nu a dormittoatã noaptea dupã ce a cetit pefeisbuc cã bulumacii semobilizeazã miercuri seara sãadune ei gunoaiele de princentrul aradului ºi sã-l facã (dinnou) de râsul þãrii.
Aºa cã, dis-de-dimineaþã auapãrut pe centru gunoierii lui ObiOne ( nu Kenobi cã ãlã era cucavalerii Jedi) Ardelean, deputatpenele de cimiº ºi boss la firmade gunoierit Rogera, care s-aupus pe treabã ºi se pare cã le iapâinea de la gurã civiciloruseriºti. Uniunea SomnoroºilorRezist au început deja sã-l cultivepe Sebi (nu Ghitzã cã ãla îi ascunsbine) Bulumac pentru o viitoare
candidaturã la Primãrie. Erabinevenitã o publicitate la ceasde searã, sã-i vezi cu mãnuºi ºisaci ecologici filmându-se pecentru ºi taguindu-se petransmisia live … dar poate sã seadune pânã desearã gunoaie ºi
sã iasã totuºi acþiunea. Vom fi cuochii pe ei!
Altfel, fãrã pesede cam greusã mai apuci tu Sebi dragã sã ieicheile oraºului de la Jitzã!
foto: feisbucu lu jurmaCÃLIN FLORINESCU
De fapt, întrebarea e simplã! Cât la sutã are SRI din presa arãdeanã.Ca influenþã, ca ciochism, ca tot. Promit sã aflu, mãcar din statutul de fostcoleg de ºcoalã al lui Florian Coldea, fost mai marele SRI-ului dinRomânia.
Deci… Avem sau nu articole comandate? Avem sau nu direcþii?Nu pot sã nu mã întreb cum un actual consilier judeþean (sereistul
Pãdurean, pe numele lui de buletin), ieºit la pensie în minutul doi a fostpartizan politic în minutul… doi ºi-un sfert? Cum de ºeful de laInspectoratul de Jandarmi Arad a fost impus loco, ºtim la cine facemreferire, ºi a rãmas de vreo câþiva ani aici pentru cã… ochii vãd, inimacere, conºtiinþa DA ºi DA! Nu intru în amãnunte.
Cum la ISU (Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã), tot la Arad,vine sã candideze cineva de la Cimiºoara!?! ªi, dupã cum bãnuiesc va fiveritabil câºtigãtor impus.
Deci, cine ne controleazã? Promit sã venim ºi cu documente reale ºiîn timp optim.
ªi, ca sã nu mã ascund dupã corcoduº, sunt Tifi, nu „Crina”,„Spiridon” sau alte pseudonime de toatã jena… rãspândite prin preaarãdeanã. Aºa zisa presã arãdeanã.
TIFI
10 Aprilie 2017 OPINII Pag. 2
www.flacara-rosie.ro
Fãrã doar ºi poate, alegerea lui Sergiu Bîlcea înfruntea Organizaþiei Municipale PNL Arad estesalutarã. E un prim semnal cã noul PNL, rezultat în
urma fuziunii dintre vechiul PNL ºi PDL, devine untot unitar, ceea ce s-a ºi dorit, de la bun început.Faptul cã Sergiu Bîlcea provine din vechiul PNL ºi s-a impus într-o organizaþie municipalã în mare partecroitã pe moºtenirea rãmasã de la vechiul PDL estecu atât mai remarcabil. Ce este în spatele jocurilor deculise e greu de ºtiut cu exactitate, speculaþiile carese fac pe marginea alegerilor din PNL Arad fiindmulte ºi, pe alocuri, de-a dreptul fanteziste.
Una dintre ele ne-a atras, însã, în mod deosebitatenþia, pentru cã e o adevãratã teorie a conspiraþieicare pare a se derula într-o liniºte prevestitoare defurtunã. Pe scurt, aceasta sunã (cam) aºa: GeaninaPistru a acceptat sã fie înlocuitã atât de uºor deSergiu Bîlcea în fruntea Organizaþiei Municipale PNLArad nu de dragul viitorului PNL, ci ca o mutare –
parte a unui plan îndrãzneþ, menit sã ducã laînlãturarea lui Gheorghe Falcã din fruntea partidului.Geanina, trup ºi suflet alãturi de Falcã pânã acum, arfi acceptat miºcarea pentru a-ºi ajuta soþul, peEusebiu Pistru, sã ajungã preºedinte al organizaþieijudeþene. Din postura de prim-vicepreºedinte alOrganizaþiei Municipale, Geaninei Pistru îi va fi multmai uºor sã dirijeze voturile „supuºilor” spre EusebiuPistru. Nu e ea preºedinte, ci Sergiu Bîlcea, deci nuei o sã i se reproºeze schimbarea de macaz.
Desigur cã Eusebiu Pistru nu ºi-a anunþat,deocamdatã, candidatura, dar mai are timp. CuOrganizaþia Municipalã de partea sa, plus oameniidin judeþ loiali lui Igaº ºi Ioþcu (din vechiul PDL), lacare se adaugã cei proveniþi din vechiul PNL, drumulspre ºefia filialei judeþene devine din ce în ce maifacil (ºi tentant, totodatã!).
E, desigur, aºa cum spuneam, doar o teorie aconspiraþiei. În plus, deocamdatã e liniºte...
NEWSAR
Orlando TOADER
PNL Arad, între normalitate, teoria conspiraþiei sau liniºtea de dinaintea furtunii
PRIMÃRIA CHIªINEU-CRIªFie ca Sfintele Sãrbãtori de Paºti sã vã aducã
lumina ºi pacea însuflete, iar Învierea
Mântuitoruluibucurie ºi speranþã.
HRISTOS AÎNVIAT!
Primar, ec. Gheorghe BURDAN Viceprimar, ing. Ioan TRIPA
Nu-mi place sã dau exemple.Nu-mi place sã dau verdicte.Nu-mi place sã fac analize
excesive. Dar…Sunt în politicã, atât ca „activist”,cât mai ales ca ziarist, de maibine de 20 de ani. Cu bune ºirele, desigur, dar cu o capacitateanaliticã relativ competentã(iertaþi-mi lipsa de modestie).Am cunoscut „mareele” politiceºi am simþit cã PSD (PDSR saucum s-o fi numind) nu are prizãla arãdeni. Iar rezultatele mi-au
confirmat predicþiile sau…postdicþiile. În toatã activitateamea jurnalisticã, stând în cur, darjudecând cu capul, îmi dauseama cã m-am întâlnit cuparlamentari PSD de Arad deexcepþie, fie cã era vorba deAvram Crãciun sau DãnuþUngureanu – materie loco – fieFlorian Bercea sau SergiuNicolaescu – importaþi prin voiasorþii.
Acum, mi-a dat soarta sã vãdun alt „material de import”, în
persoana actualului senatorMihai Fifor. Sincer, iniþial m-aderanjat însuºi faptul cã vine unstranier sã candideze. Apoi, m-aderanjat cã e oltean. Poate cãreminiscenþele scorniºtenºieneau stat la subconºtient, dar eraoricum ciudat. Dar…
Fifor are minte. Am stat, devreo douã ori, e drept, la mesediferite, într-un dialog indirect,cu Mihai Fifor. Trec peste pilelelui, trec ºi peste ale mele, dar amvãzut cã vorbeºte cu „pe care”
în loc de „care”, face distincþieclarã la plural – adicã nu areexprimãri gen este multe –, pluscã mai are ºi substanþã. Olteancare mã reprezintã pe mine,arãdean, dar mãcar ºtie ce vrea,ce spune. Tot nu mi-e la rânzã,dar dacã am primar oltean, de cen-aº avea ºi senator oltean!?!
Ceea ce vreau sã subliniez ecã am auzit cã, mai nou,senatorul Fifor nu mai e în graþiiledeputatului Cãprar! Adicã domn’Cãprar, „subofiþer” prin nume ºi
rezultate, se rãsteºte la„colonelul” Fifor, cel care a reuºitdupã aproape 25 de ani, sã aibãcel mai bun rezultat din judeþ.Nu sunt adeptul internetului,prefer propria-mi memorie, darla nivel de alegeri parlamentare,PSD – sau cum s-o fi numind de-a lungul timpului – n-a câºtigatîn Arad din ’92!!! A fãcut-o„colonelul” Fifor, în 2016. Iar„subofiþerul” Cãprar s-a trezit sã-l conteste.
Rep: Te rog sã ne spui ceva despre tine,lucruri care te definesc, care ºi-au pusamprenta pe ceea ce eºti tu astãzi.
Andreea SZÖCS: Am crescut într-o familieminunatã, de ingineri, profesori, matematicieni,muzicieni ºi pictori, care mi-au îndrumat cudragoste paºii copilãriei. Fiecare dintre cei dragimie mã provoca spre diverse activitãþi, în funcþiede profesia pe care o avea. Bunica spre artã, iarmama ºi mãtuºa mea spre matematicã. Pornindde la aceste provocãri, am ajuns sã îndrãgescfoarte mult matematica. Cu toate cã au vãzut detimpuriu pasiunea pentru matematicã, pãrinþiimei nu au fãcut niciodatã presiuni asupra mea,lãsându-mi libertatea de a-mi alege calea. Deaici a pornit visul meu sã fac ceva valoros. Mi-aluat ceva timp sã înþeleg cã istoria este scrisã înmare parte fãrã public, cã cele mai mari realizãrisunt fãcute în tãcere. Aceastã idee a crescutîmpreunã cu dorinþa mea de a deveni un om deºtiinþã, aplecat spre matematicã.
Rep: Când ai început efectiv sã realizezi cãmatematica va fi domeniul în care vei excela?
A. S.: Curiozitatea pentru matematicã s-adezvoltat din ºcoala primarã. Matematicaînvãþatã la ºcoalã nu a fost suficient de dificilãpentru mine, aºa cã am început sã lucrez înparticular cu profesor, începând din clasa a IV-a.În clasa a V-a, m-am calificat la OlimpiadaNaþionalã de Matematicã, performanþã pe caream repetat-o de-a lungul anilor de ºapte ori,câºtigând trei medalii de bronz. Am urmatmulte concursuri, unde am câºtigat premiiextraordinare, cele mai deosebite fiind la„Evaluare în educaþie”, organizate sub egidaAcademiei Române.
Rep: Care a fost apogeul celor 12 ani deºcoalã, ºi când ai aflat cã poþi intra fãrãexamene la facultãþi în România, ºtiut fiindcã, pentru performerii din anumite domenii,universitãþile româneºti oferã locuri fãrãexamen, încã din perioada liceului.
A. S.: În clasa a XI-a am atins apogeul, a fost„anul meu”, un an distinct, plin de satisfacþii. Pelângã bronzul de la Olimpiada Naþionalã, am
câºtigat Premiul I la Concursul interjudeþean dematematicã „Traian Lalescu”, Premiul I laConcursul naþional de matematicã „ValeriuAlaci”, organizat de Universitatea PolitehnicãTimiºoara, Premiul I la Concursul Facultãþii deMatematicã-Informaticã a Universitãþii de Vestdin Timiºoara, ºi Premiul I la Concursulinternaþional de Matematicã ºi Informaticã„Caius Iacob”, organizat de Universitatea „AurelVlaicu” din Arad. Rezultatele mi-au asigurat unloc în anul I la toate cele trei facultãþi, fiindadmisã fãrã examen.
Rep: Ai spus cã provii dintr-o familie careare nu doar ingineri ºi matematicieni, ci ºipictori ºi muzicieni. Aceastã laturã artisticãnu ºi-a lãsat cumva amprenta asupra ta?
A.S. Ba da, am ºi acea laturã sensibilã,moºtenitã de la artiºtii familiei. Am cântat lapian timp de zece ani, ºi am participat laconcursuri, atât în þarã, cât ºi în Ungaria,concursuri unde am fost premiatã. Deci, amreuºit sã îmi exploatez la un nivel major inclusivlatura artisticã.
Rep: Care a fost cea mai mare provocare ata în ceea ce priveºte matematica, mai ales cãincã din clasa a XI-a ai primit oferte de launiversitãþi, atât din þarã, cât ºi din afarã?
A.S.: Perioada cea mai interesantã a fostatunci când am decis sã particip la exameneleSTEP I ºi STEP II cu un an mai devreme, deci nuîn clasa a XII-a, ci în clasa a XI-a.
STEP-urile, sunt examene de matematicãconcepute pentru a testa candidaþii care vor sãdevinã studenþi la Universitatea din Cambridgesau la alte universitãþi de renume, întrebãrilefiind la nivelul examenelor de matematicãpentru licenþã. A fost o altã provocare, deoareceam avut doar o lunã timp pentru pregãtirepentru o materie specificã clasei a XII-a, pe carenu o învãþasem, iar rezultatul a fost unul pemãsurã, deoarece am primit la cele douãexamene calificativul unu, adicã „foarte bine”.Acum mã pregãtesc sã dau examenul STEP III.
Rep: La finalul clasei a XI-a aveai dejaoferte de la trei universitãþi din România, darai primit ºi oferte de la cinci universitãþi dinMarea Britanie. Cum ai reuºit acest lucru?
A.S.: Am dorit foarte mult sã studiez înMarea Britanie, deoarece sunt convinsã cã potcreºte foarte mult într-un mediu internaþional,axat pe cercetare ºtiinþificã ºi inovare. Am ales,analizând programele de studii, cinci univesitãþide top ºi am urmat procesul de aplicare online,pe UCAS. Prima ofertã am primit-o de la King'sCollege London. A urmat oferta de la Universityof Bristol. Am fost apoi invitatã la interviu laImperial College London ºi la University ofCambridge. Acolo, am detaliat performanþelepersonale, în matematicã, participãrile laprogramele extracurriculare din domeniu ºi amfost evaluatã ºi pe baza unor „interviuri”, de faptexamene, prin rezolvarea unor problemedificile, „la prima vedere”. În decembrie amprimit oferta de la Imperial College London, iaranul acesta, în ianuarie am primit ºi oferta de laUniversity of Cambridge. A urmat apoi oferta dela University of Edinburgh. Am deci cele cinci
oferte, toate de la universitãþi de top din lume,unde o sã încerc ºi sunt sigurã cã voi ºi reuºi sãîmi urmez visul. Cu siguranþã, voi alegeUniversity of Cambridge, ca primã opþiune.
Rep: De ce University of Cambridge, îndetrimentul celorlalte universitãþi?
A.S. University of Cambridge, este cotatã calocul întâi modial în pregãtirea matematicienilor.Acolo cred cã o sã mã simt în elementul meu,deoarce toþi cei care aleg sã studieze acolo îºidoresc sã devinã cei mai buni. O sã fie din nouo provocare, o competiþie, ºi atunci nu ai timpsã te pierzi, sã leneveºti, sã te dai bãtut. Apoi, acontat foarte mult faptul cã am fost printre ceicâþiva elevi aleºi, dintre cei 32 de participanþi lainterviu, ºi ei selectaþi din multitudinea deaplicanþi. Mai am un singur hop, examenul debacalaureat, unde trebuie sã obþin note mari lamatematicã ºi fizicã, ca sã pot deveni studentãcu acte în regulã. Deci mai am încã de muncit, ºisunt sigurã cã munca mea va fi rãsplãtitã.
Rep: Ce vei face dupã absolvire? A.S.: Îmi doresc sã fac cercetare. La celebrul
institut de cercetare CERN, la Lausanne, sau, dece nu în România, dacã se vor schimbavremurile ºi cercetarea româneascã îºi varecâºtiga prestigul avut cândva.
Rep: Ai o familie care te-a susþinut ºi tesusþine. Cine a mai avut încredere în tine ºi înperformanþele tale? Mai existã o persoanã pecare ai simþit-o aproape în toatã acestãperioadã?
A.S. Da. Doresc sã îi mulþumesc doamneiprofesoare Octavia Potocean, care a fostmentorul meu în aceºti ani ºi m-a susþinut,fiindu-mi aproape în pregãtirea mea.Recomandarea domniei sale a fost parteintegrantã a aplicaþiei mele ºi sunt convinsã cã acontat enorm în reuºita mea la Cambridge.Trebuie sã îi amintesc ºi pe prietenii ºi colegiimei, care mi-au fost alãturi ºi m-au încurajat,bucurându-se alãturi de mine de reuºitele mele,ºi cãrora le mulþumesc.
Rep: Îþi dorim mult succes!D.M.
Statuia Marii UimiriNimeni n-a priceput de ce
Falcã face tot posibilul ca sã nu seinstaleze la Arad MonumentulMarii Uniri, pânã la împlinireacentenarului. Motivele le-am înþe-les, ba cã nu vrea sculptorul sã seamplaseze monumentul pe lac(automat, a mai fãcut falcã niºtestudii de fezabilitate, cã doar ereþetã consacratã), ba cã monu-mentul e ciobit, ba cã nu vreaVidescu (colegul nostru, secretarde stat tocmai la instituþia care seocupã de organizarea Cente-narului), ba cã lipseºte semnãturade la ProArhitectura ºi alte raha-turi.
Pânã la urmã, noi ne-am prinsprimii: Falcã vrea sã punã proprialui statuie, ca simbol al Cente-narului Marii Uniri!!!
Parlament sau tatamiV-am mai spus de coincidenþe
cu iz de ciudãþenii, despre parla-mentarii Aradului. De exemplu,cel mai tânãr e Varga, cel mai învârstã Pistru. Între ei sunt fix 20de ani. Nu 20 ºi o zi, 20 fãrã o zi,ci fix 20. Ambii sunt nãscuþi laaceeaºi datã: 25 mai, primul în’86, cel de-al doilea în ’66.
O altã coincidenþã este cãprimii deputaþi ai Aradului – capiide listã electoralã de la PSD ºi PNL–, Dorel Cãprar ºi Glad Varga, auaceeaºi pasiune sportivã: judo-ul.Bine cã nu se ceartã, altfel amasista la votarea legilor în kimono,iar votul în plen s-ar încheia prinippon.
Rubrica lu’undercoavãru’
10 Aprilie 2017 ACTUAL Pag. 3
www.flacara-rosie.ro
Într-o lume tumultoasã, o lume încare tinerii sunt priviþi cu scepticism,acuzaþi de indolenþã ºi nepãsare, aparacele exemple care vin sã infirme multedintre „acuzaþiile” aduse.
La Arad, la Colegiul Naþional „MoiseNicoarã”, am întâlnit una dintre elevelepremiante nu doar la învãþãturã ci ºi laOlimpiadele de Matematicã ºi Fizicã.Mai mult, una dintre elevele admise înacest an la cinci universitãþi din Anglia,iar în România trei universitãþi deprestigiu i-au trimis deja oferte,sperând sã o aibã studentã. Este vorbadespre Andreea SZÖCS, o adolescentãdraguþã ºi prietenoasã, o adevãratãdomniºoarã, care a avut amabilitatea sãne vorbeascã despre ea, despre visurileei, ºi, ascultând-o, sã ne gândim cã...Da, se poate!
Excelenþã în învãþãturã, matematicã, cercetare ºi... pian!
De la Arad la Cambridge
Chemare în judecatãDosar nr.1223/238/2016.
Miclea Eva este chematã laJudecãtoria Gurahonþ, pentrudatã de 09.05.2017, ora 9, încalitate de pârât în Dosar nr.1223/238/2016, având caobiect prestaþie tabularã, înproces cu Herbel Pãtruþ Rãzvan.
PFA pierdut trei (3) certificateconstatare originale:
Bolnavi cum suntem (cu capul, dar astae altã problemã) vizitãm tot mai desSpitalul Judeþean Arad. Nu neapãrat dincauzã de bolile de vârstã, dar, deh, efectul„placebo” îºi spune cuvântul. Stând lacozile infernale de la cardiologie ºi nunumai, nu micã ne-a fost mirarea când amvãzut cã în incinta „judeþeanului”,ATENÞIE! în incinta Spitalului JudeþeanArad, adicã o instituþie subvenþionatã dinbanii Consiliului Judeþan Arad (adicã ainoºtri, ai tuturor arãdenilor plãtitori detaxe ºi impozite), ºi-au fãcut cuib douãfirme private!!!!. Da, privaþii au pãtruns înspitalul judeþean. Nu cã am avea cevaîmpotriva privaþilor, însã când vezi ofarmacie privatã ºi un cabinet decardiologie, la fel de privat ca ºi farmacia,nu poþi sã nu te întrebi oare de ce ºi, maiales, OARE CUM? Probabil veþi spune ºi ce
dacã, sau cã e de multã vreme situaþia,însã cum nimeni nu s-a sesizat, haideþi sãpunem noi, comuniºtii de la Flacãra roºie,niºte întrebãri.
Cum dracu, Doamne Iartã-ne!, au ajunsdouã firme private, farmacia Sensi Blu ºiCardio Life din Timiºoara sã prindã locuricãlduþe (a se citi spaþii) tumnai în buriculSpitalului Judeþean? Atâta vreme câtaceste douã, cum sã le zicem?, facconcurenþã, pe banii pacienþilor, serviciiloroferite GRATUIT de cãtre SpitalulJudeþean? Ne-am documentat ºi am aflatcã acele douã spaþii au fost scoase lalicitaþie, vorba vine, de cãtre fosteleconduceri ale Consiliului Judeþean. Care afost motivul? Suntem siguri cã bãnuiþi ºidumneavoastrã. Nu putem spune pe faþãcã au fost cu dedicaþie, cã ne daumiliardarii de la cele douã firme în
judecatã. Nu cã nu am mai fi avut procesepenale, de calomnie ºi insultã, în speþã.Însã, pânã acum nu am pierdut niciunul,nici mãcar cele de conºtiinþã.
Oare chiar aºa de tâmpiþi suntem noi,arãdenii, încât sã-ºi batã joc toatã lumea denoi? Sã ne oblige, la noi acasã, sã apelãmla servicii medicale plãtite din banii noºtride buzunar unor firme private atâta vremecât le plãtim din taxe ºi impozite?
De ce nu sunt traºi la rãspundere ceicare au dat cu „dedicaþie” spaþiilerespective, spaþii publice, ºi ce au fãcut(sau nu au fãcut) nimic cei care trebuiau sãse sesizeze în astfel de situaþii? Or’ fi ºisunt pãrtaºi la astfel de discriminãri? Ca sãnu le zicem mârºãvii.
Farmacistu’ ce (le) are cu herþu’
Mulþi ne-au felicitat pentru ceizece ani de activitate. Unii ne-au urat prosperitate, putere de
muncã, sã o þinem sus ºi tare. Le-a plãcut în special faptul cã dãmîn stânga ºi-n dreapta, în specialmultã mu... e conducãtoruluiiubit. Cã aºa suntem noi,comuniºtii de rit nou, dãm tareacolo unde alþii au... pupat! Dar avem o altã dilemã! Neîntreabã lumea de unde sã ne ia,adicã nu pe noi, ci ziarul! Pãi, noile-am spus cã de la Falcã, de labirou, sã ia fiecare ziarul, cã dealtundeva, de unde...Uite, de-aia ne-am îndreptatspre on-line! Cã Falcã – de-aia v-am îndreptat spre el – adesfiinþat chioºcurile, ca voi,dragilor, sã nu mai aveþi de undelua ziarul. Naivul de el...
ªi iar au fost premiile Arq. SauFalq, mai precis. Cu standardulsus, ca de obicei. Cheful, la
etajul XII, deci sus, la ContinentalAstoria!!! Unde nu oricine ajunge(la preþurile practicate...). Aºa auajuns ºi „angajaþii” (tot maipuþini) Arq sã mai stea la un ªpriþ(cu º mare), la un whiscan, la osãrãþea, la un rulou cu ºuncã. Cãîn rest, dacã e sã stea dupãsalarii, e mai greu. Chiar aºa,cum dracu’ nu-þi plãteºtiangajaþii la timp, dar ai bani defiþele de la Continental. Saualtcineva a plãtit daravela?Russmedia, pe butuci? Aºa se
spune prin târg, cã Russmedia –pe înþelesul tuturor, firmamaghiarã care stã în spateleJurnalului arãdean ºi a portaluluiaradon – nu va mai scoate ediþietipãritã a ziarului. mai mult, nicipe online nu va mai publica înlimba românã, ci doar în...maghiarã. De fapt, cam aºa e. Ospunem de... zece ani. Ziarul afost cumpãrat pentru a fi stors,apoi închis. ªi asta pentru cã opopulaþie neinformatã e opopulaþie manipulabilã.
Din ce în ce mai mult, în presaarãdeanã se scrie dupã ureche.Adicã informaþia e atât de
spãlãcitã, precum femeia violatãcare a rãmas „puþin gravidã”.Mai ales titlurile, alea dau totfarmecul. Sunt ca-n filmele încare un cowboy se rãtãceºte într-o staþie spaþialã. În viitorulapropiat, vom face o selecþie aacestor „bombe” de presã,siliconate ºi hrãnite cu viagraconsumatorului: senzaþionalul!
Obligaþii, obligaþii dar sã ºtie ºipulimea. De unde, mai nou,atâta opacitate din parteaPoliþiei Arad? Ce au, sau mai
bine zis cine are de ascunsanumite fapte de naturã penalã(sau nu neapãrat) care seîntâmplã în Arad? De ce nu sefac publice, pe buletinul deinformare emis zilnic de cãtredepartamentul de presã al IPJ
Arad, toate evenimentele la careau fost sesizaþi politistii? Ca sa nuzicem ca anumite fapte se scurgpe cai… secundare, cudedicatie.
Concret, despre evenimentuldeosebit de grav care a avutloc zilele trecute lângaabatorul vechi, acolo unde un
fost fotbalist l-a spulberat cuautoturismul din dotare peîncornoratul fost vameº(Marginean/Petruþ), „Miliþia”Arad a tãcut mâlc. Între timp,dupã ce am fãcut publicevenimentul, transformat într-oposibilã infracþiune de tentativãde omor din partea luiMãrginean… tot liniºte deplinãdin partea IPJ Arad. Nici da, niciba! A fost sau nu a fost ceea ces-a întâmplat deja. Sau sedoreºte muºamalizarea cazului?Din partea unei pãrþi interesatedin IPJ Arad, sã fim bine înteleºi.
Brain la cap. Interesat
www.flacara-rosie.ro
10 Aprilie 2017 OBLOCU’ARADULUI Pag. 4
‘a i dã presa mea!
Vocea cetãþeniei autohtone!
Semnul întrebãrii noastre.
Discriminare la Spitalul Judeþean Arad
PRIMÃRIA SEBIª
MIRACOLUL ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU
IISUS HRISTOS SÃ VÃ DESCHIDÃ DRUMUL
SPRE CREDINTÃ, FERICIRE ªI ÎNCREDERE ÎN
TOT CE A FÃCUT MÂNTUITORUL PENTRU
NOI. TUTUROR CREDINCIOªILOR
LE URÃM SÃNÃTATE,
PACE ªI BUCURII.Primar, Viceprimar,GHEORGHE FEIEª RADU DEMETRESCU
Dragi tovarãºi ºi pretini, cu adâncãsatisfacþie în suflete vã anunþãm cã distinsulnostru preºedinte de partid PSD Arad,
tovarã?ul Dorel Cãprar, tocmai ce a efectuat ovizitã tovãrãºeascã în Republica popularãChina, sora noastrã cea mai… sora noastrã. CuAcest prilej distinsul preºedinte Dorel Cãprars-a întâlnit cu… s-a întâlnit cu cine a vrut el.Sau cu cine i-a dictat interesul. Stând drept ºijudecând strâmb sau invers, nu înþelegem înruptul capului ce a cãutat Dorel de Arad înChina. Din câte ºtim, nu ne-am dumirit nicipânã acum cine dracu’ l-a pus preºedinteleComisiei de Apãrare din Camera Deputaþilor?Pe ce criterii? Cã merite pe linie de partid…canci! Dacã nu era Mihai Fifor, organizaþia din
Arad tot pe ultimul loc era. Nu cã acuma ar ficu mult mai sus. Revenind, ce a cãutatpreºedintele Comisiei de Apãrare din CameraDeputaþilor din România în vizitã în China? Dincâte ºtim, ºi credeþi-ne cã ºtim, a fost vorbadespre o vizitã, dacã nu privatã, economicã. Ceare „apãrarea” din Camera Deputaþilor cueconomia?
Poate ºtiþi, sau nu, în România cea mai mareevaziune fiscalã (descoperitã) este cea a firmelorchinezeºti. Deci, sã fie vorba despre oeventiualã aºa zisã protecþie? Ce spuneþiDoamna Ministru a Internelor, subalterna pelinie politicã a lui DorelCe a cãutat Cãprar înChina? Trafic? Da! Vrem sã facem trafic… pe site
Dorele, ne-ai adus ºi nouã ceva din China?
Mãcar niºte creioane cu gumã de ºters încapãt sau stilouri, ca pe vremea noastrã, dartu nu ºti de astea, cã în loc de ºcoala ai fost lajudo. Apropo, ºi la Banca Ardelean, unde þi-ailuat diploma de jurist.
Dubãþ Romulus Sorin
Falcã e solo?Nu ne referim la situaþia lui
sentimentalã, care chiar nu neintereseazã, ci în perspectivaviitoarelor alegeri interne, de laPNL Arad. Pânã acum ºi-auanunþat candidatura Falcã –faraonul, cum s-ar spune – ºiCãlin Abrudan, primarul oraºuluiIneu. Unii spun cã în cursã arintra ºi deputatul Eusebiu Pistru.Poate, dar doar ca sã-l ajute peFalcã, sã mai rupã din voturilelui Abrudan.
Dar, staþi liniºtiþi. Dincolo de
speculaþii, vã spunem cãAbrudan (foto) va renunþa lacandidaturã, dacã n-a ºi fãcut-o. Aºa cã revenim la vecheaîntrebare: va fi Falcã solo laalegeri? Fireºte, o întrebareretoricã!!!
400? Cu tot cu compania Mosquito
Consiliul Judeþean a anunþat,cu surle ºi trâmbiþe, cã a luatcontact cu 400 de companii avi-atice pentru a purta negocieriprivind atragerea unor cursepentru Aeroportul din Arad.400!!! Nici Heatrow sau deGaulle nu au atâtea companii.
Sau dacã au, e o construcþie întimp. Noi, pe lângã cã mâncãmo groazã de bani pãstrândAeroportul viu – angajaþi de laAeroport, de la Vamã, de laPoliþia de Frontierã, de la SRI –mai vrem ºi 400 de companiiaeriene, brusc. Care sã fie?Poate aia a consilierilor Mariº ºiBarbeº, zisã Mosquito, cu avionutilitar, care împrãºtie hranãpentru þânþari (dupã stropit,þânþari-s mai virgonþi)! Sau PiroºAir, a lui Pavel.
Una dintre cele mai profitabileafeceri dupã 1990 încoace afost ºi este învãþãmântul su-
perior privat. Adicã, Universi-tãþile particulare gen Spiru Haretdin Bucureºti (care a funcþionat ºila Arad, printr-o aºa zisã filialã –ne apucã râsul când ne gândimce comedie s-a jucat aici) ºi, cuaceptul dumneavoastrã, Uni-versitatea de Vest „Vasile Gol-diº”. Sau „Banca Ardelean”, cumeste cunoscutã în folclorul local.Adevãrate fabrici de bani acesteuniversitãþi private ºi adevãratesurse de diplome scoase pebandã rulantã. Cu studenþiromâni dar, mai ales strãini(taxele pentru acestea sunturiaºe, mai ales la medicinaitalienilor care, culmea, nu ºtiulimba românã dar nici majori-tatea profesorilor care predau laMedicinã nu cunosc limba
italianã. Asta în parantezã fiespus, dacã ne veþi întreba cum seînþelege dascãlul cu studentul).
Dar, cu alte astfel de aspectevom reveni.
Astãzi vã invitãm sã vãdelectaþi cu Raportul ARACISRomânia (Agenþia Românã deAsigurare a Calitãþii în Învã-þãmântul Superior) în care sespune clar (vezi facsimil), lacapitolul Calificativ acor-dat: „Consiliul ARACIS acordãUniversitãþii de Vest „VasileGoldiº” din Arad califi-cativul LIPSà DE ÎNCREDERE înceea priveºte managementulinstituþiei în materie de asigurarea clitãþii programelor de studii ºide respectare a standardeloracademice de acordare adiplomelor de absolvire.”
Cu alte cuvinte, mai ca pe lanoi, Goldiºul este o universiatede doi bani.
www.flacara-rosie.ro
10 Aprilie 2017 DEZVÃLUIRI Pag. 5
Ghiveci cu sâmburide adevãr
ACADEMICA
Întrebare-ntrebãtoare
Cu acte în toatã regula, Universitatea „Vasile Goldiº” din Arad este o instituþie deînvãþãmânt superior (vorba vine) de doi bani!
PP RR II MM Ãà RR II AA ªª II RR II AASSSSuuuunnnntttt zzzz iiii lllleeee ccccâââânnnndddd tttt rrrreeeebbbbuuuuiiiieeee ssssãããã nnnneeee rrrreeeeaaaammmmiiiinnnntttt iiiimmmm ssssãããã ffff iiiimmmm mmmmaaaaiiii bbbbuuuunnnniiii ,,,,
La invitaþia Ambasadorului Românie în Ungaria, E.S MariusLAZURCÃ, Ioan Marin CRIªAN în calitate de Preºedinte al FilialeiJudeþene Arad a Confederaþiei Paronatul Român însoþit de Marcel
MÃINESCU vicepreºedintele aceleiaºi instituþii au participat la oîntâlnire de afaceri la Budapesta.
Au fost prezenþi Consulul României la Gyula E.S. Florin VASILONI,preºedintele ROCHAM România-Ungaria, János TAKÁCS,Ambassador Peter KRAFT, MBA – Hardvar University, CEO of Kraft &Associates Tourism Development, oficiali ai ROCHAM ºi oameni defaceri din cele douã þãri.
Au fost discutate oportunitãþi de afaceri ºi dezvoltarea cooperãriiîntre România ºi Ungaria.
„Ca bucovinean nãscut la Timiºoara ºi stabilit la Arad am multemotive sã am o percepþie pozitivã despre Ungaria, un stat de carene leagã nu doar vecinãtatea geograficã ºi istoria comunã, ci ºisuprapunerile culturale ºi civilizaþionale vizibile cu ochiul liber
Cetãþenii unguri reprezintã unii dintre cei mai numeroºi turiºtistrãini care viziteazã România iar aceastã realitate va deveni din ceîn ce mai vizibilã, din motivul cã interesul pentru România va creºteconstant în anii urmãtori. Fãrã sã ocupe unul din locurile fruntaºe,investiþiile ungureºti în România sunt totuºi semnificative (peste900 de milioane de euro). Câteva companii cunoscute în Ungaria audecis sã îºi extindã operaþiunile ºi în România în domeniul energiei(MOL), bancar (OTP), medicamentelor (Gedeon Richter) ºi imobiliar(TriGranit). Aceste investiþii nu sunt speculative, ci vizeazã oprezenþã stabilã pe piaþa noastrã. Cred de asemenea cã existãpotenþial de creºtere în domeniile turismului, agriculturii ºiindustriei prelucrãtoare conexe.
Sunt convins cã aceste relaþii vor creºte pe mãsurã ceinfrastructura de interconectare se va consolida. A doua legãturã peautostradã, la nivelul Oradiei, gazoductul Arad-Szeged, o nouã
conexiune electricã transfrontalierã, legãturi prin reþele de fibrãopticã, conducta de apã între judeþele Arad ºi Bekes - toate acesteproiecte în lucru au vocaþia de a impulsiona raporturile noastreeconomice, a declarat E.S. Marius LAZURCÃ, ambasadorul Românieiîn Ungaria.
„Participarea la acest gen de evenimente nu poate decât sã nedeschidã noi orizonturi, noi oportunitãþi de afaceri, noi perspective,ºi mai ales noi lecþii în ceea ce priveºte abordarea afacerilor, estedeclaraþia fãcut de Ioan Marin Criºan, preºedintele Filialei Arad aConfederaþie Patronatul Român.
D. Muntean
www.flacara-rosie.ro
10 Aprilie 2017 ACTUAL Pag. 6
Manifestarea s-a bucurat de prezenþaPreasfinþitului Pãrinte Siluan, EpiscopulEparhiei Ortodoxe Române din Ungaria,
care a fost însoþit ºi de alþi clerici din cadrulEpiscopiei: pr. Marius Maghiaru, protopop deBudapesta ºi preºedinte al UCRU, cel care afãcut ºi prezentarea programului, pr. FlorinOlteanu, protopop de Gyula, pr. Aurel Becan,protopop de Szeged, pr. Ioan Bun, parohulMicherechiului º.a.
La eveniment au participat invitaþi dinGyula, Micherechi, Chitighaz, Otlaca-Pustã ºialte localitãþi unde trãiesc membri aicomunitãþii româneºti din Ungaria, dar ºioaspeþi din România. Au fost prezenþi printrealþii E.S. Amb. Igor Furdík, consulul general alSlovaciei la Békéscsaba (Bichiºceaba),Ramona Lile, rectorul Universitãþii „AurelVlaicu” din Arad, Speranþa Milancovici,reprezentant al Universitãþii de Vest „VasileGoldiº” din Arad, Florin Didilescu, directorulBibliotecii Judeþene „Alexandru D. Xenopol”ºi al Asociaþiei „AMIFRAN” dinArad („Association Roumaine pour la Defenseet l’Illustration de la Langue Française”),Laszlo Pluhar, primarul oraºului Aletea (Elek),Maria Gurzãu Czegledi, directorul Liceului„Nicolae Bãlcescu” din Gyula, Eva Bocsor,reprezentantul Autoguvernãrii Româneºti dinjud. Bekes, Eva Iova ?imon, redactorul-ºef alpublicaþiei „Foaia Româneascã”, Bertold
Netea, viceprimarul din Micherechi, AdrianArdeþ, directorul Muzeului Judeþean deEtnografie ºi al Regimentului de Graniþã dinCaransebeº, Romulus Barbesc, primarulcomunei Bãuþar (jud. Caraº-Severin) º.a.
Programul manifestãrii, oferit de elevi ºiartiºti din Ungaria ºi România a început cucuvântãrile de bun venit, rostite de dl. FlorinTrandafir Vasiloni ºi pr. Marius Maghiaru.Imurilor naþionale ale Ungariei, României ºiFranþei au fost interpretate de cãtre Corul „ProMusica”, din Gyula, condus de maestrul?tefan Oroian ºi dirijat de prof. Adrian Bughi.Aceastã coralã a susºinut ºi un concert, care acuprins atât cântece religioase („Tatãl nostru”,„Pre Tine Te lãudãm”), cât ºi alte melodii înromânã ºi francezã.
Un grup de elevi de la Liceul „NicolaeBãlcescu” din Gyula, au prezentat un montajliterar cu versuri aparþinând unor autorifrancezi. Un moment cultural a fost prezentatbilingv, în românã ºi francezã, de cãtre un altgrup de elevi, din trupa de teatru „Amifran”(formatã din elevi de la liceele „MoiseNicoarã”, „Elena Ghiba Birta”, „Adam MullerGuttenbrunn” sau Liceul German ºi de laLiceul Pedagogic din Arad) aflatã subconducerea d-lui Florin Didilescu, care a ºivorbit publicului despre proiectele
remarcabile ale acestei echipe, care a luatfiinþã în Arad, sub îndrumarea sa în urmã cu26 de ani ºi din care au fãcut parte generaþiiîntregi de elevi, despre participãrile grupului,începând din anul 1993, la un Festival deTeatru în limba francezã, organizat anual laPecs (Ungaria), dar ºi despre Festivalul deTeatru Internaþional, organizat anual, laTeatrul de Stat din Arad, sub egida aceleaºiAsociaþii, la care participã anual în jur de 300-350 de elevi ºi tineri din aproximativ 10 þãri.
Tot cu acest prilej, a fost vernisatã ºiexpoziþia de fotografie, intitulatã „Franþa, monamour!”, aparþinând artistului ºi jurnalistuluiVirgiliu Jireghie, din Arad, care va putea fiadmiratã vreme de o lunã, la sediul UCRU, dinGiula.
Cuvinte de salut ºi felicitare au fost rostitede cãtre PS Siluan, Ramona Lile ºi SperanþaMilancovici, reprezentate ale celor douãuniversitãþi din Arad, „Aurel Vlaicu” ºi „VasileGoldiº”.
Un cuvânt de mulþumire adresat tuturorparticipanþilor, artiºti sau spectatori, a fostrostit în încheiere de consulul general FlorinTrandafir Vasiloni, care i-a invitat pe toþiparticipanþii la o recepþie, cu produse dinbucãtãria francezã.
B.P.
Ziua Francofoniei la Gyula, UngariaÎn data de 29 martie 2017, Consulatul
General al României la Gyula, încolaborare cu Uniunea Culturalã aRomânilor din Ungaria (UCRU), a organizato manifestare culturalã, intitulatã „ZiuaFrancofoniei la Gyula”, la sediul UCRU,situat în oraºul de pe Criºul Alb, dinUngaria. Ziua Francofoniei, care estesãrbãtoritã anual în 20 martie, sau la odatã apropiatã, de zeci de þãri, care facparte din Organizaþia Internaþionalã aFrancofoniei (OIF), la care a aderat ºiRomânia, din anul 1993. Evenimentul s-aorganizat sub patronajul E.S. d-lui FlorinTrandafir Vasiloni, consulul general alRomâniei la Gyula.
BÂRFE Pentru bani, Falcã „cordeºte” ºi pe… Aurel
(RectoRelu) ArdeleanDã-i la prost putere ºi (alt) loc de… luat baniO ºtire aprarent banalã a fost
preluatã cu surle ºitobe de cãtremass media locale ºi nu numai.Cã, cicã, Falcã ar mai vrea ouniversitate la Arad, paraºutatã decãtre Fundaþia SOROª tocmai dela Budapesta. De acolo de unde,Viktor Orban, premierul Ungariei,om cu „apararaturã” în zonainghinalã, a interzis-o. Jiþzã anost’, amuºinând miros de lovelegrase s-a gândit ºi a emis judecãþide valoare cum cã ar prelua-o el laArad!? Unde mai sunt douãuniversitãþi, una privatã – BancaArdelean – adicã „Vasile Goldiº”,cea care are calificativul de„LIPSÃDE ÎNCREDERE” acordat de cãtreARACIS România, ºi cea de stat –Universitatea „Aurel Vlaicu”. Înplus, Jiþã promite sã-i acordeuniversitãþii, haideþi sã-i zicemºoroº (cu litere mici), mii de metriipatraþi, spaþii în (ruina) CetãþiiAradului, bla, bla, bla. Frecangealãtotalã. Penalul de Jiþã Falcã nu ºtiecum sã mai facã rost de bani (ºi,colateral, imagine) ºi promite pebanii arãdenilor marea cu sarea.Concret, cum ai bãga într-ungrajd, cum e Aradul lui Falcã, pelângã UVVG (de „LIPSà DEÎNCREDERE”) ºi UAV o altãuniversitate privatã expulzatã dinUngaria. Oare, ãia de proºti auexpulzat-o?
Asta e altã treabã. O întrebarene macinã. Rãu, al rânzã, ca sã vãdaþi seama de fariseul de Falcã ca
sã nu-i zicem ecsroc cu acte înregulã. Falcã predã la UVVG(banca Ardelean, cea care arecalificativul de „LIPSÃ DEÎNCREDERE” acordat de cãtreARACIS România), adicã ia banide la aceastã instituþie!!!!!!. De anibuni de zile. Ce predã, vorba vine,vã vom spune cu altã ocazie. Ceeace vrem sã accentuãm este faptulcã pentru bani (ºi nu puþini) Jiþãmai vrea sã dea un tun cu o (h)altãuniversitate în Arad, de parcãambele amândouã existente argeme de studenþi! Un sat, cumeste Aradul, ce nu a avut pevremea lui Ceauºescu nicioinstituþie de învãþãmânt superior,brusc s-a trezitã cã vrea TREI (3)universitãþi!!!! Asta în condiþiilecare în judeþul Arad s-aînjumãtãþit populaþia.
Falcã, cum rãmâne cu„Goldiºul” (cea care arecalificativul de „LIPSÃ DEÎNCREDERE”acordat de cãtreARACIS România) de unde îþi ieibanii lunã de lunã?
Prof.univ.dr. Jitzã de la Brad-ul
Patronatul Român Arad, la Budapesta
Eveniment
Marin Criºan, preºedintele Patronatului Român Arad, împreunãcu E.S. Marius Lazurcã, ambasadorul României la Budapesta
Un nou episod din Atletico Textila a început furtunos, cu MariusÞucudean în atac. Driblinguri, ruperi de ritm etc., dar pe când sãajungã la poartã, majoritatea a fluierat offside. Omu’ s-a resemnat ºi
a fãcut pasul înapoi, astfel cã ªoani Meszar rãmane singurul vârf împins.Împins de „luceafãrul½ sportului arãdean (este vorba despre Jitzã Falcã),fãrã de care nu mai poate sã se existe nimic în urbea în care un baron aconstruit ºi altu’ a demolat. Fãrã suticile (de mii), servite de baronulcontemporan, cei doi copii de suflet ai tãticului sportului arãdean,Atletico ºi UTA ar pierde loptele în porumb prin satele din judeþ.
Ce nu a cãzut bine fostului fotbalist al UTA-ei se pare cã ar fi calitateaprofesionalã scãzutã a unor diriguitori de prin club ºiiii, acel fifty-fiftystabilit de ªoani la cashul încasat pe vedetele care au zburat ºi vor maizbura spre echipele cu caºcaval. Cum ªoani vrea sã bea lapte ºi de lavãcuþa Atletico ºi nu vrea sã mute toþi tãuraºii la UTA, sã îi îngraºe acolo,nu a mai fost cale de împãcare.
Ce va fi, vom vedea. Deocamdatã, ceva ne spune cã ªoani o gândit-o bine ( pentru el): decât codaº la Liga 1 ºi sã nu poþi juca cu mulþi tinereica sã prezinþi marfa pentru vânzare, mai bine stai frumuºel la matineu,bagi la înaintare tineretul bovin ºi la târgurile de iarnã ºi de varã mai daicâte unul ºi mai trãieºti un an.
Dezamãgiþi vor fi cei care au prins campionii anilor 70 ºi cei care aumai prins ultima echipã bunã a anilor 90. Generaþii de sacrificiu.
Tinereii care scandeazã „Viaþã de utist, noaptea vesel, ziua trist½ maiau timp sã aºtepte ºi sã creadã în suporterii fruntaºi care îi conduc cudiploma primitã de la Bara prin care acesta din urmã a înregistrat pepersoanã fizicã numele UTA ºi care zic ei, þine loc de palmares ºi istorie,pe care federalii never-ever nu o vor recunoaºte. Am zis-o!
Cãlin Florinescu
În toamna care tumnai a trecutãrã, dupã câteva meciuri mai moijucatee, aºa, ca la UTA, sau nejucate, ãia care zâc ei cã decid l-orschimbat pã Roly Nagy dân fruntea echipei fanion a Aradului, cã, cicã,
iel o fost eã vinã cã echipa, UTA, adicã, nu joacã nimic. Cã ãia, dã pãteren, în izmene, nu pot fuji, cã mulþi dântre ei beau (beuturã alcoolicã)de sã rupe masa!
Noa, bun! Pânã aci îi cam adevãrat tãt! Da’ dacã tãt îl schimbi pã Rolidã la cârma UTA-ei macar schimbã-l cu unu’ mai bun, dacã tãt vrei sãschimbi macazu’! Aceia ce îs la conducerea UTA-ei, provizorii – ca apadã pã Murãº, l-or adus pã unu’ ce-l cheamã Roºu, Laurenþiu sã fim bunînþeleºi. O fost pã la Steaua (mai mulþi or fost pã acolo ºi nu musai or’fost ipene!). L-or adus cu tãt cu preparateur fizic, or’ psihic, pã bani mulþidin bugetul local, adicã pe banii arãdenilor plãtitori de taxe ºi impozite,cu fanfarã în tãtã regula. Amu’, iarna, ãia de UTA – cu Roºu în frunce – orºi fãcut cantonament în ªpania, cã la Moneasa nu era de ranga lor, ºi tãþijucãtorii au banii la zi, cum se zice. Mai mult, or mai adus la echipã ºi alþiizmãnari mai acatãrii, vorba vine – ca sî nu le zicem rataþi. ªi aºa se facecã dupã câteva luni UTA noastrã, a arãdenilor, joacã la fel de prost, vorbaregelui Hagi „lungã ºi pe a doua”. Fãrã alergãturã ºi fãrã niciun fel dealergãturã în plus.
Pentru suporterii adevãraþi, suporterii de sacrificiu!, cel mai grav estefaptul cã de 20 de ani echipa nu joacã mai nimic! Indiferent cine esteantrenor (mai ales „vinituri”) ºi cine este la conducere!
Azi, a tusea! Mâine, junghiul! Apoi, frizeru’ ºi barbilu’(barbier, pentrunovici) ºi ….. ªi anii trec, ºi bucurii de la UTA, echipa de suflet aAradului, CANCI!
Debut 40 plus!
www.flacara-rosie.ro
10 Aprilie 2017 SPORT Pag. 7
De zece ani incomozi. Tot aºa s-o þinem!Adrian DUMITRU
Vorba mea...
De pe la judeþean...
Trebuie sã recunosc cã prinsfiind cu rutina zilnicã am fostsurprins în momentul în care
Romi m-a sunat ºi mi-a spus cãaniversãm zece ani de „FlacãraRoºie“. Þin minte momentul în caremi s-a propus colaborarea, chiar dela primul numãr (mersi Cãline!) ºieram uimit cã se dorea o altfel depresã în Arad. Fiind ºi începãtor înale jurnalismului (nu cã acum aº fialtfel, dar mã rog ...) am intrat într-un anturaj pentru care nu pot sã fiudecât mândru: Romi Dubãþ,Orlando Toader, Teofil Grãdinaru,Ovi Balint, Lajos Notaros. Oamenicare au fãcut ºi fac istoria în presã ºide la care am avut ºi încã am deînvãþat foarte multe.
Pe partea de sport am încercatmereu sã scriu altceva decât se scriadeja în Arad. Am învãþat repede cãtoþi cei care se ocupau de sport înacest oraº au afinitãþile lor. ªi cã nutot ceea ce se întâmplã în peisajulsportiv al oraºului nostru ajungea ºila public. Nu mi s-a pãrut ºi nu mi
se pare nici acum normal acestlucru. Dacã tot existã un interescrescut pentru sportul din acestoraº, de ce sã nu fie acest interesrãsplãtit cu toate amãnuntele? Dece în presã sã aparã doar ce dorescanumiþi oameni, care „apreciazãefortul“ ziariºtilor prin ciorbe ºibãuturi sãnãtoase?
Astfel, de-a lungul anilor s-aucreat niºte imagini care nu sunttocmai corecte. Anumite personajecare în realitate sunt mult mai slabivaloric decât sunt prezentaþi chiar ºiacum în presã. Am încercat, pe câtposibil, sã fiu cât mai echilibrat ºiechidistant. Decât o minciunã, maibine un adevãr, chiar dacã estederanjeazã ºi supãrã. Mai ales cazulcu UTA Bãtrâna Doamnã esteexemplul cel mai bun pentru acestlucru. Nu puþini sunt cei care mãacuzã cã nu vãd interesul oraºului ºial celor care o iubesc pe UTA,atunci când scriu într-un modnegativ despre tot ceea ce seîntâmplã la acest club.
Realitatea este însã una foarteclarã, dacã vrei sã o vezi. UTA numai existã în acest moment,oricât încearcã unii sã o învie. Nuvorbesc acum despreschimbãrile de formã alesocietãþii, cã ONG, cã societatecomercialã, nu e vorba despreaºa ceva. Clubul care acumevolueazã în liga a doua, a luatnaºtere în urmã cu patru ani. Înaceeaºi perioadã exista clubul luiGio ºi Marþian, care activa în aldoilea eºalon fotbalistic ºi care îºitrãia ultimele rãsuflãri. Aºadar,logica e cea care spune cãactuala echipã nu are nimic încomun cu adevãrata UTA, ceacare a fãcut glorie ºi istorieacestui oraº. Sigur, ne putemminþi singuri, putem sã trãimîntr-o iluzie permanentã, daradevãrul ºi logica ne va batemereu la fundul gol. Nu mai bineterminãm povestea asta cucontinuitatea, afirmãm cã acestclub e unul nou ºi încercãm sã
atragem pe toatã lumea spreacest proiect?
Au trecut zece ani în care amînvãþat foarte mulet desprepresã, chiar dacã acum nu maiactivez în permanenþã în acestdomeniu. „Flacãra Roºie“ adepãºit stadiul de loc de muncã,a devenit deja un hobby, oplãcere, o mare familie. Autrecut zece ani de zile dar parcãieri lucram cu toþii pentru ascoate pe piaþã primul numãr.Au fost multe momenteextraordinare, dar ºi momentegrele. Peste toate însã am rãmasaceiaºi „nebuni“, pentru careredactarea acestui sãptãmânal adevenit un bun prilej de poveºtica între prieteni.
Aºa cum au trecut zece anide zile, sper sã mai treacã celpuþin încã zece. Sãnãtoºi sã fim,cã oricum tot Ghiþã Falcã va fiprimar ºi la urmãtoarea noastrãaniversare!
BÂRFE SPORTIVE
ªi vina a cui e totuºi?ICIM-ul are parte de un nou
sezon de „vis“, la fel cum a totavut în ultima perioadã. Nu s-aprins play-off-ul iar din Cupã s-aieºit din nou destul de repede. Nucã asta ar fi o surprizã, având învedere la cum merg treburile decâþiva ani încoace la echipa debaschet feminin. La finalul par-tidei, celebrul manager MarcelUrban (foto) a încercat sã explice
eºecul echipei pe care o conduce(???), spunând cã formaþia clu-jeanã a avut dubluri pe fiecarepost, în timp ce ei nu. Na, ºi ne-am pus sã ne uitãm ºi noi pestefetele care au jucat în acel meci. ªiam vãzut cã clujencele au avutcinci jucãtoare strãine deRomânia, în timp ce ICIM-ul opt.No hat, da ce e aici? Mai are rostsã reluãm povestea pe care ospunem aproape de zece ani dezile, cã se tot dau bani pe jucã-toare strãine, timp în care s-ar fiputut face o academie pentrutinerele din Arad? Nu mai are rostcã ºi aºa Urban e ca Falcã, mereurãmâne pe post!
Roºu’! Pentru Roºu…
Laurenþiu Roºu a adus ceva înplus pentru UTA. Dar, dupã oserie bunã – normalã am zice – auaparut sincope. La Brãila, acasã cu
Braºovul. Deloc întâmplatoare!Jucãtorii sunt blazaþi, toti se credMessi sau Ronaldo. Peste asta,mai vine ºi Laurenþiu Roºu sã nespunã cã sã nu ne gândim la pro-movare! Pãi, pentru ce ai maivenit, nea Roºule? Indiferent ce-aivrut, poate sã elimini presiuneade pe jucãtori, dar o asemeneadeclaraþie a lui Roºu e de… roºu!Adicã eliminare. Ca sã evitãm pro-movarea n-avem nevoie deantrenori plãtiþi cu j’demii. Maiales cã jucãtorii sunt plãtiþi de noi,din bani publici, nu de Roºu.
Roº’, Galben ºi Albastrã
Noa, bine cã am schimbat
frizeru’ cu borbilu’! Marius Þucudean l-a lãsat pe
ªoani Meszar sã joace singur
la Atletico… Textila
REZERVÃRI LA TEL.0754620049
PAªTE FERICIT!
Dorel Cãprar, încã preºedinte la PSD Arad,se laudã peste tot cu noua faþã pe care oare formaþiunea sa. Omiþând cã recentul
succes al PSD Arad, de la parlamentare, sedatoreazã nu lui, ci pe de o parte (o mareparte) lui Mihai Fifor, iar pe de altã parteunor consilieri - locali ºi judeþeni - care i-aufãcut toatã treaba, Dorel Cãprar începe sã-ºibombeze pieptul, ca ºi culturiºtii anabolizaþi.Adicã se laudã fãrã motiv, cu realizãri alealtora.
De fapt, noua faþã a PSD este reflectatãclar de aceste poze. Persoana din imagine,pentru cei care nu ºtiu, este noul lider al PSDVladimirescu. Nou, adicã mai nou, cãpersoana în cauzã e deja „consacratã” încomunã.
Ca sã concluzionãm, în întreaga saactivitate, Dorel Cãprar s-a remarcat tocmaipromovând astfel de oameni, care sã nu-izdruncine cariera megalomanicã. Când agãsit oameni mai buni sau mai capabili ca el,a urmãrit fie sã-i elimine, fie sã-i vândã. Camcum încearcã ºi acum sã facã cu Fifor.
Sau, Cãprar preferã sã facã pact cuduºmanul, aºa cum a fãcut cu Falcã, la Arad.ªi asta în ciuda faptului cã alþii ducdezinteresat un rãzboi dur ºi de lungã duratãcu Falcã, tocmai pentru binele arãdenilor
Revenind la Vladi, PSD îºi vedeimaginea, reflectatã perfect în pozele celuicare, pus de Cãprar, se declarã lider al alpartidului, la Vladimirescu: Feri Kempf.
A se FERI de foc
10 Aprilie 2017 ULTIMA Pag. 8
Nu ne târâþi prin tribunale! Materialele publicate sunt PAMFLETE ºi vã invitãm sã le trataþi ca atare
S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t
Reproducerea acestora esteinterzisã fãrã acordul proprietarului.
se aprinde din prima!
NOI NU SUNTEM BANALI
Cezar, 9 ani, fotbalist
C O N T R A E D I T O R I A L
Zece. Am zice Nadia.Am spune absolutul!NU, în fapt e vorba deZECE ani de FlacãraRoºie! Zece ani deapariþie permanentã,zece ani de prezenþãpermanentã. Zece anide ziaristicãpermanentã (tipar!!!),pe print, pe hârtie, pefâºâitoare, pe „materialde budã”, pe ce vreþivoi.
Iaca, Flacãra a ajunsla zece ani. Privindretrospectiv, zece aninu înseamnã mult, nuînseamnã nici puþin,dar înseamnã enorm.Dacã aº da timpulînapoi, ºi tocmai îl dau,îmi aduc aminte cumera atunci. Eramimplicat într-un altproiect jurnalistic –relativ de succes, dinmoment ce existã –când am vãzutpublicaþia ce se mulape modul meu de a
gândi, pe modul meude a scrie. Aºa m-amconjuncturat cu Flacãra,aºa am ajuns sã scriu laaceastã foaie.
În timp, Flacãra
Roºie a avut un singurºi mare caracter: aderanjat! Eu am marelemerit cã, în aceastãperioadã, am scris.Glumesc, desigur, darm-am simþit la fel debine, la fel de ciudat, cape vremeaObservatorului, tot laînceputuri. Adicã sãstau la masã, în ziar, cuoameni de excepþie.Oameni, adicã ziariºti,
care aveau (ºi au ºiacum) pixul ascuþit.Oameni care atuncicând scriau, erau citiþi,iar când nu scriau, uniirãsuflau uºuraþi.
Îmi place sã scriuaici, descorsetat, saufãrã sutien, cum s-arzice. Îmi place, nuneapãrat sã scriu, cât sãfiu citit. De multe ori,articole pe care nu le-am scris, articole pecare uneori nu le-amcitit, mi-au fostatribuite. Ce sã fi fãcut?Mi le-am asumat.
De alte multe ori,articole pe care eu le-
am scris au fostatribuite altora. Dacãnu intervenea aceaculpabilitate juridicã,lãsam lucrurile sãdecurgã în modul lorfiresc. Dacã era bai,întotdeauna mi-amasumat intenþia ºiconþinutul articolului.Ideea de front comun.
Aºa cum a fãcutîntotdeauna ziarulFlacãra Roºie!
Termin, cu douãchestii frumoase, alteledecât cele uzuale.
Alt prieten mi-asugerat sã trec titlu: 10ani! #rezistãm! Sincer,oscilam, ce titul sã pun,dar, oricum,mulþumesc Marine!!!
De fapt, vãmulþumesc tuturor!!!
Teofil Grãdinaru
10CE!!!
Dorel ºi dictatura: mein Kempf... Feri Kempf!
În anul de graþie 2008, administraþiaarãdeanã a luat un credit DEXIA de 33de milioane de lei pentru modernizarea
unor strãzi. Au trecut anii, s-au plãtit rate ºidobânzi ºi au mai rãmas de platã vreo 6milioane de lei anul acesta. Lucrãri bune,bãnoase pentru unii, garantate deinginerul numãrul unu al Aradului.
Iatã cã astãzi, dupã o micã ploaie deprimãvara, o stradã modernizatã a devenitmicul lac Kogãlniceanu unde s-au ºi aciuitcâteva rãþuºte sãlbatice. Poate la ploile cevor urma vor avea parte de un ditamailacul Kogãlniceanu plin cu lebede ºi gâºte,ºi hidrobiciclete în locul tramvaielor.
