Lqr. Hffi tf,,trtr

"i*t"+46/n Niceea, iubitul meu ora| de bastind. traia odar; un

om, pe nume Muc cel mic. Eram copil pe vremea aceea. darimi aduc bine aminre de el. Poare, fiindca din pricina luiam miocat de la tata o b6tdie sord cu moaftea. Cind l-amcunoscut, Muc cel mic era un holtei batrin, dar nu maiinalt de citiva cori; pe deasupra, avea li o inlaFFre tareciudati: un cap mare, mare de tot, mai mare decit vreunalt cap de om, fi un trup mic fi pt6pind. Muc trdia intr-ocasd uria;d, singur-singurel fi tot singur iqi facea de min-carei nu se ardta pe ulit; decit o data pe lund, qi dac6pe Ia vremea prinzului nu s-ar fi z;ril. ridicindu-se un fum gros

din hornul casei sale, nimeni n-ar fi ftiut dacd Muc el mic

mai trdieite ori nui seata se plimba pe acoper$ qi, de irs'din ulit5,'ti se pdrea cd un cap uria5 umbld de unul si*irr i"i,i.' li-iri""u"". Tutu rautacioii eram noi, bdrelri, pe

i."m"u uce"u, cit era ziulica de mare ne tineam numai

de n6zbitii. Ziua cind Muc cel mic ili pdrdsea casa era o

adevdrat6 sdrbdroare Pentru noii ne stringeam din vremein fala casei lui ;i il alteptm; u;a se descfudea li in prag

se ivea un cdp mare cu un tuban li mdi mile, urmdt de

un trupsor pirpiriu, imbrdcat ru o fetegea mi( 6, ponositd

de sub care se zareau ni;te ;alvari [agi, inciqi cu un briu

lat, in briu era infrDt un harrger lung, atit de lung, cd a-nevoie ili puteai da seama daca Muc atimd de hangersau hanoerul de Muc.

DJcum pdsea pe uli1a, porneam sd chiuim de vuia

vEzduhul; ne zvirleam tichiile in aer ;i lop6idm nebmelte in

di{*5rr

iurul lui. Dar Muc ne intimpina dind grav din cap qi co-bora cu pa;i domoli uli1a, tir;iindu-;i tdlpile- asta din pricinapapucilor lui nemaivdzut de mari. Noi, bdielii, ne luamdupd el strigind inlr-una: ,Muc cel mic, Muc cel mic lnl-am {dcut $i o strigatura hazlie, pe care i-o cintam adesea;suna cam ala:

Muc, Muc, Muc, micule Muc!Hai la joac,i, nu std cuc!Casd ta e mare, mare!Capul tdu pereche n-are:Unas ca un ceaun.Muc, piticul nostru bun,Sari si ia-te dupii noi !Prinde unul, prinde doi,Muc, Muc, Muc, piticu[ Muc !

AEa ne desfatam a-desea pe socoteala lui $itrebuie sd mdrturisesc, spreru$lnea meq cd eu eramcapulrdutdglor: ll tr;geammereu de mica 1ui feregea

;i odatd l-am cdlcat pe pa-pucii lui uriagi, iar bietulMuc s-a impiedicat in ei $ia cdzut. Intimplarea acea-sta mi s-a parut nespus dehazlie, dar mi-a trecul cu-rlnd pofta de ris cind l-amvdzut pe Muc cel micindreptindu-se spre casa

tatAlui meu. A intrat incas6 Ia noi !i a zabovit

acolo un timp. Eu am stat pitit dupd poartd pind cindMuc a ie5it, insolit de tatal meu, care il finea cuviinciosde mind pi i;i lua rEmas bun de Ia el cu multe pl€cdciuni.Nu prea md simleam in apele mele, afa cd am ramas obund bucard de weme in ascunzdtoarea mea. In cele dinurma insd, foamea care m-a rdzbit s-a dovedit mai taredecit frica de bdtaie, Fi, pocEit, cu capul plecat, m-am in-fatisat inaintea tatdlui meu.

- Am atlat cd l-ai supdrat pe bunul Muc!spuse el as.pru. O s6-{i spun povestea lui 5i n-o sd mai rizi de el.Dar, inainte fi dupa ce ti.o voi spune, ai s6-,ti primeFti pa-para obqnuita.

"Papara obl5nuit6u erau cele douazeci si cinci de

lovituri pe c6re tatd, din pacate, le numdra cu multdgrijd. scoase leava lungE a pipei sdle, de5urub6 mustiuculfi, mai minios ca oricind, imi trase cu ea o bdtaie stras_nicd, Dupi ce isprdvi cu toate cele doudzeci si cinci dLlovituri, $i imi porunci cd dltddata sd md port cu luare_aminte, incepu sd-mi spuna povestea lui Muc cel mic ,

. Tatal lui Muc, pe care-l chemase de tapt Mucrah,fusese un om de vaz6 in Niceea, numdi cd era tare s6rac.Trdia_aproape tot arit desingurdtic ca fi acum feciorui iui.Pe Muc nu.l prea avea la inimd - ii era rusine de infdti-parea lui de pitic

-$i il ldsa s6 creascE la voia intimpldrii.La paisprezece ani, Muc eraincd un copil vesel, dar ta.tdl s{u, om zgtrcit la zim-bet, avea pentru el numaivorbe de dojand: ba cde copildros, ba cd e incdnecopt Ia minte, ba cd eprosl.,.

lntr-o bund zi, batri-nul a c6zut rau de tot si

de aici i s-a tras moartei.Muc cel mic a ramas sin.gur pe lume, neltiutor tisdrac. Neamurile, ciinoase,carora tatAl lui [e rama-sese dator pind peste cap,il gonird din casd pe sdr.

manul bdiat, povA(uinduJ totodatd sA plece ln lumea largdsa-si caute norocul. Muc cel mrc se gAti bucurosde drum, o singurd rugaminte ar fi avut $i e[ sa i se

daluiascE straiele tatdlui sdu. Ruga i'a tost implnitd pedata. Straiele nu i se potriveau de loc, cdci pdrintele luifusese un om voinic si inalt. Muc nu statu insd mult peginduri , le retezd poalele 5i le imbrdcd' De strimtat insA

iitase sa le strimteze pi de aceea vesmintele sale, cu caremai umbli fi astazi, pareau atit de eiudate; tubanul uria|,briul lat, salvarii larqi mica feregea albastrd' toate eraumostenire pdrinteascE. Ei, 5i Muc {i infipse in briu han'gerul lung cu inflorituri al tatAlui sdu' iii lud un bdl $iourcese la drum.'

Colindd vdios ziulica inlreagd, cd doar plecase in cdu-tdrea norocutui... De zdrea in praf weun ciob scinteindla soare, il vira iute ln buzunar, in credinta cd se va schimbape data in ced mai frumoasdnestematd; de vedea strdlu-

cind in depdrtare cupola vreunei moschei sau oglindasclipltoare aunui lac, i5i incfupuia cd a $i-aiuns in taraminunilor. Dar, vai ! Dd curn se apropid, ndfticirile piereaucd un vis, iar'oboseala 5i foamea ii aminteau cd se afldincd pe lumea asta.

Doud zile Fi douA nopti rdtdci el amdrit Fi fldmind,dar de noroc toi nu dadu; hrana ii erau doar roadele cim-pului, iar culcup, pdmintul iare. In zorii celei de. a treia zi'd. pe o inal{inie, zari o cetate mare. Semilunile sclipeaude pe minaretele sale qi steagurile filfliau in felurite culoripe acoperiluri, fdclndu-i parcd semn sd se apropie. Uimit,Muc se opri $i cuprinse cu privirea cetatea fi impreturi-mile ei. ,Aici e norocul lui Muc cel mic I i;i zise el.

10

#Acum ori niciodatE l. Si, cu todte c; era jstovit, sarj in susde buc'rie. Ifi adrrn6 apoi toale purerile li se indreuArntracoto. Uesi cetated p6rea foarte aproape, ajunse lazidul ei abid spre amidz;, pentru c6 nu_l mai tineau piciod_rele fi din timp in_ timp simtea nevoia sA poposeoscd laumbra cite unu.i palmier, ca sd-li mai tragd sufletul. ln sfir-lit- atunse in .fa1a porlilor I lg netezi riica lui fereoea.hldfur6 mai _bine turbanul, sninse briul pi infipse terneinicin_elhangerul sdu, Iung; apoi scuturd col6ul de pe papuci,Iud bdlul $i pA$i hotdrir in cetare.

Batu indelunq ul4ele in sus li'n ios, dar nu v ,zu

nici o usd care sd- i se deschidd $i nu auzi nici un glas

care s6J imbie: nlntrd, micule Muc, mdninca fl bea oupa

oofta inimii 5i odihneSte-1i picioarele ttudite de atila orum!'""- f"i

"otinar.d asi, Mui aiunse in fata unei case mari'

drEtoase. si tocmai iind se uita la ea cu mai mult Fnd'

." al"ii# o fereastra qi in ea se ivi o barina care strigd

cu glas cintatr

Stdchinufd-i Plind, Plin'i IHai, oecine, hai, oectnd ICite unul, cite doi,Masa-i Pusa Pentru ooL

Vecineilor, Iugula'Plinii, Plina-i sttiichlnuta'

Si oe ooarta casei dddu buzna induntru o droaie de

"ii.i ;'i;;;;i:-Muc stdtu o clipa pe ginduri dacd..s6

orimelsca invitatia' dar l;i lud numaidecit inima in d'n'U

it';;tii; ui-u'"iiot"u pisi-1u' Elu cunolteau desigur mai

6ine ta el drumul sPre bucatarie''-'- F. s"ara. Muc-se intr'lni cu batrina pe care o vazuse

la fereastrd. Flmeia se uitd [a el incruntatd li-l intrebd ce

oofteste."'""tI Ai chemat toala lumea la masd li' fiindca sint tare

flamind. am venit li eu.

Bitrina rise qi'l inrebd:

-be unde'vii, om ciudat?Toatd lumea $ieca eu

dxtesc bucate numai pentru drdgulele mele de pisici'

fi doat din cind in cind le mai chem fi niscalva oaspeli

de prin vecini.

12

Atunci, Muc cel mic ii povesfi batrinei cil degreu o dusese dupd moartea pdrintelui sdu li o- rugd sd-iingdduie sd mdnince fi el laolalt6 cu pisicile. Induiogatdde trista lui poveste, femeid il pofti in casa qi-i dddu sd

mdnlnce fi sd bea pe sdturate. Dupd ce prichindelul maiprinse puter,, ea i[ privi lung qi grdi,

- Muc, rdmii in slujba mea I N-o sd te ostene$ti preamult, iar eu o sa am griid de tine.

Muc cel mic se invoi bucuros, cdci mincarea plsi-cilor ii era pe plac. Slujba erd uloar6, dar.ciudatd. Sta.pina Ahav[i avea doi cotoi Fi patru pisici. In fiecare di-

mineata, Muc cel mic Ie pieptana blana si le dddea cup"-ojir"ur"p". Ci;d stap;a pleca de aclsd, Muc se in'qriiea de pisici: [e punea strdchinule cu mincare' $i noap'tea le culca pe perine de mdtase pi Ie invelea cu macate decatifea.Stapina Ahavli avea$ciliva cdteii Pe ace$tia insd

nul alinta ca pe pisicile ei, pe care le iubea de parcd

ar fi fost propriii ei copii.lvluc cel mic traia .aici tot atit de singuratic ca li

in casa parinteascd: nu dadea ochi cu altcineva decit custdDlna lui - incolo se invirtea ziulica toata numai intreciini sl Disici. O vreme a dus-o bine, mincare' cit ii tre-buia,'tai treaba, pulin6. Bdtrlna se ardla indeaiuns de mul-

lumita de sluga ei. Pe zi ce trecea, pisicile deveneau insE totinai zvapaiaG' se zbengiriau 5i zburdau Prin odai ca nil-te zAnatice, rdstumau tot ce le ie$ea in cale, sPdrgeau vase

din cele mai frumoase; de cum simfeauinsa pe scara pa-

sii stdDinel Ahavti, se ghemuiau pe perinu{ele lor li mi$caudin codita, ca 5i mm nimic nu s-ar fi intlmplat. La vede-rea harababurii din casa, stapina Ahavli se facea foc ;iDarA, si toard vina o arunca pe Muc' Degeaba cAuta elid se dezvinovateasca. Mironositelor de pisici ea le dddeamai multa crezare decit iurdmintelor de nevinovd{ie aleuoei slugi.

Muc cel mic eta tare mihnit - nu-qi aflase noroculnici de astd datd; se gindi sd paraseascd sluiba aceasta.lncd din cea dintii cAldtorie a lui v6zuse cit de amar etraiul f;r6 bani pi de aceea hotdri s6-fi dobindeasca intr-unfel oarecare simbria, cdci st5pina Ahdvti de fdg6duit Fofagadlia, dar de dat nu i-o dddea. Se gdsea in casa st6pineiAhavli o cdmard totdeauna incuiatd' in care Muc nir intrase

sj

niciodatd. O auzise de multe ori pe ,st6plnd-sd cotrobaind

oe acolo si tare-ar fi wt Muc sd dtle ce taine ascunde'

h"r.i. suiia si chibzuind cum s6-ii facd rost de- bani pen-tru

drum. numai ce-i veni in minte cdmara cea terecatA' Nu

.r-J"'. ii-tatn"itd acolo vreo comoara? Darula era bine

zsvorita si nu era chip sd aiungi Ia comoard'lntr-'o dimlneala,dupd ce stdplnaAhavti plecd,de aasd'

un cdtelus vitreqit de ea - $i cdre il indrdgise pe Muc pentru

Uunatlt"i tui-'it upucd pe bdiat cu dinlii de Flvari $ijncepusa-l trdg6, de Parca i-ar fi fdcut semn sd se id dupd el' Muc'

"!-iiii'pia"Lu sd se ioace cu -ca(elu[ul,

il urmd Aiunse

in odaia de culcare a stdpinei Ahav{i' indintea,unei uiileoe care el n-o bdqase in seamd pina atunci' lJfa era ln-

iredes"hisa. CaleluS-ul intra, Muc- dupa el'ti nu mica -ii

tu

mirarea cind se trizi in incdperea fivnitd' ln zadar cautd

"iL".ipti"i"ia. ttgh.tele i nici md de a;a ceva'-Straie

vechi, vase, care de care mai ndstrufnice, erau lmprd-stiate

Deste tot. Mai cu osebirq ii atrase privirea un vas de cle{tdr

tu izvoade me5teSugite. II ridicd, il intoarse pe toate p64ile'"

dar. vail Vasul avea un cdpdc aiezdt ufor deasupra fl' oln

nebdgare de seam6, Muc scdpa capacul care se t6cu

Hndari.Bdiatul inlemni de spaim6. Soarta ii erd Pecetluit6'

Trebuia sd fudd cir mdi qrabnic, dae6 nu voia cd batrina

s6.l snopeasciin batai, lniinte de a pleca, Muc iii aruncaprivirea spre lucrurile sl6pinei Ahavli - doar-doar o gasi

ceva de trebuinld! Ochii i se oprird asuPra unor conoutr

mad, mari dc tot. Nu erau prea frumo5i, -dar pdpucii pe

"ur" ii ut"u el in picioare se ldcuserd ferfeni[d; afar6 de

ista, condurii il atrigeau Fi pmtru faptul c6 erau mari, qi

16

el nad6iduid cd in felul acesta oamenii il vor socoti {l pe

e[ un barbat in toatd firea. lpl zvirli cit colo vechii lui pa-puci li incalta condurii cei mari. lnf-un coll era rezematun toiegel cu m6ciulia_ cd un cap de leu; stdtea acolofdrd nlci o intrebuin{are. ll IuE qi pe el gi o zbughi drn camer6.Alergd spre oddita lui, iii imbracd mica feregea, sfinsemai tare turbanul mo$tenit de la tatdl sdu, {i dupd ce-Fi

lnfipse hangerul in briu, o 1u6 [a sdndtoasa cit il lineaupicioarele. Din casa in ulild, djn ulild afdra din cetate, fugea,lugea mincind pdmintuli abia de-ii mai tragea, bietul deel, suflerul. De cind era nu alergase atil de iLrte- il impingeaparcd o putere nevdzutE si ii era cu neputin(d sa se malopreasca. i5i d6du seama cd nu e lucru curat cu condurii

- zbura cu ei, nu altceva. Cercd in fel ;i chip sd se

opreascd, dar in zadar. Deznidaiduit incepu sd strige, deparcA ar fi strunit ni$te cai !

- Pm..- Ho... Prrr I

Ca prin farmec condurii se oprira' iar Muc se trinti'isrovit, Ia pAmint.

Mult s-a mai bucurat Muc cel mic cu condurii luilAsadar, tot dobindise el ceva de pe urrna sluibei sale - se

ali:sese cu un lucru care sd-l aiute in cdutareu n6lsqului.Bucuros, dar sleit de puteri, Muc adormi degrabd, tr,rpullui micut aveaun cap-nu glumd, 5i nu'i era u;or de locsd si-l lina pe umeri. ln yis i se arata prietenul lui, cdte-lupul stdpinei Ahavli, cel careJ aiutase sd gaseasca con-duriii se fdcea cd-i spune:'

- Dragul meu Muc, nu qlii sd dai condurilor o in-trebuintare cu fdlos' de ai sd te rdsucesti cu ei de trei orip"-"t'"li"ii-"i-si zbori unde vrei; iai cu toiegelul ai sdgdsefti comori, cdci acolo unde se af[6 ascuns aur, -toie'ielui ciocdneste de trei ori in pdmint: iar acolo unde se

ifla argint, numai de doua ori. Aga visd Mtrc cel mic.Clnd sa trezi ili amilti de visul 1ui nastrugnic $i se gindisd facd o incercare. Incalld condurii, ridicd piciorul 9i in-cepu sd se rAsuceasca pe c6lcli. Oricine ar incetca sa se

invhteascd de trei ori in ;lr pe un cdlcii, incdl(at cu nifteconduri uriaSi, nu s-ar mira cti o asemenea ispravd Mucn-a izbutit s-o faca dintr-o dat6; $i apoi, mai trebuie pus

la socoteal6 qi capul lui greu, careJ trdgea ba intr-o part'e,

ba in alta.S6rmamrl pitic cdzu de citeva ori cu nasul in pd'

mint, dar nu se dddu bdtut, se mai apucd o dat6, 9i lncdo data de aceeapi treab6, pind ce izbuti. Se ini/irti apoi

18

'ril*'6.

ca o sfirleazd pe un cdlcii pi i;i dori sd ajungd undevape aproape, intr-un ora$ mare. Nici n-apuca bine sd-li is-praveasca gindul, cd se inal(d in vdzduh, pu$at de eonduriindzdrdvani, care visleau prln nori atit de iute. incit, pinA sa

se dezmeticeascd, Muc se trezi intr-o piata intinsd, cu omullime de tarabe, printre care forfotea o sumedenie deoameni. Colinda el incolo pi incoace, pina socoti cd e malcuminte s-o ia pe ulite mai neumblate, caci prin piatd, ininghesuialS, il cdlcau pe conduri ba unul, ba altul. Mai,mai sd-l dea gcamadd I In invdlmd;eald, hangerul sau ascu(itlmpungea oamenii, aqa incit cu chiu cu vai prichindelulscdpd nebatut. Muc cel mic incepu sd chibzuiasca cumFi-ar putea agonisi citiva banug. E drept cd avea un to-iegel care ii descoperea comorile ascunse, dar cum s6 dea

el de un asemenea loc in care sd fie ingropat aur 9i argint?La nevoie, ar fi putut face pi altceva, sa-$i arate oamenilorfdptura lui hazlie, 5i a;a sil ciptige bani; era insd prea_ mindruci s-o fac6. Pind Ia urmd, tot de iuleala picioarelor saleisi (rduse aminte. Cu condurii n6zdrdvani ar putea s6-$i

aqoniseasc6 cele de trebuin{d - i5i zise el - $ hotdri sa

inire undeva tn slulbd ca ltafeta. Socotind cd impdratuldin aceastd cetate platefte

.o astfel de slulbi mai bine ca

oricare altul, afla unde este palatul lui. Un siraier, calestatea deveghe la porlile palatului, i[ intrebd pentru.ce-aveniu Auzindu-l pe Muc ca e in cdutarca unei sluibq iltrimise la pdzitorul robilor. Muc ii spuse ;i acestuia, fErA

zdbavd, p6sul lui: cum cd ar !'rea $i el sd intre in slulba,ca ;tafetd a impdratului. Pazitorul robilor cdtd lung la el

fi spuse,

- Cu picioarele tale lungi de o qchioapd, vrei sd sluiettica ftafeta a imparaiului? Piei din fala mea I N-am chef sd-mipierd timpul cu toti zdnaticii I

Muc cel mic sldrui insd, spunind cA e gala sa se iala intrecere cu cea mai bund stafeta impdrateascS, Vorbelelur ii pdrurd nespus de hazlii pazitorului de robi, care po-runci cd, pind in searA, sA fie pregatit totul pentru intrecere.Dupd ce il duse pe Muc la bucdtdrie $i porunci sA I sedea sd mdnince si sd bea pe saturdte, pdzitorul de robi se

infdtifa imparatultii qi-i povesti despre crudatul orgulel gi

despre cererea lui. lmpdratul, un om hitru, se bucurd cdpazitorul de robiil oprise pe Muc Ia curte-va avea astfelprileiul de-a petrece pu{in pe socoteala piticului. Porunciapoi sa se rinduiasc6 toate cele de trebuinF pe paiiltea dinspatele palatului, pentru ca intreaga eurte sa poatA lua parte

-g

la intrecere. Dupd ce ii mai aminti o datd s6-l ingriieascabine pe pitig impdratul dadu de veste prinlilor $i prinfeselorde la curte desprealergarea care urrna sdaibilocinsearaaceea. Aceqtia la rindul lor trimiserd vorbA curtenilor. Ves-tea se rAspindi indatd qi, cind se inserd, toatd curtea eraadunaH, cu mic, cu mare, pe paji5tea unde fusese lndltatao podin6, pentru ca lumea sd poat,i vedea cum aleargdpiticu{ cel ldudaros.

Imparatul se sui pe podina inconfurat de fin fi fitce-le sale, iar Muc cel mic pd$i pe paiifte qi facu o temeneain fala inalgmilor lor. Prichindelul fu tntimpinat cu chiotepi risete.NdstruEnica fdpturdl Un trup nevolnic, un cap mare,qalvari targi, un hanger lung infipt intr-un briu lat, picioaremici incdllate cu conduri uriagi - cum sd nu te pufneascd

' ". -t-i8ti.{ll '6atf

. -t- w-?,qt ljF.1i'F.r

risul la vederea lui. Dar Muc cel mic nu se fisticl de locla auzul dsetelor. Mindru, rezemat in toiegelul saur i$i

aftepta potrivnicul. Dupd dorinla lui Muq pazitorul de robialesese pentru intrecere pe cel mai bun alergdtor al imPa-ratului. Acesta se inf6!i;6 de asemenea pe pdiiite tl amin-doi, Muc $i alergdtorul, stateau $iaiteptau semnalul de por-nire. Potrlvit rtrrduielli, cind prin(esa Amarla rldic6 vdlul,amindoi zvicnird din loc, pomind de'a lungul paiigtel cadoud sdgeg slobozite din acelaqi arc.

La lnceput, Muc fu intrecut cu mult de potrivnicullui, apoi insii, cu conduril sai zburatori, il aiunse dinurma cit ai elipi dtn ochi. il intrecu Ft alunse la tlnt6

22

in vreme ce celalalt se apropia, giftind. Privitofit furd cu-prinqi de o mare mirarei se a$ternu o ticere adincdi abiacind impdratul incepu sE batd din palme, mullimea izbucniin chiote $i strigate: oTrdiascd Muc cel mic, invingdton:ll"

Muc cel mic fu adus in fap impdratului. fuuncindu-sela picioarele acestuia, el il rug6,

"lndl(imea tal Am filcut

dinaintealuminatei tale fete numai o incercare a meptegugululmeu, Binevoie$te a ingddui sE mi se dea o sluiba de qtafeti Iacurtea indllimii talel' lmpEratul grdi:,Muc, tu.veifi $tafetamea de frunte; vei sta aproape de impdratul tAu, vet pri.ml simbrie o sutil de galbeni pe an $i vei minca la ma-sE cu cei mal de seama slulitorl ai meln

Muc qel mic crezu cd de astd data ig gdsise norocul.Era pltn de voie bund. Se bucura de mare trecere la im.parat, cdci ii indeplinea treburile cele mai tainice li maigrabnice $lpetoate le ducea la capdt cumultdgriiagcunespusA repeziclune.

Ceilalu sluiitorl ai impEratului nuJ vedeau insd cuocfu buni nu Ie pldcea sd impartd bundvoinla stapinuluicu un pitic care nu Ftia altceva decit sd alerge. Puneaula cale tot felul de uneltiri impotrlva lui, dar toate dddeaugre$, cdci impilratul ardta o incredere nemdrginitd celeidintii ptafete ale sale care-i ducea toate ve$ile de tain6.(La asemenea inalta cinstire aiunsese Muc,)

Muc ;tia despre toate aceste uneltiri. dar avea oinimA prea blinda ca sd se r6zbunq chibzuia cum sd sefacd mai folositor dusmanilor sdi, pentru ca ei sdJ indrdqeascd,qi aduse aminte de toiegel, de care, in prea maiea salericire. ultase, DacE ar afla o comoar6, isi zicea Muc.curtenii ar line mai mult la el. Auzise $optiidu_se de maimulte. ori cA .pe wemuri, cind ndvdlisert du$manii tn tard,tatal lmparatului $i-ar fi ingropat multe din iomorile iale.se mai spunea ca bariiul' u pur""r-- ai"--"rli-Iuir,jlara a apuca sd destEinuiascd fiului sdu unde era tainitaIor. De atunci, Muc nu mai pleca far6 toieqel. naddiduiridcA intr-o zi avea sE dea de locul unde sd afla aicunsa

comoara batrinului imPa-

rat. lntr-o seard, plimbin-du'se prin grddina Pala-tulul. aiunse departe, in-tr-un coif razlel Ei, deodatd,simti cA toiegelul ii salta

in minil 5i Prinde sd cio-cdneasctl de trei ori inpdmint, PricePu numalJe-cit despre ce era vorba.Scoase hangerul, cresta cuel pomii dimPreiur' ca sd

cunoasca Iocul, Ft se luriidinapol spre Palaq fAcu rostde o cazma $i a$epta sa

se innopteze.Comoara ii dddu ins6

mult de furca lui Muc cel

mtc Bratele lui erau firave, iar cazmaua - mare $i greai

duoa doi.ra ceasuri de truda, abia de sdpase o groapa qe

a"i-"oU.l" sffrsit, cazmaua se izbi de ceva tareli.seauzl un zdngEnit' Muc incepu sa sape.mai iute' mdl lnotf'

iit. oina dddu de un capac mare, de tier' Atuncl cobon

in oroaoa s{ vadd ce se ascunde sub capac $l gasl

"' 8liJ""ti"i ct galbeni. Dar cr: slabelel.puteri n!Dutu sA ridice oala, a5a cd i;i umplu mai iilii -buzunarelecu aalbeni, vtii Ft in briu, puse $i in mica lui teregea' la-

cind-din ea o leqatura plind cu aurr pecare aDid putu

s.o ia fur soinare.-Acoperi la urmd cu griid ce-mai ramas'3'

A"* noto" de conduri, cact altfet nu s-ar ft Putut urni

26

dln loc cu atita aur. Aiunse intr-o clipd la palat, se stre.curd in_ iatacul sau $i piti galberui sub pemele divanului.

Muc cel mic era incredintat ca, stdpinind atlta banet,to[t dufmanil siti de Ia curte o's6l iie de acum inaintdcei mai buni prieteni. Cit de nestiutor in ale vietil erabietul Muc, crezlnd cd prietenii adevdrati prin dur sedobtnfqc- Vail Mat bine qi-ar fi gatit coirdurti de drum,$-ar fi luat in spinare bocceaua cu aur gi s-ar fi facuinevdzut.

Aurul pe careJ ddruia in dreapta sl ln stinda ii fAeupe cetlal{i curteni sEJ pizmuiascA si mai mult.

- Face bad falsi, zicea maiele bucdtar Ahuli.

- ll ingeala Pe irnparaq

scri$nea Pitzitorul de robiAhmet.

Dar du;manul siu celmai aprig' vistiemicul care'pesemne, nu o data ddduse

iama cu mina-i Prea lungilprin vistieria lmpardteascS'spu-se Pe gleau,

- E un ho1"

Se sfdtuira cu totii $i'

. lntr-o bund z! Korhu6 marcle' pahdrnic, se tutfa|i$a mihnit Ia

impdrat. Amaracirnea i se

citea pe fafd, a|a ca impAra-' tul iI intreb6 de indat6 ce are

oe sullet.

- Vai I raspurse el, sint iare indurerat, cdci am plerdut

bundvoinla $apinului meu.

- Ce vorbe sint astea, Korhup il lntreba imparatut'

De cind n-am mai lasat sd strdluceasca soarele marinimt-

ei mele asupra ta?-- U*"td paharnic li raspunse ca lrnpdratut il coplege;te

cu.aur pe cdpbtenia gtafetelor, iar preacredincio;ilor sdi

sfetnici nu le mai aratd milostivirea sa.- - Mult se minuna impEratul la auzul dstor vorbe 9i po'

runci sa i se dea seama indati despre lalbenii pe care-i

28

*:tn,;

imparle Muc in dreapta g lnstinga. Uneltitoriiiistrecuraralesne in minte bdnuiala cd Muc ar fi furat aurul din vistieriatdrii. lqa ceva se brodea de minune pentru vistiemiq cdcinu-i prea pldcea sd dea socoteala de banii vistieriet. lrnpd.r6tu[ porunci ca Muc sd fie urmffit in tainil, spre a fi prinsasupra faptului, ln noaptea ce urmd acestei nef.efiste zile,Mue lud cazmaua-aun:lscosera pe sfirqite din pricinaddrniciei sale - si se fririfi h grddina palatului,. spre comoara

.r.':!,9_fxs*1iriill:l!&f rr :,

lp

idinuitA. Strd.ierii, in fruntecu marele bucdtar Ahuli

fi cu vistiernicul Arha{,il urmarir6 pas cu Pas {i'in clipa cind lua galbeni

din oald qi iqi umplea fe-

regeaua, se ndpustirA asu'pra lui, ll legari zdravinqi-[ duserd infala impdra-

tului. lmpdratul, nemultu-

mit fiindcdl trezisera dinsomn, intimPlnd Plin de

minie pe cea dintii qtafetd

a sa $t ii puse bietuluiMuc tot felul de inrebad.La picloarele lmPdratului

z6cea oala dezgropatd, cazmaua 5i feregeaua. pftnA cu

aur. Vistiemicul ipuse ca atit el, cit $ str6ierji l-au vdzut

oe Muc cum se trudea sd inqroape oala ln p6rnlnt'' lmpdratul il intrebd pe -Muc dacd e adevdratd in-

vinuhea ce i se aduce {i ii ceru sdm6rturiseascd deunde

anume a luat aurul pe care voiasi-lingtoape in gradina'

Muc cel mic, qUindu-se nevinovat' spuse cd el gasise

ulcica cu aur in gradina gi c6 nu voia nicidecum s-o ln-

oroaoe. ci. dimDotriv6, s-o dezgroape.- 'Li auzul icestor vorbe, iott cet de fala izbucnird

intr-un ris cu hohote, dar lmpdratul se fdcu foc tn

10

faF acestei uriage neobrEzdri a tui Muc cet mic Aishigi I

- Newednfcule, curn, dupd ce al fr:ral mal vrel sdJ$i min{l proste$te ti mif$av pe stApinul tiu? VistiernlceArha[ rdspundel Acest atn lipsegte din vistierla mea?

VisUenrfcul ardtd cd lucn:l e neindoielnlc. Ba, mairnult, Eia dat deama cd lipse;te aur, nu de putlnd weme,din vistierla irnDArdteasca. Poate sil iure cd Muc este hotul.

Imparatul poruncl ca Muc cel mlc sd fte terecat lnlanfurl 5i zvirlit in turr! lar vistiemicului lt dddu aunrl pen.uu aJ pune la loe tr vistierie. Vesel de rzbinda lui, Arhatpleca acas4 unde igi numilrd galbenii sclipitori; omul acestd

mirFv nu spuse ins6 niciodata nlmanui ca pe fundul oaleigasise un rdvap in cate era scrlsl

"VrtfrnaEul a ndvdlit in tard. De aceea ascund aict

o pane din vlstierla mea. Blestemul irnparatesc sal aiunga

pe cet care va gqsi aunrl qi nuJ va da de lndatd ftulut meul

Sadi lmparat."

ln temnita sa, Mue cel mic era frdmlntat de gindurineqrei stia prLa bine cd cel careJ furd pe imparateosln'dttia'moarte. totu$i nu voia sd dea in vileag fa{d deimpdrat taina toiegelului. Vezi bine, se temea ca impara-tul sd nul rdpeasca roiegelul $i condurii Din pAcate, con-durii ndzdrAvani nu-i puteau veni intr-aiutor' caci' terecatln lanturi cum era. oricit s-ar fi zbatut, de rEsucit pe cdlcii nuse Dutea rAsucl. A doua zi, cind i se vesti insA osl'nda la moarte'chibzui cd tot mal bine ar fi sa traiasca fdrd toiegelul fermecatdecit sd-l pdstreze si sa moarai trimise vorbd imparatului cdJroaqd si-i ingddute o lntllnire tainicd fi ii dezvalui insugi'rile toiegelului sau. Mai intii' imp6ratul nuJ crezu, darMuc fEqadui cd, de nu va fi omoril il va incerqa in talaIui. lrnpEratul ii dddu cuvintul sau impardtesc cdJ va l6sa

in viata dacE se adeveresc spusele lul fi porunci sa sF

ingroa'pe in pdmint niSte galbeni, fara 5tirea lui Muc. 'li

ceru apoi sa gdseascd galbenil cu toiegelul siu' Cit al

clipt din ochi, toiegelul ciocdni de trei ori in pdmint -pelocul cu pricina $i numaidecit aurul fu scos la iveald. Im-pdratul inielese cd vistiernicul it inqelase qi, dupd obiceiul

locului, li trimise un qtreang de mdtase, ca sd-fi fac6 sin-gur seama. Cit despre Muc cel mic, ii spuse,

- E drept ca !i-am fdgdduit viala, dar se pare cdnu stdpinelti numai taina acestui toiegel ti, dacd n-ai simdrturiseiti de unde vine puterea ta de a dlerga ca nimenlaltul, vei rdmine intemnilar pind Ia sfitlitul vietii tale.

Muc se sdturase de temnitd numai dupd c singurdnoapte petrecuta ln turn. De adeea ti marturisi lrnparaiuluicd tot meftefugul sAu statea in condurii ndzdravani, fdraa spune cE, pentru al folosi,era nevoie sd teinvirtegi detrei ori pe cdlcii. Impdratul fdcu Si el o incercarei incdltdcondurii $i numaideclt o lud la goand prin grddind. fu

1t

fi dat orice sd se opreascd, dar nu cunoptea taina conduri-Ior, iar Muc cel mic, bucuros cd se poate r6zbuna, il l6sdsd fug6, sa fugd, pind il vAzu cdzind la pdmint fard mnoq-tinta.

Cind ipi veni in fire, impdrdtul se minie cumplit peMuc cel mic, care il ldsase sa alerge pind era aproapes5-si dea sufletul:

- Am fAgdduit sa re scot din temni(6 $i sA.ti las vidta,dar, dacd nu vrei sa fti spinzuat, sd piei din tara mea indoudsprezece ceasuri.

Porunci apoi ca toiegelul sd fie infriat, impreund cucondurii, in vistieria sa.

Mai s6rac ca oricind, Muc cel mic porni Ia drum,blestemindu-li prostid cdreJ fdcuse sd tragd nddejde cdputea dobindi un loc de frunte la curtea impdrAteasc6.

Tara din care fusese gonit nu era pred intins6, afa c6'dup6 opt cedsuri, se afla peste hotare, dqi mergea tareqreu fdrd condurii lui dragi" Treclnd hotarul, pdr6si drumul mare pentru a se adinciintr-o Dddure deas6 unde voia sd trdiascd de atunci in'colo. ieparte de lume, cdci nespus il mai mihniserd

oamlnii. in inima pddurii gasi un loc pe placul s6u'

un piriu limpede, siraiuit de smochini mari, umbrofi $i-opajiqte cu iaiba moale care il imbia sd rdrnlnd acolo. 5e

irrni ios- hotarit sd stea asa, nemincat, $ sa-si a{tepte sfir-

situl, Coblesit de aceste ginduri negre, Muc adomi' Cindie trezi inia, foamea li dEdea ghes, si se gindi atunci

cd e prea chinuitor sd

mori de foame $i cd maicuminte at fi sd cauteprimpreiur ceva de-alegurii. .

In pomul sub carei[ furase somnul zAri niitesmochine atit de frumoa-se, cd-i lasa gura apd. Seucd ln pom, culese citevafi le mincd cu pofta.Apoi cobori spre pirluca sd-$i potoleascd setea.Dar tare se mai sPeriecind ln oglinda apei iFi

z6ri capul lmpodobit cudoud urechi uriale li ruun nas gros qi lrrng. Uluit,

isi apucd urechile cu miinile fi intr-adevdr urechile erau

lunci. mai lunqi de un cot.''"Llrechi ?e mdgarl lqa-mi $i Eebuie, striga e[ in-ciudat, cdci i-am dat norocului cu copita' caun-mdgarl'Se olimba incolo si incoace pe sub pomi pi, o'nd i se fdcuiarasi foame. culesb din nou citeva smochine-altceva tot

nu iaruu dL mincare pe acolo. Dupd ce se sdturd de

smoihine, Iui Muc ii veni ln minte ca ar putea sd-ii as-

cundd urechile sub turbanul sdu mare' ca sa nu arate

att de caraqhios, Dar cind se pipdi la cap, i;i dddu seama

ca urechilJcele lunqi pieriserd. Se indreptd ln grab6 spre

pi.iu, pentru a se n&edinla cd-i adevdratr i5i vdzu chipul

sdu obisnuit, dintotdea-una; nasul cel lung Pi hidpierise $i e[. Acum, miculMuc pricepu cum s-aupetrecut lucrurile: nasul $urechile i se lungiserd dinpricina smochinelor Pecare le luase din Pomulgel dintii, iar smochineledin cel de al doilea Pomil lecuiserd; !i mai intelesecd soafla riilostiva ii dd-ruise din nou o Puteleprin care sd,5i dobindeascdfericirea. Culese deci dinamindoi pomii atitea smo-chine cite putea duce gi

se lntoarse in tara Pe care

o pardsise nu de mull lncel dintii ttg care-i iesiin cale i;i schimbd straieleca sa nu-l cunoascd cineva$i meNe mai departe sprecetatea imptuateascd.

Era tocmai wemeacind poamele incep sd deain pirg. Muc cel mic ;tiacd mare[e bucdtar cum-ptud bucuros astfel de bu-ndtdli pentru ospdturile lm-p6rdtelti $i de aceea aiteptdla portile palatului. Nutrecu mult qi marele bu-catar iesi in curte. Cercetamdrfuriti negu+dtorilor a-dunali la po4ile palatului

|i ii cdzurd ochii pe co;ule1ul lui Muc.

- O I Ce trufandale I spuse el. Cu sigurantd ca vorfi pe placul indltimii sale. Cit ceri pentru tot co;ulelul ?

Muc cel mic ceru un pre[ potrivit ;i facurd tirgul.Marele bucdtar dddu cosul unui rob gi plei6 pai departe.Pini una alta, Muc se idcu nevdzui, cdci se temea cdpeste pulind vreme vlnzdtorul a cdrui marfd era pricinanEpastei care avea sd dea peste capetele celor de la curteva fi cautat $i osindit.

La masd, irnpdratul se ardtA foarte vesel, nemaicon-tenind cu laudele pentru mincErile gustoase g6Ute de ma-rele sdu bucdtar $ pentru griia cu care $tia sA aleagd

53

r*:6md*ls.ffia,lsmil@ :l@&'i$li ,;M|#,;or1&.g.,.,]*.,'tirlt

bundtdtile cele mai anevoie'de gdsit. Dar marele bucStar

zimbea fudul, ttiind prea bine ce mai avea de adus [a masd'

De aceea aruirca din I'lrfrrl buzelor doar clteva cuvinte I

-Ei. urma aleqeln sau, "Om trdi 5i-om vedealn sthnind

iiimra orintes=elor. ln sfirsit porunci sd fie aduse smochi-nele. frumoiselq imbieto6rele smochine, care fi.rd intlm-oinaie de toti cei de fatd cu uo

"A-a-a-a l"'

- Ce toapte slnt I Ce gustoase I se minuna lmpdratul'Bucdtare, e$ti un om $ iumitate, ai doblndit cu ptiso$nF

bundvointa mea I

Souirind aceste vorbqlmpdratul-de felul sdu zgircit* urtf"l d. bunatali - lmpd4i cu mlna lui smocfune me'senilor. Fie"ate priinl qi prinl6sa primi sle doud, fiecare

doamnE de onoaie, vi2ir qi iga - cite una i pe- celelalte

regele [e puse dinaintea sa $i lncepu sd [e infr:lece cu

Ihcomie.

- Var, tata' ce cludat aralil strigd deodatd prin{esa

Amarfa.Tofi privird cu mirare spre lrnparat: pe cap ii cres-

cusera nist6 urechi urlas.e, iar nasul i se lungise pind peste

barbie SL uitard apoi unii Ia allii uimili' lnsPdimtntall cdcicapetele tuturor erau gatite cu acestb podoabe ciudate''

E lesne de lnchipuit groaza de care a fost cuprinsd

curtea. Furd chemati in graba tog vracii din cetate' care

se imbulzira cu felurite hapuri $i atfii; dar urechile uriape

si nasurile tot Docite rdmlneau. Un vraci incercd sd re@ze

urechile unuia din prinli; zadamicd treabd, cdci ele ii cres-

curd pe datd la [oc.ln ascunzdtoarea unde se pitise, Muc afld despre

toate cele intimplate ta palat pi se hot6rl sa tr€acb la ac-

40

liune. Din banii luafi pe smochine, isi cumpard un vesnlntca de inva(ar, ifi lipi o barb,l facutd din iar de capra si,astlel garit, de puteai sd iuri c; e un cdrluar adevdrat. ieinfagfd la palat cu un paner de smochjne in minj. Vraciulcel strdin ceru sd i se ingiduie li lui sd dea o minj deaiutor celor cdzuli in nenorocire. Cuflenij il primird, fdr6pred mult.i incredere. Muc dadu unuia din prinli sA m;-nince_o smochin; si-minunel pip6indu-$i urechile si nasul,prin(Ul vdzu cd acestea erau ca Fi mai indinte, de mdrime

obisnuitd. Atunci impdratul, fdra sa spun6 o vorbd, il lr'5

de mind De Muc si se indreptd cu el spre ia-tacul sdu

1".i" J*'"ni* o u'.sd ce dadea in victierie ii ii fdcu semn

lui Muc sdl urmeze.^-' " -'f"lai aici se atla comorile mele - spuse impdratul'

At"gu ."-ii dorelte inima, numdi scap;-md de pacostea

asta"rusinoasd care a dat peste mine I** 'V;;b;6 acestea ii rnerserd la inimd lui Muc^ cel mic

,i-i rastnar!- it utechi ca viersul cel mai dulce' lndatd ce

il;;-i;i iaiitu "ond*ii ndzdrdvani ;i toiegelul .fermecat'

dar urnbla cu luare-aminLe prin incdpere, ptelacindu'se

uimi! de comorile impdrdtesti. Cum ajunse insd Ia conduiisdi, ii inc6l(a iute, apucd roiegelul, i$i smulse barba calp6li arEtd imp;ratului chipul cunoscut a lui Muc cel prigonirde el.

- impErat mi$avl $6i el. Ai rasplatir cedinfa slugiitale prin nedreptate. Rdmii osindit sd porti roata vid{a ue-chile acestea slute, care s;-ti aminreasci in fiecare zi deMuc cel mic.

. $i, vorbind asdel, se rdsuci pe cdlcii, i;i dori in gindsd plece indatd_de acolo ;i nici n-apuc; impirarul s6 strigeintr.aiutor cd Muc era deparle.

1i

De atunci, Muc iqi duce traiul pe meleagurile noasue,

un trai lndestulat, dar singuratic, caci e supdrat.pe oameni.Dupd incercdrile prin care a hecut, Muc a dobindit multaintplepciune li, cu toata infdgiarca lui neobi$nuilA, e unom vrednic de laudd Ei nu de batiocurd.

Aici se isprdvi istorisirea tatdlui meu. Imi pdru rducd md purtasem grosolan cu bunul pitic $ tata md ierta

de a doua parle a pedepsei, care trebuia sE urmeze. Le'amsous si orietenilor mei minunata poveste a vie{ii lui Muc,i l-uitt

'indtaqit cu totii atit de mulg inclt nici unul n'ainai ris de el.-Ba, dimpotrivd, de atunci inainte l-am so-

cotii vrednic de cinstire, fdclnd totdeauna in fd{a lui teme'nele adinci, de parc6 ar fi fost un cadiu sau un muttiu.

EDITURA TlNERETULUI