+ All Categories
Home > Documents > Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

Date post: 07-Aug-2015
Category:
Upload: beatrice-beea
View: 317 times
Download: 29 times
Share this document with a friend
115
Transcript
Page 1: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf
Page 2: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

Redactor: Alina Pica

Tehnoredactare computerizati: Clementina $andru

Coperba: IonTrocan

I.S.B.N. 97}9962'.13

@ SAN{lZDATpentru prezentaversiune in limba romAni'CITPRINS

IntroducerePmrnn hrrAr: DE CE TAZ3iOI?

1. Raport din Muntele de Fier ...................:. ............... 92. Al doilea rinboi mondial ,.................. 13

3. Tridarea comunisti .......................... 354. Experimentul Hiroshima si puterea sovietici ...............:.........425. ,,Ia laba de pe Coreea!" ...............6. Capitalism versus Marxism,pi viceversa ....:....,........................ 547. Cine trifieazipecine? .......:...;..:,......668. ,,Conservatorul", ,,liberalul" gi Guvernul Mondial................... 82

Pexrnn, e oou* BANCA T]N NAU... DEVEMT NECESAR

9. Refeaua financiarl Rothschild ......... 8710. Inifiativa ,,Monroe" - primul act lmpotriva colonizirii .......... 8911. ,,Socialism... as,a cum l-a visat Karl Marx" sau

,,Ce este rezewaTederali?" .......... ..................'.... 9112. Marxism nonviolent sau socialistul cu capital .,...................'11213. De unde ne vine ,,salvarea" gi ce ne cere ea? ....................... 14614. Tot Mirie, dar cu alti pilirie ......152

Penrnn l rnnn: PACEA GL,OBAIA15. Guvernul mondial gi pacea .,........ 171

16. Umanismul comunist made in America ............................... 17 417. Puericultura gi cei sapte ani de acasi .....i........ 181

Pmrrn e prmc CONSPIRA{fA $ GIfi/ERIIAREATUXAIA18. Victoria.si revolutia, amAndgui la feminin ...".. 191

19. Daci nu noi, atunci cine? ;.......{................................ ......-......20620.Teia Conspirafiei21. Omenire4 este cuprinsi de neputinti? ............. ....................223

Page 3: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

ff | | P.nre11-"T:""r

)f qruPul droqoprnlclll llf ed prlnt Sa ! societate B-"-tT 9*V

B-durrudorVradimkescu#;31'i3ii"iuu;:.'."i*oi'RoMANTA

Fax:337.33.77

INTRODUCERE

Care este scopul final al organizafilor secrete si semisecrete? De ceunele orgaytizaf;i,sus$n gi impun anumif, candidaf, la alegerile penfuposhrri politice inalte? Cum se reahzeazAcontrolul total al stafirlui gi alpopulatiei?

Poate ci cel mai bun rispuns la aceste intrebiri a fost dat de Nor-man Thomas, candidatul socialist pentru pregedintie la toatb alegeriledin Statele Unite din 1928 pani ln 1948. Thomas a spus: ,Am invitatci este posibil, intro proportie neanticipati de primii socialigti, si seimpuni controlul social dorit asupra inkeprinderilor private prin dez-voltarea planificirii sociale, impuneri fiscale, legislaf;a muncii gi dearol-tareaunor organizatii laburiste puternice".

Thomas a revelat planul socialismului: manipularea non-socialigti-lor pentm atingerea gradati a obiectivelor socialiste. Intrebarea estecum pot socialistii si determine poporul american si accepte socialismul, cAnd poporul american a demonstrat clar dea lungul timpului cInu doreste un sistem economic socialist.

Thomas a rispuns si la aceast^i intrebare, cu alta ocazie:,,Poporularnerican nu va accepta niciodati in mod conqtient socialisrnul, darsub denumirea'de liberalism vor adopta orice fragment din programulsocialist, pani cAnd, info buni zi, Americava deveni o natiune socia-iisti flri si-gi dea seama cum s-a intAmplat acest lucru".

Cheia succesului socialistilor a fost si-i faca pe americani si spriji,rie candida$ perceputi ca,,antisocialisti", dar care, in secret, sus$neauobiectivele partidului socialist de a creste dimensiunile pi influenta gu-vemului in viata cetafenilor americani.

.fhomas a identificat mai tArnu asffel de ,,socialisti mascati in libe

rali": ,,Statele Unite du ticut progrese pe drumul spre socialism subconducerea (presedintelui Drvighfl Eisenhower si apoi a (presedinte-lui Franklin) Roosevelt. : ."

MulS l-au consideratpe Roosevelt un semisocialist, insa Eisenhowera fost perceput drept,,conservator" de cibe poporul american. Tbhrsi,fhomas a dezviluit poporului american ca Eisenhower, ca presedinte,a tAcut mai mult pentru promovarea socialismului decAt Roosevelt.

Page 4: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

Un alt individ care si-a ascuns nafirra socialisti, confonn iui Nor-man Thomas, a fost pregedintele Llndon Johnson. Thomas a fost incAn-

tat cie Marea Societate a lui Johnson: ,,Trebuie si mi bucur si ma bucur.Nu-mi vine si-mi cred ochilor, atAt sunt de uimit si surprins. Lupta sa

impotriva sirlciei este un proiect soiialist..."Thomas l-a ridicat in slavi si pe alt ,,socialist mascaf', Hubert Hum-

phrey, care ,,este genul de democrat care.mi place, un tip cilre, daciar fi trait in Anglia, ar fi fost socialist".

Un alt presedinter aga-zis ,,conservator, antisocialisf' a fost RichardNixon" John Kenneth Gaibraith, profesorul de economie al lui Paul

Warburg la Haruard,l-a identifcat drept,,socialist mascaf', un individcare lucreazi penhu partidul socialist.

i\.{ai intai, profesorul Galbraith a prez,enlatpremisele carei permi-teau si determine cine este socialist" A ficut o declaratie care demon-stra ci el insusi era socialist ,,...anumite ramuri industriale ar trebuisi fie controlate de'stat. intreprinderile private nu ajuti la deplasareasi adapostirea oamenilor cu costuri rnoderate".

Apoi a ficut conexiunea inlre pregedintele Nixon gi socialism: .,Daram ajuns din picate la concluzia ci socialismul, chiar si in forma lui cea

mai simpH, "it"."'0u."

nu se va realiza niciodata. Acum miconsolea-zL acest avAnt socialist promovat culmea, de socialigti de dreapta, nude stAnga, care are binecuvAntarea, qi chiar mai mult de atAt, a uneiadminisffatii re,publicane. Desigur, cea mai sutprinzitoare evolutie subadminisfatia Nixon a fost minunata explozie a socialismului. Ca opo-nent al socialismului, domnul Nixon pare deshrl de rezerra('.

Ceea ce au incercat acegti oameni si spuni e ci nu conteazi dacipoporul american voteazhcu republicanii,,antisocialigti" sau cu dernocratii ,,liberali", rezultatul e acelagi: mai mult socialism.

Aceasti afrmafle devine mai evidenti daci examinim umatoareleprobleme, f,nand cont de eforturile celor doui mari partide politice de

a le sus$ne:

1. Ratificarea Conventiei privind genocidul;2. Un venit anual garantat;3. legislatia prMnd salariul minim pe economie;4. Programul federal privind mircile alimentare;5. Abolirea pedepsei cu moaftea;6. Coexistenta pasnici;7. Socializarea sistemului sanitar;8. Dezarmarea;9. Abrogarea legislaliei privlnd securitatea nalionali referitoal'e la

comunism;

I mpe riali sm u I Noii Ord i ni Mond i ale

10. l,egislatia privind dreptul cMl;11. Rediskibuirea districtelor electorale in functie de populatie;12. Ajutorul federal pentru educatie;13. Centrele federale de ajutorare a copiilor;14. Ratificarea Tratatului din 1963 de interzicere a testelor nucleare;15. Renuntarea la suveranitatea americanl in zona Canalului Pa-

nama gi16. Cregterea schimburilor agricole ;i comerciale cu natiunile co-

muniste.

Aceste programe au fost susflnute nu numai de cele doui partidemajoritare din Statele Unite, ci si de un attpartid.

De fapt, aceste programe fac parte din plaforma politici oficiali a:Miduluihmni#dinSUA

Cum s-a ajuns aici?Aceasti carte incearci sd explice faptele gi si faci cunoscuti ,Jata

nevazuti a conspiratiei mondiale", de unde vine ea gi cum influenteazipoliticul gi economicul in fostele tiri comuniste.

Page 5: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

ParteaDE CE RAZBOI?

1. RAPORTDIN MI]NTEIE DE FIER

Motivul pentru care izbucneste un rdzboi este ci o tari wea ceva

ce are alti tari.Protejarea unei tiri confa unui atac extem este un alt motiv de

razboi.Aceste doui motive se numesc Motivele Vizibile de Razboi. Cerce-

titorii au ajuns recent la concluzia ca existi de asemenea a.sa-numitele

Motive Invizibile de Rizboi.Un asffel de raportcare cerceta Motivele hrvizibile de Razboi se in-

tttula Raport din Muntele de Fier asupra posibilititilor 9i dorinlei de

incheiere a pdcii. Scris in 1963 qi publicat in maftie 1966, acest raporl

examineazi funclile sau motivele vizibile si invizibile atAt ale razboiu-

lui, cAt si ale pacii.

Raporhrl pretinde ci a fost scris intr-un rgfugiu nuclear subteran in

apropierea orasului Hudson din statul NewYork, care fusese conceput

ca ,... .sediu de rezewh...unde se presupune ci persoanele esenfale

ar putea supravietui gi munci in continuare dupi un atac (nuclear)..."

Printre corporatiile czlre au creat Muntele de Fier se numiri Stan-

dard Oil din NewJersey (Rockefeller); Manufactures HanoverTrust(Morgan) 9i Shell Oil (casa de Orania), printre altii.

Raporhrl dateazl cel putin din 1961, cAnd Robert McNamara,

McGeorge Bundy si Dean Rusk, tof, membri ai Consiliului Relaflilor

Exteme, au remarcat ci nu s-a ficut nici un shrdiu serios asupra plani-

ficirii unei pici de durad. Erau ingrijorati in privinta efecteior unei piciindelungate si, de asemenea, doreau si examineze functiile, atAtvin'bile cAt si invizibile, ale razboiului.

in raport scrie: ,,Rizboiul a instituit... in societate un sistem discu-

tabil de stabilizare si confolare a economiilor nationale. Nu a fost tes-

tati inci nici o metodi alternativi de control info economie modernisi cornplexi care si se dovedeasca cel putin la fel de eficienti sau siai bi aceleasi prop<-rrtii".

ILVboiul, prin unltare, nu a fost dus pentru motivele aritate mai

sus. A fost dus penfirr ,,a controla economiile". Se pare ca acesti indi

Page 6: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

10 WILHELM VON ANGELSDORF

iin erau ingrdorati ci nu s-a tacut nici un efort de a anakza cum pot ficonfolate economiile pe timp de pace: ,,Rizboiul indeplineste anumitefunctii esen$ale pentru stabilitatea societitii in care triim; pani cAndvor fi descoperite alte moduri de a le indeplini, sistemul rizboiului febuie mentinut si fmbunititit, asffel incAt si fie cAt mai eficient".

Deci, printro metodi pe care raporhrl no dezviluie, cei trei indiviziau initiat un studiu al 4cestei probleme. Raporhrl afirme ci cincisprezece membri ai echipei de cercetare au scris impreuni raportul, gi ci to$au fost de acord cu forma definitivi in care a apirut. Mai mult, la -se-

dinte nu s-au luat notife, intrucAt s-a considerat ch ar fi ,,prea inhi-bant'i. Echipa care a scris rapoftul a recomandat ca acesta si nu fieficut public.

Unul dinfe cei care au citit raporhrl a incercat sa identifice autorii.Teoria lui era cd raportul fusese scris de Instihrhrl Hudson: ,,Existi dovezi clare ci raportul a fost elaborat de Institutul Hudson si HerrnanKahn... Existi un Munte de Fier la o aruncihiri de bit 0iteral) de

Institutul Hudson, langi Croton-on-Hudson (in statul NewYork)".Instifirtul Hudson nu este foarte cunoscut de publicul american,

dar este cunoscut de oficialii arr'rericani, care l-au folosit ca,,centru degAndire", apeland la el pentru rapoartele privind probleme de interesnational.

Instituhrl Hudson s-a infinfat in 1961, cend domnul Kahn, proprietaml, a hotirAt,,si contribuie la determinarea infegului viitor al State-

lor Unite - Si, in limitele timpului disponibil, al lumii exterioare".Veniturile Instihrtului sunt in principal asigurate de guvern. Hud-

son a declarat cinci surse pentru cei 1,36 milioane de dolari care reprezentau venihrl anului 1968: ,,Biroul Apnrarii Civile, Biroul MinisteruluiApirlrii, Serviciile Militare, alte surse guvernamentale si neguvema-mentale".

IGhn gi ,,ganditorii" lui au devenit atAt de importanti penhu guver-

nul american, incAt sunt adesea acuzal ci au stabilit direc$i de guver-

nare pe care noile guverrle nu le mai pot modifica. ,,Acesta este un pro-

ces de putere invizibili. Iar influenla este extremi, intrucAt poate im-plica o na$une in proiecte speciale si actiuni militare care nu au fostnici complet explicate, nici dezbitute public. Intr-o buna n, aceastaputere infilfrAndu-se si devenind din ce ln ce mai sofisticati, va putea

influenta evolutia guvernirii in asa fel incAt orice politici nationali sifie blocati, ca si cum tara N fi condusi de un pilot automat, cu multinainte ca oamenii alesipentru guverare sa ajungi la putere."

Imperialismul Noii Ordini Mondiale

Institutul Hudson,a publicat o iista cu ceea ce numegte ,,membripublici" si ,prieteni". Zece dintre cei douizeci si umr de ,,membri pu-blici" sunt membri ai Consiliului Relatiilor Exterre, la fel ca cincispre-zece dinke cei feizeci si pahu de ,,prieteni"' Doi dintre ,,prieteni" sunt cunosculi de public: Henry Kissinger(membru CFR) gi dr. Milton Friedman.

Raportul incepe cu definirea funcFilor traditionale ale rizboiului.Pretinde ci acestea sunt fei:

1. apirarea unei natiuni contra atacului militar al alteia sau impiedi-carea unui asffel de atac;

2. aphrarea sau initierea unui interes national si3. menfinerea sau cregterea puterii militare a unei na$uni pentru

bincle sau.

Continui afirmand ci acestea sunt functiile ,,vizibile" si ci existide asemenea funcfii ,jnvizibile sau insinuate". Acestea sunt ingirate inraport, dar toafe au un scop comun: ,,Razboiul a insfituit atAt ln societi-tile strivechi, cdt gi in cele moderne, un sistem discutabil de stabilizaresi controlare a economiilor nationale. Nu a fost testati inci nici o me-todi alternativi decontrol inffo economie moderni si complexi caresi se dovedeasci cel pufln la fel de eficienti sau care si aibi aceleagipropor$i. Rizboiul indeplineste anumite func$i, esenf;ale penhu sta-bilitatea societili in cale triim; pAni cand vor f descoperite alte mo-duri de a le indeplini, sistemul rizboiului kebuie mentinut si imbun6-titit - asffel incAt si fie cAt mai eficient."

Apoi, raportul detaliazi care suntfirnctiil" e ,jnvizibile- ale rizboiului:

Razboiul... este forla organizatorici principali in majoritatea socie-fatilor. ...Posibilitatea izbucnirii unui r|zboi a adus sensul stirii detrecesitate externi, firi de care nici un guvelx n-ar putea ramAne laputere prea mult timp.

Analiza istorici dezviluie sihra$e dupi situatie cum esecul... unuiregim de a mentine credibilitatea rrnei amenintiri cu razboiul a dus ladDolvarea lui.

Razboiul... asiguri elemente antisociale cu ur rol acceptahil in shr.rc-rur'a societitii.

Cele mai tinere si cele rnai pericuioase dintre aceste grupiri socialeostile sunt tinute sub control de Sisternul Serviciilor Selective.

Ca instrument de control... recruti potfi si ei ocrotiti...Nivelul cererilor de recrutare tinde si urmirea.ci fluctuatiile majr>

re alc ratei somajrrlui...Omul distmge surplusul de rnembri ai propriei specii prin rizboaie

organizale.

11

Page 7: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

12 WILHELM VON ANGELSDORF

Razboiul este motivala principali pentru dezvoltarea stiintei...Razboiul este... o eliberare sociali generali ...pentru inlifurarea

plittiselii generale.

. Razboiu1... permite generatiei bitrAne, detedorati psihic, si men-[na controlul asupra generatiei tinere, dish-ugdnd-o; dati este nevoie.

un reamat excelent al raporhrlui este inclus intr-'n roman de Tav-lor caldwell, intitulat ceremonia inocentilor. Autoarea a scris: ,,...nuva fi pace in lumea riscoliti, c,i doar o serie programati gi sistematicide rizboaie gi calamiti[ - panr cand conspiratorii gi.au atins obiectivul:o lume epuizata, dorrrici si se supuni unei economii planificate mar-xiste gi unei sclavii totale - in numele picii,.. ,

Se pare cI individul care a scris ci ,,razboiul este pacea., stia de.spre ce vorbeste"

2. AL DOILEA NAMOT MONDI,AL

Adevdrata inspintie a nazismului tebuie ciutatdin SociekteaThule.

Cel deal doilea rizboi mondial a inceput cAnd Adolf Hitler a aderat,in 1919, la o societate secreti numiti SocietateaThule. In acest grupa descoperit crezurile perverse care mai tArziu l-au adus in fi:unteaguvernului gerrnan.

ln Societatea Thule ,,...soarele juca rolul principal ...ca simbolsacru al arienilor, in contrast cu... luna, adorati de popoarele semite.Fiihrerul afanttin poporul eweu, cu pirul negnr gi temrl oaches, par-tea inh:necati a speciei umane, in timp ce pirul blond si ochii albastriai arienilor constihiau partea luminoasi a umanititii. ...Hitler gi-a asu-rnat rolul de a extirpa elementele impure din lumea materiali".

In afari de adorarea soarelui (sau a luminii), Societatea'fhule prac-tica adorarea lui Satana: ,,VArfurile SocietitiiThule erau toti satanisti,care practicau magia neagri".

Societatea nu era o grupare de muncitori, cici membrii sii erau:

,judecitori, ofiteri de polif,e, avoca$, procurori, profesori si lectoriuniversitari, familii de aristocrati, indusf iasi de mirci, chirurgi, doc-tori, oameni de ;tiinti, fiind de aselnenea g.vda burghezilor bogati siinfluenf".

Membrii Societatii Thule au constitnit fundamentul Partidului Na-zisl ,,...Comitetui gi cei patruzeci de membri care au format initialNoul Parlid Muncitoresc German flceau toti parte din cea mai puter-nici societate oculli a Germaniei - SocietateaThule".

Unul dintre fondatorii ambelor grupiri, Partidul Nazist 9i SocietateaThule, a fost Dietrich Eckart, un ,,satanist destoinic, adepful supremal artei gi rihralurdor niagiei negre si figwd centrali intr-un cerc puter-nic gi larg-raspAndit de ocrrltigti - Gruparea lhule. (El a fost) unui din-ire cei sapte membri fondatori ai Partidului Nazist..."

Eckart a pretins ca el l-a initiat pe Hitler in laineie adorir-ii salanic:e.Se spune ci, pe patul de moarte, ar fi zis: ,,Urmati{ pe Hitler. El va darr-

Page 8: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

14 WI L|IELM VO N AN G ELSDORF

sa, dar eu sunt cel care a stabilit melodia! Eu l-am initiat in "DoctrinaSecreti", i-am deschis cenfrii de vizionare si i-am oferit metode de acomunica cu Puterile. Nu plAngeti dupi mine: am influentat istoriamai mult decAt orice german".

Dar nu numai SocietateaThule i-a oferit lui Hifler sprijinul de careavea nevoie pentru a deveni geful guvemului german. Au existat si altesurse ale puterii lui Hitler. Walter langer, un cunoscut psihanalist, aexplicat ascensiunea rapidi a lui Hitler la putere. In cartea sa Mintealui Adolf Hitler,Ianger a emis teoria ca insusi Hitler era pe sfert eweu,mai exact nepotul lui Rothschild:

Efsti foarte multi confuzie in studierea arborelui genealogic al luiAdolf Hitler.

'I'atil lui Hitler, Alois Hitler, a fost fiul nelegitim al Mariei AnnaSchicklgruber. $a presupus ci tatil lui Alois Hitler a fost JohannGcorg Hiedler...

Alois, tofugi, nu a fost recunoscut de Johann Georg Hiedler, aga cia imprurnulat numele mamei sale, pe care l-a purtat pAni la vArsta depatttneci de ani, cand l-a schimbat in Hitler.

O serie de intAmpliri survenite inainte de nasterea lui Hitler furni-zeaza sufcient material pentru speculatii.

Anumite persoane se indoiesc putemic ciJohann Georg Hiedler afost ink-adevir tatil lui Alois.'Ihyssen pi Koehler, de exemplu, pretindca Dolfuss, cancelarul Austriei, a ordonat politiei austriece si faci oinvestigare minu$oasa a familiei Hitler. Rezultatul acestor investigatiia fost un document secret care dovedea ci Maria Anna Schickigmber' se afla in Viena cAnd a rimas insircinati cu Alois"

in acea perioadi lucra ca servitoare in casa baronului Rothschild.CAnd familia a descoperit ci fata era insircinati, a trimiso acasi, inora;ul Spital, unde s-a niscutAlois.

intr-un post-scriptum la cartea lui Imger, Robert G. L Waite adau,ga acest comentariu:

l)ar chiar dacd langer se inpali si binuielile lui se dovedesc inco-recte, de multe ori se afli pe o pisti corecti.

Si tinem cont de aceasti binuiali ci tatil lui Hitler ar putea fi eweu.Nu existi nici un motiv si credem povestea incredibili spusi de infor-matorul lui langer, cum ca rnama lui Hitler. Maria Anni Schicklgru-ber, o firanci la patruzeci de ani din satul austriac Waldvietr al, ar fiavut weo legituri intimi cu baronul Rothschild in Viena.

Dar l{itler era ingrijorat ci ar putea fi actnat ci are un bunic evreusi l-a pus pe avbcatul lui, Hans F-rank, si investigheze arborele siu ge-nealoglc.

Frank s-a supus si i-a spus Fiihrerului ca bunica lui a rimas insir-cinaii in timp ce lucra ca seryitoare intro casi eweiascd din Graz.

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Faptele sunt discutabile - si intr-adevir a urmat o lungi disputi.Scopul analizei istorice si psihologice nu este acela de a afla daci

Hitler a avut intr-adevir un bunic eweu, ci daci el credea sau nu acestlucru.

Credea ci este posibil, iar acest lucru i-a influenlat atAt personali-

tatea, cAt si imaginea publici.

Este posibil ca Hitler si fi descoperit legifirrile familiei sale cu eweiipi relatiile cu'familia Rothschild gi, conqtient de enotma putere a acestei familii de a face si desface guverne in Europa, a restabilit legituricu acestia. Asffel sar explica parthl sprijinul pe care l-a primit de la ban-

cherii internationali, sfAns legati de familia Rothschild, in drumul siucafe putere.

Un lucru este oricum sigur. Hitler a provocat cel deal doilea rizboimondial atacand Ausfria. Se spune ci a invadat aceasti tari din douimotive. tn primul rAnd, arrrut si-l amufeasci pe Dolfuss, despre care

Hitler credea ci -stie care sunt legiturile sale cu familia Rothschild. Inal doilea rAnd, dorea si elimine toate dovezile privind arborele siu ge-

nealogic din dosarele auskiece.insi sursa principali de putere a lui Hifler venea de la un cartel de

chimicale numit I. G. Farben (numele este prescurLarea de la lnterssenGemeinschaft Farben). Importanfa sprijinului acordat de I. G. Farbenmi$carii socialiste a fost relevad intro carte despre cartel, care aftma:

,Jiri imensele facilititi de productie ale I. G. Farben, departamenhrlsiu dezvoltat de cercetiri, variata experientiiehnici si concenfareasa monopolisti de putere economici, Germania nu gi-ar fi putut per-

mite si inceapi rizboiul de agr:esiune tn septembrie 19391'.

Exista insi o sursi mai pufin cunoscuti a enormei puteri economi-

ce de care se bucura I. G. Farben: Wall Street, SUA ,,FerA capitaluloferit de Wall Street, ln primul rAnd nu ar fi existat nici un I. G. Farbenpi, aproape sigur, nici un Adolf Hifler si nici un al doilea rizboi mondial."

I.G. Farben sa infintat inl924, cand bancherul american CharlesDawes a contractat o serie de imprumuturi externe totalizAnd 800 de

milioane de dolari pentru aorgmtzamarile companii de ofel si chimi-cale in cirteluri, printre care gi I. G. Farben. Profesorul Carrol"Quigleydefine,ste Planul Dawes: ,,in mare, un proiect al luiJ. P. Morgan".

Trei companii participante laWall Street, Dillon, Read & Co, Har-ris, Ford & Co, impreuni cu National Clty, sau ocupat de trei sferhrridin imprumuturile folosite penhrr crearea acestor carteluri.

Rolul jucat de I. G. Farben in planurile Partidului Nazist Germanpoate fi ilustrat cu ajutorul unui produs fabricat de o companie domi-

tc

Page 9: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

lr,ll,l rlf I t , l',rr lrr.rr St nunlo;r ZyklonB, gazul letal folosit in exter-urrrr,rr rl' rlrl,rArritlrwitz, lJitterfeld,Walfen,Hoechst,Agfa, lldwigsha-l.rr ',r lirrt lrcnwirkl. (1. G. Irarben, fiind o companie de chirnicale chiarrrr,urrlr, r |r, ;r hrziorra cu celelalte firme de chimicale penfu a forma car-lr'lrrl, r'r;r tlt' ascmenea producitorul gazului pebaz| de clor folosit in1 rr ir r rr rl r-izboi mondial.) Sprijinul american acordat I. G. Farben a con-

lirnrat, ia"r Henry Ford si-a unit firmele din Germania cu I. G. Farbenin 1928.

Dar adevirata importanli a I. G. Farben in eforhrrile de razboi alelui Adolf Hitler consta ih utilizarea procesului cunoscut ca hidrogenare,producerea de benzini din cirbune, creati de cartelul de chimicaleI. G. Farben. Germania nu dispunea de resurse na|rrale pentru produc-

f,a de benzini, gi acesta a fost unul dintre motivele penhu care a fostinfranti in primul razboi mondial. Un om de stiinti german a descoperit in 1909 procesul de transformare a cirbunelui in benzini (Germa-nia dispunea de mari rezenre de cirbune), dar procesul tehnologic nufusese definitivat in timpul rdzboiului, In august \927, Stmdard Oil aacceptat sa participe la un program de cooperare in domeniul cerce.tirii si dezvoltirii procesului de hidrogenare, pentru a rafina petrolulnecesar Germaniei pentru a pregiti cel de-al doilea razboi mondial.

Si, in cele din urmi, la 9 noiembrieTg2g,cele doui companii gigan-tice au semnat un conkact de cartel care avea doui obiective:

in primul rAnd, contractul de caftel garanta companiei Standard Oiljumitate din toate drephrrile asupra procesului de hidrogenare in oricefari din lume cu exceptia Germaniei si

In al doilea rAnd, cele doui pirti s-au inteles,,...si nu concurezeniciodata una cu cealalti in domeniul chimiei si produselor petroliere.in viitor, daci Standard Oil va dori si intre in largul domeniu al produ-selor chimice si farmaceutice, va face acest lucru nnmai cu condi$asA se asocieze cu L G. Farben.

Farben, pe de alti parte, s-a obligat si nu intre niciodati in dome-niul tifeiului decAt in asociere cu Standard Oil".

Dupi cum sa exprimat un purtitor de cuvAnt al companiei StandardOil: ,,I. G. Farben nu va intra pe piala titeiului - si noi nu vom intra pepiata chimicalelor".

Acest confact de cartel a fost extrem de irrportant penhrr razboi,cici, panl la sfArsitulraz-boiului, Germania a ajuns si asigure prin efor-h,rri proprii aproximativ 7570 din necesaml de combustibil prin sinteiizare.

Mai imporlant a fost faptul ci aceste uzine n-au fost bornbardatede Aliati, asa ci, pani la sfArsitul razboiuhri, cam 2!30 de r;rfinirii ger-mane erau inca funcFonale, fiind afectate in proportie de numai 15%.

I nwerialismul Noii Ordini Mondiale

Standard Oil s-a implicat la rAndul sau in afacerile de'rafinare a

1rcfrolului. De fapt, William Dodd, ambasadorul Statelor Unite in Ger-rrania, a scris urmi"toarele in jumalul siu despre anii dinainte de raz-

boi, in 1936: ,,Compania din NewYork Standard Oil, compania-mamia (companiei) Vacuum Oil, a investit 10 000 000 de mirci in GermaniaincercAnd si giseasci resurse de pefol si consffuind o mare rafnirielAngi portul Hamburg".

Intre timp, in Statele Unite, se liceau pregitiri pentru alegerile prezidentiale. InT93z,pregedintele Herbert Hoover, membru al Consiliu-lui Relatiilor Externe, candida penhrr a fi reales. Pentru aceasta, i s-a

propus de citre Henry Harriman, presedintele Camerei de Comerf a

Statelor Unite, ,,sd sprijin aceste propuneri (Actul de Recuperare a In-dusfiei Na$onale, Administrarea Recuperirii Nationale, prinfe altele),si mi-a adus la crrnostinti ci domnul Rooseveltfusese de acord cu aces-

te conditii.Am incercat si-i arit ci toate aceste chestiuni Sn pur si sim-plu de fascism, ci insemnau aproape crearea "statului corporab' al luiMussolini, si am ref,zat si indeplinesc aceste conditii. Dansul mi-a zissi-mi revizuiesc atitudinea, alffel lumea afacerilor il va sprijini pe Roosevelt financiar si prin influenti".

Hoover a explicat mutilrnu,ln 1940, de ce a refuzat sprijinul co-

munititii de afaceri americane. El a viart problemele inerente exerci-tarii acestui confuol financiar asupra guvernului arnerican:

in fiecare caz de instaurare a unui regim totalitarist, a existat o perioadi dominati de planifcatorii economiei.

Fiecare dintre aceste natiuni a avut o epoci dominati de oameniinteligenf, care au crezut ci pot planifica gi forfa viala economici a

oamenilor.Ei au crezut ci in acest fel puteau indrepta abuanrile sau contracara

situatiile de criri din sistemul de piati liberi.Au supraestimat stahrl, vazandu-l ca rezolvarea tuturor problemelor

economice. Acesti oameni se credeau liberali. Dar au crezut de ase-

menea ci puteau si impuni o dictaturi economici prin birocratie si,

in acelasi tirnp, si menfini liberlatea cuvAntului, justitia gi libera gu-vernare.

I-am outea numi liberali totalitari.Direit sau indirect, ei controlau clcditul, prchrrilc, productia indus-

trialir, agricultur:a si mAna de lucm.Au dcvalorizat, au dat, au luat si au redus. Controlau afacerile par-

ticulare prirr concuren{a guvernamentali, prin impozite gi prin taxe.Au intAn'rpinat fiecare esec cu impunerea unui control si unei puteridin ce in t'e mai mari...

1l

Page 10: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

18 t4/t LHELM VON AN GELSDORF

Apoi au venit gomajul cronic gi cheltuieli guvernamentale nebunegti,in efoftul de a contracara qomajul.

Datoria de stat a crescut si, in cele din ur.rni, credihrl guvefftamen-tal a fost stopat.

Si apoi a venit preluarea absoluti, indiferent daci o numim fascism,socialism sau comunism.

Tohrsi, desi Hoover arefuzatsi sprijine obiectivele ,,marilor afaceristi", campania prezidenFali a lui Roosevelt din 1932 l-a atacat sistematic pe presedintele Hoover pentru presupusele sale asocieri cu ban-cherii internationali si penhu concesiile pe care le-ar fi facut in interesul marilor afaceri. Imaginea istorici a lui Roosevelt era aceea a unuipresedinte care lupta pentru interesul ,,omului mic", al omului de pestadi, cztre se confirrnd cu amenintarea somajului si ciderii financiaredin cauza speculatiilor ,,marilor afaceristi" din Wall SffeeL ,,Roosevelta fost inventat de Wall Street, (fiind) parte integranti a fratemititii ban-care din NewYork..."

in campania prezidentiald din 1932, sfrategia a fost foarte simp16:

,,marii afacerigti" il doreau pe Roosevelt dar l-au prezentat drept can-didatul confra,,marilor afaceristi".

Hoover a fost confa ,,marilor afaceristi", insi presa a convins popo-rul american ci era penhrr .,marile afaceri".

Rezultahrl era previzibil. Rossevelt l-a invins pe Hoover. Acum pu-tea sa-si inqeapi opera, pe care a numilo ,,Noua Afacere", pentru in-stituirea unui stat fascist. Un observator, Whittaker Chambers, fostmembru al Partidului Comunist din America, a comental in legituricu ,,Noua Afacere": ,$. fost o adevirati revoluFe, al cirei scop nu eradoar reformarea fadi$ilor existente, ci fansformarea radicali a societifl pi, mai presus de orice, fransformarea relatiilor de putere din interiorul natiunii".

Cam ln aceasti perioadi, a inceput sa se conh:reze o schemi incredibili privind presedintia Statelor Unite. Din iulie 1932 pAni in noiem-brie 1933, un general de Marini foarte cunoscut si foarte popular,Smedley Bufler, ,,...a fost ales de conspiratorii bogati din Statele Unitepenhu a coflduce un puci (o revolutie) care si rdstoarne guvemul sisa instaureze dictatura fascista in America".

Butler a fost atras in complot de ,,...cea mai mare miti oferiti weo-dati unui american - ocazia de a deveni primul dictator al StatelorUnite". A fost abordat de trei indivizi: Grayson Mallet-Provost Mur-phy, director la Guaranty Trust, o banci apartinand lui J. P. Morgan;Robert S. Clark, un bancher care mostenise o avere de la un fondator

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

al companiei de maqini de cusut Singer, si John W. Davis, candidatuldemocrat la alegerile prezidentiale din 1924, avocatul-sef al afacerilorJ. P. Morgan. Planul lor era ,,...si asedieze Casa Albd cu o annata par-ticulara (de 500 000 de veteranD, si-l ia pe Franldin Roosevelt prizoniersi sa-l elimine dacarefuzi, si coopereze cu dictatura pe care urmaq s-oinstaureze si so confbleze".

Complotistii i-au spus lui Butler ci aveau ,,fonduri de 3 milioane dedolari si puteau obf,ne 300 de milioane daci era nevoie".

De ce l-au ales corhplotistii pe generalul Bufler este un mister, caciButler era'intr-adevir fidel frrnctiei sale de general in Marina StatelorUnite. A fost inregistrat spunAnd: ,,Razboiul este in mare pafte o pro-bler-ni de bani. Bancherii imprumuti bani altor state si daca nu-i potrecuperA guvemrul trinfte Marina si-i ia". Si a continuat ,,Stiu ce spun;am fost in unsprezece expedifli de genul ista'.

Butler n-a recunoscuto, dar rolul lui in armati era in conformitatecu jbcul politic de ,,balanli a puterii".

Afirmatiile lui Butler, cum ci militarii jucau rolul de agenfi colec-tod pentu marii bancheri, au fost confnnate in 1934 de ComitetulSenatului pentru Investigarea MuniFilor, care ,,a confirmat suspiciu-nile Qui Butler) ci marile afaceri - Standard Oil, United Fruit, hushrlzahizului, marile binci - au fost implicate in majoritatea interven$ilormilitare conduse de el (Butler)".

in plus, Congresul a creat Comitetul McConnack-Dickstein, caresi investighez.e acuzaftle lui Bufler. Concluzia aceshri grup a confir-mat acuzaflile generalului Butler: ,,a gisit cinci fapte seimificative careau validat mirturia lui Butler". .

Jules Archer, autorul unei cirti despre acuza$ile lui Butler intitu-latA Complotul pentru asedierea Casei Nbe,l-a intervievat pe John J.McCormack, copresedintele Comitetului, si l-a infebat care este pirerea lui despre complot:

Archer: Deci, dupi pirerea dumneavoastri, A,rnerica ar fi fost cusiguranti o putere fascisti, daci generalul Bufler nu si-ar fi doveditpatriotismul gi n-ar fi dezviluit complotul?

McCormack: Ar fi fost, cu siguranti. Oamenii erau dezorientati,. ceca ce ducea la slibirea natiunii, adici toate conditiile pentm o reac-

Fe extremisti drastici. I'rustrarea maselor permitea aproape orice.

Existi, totu_si, persoane care cred ca intentia complotistilor nu erairnpunerea lui Butler ca sef al guverrrului, ci foiosirea incidentului pen-hu ca Roosevelt si poala instaura o dictatura dupi ce Butler si-ar ficondus annata spre Casa Alba. Aceasti actiune, dupi ce Roosevelt ar

19

Page 11: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

20 WILHELM VON ANGELSDORF

fi declarat ,,stare de necesitate", i-ar fi permis acestuia si preia confo-lul deplin asupra guvemului,_iar poporul american probabil cd i-ar fiaclamat initiativa. Deci But]er ar fi fost, conJorm acestei teorii, doar osct'zi pentru preluarea confolului deplin asupra guvernului, iar el n-arfi ajuns niciodati dictator

Planul a eguat, dupi ce Butler a dat la iveali complotul, iar Roosevelt a fost nevoit si se mu{umeasci cu functia de presedinte, in loc decea de dictator al Statelor Unite. Roosevelt avea insi si planuri de teznr-vi pentru bansformareaAmericii info natiune fascisd. Frances Per-kins, minishtl Muncii in administra$a Roosevel! a declarat ,,la pri-ma inhrrnire a cabinetului dupi intrarea in func$e a presedintelui in1933, consilierul financiar al lui Roosevelt, Bemard Baruch, si prietenul lui Baruch, generalul Hugh Johnson, care urma si devini presedintele Administratiei Recuperirii Na'$onale, au venit cu cdte o copie acirtii scrise de Gentile, teoieticianul fascismului italian, pentru fiecaremembru al qabinetului, si toti zmr citito cu aten$e".

Deci planul era si influenteze guvemul american spre fascism sauconfrolul guvernamental aI factorilor de productie firi o revoluFe con-dusi de Butler. Sa hotirAt ci una dinfe principalele metode de a faceacest lucru era rzzboiul, asa ci s-a trecut la elaborarea planurilor unuirazboiin care si fie implicate Statele Unite.

Una dintre surselecare au confrmat faptul ci aceste planuri aufost pregitite dinainte este Jim Farley, ministrui Postelor si membmal cabinetului lui Roosevelt. Domnul Farley a scris ci la a doua gedinfia cabinetului din 1933, ,,noul presedinte si.4 pus din nou problemaunui raz,boi cu Japonia".

Este posibil ca presedintele Roosevelt si fi stiut ci rizboiul cu Japonia fusese planificat inca dinainte de 1933. Conform istoricului CharlesC. Tansill, profesor de istoria diplomatiei la Universitatea Georgetown,razboiul cu Japonia fusese planificat inci din 1915.

lntro carte intitulati Pearl Harbor, Roosevelt si i2bucnkea rdzboiu-1ua publicad de D. C. Heath & Co, profesoml Tansill face aceasti obsewatie interesanta:

Politica de presiune asupra Japoniei l-a precedat pe Henry Stimson(ministrul de Razboi al presedintelui Roosevelt) cu aproximativ douddecenii...

Sub Woodrow Wilson a fost lansali impotr-iva Japoniei o ofensivipe trei fronturi. . .

In ianuarie 1915, diplomatul american din Pekin... a trimis Depar-tamentului de Stat o serie de mesaje pe un ton atAt de critic incAt auajutat la crearea unei fixatii in mintile americanilor cu privire la riuta-

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

tea japonezilor, ceea ce a transformat evenfualul razboi cu Japonia in-tr-o optiune.

Si ne arnintim ci Franklin Roosevelt l-a numit pe acelasi minishuadjunct al Marinei din administra$a Wilson, deci probabil ci stia de-spre mesajele respective si planurile de a implicaAmerica inf-un even-hral razboi cu Japonia inci din 1915.

Daca profesorul are dreptate, scopul lui Roosevelt n-a fost sd duciia bun sfArsit pldnurile presedintelui Wilson. Nu mai era nevoie decdtde o acfune care si poati fi folositi ca motiv pentru a declararAzboiJaponiei.

Motivul a fost atacul de la Peari Harbor.f)e fapt, guvemul american stia cat de vulnerabil era Pearl Harbor,

locul atacrrlui ,,surprizi" al Japoniei, care a provocat al doilea rlzboinrondial. ln 7932,1a Pearl Harbor, Marina Statelor Unibe a ficut maneu'e pentru a testa succesul unui atac pe api. Sa descoperit ci PearlHarbor era vulnerabil de la 100 de kilomefi de tit-rn. Asta inseamnicAJaponia putea ataca de la 100 de kilomeki de Pearl Harbor firi a fidetectatd. Marina americani o dovedise.

Nu numai ca guvernul Statelor Unite igi punea problema unui rdz-boi cu Japoni4 dar era de asemenea constient ci in Germania capitalistii americani creau o masina de rhzboila inceputul anului 1930, muitinainte ca Gennania si se implice in cel cle-zrl doilea razboi mondial.

William Dodd, ambasadorul Stetelor Unite in Germania. i-a scrisiui Roosevelt din Berlin:

in acest moment, peste o suti de corporatii americane au aici filialesau acorduri cle cooperare.

DuPont are aliati in Germania care sprijini industria de amament.Aliahrl principal este cornpania I. G. Farben, o parte a guvernului careasiguri 200 000 de mirci anual unei organizafii de propagandi caremanipuleazi opiniile americanilor.

Compania Standard Oil... a trirnis aici 2 000 00fl de dolari in decem-brie 1933 si cAstigi 500 000 de dolari pe an.ajutAnclu-i pe germahi sifabrice gaz ersaE (un inlocuitor, prin procesul de hidrogenare caretransformi cirbunele in benzini) in scopul razboiului; dar StandardOil nu poate scoate cdstigurile din tari decAt sub formi de bunuri.

Pregedintele companiei Intemational Haruester mi-a spus ci aface-rile lui au crescut cu 33% aici (crcd ci din productia cle arme), dar cinu poate scoate nimic din tari.

Chiar si cei din industria de avioane au araniamente secrete cuItrLpps.

Companiile- General Motors si Ford au afaceri enonne aici prin filia-lclc lor, dar nu scot profiturile afara.

21

Page 12: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

ZZ WILHELM VON ANGELSDORF

in atare de aceste companii americane, altii au colaborat cu gerrna-

nii pentru crearea rnaterialelor de care aveau nevoie penfiu ?-bucnirearizboiului. De exemplu, lnternational Telephone and Telegraph GfDa investit substantiai in FockeWolfe, un producitor de avioane, ceeace insenma ,,ca ITT producea avioane gerrnane (de lupti) pentru omorArea americanilor""

Proprietitile L G. Farben din America erau'Conbolate de o compa-nie numiti American I. G. Farben. Llrmitorii indivizi, prinfre altii, eraumembri in Comitehrl Director.al acestei corporaSi: Edsel Ford, pregedintele Ford Motor Co.; Charles E. Mitchell, pregedintele bancii luiRockefeller, National City Bank din NewYork;Wa]terTeagle, prese.

dintele filialei Standard Oil din NewYork; Pzul Warburg, pregedintele

Rez-ervei Federale si fratele lui MaxWarburg, finanfatorul eforhrlui ger-

man de razboi, si Herman Metz, unul dinfe directorii bincii Manhat-tan, controlati de clanul Warbury

Este un fapt istoric interesant gi revelator ci alti trei membri aiComitetului de Guvernatori ai American I. G. Farben au fost condarnnati drept,,criminali derlzboi" germani, fiind acuzaS de,,crime impo-triva umanititii" in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in timp ceisi indeplineau functia in Comitefirl de Guvematori ai I. G. Farben. Niciunul dintre americanii care ticeau parte din acelasi comitet nu a fostjudecat drept ,,criminal de rAzboi", desi a participat la aceleasi deciziica 9i germanii. D'eci conteazbdaci natiunea din care faci parte cAgtigisaupierde dzboiuf pentm afi sau nu judecat drept,.criminal de rizboi".

In 1939, in anul in care Getmania a inceput rizboiul cu invadareaAustriei 9i Poloniei, filiala Standard Oil din NewJersey a imprumutatI. G. Farben combustibili pentru aviaSe in valoare de 20 000 000 dedolari.

Cei mai mari producitori de tancuri germane erau Opel, o filialidefuuti in intregime de General Motors gi controlati de finna J. P.

Moggan, si filiala Ford a companiei Ford Motor.In plus, Alcoa si Dow Chemical au transferattehnologie germanilor,

la fel ca Benedix Aviation, al cirei stoc majoritar de actiuni era detinutde General Motors, la randul sau controlati de J. P. Morgan, care leasigura date despre piloti automa!, iusbrrmente de zbor si motoarede decolare diesel.

in afari de acest sprijin material direct, alte companli ,,capitaliste"au asigrrat asistenfi: ,,In 1939, industria gemrani de echipament elec-

tric era concentrati in cAteva mari corporatii integlate intr-un carlelinterrrational si controlate prin pachetul majoritar de actiuni de doua

Imperialismul Noii Ordini Mondiale

mari companii americane (Intemational General Electric si International Tblephone and Telegraph) ".

In continuare, sus$nerea corporatiilor detinute sau confrolate deamericani a fost asigurati in timpul razboiului, cAnd complexele indus-triale, clidirile 9i skucturile aferente n-au fost bombardate de Aliaf,:,Acest complex industrial (ntemational General Eleckic si International Telephone and Telegraph) na constituit niciodati un obiectiv debombardament in cel'deal doilea rizboi mondial. Uzinele de echipa-ment electic bombardate ca obiective nu erau asociate cu firme americane".

Un alt exemplu de uinh apartinand de General Electric care n-afost bombard4ti este uzina din Koppelsdor{, care producea radare giantene de bombardament.

Poate ci motivul pentru care anumite unne aufost bombardate, sialtele nu, era ca, in conformitate cu Constitutia Statelor Unite, presedin-tele este comandantul suprgm al tuturor fortelor armate si, prin urma-re, el este cel care decide care sunt obiectivele bombardamentelor.

Semnificaf,a sprijinului material american pentru eforhrrile de raz-boi ale guvernului geffnan este revelafi prin rispunsul la infebarea:care ar fi rezultaful probabil al acestor eforturi ale Germaniei: ,,...nunumai ci un sector influent al afaceriior americane era cons,tient denatura nazismului, dar in piopriul sau interes a finantat nazismul oride cate ori era posibil (si pioniabil), stiind foarte bine ca rezultatul probabil va fi un razboi care si implice Europa si Statele Unite".

Chiar.si ideile lui Hifler de a extermina eweii erau cunoscute orici-rui observator care gi-ar fi dat pu{in silinta sb faci niste cercetiri. Hiflerinsusi a scris: ,$m dreptul si extermin milioane de indivizi apar,tinAndrasei inferioare, care se inmultesc caprra l'i.".

ln plus, Hitler si-a facut cunoscute intenfiile inci din 1923, cand si.aexpus planurile privind eweii in cartea sa Mein Kampf. Chiar si ziarulSS a indemnat la ,,exterminare prin foc gi sabie, sfArsiful definitiv aleweimii".

Acest sprijin material a continuat chiar si dupi ce razboiul a ince-put oficial. De exemplu, dupi ce Germania a invadatAustria in martie1938, Ethyl Gasoline Corporation, detinuti in proportie dp 507" de Ge-neral Motors si 50% de Standard Oil, a fost solicitati de I. G. Farbensi construiascitzine de tetraetil in Germania, cu sprijinul total al Mi-nisterului de Razboi al Statelor Unite, care nu a exprimat nici o obiec-tie privind aceste tranzacfii.

Si in august 1938, I. G. Farben a ,,imprumutat" 500 de tone de tetra-etil de la Standard Oil.

ZJ

Page 13: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

24 WILHELM VON ANGELSDORF

Mai tArziu, dupi invadareaAushiei si inainte de invadarea Polonieiin 1939, Gerrnarlia gi Rusia au semnat un pact la 23 august 1939, careconfinea o clauzi. secreti privind impirtirea Poloniei intre cele doudtiri aliate.

Sprijinul material si acordurile secrete au ajuns la o finalitate la 1 septembrie 1939, cend Germania a invadat Polonia, in concordanti cu ter-rnenii pachrlui semnat cu Rusia.

Cel deal doilea rdZboi mondial incepuse.Data de 1 septembrie 1939, cand Germania a invadat Polonia, este

cunoscuti ca data inceperii rizboiului. Dar pufini isi aduc aminte datala care Rusia a intrat la rAndul ei in Polonia, la 16 septembrie 1939. Sta-hrl Poionia era acum impirtit intre cei doi aliati de rbzboi.

Este interesant si remarcim ci reac$ilg marilor state aliate au venito datd cu aceste doui date. CAnd Germania a intrat in Veshrl Poloniei,Marea Britanie si Franta au declarat razboi Germaniei. Insi cand Ru-sia a intrat in Estul Poloniei, nici o tati nu i-a declarat razboi.

Sovieticii au provocat un eveniment tragic in istorie dupi ce auocupat partea lor din Polonia. Au capturat aproximativ 10 000 de ofi-

feri polonezi si i-au ucis cu brutalitate, majoritatea gisindu-gi rnoarteain pidurile Katjm,lAngd orasul rus Smolensk. Povestea oficialiprivindmoartea ofiterilor a fost ci acestia au fost omorAti de armata germani,dar acum s-a dovedit clar ca rusii au comis aceste crime. Celelalte vic-time au fost irnbarcate pe un slep care a fost trimis in larg si apoi s-ascufundat.

Chiar si cu toate aceste efofturi ale oamenilor de afaceri americanide a construi echipamentul de rizboi al Gerrnaniei, cu aprobarea de-plini a presedintelui Roosevelt, el continua si declare ci natiunea isiva mentine pontta,,neutri": nu se va implica inrazboi.la 1 septem-brie 1939, cAnd a inceput rizboiul, a fost intrebat de un reporter dac[America nu se va implica in razboi si Roosevelt a rispuns: ,,...Cred ciputem, gi administrafla va face toate eforturile necesare pentu aceasta".

Roosevelt a reacEonat numindu-l pe George Marshall, un membrual Consiliului Relatiilor Externe, Sef de Stat-Major al Armatei, pestegeneralul Douglas MacArfhur, carenu era membm CFR qi alti inalf,ofiteri.

Altii nu au crezut pretentia lui Roosevelt ci lirnerica va ririran"neulri. [a 12 septembrie 1939, Hans Thomsen, insircinatul cu afacerial Gennaniei laWashington, a trimis guvemului gerrnan o telegrami:,,...daca Aliatii (Anglia si Franta) vor fi amenintati de infrangere, Rooseveit este hotirAt si intre in razJtoi inpofiva Gennaniei, chiar daci pro-pria sa tari se va opune".

Imoerialismul Noii Ordini Mondiale

Insi eforturile de razboi ale Germaniei erau inci dependente derezervele de pefol, care veneau din diverse surbe, unele chiar din ex-teriorul gr-it"lo, Germaniei. ittuint" ca RomAnia sd fie invadata degermani, vindea petrol Germaniei. Revista life din 19 februarie 1940publici o fotografie cu petrol romAnesc incircat in rezeruoare gerrna-ne de petrol. Sub pozi scrie: ,,Petrolul pentru Germania este transpor-tat in aceste rezsrvoare peffoliere marcate Essolube (firmi americani)si Shell (firmi englezeasca) din terenurile Creditului Minier din Plo-iesti, RomAnia. Observati ci vehiculele sunt marcate pentru German-American Oil Co. si Caile Ferate Germane, cu destinatia Hamburg siWuppertal, Germania. Au fost fimise de Germania pentru a acceleraliwirile romAnesti de petrol." Fotografia a fost ficuti dupi ce Germa-nia invadase Aqstria si Polonia, totusi companiile americane si britani-ce de petrol kansporlau petrol penhu guvernul german (rezervqareledin fotografe sunt marcate clar,,Essolube" si ,,Shell').

Si alte surse liwau pefol ,,...cAnd aviafia germani a ri.mas in ciz6,de combustibil, acesta a fost asigurat cu generozitate de marile rafini-rii aparfn-and companiei Standard Oil din insulaAruba, prin rezervoa-rele spaniole". Aceasta s-a intAmplat chiar in timpul razboiului, totusiaceste vase n-au fost scuftrndate de submarinele americane.

Chiar si cu achizilile de petrol clin surse nongennane, principalulfutlrtiz,cr de petrol era cartelut ,,Cooperarea I. G. Farben-Standard Oilpentru producerea de combustibil sintetic din cdrbune a asigurat I. G.Farben monopolul productiei germane de benzind in timpul celui dealdoilea razboi rnondial. Aproape jumitate din benzina cu cifri octanicimare din Germania era produsi direct de I. G. Farben in 1945, iar restul de companiile afitate".

Dar cum rizboiul din Europa continua, conducitorii Americii incer-cau si implice Statele Unite, desi poporul american nu dorea acest lu-cru. Roosevelt, candidahrl la presedintie, promitea poporului americarrca administrafla Roosevelt la rimAne neuf6, daca va fi reales. Altii, stiaumai bine. Generalul HughJohnson, de exemplu, a spus: ,,Stiu de ia osursi din Washington (nu foarte siguri) ci, daci Roosevelt va fi ales(in 1940), ne va tAri in rizboi cu prima ocazie si, daci aceasta nu searatA,vacrea el una".

Roosevelt a alut doui ocazii de a implicaAnerica in cel deal doilearazboi mondial: Japonia se afla in riz.boi cu China si Gennania se aflainrazboi cu Anglia, Franta si alte state. Ambele zone de rAzboiprezen-tau suficiente ocazii de a implica guvemul'arnerican in razboi, iar Roosc'velt a profitat rapid de oportunititile ivite.

Page 14: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

24 WILHELM VON ANGELSDORF

Mai tArziu, dupi invadareaAushiei si inainte de invadarea Polonieiin 1939, Gernarlia ;i Rusia au semnat un pact la 23 august 1939, carecontinea o clauza secreti privind impirtirea Poloniei intre cele doudtarialiate.

Sprijinul material 9i acordurile secrete au ajuns la o finalitate la 1 septembrie 1939, cand Germania a invadat Polonia, in concordanti cu !er-rnenii pachrlui semnat cu Rusia.

Cel deal doilea riZboi mondial incepuse.Data de 1 septembrie 1939, cand Germania a invadat Polonia, este

cunoscuti ca data inceperii razboiului. Dar putini isi aduc aminte datala care Rusia a intmt la rAndul ei in Polonia, la 16 septembrie 1939. Sta-tul Polonia era acum impirtit intre cei doi aliati de razboi.

Este interesant si remarcam cd reactiile marilor state aliate au venito data cu aceste doui date. Cind Gennania a inffat in Vesflrl Poloniei,Marea Britanie gi Franla au declarat razboi Germaniei. insi cand Ru-sia a intrat in Estul Poloniei, nici o !a:'i nu i-a declarat razboi.

Sovieticii au provocat un eveniment tragic"in istorie dupi ce auocupat partea lor din Polonia. Au capturat aproximativ 10 000 de ofi-feri polonezi gi i-au ucis cu brutalitate, majoritatea gisindu-gi rnoarteain pidurile lGtlm, lAngi orasul rus Smolensk. Povestea oficiali privindmoartea ofiterilor a fost ci acestia au fost omorAti de anriata germani,dar acum s-a dovedit clar ca rusii au comis aceste crime. Celelahe vic-

'time au fost irnbarcate pe un slep care a fost trimis in larg si apoi s-ascufundat.

Chiar si cu toate aceste eforhrri ale oamenilor de afaceri americanide a conshrri echipamentul de razboi al Germaniei, cu aprobarea de.plini a presedintelui Roosevelt, el continua si declare ci natiunea isiva mentine pontta,,neutri": nu se va implica inrhzboi.Ia 1 septem-brie 1939, cAnd a inceput rizboiul, a fost intrebat de un reporter daciAmerica nu se va implica in razboi si Roosevelt a rispuns: ,,...Cred ciputem, gi adminisfaf,avaface toate eforturile necesare penfu aceasta".

Roosevelt a reacFonat numindu-l pe George Marshall, un membrual Consiliului Relatiilor Externe, Sef de Stat-Major al Armatei, pestegeneralul Douglas MacArfhur, carenu era membru CtrR pi alf, inalsofiteri.

Altii nu au crezut pretentia lui Roosevelt ca America va ri--eneulri. [a 12 septembrie 1939, Hans Thomsen, insircinatul cu afacerial Gennaniei laWashington, a trimis guvernului gerrnan o telegrami:,,...daca Aiiatii (Anglia si Franta) vor fi amenintati de infrangere, Roosevelt este hotarAt sa intre in rizJtoi impofriva Gennaniei, chiar daci prepria sa tari se va opune".

Imperialismul Noii Ordini Mondiale

tnsi eforturile de razboi ale Germaniei erau inci dependente derezervele de petrol, care veneau din diverse surbe, unele chiar din ex-teriorul granitelor Germaniei. inuint" ca RomAnia sd fie invadata degermani, vindea petrol Germaniei. Revista Iife din 19 februarie 1940publica o fotografie cu petrol romAnesc incircat in rezervoare gerrna-ne de petrol. Sub pozi scrie: ,,Petrolul pentru Germania este transpor-tat in aceste rezanroare petrotere marcate Essolube (firmi americanl)si Shell (firmd englezeasci) din terenurile Creditului Minier din Ploiesti, RomAnia. Observati ci vehiculele sunt marcate pentru German-American Oil Co. si Ciile Ferate Germane, cu destinaFa Hamburg siWuppertal, Germania. Au fost fimise de Germania pentru a acceleraliwirile romane,sti de pefol." Fotografia a fost ficuti dupi ce Germa-nia invadaseArlstria gi Polonia, totusi companiile americane si britani-ce de pefol transportau pefol penhu guvemul german (lezervo.areledin fotografie sunt marcate clar ,,Essoiube" si ,,Shell').

Si alte surse liwau petrol: ,,...cAnd aviatia germani a ri.mas in cizhde combustibil, acesta a fost asigurat cu generozitate de marile rafini-rii apar.tiaand companiei Standard Oil din insulaAruba, prin rezervoa-rele spaniole". Aceasta s-a intAmplat chiar in timpul rizboiului, totusiaceste vase n-au fost scffindate de submarinele americane,

Chiar si cu achiziFile de pefol din surse nongennane, principalulfutnizor de petrol era cartelut ,,Cooperarea I. G. Farben-Standard Oilpentru producerea de combustibil sintetic din cdrbune a asigurat I. G.Farben monopolul productiei gerrnane de benzind in timpul celui dealdoilea rizboi mondial. Aproape jum;tate din benznacu cifri octanicimare din Germania era produsi direct de I. G. Farben in 1945, iar restul de companiile afitate".

Dar cum rizboiul din Europa continua, conducitorii Americii incer-carr si implice Statele Unite, degi poporul american nu dorea acest lu-cru. Roosevelt, candidatul la presedintie, promitea poporului americarrca adminisfatia Roosevelt va rimzne neuf6. daci va fi reales. Altii stiaumai bine. Generalul Hugh Johnson, de exernplu, a spus: .,Stiu de'la osursi din Washington (nu foarte siguri) ci, daci Roosevelt va fi ales(in 1940), ne va tAri in rizboi cu prima ocazie gi, daci aceasla nu se*"tilHJ;t?it^frii"'u

ocazii cle a imprica America in cel deal doilearazboi mondial: Japonia se afla in rizboi cu China si Germania se aflain razboi cu Anglia, Franta si alte state. Ambele zone de rlzboiprezen-tau suficiente oc-azii de a irnplica guvemul'arnerican in dzboi, iar Roose-velt a profitat rapid de oportunitatile ivite.

Page 15: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

26 WILHELM VON ANGELSDORF

Prima lui ocazie avenit in razboiul din Pacific. In august 1940, Sta-tele Unite au spart codul de rizboi ,,purpuriu" al Japoniei. Acest lucrua permis guvemului american si citeasci si si inteleagi toate mesa-jele lor de rAzboi. Au fost fabricate masini de'decodat mesajele japoneze si au fost trimise in intreaga lume, dar nici una n-a ajuns la PearlHarbor.

Eforhrrile publice ale lui Roosevelt de a implicaAmerica, rimAnandostentativ neutru, au inceput in august 1940, cand Japonia, Germaniasi Italia au semnatTiatatul Tripartit. Abest tratat cerea ca oricare din-tre cele trei natiuni si rlspundi declarAnd r|zboi dacaweun stat aliatataca pe oricare din ele. Asta insemnaci daci Japonia ataci StateleUnite, iar Statele Unite vor rispunde declarAnd rizboi Japoniei, atunciautomatvorfi nrazboi si cu celelalte doui state, Germania gi Italia.

Roosevelt Ftia'Ecum cArAzboiulcuJaponia insemna rizboi cu Ger-mania. Problema lui se rezolvase.

Si-a luat ln secret angajamentul faS de Winston Churchill _si guver-nul englez si infe inr{zboiimpotriva Germaniei .si qtia,,...ci singurulmod in care igi putea respecta angajamenhrl secret cife Churchill dea implica America in rinboi,firi a-gi incilca pe fati promisiunile'citrepopolul american, era si provoace Germania sau Japonia si atace Sta-tele Unite".

Roosevelt sa orientat mai intAi spre teatrul de rlzbor din Pacific,stiind ci daci va putea provoca Japonia si atace prima America, America va inta automat in razboi cl Germania. S. tia, de asemenea, ci daciGermania va atacaprima Statele Unite, Japonia va kebui si declarerazboiAmericii. Aga ci Roosevelt a incercat si determine oricare din-ffe cele doui na$uni si atace Statele Unite. Japonia a fost priSna cireiai sa oferit ocazia.

in octombrie 1940, ministrul Marinei Militare Frank Knox l-a che-mat pe amiralulJ. O. Richardson, comandanhrl suprem al flotei ameri-cane din Pacific. Knox l-a informat ci ,,presedintele doreste ca el siinfiinteze o patruli tn Pacific - un zid de nave americane care si se in-tindi in Pacificul de Vest in asa fel incAtJaponiei sl-i fie imposibil siajung5 la weunul dinfe depozitele ei de provizii; o blocare aJaponieipentru a preveni prin forfi utthzarea de cife aceasta a oricirei zonedin Oceanul Pacific. Richardson a protestat energic. A spus ci ar fi unact de raztoi gi, in plus, ar pierde flota. Desigur, Roosevelt a fost nevoits-o abandoneze".

Aceasti intAmplare istorici ridici doui infebari destul de interesante:

I mperialismul Noii Ordini Mondiale

1. De ce Roosevelg c.omandantul suprem al fuhlorfortelor armate,

inclusiv al Marinei, nu i-a ordonat direct amiralului Richardson ce sifaci? De ce l-a ales pe minishul Marinei Militare care si-l roage aproa-

pe cu politete si creeze patrula navali?

Este posibil ca Roosevelt si nu-si fi folosit puterea suprerni pentru

ci stia ci aceasta reprezentalntr-adevir un act de rizboi gi nu doreasi: se stie ci el a fost inifatoml planului. Daci Richardson se arita de

acord cu propunerea lui lftro><" iarJaponia ataca flota amegicani, Roosevelt il putea invinui direct pe amiral penlru ci a permis flotei si rigtesa fic atacala de marina japonezA.

Roosevelt avea nevoie de un tap ispigitor, dar Richardsonarefiszat.

2. De ce nu l-a inlocuit Roosevelt pe amiral cu cineva care ar fi ac-

tionat exact dupi cum dorea?

Este posibil ca Roosevelt si fi realizat ci Richardson cuno.stea dejaplanul si, din momentce nu fusese de acord, era capabil sii identificepe Roosevelt ca sursi directi a ideii, daci un al doilea amiral ar fi dusola indeplinire

Roosevelt nu dorea si-si piteze imaginea de ,,pr:rumbel" consffuiticu griji, in ceea ce privegte implicareaAmericii in rhzboi.

Este important si ne amintim ci in noiembrie 1940, irnediat dupiacest incident, candidatul Roosevelt a spus poporului american: ,,Vispun voui, taf, gi mame, gi o voi spune iar, iar qi iar, bdietii vogtri nuvor fi trimigi si lupte in rhzboarc striine".

Rictnrdson a emluat mai tfirziu sihratia din Pearl Harbor si a sim$tci pozitia lui era extrern de precari. l'-aizitatpe Roosevelt de douiori in 1940 pentru a-i recomanda si retragi flota de pe coasNa de vesta Anericii, penffu ca:

1. Vasele lui erau echipate nepotrivit pentru rizboi;2.ZonaHawaii era prea e-xpusi pentru tnanevrele de antrenament

ale flotci si

3. Apirarea flotei impofir.a atacurilor aeriene sau submarine erarnuit sub standardele cerute.

Asta insemna ci grvemul :merican nu ficuse nimic penhu a intiriaplrarea de ia Pearl Harbor fuipotriva atacurilor pe api, desi testeledin 1932 dezviluisera cAt de vulnerabili era insula.

Refuzul lui Richardson de a-i oferi lui Roosevelt un incident caresi penrriti Statelor Llnite si inlre in rizboi si grija lui pentru starea flo

27

Page 16: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

tei au dus la eliberarea lui brusci din functia de comandant al flotei inianuarie 1941.

Ambasadorul american la Tokyo, Joseph C. Grew, a fost unul din-

fe primii oficiali czre au descoperit ci Pearl Harbor era tinta prestabi-

liti a atacului japonez, dupi cum reiese din corespondenla lui cu departamentul de stat al presedintelui Roosevelt dn 27 iamrarie 1941:

,,Diplomaful peruan a informat un membru al personalului meu ci a

auntdnmulte surse, inclusiv dinfo sursi japoneza, cain cazul unorneintelegeri inffe Statele Unite pi Japonia, japonezii intentioneazi siinitieze un atac-sumrizi la Pearl Harbor..."

" 'tn

martie 1941, pregedintele Roosevelt spera inca un incident intreStatele Unite gi Germania, conform lui Harold Ickes, minisfiul de Inter-ne din cabinehrl Rooseyell Acesta a declarat .,la un dineu din 24mN'tie, el (Roosevelt) a remarcat ci "lucrurile incep sA se lege. Getmaniava face o gafi in curAnd". Nu era nici o indoiali asupra dorintei de-abia

mascate a presedintelui de a se ivi un incident care si justifice declara-

rea sdrii de r[zboi impoffiva Germariiei..."Roosevelt si Churchill au complotat impreuni pentru a provoca un

incident care s6-i permiti Americii si inke in razboi. Conform lui Chur-chill:

Pregedintele a spus civa provoca rizboi, dar nu-l va declara, ;i civa deveni din ce in ce mai provocator. Dacl germanilor nu le convine,n-au decAt si atace fortele americane.

Flota Statelor Unite ocupi mla citre Islanda.Ordinele presedintelui citre escorta acestor convoaie au fost si

atace orice vas care se apropie, chiar daci se afli la patru sau cincisute de kilometri depirtare fati de convoi...

Trebuie si facem totul pentru a forla un ,"incidenf'.Hider se va contr^unta cu dilema fie de a ataca convoaiele 9i asffel

de a infrunta flota Statelor Unite, fre de a se rekage, permitAndu-ne

astfel ,yictoria in bitilia din Atlantic. Near li de foios ca, hr gase sau

opt siptimAni, si-l provocim pe Hitler, ironizarrdu-l i:u hceasta alege-

re dificili".

Dar Hit-ler incerca. si evite o confruntare cu Statele Unite" ,,l"easpus comaudantilor de nave ia sfAr"gitul lunii iutrie (1941) sd e',vite inci-

dentele cu Statele linite atAta timp cAt campania din est (raz,boiul impu[iva Rusiei) este incd in desfasurare. ". O luni mai tirziu, aceste ordinecrau inci valabile."

Churchill chiar i-a scris lui Itoosevelt drrpi ce nava gennana Bis'marckascufundat nava britanica -Flood, recornandfurdu-i in aprilie 1941

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

.....ca dacd o navi de rizboi americani descoperi nava Prinz Eugen(escorta navei Bismarck) si tragi asupra ei, "asigurAnd asffel inciden-tul pe care Statele Unite ii a-steapti cu atAta neribdare,"'.

Hitler n-a fost la fel de precaut in alte probleme. Si-a atacat ,,ahata'',Rusia, la 22 iunie 1941, degi Germania qi Rusia semnasera un tratatprin care se obligau si nu-gi declare una alteia rdzboi.

Prin aceasti actiune, presiunea de a implica Statele Unite in nzboia crescut simtitor. Ia 24 iunie 1941, Roosevelt a declarat poporului a-

merican: ,,Sigur ci vom acorda orice ajutor posibil Rusiei".S. i un prograun-american de acordare de imprumuhri a inceput, fur-

ntz?ndRusiei cantititi enorrne de materiale de ri"doi, toate pe credil'Deci, cu Hifler atAt de preocupat cu rizboiul impotriva Rusiei si re

fluand si se implice intr-un rizboi naval cu americanii, Roosevelt a fostnevoit s6-,si indrepte atenfla inapoi citre Japonia pentru incidenhrl de

care avea nevoie.Urmitonrl pas a fost si acorde asistenli celorlalte fari, Angliei 9i

Olandei, penht a impune un embargo asupra liwirilor de peffol citreJaponia, intro incercare de a forfa un incident care si permiti Statelor

Unite si inffe in razboi.Japonia, ca insuli relativ mici, neav6nd o industrie petroliera sem-

nificativi, era nevoitl si caute petrol ln alti parte, si acesta'a fost moti-vul propunerii embargouiui. Prin aceasti ini$ativi a fost provocat inci-dentul cu Japonia. Foshrl presedinte Herbert Hoover avAz:t' 9i el ma-

Sina3ile care au provocat intrarea rtrlzboi, gi a prevenit Statele Unitein august 1941: ,poporul amedcan ar febui si ceari insistent Congresului si stopeze implicarea treptati a Statelor llnite intr-un razboi ne-

declarat.,."Dar Congresul n-a ascultat.Presedintele Roosevelt n-a ascultat nici acuzatiile congresmanului

Martin Dies, preqedintele comitetului House privind .activitifle

anti-

americane. Pane in august 1941 ,,comitetul Dies a adunat deshrle do-

vezi care au conflrmat suspiciunile pe care lea ascurs ltebazaimaginiipublice. Era clar ci japonezii se preglteau si invadeze Pearl Harborsi ci se aflau in posesia unor inforrna$ militare de importanlivitalii'-

Aceste infonnafi au fost aduse la cunogtinta adminisfrafei Roosevelt de congresmanul Dies in persoani. Dar era deja a doua oari cAnd

Dies apela la Roosevelt penht a-i comunica intentiile japonezilor de a

ataca Pearl Harbor: ,,[a inceputui anului 1941, comitetul Dies a intratin posesia unei hirti strategice care a dovedit clar intentiile japonezilor

de a ataca Peari f{arbor. Fiarta sfategicd fusese pregititi de Departa-

mentul imperial zrl Japoniei de inteligenfi militad".

Page 17: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

Dies i-a dat un telefon secretarului de Stat Cordell Hull, care avorbitcu presedintele Roosev. elt.

Congresma4ului Dies i s-a spus si nu faci public documentul, iaradministratia Roosevelt n-a ficut nimic.

(in aprilie 19&, cend Dies a comunicat publicului american descoperirile lui, a adiugat acest comentariu: ,,Daci cineva se indoiegte de

veridicitatea si acuratelea acestor declarafli, voi fi fericit si-i aduc dovezi

concludente".)Tot in august 1941 noul produs al cartelului I. G. Farben a fost tes

tatpentru prima datipe oameni. Produsul se numeaZyklon B'gi unna

si fie folosit penhu exterminarea eweilor gi a celorlalS de$nu$ din lagd-

rele de concentrare.in teatrul din Pacific, mesajele de rizboi ale Japoniei fiind citite'la

Washington, japonezii au ordonat spionilor lor din Pearl Harbor sa ra-

portezehanewele navelor -si, mai tArziu, tipul 9i localizarea exacti anavelor din poft.

CerereaJaponiei,pentru mai multe informa$i despre ce se indmplain Pearl Harbor a fost urmati, in 16 octombrie 1941, de demisia cabinetului prinhrlui Japoniei. Acestor demisii l*au urrhat demisiile adminis-

tratiei'militare a generalului'hjo 9i a catrinehrlui siu. Toate aceste ac-

funi au fost interpretate de guvernul american diept un pas hotarAt

spre rizboi, dzr inci nu se intamplase nimic ingrijoritor la Pearl Harbor.' ' In duaaceea, Henry Stimson, ministrul lui Roosevelt de Rizboi, a

scris in jurnalul siu: ,,...gi asffel ne confruntim cu delicata problemia ingraclirii diplomatice, car e trebuie ficuti in asa fel incAt si fim siguriciJaponia cade in capcanl s,i face prima o miqcare greqiti - migcarea

de deschidere".- Stimson a fost nevoit si repete aceasti griji a adminisfa,tiei Roose

velt cand a depus mirturie in fata comisiei care investiga incidentulPearl Harbor. Acolo.a spus: ,,Problema era cum s6-i manipulim (pe

japonezi) penhl a-i aduce in situalia de a trage prirnul foc, firi a ne

expune prea mult pericolului".'Japonezii

nu riiptndeau inci prin acel incident care si permiti Sta-

telor Unite s[ contraatace, dar America era convinsi ci pptea si se

intample in orice c1ip5. De exemplu, secretarui de Stat cordell f{uli i-a

spus lui Roosevelt la 7 noiembrie 1941 ci prbvedea ,,toate posibilititile

tn cazul unui rizboi prematur cuJaponia".

Japonia 9i-a continuat eforhrrile de a nu intra in rdzboi cu Statele

Unite si si-a insircinat ambasadoml de la Washington sA semneze un

tratat de neagresiune cu secretatul de Stat. La22noiembrie 1941, ja-

ponenii-au scris ambasadorului lor lntr-o telegrami: ,,FI tot ce-[ stiin puteri, nu economisi nici un efort si incearci si ajungi la soluf,a pe

care o dorim".Dar degiJaponia incerca si evite rdzboiul cu Statele Unite, japone

zti erarincurajati de o sursi necunoscuti si atace Statele Unite. ,,la17 mai 1951, in cptidianul din New York Daily News a aplrut un arti-

col scris de corespondentul lor de la Waihington John O'Donell, prezentinddiferite rapoarte ale serviciilor secrete din orienhrl indepSrtat,

depozitate laWashington. Printre aceste documente eraul? 000 de

mirhrrisiri ale spionului sovietic Richard Sorge"-

Sorge era un spion sovietic infilfat in ambasada Germaniei din

Japonia, care avea misiunea de a-i convinge pe oficialii iaponencaJa-ponia nu ffebuie si atace Rusia, ci si inainteze spre sud, cu riscul unui

rhzboiimpotriva Statelor Unite. ,,Cand (Sorge) a informat Ikenilinulin octombrie 1941 ce japoneri intenf,onau si atace Pearl Harbor in

termen de 60 de zle, ...a primit felicitiri pentru raportul siu 9i i sacomunicat ci Washingtonul - Roosevelt, Marshall, amiralul Stark 9ia$i - a fost informat despre inten$ile japonezilor."

lAz1noiembrie 194I, mncand flota japonezi a pornit spre Pearl.

Harbor, pregedintele Roosevelt a convocat o gedinli cu diferif mem-

bri ai cabinehrlui: Stimson, I(nox, Marshall;i amiralul Harold R Stark.

Conform mirhrriei lui Starh ,,presedintele nea comunicat ci este foar-

te posibil si fim atacati, poate chiar lunea viitoare, cicijaponezii suntreiunoscuf,-pentru tactica lor de a atacafir|avertisment". ,,In pofida

riscului de a-i lisa pe japonezi si ftagi primul foc, neam dat seama ca

pentru a avea sprijinul necondif,onat al poporului american era de preierat si ne asiguiim ci japonezii vo,r acFona in acest mod, in aqa felincAt s[ nu mai existe nici o umbri de indoiall cI noi am putea fiagresorii."

I-a 26 noiembrie 1941, ambasadaJaponiei laWashington a ffimis '"

urmitorul mesaj laTokyo: ,,Hull a spus... imi pare riu, dar nu putem

fi de acord (cu propunerea Japoniei de semnare a unui fratat de nea-

gresiune)".Serviciile secrete britanice, care aveau agenti in interiorul agen!-

ilor diplomatice ale Japoniei in Statele Uhite, au interpretat telegrama

din 26 noiembrie ca insemnAnd ,,negocierile japoneze sau anulat. Ser-

viciile militare agteapti initiativa in doui siptdmAni"..Iar

Roosevelt 9i Departarnenhrl Armatei stiau asta, cici ,,...un ofilerfoarte impor|ant din sewiciul de informaf;i al armatei, aflat in misiunein Orientul indepirtat in 1941... a aflaldespre planul Yamamoto de a

Imperialismul Noii Ordini Mondiale 31

Page 18: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

trimite o echipa de forta care si atace Pearl Harbor si a trimis trei mesaje separate laWashington dezviluind aceasti inJormatie, dinfe carecel putin doui au ajuns in dosarele armatei cu mult inainte de ataculde la Pearl Harbor".

In cele din urma, in disperare de cawh, guvernul japonez a trimisun mesager la ambasada Japoniei din Washington, in 6 decembrie1941, pentru a le ffansmite si inceteze toate negocierile cu guvernulamerican. Dupd ce mesajul a fost interceptat de guvernul american,decodificat si kimis lui Roosevelt se zice cd acesta ar fi spus:,,A.stainseamni rlzboi".

Roosevelt stia ciJaponia urma sd atace Statele Unite, dar inci nu seintAmplase nimic care si alarmeze fortple americane din Pearl Harbor.

Iai laZ decembrie 1941, Japonia a lansat un atac ,,surprizi".Fortele americane nu erau pregitite penhrr atac. Iar fortele agre-

soare japoneze aveau ordin si se intoarci in Japonia daci descoperiweun sernn ci americanii fuseseri averizaf .

Cand fortele japoneze at atacat Pearl Harbor, au raporlat ci avioa-nele americane nu reupeau si decoleze.

Acest lucru se intAmpla deoarece avioanele americane fuseseri gru-pate in cercuri, cu elicele spre interior, in urma unui ordin al pre$edin-telui Roosevelt. Sa raportat ci Roosevelt ordonase ca avioanele si fiegrupate asdel penffu ci se temea de ,,acte de sabotaj" impofiva avioa-nelgr gi lua mdsuri penhu a le proteja.

IntrucAt avioanele nu au ,,marsarier", gruparea lor in acest modficea extrem de dificili iegirea rapidi din cerc si ridicarea in aer. Uncritic al asezlrii avioanelor in cercuri. Henry Elmer Barnes. a scris:,,ingremddirea avioanelor in cercuri, aripe hngi aripi, lear lisa foarteexpuse in cazti unui atac aerian negteptat".

Un alt aspect bizar a fost componenta flotei ancorate ln Pearl Harborin momenhrl atacului. Flota din Pacific consta din nolri nave de lupti sifrei portavioane, plus o multime de nave mai mici. In timpul atacului,japonezii au scufundat sau au avariat grav opt nave de lupti, dar niciun porlavion

Guvemul american a considerat ci portavioanele vor avea un rolexfem de important in genul de rizboi pe carel estimau in teatrul dinPacifc. Asa ci leau mutat afari din port, iar celelalte nave, mai puSnimporNante, au fost lisate acolo. Navele de lupti puteau f, sacrificatepentru ca majoritatea fuseseri fabricate inainte de primul razboi mon-dial, ceea ce inseamni ci erau vechi si uzate.

Impreuni cu por'tavioanele, guvernul lui Roosevelt a reffas navelemai mici si mai mqbile, despre care stia ci sunt rnult mai eficiente in-f-un rizboi pe api. ,,la 28 noiembrie, arniraiul William F. Halsey a fost

l

lmoerialismul Noii Ordini Mondiale

fimis laWake (Island) cu portavionul Enterprise, trei contratorpiloaremari gi noui disfugitoNe.Ia 5 decembrie, amiralulJohn E. Newton afost trimis la Midway cu portavionul lexington, trei crucisitoare marisi cinci contratorpiloare. Portavionul Saratoga a fost trimis pe coasta

Pacifcului..."Amiralul Husband Kimmel, comandantul forfelor navale din Pearl

Harbor, il invinuieste clar pe pregedintele Roosevelt pentru pregatirea

inadecvati a fortplor din Pearl Harbor: ,,N-am fost pregiti,ti la PearlHarbor pentru ci planurile pregedintelui Roosevelt cereau si nu fietrimiS nici un mesaj care si alerteze flota din Hawaii'., Deputatul Oliver Lyttleton, rnembru in cabinetul de razboi al luiChurchill, a declarat inffo adresi citre Camera de Comer.t a Americiila Inndra, 1a24 iunie 1944: ,+{merica a provocatJaponia in asemenea

misuri incAt japonezii au fost forta! si atace Pearl Harbor. Ar fi o ironizarelaadresa istoriei si spunem ci America a fost forfati sA intrb inrhzboi".

Consfiul Relitiilor Exteme a scris un articol in publica$a sa numitiForeignAffaksin ianuarie l974,cNe era de acord cu Lyttleton. Atticolul spunea ci ,,atacul japonez de 1a Pearl Harbor a tar'At inf-adevir Sta-

tele Unite in cel de-al doilea rdzboi mondial, dar adminisffa$a Roosevelt hotirAse cu un an gi jumitate mai deweme s4 rigte tntr.atearnraz-boi, penhu a preveni instaurarea domina$ei totalitariste in infeagaEuropi".

Aga ci, la B decembrie 1941", pregedintele Roosevelt a cerut Con-gresului si declare rizboi Japorliei, afirmdnd ch nua de 7 decembrie1941va rimane in istorie ca..o zi a infamiei".

Deci cAnd Roosevelt s-a adresat na$unii prin discursul siu dinCongres, a mintit cAnd a declaral ,,Nu ne place -;i nu wem si neimplicim *, dar suntem implicaf, si vom lupta cu tot ceea ce avem ladispozi$e".

Roosevelt a cerut si a obfnut o Declaratie de Rieboi impofiva Japaniei. Aurmat Germania, la 11 decembrie, cu o Declaratie de Rizboi im-pofiva Statelor Unite. Aceasti acfune era in concordanla cu termeniiTratahrlui Tiipartit semnat mai deweme de Germania, Italia si Japonia.

AcFunile lui Roosevelt de planfficare a incidenhrlui Pearl Harbors-au soldat cu un cost ridicat. Liltima estimare a fost 2 341 soldati americani morfi si 1 143 rini$; optsprezece nave, inclusiv cele opt nave de

lupti, scufundate sau grav avariate; peste doui sute de avioane ale avia-

dei si marinei distrlse sau inutilizabile si saizeci gi opt de civili uci9i.Pentru aceasti asa-zisi nepregitire de la Pearl Harbor, amiralul

Kimmel a fost eliberat din functie si a iesit la pensie in 7 ianuarie 1942.

JJ

Page 19: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

t,l WII HELM VON ANGELSDORF

I )r rp;r lrr rr rit r;rr r.lr llzlx rir rh ri, (irrrgrcsul a investigat cauzele lipsei depr r';i;rlrr c r h, l:r I l,:u I I l;rlbol'. Cloncluziile sunt extrem de relevante:

L Al;rcrrl rrrr a [os[ provocat de America;2. Nu s-a girsit nici o dovadi ci presedintele, secretarul de Stat, mi-

nistr-ul de Razboi, secretarul Marinei, ar fi provocat atacul;3. Guvernul american a licut toate eforturile pentru a evita razboiul

cu Japonia;4. Atacul a fost cauzat de esecul armatei si marinei de a detecta for-

tele ostile si' 5. Gregelile ficute au fost erori de judeca6, .si nu nerespectarea sar-

cinilor de serviciu.

Llltima concluzie inten$ona aparent si-i elibereze pe cornandan$ifortelor armate de responsabilitate, penfu a nu fi adu_si in fata crrrtiimartiale. Amiralul Kimmel gi generalul Walter C. Short, comandanflifortelor arrnate din Pearl Harbor, au pledat continuu pentru judecareain fata,cur,tii marfale, pentru a-si salva reputaFa, dar nu Ii s-a acordatacest drepl

Amiralul Robert Theobold, comandantul hrturor conkatorpiloarelor din Pearl Harbor, a scris o carte intitulati Srcretul final de la PearlHarbor, in care lsi expune concluziile despre atacul ,,surprizi":

1. Presedintele Roosevelt a for.tat Japonia gi a momit-o si inceapiostilititile lnAnd flota Pacificului in apele hawaiiene, ca o invita$e laatac;

2. Planurile de a folosi Pearl Harbor ca momeali au inceput in iunie1-940;

3. Razboiul cu Japonia insemna rizboi cu Germania si4. Roosevelt, Marshall gi Stark stiau despre Pearl Harbor cu 21 de

ore inainte de atac.

Dar, in pofida tuturor dovezilor ci intentia japonezilor de a atacaPearl Harbor era cunoscuta de Roosevelt gi de consilierii lui cu multinainte de incidentul propriu-zis, existi inci persoane care sustin ciguvernul, si Roosevelt indeosebi, nu stiau nimic despre asta.

Unul dintre ace$ti sceptici este Walter Scoff, care scrie seria deintrebiri 9i rispunsuri numiti ,,Parada personalititilor" in revista Pa-rade.l-a intrebarea: ..Este adevarat ci Franklin D. Roosevelt stia ciJaponia intenSona si atace Pearl Harbor in cel deal doilea razboi mon-dial?" domnul Scott a rispuns: ,,Fals".

Deci America a intrat in rizboi pe doui fronturi - impotriva Japoniei in Pacific si impotriva Getmaniei in Europa.

Exact cum olanifcase!

3. TRADAREA COMTJMSTA

Intrarea Statelor Unite in rhzboi era uurrr ysaliratA. Dupi ani deAle de planuri si comploturi din partea guvernului arnerican, soldaSifortplor armate americane er.au condamnati la o lupti pe viati si pe

moarte in doua mari teafe de razboi.l1 ianuarie I942,cele douizeci si cinci de natiuni care declara-

seri rizboi Germaniei si Japoniei au semnat o ,,Declara$e a NatiunilorUnife' (sublinierea noastri), care stipula ca nici una dintre natiunili:semnatare si nu incheie separat armistitiu sau pace.

CAnd generalul Douglas MacArthur a fost numit comandant su-prem al forfelor armate din teatrul din Pacific, a fost numit ,,Cornan-danhrl Nafrunilor Unite n Facificul de Sud" (sublinierea noasffi). '

Deci devenea evident scopul real al rdzboiului: si dea lumii un gu-

vern mondial: Nafiunile Unite.Al doilea scop al rizboiului a fost ca Rusia si-si extindi imperialis

mul in tirile Europei de EsL Acest al doilea scop a devenit clar in iunieI942,'cind Churchill si Roosevelt au amAnat o invadare a Europei decike forfele Aliate planificati pentru 1943 cu lnci wr an, adici pentru1944. Aceasti intArziere a avut ca efect mai mult timp pentru ca Rusiasa avanseze dinspre est, asigurAndu-i asffel controlul asupra drjlor esteuropene, pe care le-a ocupat cu fort,ele sale armate, in deplasarea eicAtre vest.

in plus, aceasti migcare frebuia jusfficati prin tacticile de rizboi;cu alte cuvinte, rusilor li s-a permis si instaureze comunismul in firileest-europene sub masca rizboiului. IntrucAt Rusia se deplasa dinspreest mai incet decAt se anticipase, Alia$i au fost nevoif si-i acorde maimult timp; de aici, amdnareainvaziei in Europa de Vest.

Senatorul Joseph McCarthy a afibuit aceasta decine secretaruluide Stat George Marshall ,$m ajuns acum la cea maisemnificativd decizie dn razboiul european: decina lui Marshall... de a se concenfaasupra Frantei si de a lisa tot Esflrl Europei armatelor rosii":

Un alt eveniment care a avut loc in timpul razboiului pare si indiceci aceasti intemretare a deciziei resoective este corecti.

Page 20: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

lf, WII III I M VON AI/GELSDORF

Irr l,r lrrr,r,',r,;r,rrrlrl l!t.l'1, ,,r,';rltrl WillrelmCanaris,sefulservici-il,rr,r r r' lr !:r nr,lr(., ;t ;rvrrl o irrlr"cvedere cu George Earle, atasafull\ l,rr ir, | .rr r{,r r( ,rrrr. llr Is(lrrrbul, in Turcia. Amiralul Canaris a venit siI r't1,r t(.r(' pr r.r l;rrrrir loftelor armate gerrnane. A declarat ci se intele,,(.r,(. ( u ;rlti rrsponsabili germani pentru a-l asasina pe Hitler. Dupirrrrlt'plirrirca acestui lucru, ar fi preluat conducerea Germaniei, si s-arIi lrrcdat Aliatilor cu o singuri conditie:

Sovieticii si nu intre in Europa centrali.

Domnul Earle i.a trimis presedintelui Roosevelt o nota, intbrmandu-l despre propunerea lui Canaris.

N-a primit nici un rispuns.Earle a mai incercat o dati, si de aceasti dati a primit un ,,scltes-

teml" din partea pre-sedintelui Roosevelt.A9a ci Earle a luat avionul spre Washington. Roosevelt i-a spus ci

nu are de ce s5-gi faci griji, ci germanii se vor preda imediat dupi in-ceperea atacului planificat in Europa de Vest.

Earle a fost foarte dezamigit si s-a intors la Istanbul. I-a comunicatlui Canaris reatltatele inbevederii 9i acesta sa intors in Germania, undese aflase despre el gi ceila$ cornplotigti la adresa vietii lui Hitler, careau fost fie spAnzurati, fie impuscziti penhu eforfurile lor de a slc;urtarlz-boiul 9i de a preveni expansiunea rugilor in Estul Europei.

Daci Roosevelt ar fi acceptat oferta lui Canaris: ,,...rizboiul s-ar fiputut termina in 1943. Nenumi.rate vief, ar fi fost salvate si, cel maiimportant, Alia$i n-ar fi inlocuit o ideologie periculoasi cu dlta. Hoar.dele sovietice ar fi fost oprite la C-ranila polonezi. infeagu harti a Eu-ropei ar fi aritat alffel".

Earle sa intors in Statele Unite. A scris: ,.M-am hotirAt s6-mi faccunoscute unele pireri si observatii despre aga-zisii aliati, sovieticii,pentru a spune poporului american ce se intAmpli de fapt. Lam con-tactat pe presedinte in legituri cu aceasd intentie, dar- a reactionat dursi mi-a interzis clar sa-mi fac publice opiniile. Apoi, am fost n-imis, incalitatea mea de ofifer de Marini, in Samoa, in Pacificul de Sud, cu in-datoriri de serviciu".

intr-adevir, Earle a fost avertizat de fiica lui Roosevelt intr-o scri-soare ,,...ca daci isi va duce la indeplinire planul de a critica si comen-ta public miscirile sovieticiior, va fi judecat sub hcuzatia de tridare".

Este pacal ca Roosevelt a intoprelat .,miscarile sovieticilor", misca-rea trupelor sovietice in statele est-europene, drept un semn ci r\z-boiul va lua sfArsit, asa cum au dovedit lipsa de reacFe a presedintelui

I m pe ri al i sm ut N oii' Ord i ni M ond ial e

Roosevelt in cazui Canaris si scrisoarea liicei salb in cazul Earle, penfruci locuitorii acestor fi.i nu doreau ca ele si fie ocupate de rusi. Acestlucru a fost evident cAnd milioane de patrioti pur si simplu sau solida-izatcu kupele germarie, incercand si impiedice inaintarea rusilor intara respectivi.

Asa ci Roosevelt i.ar fi putut ajuta lntr-adevir pe ace-sti patrio! si-sielibereze fara de comunisti, ajutAnd grupul Canaris, iar Earle arfi fost demare ajutor aducAnd aceste chestiuni la cunostin!4 publicului american.

Dar n-a fost si fie, iar tirile est-europene au fost ocupate de comu-nigtii rugi, spre disperarea milioanelor de pafrioti. Roosevelt a contifluatsi sprijine guvernul rus la sfArgitul rizboiului, garan6nd ocuparea acestor natiuni prin acorduri incheiate la conferintele de rizboi cu condu-ci:torii guvernelor aliate.

in februarie 1945, Roosevelt sa intAlnit cu Iosif Stalin laYalta,la unadintre conferintele de razboi, desi didea sefirne ci e grav bolnav. MulScred ci Roosevelt suferea de cancer, inclusiv medicul lui personal. Unarticol dintro revisti afirma: ,,inci din aprilie 1944 medicul CaseiAlbe,viceamiralul Ross Mclntire, a inceput si minti sistematic in legituricu starea presedintelui si, poate din cauzi ci raztroiul se deslisura a-

vanlajos penhu noi, presa nu l-a asaltat la modul serios".In 1979, dr. Harry S. Goldsmith, un chirurg de la Dartrnouth care

shrdiase slarea medicali a lui Roosevelt, a anun{at ci, dupi pirerea lui,Roosevelt suferea de cancer la data mortii sale in urma unui atac deinimi in 1945, desi se rapoftase cd starea sandtifi lui era buni.

Franer Flunt, autorul cfuti Douglas Mac,4fthw, a declarat ci motivul pentm c'are medicul lui Roosevelt mintise poporul american cuprir,'ire la starea sanltitii presedintelui era ci Roosevelt avea un motivputemic de a supravietui dupi terminarea rdzboiului. Motivul era cilui Roosevelt i se oferise presedintia guvemului mondial, a NatiunilorUnite, care urma sa fie creat la sfArsitul rizboiului: ,,Bolnavul si irespon-sabilul de Roosevelt... mintea lui deja afectati sa inflamat la ideea gran-dioasa a unui Stat Mondial pe care si-l conducd..."

Deci cand Roosevelt sa intAlnit cu Stalin laYalta, i-a oferit lui Stalinorice dorea, ca gest fali de comunisti ca intr-adevir ii ajuti si. ocupeaceste tari. De exemplu, la Yaita lea dat msilor, in afari de tirile europene: portul Arthur din Marea Galbeni, portul Diren din Insulele Ku-rile, Mongolia Exterioar-i si jumitatea sudici a Insulei Sakhalin.

Majoritatea acestor teritorii fuseseri ocupate de celdlalt aliat al Ame-ricii in timpul celui deal doilea razboi inondial - China.

Page 21: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

ill WI LIl ELM VO N AII GELSDORF

r\rrlr;r';;rr h rt ul ;rn r('r it ;rrr Willirul C. Bullitt, dupa ce a descoperit ce',,rrrrl,irrr;rl;rl hr Y;rll;r,;rsl)us: ,,Niciodatiun-presedinteaiStatelorUniterr ,r ';r'rr u url r u r rkx'rrr rrcnt atAt de inutil, rusinos gi poten$al dezonoranf'.

lrr yrlrrs, ltoost:velt a dat Rusiei trei voturi in viitoafeaAdunare Ge-r rt'r ;r[r ;r Nirtiunilor Unite (un vot penfrir Bielarus, unul pentru UniuneaSovicticii gi unul penffu Ucraina), desi toate celelalte natiuni, inclusivStltclc Unite, aveau un singur vot fiecare.

Roosevel! infebat despre problema celor trei vohrri acordate Ru-siei, a rasprurs: ,,Sliu i[ n-ar fi febuit si fac asta. Dar eram atAt de obosit, incAt au licut ceau vmt din mine".

Dar Roosevelt n-a fost singurul care a dat firile europene rusilor.Srilston Churchill, conform documentelor ficute publice in 1973, a fostde acord ,,. . .in IgM cu dominatia sovietici asupra Poloniei in schimbulsusFnerii intereselor britanice in Orientul indepirlat si in Mediteranide cifre Iosif Stalin".

Este ink-adevlr ciudat ci Churchill. cel care a consacrat termenul,,Cortina de Fier".penffu a descrie zidul creat in jqrul Europei de Estde catre comunigti, a contribuit si el la consluirea acestui zid. kr carteasa Triumf gi tragedie, Churchill insu_si a confirmat ci a contribuit laconsfuirea Cortinei de Fier. A scris: ,,I-am spus lui Stalin: "Hai si neintelegem. Cum ar fi ca tu si domini 90% din RomAnia, noi sI domi-nim 90% din Grecia gi fiecare cAte 50% din Iugoslavia?" Am scris pe obucata de hArlie:

RomAnia: Rusia 9070, alfi 10%

Grecia: Marea Britanie 90%, Rusia 10%

Iugoslavia: 5G50Ungaria: 5G50Bulgaria: Rusia 75%, aryizs%o

Stalin a luat un creion si a bifat apisat, apoi mi-a dat hArtia inapoi.Sa stabilit in mai putin timp decAt f,-ar lua dumitale si te aqezi".

Dar donarea Europei de Est rusiior comunisti n-a fost doar operaacestor doi indivizi. Au fost implicati gi alfii. De exemplu, decizia de ale pennite msilor si ajungi la Berlin inaintea americanilor, garantAndasffel conkolul comunigtilor asupra unei pad din acest orag inrportant,a fost responsabilitatea comandantului suprem al Aliatilor, generalulDwight David Eisenhower, conform unui document militar facut pu-blic in 1970.

insi responsabilitatea globali pentru crearea lagfuului comunistin Europa de Est rimane exclusiv a administratiei presedintelui Roosevelt, care a dorit sd-i sustini pe rusi cu orice pret. la 8 martie 1944

I m pe rial i sm ul Noii Ordi ni Mond iale

Roosevelt a spus: ,,Cred ci rusii gunt cAt se poate de prietenosi. Nuincearci sd puni mdna pe reshrl Europei. Eu personal crOd ci temeri-le exprimate de mul'[ dintre cei de aici, ci rugiivor incerca si domineEuropa, nu sunt intemeiate".

Si conform ambasadorului Bullitt, Roosevel[i.a spus: ,$m o binu-iaH d Stalin... nu doreste nimic altceva decit siguranli peniru lara lui,si cred ci daci fi dau tot cemi sti in puteri, si nu-i cer nimic in schimb,nu va incerca si anexeze nimic si va munci pentru o lume a democra-tiei si a p6:cii".

Nu se -stie de ce Roosevelt a avut o asemenea incredere deplasatiin comunishrl rus Stalin, dar se stie ci Roosevelt qi Eisenhower au fostde acord cu repatrierea for,tati in Rusia a aproximativ sase milioanede oameni, dinte care multi au fost torhrrati sau ucisi tlup.a ce au ajunsla destinafe.

Doi rusi czre au scris despre aceasd decine abominabili a lideriloramericani sunt Nikolai Tolstoi si Aleksandr Soljenitin. Americanii aunumit repatrierea ,,Operatiunea Tractiune sub Chili", dupi forma depedeapsi sau torhrri navali prin care victima este tArAti sub chila uneinave, cu o franghie legati de trup.

Cei gase milioane de indivizi nu erau numai soldati care luptaseride partea germanilor impotriva rugilor, ci prinfe ei erau de asemeneafemei si copii.

700 000 dintre repatria$ erau soldaf, care luptaseri sub comandalocotenentului-general Andrei Masov, un ofiter sgvietic excepf,onal pi

unul dinfe eroii bitiliei de la Moscova din 1942. In aprilie 1945, generalul Masov si-a condus fupele in liniile americane, pentru a se preda,

si apoi sau oferit voluntari si se intoarci in Rusla colnunisti si si in-cerce si izgoneasci guvemul bolgevic. Sj.au predat armele -si sau con-siderat prizonieri americani dg rizboi.

Vlasov a fost informat ca permisiunea de a taversa liniile americane

i-a fost refivatA, asa ci a ffebuit si le ordpne oamenilor lui neinarma$sa se salveze fiecare cum poate. Majoritatea au fost repatriafl fo(at inRusia, unde au fost executaf. Generalul \4asov insusi a fqst predat deo escorti americani trupelor sovietice si fimis la Moscova, unde, maitArziu, a fost executat.

Guvernul britanic nu sa purtat mai bine. In pofida declaratiilor con-trare, peste 30 000 de cazaci, inclusiv femei si copii, condugi de generalul P. N. Ikasnov, au fost dezarmati -si

predafi armatei ruse. Multi din-fe ei au preferat si se sinucidi decAt si fie repatria! fortat in Rusiacomunista.

Page 22: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

ll, WILHELM VON ANGELSDORF

I )r'r.;r lt,,s<'vt:lt si churchill au fost cei care au luat aceste hotararirrrt rtrlibilcr cle a repatria milioane de rusi anticomunisti

-si de a-i trimitel:r ' rno:ute siguri, generalul Dwight Eisenhower a fost cel care a ini-tiat ,,operafi'nea Tiactiune sub chili", fira nici o mustrare de constiinti.

Moralitatea acestor decizii ale conducitorilor guvemeror victorioa-se Aliate de a trimite milioane de oameni la moarte srgurd in Rqsia afost adusi din nou in lumina reflectoarelor in timpufprocesului luiAdolf Eichmann, un ,,criminal de rAzboi" gernafl judecat pentru kn-plicarea sa in exterminarea a milioane de europeni in lagirele de con-centrare ale regimului nazjst.

Tiibunalul israelian care l-a judecat peBichmann a sesizat ci: ,,Responsabilitatea legali si morali a celui care isi trimite victima la moartenu este, dupi pdrerea noastri, mai mica, poate fi chiar mai mare decdtresponsabilitatea celui care isi omoari propriu-zis victima,.

Un alt exemplu al perfidiei Rusiei a amt loc in timpul r.izboiului, iniulie 1944, cind generalul polonez Bor-Komorowski a adunat o armatide 250 000 de patriofl polonezi care agteptau ca ru,sii si ajungilaVar-sovia penhrr ca, impreuni, si-i infrangi pe germani. Germanii s-aureffas cdnd rusii au inaintat spre vest dupl.bitdlia de la Stalingrad, iarRusia a ajuns la firmul fluviului Vistula, flLviul care trece prin fargovia.

Armata generalului, descrisi ca cea mai eficienti armati de rezislenfa din Europa, a agteptat un semn de la rugi inainte si atace trupelegerTnane.

Generalul a interceptat o transmisie prin radio, in polonezi, de laMoscova, din partea lui Molotov, un reprezentant al guvernului rus:,,Poloni4 wemea eliberirii a sosit. Polonezi, la arme! Transformati fiecare cimin polonez infro baricadi impohiva invadatorilor Germanii).Nu avem timp de pierdut!"

Generalul, creztnd ci rusii intentionau sd intre in Varsovia. a datordinul de rebeliune impotriva germanilor. ,,Toati afacerea a fosl de-sigur, o capcani nemiloasi tipicipenhu Stalin. Rugii si-au oprit inain-tarea. stalin a refuzat si permid avioanelor sd aduca proviziile de careaveau atAta nevoie rebelii... In doui luni, armata polonezl de rezisten-F (sub comanda generalului) a fost anihiiati in infegime. Aceastafusese, desigur, intentia nigilor."

Insi acesta nu este singurul exemplu al actiunilor barbare ale gu-vernului rus, care, bineinteles, au ajuns la urechile lui Roosevelt.

Aleksandr Soijenitin, rusul care a fugit in Vest in 1960, a fost capitanin annata rusi i' tirnpul rAzboiului. El a mirturisit ci, atunci candlusiiau intrat in Gennania, ,, toli stiam ci, daca fetele eruu nemtoaice, pu-team si le violim si apoi si le impuscim".

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Aceasti violare a femeilor gerrnane a fost rezultatul manifestelorde propagandi rusesti date soldatilor rusi in timpul razboiului, pe care

scria: ,,Ucide[! Nimic din Germania nu este nevinovat nici cei.in viati,nici cei ce nu s-au niscut inci. Asculta$ cuvintele tovarisului Stalin si

sfiviti penffu totdeauna bestia fascis6, inca din leagin. Shivi$ mandriarasiali a femeilor gennane. Lua!-le ca pradi legitimi. Ucideti, bravisolda$ ai armatei sovietice victorioase!"

Dar siluirea femeilor gerrnane n-a fost singura crimi a armatei sovietice. Rugii au pridat si au jefuit ,,Rugii. . . au mahrat populafa intr-unmod care n-are egal din zilele hoardelor asiatice".

Acesti solda$ se aflau sub comanda aliatului,,cAt se poate de prie-

tenos" al presedintelui Roosevelt - premierul Rusiei, Iosif Stalin.

41

Page 23: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

In 1945 rizboiul incepuse si se linisteasci. Dar rizboiul nu s-a ter-minat atAt de repede cAt ar fi putul

Japonezii au incercat si incheie rizboiul la 14 februarie 1945, candguvemul american a aflat despre eforturile lor de a se preda dinfr-unmesaj decodat infre guvernul japonez gi cel rus. Dar guvemul ameri-can nu era pregitit si accepte eforhrrile Japoniei de a incheia rizboiul.,,Marshall (George Marshall, gef de stat-major al armatei) a spus clarci nu are incredere in propunerile de pace ale Japoniei."

Aceste propuneri de pace s-au repetat in iunie 1945, cand Rusia aprimit un mesaj ciJaponia este gata si incheie rizboiul. Aceste mesa-je au fost iarisi interceptate de guvernul american, dar nu sa intreprinsnimic in acest sens.

Motivul refuzrluiAmericii de a incheia rizboiul a devenit evidentla 6 august 1945, cAnd Statele Unite au detonat prima bombi atomicila Hiroshima, in Japonia. Avidtia americani a incercat si avertiz,eze

oamenii din oras cb acesta urma si fie distrus, cici a aruncat 720 000de flufurasi in oras, pe care scria ci Hiroshima va fi ,,...gtearsi de pe

fafa Pimantului daciJaponia nu se predl imediaf'. Mu$ au pirisit ora-gul, dar s-a estimat ca au mai ramas aproximativ 250 000 de oameni.

Decina de a declan.sa cea dea doua bombi a fost luati: ,,Nu s-au

intunit sedinte la nivel inalt pentru a discuta necesitatea lansirii celeidea doua bombe, nu sa ficut nici o incercare de a determina daci pri-ma bombi sau infarea Rusiei (Rusia a declaratrazboi Japoniei la B au-gust 1945) in conflict a fost cea care a gribit intenfla Japoniei de a sepreda."

HarryTruman, care a devenit presedinte dupi moartea lui Roosevelt, in L2 aprite 1945, a spus, dupi ce prima bombi a fost aruncati laHiroshima: ,,...acesta e cel mai mare eveniment din istorie".

Au existat inalS responsabili in guvemul american care au considerat ci nu era nevoie de nici o bomba in Japonia. Unul dintre acestia,amiralul William l,eahy, a spus: ,,Eram ferm convins ca razboiul cu

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Japonia progresase pAni la punctul in care infrAngerea ei era doar oproblemi de timp qi ribdare".

Existi speculatii cu privire la motivul selectirii celor doui orage,

Hiroshima si Nagasaki, drept $nte ale celor doui bombe atomice, maiales ci nici unul nu era, in principiu, obiectiv militar. Un autor oferiurmltoarea explicatie: ,,Hiroshima si Nagasaki ...erau cele mai impor-tante cenfe din Japonia ale unei popula{i cre-stine".

Existi dovezi ci inainte de lansarea bombelor inJaponia, pregedin-

tele Rooseveltar fi ezitat cu privire la utilizarea acestor arme extremde distructive si puternice asupra unor oameni nevinovqti. ,,Pre.sedin-tele. . . a pregitit un discurs pe anre sil Fnn de ziua lui Jefferson. Roosevelt intentiona si dezviluie lumii "pericolul pe care politicienii il voraccepta drept inevitabil, distrugerea oamenilor nevinovati pentru a-si

atinge scopurile, iar savan['i se vor concentra asupra mijloacelor .si vorignora rezultatul cercetirilor,,."

Oricum, Roosevelt a murit inainte de data respectivi, aga ci lumeanu va sti niciodati ce urmiied de fapt priri diel discurs.

Este interesant si remarcim ciJaponia nu a atacat niciodati Rusia

in timpul rizboiului. Rusia era aliati cu Statele Unite ln timpul celuideal doilea rizboi mondial, deci inamica Japoniei. Nici Rusia n-a ata-

catJaponia inaintdde aruncarea primei bombe atomice. Este ciudat,intrucAt Rusia a fost in rizboi cu aliata Japoniei, Germania, iar conformtermenilor Tratatului Tripartit despre care am vorbit deja ambele na-

tiuni ar f febuit si-si declare tAzboi. Atacarea Rusiei de citre Japoniaar fi avut rezultate dezastruoase in sensul aju$rii Germaniei din douimotive:

1. fu fi deschis gn al doilea front pentru Rusia, care ar fi fost fo(atisi-;i mute o parte din trupele de care avea nevoie in rizpoiul cu Ger-mania in rizboiul contraJaponiei, micsorAnd asffel presiunea exerci-tati asupra aiiatei Japoniei, Germania si

2. Ar f inchis probabil portul rusesc Madivostok, unde erau liwatemajoritatea materialelor de rizboi acordate de americani ca ajutoare.Aceasti actiune ar fi ajutat Germania, intmcAt ar fl eliminat o mareparte din proviziile de rieboi de care avea nevoie Rusia pentru a ducerizboiul irnpotriva Gcrmaniei.

B august 1945 a fost data la cat'e Rusia a hotirAt in sfArsit si intreinrhzboi irnpofiva Japoniei, lucru care se intAmpla la numai gase zilede la predalea acesteia. Sa speculat cd motivul pentru care sa intirn-plat asta a fost ca Rusia si parlicipe la impirtirea proprietitilor si valorilor japoneze dupi rhzboi,fiind inamica oficiald a acesteia.

43

4. D(PERIMENTT]L HIROSHIIVTA SIPUTEREASOVIENCA

Page 24: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

Unul dintre cei care au observat comportamentul sfaniu al guver-nului american afostgeneralul George S. Patton. Avdzut deshrl pentrua-si da demisia din armala, penhu a putea,,spune ceea ce weau" despre atitudinea de ,,cotrnunism moderaf' a Americii in timpul razboiu-lui. Patton stia insi prea multe despre militirie pentru a putea pur gi

simplu si-si dea demisia -si si vorbeasci, intrucAt cei cu grade inalte,desi in refagere, rimen sub conffol guvemamental. Aceasti subordonare fati de autoritatea guvernamentali include permisiunea lor de aqiexprima opiniile despre subiectele nlei.DaczPatton isi didea demisia,avea dreptul si spuni ce wea.

Patton a fost ferm impofiva celor intAmplate, mai ales a faphrlui carusii au pus stipAnire pe Europa de Est, gi multi spun ca era hotirAtsi vorbeasci despre aceasd tridare comisi de guvernul american lasfArsitul rizboiului.

Dar inainte de a avea ocazia si-si dea demisia, a murit in urma ra-

nilor provocate de un accident de magini.In 1979, un fost agent sub acoperire al Oficiului de Servicii Strate

grce (OSS), a dat un interviu in care a pretins ci i sa ordonat siJ omoa-re pe Patton. Acest agent era ,,...DouglasBazata, un veteran al servi-ciilor secrete, czre a spus ci i sa ofbrit un contact privind viafa lui Palton, in 1944. Conform luiBazrta, ordinul de a "lcvi" i-a fost trimis denimeni altul decAt legendarul Oficiu de Servicii Sfategice, direct prin(administratorul acestuia) "Sllbaticul Bill" Donovan".

CindBazataa fost intrebat de ce a recunoscut public acest lucrudupi atAfla ani, a spus ci,,...nu se simte prea bine si dore,ste ca popo-

rul american si gtie adevlrul".Ziarulcare a publicat acest interviu a pretins ci angajase ,,un profe

sionist care {a Nnlizeze interviul st Bazata, prin metoda Evaludrii Sfesului Psiholo[ic (Psychological Stress Evaluafor- PSE). Concluzia:Bazatanu minte".

NemultumirealuiBazah bra ci, de.si incasase peste 10 000 de do.lari pentru a-l omori pe Patton, nu era responsabil pentru moartea lui.El a pretins ca stia cine l-a ornorAf sici Patton a fost omorAt de o dozide cianuri care i-a lbst administrati in spitaiul unde fusese internatdupi accidentul de magini, si ci cianura l-a ucis; nu rinile provocatede accident.

Cam in acelasi timp cu moartea lui Fatton, cel deal doilea razboimondial a intrat lntro perioada de acalliie. Dar tragicele eveniutenteale rizboiului nu luasera incd sfArsit.

. Aliatii victoriosi au mutat sase milioane de sermani de la casele lor

lmperialismut Noii Ordini Mondiale

in Europa centrali si de Est. Cauzele acestei erpulzlri nu sunt nici acumfoarte clare, degi guvernele'Aliate au fost de acord cu mutdrea.

ln octombrie T9M,armatasovietica se deplasaprin statele esteuropene. Aceasti migcare sprevest ,,...a determinat o migrare masivi acivililor germani spre vest. Intre patru si cinci milioane de persoapeau fugit... Milioane de germani au rimas in tari... Mari enclave ger-mane... au rimas in zonele dinaintea rizboiului cu Polonia, in Ungaria,Romania si Iugosiavia. Totugi, in.ultimii doi ani de rizboi a inceput opolitici aliati... privind... indepirtarea radicali a germanilor din Europa centrali si de EsL la sfArsitul Conferinfei de la Potsdam (17 iulie -

2 august 1945) s-a enunfat un protocol, iar articolul XIII al acestuiaautoizatrutsferarea germanilor din Est in ceea ce mai rimisese dinReich (Germania)".

CAnd germanii au fost mutati cu forta din casele lor ,,s-au comisacte irtcredibil de crude ;i sadice. Civili neajutora! au fost evacuaS dincasi cu bAtele, femeile au fost violate, birba$i au fost condamnaf lamunci forptA, mii de oameni au fost interna! in lagire in agteptareaexpulzirii..."

Dupi ce razboiul a luat sfArpit, Alia$i victoriosi au intentat procesede judecare a crimelor de rizboi la Niirnberg. Umrl dintre cei condam-nati pentru deportarea fortati a germanilor si pentru condamnarea al-tora la munci fofutA a fost Albert Speer, ministrul gennan al Arma-menhrlui si Munihei. in cartga sa At treilea Reich din interior,speera scris: ,,Deportarea la munci fortati este, firi indoiali, o crimi intema-tional6. Nu-mi regret condamnarea, desi alte naf,uni au ficut aceleagilucruri ca si noi".

Alli au remarcat de asemenea ticilogia deportirilor si au incercatsi sesizeze guvernul Statelor Unite. Unul dinffe acestiab fost RobertMuryhy, consilierul Statelor Unite privind Germania, care a scris Departameritului de Stat al Statelor Unite: ,,VizAnd rriz,ena... gAndul tepoarti instantaneu la Dachau si Buchenwald. Aici se aplicdla scari,rnare aceeasi pedeapsi... penhrr femei gi copii, sirmani, infirmi".

' Nimeni nu l-a ascultat, cu atAt mai putin Statele Unite, iar deportareaa continuat. Tragedia e ci,,peste dou[ milioane de germani n-au su-pravietuit acestei mi$'ari forfate".

Rizboiul se terminase, gen"nanii fuseseri expulzati din noile lorcase, iar Europa putea incepe si se refaci dupi enormele distrugeri.Au purut fi calculate costurile razboiului:

Peste 50 de milioane de persoane, dintre care 23 de milioane mili-tari, reshrl civili, au fost ornordte, majoritatea in chinuri groaznice^

Page 25: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

"lAggfloc gq flcASAIAL .a

-rrslomem nu Jsrodslg s (fl1C) srnelxfl roliihlsfl fuiliano) ,$gI ninhq .efinp rolsJslZ Is lslZ sb lrnsmsilsqs0 rdneq IsiJnebftnoc mub-omem nI .sssroC nib Iuiodsir ni iichsffrA ssrscilqmi luqsrni s s:srni rirnsluq sb JAls icni slzs iiJ-iJinsrsvue lrzbsl. :6snuqz se mubnsr-sluqoq shsqmiz sgilqb s sb sensg silum lnuz un JAcni icildlq siniqo-6'rquz 6 bnsnsrnsa ebsinsgro sciro sl iicirsrfiAssrsqioilrsq rdnsq ieilslrsqeb ism ieolol mov s'rsbrods eo sb iruaim ersm ni sbniqsC .lsta

". . .ieil,slrqoq semoubs rrdneq-ftib Ark o,, :o'rsufiilnoc nl ermfrs irlumubnsromsm Is lsmussr nUiehuJileno3 ssrebevsrq nib bflsvirsb ssc zicerq ism Jmsqs s glsllur-sldorq ilasscA.iodsir srsbeb s sb shudirJs srs lreergnoC isnrun ic-esr srsirsd r?6pb slsoq JslsrJ nu 6c lulqst nirq irsrriqebni Jzol s 6mIsbzs o sl d'iizson ssrsqirihsq Ar Imqsl sb sm6sz enif s iril .6vi1csq

- ,rslni slsihmea sb sliii-ssinsgro.eb Alsbnsmoc:r ft ssluq rs irbiloq sb

."iodsAr ilnr srrnol drz lsriqsen un .ilsnoilsn,Alg,t fii lss:o .slinU rolirruil,slI s sdrjijznoo sb Isc Jaol s fuJslsiT:rolinub.sT4 slnirelnoO sI) srnslx3 roliil.slsf luilizno3 sb Isqicriirq ni-rdsq shsq usscdt inmhsrrs sil.sgelsb nib ,ocaircs'rT nsZ sl sb slinU

.(f1f, hdmsm sb sJqsz ia irssr,rdfleq...,, :eiroJai ni cinu Jngmirreve rIU Jaol s sssroJ nib luiodsAfl-celoc ishol ssdeolol rdnsq Jslov s ilsibnom silssinsgro o 61sb srni:q

."eJsrrn6 rolinuiasrgs iiriqolz Iuqore ni svilsl sb roleJnhslnoc snnu ni lidiaoq Jinsvsb s sgsloJ nib Iliods.dflbnAr ,lsibnom iodssr seliob Iseb idsc IujizrAlz sl .rnsbajog iz sllsY-mi r.rs ilsveaoofl ie nilslZ .llidrrud3 eb slslnsserqer elsilA slsmevugAJsrrns o biqsr lssrr s-rq bro71 sb ssgro3 .buZ iz" broZ ni sssroC lbriqelirm) siaufl sb tssimul ralilim Jnsmsqidrs ,r,in"*^o sb 000 \ai cbsgsroJ .illuiods.6'r ss:nhuq rrdnsq:r6zelsn ,(.cJs snsoivs ,irucnsl ,sirlnsmsqidrs ur ,insmso sb 000 \Q ismun sb 6lsrrn6 o Jsnubs s bu? sb

.lngirftuani :rsjilimJzol s srslilim:ol iiriqidcs s b.ffilsgsni isJascs slevbom cr3nib IunUigsroJ s ArsJilim smnoilnsvdua o lslov us slinU glslsiZ izsb ,sr fuJqe1

1FOOel30\ Ar OV MlfF\l\\Ar

-xs uc .lsibnorn iodssr seliob lrlll l't'r ttt ttolt;;1ttt'rttt lr,l.'tr r ttr. i ]

-sArluqmilnistsluqeibslihoihsJrnl'-ll;ttl;krtltto) )rr;)r()lrrr,rlr.rr,.rt,l'rsisubnocslznu[ssr:ilemsbsW.]hgdlAru;Lit'rttu; luL;t'rtt ,, ) tttlrrr,,, I

eerr iz.snoilnsJni nils€,. :srsolignivni srugnia Jaol l; l;iarril r; , r;l ) ) rr, I

innrlsB ni eJzinumor rolfurqoce ssrssilsgr rdnsq slide'rovr;l iililrrto lrrio71 .iodssr ilrizsrs Is roldgnivni Lnugniz zsmir A .JzsV gb r;tltxuil iz

ism ia iliieo ism smoJiule[hsJr.rq isnu se]srus]zni eirrnsq ms (iiJsitA)

blum ism lido'rni s e'rsf, srru .iJzissn sinsrrnsC lAosb smolslninsms."ion Jsrgdile ms JAreb inernso

s rslsrnsbsW Iulsrsneg ur brors sb Js16'Is 6-e g-Isf, nssqou.rs nU,isinAmofl Is emslx3 eb rdainim IuJaol .ssbrrde fisrliM IuJnirq lzci-irunrZ sa sslrsl ni Isibnom iodsdr ssliob Is-eb Isc srqasb zirre s smr-6gnivni rugniz mr Juvs s ...lsibnom iodssr ssliob IA", :isqoru$. ss-rsb

."6ciJgivoe sialfl eb JsqirbrrrJni,lsnoiJsrnslni Iumeinumoc :. . .roJ

.Jie$12lsul s lsibnom iodsir sgliob Is irsCo Jssrr s srirsrnA.'rslsmsbsW Iulsrsnsg Jslirs s mur sqs .rs(I

.irilsivoz sierfl :grsoiAlninoms ism Jfum srslus

Page 26: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

48 WILHELM VON ANGELSDORFlmperialismul Noii Ordini Mondiale

Nu numai caTruman a declarat ci pottica americand era impofivarecastigirii Chinei comuniste de citre chinezii liberi, ci a si ordonatflotei americane din StrAmtoarea Fomosa sd se asigure de acest lucru.

Generalul Douglas MacArthur a dezviluit mut|rziu ci a interpretat aceasti actiune ca un act intentionat din partea guvemului americanpenhrr a se asigura de intrarea Chinei rosii in razboi:

Posibilitatea intrarii Chinei rosii in razboiul din Coreea a existatincepAnd cu ordinul Washingtonului citre Flota a $aptea de a neutra-liza Formosa, care intr-adevhr a aphrat China continentali de un atacaI fortelor de cinci sute de mii de oameni ale lui Chiang Kai-shek.

Acest ordin a activat cele doui mari armate ale Chinei rogii insarci-nate cu apirarea de coasti a Chinei centrale gi le-a ficut disponibilepentru a fi transferate oriunde.

Asta insemna ci responsabilii Chinei eomuniste nu mai aveau moti-ve de ingrijorare cu privire la o posibili debarcare nationalista pb teri-toriile opuse Formosei si isi puteau deplasa trupele in nord, spre prGvincia Manciuria, in amonte de rAul Yalu, in per{ecti siguranti.

Ordinul a dat un impuls extraordinar planurilor l,or de razboi,pen-hrr ci acum China rosie putea intra in rdzboiul din Coreea oricAnd dorea, tiri a se teme ci va fi atacati din flanc sau ariergardi de citre tru-pele nationaliste din Formosa.

Dar aceasta actiune a guvernului american n-a impiedicat guvemullui Chiang Kai-shek din Taiwan, care, la mai puftr deo siptimAni dupice nord{oreenii au ffaversat paralela 38, a oferit ,,Deparlamentului deStat o forti de inaintare de 33 000 de trupe care se puteau imbarcaspre Coreea in tetmen de cinci zile de la acceptarea ofertei. Sugestiaa fost refuzata politicos".

Fbrmosa era, la wemea respectivb, membrl a Natiunilor Unite si,prin urmare, ar fi putut participa la fortele Natiunilor Unite, dar guver-nul american n-a tolerat o asemenea migcare.

CAteva lturi mai tArziu. rezultatele tacticilor Deoartamenhrlui de Statau inceput sa se vada. in octornbrie 1950, generalul Douglas MacArthura sesizat ci chinezii rosii isi adunau htpe in Manciuria, la nord de rAulYalu. Acest raporl al serviciilor secrete n-a fost luat in seami de De.parrtamenhrl de Stat, care i-a comunicat lui MacArthur ci intrarea Chi-nei rosii inriuboi era imposibili. Dar Departamentul de Stat sa inpel{caci chinezii comunigti au traversat rAul Yalu, rAul care separi Chinacle Coreea de Nord, la data de 15 octoribrie 1950.

Cum rizboiul impotriva Chinei rosii si Coreei de Nord continua,generalul MacArthur sinrtea in continuare ca exista o scurgere de in-lormatii si ci strategia lui este cunoscuti dinainte de adversari. Generalul Walton Walker, unul dintre comandantii superiori ai lui MacAr-

49

de Sud in valoare de 10 milioane de dolari, aceasta $umd a ajuns doar

par,tial in tari.Generalul Douglas MacAtthur, care a devenitmulArziu coman-

danhrl acestor fortp, a scris in cattea sa Reminiscenfe:

Coreenii de sud aveau patru divizii de-a lungul paralelei 38 (iniacare despirlpa Coreea de Nord gi cea de Sud)'

Au fost bine antrenate, iar oamenii erau curajosi 9i patrigf, dar erau

echipa! gi organizaf ca fortple de politie, nu ca trupe de front.Aveau numai arme usoare, n-aveau forfe aeriene sau navale, aveau

putine tancuri, artilerie 9i alte echipamente esenfialeDecinade a-i echipa gi organiza in acest fel a fost luati de Deparla-

mentul de Stat. Argumentul Departamentului de Stat pentru ace:istihotirAre a fbst ci era o misuri necesari pentm a preveni un atac dinpartea Coreei de Nord, un motiv ciudat de miop care, bineinfeles, a

deschis calea atacului nord-coreean.

Dar atacul Coreei de Nord n-a fost o surprizi, penffu ci generalul

AlbertWedemeyer il avertizase pe pregedintele HarryTruman ci nord-

coreenii se pregiteau pentru invane.larin25 iunie 1950 au traversat

paralela 38 gi au inceput rdzboiul.Rugii ar fi putut evita ca Natiunile Unite si se implice daci si-ar fi

exercitat dreptul de veto: ,,sovieticii, folosind scuza cA China roEie nu

era membrb a Natiunilor Unite, sau retras din Consiliul de Sectritate.

Consiliul, cu Rusia absenti, a votat pentru interuenirea in Coreea - deciziepecare Uniunea Sovietici ar fl pututo impiedica prin veto, daciar fi fost prezenti. Dupi vot, cu China rosie inci exclusi din NalunileUnite, rusii au inkat din nou in Consiliul de Securitate".

Unii au interpretat absenla Rusiei la acest vot cruc-ial drept o mane

wi interna$onali din partea rugilor: ,,...sovieticii au inceput ei inqisi

rizboiul. Asta inseamni ca stiau cAnd va incepe. Daca ar fi dorit ca Sta-

tele Unite si nu se implice, Stalin i-ar fi spus delegatului siu in NaSu-

nile Unite, Iacob Malik, si lase balti boicohrl, sd-si ocupe locul in Con-

siliul de Securitate si si voteze nr'ef (nu). Faptui ci sovieticii n-au pro-

cedat aga este o dovadi nu ci doreau ca America sd rru intre in razboi

ci, dimpotrivi, ci au fo(ato si se implice".la doui zile dupi invadarea Coreei de Sud, chinezii din'l'aiwan, sim-

tind ci este un moment propice pentru o rniscare impotriva guvemu-

lui comunist din China continentali, au fost repdmati cu severitate de

presedintele Tmman: ,,...Apelez la guvernul chinez de la Fotmosa(faiwan) sd inceteze toate operatiunile aeriene si navale impotrivacontinentului".

Page 27: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

50 WILHELM VON ANGELSDORF

thur: ,,...se plAngea in continuu... ci opera$unile sale erau cunoscutedinainte de adversarii sii datoriti unor surse din Washington".

Adevirul este ci strategiile lui MacArthur erau interceptate de

nordcoreenii aflati sub comanda ofiterilor rugi.Linia de comandi pentru orice ofiter militar, conform ConstihrFei

Statelor Unite, creste spre ramura executiva a guvemului si se termi-ni cu pregedintele, care este autoritatea supremi in cazi deciziilormilitare. MacAfthur era, binein,teles, obligatprin Constitufle si asculte

ordinele comandanhrlui suprem, dar conform tratahrlui prin care Sta-

tele Unite erau membre ale Nafr-rnilor Unite, linia de comandi a trecutdeasupra pregedintelui, ajungAnd la un ofiter al Na$unilor Unite avand

functia de subsecretar general al Afacerilor Consiliului de Securitatesi Politici, care era subordonptul direct al secretarului Consiliului deSecuritate.

Printr-un acord secret incheiat de secretarul de Stat Edward Stetti-

nius in 1945, functiacheie a oficialului care controla evenimente cum arfi ,,interuentii ale poliFei" Nafunilor Unite utma si fie defnuti de uncomunist dintr-o fari est-europeani. In timpul rizboiului din Coreea,postul era ocupat de Konstantin Zincenko din Rusia.

Nordcoreenii aveau consilieri der|zhoi rusi, iar mutArziu sa aflatcine se ocupa de fapt cu eforhrrile de razboi ale Coreei de Nord. Con-form unui comunicat de presi al Departamentului Apiririi din data

de 15 mai 1964, ofiterii militari rusi cu grad inalt participau efectiv laconducerea operatiunilor militare nord-coreene. Comunicafirl afirma:

,,Un maior nordcoreean a identificat doi asffel de "consilieri" m$i:generalul Vasilev si colonelul Dolgin. Vasilev se ocupa de toate ma-

newele peste paralela 38. Un alt prizonier... a declarat ci l-a auzit cuurechile lui pe generalulVasilev dand ordinul de atac in 25 iunie".

Linia de comandi a generalului Vasilev ajungea de asemenea la

Nafunile Unite. El ,Jusese pregedintele Comitetului Nafunilor Unitepenhu Statul-Major Militar, care, impreuni cu biroul subsecretaruluigeneral al Afacerilor Consiliului de Securitate si Politici, este respon'sabil penhu actiunile militare ale Natiuniior Unite sub comanda Con-

siliului de Securitate",Asta insemna ci doi rusi impirteau autoritatea in planificarea efor-

turilor de rizboi ale Coreei de Nord,.iar unul dintre ei planifica eforfu-rile Natiunilor Unite. ,,De fapt, comuniqtii conduceau ambele pnr,ti im-plicate in rizboi!"

Rusii nu numai ci controlau ambele pi4i ale rizboiului si fumizauconsilieri tehnici pentu efortul de rizboi nordcoreean, ci asigurau

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

efectiv piioti rusi pentru atacurile aeridne impotriva americanilor: ,,1,ocotenent-general Samuel E. Anderson, comandant al Unititii Cinci deAviafe, a dezviluit ci unititi intregi de aviaf;e sovietice au luptat inrazboiul din Coreea timp de peste doi ani si jumitate..."

Generalul MacArthur, constient de intrarea iminenta a Chinei rosiiinrazboi, si-a dat searna ci singurul mod de a impiedica inffarea rnasi-vi a hupelor chineze era bombzrdarea podurilor care fraversau rAulYalu. El ,,a ordonat generalului Stratemeyer (comandanhrl Avia$ei)si.distrugi in dimineata urmitoare podurile de pe Yalu si ciile de ac-ces intre Manciuria si Corpea de Nord. Imediat avenit o depesi de lasecretarul (de Stat George) Marshall, contramandAnd ordinul lui Sfa-temeyer giordonAndu-i sa "amAne bombardarea tuhrror obiectivelorla distanli de opt kilomefi de Cran4a cu Manciuria"".

In plus, lui MacArthur i sa ordonat si nu urmdreasci avioanelecare zburau din Coreea de Nord spre Manciuria si nici si nu bombar-dez-e depozitul de provizii din orasul Racin.

MacArthur a considerat ci dinfe aceste decizii ,,cea mai de neinteles a fost interdictia de a bombarda importantul depozit de provizii dela Racin, care nu se afla in Manciuria sau tn Siberia (Rusia), ci la distan-

ti de multi kilomefi fati de Cranlti, in nordestul Coreei. Racin era undepozit in care Uniunea Sovietici aducea provizii de la Vladivostokpentru armataCoreei de Nord".

la 25 noiembrie 1950, comandanhrl armatei rosii chineze, genera-lul lin Piao, si-a angajat toate fort,ele peste rAul Yalu, intrand h Coreeade Nord. MacArthur a simflt ci ,....trebuie si li se fi dat'informatii, asi.gurAndu-i ca podurile de pe Yalu se vor bucura in continuare de protec-tie si ci bazele lor vor rimAne intacte".

Acesta, era, din picate, adeviml, cici insusi generalul Un Piao arecunoscut mai tArziu cd 'n-as fi atacat niciodati riscandu-mi oamenii...daci n-as fi primit asiguriri ci Washingtonul il va opri pe generalulMacAfthur si ia misuri de apirare adecvate impofriva liniilor melede provizii si comunicatii".

Generalul MacArthur va scrie mai tirnu ci ordinul de a nu bom-barda podurile de pe Yalu ,,a fost cea mai diunitoare si prostconceputi decizie impusi weodati unui comandant in istoria Statelor Unite".Unul dintre generalii lui MacArthur de aviatie, George Stratemeyer,a spus ci: ,"Aveam suicient spatiu, explozibili, avioane de lupti, infor-matii, incAt sa putem elimina toate depozitele de provizii si aerodromu-rile de pe paftea cealalti a rAului Yaiu; am fi putut bombarda toS g:rl-bejitii dintre rnalul rAului si Mudken, am fi putut opri transportul pe

5'l

Page 28: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

52 WILHELM VON ANGELSDORF

sosele, si chinezii care luptau n-ar mai fi avut aprovizionare... Dar nuni s-a permis si actionim. Carenitat, mult sAnge american sa pierdutin Coreea".

Sefirl Casei MinorititilorJoseph Madin si-a exprimat de asemenea

ingrijorarea fafi de dorinfa aparenti a adminishaFei de a nu cAstiga

rizboiul din Coreea, luAnd misuri cum ar fi si nu se permiti bombar-darea obiectivelor militare st'ategice: ,,Daci nu ne aflam in Coreeapenku a cAgtiga, aceasti administrafle ar trebui judecati pentt asasi-

narea a mii de biieti americani".Congresmanul Martin a fost implicat in ultirnul capitol al istoriei

generalului MacArthur despre riz,boiul din Coreea. la B martie 1951,

eli-a scris lui Macluthur infrebandu-lcare este pirerea lui despre po'litica externi si strategia de ansamblu ln Orientul indepirtat, sugerAnd,

in plus, ca guvemul cYnnez de la Fotmosa ar trebui si se impLice in rdz-

boiul din Coreea pentm a ugura sarcina fortelor americane.Generalul Mac,futhur i-a rispuns intro scrisoare la 20 martie 1951,

fiind de acord ca nalonalistilor chinezi ar trebui si li se permiti si intrein rizboi. in plus, i-a scris: ,,Uirora le vine ciudat de greu si realtzeze

ci aici, in Asia, au fost alesi conspiratorii comunisti si-si faci jocul de

cucerire globald, si ca asffel noi ne-am alituratproblemei ivite pe cAm-

pul de lupti; ci noi purtim aici razboiul Europei prin fo(a armelor, intimp ce diplomatii il poarti inci prin vorbe; ci daci pierdem rizboiulin fata comunismului din Asia, deciderea Europei va fi inevitabili, da-

ciJ cAgtigim, Europa va evita probabil rdzboiul 9i igi va pistra liberta-tea... Trebuie si invingem. Nu existi inlocuitor pentru victorie".

Se pare ca presedintele HarryTruman a citit scrisoarea generalului

MacArthur si a ajuns la concluzia ci generalul nu este in misuri sistabileascl politica externi. A hotirAt si-l elibereze din functie. I-a 10

aprilie 1951, a anunlat poporul american: ,,Cu cel mai mare regret, amajuns la concluzia ci generalul Douglas MacArthur nu este capabil sisprijine necondif,onat politica guvernului Statelor Unite si a Na{iunilorUnite in chestiuni legate de indatoririle sale oficiale".

Generalul MacArthur a replical ,,...niciodati in istorie n-a existat o

metodi mai drastici decAt inldturarea mea - firi o audienta, firi nicio posibilitate de a m[ aplra,fLri'a tine cont de trecut".

Truman l-a inlocuitpe MacArlhur cu un general in care a considerat ci poate avea incredere cd-i va sustine politica administrativa, generalul Matthew B. Ridgeway, un membm al Consiliului Relatiilor Exteme

Sub courzurda lui Ridgeway, raz,boiul s-a desfasurat pdni la senma-

rea unui annistitiu la27 iulie 1953. Generalul american Mark Clark,

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

care a semnat annistitiul din partea Statelor Unite, a declarat ci a obti-nut ,,...onoarea de neinvidiat de a fi primul cornandant al armatei Sta-telor Unite din istorie care a semnat un armistitiu firl victorie".

Una dintre ultimele declaraFi publice facute de generalul MacAr-thur cu privire la rizboiul din Coreea a fost un discurs tinut la 5 decem-brie 1952: ,,Niciodati n-a mai fost aceasti natiune implicati intro luptimortali cu o putere militari fira obiective militare, firi alti politicd de-cAt cea de restriclonare a operatiunilor, sau chiarfiri recunoastereaformala a stirii de rbzboi".

Rezultatele semnificative ale rdzboiului din Coreea pot fi rezumateasffel:

1. Razboiul a a;'utat China rosie si-si intireasci controlul asuprapoporului siu, care incerca si se revolte din cauza foametei si condi-tiilor grele de viata;

2. Statele Unite si-au diminuat considerabil prestigiul, devenind ti-grul de carton care n-a fost in stare si infrAngi micutatoiee de Nor d; ,

3. Statele Unite au sacrificat zeci de mii de vieti americane si mili-arde de dolari din cauzl, ch alte state din cadrul Natiunilor Unite nudoreau ca America si se implice serios in raz-boi;

4. Statele Unite au reusit si obisnuiasci oamdnii cu ideea ci for-te-lc militare anrcricane sc vor afla sub controlul Natiunilor Unite si

5. Pentm prima dati in istoria militari americani, Statele Unite n-aufost victorioasc.

Page 29: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

6. CAPITAUSM VBRSUS rrlaruosrra $IVICEVERSA

in studiul siu monumental intit'lat D eclinul ,si prdbugkea Imperiu'

lui roman,istoricul Edward Gibbon aprezentatinrci motive pentru care

s-a pribugit imcnsul imPeriu:

1. cresterea ratei divorturilor, care a subminat institutia familiei.

2. Impunerea unor taxe crescute pentru pAine ;i circ'

i. f"iiaint" spre plicere, sporturile care deveneau din ce in ce mai

brutale 9i mai sPectaculoase.4. Oamenii gi-au pierdut credinta.

Dar cel mai important era cel de-al cincilea motiv:

5.Existentauneiconspirafiinterrre,careincercasisubminezeau-torLtea guvernului din interior, cAnd guvernul proclama tot timpul

ci inamicul Romei era extein.

Gibbon a povestit ci conspirafa conshuia arme urias'e penhrr pro

tectie impofiva du-smanilor extemi reali sau imaginari, totul in timp

ce ei dishugeau imperiul din interior.Aceste c*auze au paralele in ziua de azi. De fapt, crearea urui inamic

extern este conformi cu lectiile conflnute in Rapoftul din Muntele de

fier, care spune: ,,Existenta unei arrenin$.ri externe acceptate este'

asadar, "."nti"li

p"ntru coeziunea sociali, precufil 9i pentru agcgpq-

rea auioritisi politi.". Ameninlarea febriie si fie credibili, febuie sa

aibi dimensiuni conforme cu complexitatea societitii arneninlate si

trebuie si parl cel putin ci alecteazbinfreaga societate"'.

Trebuia creat un inamic, iar puterile vestice, numite in ansamblu

,,Lumea liberi,, si l-au creat pe al lor: Uniunea Republicilor Sovietice

Socialiste.Dr. Antony Sutton este probabil cel mai mare autor in acest dome

niu, cici a scris numeroase cirti si articole privind implicareaAmericii

in constituirea Uniunii Sovietice. Concluziile lui pot fi rezutlate intro

singute propozifle: ,,Statele Unite si aliafi sii (unele dintre cele mai

mai staie din lumea liberi) din NAT'O (OrganizaSaTratahrlui de Aiian-

ta Norcl-Atlantici) si-au conshrrit propriul dusman: Comunismul!"

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

ln cartea sa Sinucidere nafionald, asistentA militari penftu [JniuneaSovietici, dr. Sutton a scris: ,,Crudul adevir este ci schimburile comer-ciale cu Uniunea Sovietici din 1917 (de la revolutia rusi) pani in pre-zentau construit Lumii libere un adversar de prima mani. Mai multlatura tehnici a acestor schimburi permanente permite Uniunii Sovie-tice sa-si continue planurile de cucerire a lumii..."

Aceasti atitudine se afli, desigur, in opozitie cu atihrdinea traditionalisti a istoricilor din zilele noasfe, care pretind ci,,capitalistii" din,,Lumea libera" sunt urA$ de ,,comuni,stii" din ,,lumea comunisti".

In alti carte dea lui, intihrlati de aceasti datAWalI Street gi revolu-

fia bolpevicd, dr. Sutton si.a e.xprimat in continuare pirerile despre a-

ceste schimburi: ,,...o barierd in calea intelegerii mafure a istoriei re-cente este nofunea cd toti capitaligtii sunt dusmanii aprigr ;i neabitutiai hrturor marxistilor si socialistilor. Ideea asta e un nonsens. Edsti oalianli continui, desi ascunsi, intre capitalismul politic international

_si socialismul revoluFonar international - spre binele lor reciproc".Aceasd relatie reciprocl a fost ilusfrad intr-un articol apirut in nu-

mirul din 5 decembrie 7g7l alrevistei Paade,al cirui titlu-era; ,,CyrusEaton: Cel mai bun prieten capitalist al comunistilor". Arita o serie defotografi ale domnului Eaton, mai intAi cu premierul Rusiei, Kosigin,cu Fidel Castro ,si apoi cu Nikita Hrqpciov, gazdaluiEaton cu ocaziaunei excursii a acestuia la Moscova. In fotografii, fiecare individ zAm-beste cilduros, aritAnd ci il saluti cu prietenie pe celilalt.

Rolul capitalistilor vestici ln construirea economiei rusegti este ex-trem de semnfficativ, atAt de important incat devine insigi sursa pute-rii militare a Rusiei: ,,Nu existi tehnologie sovietici. Aproape toati, poa-te 9G95%, provine direct sau indirect de la Statele Unite gi aliali sai. Defapt, Statele Unite si tirile din NATO au consfuit Uniunea Sovietici,capacitatea industriald si militarh a acesteia".

Acest transfer de tehnologie nu este un fenomen recent a inceputla scurt timp dupi revolutia rusi din 1917. ,,Construirea puntilor delegiturl cu sovieticii a lnceput in 1918, in timprrl presedintelui Wilson,inainte ca bolsevicii si fi preluat controlul psihologic asupra intregiiRusii. Ca rensltatal acestor schimburi comerciale, bolsevicii au reusitsi-si consolideze regimul totalitar."

lenin insusi a scris de multe ori despre importanta acestor schim-buri comerciale. Se presupune ci a procedat asffel penhu a-si impicatovarisii comunigti care nu puteau.intelege prietenia vizibili a lui lehincu ,,capitalistii" pe care al$ comunisti ii considerau dusmani. knin afost nevoit sa giseasci o cale de a le explica de ce ,,dusmanii capitalisti"veneau in Rusia si-i aiute pe bolsevici la instaurarea cornunismului.

4q

Page 30: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

l,enin a scris in \922: ,,Inprimul rAnd trebuie si stabilizim economia.Firi echipamente si masini din statele capitaliste, nu putem spera saindeplinim aceasti sarcini in putinul timp pe care.l avem la dispozitie.Cea mai semnfficativa circumstanta in a ne asigura existenla in conti-nua.re... a fqst stabilirea unor relatii economice cu tirile capitaliste".

Si iarisi: ,,Cand va veni wemea si-i spAnzurim pe capitalisti, vorinfa in qoncurenfi care si ne vandi funia la un pret mai bun. Capitali-s-

tii ne vor acorda credite qi, fuinizAndu-ne materiale si tehnica, pe cafenu le avem, vor reconstrui industria noasfi de r|zboi, care este esen-

lali penhu atacurile noastre viitoare asupra propriilor nostri fiffntzrln.Cu alte cuvinte, vor rnunci pentru a-si pregati propria sinucidere".

Mutfunu, succesoml lui l,enin, dictatorul rus Iosif Staliir, va spunepopomlui rus care era scopul real al ajutorului vestic ,,...este esentialca proletarii din tirile dezvoltate si asigure ajutor real si prelungit na-tionalitifilor mai inapoiate, pentru dezvoltarea lor culturali gi economi-ci. Daci acest ajutoJ nu este asrgurat, va fi imposibil si adunim diferi-tele nafuni si popoare lnb-un sistem economic mondial, care este esen-tial penhu triumful final al socialismului"." Strategia comunisti era si foloseasci tehnologia vestici penhu a

crea o amenintare mondiali de anihilare militari, asffel ca Rusia gi,,ll-mea liberi" si se poad uni inft-un guvem mondial unic.

Pentru a indeplini acest scop, nu era esential pentru rugi si cum-pere cantititi mari de tehnologie de import. O bucati era de ajuns;rugii puteau copia orice maginirie achizitionati. Lenin, in 1921, a stabi-[t politica comerciali sovietici de ,,...farnfiaizare cu tehnologia europeani gi amerisani... Moscova frebuie si aibi cAte un exemplar dinfiecare dispozitiv important nou-api.rut, pentru a invita gi a se instrui".

Un fost ofiter al serviciilor secrete poloneze, Michael Cheeinski,care a fugit in Vest, a spus: ,,Frecare masinirie, dispozitiv sau instrumentimportat din Vest este trimis unui grup special de analizi. Sarcina lornu este numai si copieze solutiile tehnice, ci si si le adapteze posibili.tiflor sovietice de producfle".

Americb intenf,onase de la inceput si ascundi scopul real alvinzh-rii de tehnologie in Rusia: construirea unui puteri militare mse superioare. Penhu a duce la capit acest subterfugiu, a fost nevoiti sd-i con-vingl pe sceptici ca tehnologia era vAnduti in Rusia pentru a o ajutasi-si reconshrriasci economia distrrsa de rizboi, si ci aceste schim-buri erau civile, nu militare.

De exerrplu, printre primele fabrici consftuite in Rusia in anii'20 si'30 erau fabricile de ,,fractoare" din orasele Volgograd, Harkov si Celiabinsk. Toate trei au fost construite de corrpanii americane, cea dela Volgograd fiind opera a optz,eci de firme americane.

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Aceste fabrici de ,,tractoare", aparent conshuite pentru a asiguratractoare tiranilor rusi, produc in zilele noastre.tancuri, blindate, arme

automate, lansatoare de rachete, proiectile, hrnuri antiaeriene 9i ca-

mioane.tn phs, tancurile mittare, atAt de importante pentru orice structuri

militari, sunt conshuite in doui centrecheie de productie'. ,,'..uifi\aGorki gi uznaZil. .." IJzina Gorki a fost construiti dupi o schiti a luiHenry Ford in anii '30.

Unul dinke primii oameni care au contribuit la construireaunneiGorki a fostWalter Reuther, care va deveni mai tarziu seful Sindicatu-lui Muncitorii Auto UniS. El avintat Rusia in 1933 timp de aproape

optsprezece 1uni. Walter gi fratele lui \tctor, ambii angaja! la aceastiunn6, at scris mai tArziu o scrisoare vestita:

Motivatia noastri zilnici penhu a munci cot la cot cu tovarigii nos-

ki ru;i, gandul ci intr-adevir ajutim la construirea unei societaf care

si sfArseasci pentru totdehuna exploatarea omului de citre om, gAn-

dul ci ceea ce consbrrim acum este pentru binele gi bucuria clasei

muncitoare, nu numai pentru Rusia, ci pentru intreaga lume, este ris-plata pe care o primim pentru absenfa noastra temporara din luptapurtati in Statele Unite.'

Mel, stii ciWal si cu mine am susfnut intotdeauna Uniunea Sovietici.

SJii ci'eram intotdeauna gata so apirim impotriva minciunilor reactionarilor...

De cAnd sunt eu pe lume, Mel, n-am vazut niciodati ceva atAt de

insufletitor.Mel, o dati' ce vezi ce se intAmpli cAnd muncitorii cAgtigi puterea,

nu mai lupti pentru un ideal, lupti pentru ceva real, ceva tangibil.Continuati lupta pentru America Sovietica!

Vic si Wal.

Guvbrnul american era constient ci rusii fansformau rapid aces-

te uzine in centre mifitare.

Washingtonul stie de asemenea ci industrializarea sovietica inseam-

ni in primul rand militarizare sovietici. Prioritatea uzinelor industrialesovietice apartine de departamentele militare.

intr-adevir, motivatia initiali a industrializirii Rusiei a fost de ordinmilitai.

Obiecthul a fost cnuntat clar in 1929 de citre Unaschlichl vicepresedintele Soviehrlui Militar Revolutionar, inainte de venirea flrmeloramerigane pentut a indeplini planul cincinal:

,,Trebuie si ne asigurim ci industria poate fi adaptati cAt de rapidposibil pentru a acoperi nevoile militare..."

5756

Page 31: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

In afari de conshuirea uztneTor care produc echipament militaresential penbu fortele annate ale Rusiei, americanii au construit in-dusfiile debazb.care si suslni procesele de reconstructie. De exem-plu, existi doui mari combinate de otel in Rusia, unul in Magnitogorsksi celilalt in Kuznetsk. Ambele combinate au fost conshrrite de com-panii americane, cel din Magnitogorsk de Arthur McKee & Co, firmacare a consffuituinade otel din Gary, Indiana, si celilalt de companiaFreyn Engineering din Chicago.

Indusfia pefolului a fost de asemenea ajutati de americani. Dupice familia Nobel a fugit din Rusia in urma revolutiei ruse, Lenin a acor-dat trei concesiuni penbu exfagerea titeiului celor fei mari companiipelroliere: Standard Oil, Comparre Oil din New Jersey, infiintati deW. Averill Harriman, si Roval Dutch Shell.

in afari de aceste concesiuni, Standard Oil a obtinut concesiuneade a conshui o uzin\ de kerosen cu capacitatea de 150 000 de tone,capabili si produci benzini. cu cifra octanici 100. Standard Oil a in-cheiat de asemenea o afacere cu comunistii si desfaci pefolul rusescpe pietele europene.

Aceste investifii in industria petrolului si-au atirs scopul, caci Rusiaeste azi cel mai mare producltor de petrol din lume. On articol diniunie 1977 af,rma ci unul dintre motivele penhu care Rusia exportipetrol este si se revanseze pentru importurile de tehnologie vestica.Cam o zecttne din petrolul rusesc este vAndut tarilor est-europene lapreturi stabilite de OPEC.)

Dr. Antony Sutton a ajuns la concluzia ca dreptul de concesiuneacordat companiei Standard Oil de a vinde pefol msesc s-a prelungitsi dupi 1935, iar Guuy Allen, alt cercetitor de marci in acest domeniu,a afinnat ,,Este posibil ca familia Rockefeller si detini inci privilegiiin productia de petrol dupa Cortina de Fier, scotAndu-si profih-rrile dinEuropa cle Est prin Elvetia. ProcedAnd asffel, nu sunt fortati sa impartacAstigurile cu actionarii sau si pliteasci impozite.

Americanizarea industriei rusesti de petr-ol a fost atAt de mare, in-cAt in augrrst 1960 ,,...unei delegatii a indusf,iei de pefrol din America(carev'uita Rusia) i s-au aratat pahrr rafinarii - dintre care lrei... erauconshrrite in regim land-lease (ilr-rprumulate Rr-rsiei in timpul celui de-al

doilea rizioi mondial), iar cea de-a patra era fie constmiti in sistemlandlease, fie era copiata cle sovietici dupa o instalatie aurericani".

Cosful tragic al acestei asistente penhu poporul ms a devenit ctu]o$cut in 1934, cind Henry Morgenthau, rninishul Trezoredei in adrdnistratia Roosevelt, ,,a eiiminat restrictiile privincl comerlul cu Rusia... desi

WILHELM VON ANGELSDORFlmperialismul Noii Ordini Mondiale

guvemul Statelor Unite avea dovezi ca in Uniunea Sovietica existaulagire secrete de munci fortata. Daca se folosea munca fortati, costu-rile de producfle erau diminuate artifcial".

(Nu mai e nevoie si spunem ci daci scad costurile de producSe,creste profitul. Asta ar febui si-i incAnte pe ,,capitaligtii monopoli,sti",care incearci si ob.tini profituri cAt mai mari)

In afari de obtinerea echipamentului militar necesar penfu armata,rugii au folosit tehnologiile vestice si abilitatile dc consfiuctie pentru aproduce un procent ridicat de nave comerciale rusegti (flota comercia-li marini a Rusiei), dar si flota Marinei militare. De exemplu, in timpulrizboiului din Vietram, dr. Sutton a reu;it si identifice optzeci si pakude vase comerciale folosite de Rusia penhrr a ffansporla bunuri milita-re din porturi rusesti in porhrl vietnamez Haipong. Sutton a ajuns laconcluzia ci: ,,Nici unul dintre motoarele principale ale acestor vasen-a fost construit in URSS. Toate navele mai mari si mai rapide de pe

ruta Haipong au fost consffuite in exteriorul URSS. Toate tehnologiilede construcfie de nave din URSS provin, direct sau indirect, din Sta-

teie Unite sau din tirile NAT0".trforhrrile vestice de conshucFe de nave pentnt Rusia sunt ilustra-

te prin urmitoarele statistici alcituite de profesorul Sutton: ,$B% dintotalitatea navelor rusesti au fost constmite in Vest; B07o din totalitateamotoarelor diesel ruse-sti au fost construite in Vest gi 2tllo din totalitateamotoarelor rusegti au fost consfirrite in URSS sub licente vestice".

Sutton a identificatJaponia si Gennania de Vest drept principaliifumizori de nave. Dar ;i alte state au confribuit, cici ,,...nu mai pu$nde 95% din totalitatea navelor fabricate in Finlanda dupi cel deal doilearizboi mondial au fost plitite de rusi". Tbate motoarele diesel de 11 000

de cai putere ficute in Rusia sunt construite sub licenta firmelor daneze Burmeister si Wain.

Japonia, Germania de Vest, Finlanda si Danemarca se presupuneci sunt aliate cu America.

Asistenta vestici pentru Marina Rusiei nu este ceva recent, totuqi.De exemplu, in martie 19139. Deparlamentul de Stat al Stateior Uniieerle Americii a aprobat o propunere a compzmiei English Boat din Groton, Connecticut" de a ffimite planuri si servict de consilierc si consfuc-tie pentm construirea unui subrnarin msesc.

Dar cel rnai irnporlant ajutor militar si tehnologic penhu guvemulrus a fost acordat in timpul celui de-al doilea razboi monclial, cand Sta-

tele Unite au elaborat un prograffr de asistenta cunoscut sub denumi-rea I-and-Lease. Acest acord ii obliga pe americani si fumizeze Rusiei

Page 32: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

o varietate de materiale de rizboi in valoare de peste 11 miliarde. dedolari. Din lista respectivi ficeau parte urmitoarele echipamente pen-

tru Marina Rusiei:

90 vase comerciale10 tancuri petroliere oceanice46 vase de urmirire a submarinelor de 110'57 vase de urmirire a submarinelor de 65'3 320 motoare diesel marine4297 motoare marine pe motorini situnuri de navi in valoare de2700 000 de dolari

in aAre de echipamentul militar prezentat mai sus, programul l:nd-l,ease a mai furnizat Rusiei:

O rafinirie de ltei in valoare de 29 milioane dedolariPatente pentru dispozitive de ciutare a bombelor,tancuri militare, avioane, elicoptere si veste antiglonfCinci fabrici de cauciuc sinteticlncomotiveTNT, dinamiti -si

praf de pugciBombardiere si avioane de lupta'Tancun, camioane pi remorci

Prograrpul l-and-Lease a fost de asemenea prebexhrl pentu a insfii-na o partb din celelalte tehnologii militare americane. De exemplu,generalul John R. Deane, care fusese secreiarul gefilor de stat-majorde laWashington in tirnpul rizboiului, a raporiat ,,Politica noasfa erasi punem la dispozifa Rusiei orice noui descoperire in domeniul elec-tronicii sau in alte domenii. hr fiecare luni primeam o listi revazuti cuechipamente zunericane secrete despre cilre putea fi informalA Rusia...N-am pierdut nici o ocazie de afumiza Rusiei echipament, arme sau

informatii".tn afara de programul land-l,ease din tirnpul rizboiului, Atnerica a

permis de asemenea guvemului rus si demonteze facilitatiie industrieigernrane de raz,bti, cum ar'fi fabrici, docuri cle uscat, rnacaraie etc.dupd rizboi, ca formi cle recornpenszi de razboi. ,,Bineinteles ca aveau

loc lransporturi sovietice de e<hipamente din zonele ocupate dupa celdeal doilea razboi rnondial: valoarea minirni a echilnmentelor luatein acest mod este de 10 miliarde de dolari in preturile anului 1938."

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 61

Rusii demontau propriu-zis fabricile pani la fundaSe si le transpor-tau in Rusia Aceasti recompensi a fost hotirAti de guvernele Americiisi Marii Britanii la conferinfele de laYalta si Potsdam.

Ru_sii au stors in acelasi fel de la Mongolia dupi cel deal doilea riz-boi mondial ,,...bunuri demontabile in valoare de cel pufn 800 000 000de dolari, cu justificarea superdciali ci sunt "pradi de rLzboi,,,,.

Dar cel mai important ffansfer penffu rugi au fost tehnologia gi ma-terialele pentru construirea bombei atomice.

De obicei, acest lucru este explicat de istoricii actuali prin faptul cirugii au obtinut secretele bombei atomice de la spionii americani EthelgiJulius Rosenberg, care au fost acuzati si condamnati penfu furrnzr--rea acestor planuri in 1950.

Cand judecitorul Irving lGufrnan i-a condamnat pe cei doi Rosen-berg'la moalte, a spus: ,,Consider infracfunea voastri mai gravi dec6tcrima... Comportamentul vosfu, de a da pe mAna rugilor bomba atomici cu ani de zile mai deweme decAt au prezis oamenii nostri de stiin-{i civa fi in stare Rusia si o tabrice, q provocat deja dupi pdrerea mea,agresiunea comunista in Coreea... Intr-adevir, prin tridarea pe careaf comiso, ati schimbat firi indoiali cursul istoriei in defavoarea tiriinoastre."

Dar povestea.bornbei atomice avusese loc inainte de condamna-rea celor doi Rosenberg. Guvemul american diduse bomba atomiciRusiei in 1943, in cadml programului land-lease.

Maioml George RaceyJordan, ofifer ln armata Statelor Unite h tim-pul celui deal doilea razboi mondial, a fost ofiterul insircinat cu fansferul proviziilor in cadrul programului land-lease labazaaeiani GreatFalls din Montana. Aici se incircau avioanele cu bunuri transferabileinainte de a zbura spre Fairbanks, in Alaska, de unde plecau in Rtrsia,cu piloti rusi.

Maiorul Jordan, fi.ind curios din fire, a dgschis diverse seruiete sicutii, unde avdzutdiverse cuvinte pe care nu le cunostea, pe diversedocumente si hArtii: uraniu, ciclotron, proton, neufon, cobalt si plutoniu. in plus, Jordan a descoperit diferite rapoarte din ,,Oak nidge, ais-tricttl Manhattan" (era vorba de ,,Proiecful Manhat&ur" din Oak Ridge,l'ennessee, in cadrul ciruia savanli americani iucrau la planurile bom-bei atomice), continAnd fraze ca,,energie pl.odusi prin fisiune,,.

Jordan a descoperit de asemenea ,,...cel pufin trei fansporhrri deproduse chirnice pe baza de uraniu... aproape trei sfefturi de toni. Afost de asemenea confirmat transportul unui kilogram de uraniu meta-lic, la wenrea cAncl Americ a ayea rezele totale der 2,045 kg,,.

Page 33: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

oz WILHELM VON ANGELSDORF

Aceste descoperiri nu insemnau mare lucru pentru maiomlJordan,

cel putin pani in 1949, cand Rusia a detonat prima bombi atomici. Abia

atunii qia aut seama ci fusese martor la transferul planuriior si mate

rialelor penfir construirea bombei atomice in Rusia. Iar asta se intAm-

pla in i943.Acuzatiile maiorului Jordan au fost coroborate intr-un roman scris

de James Roosevel! fiul lui Franldin Roosevelf in 1980. Supracoperla

cir,tii descrie con$nutul romanului, intitulat O problemd de faryilie

,,(Pregedintele) Roosevelf... lui o decizie secreti indrizneali - si im-

pntA ren:ltatele Proiechrlui Manhattan cu Uniunea Sovietici."Copeila informeazi in continuare cititqrul ci Roosevelt a ,,scris un

roman dramatic cufremuritor gi autentic" (sublinierea noasffi).Romanul prenntlcum a dat presedintele Roosevelt Rusiei planu-

rile bombei atomice in 1943 si 1944.

Nu numai ci guvernul Statelor Unite a dat Rusiei planurile bombei

atomice, plus toate materialele necesare penhrr fabricarea ei, dar leau

permis de asemenea rugilor si ascundi un accelerator ciclic de parti-

iule la sfArsitul rizboiului. Revista Lfe a detaliat aminuntele ink-un

articol din 3 octombrie 1949: ,,in mai 1945 - cu h.ei luni inainte de lan-

sarea primei bombe - iau fas in piept pe americani si au transportat

un acceleralor de particule in Institutul Kaiser Wrlliam din Berlin." Trebuie si reamintim c[ planul administraf,ei Rooseveltfusese s6le per-

miti rusilor si ajungi primii in Berlin.Dar chiar gi cu aceasd tehnologie fifiruzatAde guverrrul american,

exisd inci indoieli cu privire la detonarea bombei atomice de citre rusi

in 1949, aqa cum au pretins.Revista life dtn3 octombrie 1949 a publicat un afticol despre pre

supusa explozie: ,,Statele Unite au detectat o explozie atomica in Rusia ''

Presedintele HarryTruman a anunlat ,'Avem dovezi ca acum cAteva

siptimani a avutloc o etplozie atomici in URSS".

Arlicolul afima: ,,Este fozLrte probabil ca explozia sa fi fost provoca-

ti de bornbi". Se pare ca nimeni nu era sigur ca Rusia detonase bom-

ba, inclusiv rusii: ,,Vi-sinski, ministrrrl rus de Ex'teme, a refuzat s.{ comenteze, sub pretexhrl ci nu gtie nimic".

Ar fi mai probabil ca Rusia, daci ar fi declanqat bomba atomici, sifi anuntat cu mAndrie acest eveniment in inheaga lume, completat cu

fotografii care si dovedeasca faptele.

Revista Me aincercatsi iiustreze evenimenhrl cu ,,Fotografia unei

posibile shucturi atomice apirutiL intr-un ziar'german din zona rusi"'

Imperialismul Noii Ordini Mondiale

Dovada ci Rusia a detonat o bomba atomica era fotografa unei

,,posibile shucturi atolnice", dintr-un ziar nespecifcati care aparentn-avea nici o legituri cu guvernul rus.

Iife alansat apoi o presupunere: ,,Este totusi posibil ca rusii si ficonsfuit o bombi mai buni. Nimeni nu gtie. Majoritatea informatiilordespre realvinle rusilor se bazeazi pe presupuneri".

Dar au continuat mitul in alt articol, in 10 octombrie 1949, intifirlat

,,Poate Rusia si detoneze bomba?" ,*Acum, ci Rusia are bomba --gipoate chiar mai multe -".

Trebuie si tragem concluna obiectivi ci dovezile care confrmipresupusa explozie nu sunt prea convingitoare.

Dar America nu a oprit asistenta acordati indusfiei nucleare a Ru-

siei. Un articol din Wall StreetJoumal dn 25 aprilie 1975 se intitula:

,,Statele Unite permit finnizareade uraniu Uniunii Sovietice pentru prelucrarea combustibililor". Articolul spunea ci Departamentul de Stataprobase vtnzarea a 636 364 kilograme de oxid de uraniu extras dinWyoming gi New Mexico guvernului sovietic. Acesta urma si fie pro-

cesat in pastile bogate in uraniu 235. ,+{cest izotop este ufltz.atpenfucentralele de energie nucleari si pentm bomba atomicd' (sublinierea

noasre).Rispunsul la infebarea de ce a dat guvernul american Rusiei pla-

nurile pentru consh'uirea bombei atomice si mai tArziu materialelenecesare, a fost dat de autoarea Rose Madin, in cartea sa Calea fabiand:

,,PAni si ajungem la situatia confrolului internaflonal al energiei ato-

mice, amenintarea dishugerii nucleare poate fi oricand folositi penhua genera af,iosfera de cizi permanenti necesara pentru a jusfficapolitica keynesiani de cheltuieli guvemamentale".

Cum s-a mateializataceasti asistenta devine clar la 1 septembrie1983, cAnd guvernul rus a doborAt si a dezarmat aviomrl streadeT4Tal Liniilor Aeriene Coreene deasupra apelor rusegti. Avionul avea labord 269 de pasageri, si toti au fost omorAti.

Presa a declarat repede ci a fost doborAt de un avion fabricat in Ru-

iia, care a tras cel putin doui rachete aer-aer fabricate in Rusia.-lragicul ade.var era ci rachetele rusesti si.avionul cu reactie fuse

sem {abricate crr tehnologie atnericani.i)e exemplu,. in timpul programului land-lease din titnpul celui

de-al doilea rlzboi mondial, America a ,,imprumulat" Rusiei: 3 000 deavioane de umririre, echipamente de comunicatii, radio-goniometre,altimetre, busole radib, racliolocatoare, echipa.rnent pentru consf,ttcfade avioane, fabrici de constntire a avioanelor; Organizala Inginerilor

Page 34: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

a consbrrit aeroporfiiri in Rusia; radare, uleiuri pentru gresarea avioa-

nelor, benzini, acid nitric (folosit pentru fabricarea explozibitlor), gi-

roscoape si fabrici de folie de aluminiu.Mai tArziu, in 1946, America a dat Rusiei doui treimi din industria

de avioane a Germaniei. Aceste fabrici si instalatii au fost demontate gi

duse in Rusia pentru a fotma nucleul industriei de avioane cu reacfle.

Unul dintue inginerii predafl Rusiei a fabricat mai tArziu avionul MIG15,avionul folosit in Coreea impofiva pilo0lor americani. MIG15 functiona cu un motor a cirui tehnologie fusese dewoltath de firma RollsRoyce din Marea Britanie, presupusa aliati a Statelor Unite. in acel an,

America avAndut Rusiei bormasini, aparate de echilibrare a arboreluimotoarelor cu reactie si aparate de ascutit.

intre 1960 si 1973, America a vAndut Rusiei: oxid de aluminiu, chi-micale pebuA de cauciuc, echipamente gi piese de aviatie, calculatoa-

re eiectronice, informatii privind rafnarea titeiului, circuite flexibile,date tehnice privind fabricarea gi dezvoltarea producfei de aviatie si

date tehnice privind sistemele de ateizare aeronautici. In 1974, firmaGeneral Dynamics a trimis Rusiei date tehnice privind construcfa de

avioane. Si America a pregitit pilotii iugoslavi pentru manewarea avi-

oanelor cu reacle flugoslavia fiind aliata comunisti a Rusiei).Printr-un aranjament care nu se poate numi alffel decAt straniu, Ame

rica si-a himis ultimele descoperiri din indusfria de avioane cu reacfe,avioanele F-16, pe nave msegti, cife statele europene care ficeau parte

din NAT0 in 1978. T0hnicienii delabaza aviatici Wright-Patterson,unde Statele Unite isi testeazi cele mai noi descoperiri in domeniu, au

raportat ci printre vizitatorii frecventi se numiri generalii rugi.Cehoslovacia este cel mai importantfumizor de avioane cu reacfe

al Rusiei, din afara granitelor sale. Cea mai mare uzina din Cehoslova-

cia, care produce nu numai avioane cu reacfle, ci si alte materiale de

razboi, a incheiat un contract cu o compzrnie americani prin care se

obligi si asigure Rusiei cele mai noi descoperiri din domeniu.Proiectilele rusegti au de asemenea un fundal american. Guvemul

Statelor Unite a vAndut Rusiei accelerometre, folosite pentru masura-

rea efectului gravitational asupra rachetelor, ruhnenli pentru sistemele de ghidare a rachetelor, rulmenti miniaturali care au permis Rusiei

posibilitatea de a plasa mai multe focoase in acelasi proiectii, tehnologie privind explozibilii si instalatii intregr capabile si fabrice explozibili.

Dar exista ceva si mai incredibil tn povestea z.borului coreean 007.

Diverse reviste americane au publicat diagr"ame prezentAnd ruta avionului ce ,,se pl.irnba, desigJur" deasupra insnlelor Kuriie si peninsulei

WILHELM VONANGELSDORF lmoerialismul Noii Ordini Mondiale

Sakhalin, ambele teritorii rusesti. Sa ne amintim ci aceste foste teri-torii japoneze se numirau printre zonele date guvemului rus la sfArsi-

tul celui de-al doilea rizboi mondial de catre presedintele RoosevellDaci presedintele Roosevelt n-ar f cedat aceste teritorii gluvemului

rus, avionul coreean nu s-ar fi putut ,,plimba, desigur".Unii se intreabi dacd nu cumva avionul a fost doborAt nu pentru

ci survola apele rusesti, ci pentu ca la bord se afla unul dintre oponen-

$i cei mai temu! ai acestei asistente rusegti. Si fi fost o coincidentifaptul ci cel mai inverpunat advercar al ajutorului anerican citre rusi,congresmanul Larry McDonald, se afla la borclul avionului doborat detehnologia americani trimisd Rusiei in numele ,,comegului pasnic"?

Page 35: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

7. CINE TRADEIOAPB CINE?

,,Cursa spa!a16" a inceput la 4 octombrie 1957, cand rusii au anuntatca au lansat pe orbiti primul satelit artificial din istorie, nu*it sputrit .

Dar capacitatea Rusiei de a lansa pe orbiti un satelit al pdmant'luise datora ajutorului american de la sfarsitul celui de-al doilea rizboimondial.

Generalul George Patton, in migcarea sa prin Europa de Vest si Ger-mani4 a capturat cele doud orase geffnane Peenemunde si Nordhau-sen, unde oamenii de stiin!6 germani lucrau la rachetele V-1 si V2. llifffil ia ordonat supeliorul lui, comandantul ."p.-* rli"i ;""";;iDwight Eisenhower, si predea aceste orage in intregime rusilJr. Inclusiin aceasti predare erau mii de oameni de Stiintn germani care au foittransportati in Rusia impreuni cu fabricile &n cetJdoui orase, demon-tate pani la ultimul birou.

_ Din fericire, unul dintre acegti oameni de stiinti a intuit ce urrnasa.se intAmple cu el si cu ceilalti cercetitori ai industriei geffnane spa-[ale, asa ca, tmpreuni cu inci 729 de persoane, sa predat americanilorpentru a nu incipea pe mAna rusilor. Acest om de stiinti. dr. Wamervon Braun, a devenit seful programului spatial din America, la sosireasa si a celorlalti cercetitori acolo.

Dr. von Braun n-a reugit si convingl adrninisfratia Eisenhower silanseze primul satelit artificial american in spatiu: ,,Mult inainte ca sovieticii si lanseze primul satelit... von Braun a declarat ci echipa saavea posibilitatea de a lansa pe orbiti o racheti, modificand (racheta)Redstone. Dar' presedintele Dwight Eisenhower l-a refuzat. . .,,

Acelagi individ care a avut griji ca Rusia si lanseze pe orbiti primulsatelit artificial, predandu-i aproape toati indusfria germani deierce-tare a spatiului, se asigrrase acum cd msii vor realiza acest lucru inain-tea Americii.

Rusii aveau astm oca4asa lanseze pe orbiti primul satelit artificial,pentru a demonstra ci siste*rul comunist este superior celui capitaiisl,,Vechiul zvon privind ineficienta socialismului a incetat clin momenfulin care Sputnik-ul a inceput si se invArti in iurul pimAnhrlui.,,

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Presedintele Eisenhswer a transformat ,,victoria" rusilor in douimari infrAngeri zrle Statelor Unite:

1. Acum era evident, confonn administratiei, ciAmerica rirnisesein urma rugilor in domeniul educatiei sau al capacititii de a crea unasemenea aparat gtiinF-fi c.

Era imperativ ca guvemul american si intervini in domeniul edu-catiei penhrr a micsora decalajul intre cele doud sisteme economice.Asa ci administraFa Eisenhower a fo(at imediat guvemul federal sifondeze un sistem educafonal la nivel national, ceea ce reprezenta oviolare flagr-anti a Constifutiei Statelor Unite, care nu prevedea o ase-lnenea autoritate a guvernului federal.

2. Cum guvemul american era pe locul doi in ,,cursa spatiald". eraimperativ ca guvemul american si intre in competitie cu msii, mai intAilansAnd un satelit pe orbiti, iar apoi explorAnd spatiul.

Cu alte cuvinte, guvemul american fusese scos din cursa spatialbde clne pregedintele Eisenhower si apoi infase din nou in competitie,pe chelhriala confibuabililor americani. Si sinsurul mod irycare plani-ficatorii au considerat ca pot convinge poporul american si fie de acordcu aceasti majorare a impozitelor a fost si convingi oamenii ci America concura cu comunistii in cursa spa$al6.

leonid Madimirov, un scriitor rus in domeniul cercetirii spatiuluicare a fugitin Occident, a scris in cartea sa Cacialmaua spatiald arusi-/or: ,,Este posibil ca,fiih si fi existat frica de concurenla mseasci, a-n-rericanii si nu se fi gribit asa sd ateizeze pe hni si si fi economisitasffel mii de milioane de dolari".

Madimirov aprezentat starea industriei msesti de proiectile dupilansarea pe orbiti a satelihrlui Sputnik. El si.a informat cititorii ci rugii,in 1959 ,,...propuseseri si fabrice un "ciorchine de ciorchini" - combi-nand cinci motoare de paf,u camere penhu a construi un motor urias".

Combinarea mai multor rachete, nici una mai mare decAt rachete-le gemane V-2, indica faptul ci indusfia ruseasci de rachete nu evGluase prea mult de cAnd Eisenhower le cedase rachetele V-2. Indicade asemenea ca aceste rachete erau greoaie si extrem de nesigure,din cauza dificultatii de a trage deodati cu un numir atAt de mare derachete.

Situatia industriei rusesti de proiectile era cunoscuti de guverrularnedcan, conform unui adicol din 1980 apirut in revista Time. ,Ireiani mai tlrziu (1959), survolarea (de cdtre avioanele de spionaj U-2)

o/

Page 36: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

6B WILHELM VON ANGELSDORF

zonei Tyuratam (unde erau testate toate proiectilele ruse9ti) a linistitstatele unite. Determinand ci deschiderea rachetei labazapistei de

lansare avea 15 m diamehu, specialistii care au interpretat fotogfafiile

au ajuns la concluzia ci sovieticii foloseau inci proiectile propulsate

de rachete auxiliare, prinse in jurul rachetei principale. InhucAt erau

at de greoaie incat nu puteau f practic utilizate, cercedtorii Stateior

Unite au ajuns la concluzia ci nu exista inci un decalaj in domeniul

rachetelof'.Aceasti situatie este exfrem de relevanti, U"and cont de articolul

din 1980, cici ,,decalajul rachetelor", care a fost una dinffe principalele

chestiuni discutate in timpul campaniei electorale Kennedy-Nixon din

1960, de fapt nu exista. Si ne amintim ciJohn Kennedy a susSnut ca

aclminisfatia Eisenhower, pe care a fi-ebuit so apere Richard Nixon,

intrucAt el era vicepresedintele lui Eisenhower, le permisese ru9ilorsi depdseasca cu mult eforhrrile peatunci anemice ale americanilor in

indusfia rachetelor, pani cAnd sa ajuns la un decalaj enoffn al rachetelor, ce ameninta insasi securitatea poporului american. Si ne amintim

ci Nixon nu si-a sustinut prea convingltor punchrl de vedere, iar Ken-

nedy a cAstigat alegerile.Si in tot acest timp Nixon stia (sau ar fi trebuit si qtie) ci ,,decalajul

rachetelol' nu exista. Rusia nu dispunea de tehnologia cu care se liuda'Arnerica stia ca rusii nu pedectionaseri inci racheta individuali, si

de fapt ,,lipeau" o serie de rachete V-2 de o unitate cenfrali' Aceasta

combinare a mai multor rachete poate f vlzuti in numirul din 14 au-

gust 1978 al revistei Time,Tapa$na 48, si in publicatia RegrsferdinSantaAna, in numirul din 17 septembrie 1976. Aceste fotografii arata

o racheti cenffali, inalti si subtire, cu patru ,,ciorchini" in jurul moto-

ruluiprincipal, fiecare format din patru rachete.Asta inseamni ci in 1978 msii nu erau suficient de avansati pentru

a dezvolta tehnologia de conshuire a unei rachete individuaie, capabili,

si propulseze o incircituri considerabili in spatiu.

De fapt, rusii experimentaseri asemenea tehnologii fara succes,

conform lui Madimirov: ,,Prietenii mei ingineri imi povesteau cum se

consh-uiau copii ale tuturor rachetelor americane cunoscute in fabricile

sovietice, la nivel experirnental... Motoarele... s-au ars toate in timpul

testirilor".Alte eforturi rusesti in dorneniul t achetelor pot fi puse sub semnul

intrebirii. Aselenizarea ,,Lunik-ului" in 1959, de exemplu, a fost denu-

miti .Jarsi" de citr-e scriitoml american Lloyd Mallan, care a scris:

,,llnik-ul a fost, pe scurt, o farsi internationala, magnifici si insolenti'

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Irfam descoperit nici un indiciu... la nici un centru de urmirire din Ir-mea Uberi, care si fi receptat cu siguranti gtiinfifici weun semnalradio de la racheta Rusiei".

in alti carte pe acelasi subiect, domnul Mallan a afirmat ci ,,plim-barea in spaf,u" a cosmonauhrlui Alexie l,eonov, din 18 martie 1965,

.....a fost o inscenare. Patru luni de documentare, interviurile cu ex-per,[ de vArtin domeniul fotoopticii, fbtochimiei si electroopticii, careau shrdiat cu atenfe inregistrarea video si fotografiiie prezentate deguvemul sovietic, m-au convins.. ""

Concluziile lui Mallan au fost ci fiimul care-l arita pe leonov inspaSu

...a fost trucat... Prim.planul (konov) a fost suprapus pe fundal(PimAntul). Filmul msesc arita reflexiile plicii de sticla sub care s-a

cfcctuat dubla imprcsiune.I"eonov era suspendat cu sAtmi sau cabluri... in mai multe secven-

!e din filmul rusesc se poate observa reflexia luminii dintr-o rnici por-

lune de sArmi (sau cablu) atasati de costumul lui leonov.Un unghi al camerci tje f,lmat era imposibil de realizat. Acesta il

arati pe I-eonov tArAndu-se prin trapi penht a iesi in spafiu. Era ununghi filmat de sus, deci camera ar 1i trebuit si se afle in spatiu, in uLfa-

ra naveri.O fotografic (cea mai clari) il arati pe l-conov iegind prin trapa in

picioare, cu corpul inci pe jumitate in interiorul navei. Aceasta iposta-

zi e in contradictie cu fiimirl video, carel arati tArAndu-se pe buftap('ntru a icsi prin trapa.

ObservAnd cu mare atcntie miscirile lui l,eonov cAncl se chinuiesA inar,rtczc prirr tunclul cxlrt-nr de lung, esle evidcnt cA cl eslc supusfortei gravitationale si isi coordoneazi forla musculari hlpotriva uneisingure pirli a tunelului, in loc si se izbeasca de toti peretii gi si inain-teze cu u,surinta normali in cclnditiile de absenta a gravitatiei. i

Este inca un mister cine a coordonat eforturile spatiale ale rusilol'in primele etape aie ,,cursei spatiale'l"

Sa crezut initial ci era vorba de Comandamentul Nord-Americancle Apirare Aeriani al Statelor Unite (U S. Nofth-Ameican Air Defense

Command- NORAD), dzu'din 1961, acesta a primit ordin direct de lapreseclinte s[ nu dir,rrlge nici un fel de infonnatie privind depistareaveiriculelor spatiale striine.

Iar un purlitor de crrvAnt al retelei mondizrle de unnhirre a catnere-lor de luatvecleri a Institutului Smithsonian a comental ,,Nu utmarimsatelitii rusesti".

AsLa insemna ci gr"vetrrul american, in prirnele etape ale eforturilorspatiale msesti, era nevoit si creadi pe cuvAnt declaratiile Rusiei.

69

Page 37: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

70 WILHELM VON ANGELSDORF

Alte exemple ale falsititii eforturilor spatiale msesti ilustreazi p'e

larg acuzatia ci dovezile prezentate sunt depafte de a fi adevarate.

Revista kientific Ameican dn februarie 1962 a tipirit in pagina 91

o reclami, plasata acolo de compania Sperry Glroscope. Aceasla con-

sta intr-un desen, ilustrAnd o statie spatiaii pe orbita si cAtiva indivizicare munceau, ir-nbracati cu costume spatiale.

Acelasldesen, cu cAteva fraze explicative care identificau anumiteelernente ale statjei spatiale, a apin-rt sapte ani mai tArziu in ziarul NelvYorkTimes clin 13 octombrie 1969,Ia pagina 32.

tnsi l{erv YorkThnesafolosit desenul penhrr a ilusffa 'Conceplaunei viitoare statii spaliale sovietice, in care echipajtrl navei-matni se

muta prinh.un hrnel de trecere pentru a ajuta la asamblarea altei nave".

Pcrate vi infebati de ce a fost nevoit -l{ew YorkTimes sa rc.culga la

o reclami Sperry din 1962 pentu a ilusfl-a industria spa$ali msi. Sin-gprra concluzie pe care o putem fage este ca rusii nu al€au o industriespatiali. I-ogic era, dacl ar fi avut o aselnenea industrie, sa o faci ctt-

noscuti in intreaga lume prin schite sau frrtografii usor de identitrcat.Dar nu s-a intAmpiat aga.

Indiferent de ce succese spatiale au realuat rusii, acestea au lbstusurate de terhnologia americani. Este un lucru stiut ci rulmentii suntesentiali pentru sistemele de ghidzre a rachetelor si proiectileior. Cer-

cetirilc doctorului Antony Sutton in privinta acestei industrii vitale au

dezviluit ci: ,,tntreaga capacitate de productie de rulmenti a UnirrniiSovietice are origini vestice... Toate proiectilele sovietice ;i sistemele

filudite, inciusiv sistemele de ghidare, au comlronente fabricate cu echi-pamente occidentale sau clt copii sovietice dupi aceste echipamente".

Aceasti tehnologie provine parliai de la o companie din Chicago,care i-a ajutat pe msi si conslmiasci o fabricd de rulmenti completautomatizata in luna martie a anului 1975. F'abrica respectivi al'e o ca-

pacitate de proeluclie de 60 de milioane de motoare pe an.

Iar capacitatea de a produce rulmenfi miniaturali, vitali pentm in-

dustria de proiectile si rachete, se clatoteazi unei comenzi facutc cle

compania Bryant Grinder, din Springfeld, Vennont.Masinile, capabile si produci ruhncnti pani la un milion pe centi-

metru, au fost vAndute Rusiei in f972 si au fost aprobate drept ,,collleftnon-sfategic" de can-e presedintele Richard Nixon. Utilizarea lor direc'ti este in industria sistenelor de ghidare pentru proiectile, insa congr-cs

rnrmul Wlliam L. Dickinson a declar-at ca aceste masini nu au o luncticimporturti: ,,Masinile au fost vAndute la 20 de milioane de dolari. Sunt

capabile si proclucA tulmenti miniaturerii de tnar-e precizie, similari celor

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

folosifl la fabricarea focoaselor rnultiple tip International Missile Balis-tic. In consecinli, precizia proiectilelor sovietice sa perfectionat radical,pani la punctul cand 90% din fortele americane la sol potfi disfuse dela prima lovituri. Aceasta era o tehnologie pe care sovieticii n-o aveau,au cumparata la pret de nimic, iar acum pune in pericol viata a milioa-ne de cetateni americani".

Felul in care rusii au achizitionat aceste masini ilustreaza cum sefac asemenea v?tnzii.

in fgOO, sovieticii au comandat 45 de masini, insi licenla de exportnecesari penhu vinz,area lor in Rusia a fost refrzati de presedintele

John Kennedy. Doisprezece ani mai tArziu, sovieticii au comandat 164de asffel de masini si, de aceasd dati, licenta de export a fost aprobatide presedintele Nixon. Ministerul sovietic al Industriei de Masini Grelea declarat ;{m asteptat doisprezece ani pentu a obtine aceste masini".

Tot ce au realizat sovieticii in domeniul spatial sa ficut cu sprijinulguvemului american. Toate programele spatiale pe care leau falsificatsau nu le-au realizat au fost autentificate de guvernul american si depresa drept reale.

Un alt domeniu in care Statele Unite au acordat asistenti rusiloreste cel al echipamentelor militare. in tirnpul razboiului din Coreea,sovieticii le fumizau nordcoreenilor si chinezilor comunisti avioanecu reaclie, inclusiv de tipul MIG-15. Acest avion avea o configuratiesimilari aparatului F-86, pilotat de sud-coreeni si de pilotii americani,fumizat de guvernul american.

Ambele'avioane fuseseri proiectate de aceeasi persoani, un ger-man capturat la Nordhausen la sfArsitul celui deal doilea rizboi mon-dial. Cum am spus si mai deweme, specialisful afostpreluatde o natiu-ne, iar schitele sale de alta. Dar existi mai multe aspecte ale acesteipovegti.

MIG15 era propulsat de copii ale motoarelor cu reactie RollsRoycecincizeci si cinci, vAndute in Rusia de respectiva companie englezi in1974. Motoarele au fost copiate irnecliat si furnizate fabricantilor deavioane MIG-15 din Rusia.

Rolls-Royce a incercat mai tArziu si vzrndi Rusiei motoare cu reac-tie mai puternice, in 1977. Aceste motoare, cele mai rrari la wemearespectiva, asigrrau o putere de propulsie de 22,65 tone avioanelorproiectate de inginerii de vArf din industria aviatica a Rusiei. Se pareca motoarele n-au fost vAndute rusilor din cauza presiunilor exercitatede guvemul amedcan, care dorea ca General Electric si vandd sovie-ficilor rnotoarele aproapc identice de tip CF6.

71

Page 38: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

Motorul CF6 este folosit in prezent in industria aviatica americanala aparatele ttp 747, DC-10 si la cel mai mare avion de marJa din lume,aparatul tip C-5A

Rolis-Royce a reusit ln cele din urmi si vAndi in 1977 chinezilorcomunisti motorul de care aveau nevoie penfu propulsia avionului cureactie F-12, pe care tocmai il proiectaseri.

Poate ci exemplul cel mai conciudent de asistenti militara acorda-ti de America guvemului tus a avut loc in timpul dzboiului din \4ehram.

Dr. Sutton a ajuns la concluzia ci ,,...funurile, munilia, armele, sistemele de fransport care au omorAt at6tia americani in Vietnzrn proveneau din economia Uniunii Sovietice, subvenlonati de America".

Sprijinul acordat de Arnerica guvemului Vietnamului de Nord ince-puse de mai demult.

Intr-un articol intitulat,,Cand HoSj-Min a fost agent de informatii erl

Statelor Unite", autorul Lloyd Shearer detaliazi ajutorul acordat de gu-

vemul american primelor eforluri ale fondatorului revolutiei impokivaguvemului din Viehamul de Sud. HoSi.N{in a fost recrutat de servici-ile secrete americane. Articolul afirmi: ,Avear-n un agent de iniredereciruia ii trimiteam regulat anne, echipament radio, operatori si medi-camente. Toate acestea il ajutau si-si inlireasci pozitia si stahrhrl".

Deci chiar inainte de iz.bucnirea riz-boirrlui din Metnam, americanii{umizauechipamente fortplor de gherili conduse de omul care unnasi conduciViet Cong-ul intr-un razboi irnpofiva americanilor.

Poporul american, care incepuse s.l simti ca ceva nu era in reguliin comportamentul efortului american de razboi, a inceput si-si mani-feste ingrijorareala alegerile electorale. Asistenfa si comerhrl cu Rusiain timpul rdzboiului au devenit un subiect de campanie la alegerile prezidenFale din 1968.

Republicanii au inclus la convenFa din acel an utmatoarea clauzain plafforma lor politici: ,,Natiunile ostile acestei fiti nu vor beneficiade asistenli din partea Statelor Unite. Nu vom acorda ajutoare de niciun lbl statelor care sustin si contribuie la eforhrrile de razboi ale \tet-namului de Nord".

Candidatul republican Richard Nbron a subscris si ei acestei clauzecand a spus la Conventia I-egiunii Arrericane din septembrie 1968: ,,Nutrebuie si acorddm asistenti sau finantare de nici un fei oricarei tari,inclusiv Uniunii Sovietice, care ajuta inamicii din \4etnam".

Materialele electorale ale candidatului Nixon au repetat ingrijora-rea Partidului Republican in ac:easta chestiune. Unul dintre fluturasiidin tirnpul campaniei sale se rcferea la aceasti problernA: ,,Statele

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Unite nu trebuie si fumizeze nimic care ar putea fi considerat sau cla-

sificat drept ajutor pentru acele nafuni (din biocul comunist), daci vorcontinua si ajute dusmanii din Vietnamul de Nord".

Motivul penhu care Partidul Republican si candidatul prezidentialRichard Nixon isi permiteau si faca aceste afirmatii era ci presedinte-le Statelor Uniie are drephl de a controla exportul de bunuri cife Cor-tina de Fier.

Actul privind comerlul cu inaniicii Statelor Unite din 1917 nterAcefirmelor din Statele Unite sau filialelor lor din sfiinitate si faci comertcu dusmanii Statelor Unite, exceptie ficand comerful sub licenfi. Dreptul de a elibera licentele necesare a fost acordat de Congres presedin-

telui Statelor Unite, cu opFunea ca acesla si delege autoritatea respec-tivi deparEunentelor pe care le consideri celificate. In trecut, presedin-tele delega aceasti autoritate Departamentului de Comert Asta inseam-ni ci presedintele are dreptul si-si asume responsabilitateadirecti dacidoreste. futa inseamni ci presedintele Nixon, dupi ce a fost ales, avea

autoritatea de a preveni vAnzarea unor bunuri ce puteau aduce atingeresecurititii nationale. Presedintele Nixon avea posibilitatea de a onora,dupi alegeri, atAt plafforma partidului siu, cAt si promisiunile din tim-pul campaniei.

Deparlamentul de Comert publicd himeshial o listi de bunuri carepot fi exportate in Europa de Est, iar raportul respectiv este accesibiipublicului. O scurti fecere in revisti a acestor liste va demonstra scepticilor cum gi-a respectat presedinteie Nixon promisiunile.

De exemplu; raportul pe trimeshul al III-lea al zurului 1971 dezviluieca guvemul american, intr-un singur himeshrr, a trimis guvemului mso serie de bunuri, in timp ce Rusia asigura 80% din bunurile si materia-lele de razboialeVieflramului de Nord.

Prinffe bunurile din raporhrl respectiv se numari: cauciuc sintetic;uleiuri si grisimi lubrifiante; componente penhrr automobile; calcula-toare electronice; echipamente penhrr topitorii si prelucrarea metalu-lui; componente penhrr laminare; echipamente penhrr fabrici texti{e;rulmenti; echipamente penhrr prclucrarea titeiului si benzinei; echipa-mente si componente penhu aviafe; gi componente 9i camioane in va-

loare de aproape 11 milioane de dolari.tn afari de bunurile vAndute propriu-zis Rusiei, guvemul amedcan

a autaizat exportul de date tehnologice privind bunurile si sewiciileindicate: topitorii de otel si metal; topitorii pentt productia de compo'nente de motoare; aditivi pentru uleiur-i lubrifiante; si rafinarea titeiului.

'/J

Page 39: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

7A WILHELM VON ANGELSDORF

Devine evident faptul ci presedintele Nixon nu a respectat promi-

siunile ficute cle candidatul Nixon. Dar presedintele n-a fost singurulcare a sprijinit guvemele comuniste. Si altii au fost implicati.

De exemplu, in 1969,la mijlocul rizboiului din \4etnzmr, cAnd ame

ricanii emu omorAti de viebramezii de nord cu asistenla ru9ilor, congresmanul Earl landgrebe din Indiana a propus un amendament la Actul

cle controi al exporturilor, actui care autoriz.eazi exporturile catre sta-

tele din blocul comunist. Amendamenhrl prevedea printre altele: ,,Niciun bun, militar sau de alt tip, nu vafi,autaizatpentrrr vdnzare weunei

nafluni striine care vinde sau aprovizioneazi Vietnamul de Nord sau

care pennite navelor sau avioanelor din jurisdictia sa sa tr-ansporte in

sau din $4ehiamul de Nord) orice echipamente, matedale sau bunud

sau acordi orice fonni de asistenli Vietnamului de Nord".Nonnal ar fi fost ca Congresul Statelor Unite, institu{ia responsa-

bila cu protejarea soldalilor amedcani pe care i.a trimis acolo, si susti-

ni cu cntuziasm acest amendarnent.AmendamentLrl landgr ebe a fost respins.Unul dinfe motivele penlu care amendamentul l-andgrebe a esuat

este, se pdre, faptul ca guvemul Statelor Unite incuraja activ oamenii de

afaceri americani sivandi in Rusia in tirnpul rizboiului clin vietnam.in august 1966, Deparlamentul de Stat a tipirit o brosuri intitulata

Boicotufile particulare knpotriva intereselor nafionale, care spunea:

,,Fiecare c"titeatt american ar trebui si stie ci orice om de afaceri

imerican care opteazhpentn-r cornerful paqnic cu Uniunea Sovietici

sau cu statele Europei de Est si vinde acolo bunurilc pe cafe le fabrici,

isi exerciti drepturde si umeazi politica guvernului sau. Dzu'ot-ice 0r-

ganizaLte, indiferent cAt de patriotice sunt intenliile saie, daca i;i Irrg-pune si boicoteze, si ffeaci pe lista neagri, si penalizeze in odce fel

iau sii atace oamenii de afaceri americani pentm ci se angajeazi in comertul pasnic cu statele din Europa de Est sau cu Uniunea Sovietica,

actioheazi impotriva intereselor Statelor Unite".Este increclibil, mai ales daca presupunem ci grtvernul ar trebui

sA protejeze soldatii arnericzuri, sustinand asemenea resh-ictii la adresa

celor care fac comerJ cu natiunile care finanfeaza inarricii.in afari 6e sprijinrrl .corclat de C,ngr esul american, ad''inist'atia

rqtublicani, conclusa de cornzurrianhrl suprem url foltelor alrnate, a con-

tribuit. nereusind si biochcze lir,r-area cle bunuri si echipatnente nt-

sesti in principalul pod norcl-victnamez Flaiphong.Aceasti teglijenta a {ost ervidentiati de amiralul Cirilnt Shaql, c-o-

r"nltncllnt sLlprem al operatiuttilor nlvale i1 Pacific 1le ltllrqape toata

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

pedoada rizboiului din Viebraun, care a cleclaral .,inci de la inceputar fi trebuit sa inchidem portul llaiphong si si impiedicim sosirea tu-furor importurilor vitale in atna respectiv'd. In loc si procedim asa,Ie-am permis si imporle toate materialele de rlzhoifhrinici o dificui-tate, in pofida faptului ci delineam controlui pe mare. Aceasla a fost,clesigur, o mare greseali, care a sporit nemi,surat pierderile suferitede americani".

Aceasta omisiune a fost in cele din urmi cor ectata de presedinteleNixon cand, la B mai \972,a anuntat natiunea: ,pxisti o singura metodd prin care si stopim micelul, iar aceasta este si nu mai luptim cuarmele... in Vietnamul de Nord. Am ordonat unnitoarele: ...Toatezonele de acces in porturile vietnameze vor fi minate... Statele care aunave in porturile din Vietnamul de Nord au fost avertuate ci navelevor trebui... sa plece..."

Aceste directive se adresau, de multe ori, natiunilor considerateprietene cu Slatele Unite. Prinfe navele care asigurau liwarea bunu-rilor msesti in porhrrile din Vietnamul de Nord se numarau nave dinMarea Britanie, Japonia, Grecia, Norvegia, Uban, Italia, Germania deVest si Panama.

@r. Sutton, in cerceti"rile sale, a descoperit o anomalie stranie. pa-

hu dinhe navele rusesti care transpofiau bunuri in Vietrantul de NordapaFneau inca legal Statelor Unite. Acestea erau ,,nave ale fibertitii",himise in Rusia in timpul programului land-l,ease la sfArsihrl celuide-al doilea rlzboi mondial. Presedintele Nkon ar fi trebuit atuncisi-si trimiti singur un aveftisment privind relragerea navelor din por-turile nord-vietnameze !)

Unul dinke schimburile comerciale mai tragice cu guvernul rus aavut loc in 1966, cfurd guvemul Statelor Unite ,,...a fimis Uniunii Sovietice toate detaliile tehnice necesare penh-u construirea unei instala-tii de glicerol. Glicerolul este utilizat ln fabricarea explozibililor. Maiexact, in \4etnam, glicerolul este folosit ca detonator in capcane. Peste50% clin pierderile suferite de americani in Vetnam se datorau capca-nelor".

Unul dintre cei afectati dc o asemenea capcani a fost sergenhrl Pe'ter Stark, un tAnzr si curajos veteran al rizloiului din Vietnim, care aticut urr tumeu nafonal pentru a vorbi clespre pericolul unei asffel deasisterrte... din scaunul siu cu rotile. Sergentul Peter Stark si-a pierdutpicioarele in explozia unci capcane.

Llnul dintre cele mai recente exempie de tehnologie americanicare a ajuns si se intoarcd irnpotriva poporului american este schim-

75

Page 40: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

bul de experienti cu Rusia din 1969, cAnd sa conshuit fabrica de ca-

mioane de pe rAul Kama. Aceasta uzini, cu o capacitate de productiede 100 000 de camioane'de mare tonaj si 150 000 de motoare dieselpe an, adici mai mult decAt toate fabricile din Statele Unite la un loc,zr costat peste 1,4 miliarde de dolari. Aproape 1 miliard de dolari a venit de Ia guvernul Statelor Llnite, sub formi de computere, echipamen-te grele si echipamente de topitorie.

trforturile de a acorda asistenta grvemului rus au dat roade n1979,cAnd grvemului american i sa comunicat ci aceste camioane, in afaride motoarele fqlosite la blindate si vehicule de asalt conshtite in uzini,au inceput si apari ln unititile militare rusesti din Europa de Est. Darmai incredibil a fost ci aceste motoare si camioane au fost fcrlosite derusi in asalturile militare din Afshanistan.'in

afarl de ajutorul direct aiordat penhr constructia vehiculekrrutilizate de Rusia in lncercarea sa de a infrange luptatorii din Afg'hiuristan, guvemul american a construit autostrazile, sau cel puFn portiunitlin acestea, pe c'are rusii le-au folosit pentru a se deplasa catre aceasta

tari. Congresmanul Ron Paui a dezviluit in 1980 o reproducere dgpi ofotografie a drumuiui pe care a mers atmata rusi. El a declarat, in plus,

ci guvernul american a conshlit aproape 500 de kilometri de autostra-di cu doui benzi prin Atghanistan, avAnd griji sa,,conecteze s,oseaua

respectivi de cea pe care o construiau inginerii annatei sovietice".(Cotidianul New York Times din 4 iunie 1968 a tipirit la pagina 17

fotograia unei asemenea autostrlzi din Afghanistan, cu erplicafa: ,,Noiautostrizi trec prin Afghanistan; unele, ca aceasta, consh-uite cu ajutorsovietic, iar altele cu :rjutor imerican") Dar anumite sr:hinrburi comer-ciaie au o importanti mult rnai devastatoare penhu siguranta viitoarea Arnericii: ,,Confon-n doctoruiui 14t11iarn Peny, subsecretar al Apir-i-rii pentm cercetare si conshrrctii, IJRqS va fi capabili sA detecteze sisi monitorize ze localvtreatuturor submarineior Stateior lJnite pArra

in anrrl 2(fr0. Cauza? America exporti sub clenunirea de "echipamett-te pernhrr exploatarea titeiului', cele mai avansate tehnologii seisnroio-git'e si inrrdite".

Procrrrarea telmologiilor americane (pi occidentale) costi rtult, iarguve-.mul amencan a asignrat sprijin natiunilor clin bioctti comrinisfpentm a le usura efofturile.

Ltcsedintele Franklin il. Iloosevelt a creat. 1a 2l'ebrrrarie 1934, Ban-ca cle import-Iixport, prinh.urr ortlin iil t:xr:cufir.ului (criticii evidentia-za, si au dreptate, faptul ci prcserJinteie rru are aceasta autorilate, con-lorm Constituiiei), il scopui garanlarii creditelor cotnerciale acorclate

76 lmpgrialismul Noii. Ordini Mondiale 77

natiunilor striine, inclusiv comuniste, penhu a creste volumul schim-burilor comercia.le. Banca nu numai garanteaza creditele, ci si acordaimpnrmuhrri.

Dar interesele bancare americane participi de asemenea ia acor-darea de imprumuhrri pentru sprijinirea eforfurilor natiurilor comuniste de a achizi$ona bunuri americane. Una tlintre primele binci imnli-cate a fost Chase Manhattan, controlatd de intereslle Rockefeller, caresi-a deschis o sucursali la Moscova, inlgZ2.in piata Karl Marx nr, 1.In 1973 si-a deschis o sucursala si in China c'omunisla.

Interesul bincii Chase in comerful cu Rusia provine cel putin din1$3, cend congresmanul Inuis McFadden, pe-atunci presedintelt Conritetului Bancar, a pus problen-ra: ,$fla! ce afaceri au loc intre Bancade Stat a Rusiei sovietice si corespondenta ei din New york, bancaChase".

@ersoanele particulire sustin de asemenea aceste schimburi co-merciale. in 1977, fostul secretar de stat FIenry Kissinger a aderat lactxftetul international de consiliere al bllncii ihu." Manhattan.)

Si alte banci sunt active, Banca Americii a oferit guvemului sovietic,in 1975, 500 de milioane de rloiaj penhu finantarea importurilor dinStatele Unite. Iar la 20 octorr"rbrie 1969. Rodman Rockefeller. fiul luiNclson Rockefeiler, si banca Rockefeller din Londr-a au incheiaf un par-teneriat prin care lua fiinli cor-nparfa Intemational Basic Economy -or-poration (IIIEC) pentm sprijinirea comertului sovieto-zrmerican.

Unul dintre cele mai uimiloare c-xemDle de asernenea schimburicomerciale a awt loc in rg7i ,cand guvemul american a vandut ltusieicel mai mare electromagnet din lume, capabil si genereze un cAmpmagnetic de 250 000 de ori nrai puternic decAt cel al P:unAnluhri. Alost utilizal pentru,,aprofundarea studiului radiatiilor elech-omagneti-ce Fi aplicatiile lor in domeniul variaSilor rneteorologice.,.

Rusia si-a inceput cercetirile asupra rnodificarii climei pirnAnhrluiin 7974 si, pani in 1976, avea deja pah-Lr r-elee la sol. ir-r iama acelui an anins in Miami, Florida, pentru pr-ima data in istorie.

Amintiti-vi comentariul lrri ilbignie.w Brzezinski privinil rnodifica-rea vremii: ,,Cred ci acceptim ideea trnei vaste expansiuni a regulilorsociale. I'oate lua fomle curn ar fi legi privinrt nunlanil cle copii, poatechiar le'gi privind sexul copiilor, o clata ce trebuie si alegern, utor"n*"-nd,(subliniereanoirsh'd), reguli aie timpului liber si asi mai departe,'.

Frzezinski ;i-a clezvoltat gAndurile clespre ,,starea wemii" in carteasa lnlre douA epoci

Page 41: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

78 WILHELM VON ANGELSDORF 79

Nu numai ca s-au elaborat arme noi, ci s-au rnodiicat fundamental

anutnitc conccpte debazi ale geografiei 9i strategiei: controlarea-spa-

tiului si a vrenrii au inlocuit Suezul sau Gibraltarul ca elemcnte-cheie

strategice.in afari de rachete pcrfectionate, proicctile rnultiple sau bombe

rnai prccise si mai puternice, descoperirile viitoare pot la fel de bine

include nave spatiale cle razboi (automate sau manuale), instalatii tna-

rine. amre chimicc si biologice, raze morlale;i inci alte lnateriaie dc

razboi - chiar;i vrernea poate fi modificata.. 'Tehnicile dc modificare a vremii pot fi folosite pentru inducerca

unor pcrioade prelungite de seccti sau furtuni, slibind asffel capaci-

tatea unei natiuni si forlAnd-<l si accepte cererile adversamlui',(Ar- fi int"r"rant si speculim ce industrii au ilteresul de a provoca

iemifoarte friguroase sau foarte lungi. Prirna posibilitate ar fi industria

petrolului, carle ar vinde mai mult combustibil decat intro iami obis-

nuiti.)insi Rusia si celelalte natiuni comuniste din Europa de Est nu sunt

singurele state comuniste care beneficiazi de asistenti tehnica dirl

prt"u guvemului american. China a fost adiugati rapid la lista aces-

tor !iri.be exemplrr, in 1974, David Rockefeller a format Consiliul Natio-

nal pentru Corner! intre Statele Unite si China (rosie)' Asta s-a iltu:plat inainte de acordarea clauzei natiunii celei mai favoizate chinei

cornuniste, la 15 mai 1977, c?ndChina a inceput si beneficieze de creditele Bincii arnericane de Import:Export. Aceste acorduri au fost in-

cheiate in poficla fapfulrri ci guvernul american recunoscuse ci cel pu-

$n 10% din populatia Chineiiocuia in lagire de muncl foftati' inci o

dati, cei mai ieftini muncitori sunt cei care nu sunt pliti[ deloc penftu

eforhrrile depuse.insi asistenta si comerlrl cu China continui. lra29 mu 1980, secre-

tanil Apaddi Hzu old Rrown a anunlat ci adminisfratia catter va permi-

te Chinei rosii sa culnpere radare pentru apirarea aeriani, eiicoptere

si avioane cle transpor! si ci va autonzacompaniile anericane sd con-

struiasci fabrici cle echipamente electr-onice si elicoptere in china comunisti.

Poale ci scclpni real penhrr care a fost recunoscuti nevoia chinei

de tehnologie ameticani de ultimi ori a apiurrt intrun articol care ex-

plica de ce era interesatir Afirerica si incelapa relatiile cu China. Vl .o-

nrunicat al ziarului New York ?lnres din 20 iulie 1978 spunea: ,,Patru

companii amedcane de petrol negocizu:i cu China in vederea stabilirii

operatiunilor cie fbrare marini".

lmoerialismul Noii Ordini Mondiale

luticolul identifica pahu companii: Pennzoil, E>o<on, Union Oil dinCali{ornia si Phillips Petroleum.

Inca o dati, trebuie si ne intlebim cum intenlona China si plhteas-

ci aceste irnporturi de tehnologie americani. Chi-na avea o rezela su-plimentari de bunuri pe czrre si le vandi americanilor si pe care altetari, in special Rusia, nu le aveau. Senatorul Barry Goldwater a identi-ficat aceste bunur-i in 1977, cAnd a declaraf ,,rapoaftele de la refugiati(chinezi)... dovedesc tird urmi de indoialA ci sursa cea mai impoftan-ti din lunie de droguri tari este China comunista. Aceste rapoafte de-

rnonsheazi ci venitul anual al Chinei rosii din contrabanda cu drogurieste de minilnum 500 de milioane de dolari".

Dolarii americani plimiti in schimbul drogurilor chineze suntfolo-siF penhu achizitionarea de tehnologie americrra. Asta face parte din-tr-un plan derrrarat de Chou EnJ-ai, premierul chinez, care si-a expusplanurile inf-un interviu cu editorul egiptean Mohammed Heikal. Choua spus: ,,Plantarn cele mai bune soiuri de opiu, spciai penfu americani".

Aceasti activitate a fost confirmati de Ed Reid, un autor care a cAs-

tigat Premiul Pulitzer si specialist in criminologie, care a spus: ,,Nuexisti indoiali ci tinerehrl american este victima unei conspiratii. Sco-pul este si-i faca pe copii dependenti de droguri si sA distrugi efectivumitoarea generatie de adulF".

Congr-esmanul John Schmitz a aflat desprc acest plan si a incercatsa clemaqte intentiile traficului cu droguri chineze: ,,...lntentionez sa

strig "Fault!" cAnd un presedinte american... protejeaza traficul masivcu dro-quri al tLnei natiuni inamice penhu a-i asigura dolarii de car'e al'enevoic pentm a cumpzira produsele cAtorva corporaFi americane fa-vorizale".

fraficul cu clroguri a avut si un efect sccunclar. I'regatea tineretul1rc'ntr-u a inorviilrta in liniste cincl guvemul uma sa le dishuga dreptu-rilc si libertitile. Accasti concluzie a fost ilush-ata inLr-un aflicol apamtin 197'2" Citir cuvintele unui tinar absolvent cle universilate, caracteri-zat ch'cpt ,,hippic" in articol, care explica ce f:icuserzr drogurile clin cl:

,,Nrr, rh'ogur-ile nu sunt o solutic, dar cel putin nri-arn zapicit creienrl,asa c;i nu urai sirlt net-li:r sa pun inlrebari".

Clrinezii ave'an si ei, la rAndul ior, un anurrrit interes in dezvoltarr:acomc--rtului cu Statc'le Llnite. Accsta a fost ilustlat der Huang Hua, nri-nistrul cle Exterle al grrverlr.tlui Chinei cotnuniste, in 1978. Iil a spus:

,,ilarr in discutie conrerlul cu Statele Unite, avAnd in vedere extindr:-rea lui si deschiderca ruai larga a usii pentru a profita la nraxirlum cle

ocvia ck' a constrrri sor:ialisr.nul acasa si in sh'ainiitatc. I)eschizAncl trsa

Page 42: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

relatiilor china-SUA" deschidem larg uga ce duce la o revoluFe in sta-

tele Unite".Semnificatiavanzirii de echipamente si tehnologie, atat in china,

cAt gi in Rusia, ambele avAnd intentii declarate de a distruge sistemul

capitalist american, nu a ramas neobservata.

Pirintii fondatori ai Statelor Unite erau ingrijorati in privinta aces

tor schimburi comerciale, cici au scris in constihrtia Statelor unite ale

Americii, in articolul III, sectiunea 3;

Tridarea impotriva Statelor Unite consti in a le declararhzhoisau

in a-i ajuta pe inamici, acordAnduie sprijin ;i asistenti'

Ac.easti defini{e a tridarii indici doui uctpuni separate si distincte.

Tridarea nu inseamnd doar un act de rizboi impotriva Statelor unite,

ci 9i acordarea de sprijin si asistenti dusmanilor. Remarcati ci Statele

Unite nu trebuie neapirat si fie in rizboi ctt ,,inamicul", in sens formal,

in momentul cAnd se comite tradarea'Acesta este motiml penhrr care oamenii de afaceri si membriifor-

telor armate sunt condamnali 14 inchisoare cAnd vAnd secrete militare

irrsilor. De exemplu, in septembrie 1981, patru persoane au fost con-

damnate penhrr ii venduseri transmititoare gi receptoare pe unde

scurte (foiosite penhu supravegherea electronici), sisteme de compu-

ter gi componente in Getmania de Est.

ijn alt individ care a vanclut guvemului ms bunuri sau informatii

strategice, in acest caz ,,secrete de fabricare a proiectilelor", aJost con-

darnnat la inchisoare pe viati si numit ,,trdditof' de citre judecatorul

care l-a condamnat.observatorui va sesiza cd angajatii Deparlamentului de comert

autoizeaz|vtnzareaunor bunuri similare guvernului ms si nu sunt

actzafde trldare.Ar fi interesant si infebim cine justifici programele de vanzare

de materiale citre tirile comuniste. IJn congresman a fost intrebat in

1977 dece a sustinut comerful dinfe America si Rusia. Congresmanul

a rispuns: ,,Dupi cum stiti, asa se intAmpll intotdeauna, infiucAt Sta-

tele Unite conduc de departe in domeniul tehnologiei. Asla se intAnr-

pli pentrrr ci democratia incurajeaza gAndirea inovatoare a rivalilor.

b.i.,r,r-,, nu cred ci esie ceva riu. Cu cAt Uniunea Sovietica adopti

tehnologia vesticl, cu atAt societatea devine mai deschisi si, asffel,

mai apti pentru schimbare".

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Congresmanul nu si-a sustinut pAni la capit teoria confom careiaguvemele devin mai deschise prin comeftul cu Statele Unite. In 1975,

cAnd Congresul a trebuit sd voteze interzicerea importurilor de cromdin Rhodesia, congresmanul respectiv a votat pentru.

fu fi corect si intrebim daci guverrrul american stie sau nu dacaprodusele pe care le vinde Rusiei sunt folosite penh'u a omori oameni.

Oficialul Departamentului de Comert lawrenceJ. Brady a explicat:

,,Este practic imposibil si ne asigurim ci echipamentul vAndut Rusiei

nu va fi transfonnat penhrr scopuri militare".Motivul penfu care guvemul american vinde tehnologie strategica

natiunilor comuniste din intreaga lume a devenit clar in 1964, intr-unrapoft al Subcomitetului Senatului penhu Securitate Interna, intitulatNumeroasele crize ale economiei sovietice. Raportul spunea: ,,Dinpunchrl de vedere al comurigtilor, comerful Est-Vest, in pofida voiumu-lui.apar ent limitat de dolar, nu este numai de importanli critica; ar pu-

tea fi o chestiune de supravietuire. Blocul comunist trebuie si aibiasistenti vestica penhrr aface fata deficientelor cronice ale industri-ilor sale".

Acest punct de vedere a fost confitmat de diversi disidenti sovieticicare emigraseri in Vest gi aduseseri cu ei adevarul privind importantaasistentei si comer.hrlui strategic cu guvemul rus.

Unul dintre acegtia, Aleksandr SoljeniSn, a informat poporul ame'rican la 5 iulie 1975: ,,Tot sistemul noshu de sclavi depinde de asisten-

ta voastri econonici. Cand ne ingroapi de vii, vi rog si nu le himiteflopeti si cele mai nshralizate echipamente de migcare a pimantului".Soljenitin a readus in discutie acest aspect in alt discurs citre poporulamerican, cAnd a spus: ,,De ce dati pe mAna totalitarigtilor comunistimai multi si mai multi tehnologie - complexi, delicati, avansata, de

care au nevoie penhu inatmare si pentru a-si strivi propriii cetifeni?"Dar, in pofida avertismenfului, asistenta si comerhrl continui.Iar guvernul rus continui si-si,,striveasci propriii cetifeni".Cu aiutorulArnericii.

81

Page 43: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

8. "CONSERVATIORUL", JJBERALUL- $I

GIIVERNULMONDIAL

Una dinfe cele mai mari diferente intre asa-numitul ,,conservator"si aqa-numihrl ,,liberal" este cum vede fiecare relaSa omului cu lumea.

In principiu, diferenfa poate fi ermntata asffel:

Pozitia consenrafoare; Conservatoml apeleazi la natura spiritualaa omului, crezdndci problemele omului apar din insisi firea lui. Solu-tia la problemele lumii consti in schimbarea omului insusi.

Pozitia liberald; Liberalul apeleazi la natura materialisti a omului,crezind. ci problemele omului apar din cauza mediului. Solutia libera-li consd in schimbarea mediului, asffel incAt omul si fie fericit.

Aparaful final penhrr controlarea totali a mediului este un guvelnunic mondial ,iar prezentaorganizare a lumii in natiuni devine un ob-stacol in calea acestei schimbari.

Acesta a fost planul si scopul fiecireia dintre diversele persoane

si organizatii analizate in acest studiu.Au apirut diverse dovezi care indici faptul ci scopul marilor plani-

ficatori, guverrul mondial, este aproape de indeplinire.la 18 mai \97Z,intimpul administratiei Nixon, Roy M. Ash de la

Oficiul penf,rr Marlagement si Buget a prezentat incadrarea in timp,din punctul lui de vedere, a grvemului mondial ,,In doua decenii (cam

inainte de 1992), cadrul institutional al unei Comunititi EconomiceMondiale va fi funcflonal...", gi atunci ,yor fi cedate diverse aspecteale suveranitif;i individuale unei autoritifl supranationale".

James P. Warburg a sustinut de asemenea, in cattea sa Vestul incnzd, necesitatea unui,guvem mondial:

,,O ordine mondiali firi legi mondiale este un anacronism, iar astapcnhr ci rizboiul inseamni extinderea civilizatiei; o lume czre nu reu-seste si stabileasci domnia legii asupra statelor-naf,une nu poate su-pravietui. Triim intr-o perioadi periculoasi, de tranzitie de la epocastatului-natiune atotsuveran citre epoca guvernului mondial".

Warburg a spus Comitetului Senatului, la 17 februarie 1950, cumvor obFne.oamenii lumii acest guvem mondial: ,,Vom avea un guvelrl

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

mondial indiferent daci vi place sau nu; daca nu prin consimtamAnt,afunci prin cucerire".

Guvemul mondial preconizat de acesti vizionari include planuripenhl o politie mondiali. Unul dintre cei care au descris necesilateaunei asemenea jandannerii a fost istoricul Arrrold Toynbee: ,,Ne apropiem cle momenhrl cAncl singurul nivel eficient pentru operatiunile im-portante va fi nivelul globatr. Statele ar h-ebui si renunte la suveranita-tea lor si si se subordoneze suveranititii unui guvem rnondial. Credci statul rnondial va avea inci nevoie de politie armati si (ca) guvernulrnondial va h-ebui si comande suficiente forte penhrr a putea impunepacea".

A convinge popoarele lurnii si renunte la suveranitatea nafionalisi so cedez.e unui guvem mondial este o sarcini rnonumentali. Totugi.planif,catorii n-au considerat-o insunnontabili.

Unul dintre cei care au previzut problema, a si oferit solutia. Dr.Brock Chisolm, directorul Organizatiei Mondiale a Sinititii, a declarat:

Pcntrr a realiza un guvern mondiai, este necesar si indepirtamdin mintile oamenilor individualismul, loialitatea pentru traditiile fa-milialc, patriotismul national si dogrnele religioase.. .

Am inghitit fel de fel de crezuri otrivite cu care ne-au hrinit parin-

!i, profesorii si invititorii, politicienii, preofi, ziarele gi ceilalli care auinteresul si ne controleze.

Reinterpretarea si eventual eraclicarea conceptelor de bine si deriu care stau la baza educirii copilului, inlocuirea crezurilor bitrani-cioasc cu gAndirea inteligenta si rationali - acestea sunt obiectivelecare au intArziat... schimbarca compo(amentului urnan.

ln afari de dishugerea loialititii omului fati de familie, natiune sireligre, natiunea frebuie conditionati si creadi ci mai putin e mai binedecAt mai mult. Nivelul de viati al celor din natiunile dezvoltate ffebuier'edus. Acest lucru se va reahza prinh-un proces lent si gradual de con-ditionare a ceti.tenilor din natiunile bogate si supraviehriasci cu maiputin decAt produc.

Acest punct de vedere a fost evidentiat de John Knowles, presedin-

tele Fundatiei Rockefeller, in raportul anual din 1975: ,,Sunt sigur deun singur lucm - mai rnult nu inseamni neaparat mai bine. Reteauainterdependentelor se strange. Suntem o singuri lume si exista un sin-gur viitor - mai bun sau mai riu - penhrr noi toti. Cresterea economiciconh-olata este esentiala penhl a face din mai putin mai muit, penhua conserua puflnele resurse de care dispunem si a asigura distributiamai echitabili a veniturilor si bosatiilor..."

,,1

ii

ii

t,

lii

riii

ti

B3

I

)

Page 44: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF I mperialismul Noii Ordini Mondiale

Prirna etapa va reduce senrnificativ capacitatea naFunilor de a purlarAz.boaie, reducAndule efectirul militar; 2: dotarea nucleari va fi redu-sa prin tratate; 3: puterile Natiunilor IJnite de ,;nenfinere a picii" vorfi intarite.

A doua etapi va asigura rcducerea in continuare a forlelor arrnatesi stabilirea unei forte interlationale permanente de menlnere a piciiin cadrul Nafunilor Unite.

A treia etapi va convinge natiunile si pistreze doar fortele arrnatenecesare pentru mentinerea ordinii interne, iar Statele Unite vor asi-gura. oameni pentru Fortele de Pace ale Natiunilor Unite.

Acest transfer inseamni ci secretarul general al Natiunilor Uniteva deveni comzrrdantul suprem al fortelor armate ale Natiunilor Unite,ceea ce contravine total Constitutiei Statelor Unite. Secretaml generalva delega comanda noii forle de pace subsecretarului insarcinat cuafacerile militare, adici subsecretarului Departamentului de Politici siSecuritate. Acest postcheie a fost ocupat fie de un comunist din Uniu-nea Sovietici, fie de unul dintr-un stat comunist controlat de sovietici,inca de la conceperea Naflunilor Llnite. (Acest post este acelasi cu celcaruia i se subordona generalul MacArthur in timpul razboiului dinCoreca.)

IntmcAt poporul american nu era inci pregitit sl se predea Natiu-nilor LInite, raportul respectiv, aSa cum am precizat mai sus, a fost re-tr-as din ci.rculatie si declarat nul. Dar cei care se ocupau de integrareaStatelor Unite in guvemul mondial nL1 s-au oprit. Urmitoarea etapi apianului a ar,ut loc la 30 ianuarie 1976, crxrd Consiliul Afacerilor Mon-diale a enuntat Declaratia cle trnterclefendenti. Acest document a fostsernnat cie 126 de senatori si reprezentanti americani, dintre care optlie s-au retras, fie au recunoscut ci numele lor au fost folosite fird a lise aduce la cunostinta.

F'ostul senator Joseph P. Clark, inembru al Consiliului AfacerilorN{orrdiaie, a incercat sa explice de ce era necesari aceasti noud Decia-ratie cle Interdependenti:

Marimea, ordinui si cornplcxitatca guvernului creste - si va conti-nua sA crcasca.

Voi apira afirmatia ca accasti cxpansiune este benefica - nu cliu-n:rtoar-c. Desigur, am ajuns la montcntul cAnd putem spune. . . ci Jbffer-son s-a inselat: acel guvern care guverncazi cel mai putin nu este ceirurai bun. $efferson scriscsc: Ace[ guvern care guvel-ncazd cel maiputin cste cel rnai bun.)

Flroarea din rationarnentul hri Jcffcrson este presupunerea ci expan-siunea guvernului duce 1a lin'ritarea libcrtatilor individualc.

Pur si sirnplu nu este adevarat.

fll

in afari de controlul ofertei de bunuri, Knowles pretinde controlul

cererii de bunuri: ,,Este de asemenea necesar si controlim ratele de

ferlilitate la nivelul inlocuirii si sa atingem nivelul zero de cregtere a

populatiei cAt mai rapid posibil..."O dati oamenii din natiunile mai productive condi$onati si triias

ci cu mai puFn, ei pot fi condi$onati si-si imparti excesul de avere cu

natiunile mai putin productive. Aceasti impirtire a averilor se numes

te Noua Ordine Economici Internationali, locutiune definiti de sena-

torul Charles Percy, membru al Consiliului Relaliilor Externe:

Filosofia noii ordini economice internationale sebaze'azh pe faptul

ci natiunile bogate dezvoltate consumi substantial mai multe resurse

naturale... decAt nat.iunile sirace mai putin dezvoltate'Noua ordine cere o distribuire rnai echitabili a resurselor naturale

intre oamenii dc pe PimAnt si redistribuirea averilor intre naflunilcbogatc si ccle sdrace.

in conformitate cu acest program, la 30 martie 1979, secretarul de

Stat Cyrus Vance (si el membm CFD a promis ci Statele Unite isi vor

spori sprijinul acordat na$unilor in curs de dezvoltare penhrr a accele-

ru,,p.ogt"tul spre o ordine economici internaFonzrli mai echitabilisi mai sinitoasi".

Progresul spre constihlirea guvetnului mondial a fost constant nu

pentru ci oamenii din tirile bogate ar fi optat liber penhu aceasla,

rlupi ce ar fi ascultat argumentele ambelor pirti, ci penhu ci au fost

-i"!i$. l-ln exemplu concludent este articolul apirut in numiml din

aprilie 1974 al revistei Foreign Affairs, editati de Consiliul Relatiilor

Exteme, scris de Richard Gardner, un consilier de vArf al presedinte-

lui Jimmy Carter, si care a fost de asemenea ambasador in Italia. El a

scris: ..<casa ordinii rnondiale' va fi construiti de jos in sus, nu de sus

in jos... Demolar ea keptati a suveranititii nationale, erodarea ei buca-

ti cu bucati vor da mai multe rezultate decAt invechitul asalt frontal".

Guverrrul Statelor Unite si'a ptezentat proiectrl de transferare a

foftelor militare arnericane sub jurisdictia unui guvem mondial unic,

in acest caz incipientul guvern mondial numit Natiunile Unite, intr-un

document publicat in 1961.

Acest document, intitulat Eliberarea de razboi - publicaf,a Depar'

tamentului de Stat nr. 7277, a fost refras in mod straniu de pe piata la

doi ani dupi ce cetitenii americani ar fi avut sansa sa-l citeasca cu pro-

priii ochi. Documentul propunea predarea graduald a tuturor fortelor

arrnate americane unei politi mondiale, in cadml a t-ei etape:

Page 45: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

Declarafla sprijiniti de senatorul Clark spune, in parte:

Acum doui sccole, inaintagii no;tri au infintat o noua natiune; acum

trcbuie si ne unim cu altii pentru a infiinta o noui ordine mondiala.

Pentm a realiza noua ordine mondiali... este esential ca omenirea

si sc elibereze de limitiri si prejudecifi nafionale. '.Afirmim ci economia tuturor natiunilor este o relea firi cusur, ;i

ci nici o natiunc nu-si rnai poate mentinc cficient procesele de produc-

tic si sistemcle monetarc firi si admiti neccsitatea unor reguli de co-

laborare stabilite de autorititi interna[onale.Apeldm la toate nafunile si intireasci Natiunile Unite... si celelal-

te institutii ale ordinii mondiale...

Unul dintre cei care au ales sa nu setnneze aceasd declaratie afost

congresrnanul Marjorie I{olt, care a spus ci declaratia,,pretinde pre-

darea suveranititii noastre nafionale unor organizatii intemationale.

Declar-i ci economia noasfi ar trebui reglernentati de autoritati inter-

naflonale. Propune si intrim intr-o "noui ordine mondiala", care va

redistribui averiie create de poporul american".Guvemul mondial se aproPie.Noua Ordine Internationald este la indemAni.

Partea a douaBANCA UN RAU... DEVENIT NECESAR

9: RETEAUA FINAhICIARA ROTTISCHILD

In caftea sa Istoria marilor averi din America, autorul GustavusMyers i-a identificat pe membrii familiei Rothschild ca detinand pute-rea in cea dea doua banci din America.

Aceasti refea de binci europene a fost infiintati de Amschel MosesBauer, tatil famfiei (care mai tArziu si-a schimbat numele in Roth-schild), care a pornit afacerea cu fonduri modeste. Dupi. cAteva succese in acordarea de imprumuhrri unor guvernatori locali, Amschel a hotir6t si -si extindi afacerea. acordAnd finpmrnuturi guvernelor nationale.

$i-a instalat cei cinci fii in banci, fiecare in alti !ari.Meyer Rothschild a fost frimis la Franldurt - Germania, Solomon

la \tena - Ausfria, Nathan la Londra - Angta, Carl la Napoli - Italia, iarJames la Paris * Franla.

Cu biietii Rothschild impristiati in toati Europ4, fiecare condu-cAnd o banci, familia putea determina cu ugurinfi orice guvern si-gipliteasci datoriile, sub ameninlarea unei politici de ,,balanfi a puterii".Cu alte cuvinte, familia Rothschild putea influenta o tari prin interme-diul alteia, plovocAnd riscul izbucnirii unui razboi. Fiecare guvem sesimfea astfel constrAns si-si pliteasci datoriile, de teama unei confla-gra$i care i-ar putea distruge tara.

Fratii puteau fnanla ambele p@ implicate ln razboi, asigurAndu-senu numai ci-si recupereazhbanii, ci ,si ci vor obtine profituri enorrnedin fi nantarea rizboiului.

Aceasti putere a fost sintetizati de Meyer Rothschild asfel ,,Per-miteti-rni sa controlez banii unei natiuni, si atunci nu mi intereseazicine face legile".

Familia Rothschild isi crease o retea de mesageri in intreaga Europi, asdel ci toti cei cinci frati isi puteau transmite rapid informatii im-portante. Semnul distinctiv al mesagerilor Rothschild era o geanti rosie.Aceasti geanti le pennitea si traverseze firi probleme orice granttinationali din Europa, cici majoritatea statelor europene isi instruiserigranicerii si nu-i retini pe purtitorii de gen! rosii, nici micar in situa-Fa in care acegtia ar fi cetifeni ai unei tari cu care stahrl respectiv seaila in razbsi.

WILHELM VON ANGELSDORF

Page 46: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

88 WILHELM YON ANGELSDORF

prin acest sistem, membrii clanului Rothschild aveau acces rapid

]yflf:P:,::f -"i imporlante, uneori .t iar inuint"u responsabili_tor uullor lmpIcate.

._^*4:^":r^tl.*,era;,ti|t -si de ceilalri bancheri din Europa, iar infor_

Iilli-f" care le ara Korhschild le turlizau adesea avaruaje pe pialaDUrslera.

Unul dinke primele eveninrente care au consolidat conffolul clanu-

1l+:4::11d asupra guvenrului englez u ro.iinuriu de la waterloo,dm lunle 1615.

Anglia era in rdzboi cu Franfa, iar bitilia de Ia Waterloo era decisi_va. Daca Napoleon, comandanhrl fortplor urnrut" fi-anceze, il invingeape Wellington, comandantulJortelor annut ;;b"r", nu maiavea de

ffi :$Tiljffi"##trUrl:"*:[is,""ilj*:tlr**uac931ta confruntare si urnrireau compsrkr;entul lui Nathan Roth-schild penbrr a afla car.e va fi deznodir;*n i, irrtrcAt erau constientide promptifudinea relelei sale de nresage.i.'-'

Nathan a fost viz,ut la Bursa din lnrrOru .u o figuri extrem de posomorata, atitudinea rui convinga'du-i pe ;"iluld.-e uflu., deja cinL acastigat bdtilia de lawaterroo: annatq tr:un.Lra, .ondusa de Napoleon.c"el pyun as-a autrezutbancherii englezi, .""1"t" i.a deteminat sivan-di tiflurile de stat pe care ie detineiu. ti"

"ri*. enonn de actiuni a

9:'.,::"l,Hl'{lt 1T l*tl a scizut b*;;. -$i ;;;;;; ;;;;tscaoea, t\atnan parea tot mai posomorAt.

- , Ceea ce nu stiau agen$. de Bursa era c), in acest mod, oamenii luiN"Sry 1u

cumpirat acFuni la un pret mufidJ*r. decAtvaloarea lorreal6. prin aceasti shatagem.l, Naih; nofl,r*.ilifa a,,cumparaf, guver-

l;t]y1 9,1P1,c31{ sa aflat in srareit di;i;" din tondra ci Angtia

casugase riv bolul, Nathan era de negasit.Profitul exact pe care l-a obdnut Rothschilcl in acest mod nu va fi

cunoscut niciodati, cici bincile-dr' reteaua {othschilcr nu sunt corpcra[i. NeavAnd actionari, sinry.r1i c-are qtir, ,rulou.eu exacta a profituluiinregistral sunt fragl Rothschild si unnasii loi.'

10. INITIAIWA _I\{ONROE"PRIMTJL ACT hAPONNTVE COI,OMZARtr

la 2 decembrie 1823, presedintele SUA, James Monroe, a emis ceeace va deveni ,,doctrina Monroe". Este vorba de urmitoarea declaratier lcschisi si concisa:

,,Cele douiAmerici, fiind libere si independente, nu vor mai fi colorrizate de nici o putere europeani de acum inainte."

Explicatia presedintelui Monroe se baza pe faptul ci sistemele politice ale statelor europene erau diferite de cele din America: ,,firin ur-rrriu'e, in baza relatiilor sincere si amiabile existente infe continentele,'\r'ericii si Europa, trebuie si precizez ca orice tentativi cle extindere. r sistemului politic european in orice zoni. a acestei emisfere va fi con-.irlcrati un atentat la pacea si securitatea noastri."

Initiativa lui Monroe a suruenitin urma tratahrlui de laVerona, de,l)r-(r care un observator al wemii, senatoml american Robert Owen,

, l,,t'larase ci:

este un plan bine conceput de a dishuge guvemul popular din colorriile americane, care, prin exemplul siu, a provocat rebeliuni in colorriilc Spaniei si Portugaliei din America Centrali si de Sud.

l)in cauza conspiratiei monarhiilor europene impotriva republicilor;rnicricane, marele orn de stat englez Canning nea akas atentia asupra;u'cstui fupt, iar responsabilii nostri au ficut demersurile necesare pen-llrr ca presedintele Monroe si declarc in urmitorul mesaj anual cifuet orrgrcsul Statelor Unite ci Statele Unite vor considera un act dc osti-lrt;rttr la adresa guvernului orice tcntativd a weunei puteri europcne,lt'a cAstiga controlul asupra oricirci republici americane sau de a' rr{ (.r-i welln teritoriu.

')('natorul Owen a inclus textul tr-atatului in Arhiveie Congresului, i

( )l(;. 'Iiatahri stipuleazi, intre altele:

Srrbsctr-uraFi... sunt dc acord cu urmatoarele:\rticolul 1: Parlile fiind convinse ca sistemul ggvernului rcprczen-

. Lliv cstt' la fel dc incompatibil cu ltrincipiile monarhiei ca si suverani-r,.;r lxrponrlui cu drcpturile clivine, sc angajeazA nrutual... sa thca

ll

liii

1

I

I

Page 47: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

90 WILHELM VON ANGELSDORF

toatc eforturile penh-u a impiedica functionarea sistemului guvemelorreprezentative in oricc tari din Europa si si impiedice instaurarea a-cestui tip de guvernimAnt in alte tiri.

Articolul 2: Libertatea cuvAntuiui, in special libertatea presei, fiindrnijlocul cel mai putemic folosit de sustinitorii dreptului natiunilor, indetrimenful dreph-rrilor princiare, pirtile semnatare se angajeazi' siadopte toate masurile necesare pentru a suprima aceasti liberlate nunumai in propria tari, ci si in restul Europei.

Articolul 3: Pirtile fiind convinse ci principiile religioase contribuiesemnificativ la mentinerea natiunilor in starea de obedienti pasivi pecare o datoreazi regilor lor, isi declara intentia de a sustine in tirile lormasurile adoplale dc cler... strAns legatc dc autoritatea princiara...

Declaratia curajoasi a lui Monroe a afectat desful de puternic gu-vernele Europei. Numerosi diplomati europeni si-au manifestat dezaprobarea, insa popoarele Americii de Sud, protejate prin aceasti declaratie,erau de paftea lui Monroe.

Secretarul de Stat al lui Monroe, John Quingy Adams, a conffibuitsemnificativ la elaborarea doctrinei. Poporul american, stiind acest lu-cru,l-a rasplitit, alegandu-l presedinte al Statelor Unite in anul1824.

Ceea ce conteaz6,, insi., este ci a fost impiedicati o intruziune aputerilor europene in treburile Statelor Unite.

11. "SOCLALISM...

A$A CLIM LA VISAT I(ARLMAT{X" SAU,CE FSTE REreRVA FEDERAI.Af"

Dupi esecuri succesive in a convinge poporul american de necesi-tatea unei banci centraie prin provocarea mai muitor rAzboue,bancherii intemationali implica! in conspirale au hotarAt sa-si schimbe rnetodele. In loc de a provocarlzhoue,au recurs la crearea artificiali a unordepresiuni, recesiuni si crize econonice, care sA colMngi oamenii cieste nevoie de o banci centrali a Statelor Urrite.

Provocarea unei crize bancare a fost usoari penlru bancherii inter-nationali.

Prin natura operatiunilor bancare, bancherii stiau ci numai o miciparte a depozitelor particulare aveau o dati limiti de rambursare. Dinacest motiv, cloar un mic procenl si zicem cle 2U/o, este pisffat la bancala un moment dat. Restul de 807o sunt folositi penhu acordarea de im-pr-umuhrri cu dobandi unor debitori in scopul investirii in capital fixsau in bunuri de consum. -

Prin urmare bancherii puteau provoca usor o crizi bancari, con-vingindu-si depunitorii ci o amrmiti bancl va deveni insolvabili dacaacestia flsi retrag banii. Afinnatia este adevlrati, circi dacl toti depo-nentii unei banci isi retrag fondurile deodata, banca da faliment.

Vestea cd o anumitb bzurci a dat faliment si nu mai poate retumabanii ii va determina pe depunitorii altor banci si-si retragi banii, pen-

hu a fi siguri ci nu pitesc acelasi lucru. Ceea ce incepe ca o criza a

unei binci anume, se poate termina ca o panici nationali.Bincile ameninlate de o astfel de crizi isi vor soma debitorii si

rehureze banii, ceea ce ii va detennina 1le acestia si vanda bunuri mo-biiiare si imobiliare, pcn{ru a achita ipotecile. Daci mai multe persoa-

ne se gribesc in acclasi timp si vAndi, sc:ade valoarea proprietitilor,permitAncluJe celor care au bani sa le currpere la pret redus. Panicaplarrificati poak: evolua in doui clirectii: b;urcherii care ;tiu de evisten-ta ei isi pot recupera banii ir-npmnrutati inainte ca ea si se declansczcsi, apoi, si curr4rerc de pe piata capitalurilor bunuri imobiliare la un pretmultmai mic.

Page 48: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

92 WILHELM VON ANGELSDORF

Aceasta a devenit asffel o anni putemici in mAna celor care doreau

si schimbe sistemul bancar dintr-unul dcrminat de bancherii individu-ali intr-unul condus de un gmp de cAtiva bancheri, care sa functionezeca banca nationali. Bancherii ar fi invinovitit asffel sistemul bancarpenhu problemele economiei.

Dar-, mai important, bancherii intemationali care au provocat aceas

ti problerni puteau oferi soluEa: o banci centrala.

Deci tactica s-a schirnbat de la slAmir:ea unor rizboaie la createaunor panici bancare, penhu a influenta popoutl american in sensul in-

fiintirii unei banci centrale cu caracter pemanent.Unul dintre principalii prir&rgonisti ai acestei misciri a lbstJ. P. Mor-

gan, al cirui tati a fost unul dintre agentii Rothschild care a ficut tr

avere imensi in timpul Razboiului Civil, participand la blocada pre9e-

dintelui Lincoln.@ste interesarnt si remarcim ciJ. P. N{organ, care sus{inea ideea

infiintiirii unei binci centralc in America, avea legituri cu AlexlnderHa-milton, cel care sustinea ideea infiintirii unei binci cenb'ale a Arnericii in timpul razboiului impofriva ocupatiei britanice. Conexiunea a

fost descoperiti in 1982, cAnd revista Tfuuesa anurfat ci Pierportt Mor-gan Hamilton, stri-stri-slrinepotul lui Alexander Hanrilton si nepotal luiJ. P. Morgan, a decedat.)

in 1869, J. P. Morgan a venit la lnndra si a incheiat un acord cucompania Northerrr Seeurities, pdn care urma si devind inh'acleviragent ai companiei N. IVI. Rothschild ilr Statele Unite.

Prima mare panici provocat-i de bancherii intemationali a avut locin 1893, cAnd tuhtror bancheriior de pc teritoriui Americii ii s-a spus

si-si recuperezc banii imprunutati. Serurtorul Roberl Owen ,,.. -a depus

rnifturic in fata Comitetului Congresului Statelor Unite ca banca pe

care o conducea a primit cle la Asociafla Nalonzrla a Banclteriior ceea

ce nrai tArziu s-a numit "t:irculara panicii din 1893", care suna asti'el:

"Retrageti imediat o treinre clin capitalul circulant si recuperati iturl-tate din creditele acordate>..."

Congyesmanul Charles A linrlbergh, tatal vestitului aviator, a va-

zut circtrlara nrentionati tle senatoml Owen si a declarat ca avt'a ca

scop crearea unei ,,t:rize", carc si-i detctrnine pe oametrii de afaceri

,,sa apelcze la Llongr r-'sul Stateior [.inite, cerind nroclifical'ea legislatiei,

ceea ce i-ar fi avantajat pt-'bancheri".(Bancherii nu au provocatct-iztt rirspfurdinil zvontd ci blulcile mici

erau in stare de insolvabilitate. Arr etrtis o circttlarA lrrin c;u-c baricheriiinsisi zru ajtrns in accasti sihratic, i,riist'irnd stlategia respectivA pr:nhu

alte crizc.)

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Aceasti tactici, desigur, este exact cea explicati de Jan Kozak incartea sa Nu s-a tras nici un foc: crearea unei probleme si apoi incura-jarea persoanelor afectate si ceari Congresului legi favorabile penbucei care au creat problema in primul rand.

Congresul, la randul siu, a profltat pentru a impune impozitul pevenit, pe care l-au inclus in Tariful din 1894. Deci cele doui plaffonneale ManiIestulul conceput pentru a distruge clasa de mijloc au fost ofe-rite poporului american in acelasi timp: banca centrali si irrpoziful pevenit.

Un congresman curajos, Robert Adams, a intrat in istorie ca adver.sar convins al irnpozihrlui pe venit. A declarat, la un moment dat ,,Im-punerea acestei taxe va corupe poporul. Va aduce... spionaj si infor-matori. Va fi un pas citre cenfial?-are... Colectarea ei costi foarte multsi nu poate fi incasati in totalitate".

Dar, in pofida acFunilor conspirative, legea impozitului pe venit afost declarata neconstihrdonali de citre Cutea Supremi. ftin urmare,legea impozitului pe venit a fost inclusi in Constihrtie, ca amendarnenila aceasta.

ln anul 1900 adminishatia prcsedintelui Willizun McKinley a dat injuclecad compania Northern Securities sub acuzafia de concurentineloiali. McKinley l-a inlocuit pe vicepresedinte in tirnpul celui de-aldoilea mandat si, la mai putin de un an, a fost asasinat. Cel deal doileavicr-'presedinte,'lheodore Roosevelg a devenit asffel presedinte al Sta-telor Unite, si acFonarea in justitie a companiei Northern Secudties afost stopati.

Roosevelt a fost apoi ales presedinte in 1904.Un alt agent al bincii Rothschild din Anglia, responsabil cu colec-

tarea dobAnzilor, a fost colonelul Edwar-d Mandell House, care a scrisitt 1912 o carte extrcrn de imporlzurti. Se nurrreste Philip Dru - admi-nish'atar, si continc pirerile personale ale automlui, sub forma unuilolnan. I)esi c.:utea a fost scrisi in 1912, confinea predictii cu privire laviitor. Intriga rornanului era o intAlnire in anul 1925 intre John Thor,descris ca ,,m:rele prcot zrl lrinanteior",.si senatorul Selwyn, un perso-naj foarle irrfluent.

Selwyn descoirerise ci ,,guvemul era condus der cAtiva oameni, iarin afzu-A cler acest cerc inchis nimeni nu avea putere cle decizie. Intentiahti Seiwyn era vi intrr in acest cr:rc, d:u'strrpul lui a clc:venil, nmi tirlu,nu doar si pirtmnda, ci siL devini SINGTrRtJll'.

Senatonrltri Serh,o,yn mr-i convenea doar sill zrleagi pe presedintelerStatelor Unite, ,,avea cle asentenea intentia de a detine controlul asupraScnatuhri si L'rrr'[ii Suprr,rne". ..1-]r'a un j,rt' fascinalri pentru lhlwyn. ilorea sa concluch natiunr:a singur, dar sa nu se stie ci el detine puterea."

1

l

l

I

j

I

i

I

ill

I

iii

l

I

Page 49: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

'l

il

I

i95

94 WILHELM VON ANGELSDORFImperialismul Noii Ordini Mondiale

NSFunea a aflat de aceasti conspiratie a celor doi responsabili dinintamplare, cand secretara lui Thor a derulat caseta aflati intr-un dicta-

fon, cire fusese pomit accidental in tiflrpul intAlnirii acestora. Secretara a dat caseta agenfei Associated h'ess, care a ficuto publici pe

intr"eg teritoriul6rii. li.mericanii, aflAnd povestea, 9i-au dat searna ci,,revolutia era iminenti".

Eroul romanului, Philip Dm, care nu este implicat direct in actiu-

ne, strAnge o atrnati de 500 000 de oameni, pe care ii concluce intr-un

-"r. .ptE Washington. Se intAlneste cu fiupele guvemului inainte de

a ajunge laWashington gi iese invingitor din coni:untare. Presedinte

le, numit Rockland in rornan, fuge din fi|,iar Selwyn este numit pregedinte allirii in locul lui. Unul dinl'e prirnele lucruri pe car-e-le{ace iniutitate de presedinte este si se ptedea atmatei conduse de Philip Dru'

Dru preia conducerea, il menline pe Selwyn pregedinte, dar isi asu-

mi,,puterea de dictator", luAnd toate deciziile irnportante' Acum este

in rnisuri sd schimbe fon-na de guvernimAnt a Statelor Unite in ceea

ce el nurregte ,,socialism... a$a cum l-a visat Karl Marx"'Primele progratne matxiste irnpuse au fosttaxa pe venit 9i tzxa de

rnostenire. De u"emettea, a fost interzisl ,yAnzarea bunurilor de valoa-

re",'abolinclu-se parlial ,,drepturile dt' proprietate privatir, asa cum asous Matx irr lucririle sale".

Dru incepe si schimbe legislatia, astfel ,,nu mai existau instituf,ilegislative, iar-funcfia de legiuitor a fost incredintata unei singure per"-

soane - administratorul (Philip Dru)". De asemenea, a fost rescnsa

ConstituFa ,,invechiti... gi grotesci" a Statelor llnite.I)m a intr:rvenit apoi in afacerile inteme ale altor state, inclusiv ale

Marii Bdtanii, gi 9i.a asumat responsabilitatea Rusiei, ,,'..cdci se intreba

cdncl va veni eliberar-ea acesteia. Stia ci este mult de rnunca in aceasta

tara dt'spotica''.(C-u alte cuvinte, coloneiui llouse, autorul romanului, spera ca va

avea loc o rcvolufle in Rusia. A intuit Ilevolufa Rusi, eveniment care,

totusi, s-a petrecttt cinci ani mai Larziu, cAnd ,,despoticul" tar al Rusiei

a fost inlocuit de ,,socialism... ?lsil cum l-a lisat Karl Mrux".)l)upA publicarea romanului lhilip Dru - adminis?'alnr, cohtrrehtl

House a declarat ci si-a fonnulat ,,par-erile politic-e si etice". House s-a

identincat ctt ,,eroul siu. I'hilip I)ru era ceea ce si-ar fi dorit sd ztlungA

el insusi. Fiecare docttutent clin catiera sa, fiecare sct'isoare, fiecare

opinie' pe care si-a exprimat-o in fata (rrcsedintetr"ri) Wootlrow Wilsottse irtsctirr in idcea cnutttatit tlt'Pltilili DIrr"'

Cloklnelul Hottse igi prolrusc:sc c:r utrrrat<lrul pre;edintt al Stalelor

Ur-rite, la airrgerile din 1912, sa lic woriclrow wilson. wilson a clt:venit

eleurl cclopi:lului Houst-'si, intchgAnd c--r-t--nrt'ile trtelntorrtlui siitt, rela-

fia lor a ajuns atAt de stransi incAt, mai tArziu, Wilson a spus ci ,,opi_niile lui House sunt aceleasi cu ale mele".

Compoftamentul lui Wilson este ciudat, este o enigmi in caclrulevenimentelor din acele itle.Ela recunoscut ci avea loC o consniratieimensd,_da's-a implicat in aceasta. Scria, mai tArziu: ,,Existi o putereatit de bine oryanizati, subtili, prudenti, sincronizati, completi siimplicati in tot, incat nu febuie sd vo'besti impotriva ei decat in ganclJ'.

Wilson nu a reusit si descopere cui apartinea aceasti puterg carede fapt

"ru u rnu.onilor, dar a fost, la randul iui, membru ictiv.

Una dintre multele persoane cirora colonelul House lea dat carteasa a fost un alt mason, Franklin Delano Roosevelt, despre care se spu_ne ci a citit cartea cu mult interes. o dovadi a faptului ca lui Roosevelti-a plicut caftea este ci si-a intitulat discursurile radiodifuzate citrepoporul zunerican ,,discu$i la gura sobei", poate din carnh,c|,persona_jul colonelului House, Dru, ,"firma adesea, cAnd era multumit, langisemineul din camera in care.se afla biblioteca.....

, H_9y_." a fost un personaj exfem de impoftant in perioada guver_narii wilson, lucru conflrmat de ceea ce i-a declarat scriitorului charlesSelrnour: ,,In ultimii cincisprezece ani am fost in mijlocul evenimente.1or, desi pulni oameni si-au dat seama. Nici un reprezentant sfiin irn-portant nu a sosit in America firi sI discute cu mine. Am fost implicatin rniscarca care l-a irnpus pe Roosevelf'.

Deci House nu numai l-a creat pe Woodrow Wilson, ci a participatcle asemenea la alegerea lui Franklin Roosevelt ca presedinte al Stite-lor Unite.

Asffei, House a devenit,,puterea din umbri" in timpul lui Wilson sial lui Roosevelt, exact cum incercase sl faci personajul siu, senatorulSelwln.

Un alt reprez,entant al inter eselor tamiliei Rothschild, J. p. Morgzut,lrregitea un-nitorul eveniment in scopul infiindu-ii unei banci centalea A'nericii. Morgan a stat in Europa in primele cinci runi ale anului1907, facA'd drumuri de la Paris la londra si inapoi, adici inn-e sediile:r r IrrrA rarrruri ale falniliei Rothschikl.

Motivul apzu'ent al seder-ii lui Morgan in Europa era ci acesta tre_lrtria sa crc-eze o cnzA banczuir in.America. la intoarcerea sa. a incenuts i r lar rsczt' zvor ruri potjvit car-ora banca new-y orke za Knickerbocker-rrrir insolvabila. Depunatorii au inhat in pznici, ganclindu-se ca Morgzur,lli,d ctri rrrai cunoscut bancl-rer in pcdoada aceea, putea avea clrepiate.[';rrrica Lr. a provocato cnzi a bincii respective. Astler, zvonurilb lan-s:rtc de Morgan sau adevedt, iar circlelea bancii I{nickerbocker-a or<>r,ocal lhlinr.ntul altor binci, si a inceput criza bancarA din l9()7.

I

I

i

hI

1l

il

ii

I

rr

iirl

t

I

l

ilii

1

rl

Page 50: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

,'-,

WILHELM VON ANGELSDORF lmperialismul Noii Ordini Mondiale 9796

Aproape imediat a inceput propagar ea ideii ci bincile de stat nu

..uu iufi.i",,t de puterrrice pentt.., I "e

oc"pa de afacerile bancare ale

;'"d*ti N;;ia unei binci ientrale s-a exprimat deabia dupa criza din

19b7, cel pu$n acesta a fost argumentul conspiratorilor'- Istoriiul'Frederick tewis Allen, corespondent al revistei lrte, si-a

dd;;;;a" scopul conspiratiei' A scris, la un moment dal ""'uniiCi"ri."ri au ajuns la concfuzia ci interesele lui Morgan l-au determi-

nat si profite de situatia bancari instabill din 1907 penflu 1p],o-!?gru

panica, manipulAnd depunitorii, iN ciza s-a adAncit in scopul eln-una-

l1-U-.ito. rivale si al ionsoliddrii suprematiei bancilor Morgan".--- -woodro*wilson, care conducea-in 1907 Universitatea Princeton,

a uorbit poporului anerican incercAnd si anihileze orice suspiciune

lare t- n-putut plana asupra lui Morgan' A declaral ,,Toate aceste pro

;G; ut.put"n n evitatedaci sar institui un comitet format din pase

.uu ,.upi" outneni entuziaqti, ca J. P' Morgan, care si se ocupe de afa-

cerile t^irii".--- o".i wil*on voia s[ incredinteze irtaceirle statului tocmai pgrsoa-

nei care provocase intreaga crizi: lui J' P' Morgan!^^ .,

Dar principala explicatie a cnzei bancare din 1907 era ca popoml

n-"ri..r uu"a nevoigde o'banci cenfali puternici, penlu a preintAnr-

;il;ilill" bancherilor de pe Wall street 'Ceea,ce " t:11:i

cele din urmi congresul Statelor Unite de nevoia reala a ullul conrol

r""i ilt"-i; o.upiu sistemului bancar national a fost un eveniment

..".'t"i p"tica din 1907. Panica a incetat' Sa pus accenhtl pe nevoia

unui sistem bancar nadonal eficienf''.^- i.f"f .a poporul ui*ri.un, care a suferit in Revoluf;a Americani,

in Rizboiul ain igU, m conauntirile dinn'e AndrewJackson 9i cea de-a

AtruU-* u Statelor Unite, in Razboiul Civil, in crT.ele din iB73 9i 189?'

iu, u.r- in criza bancari din 1907, a ajuns in sfArsit si acgeptq solu{ia

oferita de cei care au provocat toate aceste evenimente: bancherii in-

ternationali.Solutia era crearea unei binci centrale'

F"i*6""^ i"fositi de bancheri penf introclucerea legislafiei care

si permitii infiintarea unei binci cbntrale a fost un senator din Rhode

iJ.:"a, -uron si bunic pe linie matemi al fratilor Roc*efe1ler' pe nu-

rr*f" Je" N"lson A1lrich. Acesta a fircut parte din Comisia Monetaril

i'ilF;;;I;i".itdt*"u de a face,'un studiu aprotundat :rl praclicilor

n]*.ir,r" in scopul fonlulirii unei refilnne legislative cu privire la sis-

tt'rnul bancar si tnonelar".ii-; cle cloi ani, aceasta comisie a verificat bincile din Europzt'

i"unta"A (aparent) secretelc sistemclor bancare centrale europene

(clesi existti voci care sustin ca dcja 1e cunosteau!) '

I-a intoatcerea sa, in noiembrie 1910, senatorul Aldrictr a luat un

tren din Hoboken, New Jersey, spre Jelryll Island, Georgia, indreptAn-

du-se spre Je.Lyll Islancl Hunt Club, club cei apartinea lui Morgan' Acob a.fosi scrisi legislaf,a care a dat Americii o banci centrali'

in tren se aflau urmatoarele persoane:

Piatt Andrew, asistentul secretantlui Tfezorcriei;Senatorul Neison Aldrich, membru al Comisiei Monetare Nationale;

Frank Vanderlip, presedintele bincii nationale Kuhn ['oeb's din

NewYork;Henry Davidson, asociat pdncipal al lui J. P' Morgan;Charles Norton, presedintele bincii nationale Morgan din New

York;PaulWar-burg, asociat in banca Kuhn I-oeb's & Company;

sibenjamin Strong, presedintele companiei Morgan's Bankerls f'rusl

Trenul in care au cilitorit aceqtia era al senatorului Aldrich, iar in

timpul cildtoriilor in striinitate incheiaseri un pact de confdensali-tate, adresAndu-se unul altuia numai pe numele mic.

vanderlip a dezviluit mutarziu care a fost rolul siu in elaborarea

docrrmentelor care au cfeat Rezerua Federal5, scriind in safr.trday Evt+

ning Post

...in 1910 eram ia fel de discret' de fapt la fel de ascuns, ca orice

consoirator. Nu consider ci exagerez atunci cand descriu cxpeditia

'oastri secreti in JeMl Isiand ca o baza pe care s-a elaborat concep

tia actuali a Sistemului Rezenrei Fcderalc'' Ni s-a spus si nu ne dim numele de falnilie. Ni s-a mai spu.s sa nu

luim rnasiimpreu'i irr seara plecirii. An prirnit instrrctiuni si venim

unut.at" u'ul, cXt de discret plsibil, la capitul peronului din gara I{ud-

son, New Jersey, uncle va fi pregitit vagonul particular al senatoruh'ri

Alclrich, atasat h capatul unui tren ce mergea spre sud'

O ditn alunsi in vagou, am descoperit tabuul de a ne adresa unul

altuia pe numele de familie.Stiirn ci nu trebuie si ne dirm cic gol, alttcl toati inunca noastra

s-ar fi dus dc rApa.

Observati ci poporul anerican nu trebuia si descopere ceea ce

piinuiseri cotrspiratorii: infiintarea unei binci centrale. l,egislatia nu

ir-ebuia cnnceputi de cei i.dreptititi, ci de un grup de bancheri, aflati

in conexiune directi cu persoana responsabila de cnza bancara din

1907:"f . P. N{organ.Citnspiratiale conirrnta cu o nrica proble'ri. Treb'ia ,,si evite

clenur-1irea fle tlanci centralzi si, clin acest rtcltiv, s-a adoptat temenulde Sisterl al Rezelei Itderab. Va aparline unol'pet'soalle parlicuizrrc'

I

l

Page 51: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

's**b, *'.

9B WILHELM VON ANGELSDORF

care vor oblne profituri enorrne din titluri de stat si care vor controla

emiterea de monedi nationali; va detine controlul tuturor resurselor

financiare nationale si va putea mobiliza si ipoteca Statele unite, impt-cAndu-le in marile razboaie exteme".

Metoda folositi de conspiratori penhu a escroca poporul american

a fost divizarea Sistemului Rezelei Federale in douisprezece ramuri,asffel incAt oamenii Si nu-l poati numi ,,banci cenfald". Faphrl ca cele

douisprezece mmuri aveau un singur director, cu firnctia de presedinte

al Rezervei Federale, era aparent irelevant.Singurul care nu era bancher la intalnirea din Jekyll Island era sena-

toml N=elson Aldrich, dar nu se poate spune ci n-a fost un om bogat,

capabil si-si infiinfeze la rAndul lui o banci. cand a devenit senator,

avea o avere de so ooo de dolari. cand si-a pierdut funcFa de senator,

averea sa ajunsese la 30 000 000 de dolari.Dupi eiaborarea legislaFei care si penniti infiintarea unei binci

centrale, era nevoie de frn presedi'te care sa accepte documenh]l-dupi

ce primea aprobarea Senatului. in 1910 gi 1911 presedinte era \ltlliamHoward Taft, ales in 1908, si declarase deja ci nu va aproba documen-

hrl dacd va ajunge pe biroul lui. Era republican si avea toate qansele

de afi reales inl9]^2.Conspiratia trebuia si-l inlihrre, aqa ci a sustinut financiar campa-

nia electorali a foshrlui presedinte republican Teddy Roosevelt, penfua-l elimina peTaft din r-andurile candidatilor republicani. Aceasti ac!u-ne a eguat, iar Taft a fost renominaTtzatca reprezentant al Partidului

Repubiican. Prin unnare, conspiratorii au hotirAt sa finanteze campa-

nia electorali a candidatului democrat Woodrow Wilson'Tohr;i, suporterii lui Wilson si-au dat seama ca acesta nu putea

cAstiga suficiente voturi penhrr a-l infiange pe Ta{t la alegerile gene-

rale. Se estima ci -faft va cAstiga cu un procent de 55% din voturi'Era, cu siguran]a, o rlare problemi penhrr autorii actului privind

constituirea fuzervei F-ederale, care nu aveau nici o sansi dacl Taftera reales. Toate rizboaiele, toate cizele pe care le provocasera pen-

tm Rezewa Federali, totul era la mAna lor, dar exista un om care iiputea impieclica: presedintele William Howard Taft-^

Avearr nevoie de un candidat care si castige o pafte din voturile lui'faft la alegerile generale, asa ci i-au convins pe Teddy Roosevelt sa

candideze"adt imponiva lui Taft, cAt si a lui Wilson. Se presupunea,ci

Roosevelt, republican liind, va atrage o pzute din vohrrile sustinatorilor

lui Taft, ceea ie-i va permite lui Wilson si cAstige farir a intruni o mljo;ritate de peste 50% din voturi. @ineinteles ci wilson era de acord sa

semneze clocumentul privind constituirea Rezetvei F-ederale, in cazul

in care acesta ar trece de Senat.)

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 99

Aceasti strategie a fost confitmata si in cartea lui Ferdinand [-und-

berg, intitulati Cele 60 de fmtilii ale Americii:

TinAnd cont de sumele investite de el €rank Munsey) si de Per-

kins (ambii sustinitori ai lui Ilooscvelt si avAnd iegih-rri strAnse cu aJa-

cerilc lui J. P. Morgan) in campania electorali (a lui Roosevelt) pcn-

tru a obtine infrAngerea lui Taft, se pare ci cei doi nu prea si-au dat

silinta ca Roosevelt si cAstige alcgerile.P'osibilitatea ca Perhins si Munsey sa fi dorit de fapt ca Wilson sa

cAstigc alegerile, sau de fapt oricc alt candidat dcmocrat in afara de

0Miliiam Jennings) Bryan, cste confirmati partial si de faptul ci Per-

kins a invcstit destul de rnult in campania lui Wilson.Pe scur1, catnpania lui Roosevclt s-a bazat in mare pe banii celor

doi rcprczentanti ai lui Morgan, care unnireau climinare a lui 'l-aft.

Tactica impirtirii voturilor candidatului {avorit in asa fel incAt sd

cAstige cel clezavantajat a fost folositi de multe ori in Statele Unite,exemplele cele mai cunosc:ute fiind notninalizarea 1ui George McGo-vem in 1972, precum si alegerile din 1980, despre care vonl vorbi maitarnu.

in caz.ul alegerii lui McGoven"r, era evident de la inceput ci nu vaprrtea cAgtiga decAt cel mult 3if35% din voturi, fata de Huberl Hum-phrey, favoritul democratilor, nominalizat de partid in 1968. Era insifoarte important ca McGovem si fie nominalizat si el (din motive pe

care ie vorn explica in alt context). Penhl a obtine acest luclrr, demo-

cratii le-au oferit sirnpatizanlilor democrafl un candidat foarte influentsi convingitor. Acesta uuna si cAstige o patte din voturile lui Hup-phrey, asffel incAt McGovem si fie nominalizat cu uutnai 3G357o dinvottrri. in acest fel, McGovem putea fi nominalizat de democrati cu unprocent mai mic de voturi.

Strategia a avut succes.McGovem a fost nominal?-at in locui favorihrlui, Hubert Humphrey.Dar si revenitrr la alegerde din 1912. Cei trei candidati, Taft, Wilson

si Roosevelt, asteplau rezultatele.la numirarea vofurilor, Stlson a cAstigat alegerile cu 45o/o din vo-

turi, Roosevelt a al'ut mai multe voturi decAt'I aft, i:r Taft a iesit al trei-lea. Interesant este ci voturile lui Roosevelt si Taft insumate ar fi fostsuficiente penhl a-l in{range pe Wilson: 55%o fa\A' de 45%. Se pare ca la

o confirtntare intre Taft si Wilson primul ar fi iesit invinghtor.Intriga a awt succes. \4dson a fost ales presedinte ai Statelor Unite.

Putca semna actul de constituire a Rezewei Federale, in clecembrie1913, dtpl ce a fost adoptat dc Cameri gi de Senat. Ceea ce a si ficut-

Ce avantaje a avut popoutl zunerican prin infiintarea Sistemului Re-

zeruei F'ederale?

I

i

I

ii

l

l

Page 52: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

il:1"-

il

iilrr

ili

i'

l[l,r

ili

llll

lilii',

101

II

i

100

lil

lii,'

i1il

iti

tl

li

WILHELM VON ANGELSDORF

Sistemul insusi a publicat o lucrare intitulati Sistemul RezenteiFederale - kopui gi functii, care este studiati in facultiti, pentru a leexplica sflrden$or activitifle Sistemului, mai ales la speciahnteafrnan'tebinci.'

Aceasti brosuri explici firncfiile Rezervei Federale: ,,11n mecanismmonetar eficient este indispensabil. .. oricirei nafuni... Rolul Rezervei

Federaie este de a sprijini circuitul banilor si creditului, pentru a facilitacresterea economici, stabilizarea dolamlui pi echilibrarea pe tetmenlung a balantei de plif externe".

(thte- intreba Sistemul Rezervei Federale de ce maifunclioneaziacest sistem, U"and cont ci America are inci nevoie, dupa atAta timp,de ,,cregtere economici, monedi stabili,si echilibru pe termen lung al

balantei de pliti externe"?Se pare ci un asffel de sistem, care de 70 de ani nu a reugit sa-si

indeplineasci functiile de baz,h,ar trebui desfiinlat tiri intarziere.Sau scopul sistemului este exact ca America si nu aibi ,,crestere

economici, monedl stabili si echilibm pe termen lung al balantei deplati externe"?

Cu alte cuvinte, sistemul a fost creat exact in scopul opus celui pe

care il prezind in fata popomlui amedcan! Sistemul {unctioneazi!)Au existat oameni care, la vtemea respectivi, $au opus public crea-

rii sistemului. Unul dintre acestia a fost congresmanul Charles Lind-bergh, Sr.

Congresmanul Undbergh a prevenit poporul american ci docttmentui de infintare a Rezervei Federale ,,...stabileste cel mai gigantictrust clin lume. Daci presedintele semneazi acest act, guvemarea in-

vizibilli a banilor... va deveni legali. Noua lege va crea inflatie ori de

cAte ori va dori acest hust. De acum inainte depresiunile economicevor fi calculate -stiintific".

Congresmanul pusese punctul pe ,,i": Sistemul Rezervei Federalefusese creat pentru a stimula problemele economiei.

Acest instrrment de distrugere econornici em de-acum legal. Lhmaocuparea posfurilorcheie ale sistemului de catre cei care l-au conceputsi l-au sustinut.

Primul guvemator al reprezentantei Rezervei Federale in NewYork a fost Benjarnin S[ ong, de la compania Morgan's Bankers Tntst,participant la scrierea documenhrlui, in clubul din Jekyll Island. Prirnulguvernator al Comitehrlui Director a fost Paul Warburg, partener la

banca Kuhn, [.oeb's & Cornpany, de asemenea participant la intA]nirea

din Jekyli Island.Ce au creat cei care au numit acest sistem ,,Federal"? A fost intr-ade-

vir un Sistem al Rezervei ..Federale"?

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Este de fapt,,o organizatie particularzi, cici bincile membre ale sistemului sunt toate detinitoare de actiuni, pentru care primesc dividen-de scutite de plata impozitelor; trebuie si pliteasca taxe pogtale, ca ori-ce corporaf;e privati; anCaja.tii ei nu fac munca voluntarl poate cheltuioricat crede de cuviinti; ...si proprietatile ei fizice, intrAnd sub inciden-ta legilor proprietitii private, sunt subiecte ale impozitirii locale".

De fapt, oficialii americani stiu ca Sistemul Rezervei F-ederale nueste ,,federal". ln discursurile citre poporul american, presedinti caRichard Nixon, Gerald Ford si Jimmy Carter au fost alituri de dr. Ar-thur Burns, fostul conducitor al sistemuiui, de Associated Press, deCasa Reprezentantilor ca strimog al sistemului si de altii care au de-ciarat ci sistemul este ,,independent" (sau alte declaratii, cu acelasiirrteles).

Cu alte cuvinte, aceste persoane si entitati juridice stiu ci sistemulnu este ,,federal". Este controlat de interese particulare si manipulat.

Alti congresmani, mai recent decAt congresmanul lindbergh, auaverhzaL de asemenea poporul amerit:an de pericolele unui sistemnonfederal al Rezervei Federale.,Congresmanul Wright Pannan, pre'sedintele Cornitehrlui Afacerilor Bancere qi Monetare, a spus: ,,In Sta-

tele Unite de astazi exista de fapt doui guvelrre. Existi guvernul nor-mal, confonn cu Constitutia si, in afarii de acesta, existi un guvern in-dependent, necontrolabil si necoordonabil, in cadrul Sistemului Rezer-vei Federale, care detine puterea de a conh'ola moneda, putere carear trebui in mod obisnuit sa apartini Congresului, asa ctun se stipulea-zi in Constitu$e".

Ludwig vbn Mises, un cercetitor al economiei de piatd, a vorbitfurtrurcAtva Lru trmor despre guvemele care au creat sisteme bancarenaflonale aserllenea Sistemului Rezeruei Federale: ,,Guvemul este sin-gura agenFe care poate si ia actele unui bun absolut folositor, si Iemazgileasca cu cemeali si sa le faca asffel absolut nefolositoare".

Sisternul Rezervei Federale, defuut de persoane particulare, controleazhofefta de moneda in economie si, prin unnare, poate crea la nc*voie inflatie, respectiv deflatie.

Oferla de rnonedl pe cap de locuitor in anul 1913, cand a fost creatSistemul Rezervei Federale, era de aproxirnativ 148 de dolari. PAna in1978 a rarnas. constant. la 3 691 de dolari.

Valoarea clolarului a scizut cu aproximativ 12 centi din 1911'| pAnA

in 1978.(Probabil ca asta numeste Sisternul Rezelei Federale ,,stabilitatea

dolarului".)Masa rnonetari in izuruarie 19ti8 se ridica la 351 miliarde de dolari,

iar in februar-ie 1980 ajunsese la 97tj rnilizrde, inregistrAnd o crestere

Page 53: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

102

-,

WILHELM VON ANGELSDORF Imperialismul Noii Ordini Mondiale

Anul Incasdri(rotunjite)

l

,i

i

103

de278Yo. De fapt, masa monetari se dubleaza la fiecare zece ani. Ciu-dat este insa ca aceasti crestere a masei monetare, sau cel putin asa

li se spune cetitenilor americani, nu genereazi inflatie. Chiar daca indictionar, la definitia inflatiei, se precizeaz.it'ci o crestere a'cantitatii de

monedi din econ omie gen ereazi in totde au na infl afie.Sistemul Rezeruei Federale admite ca, in ultirni instanti, are pttte-

rea de a crea inflaFe: ,rA.sffel, Rezerua F'ederali detine puterea absolutide a extinde sau de a reduce oferta de monedi in economie".

Dar nu toate bincile din America aveau interesul de a crea infla$e.

Unele s-au ingrijorat in legiturl cu faptui ci erau tnembre ale sistetnu-lui si s-au relras. Williarn Miller, presedintele Rezeruei F'ederaie in1978, a declarat ci refagerea bancilor din sistern ,,siibea sistemul finan-

ciar al Statelor Unite".ln total sau reh'as din Rezerva F-edexala 4110 de binci si institutii

financiare intr-un intelval de 8 ani, ilrciusiv 15 banci importante in 1977 ,

cu clepuned de peste 100 de miliarde de doiari, si alte 39 de binci in1978. Ca rezultal al acestei retrageri masive, zrryo dn totalul depozite-lor bancare comerciale si 60% din clepozitele bancare au ieqit in irfarasistemului.

Miller a declarat de asemenea: ,,Capacitatea sistemului de a influ-enta piata monetari si de credit la nivel national a devenit mai mica".

Tenclinta de retragerc din sistenr a continuat, iar in decernbrie 1979

presedintele Rezetvei Federale, Paul Volcker, a anunfat Comitetul lVa-

cerilor B;urcare ci ,,circa 300 de blnci, cu depozite de 18,4 miliarde de

dolzri, au pirisit Sistemul Rezervei Federale in ultirnii patru ani si ju-

mitate". Aspus, de asetnenea, cainca 575 din cele 5 480 de banct mcnr-

bre, cu depozite cle peste 70 de miliarde, "gi-au

declarat intentia de a se

reb'age".in februarie 1980 raportul Rez-eruei Federale spunea ca ,,in ultinele

patru luni, 69 de banci sau refas din Sistemul Rezewei Federale, iuand

cu ele sapte miliarde de dolari in depozite. Alte 670 de banci, cu depo-

zite de 71 miliarde de dolari, si-au exprimat dorinta de aiesi din sistem".Acest exod nu mai putea continua, asa ci, ilt 1980, Congresul a adop

tat l,egea Conh'olului Monetar, care i-zt asigurat Rezeruei Fecleralecontrolul asupra tulrrr-or institutiilor bancare, indilerent daci au lostsau nu mernbre ale Sistemului.

Oricum, dupa crezuea lui, in 191i1, Sistemul Rezervei Federale pu-

tea imprutnuta guveurului fecleral sume mari de bani. Ptima ocaziede a face acest lucm s-a ivit la cAtiva ani dupA primul rizboi mondial'

UmrAton-rl tabei indici exact cAti bani a imprumutat sisternui pgver-

nului Statelor ljnite in timpul,rizboiului (in milioane de dolarj, sume

rohrnjite):

1916 7t67917 1 1011918 3 6451919 5 1397920 6M9

Tabelul arati cum sa dezvoltat guvernul fntre 1916 si 1920, si cerlatorii enorrne sau acumulat. Aceste fonduri au fost imprumutate, inrurare parte, de la Sisternul Rezervei Federale, banca centrala a Ameri-cii, care ,,beneficiazi de dobAndi penhu toti banii pe care ii creeazirlin nimic".

Pe lAngi abilitatea de a crea datorii purtitoare de dobandi, Sisternul Rezervei Federale are posibilitatea de a crea cicluri economice,pdn creqterea sau diminuarea masei monetare. Rima mare oporfuni-trrte de a crea o depresiune economici pe aceastd cale sa ivit tn 1920,t'ind Rezewa Federali acreatciza (sau panica) din 1g20.

Unul dintre cei care au observat ci aceasta era efectul unui olan.l:rborat a fost congresmanul lindbergh, care a scris n lg27,in carteas:r, intitulati StrAmtoarea eco nomicd:,,Prin Rezerva Federali. cizelesrrrrt create gtiinfific; cizaachnli,este prima creata stiinIfic, calculata;rsa cum rezolvim noi o problemi de matematici..

Procesul decurge in felul urmitor: sistemul creste masa monetari(rlin 1914 pAni in 1919, aceasta aproape s-a dublat), apoi presa incura-i,'irzi oamenii si imprumute sume mari de bani, prircredite.

O dati acordati banii, sub formi de credite ciffe populatie, banche-rii micsoreazi oferta de bani, recuperand creclitele restunte.'int egurt)r)ces a fost elaborat de senatorul Robert L. Owen, presedintele Co-rrritetului Bancar si Monetar din cadnrl senatului, la randul lui bancher.L| l scris:

in primele luni ale anului 1920, fcrmierii aveau profifuri mari.. Si-au plitit ipotecile, au cumpirat pimAnt, la insistentele guvernu-h ri - pentru asta au contraclat imprurnuturi bancart: -, si au fost falimcn-l:rti cle o diminuare brusci a volumului creditelor-, sur.reniti in 1920.

Ccea ce s-a ir.rtAmplat in 1920 a fost exact opusul a ceea ce ar fi tre.lrrrit sa st' inl6rnplc.

In loc sa lit:hidezc cxccsul de credite crcat in anii de rizboi, Corni-'t,'tul l)ir-cctor al Rezcryei Fcderale s,a infirrnit intr-o sedinti care nu at, rsl rlivulgatA publicului.

In 16 martic 1920 a alrut loc o scdinta sccrctA.

Cheltuieli(rotunjite)

731,1 954

t2 67718 4936 358

Suplus saudeficit

48453

-9 032-13 363

29r

i

lir

I

i,,

.i

ii

Page 54: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

104 WILHELM VON ANGELSDORF

Au participat doar marii bancheri, iar rczultahrl acelei sedinte a fosto diminuare a creditelor (ordonAndu-sc bancilor sa recupereze credite-le restante), care a avut ca efect reducerea venihrlui nalonal cu 15 rni-liarde de dolari in anul urmitor, aruncAnd milioane de oameni in rAn-durile gornerilclr gi scazAnd valoarea pamAnturilor gi a fermelor cu 20de miliarde de dolari.

Nu numai ci bancherii au hansferat cantititi imense de pimantde la fermieri citre banci, dar, in urma acestei diminuari, procesul a

transferat de asemenea un mare numar de binci de la bancherii carenu au putut respecta somaf;a Sistemului Rezervei Federale gi au fostnevoiti si-si vandi toate tiflurile de valoare la pret redus. catre cei careaveau bani se curnpere bdncilc fallncntare (criza din 1920 a falimentat5 400 de binci).

Una dinfre tintele nebancare ale acestei cize afost Henry Ford,producatorul de automobile.

in pofida inflatiei, Ford a ordonat o reducere dc pret la automobile,dar cererca nu a fost suficient cle mare, si unele filiale Ford au fost in-chise.

Se zvonea ci ar fi negociat un imprumut imens.Dar Ford ii consideJa pe bancherii new-.yorkezi niste lrrlturi, si era

hotirAt si nu cadi pradi uneltirilor lor...Bancherii... s-au gribit siJ ,,ajute", in schimbul renuntirii la inde-

pendenti.Jocul cra clar pentru Ford.Un reprezentant al bincilor Morgan din New York a venit cu un

plan de a-l ,,salva" pe Ford...Ford si-d salvat afacerea apelAnd la distribuitorii sii, cirora le tri-

mitea incasirile din vAnzarea de rnasini, in ciuda incetinirii pietei...Cererea a crescut... iarfllialcle au fost din nou deschise.

Ford a fost mai inteligent decAt banchet'ii care planuisera cizatnmare pafte pentrrr a-l dishuge. Nu i-au trebuit imprumuturi mari sinici n-a predat confolul asupra companiei sale bancherilor care ar fidorit cu siguranti si controleze ceea ce au finantat.

Cru,a din 1920 a fost incununala de succes, iar acest succes i-a de-terminat pe bancheri si mai planifice una: crahul din i929.

I'rimul pas a fost, din nou, sa creasci oferta de monecla, ceea ces-a realizat, intre 1921 si 1929, dupi cum se vede in tabelul ulxlator:

Cantiktea de bani(h miliarde de dolai)

Cifrele dezvaluie cI Rezerva Federala a extins masa monetara dela valoarea de 31,7 miliarde de dolari n 192lla 45,7 miliarde in 1929,ceea ce reprenntA o crestere de aproximabv lMo/o.

Penhrr arealiz,a aceasti crestere a ofertei de monedi in economie,fiecare banci putea lua credite de la Rezerva Federali pentru a leacorda la randul ei populatiei. Creditele se contractau cu dobandi de5%o si erau reacordate populatiei cu dobandi de 12 la suti.

la cresterea ofertei de bani sau la punerea lor in circulatie de ciheRezerva Federali au coirtribuit si banii pusi in circulatie de marile cor-pomtii, care acordau credite din surplusul de fonduri cumpiritorilordin Wall Street. Aceste credite acordate de instihr$i nebancare erauaproximativ egale cu cele din sistemul bzurcar. De exemplu, cerereade credite a brokerilor acoperiti de corpomtii in 7929 era urmitoarea:

Creditor

American and Foreign Power(|. P. Morgan)

Electric Bond and Share$. P. Morgan)

Standard Oil, New Jersey(Rockefeller)

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 105

Iunie]^922Iunie 1923Iunie 1924Iunie 1925Iunie 1926lunie1927

Iunie 1928 (crestere)Iunie 1929

33,036,137,642,643,745,4 \

45,745,7

Sumemaxime

30 321 000

.157 579 000

97 824000i

i

Ani

Iunic 1920Iunie 1921 (scidere)

34,2,1 '7

In plus, J. P. Morgan si clica lui intloduseseri aproape 110 000 000de dolari pe piata creditelor.

Aceasta expansiune a rnasei monetar-c a adus prosperitate tarii, iarpoporul american a fost incurajat de presa sa cumpere acFuni. U s-aspus ci pot cAstiga asdel o grimadi de bani.

Brokerii care se ocupau de noii doritor-i de actiuni foloseau un nouinstrument care si-i determine si cumpere mai multe titluri decAt a-veau de gAnd. Acest instmment se nutnea ,,cumpirare la limiti", si iipermitea cumpzu-itorului si imprumute bani penhrr achizitionarea cleactiuni.

i

l

::r

I

,l

il

il

Page 55: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

106 WILHELM VON ANGELSDORF

cumpiratorul era incurajat si ia actiuni cu 107o reducere daci im-

prumutarestui de 90% de la broker, care avea o intelegere in-acest

l"nr.., o banci sau cu o cotporatie. Urmatorul exemplu arati cum

fu nctioneazi aceasti metodi:

o actiune sc vinde la 100 de clolari, dar datoriti posibilititii de a

cumpira la limita, cu 10% rcducerc, cu aceiasi 100 de dolari se pot cum-

pira 10 actiuni, in loc de una singura:

O actiune

Banii cumpiritorului 100Baniimprumutati 0

Total

Valoarea unei acfluniInvestitia cumpiritorului

ProfitProfitul investitiei

-100

Zece acfuni

100900

1 000

110 Zece ac$uni 1 100

100 100

Prin urmare, cu aceeagi investi$e, de 100 de dolari, cumpiritorulpoate imprumut^ SOO de dolari folosind actiunea ca garantie pentru

imprunut, cumpirAnd asffel 10 ac$uni la pretul uneia'

Acum, pentm acelagi exemplu, si presupunem ci valoarea unei

actiuni cieste cu 10% la bursi, adici 110%. Aceasta va cre;te profitul

cumpiritorului de actiuni asffel:

10

lV/"

100100%

Invcstitorul poate acum si v4ndi acEunile si si obtini 100% proflt

cu o crestere de numai 10% a vilorii unei actiuni (cumpiratorul 9i-a

clublrrt invcslilia) dupa ratnbursarea irnpnrmufului'

Iira totusi o gmecherie la mijloc, cdci banii erau imptumyta! cum;

pir-ltomlui sub iorma unui ,,imprumut de 24 de ore". ASta insearnnA

ii brokerul ii putea."r" .n-pjratorului sivAndb actiunile si si ram-

burseze impmmutul in tenlen de 24 de ore de la contractarea lui.

cumpzu-itorul avea la clispozitie 24 de ore in carc fie si vand;i actiunile,

fie si faci rost de bani pentr-u a ratnbursa imprumutul'Adici brokerii puteau cere tuhrror cumpiritorilor la limita si-si

vAnda zrctiunile, daci lzursau'somatia tofl ! acelasi timP Acgasta aclig-

ne pLlte:r provoca o cnzd bursiera, daci toti detinitorii de actiuni se g a-

_*-J3M.

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

beau si vAndi deodati, inhrrcAt cursul acflunilor ar fi scazut brusc.intregul proces a fost explicat de Gary Allen, care a scris:

CAnd totul era pregitit, finantatorii din New York au inceput si-sis0meze debitorii.

Aceasta insemna ci brokerii si clientii lor trebuiau sa vAnda actiu-nile ia bursa pentnt a rambursa irnprumuturilc de 24 de ore.

Bineinteles ci piata bursieri ac|zur, ceea ce a provocat o panicibancari in intreaga tari, cici bincile mici, care nu faceau.parte dinoligarhia bancari, erau implicate in achizi$onarea de actiuni la limiti,iar sciderea cursului lea epuizat resursele financiare 9i au dat faliment.

Sistemul Rezeruei Federale nu le-a sustinut, desi era obligat prinlege si mentini elasticitdtea cererii gi olerlei de monedi.

Sistemul Rezeruei Federale ,,nu le-a susfinuf', desi legea stipula ciaceasta era una dintre obligatiile sale, asa ci multe bdnci si mulf in-

vestitori particulari au dat faliment. Trebuie si remarcim ci bancilecare ficeau parte din oligarhie se retriseseri deja de pe piala bursierh,fhr6.a-si asurna nici un risc, deci n-au dat faliment.

Este oare posibil ca Sistemul Rez.ervei Federaie sa fi planificat exacttot ceea ce s-a intempht? Este oare posibil ca bincile care cunosteauplanul si se fi retras cAt timp prehrrile erau inci ridicate si si fi interve-

nit ia.iri, cand preturile scdanseri? Este ozue posibil ca anumite bancisi fi gtiut ci urmeazi un crah bursier si sa fi curnpzrrat bancile falimen-tare la un pret mult mai mic decAt valoarea lor reala?

Dupi c'rahul bursier din 1929, chiar si un neini$at putea obserua

ci structura sisternului bancar se schimbase. De fapt, trr dlele noaslre

,,100 din 14 100 de banci (nrai pu$n de 170) confoleazi 50% din titlurilebancare de valoare ia nivel national. 14 binci mari detin 25% din valoa-

rea totali a clepozitelor".in odce caz, piata bursieri a intrat in crizi. Indexul bursier arati

efectelc acestei manipullri:

1919192119221932

]38,r266,24

4{i9,4957,62

L]nul dinlre cei carc au asistat la cl altui bursier a fost'\trlurston Chur-chill, care a tost adus la bursi in 24 octombrie 1929 de citre BernardRaruch. CAtiva islorici sunt convinsi ci Churchill a fost aclus acolt-r

pentrl zi fi urarlor la cral-r si pentru a se convinge cu ochii lui de pute>

rea sistcmului banca-.

107

i

Page 56: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

108 WILHELM VON ANGELSDORF

Desi detinitorii de actiuni au fost nevoiti si-si vandi titlurile, putinisau intrebatcine lea cumplrat. Cirtile de istorie anakzeazd.in generalintreg procesul de vAnzare, dar uitd sLanalizeze cumpirarea.

John Kenneth Galbraith a scris despre cumpiritori in cartea sa,Matele crah bursier din 1929:

Nimic nu putea fi mai ingenios conceput pentru a asigura suferintarnaximi si, de asemenea, pentru a se asigura ci scapi cAt mai putinide ghinion.

Speculantii norocoSi, care aveau fonduri pentru a rambursa credite.le la limiti, au contraclat de indati un nou imprumut, si cu putin norocinci unul.

in cele din rrnni gi-au pus to! banii la bitaie si i-au pierdut.Cel care s-a refas din alacere inainte de crah a revenit, desigur, pen-

tru a cumpira ac$uni la prefuri dc nimic.

Desigur!Linul dintre acei ,,speorlan$ norocogi" care sau reffas la timp a fost

Bernard Baruch, cel care l-a adus pe Winston Churchill si asiste lacrah. Se pr€supune ci i-a spus: ,$m inceput si-mi lichidez stocurile deacf,uni si am bigat banii in obligatiuni si in depozite la tennen. Anrcumpirat si aur".

Alt individ care s-a retras deweme a fostJoseph P. Kennedy, tatilpresedintelui John Kennedy, care a iegit de pe piali in iarna lg2&29.,,Profitul obpnut din vAnzarea... actiunilor sale nu a fost reinvestit, ci

-

tinut sub formi de bani-ghead."In afari de acestia, s-au mai retras la timp bancherii interrrationali

Henry Morgenthau gi Douglas Dillon.Ytru,Neacreditelor in timpul crahului busier a armt si alt efecl deja

menlonal Aproximativ 16 000 de banci, adica 5?/"dmtotalul bincilor,au dat falinrent.

Unii detinitori de actiuni au nters la banci penhl a-si relrage economiile, penf,rr a pliti creditele. Din aceasta r:a$zA a suruenit o atzbla nivel national a sistemulrri bancar. Pentru a pune capit crizei, pre.sedintele lrranklin D. Roosevelt, la doui zile dupi alegerea sa, in mar-tie 1933, a inchis toate bincile, penmr o ,yacanta".

N-au fost multi cei care au t-rbselvat ce se va ?ntAr-npla in Arnerica inunrra rnasinatiilor banchedkrr, insa unul clintre acestia a lost conpges-rnariul buis McF'adden, care a spus:

(--And Legea Rezervei Fcderait'a tbst adoptati, poponrl Statelor Uni-tt' n-a sesizat ci in acest fel sc instaura aici un sistern bancar ntttndial.-

__'il-

lmperialisrpul Noii Ordini Mondiale

Un superstat, controlat de bancherii internationali si de industr-ia-sii internafonali, conlucrAnd pentm a subjuga lumea dorintelor 1or.

Rezcrva Federali a ficut toate eforhrdle posibile pentrr a-si pasha pu-terile, dar acesta este adevirul * Rezerva Federalia uzurpat guvemul.

Acum controleazi totul in tari, precum si toate relatiile cu striini-latca.

Face si desface guvernele dupa cirm are interesul.

Dupi desfisurarea crahului bursier, congresmanul McFadden adeclarat ci ,,resursele monetare si de credit ale Statelor Unite se aflisub confolul absolut al aliantei bancare dinke compania lui J. p. Mor-Sarl First National Bank si Kuhns I-oeb's National City Bank.,.

In 23 marlie 1933, McFadden a dat in judecati Comitetul Directoral Rezervei Federale, institutia care a pror,'ocat Crahul Bursier din 1929.sul2 urmitoarele acuzatii (prinne altele):

ii acuz... de a fi luat de la guvernul Statelor Unite suma de peste80 000 000 000 (optzeci de miliar-rJe) de dolari in anul 1928...

li acuz. . . de a fi crescut sau diminuat in mod arbitrar si ilegal cursulmonetar... de a fi crescut sau iliminuat volumul masei monetare ur-marind interese particulare...

Apoi McFadden a explicat cine erau persoanele care au avut decAgtigat de pe urma crahului, inclusiv bancherii intema$onali: ,ji acuz. ".de a fi conspirat si acorde unor institr,rfii frnanciare striine sau inter-na{ionale drephrl de propriel:rte si conkolul asupra resurselor finan-ciarc ale Statelor Unite..."

in fine, a declarat ci depresirrnea nu a fost un accident: ,A fost uneve'niment conceput cu griji... Bancherii internationali au un.ni:it cre-area unei stari de disperare, astfel incAt si poati prelua controiul ab-soiut".

McF'adden a suferit consecintele tentativei sale de a explica moti-vele cfizei bancare si ale crahului bursier: ,,Au existat doua tentativede asasinat prin impuscale asupra lui McFadden;mutirzht a murit lacAteva ore dupi ce participase ia o pefecere si prdbabil a fost oft"ivit..

Piata hursiera fiind la panrAnt, Rezerva Federali a luat rnAsurilenecesarc perrhu a reduce masa rnonelari:

fuIasa rrronetara a scAzut de la aproape 46 de miliarde cie dolarj la30 de niiliarde in numai cAtiva ani. Aceasli ac$une a Rezervei Iieclerale s-a reflectat in toate :ifacerile in asernenea misuri incat ..nivehrlproducf,ei tabricilor, ninelol si serwiciilor a sci:rut la mai putin de ju-mitate. Oferla kttali de bunuri si servicii a scizut cu o treilne,,.

109

Page 57: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

s**Erfre*

in ciuda tufirror acestor dovei,existi inca oameni care nu stiu cinesau ce a provocat crahul bursier din 1929. Unul dintfe ei este econo-

mistul John Kenneth Galbruith care, in cutea Marele crah burcier din'1929, ascris ci: ,,Nu se stie exact care au fost cauzele marii depresiunieconomice".

intr-adevir, Galbraith stie ci nu populatia a provocat crattul bursiersi depresiunea suryeniti dupA aceea:

N-a fost nin.rcni responsabil de matrcle crah de pc Wall Strect. Ni-mt-'ni n-a claborat speculatiile care l-au precedat. ".

N-au avut tendinte sinucigasc... sutc de mii de pcrsoane. Sau con-taminat de... nebunia care i-a arnigit irttotdcauna pc oameni ca potclcvcni bogati peste noapte.

Au exislat rnulti brokcri care au contribuit la propagarea accsteincbunii...

Dar nu a provocat-o nimcni.

Presa a intrai in sceni, declar-And ca sistemul ecollomiei de piati a

eslrat si ca guvemr-rl trebuia sit rezolve problemele econolrlice cauzate

de neregrrlaritatilt" inerente ale sistemuhri. Solutia era ,,.".noi instru-mente si misuri guverxalnentale de'control. Puterea Cornitetului Di.rector al Rezeruei Federale a fost consolidata".

Sa aritat ceva lnai rec:eut cAt de multi putere detine Rezewa F'ede-

rali. Sa ne uitirn de exetnplu peste doui articole din cotidianr.il Oregonr"an, apimt in Porllzurd sAmblti, 24l'ebruarie 197'2. Cele cloua arlicolesr-rnt pe aceeasi pagini, unul deasupra celuilalt.

Alicohrl de stts este intitulat ,,Rezetva Iiederala creste rata dobzur-

ztt pc piata interbanceu-i", i;ir cel cie jos ,,Cursuri t-iscutte la Wall Streef '.

Oricine si-ar ptttca proleja banii investiti la ilursa daca ar sti clinafur

te czi Rezen'a Fecleraii va 1ua rrvisuri care s.l cluci la sciclcrea curcului.Invers, otir:ine ar qrtttca la<:e avere la bursi clzrca ar sti clinainte ca va

unna cresterea cttrsului. /

lmoerialismul Noii Ordini Mondiale

De fapt Sisterrul Rezervei Federale mr are himic de-a face nici md-car cu zvonurile ci piata bursieri ar evolua in sens negativ. De exem-plu in 16 decembrie 1978, circula zvonul ca Rezerva F-ederali va luaanumite misuri, dar cursurile au scizut!

MaitArziu un alt congresman a incercat si investigheze RezewaF-ederali. Congresmanul Wright Pahnan a propus o lege car-e si auto-dzeze supravegherea totali si impartiali a sistemului de citre BiroulNational de Contabilitate. Pahnan sus$nea ci supravegherea era nece-

sari pentru a le furniza responsabililor oficiali informatii complete -si

corecte cu privire la activitatea interrationall a sistemului, infiucAtacesta nu fusese controlat de la infiintarea sa, in 1913.

Pafinan a fost sincer uimit de opozitia cu care a fost intAmpinati cererea sa. Scria: ,,Degi am anticipat ci reprez-entan$ Sistemului RezerveiFederale se vor opune cu fennitate legii propuse de mine, sunt sincersurprins de.campania de subminare care a inceput impotriva acestuidocument, penhrr a preveni adoptarea lui. Aceasta este o dovadi inplus, daci mai e nevoie de weuna, ci o supraveghere atenti gi independenti... este absolut necesari spre binele populatiei".

Congresmanul Paffnan a obtinut tofu si,,o mici victorie". Congresula adoptat legea propusi de el, dzu- cu amendamentul ci supravegherease refem doar la cheltuielile administrative, mai precis la cheltuieliledecontate de oficialii sistemului, la numarul de creioane consumatede fiecare angajat etc., adica nici pe de departe ceea ce intentionasePatman si.realizeze.

Mai tArziu congresmanul Patman, presedintele Cornitehrlui Aface-dlor Bancare, a fost inliturat de la conducere dupa alegerile din 1974pe motiv cf, asa cum a declarat unul dinh'e cei care au votat penflrtinliturarea sa, ,,era prea bih-An".

Sau poate ,,prea destept!"

WILHELM VON ANGELSDORF 111110

Data

Iunie 1929 (crestere)

Decernbrie 1929Decembrie 1930Decembrie 1931Decembrie 1932

Iunie 1933 (scadere)

Masa monetard(in miliarde de dolafi)

45,7

45,643,61n,7

34,0

30,0

I

Page 58: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

12. MAruilSM NOI{VIOIENT SAUSOCIAUSTT]L CU CAPNAL

Karl Marx, supranumit eronat.,,tatil comunismului", a formulatdoua metode de realizare a stahrlui comunist desore care a scris:

Metoda violenti siMetoda nonviolenti.

Metoda violenti a fost incercati in Revolula francezd, din 1789, inrevoluFile comuniste din Europa in 1848 gi in revolutiile ruse din 1905si 1917.

Metoda nonviolenti a reugit in Anglia si este incercati in prezentin Statele Unite.

Ambele metode contribuie penhu a atinge un scop comun: realtz,a-rea statului comunist. Iar in alte situatii sunt opuse una alteia. Dar rezultatul final este intotdeauna acelasi: cresterea numirului de natiunicomuniste in lunre.

Poate ci metoda nonviolenti ar fi mai usor de inteles daci diferite-le organizatii care propoviduiesc munca marxisti ar fi expuse obser-vatorului imparlial.

Ingredientul secret al succesului acestbi metode este capacitateade a implica noncomunistii in susFnerea unor obiective;i scopuri comuniste, convingAndu-i sa adere Ia organizatii infin(ate de comunisti,sub denumiri cu rezonanti inofensivi. De multe ori cei care aderi nuin,teleg cu adevirat natura si scopul organizatreirespective.

Aceasti strategie a fost elaborati in 193B de citre Georgi Dimifov,un lider ai Cominternului din Rusia, care a spus: ,,Sd-i lisim pe priete-nii nostri sa faci treaba. Trebuie si ne amintirn in pennanenta ci unsimpatizant valoreaz,A,in general mai mult decAt o duzini, de rnilitanticomunisti. Prietenii nostri trebuie sa incurt'e aclversarul irr locul nostru,si indeplineasci directivele noasfe principzile, si mobilizeze in favoa-rea noastri oarnenii care nu ne lmpirtisesc convingerile, precum sipe aceia Ia care noi n-am putea ajunge".

Imperialismul Noii Ordini Mondiale

BURSELE RHODESCecil Rhodes, care g strAns o avere de pe urrna minelor de aur gi

dizunante din Africa de Sud la sfArsitul secolului nouisprezece, cu aju-tor financiar de la familia Rothschild, a avut o'viziune (in afari de cumse cAstigi bani) care l-a motivat pe tot parcursul vietii. Scopul lui ,,. . .se

bazape dorinla de a federal2a populaflile vorbitoare de limbi englezasi de a aduce toate teritoriile locuibile din lume sub controlul acestora".

Automl biografiei lui Rhodes a explicat deshrl de succint cine ffebu-ia si fie, dupi pirerea lui Rhodes, seful guvernului mondial: ,,Rhodesisi dorea pur gi simplu si guvemeze lumea".

Dupa moartea lui Rhodes, testamentul lui stipula infiinfarea unuiprogram de acordare de burse gcolare prin care tinerilor exfrem deinteligenti si li se permiti si studieze in Anglia. intre doud si trei miide tineri din intreaga lume ar fi beneficiarii acestor burse, asffel incAtfiecaruia dintre ei,,sa i se inoculeze visul Fondatorului lavArsta cAndeste cel mai usor de impresionat..."

,,Visul Fondatorului" era, desigur, un guvern mondial.CAtiva dinfe beneficiarii burselor Rhodes in viata sunt bine cunos-

cu!: Dean Rusk, fost Secretar de Sta! Walt Whitrnan Rostow, repre-zentant al guvemului;J. William Fulbright, fost senator; Nicholas Ka-tzenbach, fost ministru al Justitiei; Frank Church, fost senator; HowardK Smith, realizator de stiri la televiziune; Byron White, magistrat laCurtea Supremi de Justitie, si Bill Bradley, senator. Cei care au anali-z-at declaratiile publice ale acestor indivizi stiu ci nici unul dintre ei nupoate fi considerat,,conseruator".

SOCIE"TATEA FABI-ANSocietatea Fabian este o organizatie britanici fondati in 1884. De-

numirea sa vine de la numele generalului roman din secolul al freileaQuintus Fabius Maximus, care l-a invins pe Hannibal.

Fabianii au descoperit secretul strategiei acesfui general niciodatasa nu infilnti direct inamicul, la cAmp deschis, ci in{rAngel treptat,prin mai multe bitilii mici, retrlgAndu-te dupd fiecare atac victorios.Fabius a fost un mare ri"zioinic aplicand simpla strategie a ribdiriigladate. Stia ci nu poate infrAnge annatele putemice ale lui Hannibalinh.o conirrntare deschisi, penhu ci avea mult mai putini luptitori.Niciodati nu si-a inirntat direet inamicul.

Aceasta este sh ategia acloptati de Societatea F-abian. Au hotirAtcir sistemul intreprinderilor private le este superior ca forti si conceptie si ci strategia lor va fi si nu infiunte niciodata sistemul cu capul

il

i

I

l.

r

l

i

It

l

i

ili

ir

il

il

l

irt,r

i,l

i

i

:

i

i

113

Page 59: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

114 WILHELM VON ANGELSDORF

inainte. Trebuie sa se mulhrmeasci cu o serie de mici victorii care,insumate, vor avea ca rezultat o mare victor-ie si triumful absolut alsocialisrrului.

Simbolul initial al societitii era o broasci testoasi, sugerAnd inain-tarea inceala, greoaie a animalului, dar mai tArziu l-au schimbat cu unlup imbricat in piele de oaie ,,. . .pe care George Bemar d Shaw (mem-bru al Societatii Fabian) il sugerase cu rnult timp inainte, considerAn-dul un simbol mult mai potrivit pentru emblema Societitii Fabian decAt o testoasa".

Filosofia Societitii a fost scrisi in 1887 si fiecare membru este obli-gat si o respecte. Ea spune asa:

Societatea Fabian urmireste reorganizarca societiFi prin scoatereapd'manturilor si capitalului industrial din regimul proprietiFi indMdua-lc si de clasa...

Societatea are deci ca scop disparitia proprietatii private asuprapamAntului...

Societatea Fabian confirmi primul principiu al marxismului: aboli-rea proprietitii private, in acest caz dreptul de a avea pimant. Asffelea se inscrie in rAndurile armatei nonviolente a conspirafei marxiste,acceptAnd calea nonviolenti a rdbdirii gradate spre guvemare totali.

Intreaga strategie a fost detaliati de H. G. Wells, cunoscutul scdi-tor de SF, gi el membru al Societitii Fabian, care a scris:

Va rimAne in pr-incipal in puterea celor cAtiva englezi carc au fon-dat Societatea Fabian,sa asigure un al treilea sistem ideatic conceptieide socialism, sa tlansfonne socialismul revolutionar in socialism ad-ministrativ.

Socialismul va inccta sa mai fie o revolutie cleschisi si va devcni uncornplot.

George Orwell, la randul lui membru al Societi.tii Fabian, a spus firronranul 1984,pnn intennediul personajului siru O'Brien: ,,Stin ca ni-meni nu ajunge la puter e cu intentia de a o parisi. Puterea nu este unmijioc; este un scop. Nimeni nu instituie o dictaturi cu inten[ia de apistra o revolutie; se declanseazi o revolutie cu intentia de a instituio dictaturi".

Toate efoftudle acestor socialisti fabieni s-au concrelizat atuncicand, in 1905, Societatea Fabian a gazc,luit o l'iurruri a metodei maxis-te violente de a ajunge la putere: comunistii bolsevici. Principalul scoltal intAlnirii lor in I-onclra a lost ca Societatea F-abian sa le impmmutebani bolsevicilor pentnr a putc'a clecliursa Ilevolutia din 1905 in Rusia.

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 115

John Malmard Keynes, membm al Societatii F-abian, a participat laaceste intAlniri si i-a povestit mai tirziu mamei sale, intr-o scrisoare,ci: ,,Singura cale carerni e deschisi este si fiu bolsevic fervenf'.

Kelmes s-a liudat mai tArziu ci impirlisea dorinta bolsevicilor dea distruge sistemul intreprinderilor pdvate, declarAnd ci ideile saleeconomice se concretizau in,,eutanasia capitalislnului".

Benito Mussolini, fascistul italian, a citit cAteva dintre lucririle luiKeynes si a declarat personal ci este de acord cu una dinfe cirtile pe

care lea citil ,,Miscarea fascisti in infegime este de acord cu domnulMaymard Kegres, in ciuda faptului ci este liberal. intr-adevar, ci,rticicaexcelenti a domnului Keynes SfarFitul lui laissez-fake (1926), ar puteareprezenta, prin ceea ce exprim5, o inh-oducere in economia fascisti.Nu confne aproape nimic cu car-e si r,ru fiu de acord gi are o mul-tim-e

de idei pe care le aprob".Ideile lui Keynes l-au facut,,cu aprobarea rnajoritatii cel mai influent

economist al acestui secol", confonn lui John Kenneth Galbraith, si eleconomist.

Dar existi alti economisti care cunosc ideile lui Keynes, dar nusunt cle acorcl cu ele. Unul dintre ei este Friederich A Hayek, care aaverhzat lumea ci ,,responsabilitatea inflatiei actuale mondiale, imipare riu ci hebuie si vii spun, aparline in inh'egime economistilorcare au imbritisat invhtiturile lordului Keyrres. la sfatul ,si chiar lasomatia elcvilor lui, guvenrele din toati hlrea au finantat marile chel-tuieli prin crearea de monecli la un nivel pe cal'e orice mare economistdinainte de Keynes l-ar fi prezis ca inflationist".

Din nefericirr: perrbrr oarneni, nu l-au ascuifurt pe Hayek, desi a fostcolaureat al premiului Nobel penbrr Econonde in 1974, asa ci econornia devine inflationisti ori de cAte ori estc urmatii teoria lui Kelmes.

SCOAI-A DE ECONOMII' DIN LONDITASidney Webb, fondator-r-rl Societatii F':rbian, a creat o scoali de eco-

nomie care prt:da ideilc socialismului copiilor bogitasilor. Se numeaScoala dc Econclrnie din lrrndra.

infin[irea acesteia a fost linantata cle cti mai boga! oaneni: de F'un-

datia Rockefcller, de Carnegie United ldingdom Tmst F\urd si de vir-

cluva parlenemlui hri.l. P. N{or-g'an, Wlliard Sn'aigirt, prinbe rnulti altii.tlnii dintre studentii de nra cir ai St olii au fost: Josepir Kennecly Jr.,

tlul hri Joseph Kt:nnecll' Sr'., ciu r: unla sa devinii prirnul presedinte ca-

blic al Statclor []nitr:; JoLrn I(enned-v, ctu-e nrai tarziu zt ajuns presedin-

tc; Dzvid Rockefeller; Roirerl Kennedy.lr", fiul lui Robert Kemedy;

ri

Iil

'

ll't

i;i,,

llril

lr

Page 60: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

116 WILHELM VON ANGELSDORF

senatoml Daniel Moynihan; Jomo Kenyatta, care mai tArziu a organi-zat gmparea terodsti africani Mau-Mau, care va miceliri mii de africani; si Eric Sevareid, reAlizator de emisiuni la CBS.

CONSILIUL REIATIILOR EXTERNEThomasJefferson a incercat siaver1:znz,e poporul american despre

conspiratia intemafonali ahrnci cAnd a declarat ,$cf,unile tiranicesingulare pot fi atribuite opiniei accidentale dintro zi anume; dat'oserie de opresiuni, incepute intro perioadi distincti si urmate consec-vent, indiferent de schimbarea ministrilor, detnonsfeaz|forte clarun plan deliberat si sistematic de aducere a poporului nostru la stareade sclav".

Jefferson a incercat si rispundi la intrebirile celor care nu intele-geau de ce nu se schimbi nimic atunci cand opteazi penqu schimba-rea guvernului american, votAnd cu partidul de opozitie. [n esenlA, elspune ci daci nimic nu se schimbi, este corect si presupunem ciexisti o conspiratie.

Multi cred ci motivul principal pentru care nimic nu se schimbao dati cu schimbirile administrative este Consiliul Relatiilor Exteme(Council of Foreign Relations - CFR), infiintat in 29 iulie 1929, la NewYork.

Desi aceasti organizatie are in zilele noastre aproximativ 2 000 demembri, reprezentAnd elita guverurului, sindicatelor, afacerilor, finan-telor, comunicatiilor si academiei, nu este inci cunoscuti cu adevaratde poporul american.

Cauza principali purtru care nu este inci bine cunoscuti este arti-colul II din statutul CFR Acest articol stipuleazi ca intAlniriie membri-lor CFR si rimAni secrete ;i oricine dezviluir: continuhtl acestor in-tAlniri si fie exmatriculat.

CFIi a fost fondat tle un grup de ,,intelectuali" care au simSt cA lu-mea are nevoie de un guvem mondial, penhr care popoml amedcannu er? inca pregitit. Dupi ce lratatul l-igii Nafiuniior nu a fost adoptatde Senatul Statelor Unitr:, fondatorii CFR-uiui au organiz,at aceasla asr>

ciatie cu ropul clar de a convinge oiunenii si accepte un guvelx mon-clial ca fiincl singrira solutie aprobiernelor nrondiale.

Pdntre fondatori se nunrari multi dintr-e cei care au participat lasemnarea'i)'atltului dc la Versaiitres, la stii'sihrl primultri nuboi rnon-dial: colonelul Iidrvard Mandell Houst', automl chrni Philip Dtu - ad-minish'ator; Walter Lippmann, care rnai tArziu a ajuns unul dintre edi-torialistii prei-erat ai Institutului liberal;-John Foster Dulles, care mai

117I mperi al i sm ul N oii O rd ini Mondi ale

tirziu a devenit Secretar de Stat in tirnpul presedintelui Eisenhower;Allen Dulles, care a devenit apoi directorul CIA" si Christian Herter,succesorul lui Dulles in postul de Secretar de Stat.

Banii pentru fondarea CFR au venit de la J. P. Morgan, John D.Rockefeller, Bemard Baruch, PaulWarburg, Otto Kahn giJacob Scffi,prinfe altii.

CFR a comunicat constant poporului american ce scopuri utmareste, prin intermediul publicatiilor sale, una dintre ele fiind revista ForeignAtraks.ln plus, tipareste adesea nare de opinie, cum ar fi Sfudy no. 7,

publicat in 25 noiembrie 1959. Acest document a explicat in detaliuscopul CFRului, ca susfinitor al,,instituirii unei noi ordini mondiale,care poate satisface aspiratiile lumii la pacg gi stabilizare economica gi

sociali... O ordine intemationall... formati din state care se inscriuin curentul socialist (comunist)".

Cuvintele ,,o noud ordine mondiali" sunt cuvintelecheie ale guver-

nului mondial.Un fost membru CFR contraamiralul Chester Ward, a comunicat

poporului american urmitoarele, in legituri cu intenfile organk.aSei:

Clica cea mai puternici din acest grup elitist ur-rnireste ttn singurobiectiv - wea si anihileze suveraniiatea si independenta naFonali a

Statelor Unite.O a doua clici dc membri internationali CFR... cuprinde bancherii

internaFonali din Wall Street gi agentii lor cheie.hr primul rAnd, acestia doresc obtinerea monopolului baucar mon-

dial in cadrul viitorului guvern mondial.Probabil ci ar prefera ca aceasti organizatie si fie atotputemica in

Statele Unite, dar sunt pregdtili si faci fata h cadrul unui guvent mon-dial unic. controlat tle cornunisiii sovietici, dacd weodata Statelc Unitear fi invinse dc accstia.

Comitehrl Reece din cadrul Ccngresului a shrdiat fundamenteleCFR-ului si l-a acuzat ci nu este ,,obiectiv". A declarat ch ,,realizAileCFR nu sunt obiective si se canalizt:azi covAr;itor spre promovareaconceptului de globalizare".

. l)an Srnoot, unul clintre primii cerce?itori ai CFII-ului, a rezumatscr.rpul acestuia astfel: ,,Scopttl final al Consiliutrui Rela$ilor Exteme...este ...crearea unui sistern mclnclial socialist si includerea oficiaLli a

Statelor Unitc' in acesla".Contraaniralul Ward a zrr.'ettizat popotrtl alreticzrn ci enon'tra lui

putere de int-iucnta esit'lblositi in scopul de a ,,promova dezarrnareasi climinuarea suvcranitatii si indelxrndentei nationale a Statelor Unitein favoarea unui guvetn monclial at<-rtputetric".

l

t,

rl

l

rii

Ijljlr

Page 61: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

.-*M$slrbs

118 WILHELM VON ANGELSDORF

Acum este evident ca rnult' dintre fondatorii CFR de exemplu Wal-ter Lippmann, Allen Dulies si Christian Herter au scris Carta ligii Na-tiunilor, care, dupd curn sperau ei, trebuia si devinl guvernul mondialpentru care s-a purtat rizboiul.

Intr-adevir, punctul al paisprezecelea din faimosul discurs al presedintelui Woodrow Wilson, din B ianuarie 1918, stipula ci ,,. . .trebuiesi se asocieze toate natiunile..."

CFR-ul a fost bine reprezentat la a doua perspectivi de formare aguvemului mondial, Natiunile Unite, in 1945, dupi 6s I iga a esuat intentativa de infiintare a unui guvem mondial. De faptpatruzeci 9i gapte

de membri CFR au ficut parte din delegatia Statelor Unite, inclusivEdward Stettinius, secretarul de Stat;John Foster Dulles; Nelson Rockefeller; Adlai Stevenson s,i primul presedinte al Natiunilor Unite,Alger Hiss.

CFR si-a ficut de asemenea simtiti prezenla la Washington: ,,Ustasa de membri a constituit de generatii intregi, sub administratiile repu-blicane ca si sub cele democrate, baza recrutarii de personai la niveluloficialitifilor de cabinet".

Un comentariu specific functionirii CFR a venit de la John McCloy,un membru CFR care a devenit asistentul insircinat cu angajarea depersonal al secretarului de Rizboi Henry Stimson. McCloy a spus:

,,Ori decAte ori aveam nevoie de cineva, risfoiam catastiful cu membriiConsiliului si dideam un telefon la New York (sediul cenfal al CFR)".

Sase din -sapte superintendenti din West Point, toti comandanliisupremi ai Aliatilor din Europa si toti ambasadorii Statelor Unite dinNATO aufostmembri CFR

Nici alte poshrri ale executivuhli nu au fost ocupate tarA aprobareaCFR-ului. Fleczre adrninistratie, atAt republicana, cAt gi democrata, arepahu posturirheie, care au fost ocupate aproape intotdeauna de mem-bri CFR Acestea sunt consilierul Securitatii Nafionale, secretarul cle

Sfat, secrelaml Apiririi gi secretarul TI'ezorerlei.Ca o coninnare recenti a acestui fapt, presedintele Ronald Reagan

a desenrnat trei rnembri CFR pe acestc posturi: Alexander Haig - se-

cretar de SLrt, Casper Weinberger - secretarul Apirarii si Donaid Rea-

gan - secrcurrul Tr-ezoreriei.Cel cleal iratrulea post, acela clt'consilier al Securitifii Nationalc, a

fost ocupat de Richzu-cl Allen, cale nu era urertbru CFR Allen a fost con-

ceqliat dc prese<lintele Reagan la scutt tirnp de la numirea sa in functie.Chiar si rarlura legisiativi a guvcrnului are pattea sa cle tnembri

CF-R In 1978 cincisprezcce senirt<rri laceau pa(e din CFR iar-in cachul

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

votului crucial de a da canaiul Panama statului Panama, au existat pai-sprezece voturi penhu. Este evident ci membrii CFR au fost cei car-esi-au exprimat dorinta de a da canalul guvemului Panama.

Dar impachrl major al CFR se manifesta la alegerile prezidentiale sila alegerea vicepresedintelui Statelor Unite. CFR-ul este extrem de ac-tiv in ambele partide majoritare, dupi cum aaritatsi dr. Carroll Quig-ley in cartea sa, Tragedie si speranti:.,,...interesele de afaceri intentio-nau sa contribuie la ambele si si permiti altemarea celor doui partidela putere, pentru a-Si pistra propria influenli, pentru a inibusi oricetentativi de independenti din partea politicienilor si penfu a penniteelectoratului si creadi ci isi exerciti libertatea de a alege".

CFR-ul a manipulat o serie de alegeri, Hsand electoratul sd aleagidintre urmitorii candidati, toti membri CFR

119

Anul Candidatdemocrat

7952 AdlaiStevenson1956 Adlai Stevenson1960 John Kennedy1964 Nici unul1968 Hubert Humphreyf972 George McGovern*1976 Jimmy Carter'!*1980 Jimmy Carter**1984 Walter Mondale*****

Candidat republican

Dwight EisenhowerDwight Eisenhower

Richard NixonNici unul

Richard NixonRichard Nixon

. Gerald Ford***Ronald Reagan****Ronald Reagan****

I'

I

I

I

l

i

lll

i

L

'llt

I

l

* George McGovem a aderat mai tArziu la CFR nu era incimembru cAnd a candidat.** Jimrny Carter nu er? membru CFR cand a candidat, dar adevenit in 1983. Em membru al Conrisiei Triiaterale, organiz-atie ini-i-flti cu CFR-ui.*** Gerald Ford nu era rnembm CFR, dar a parlicipat la sedinteleOrganizatiei Bilderberg, inmeliti incleaproape cu CFR**** Ronald Reagan nu este membru CFR dar George Bush, vicepresedinteie sau, a fost membru al CFR si al ComisieiTrilaterale.**t-** Walter Mondaie a fost membru al Comisiei Ti-ilaterale si acumeste rnernbru C["'R.

(O brosuri publicati de Consiliul cle Publicitate, intitulata ,.Siste-rnul economic arnerican", dc{nea cornunismul ca: ,,...o econornie so-

Page 62: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

*llqFF

*N{*g

121120 WILHELM VON ANGELSDORF

cialisti, condusi de un singur partid politic". Unii cred ci America este

condusi de ,,un singur partid politic", acesla fiind Consiliul RelatiilorExteme.)

Pogo, personajul din desenele animate, medita la un moment dat:

,,De unde si stiu io ce si zic, daca nu-rni zice nimeni cum si gAndesc".

Una dintre atributiile principale ale massmedia din Statele Uniteeste si le spuni oamenilor cum sd gAndeasci si ce si spuna, exactcum a remarcat Pogo. CFR-ul a jucat un rol covArsitor in aceasta in-doctrinare, avirrr.J rnembri artigti, scriitori, editonhlisti si redactori deteleviziune.

Acest control asupra presei americzure a inceput in 1915, conformlui Oscar Callaway, pe wemea aceea congresman, care a inclus utmi-toarele comentarii in Dosarele Congresului:

in n.rarlie 1915, J. P. Morgan... a adunat 12 persoane imporlantedin prcsi si le-a angajat si selectezc cele mai influente publicatii dinStatele Unite in numir sufcient dc mare pentru a cipita controlul ge-

ncral asupra politicii cotidienelor din America.Accstc 12 pcrsoane au rezolvat problema selectAnd 179 de ziare si

leau reEnut, prin tehnica eliminarii, pe cele suficiente pentru atingereascopului propus.

Au ajuns la concluzia ci estc suficient si controleze 25 dintre celemai irnportante cotidiene.

Fiecirui ziar i s-a desemnat un editor care si supraveghezc si sa fur-nizcze informatiile privind pregitirca, militantismul si politicile finan-ciare, precum si alte chestiuni de naturi nationali gi internafonali con-siderate vitale pentru interesele respectMlor.

Conb-olul precoce al lui Morg;ur asupra ziarelor a fost continuat subforma detinerii sau conkolirii celor rnai variate forrne de mass-mediade citre membrii CFR De exemplu, utmatoarele forme de mass-media au unnitoml numir de membriCFR fie ca simpli angajati, fie inpozitiicheie, incepand din octornbrie 1980:

Retele de telerdziune:. CBS:NBC:Corporatia RCAABC:

Agentii de presa:Asso'ciated Press:ljnited Press:

lmperialismul Noii ardini Mondiale

Ziare:NewYorkTtmes'.TheWashington PostDowJones & Co.:

(inclusiv Wall Street Jownal)Times Mirror:

(inclusiv I,os Angeles Ttme s)

Field Enterprises:(inclusiv Chicago Sun-?mes)

DailyNewsdin NewYork:Reviste:

CompaniaTime:(inclusiv Forfitne, Life, Money, People,Sp o rt s 111 u strate d si Tim e)

tVewsweek:Reader's Digesl:Atlantic Monthly.Harper's Magazine:National Review.

Editorialisti:Marquis ChildsJoseph KraftBill Moyers

(Este oare posibil ca revista /fe, in articolele despre revolutii, sa-si

fi fabricat intentionat concluziile ci nu au existat conspiratii in ceea cepriveste revolutiile din America? Existi oare o conspirafle de a careiexistenti revista I/e stie deja, dar incearci si o ascundi publiculuilarg? Cititorul este cel care fiebuie si rispundi la aceste intr ebiri.)

Multi dinfe editorii de reviste si ziare din America au urmat cursu-rile a doui dintre cele mai prestigioase scoli de jumalism din StateleUnite: Colurnbia si Harvard. Presedintii acestor institufi sunt membriCFR Functia lor este sI se asigure ci studentii utmeazi cursuri lacare si invete ceea ce wea CFR-ul, asffel ca, la rzrrdul lor, ei si invetepublicul american, fiecare pe specializarea lui, ceea ce u€a CFR-ul.

Unul dintre cei care au confnnat ci una dinfe formele de presicontrolate de CFR a defonnat deliberat infonnatiile este Hemran Dinsmore, editcrml editiei straine a cotidianului Ncw York fimes in pe'rioa-

da 1951-1960. Dinsmore a acuzat ziarul ci .,...este conslant inclinatspre asa-numitul punct de vedere liberal". Si ci: ,,lndiferent de situatie,

B

J

5

1I

B

2

2

t2B

7tr

t:

i

Page 63: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

122

--E

WILHELM VON ANGELSDORF

atitudinea ziamlui a fost in general in favoarea comunigtilor, lnci de la

sfArsitul celui de-al doilea rizhoi mondial".New York Times are un motto care exprimi filosofia aplicati de

ziar pentu a hotiri ce si publice: ,,Toate stirile publicabile".Dinsmore si.a intitulat cartea'. Toate stirile potrivite.Descoperirea lui Dinsmore ci New York Ttmes sus$ne punctul

de vedere al comunistilor nu este cine stie ce.revelafie, cici au maiexistatvoci care si spuni acelasi lucru. In cartea v, Intelepcitne, lvhit-taker Chambers, un fost membru al Partidului Comunist din StateleUnite, a scris ci: ,,Probabil ci nu existi nici o revisli sau ziar in Fre incare si nu fie infiltra$ in oarece misuri comuniqtii".

Ceea ce e important de constientizat este ci maioitateaziarelor 9irevistelor importante din Statele Unite sunt delnute sau confolate demembrii CFR La intrebarea de ce mijloacele de informare controlatede CFRpermit infiltrarea Partidului Comunist, nu se poate ob{ine unrdspuns din parlea presei.

O alti modalitate prin care oamenii, in special tinerii, sunt indocffi-naF spre un anumitpunct de vedere este muzica.

Cineva a scris la un moment dal ,,Sliu un om foarte intelepf carecrede ci daci o singuri persoand ar fi insircinati si compuni toatebaladele acestei natiuni, n-ar mai conta cine face legile".

Ann l-anders, consilierul sindicatelor nationale, n-a rrmt, aparent,si admiti chmunca pe care o asculti tineretul in zilele noastre estepericuloasi pentru minte, dar in octombrie 1979 a scris: ,"Am auzitvorbindu-se demult despre versurile murdare din muzica rock and rollsi m-am hotirAt si ascult si eu. In douizeci si frei de ani de cAnd sunteditoriatisti credeam ca nimic nu mi mai poate goca, dar unele versurisunt incredibil de cntde". Mizeia acestor versuri nu este neinten$o-nati. Tineretul este folosit de industria muzicali in anumite scopuri,extrem de importante. Unul dintre cei care au incercat sh descoperecare e scopul cruzimii aceshri gen de muzici a fost Gary Allen, carea scris:

Tinerii cred ci se revolti impotriva instituf;ilor. Totusi institutiiledetin si manipuleazi radioul, televiziunea, revistele si studiourile deinregistrare care au creat n'tuzica rock gi artistii care o intetpreteaza,transformAnd-o intr-o mare putere a vietii americdne.

Nu pare putin ciudat ca aceleapi institutii care au folosit mass-me-dia pentru a ridiculiza si a dcnigra miscarea anticornunisti si-si des-chidi portile celor care se crecl inamicii institutiilor?

kgitura dintre muzici si scopul muzicii a fost explicati de docto-ru1 Timothy I-eary, cel care s-a autoproclamat regele drogului ISD:

tmoerialismul Noii Ordini Mondiale

Initialele cuvintelor principale din titlul cantecului sunt,,L', ,,S" Qi,,D", adici drogul ISD.Tetmenul este interpretat in general ca refe-

rindu-se la drogul cunoscut sub numele de

metadrina.Macii din czu'e se extrage opiumui suntplan-

tati adesea in cArnpurile de cipsuni pentru a

nu fi detectati.

,,Norwegian Wood" Tetmenul britanic penfiu marijuana'

LIn fenomen mai recent in inclustria muzicala este pregitir-ea tine-

rilor penfiu experienle sataniste, prin intennediul formatiei KISS. Nu-

mele acesteia dez,viluie scopul sau reai:

Ifirights In .$rwice to .9tan (i{SS), adic[Cavaieri In Sluiba lui Satana.

123

,, faphrl ci muzica rock ii incurajeaza pe pugtani si ia droguri este

absofut corect. Este unul dintre scopurile noastre... Drogurile sunt

calea cea mai eficienti spre revolutie..."Un muzician, Frank Zappa,liderul grupului rock numit Mothers

of Invention, a dat increelibili declaratie: ,,sunetele putemice si lumi-

nile sfrllucitoare ale zilelor noastre sunt scule cumplite ale indocfi.inil

rii. Este posibil sa se modifce struclura chinfci a omului cu cornbina-

tia pofi-iviti de frecvenfe? Daci ritmul potrivit te face si bzrti tactul cu

piciorul, ce fel de ritm te face si str-Arrgi pumnul 9i-si lovesti?"' Ideea ci muzica a fost creati cu scopul precis de a contr-ola tinere-

b-rl este sfi-iini par'rnflor celor care ascuiti aceasti muzici, deci mesa-

jul pe care ii n ansmite muzica h-ebuie si fi fost codificat in asa fel incat

si nu poati fi perceput decAt de tineri. Numai muzicienii si compoztarii foarte talentati pot.rea o asemenea muzfoi incat pirintii si o inter-

preteze intr-un iel, lar tinerii a1ffel, dar a9a se intAmpli cu muzica din

zilele noastreMesaje codate au transmis multe fonnatii, dar cel mai bine a reu-

sit si faci acest lucru o fonr-ratie de rock and roll numiti Beatles. Me-

sajul pe care au incercat si-l transrniti tinerilor se referea la meritele

clrogudlor, prin cAntece curn ar fi:

.yellow Submarine,, ,,submarinul" este un drog care di reactii in-

thrnate, il incetine-ste pe cel care si-l adminis-

treazh.

,,Lucy in the Shywith Diamonds"

,,HeyJude"

,,Sfawberry Fields"

I

1l,l

l

l

i1

l

il

ll

ilr

i

Page 64: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

124

. ----*tb$.

WILHELM VON ANGELSDORF

Existi chiar fonnatii care isi folosesc inregistririle pentru a fi-ans-mite mesaje sublirninale ascultitorilor, {olosind tehnica introduceriiunor fraze care au sens doar daci asculti banda invers. In ziarul Citizendin lficson, din 30 aprilie 1982, a apirut un arlicol care a pus urmitoa-rea intrebare, cireiaapoi i-a dat gi rispunsul:

Muzica transmite mesaje salaniste subliminale?Membrii Comitetului Asociatiei pentru Protectia Drepturilor Con-

sumatorului (din California) .. . au ascultat o bandi cu kd Zeppelin -pus.i invcrs.

In zgomotul inregistririi puse invers a rnelodiei "$tairway

to Hea-ven" se puteau perceprc cuvinte munnuate, cum ar f ,,In sanitatea dra-gului meu Satana" (,,Here's to my sweet Satan') sau ,,Triiesc pentruSatana" (,,I live for Satan').

Wlliam Yarroll, din Aurora, California, expert in studierea creieru-lui uman, lea comuniqat membrilor comisiei ci mesajul poate fi des-cifrat la nivel subconstient chiar si atunci cAnd banda este pusi normal.

Yarroll a ajuns la concluzia, ci mcsajcle, plasate pe bandi de mem-brii formaflei care fac parte din Biserica lui Satana, suht intr-adevar re-ceptate de creier.

Conexiunea dintre muzica rock and roll si marxism a fost ilusffatade melodia ,,Imagine", compusi deJohn fennon, membru al fonnatieiBeatles. Daci cititi ctr atentie versurile, ve-ti descoperi ci Icnnon cunostea bine invititurile lui Karl Marx:

CAntecul Invakturilelui Marx

Imagine there's nr-r heaven Atacul asupra religiei0nchipuie-ti ci nu existi Raiul)It's easy if you fiy(E usor, daci incerci)No hell belowusNu existi Iad sub noi)Above us only sky.

@easupra numai cerul)

Imagine all the people Filosofia zilelor noastre(Inchipuie-ti ca toti oamenii) ,Ji dupi cum te duce capul";Living for today nu-tiface gfiji penfu ziua de mAine(fraiesc pen tru ziua de azi)

Imaginethere'snocountries Atacul.asupranationalismuluiQnchipuie-ti ci nu existi tiri)

tl

125

it'

,ll

lli,

1il

1[i,

lir;

liii

iii

liliil

iit

lii

ir,i

ilii

1l;

li,

ilillr

ilil

fl

ilii

liu ,

lrl; i

ffir

Wi ,

illr t

'llltr

'ill,

ilf'il,

fl

I14,

fil4

'i,,,

I mperialismu! Noii Ordini Mondiale

It isn't hard to do(Nu e greu deloc)Nothing to kill or die for(Nimic penhu care si ucizi sausi mori)and no religion too(si nici religre)

Atacul asupra religiei

lpagine all ttre people

0nchipuied toti oamenii)Living life in peace

Griindu.si viata in pace)

Ipagine no possessions Abolirea proprietilii private

Qnchipuief ci nu-s proprietaf)

I wonder if you can ,,Noua ordine rnondiali"Mi intreb daci poti)No need for greed or hunger(Firi licomie sau foamete)Abrotherhood of mandnfr;frea omenirii)Igragine all the peeiple(nchipuieti tqF oamenii)Sharing all the world(Implrtind intreaga lunre)

You may say I'm a dreamer(Poate crezi ca-s visator)But I'm not the only one(Dar nu sunt singurul)I hope somedayyou'll join us(Sper ca-ntro zi si ni tealituri)And the world will be as one(ar lumea va fi un tot).

Un guvern ntondial unic

Institutiile fie cletin in -,otaiitate cele mai importante'companii si stu-

diorrri de inregistrare, fie Ie controleazhpin capacitatea de a acor-

da sau de a refi.rza si acorde imprumuturi companiilor care le solicita.

Cornpaniile cal€ nu promoveazi cAntecele pe care institutiile le consi-

deri importante penhu scopurile lor nu primesc irtprumuturi, si prinumare nu mai functioneazi deloc. Pentru cei care se infeabi de ce

Page 65: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

tzo WILHELM VON ANGELSDORF I mperialismul Noii Ordini Mondiale 127

bancherii acordi imprurnuturi in primul rAncl, bancile pot pretincle ori-cAncl ci acorda irnptumuturi nurnai aceior- companii care au dernon-s['at ci satisfac nevoile cumpiritorilor de r-nudci. Estc vechea inhe-bare: ce a fost mai htAi - oul sau giina?

Izr tinerii continua sa asculte n'ruzica pe car-c pluintii lor nu o inteleg.

CRANIUL SI OASELEin numirul din septembrie 1977 al revistei Esquire, autorul Ron

Rosenbaurn a scr-is un arlicol intitulat ,,Ultimul secret al craniultd sioaselor", in care cxplica existenta unei socieLrti secr ete la Yale.

A dc'clarat ca exista de aproape un sccol si jumirtate (din 1820 sau1830) o organizatic l)e care a nurnit-o ,,cea n-r;ri influr:nta sclcietate secreta din Stateie L]nite".

Existi persoane care ar putea si nu fie cle acord cu aceastir afir-

. mafie, dar- este grcu si nu lie de acord cu alte cc.rncluzii la ciu e a ajuns.Una dintre ele este chiar uimitorire:

'Se pare ci am ajuns la legaturi

concrete, as putea spune chiar organicc, intre originile rifualurilor oa-

sclor si cele ale cunoscuflor Ilurrinisti Bavarezi (Ilurninatii)".Rosenbaum a rnenfonat de asemenea numele cAtorva dintrc'mem-

brii nrai importanti ai grupului. Din aceastir listi, doui nurne prezinlainteres pentru cei car-e studiaza conspiratiilc din zilelc noastre: WilliamF. Buckley, Jr., ,,conseryatoml" c--ar-er declari in mod fi-ecvenl ci,,nuexista nici o conspiralie", si George llush, vicepresedintele lui RonaldReagan, mernbm al Comisiei Trilaterale si al Consiliului Relatiilor Ex-terne (CF-R).

O RGAN IZATIA B II-D ERBERGAceasta lirupru'e nll are nici un nume oficial, dar e cunoscuta sub

numele Bilderberg cle cercetitorii conspiratiilor, care au descoperit-oin 1954,la o seclinti in hoteiul Bilderberg din Oosterbeek, Olanda.

Primul presedinte al grrrpului a fost printul Bemhard, sotul fosteiregine Iuliana a Olurdei. (ltegina Iuliana a abdicat in favoarea fiiccisale.) Aceasti farnilie, cunoscuti ca dinastia de Orania, este extremde bogata. Ziaristul dzurezWim Klingenberg estirneazi cir regina Iuliaradetine 5% din pachetul de actiuni ai cornpaniei Royal Dutch Shell, carcr

valora aproximativ 425 000 000 de dolari in 1978.Se spune ca detine de asemenea actiuni alc companiei Exxon, cea

mai mare comlranie de petrol din lume.Averea sa totala a fost estimatir ia c:irca 2 miiiarde de dolari.Sotul ei, printul Bernharcl, si-a explicat crezurile acurn cAtiva ani,

cAnd a scris: ,Aceasta este cea mai rniu'e lrrcblema cu care ne confln-

tam. Caci guvemele nafunilor independente sunt alese de popor, iardaci nu sunt ceea ce poporul a rrmt, sunt date jos. Este greu si reedu-cim oamenii care au crescut in spiritul nationalist si accepte ideea dea ceda o parte din suveranitatea stahrlui lor unui organism supranational... Aceasta este tragedia".

Organizatia Bilderberg a fost descrisi ca fiind ,,la fel ca CFR-ul, inciuna dinfe conspiraFile oficiale dedicate cr earii unei onoi ordini rron-diale,. Membrii Bilderberg se intAlnesc o data sau de doua ori pe an instatiuni obscure si ascunse din lume. [a conferintele lor secrete parti-cipa internationalisti de fi:unte din domeniul finantelor, agademicieni,membri ai guvemelor, oameni de afaceri, sindicalisti, din Europa deVes! 9i din Statele Unite".

IntAlnirile sunt secrete, qi foarte putine informaFi sunt dezviluitepublicului cu privire la subiectele discutate. Oricum, de multe ori facpublic subiectLrl principal al sedintelor 1or. Este extrem de interesantsa observam exact cAt dureaza penhr diferitele nafuni reprezentatela aceste intAlniri si schimbe directivele guvemamentale dupi ce par-ticipi la o sedinli cu un subiect anume.

Un cercetitor al acestei organizatii a declarat ,,Chiar _si rapoartelefiagrrentare pe care le avem la dispozife arzti ci deciziile luate la acesteintAlniri devin rapid politici guvernarnentale oficiale in intreaga lume".

Impoftanta acestei orgzrnizatii poate fi dezviluiti cel putin partialstudiind sedinta lor din 1966, la care a participat un grup de indivizirelativ necunoscufl. Acesti indivizi erau: Henry Kissinger, din StateleUnite;Pahne, din Suedia;Bieusheuval, din Olanda; Gerald Ford, dinStatele Unite; Hehnut Sc'hnidt, din Gemania cle Vesl Rumor, din Ita-lia si Giscard cl'Estaing, din Franta (domnul cl'Estaing nu a participatla sedinta din 1966, clar afostprezentlacea din 1968).

Acegti oameni erau nigte necunosculi la vrernea respectivi, dar optani mai tArziu fiecare a:rjuns seful executilului din tara de origine sauimplicat in posturi<heie de guvernimAnt.

Gerald Ford a participat nu numai la sedinta din 1966, ci si la celedin,1962, 1964, 1965 si 1970. De fapt, printul Bemhard a venit in 1952in Statele lJnite pentm a sustine campania electomli a lui Ford, cAndacesta a candidat prirna oara pentm Congres.

Trecerea in revista a listei de participanti la sedinte este revelantzr,cici arati legittuile dirrtre cei rnai bogati oameni din America si ceidin alte tari:

Page 66: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

'ucflffilx&*,.

iil

i

128 WILHELM VON ANGELSDORF

1977:

r975:

Henry Kissinger; George Ball; Cyms Vance; DavidRockefeller; RobertAnderson, presedintele ARCO, si ba-

ronul Edmond de Rothschild din Franfa.Garett Fitzgerald, ministul de Externe din Irlanda; De

nis Healey, cancelar britanic al ministerului de F'inan.te;

Robert McNamara, de la Banca Mondiali; David Rockefeller; Edmond de Rothschild; Margaret Thatcher, pe a-

hrnci presedintele Partidului Conseruator din Marea Brita-nie, mai tArziu prim-ministru al Angliei; pirintele TheodoreHesburgh, presedintele Universititii Notre Dame, si Wil-liam F. Buckley, Jr.

Cercel6torii acestei orguizati au descoperit ci o serie de fundatiiscutite de impozit au fnantat aceste indlniri. De exemplu, la sedinta din

1971, la Woodstock, Vermont, ,,...toate cheltuielile... (au fost) supor-

tate de cele doui fundali (Ford si Rockefeller) scutite de impozif'-

F'UNDAITIILE SCUTITE DE IMPOZITCAnd cel deal gaisprezecelea amendament, impozitul gradual pe

venit, a fost adirrgat Constitutiei Statelor Unite, una dintre clauzele pe

cdre le conlnea legea care l-a creat dra posibilitatea infiintarii de fun-

datii scutite de impozit. Prin aceasti metodi, anumiti indivizi boga!puteau evita efectele graduale ale impozitului pe venit.

Anumiti cetileni americani deja infintaseri funda$i care au deve-

nit apoi scutite de impozit prin legea adoptati de Congres, dupi impu-

nerea impozihrlui gradual pe venit. Andrew Camegre, magnatul otelu-

lui, si John D. Rockefeller, de exemplu, si-au creat fundatii inainte de

adoptarea legii impozihrlui pe venit, in 1913.

Alte fundatii au fost create c1e guveflI confonn acestei legi, pAna la

punctul in care s-a estimat ci existi peste 100 000 de astfel de organi-

zatriin prezent in Statele tlnite.Dr. Martin larson, un cercetitor al legilor impozitului pe venit si

al fundatiilor scutite de impozit, prednlA avantajele iniintirii acestol'

tundatii:

1. Proprictatile transmise fundatiei reprezinta o contributie tleduc-tibiii pentru acte de caritate;

2. l-a moarlca donator-ului, proprietatea cste scutita dc taxe dc rno;-tenirer si de proprietate;

3. CA'stigurile 1'xc-eptioirale sau din alaccri rarnAn intacte;4. Daci donatonrl cste o cotnpatrie-urama, aceasta isi continuzr afa-

t't'rilc cxact ca inaintc:

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

5. Fundatia este scutiti de toate taxele de renti viagera;6. Persoanele care preiau funcf;a de director sau manager detin po

zitia skategici penhrr a se imbogiti in urma tranzactiilor care, de;i nusunt acte de caritate sau etice, sunt tdtusi legale; chiar daci nu suntper{ect legale, pot fi practicate aproape cu impunitate.

in tgSZ, all2-leaCongres aadoptatrenlutia CaseiAlbe nr. 561pri-vind ,,Selectarea comitetului insircinat cu investigarea fundatiilor siorganiza$ilor similare".

Acest comitet a fost insfruit si determine daci fundatiile ,,si-au folosit sau nu resursele pentru activiti! antiamericane sau subversive, sau

in scopuri care nu sen/esc interesul Statelor Unite".Congresmanul B. Carrol Reece, un membru al aceshri comitet, a

rleclaral ,,Dovezile adunate de echipa noastri indici o situatie funda-rrrentali, gi anume ci fundafile cele mai imporlante, subventionAndt'clucatori cu convingeri colectiviste, finanteazh curentul socialist din,'adml guvemuiui american".

Motivul penfirr care fundatiile sunt folosite in acest mod este par-

ti:rl explicat de fostul oficial comunist Maurice Malkin, care a mfuturi-sit ci in 1919 un agent sovietic numit Ludwig Mattens,,ne'a ordonats:i incercim si ne infilffim in aceste orgn'tiza{i, daci e necesar, sa prehrim controlul asupra lor si asupra patrimoniului lor; ...pentru a putealirranta propagarda in favoarea Parlidului Comunist in Statele Unite..."

Importanta fundatiilor de credinti colectivisti se reflecti in aloca-rca de fonduri pe care o asiguri universititilor de pe intreg teritoriull-tatelor Unite, care, insumate, reprezinti aproximativ doui treimi dint,rt;ri. Acesta si fie motivul penhu care marile universitif, nu au un';pccialist in economia ,,de piat6 liberd" in personalul de profil econo-rrric--, sau un cercetitor al ,,conspira$ilol' in cel de profil istoric?

Scopul cel putin al uneia dinfe aceste fundatii a fost ilustrat de o, ,,rlversatie pe care Norman Dodd, investigatorul-sef si directoml comi-I, lrrlui de investigare a fundatiilor, a avut-o cu H. Rowan Gaither, pe

rt r rnci presedintele Fundatiei Ford. Gaither l-a mgat pe Dodd si vinal, r hrnclatie penhl a-i pune intrebirile pe care le cuprindea investigatia.ln lirlpul conversatiei, Gaither i-a spus lui Dodd: ,,noi toti, cei de la ni-r','hrl elaboririi politicii, am awt expedente fie in OSS, fie in administra-tr;r rtonomici europeani, cu directive de la CasaAlba. Functionim aici, r r r.r:spectar ea ac-estor directive. Doriti si stiti despre ce directive este

' ,,r'ba?"

I)odd a rispuns ci da, asa ci Gaither ia spus: ,,tn esenfa. trebuie.r rrc folosim puterea dc a acorda fonduri penhrr a schimba viata in

Page 67: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

130 WILHELM VON ANGELSDORF

Statele Unite in asa fel incAt si putem fuzionacu usurinti cu UniuneaSovietici".

Ceea ce incerca si spuni Gaither era ci economia X,mericii, pute-rea ei rnilitari, puterea navali etc., trebuiau toate diminuate asffel incAtArnerica si se poati uni cu Uniunea Sovietici penhu constih,rirea unuiguvem mondial unic.

Din punct de vedere economic, dorintele exprimate atunci de Fun-dafa Ford incep si se indeplineasca.

Un arlicol ffansmis de Associated Press in 11 august 1981 se intitu-la ,,SUA in decidere - locul 8 in lurne ca nivel al venitului pe cap delocuitor".

Una dintre rnetodele promovate de fundatii pentm a reduce stan-dardele de viati in America este socialismul. Un cercetitor, GaryAllen,studiazi de ceva timp cAteva dintre funda$ile Rockefeller si a ijuns laurmatoarea concluzie: ,,nu arn gasit nici micar un proiect in istoria fun-datiilor Rockefeller care sd promoveze proprietatea privati'.

Asta chiar este o revelatie, Snand cont ci aceste fundatii isi procurifondurile din economia de piati.

Ca o demonstratie a faptului ci aceasta afirmatie este adevirati sipenhu alte fundatii, in acest caz Fundaf;a Ford, Henry Ford II, mem-bru in Comitetul Director, si-a dat demisia din acest post penbu ci sim-tea ca ,,fundatia este o creahrri a capitalismului. Este greu si nu recu-nosti acest lucru in orice intreprinde fundatia. Este chiar- mai dificil siinfelegi asta in rnulte institulii, mai ales in universititi, care sunt beneficiare ale programului de acordare de fonduri. (El a sugerat) benefi-ciarilor si personalului ci sister-nul care face posibili functionarea {un-datiei probabil ci meriti si fie pistrat".

Una dintre universitatile subventionate atAt de multele fundatiiRockefeller, cAt si de familia Rockefeller, este Universitatca Chicago.Unul dintre profesorii acestei scoli este dr. Milton Friedrnan, presu-pusul specialist,,conservator" in econornia de piati. Dr. Eieclman afost inregistrat spunAnd: ,,Peste 40o/n clit veniful popomlui amedcaneste acum cheltuit in nunele lui de persoane pafticularc... Vorbimclespre cum evitam socialismul. Totusi 48% din fiecare corprlratie esteproprietate guvemamentalA. Suntem 48% socialisti. . . Ce a pr odus h'e-cer ea . ..la cele 48 de procente de societatc' socialisti? Nu a lost ltrovo-cakr cle persoane rau intenlionate sau in scopuri negative. Nu a ar,ut locnici o conspiratie".

lJnul clinh'e cei mai celcbd absolventi ai Liniversitatii Chic:rgo esteI)avid Ilockefeller, carc si-a luat acolo cloctoratul in economic. Dr. Roc-kefeller este de acord cu ch-. I'lieclnran ci nu a avut loc nici o consnir atie.

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

INSTITT]TUL REIATIILOR DIN PACIF'IC,,In 1925, Instihrtul Relatiilor din Pacific \Institute of Pacific Rela-

hbns - IPR) s-a fonnat ca o asociatie de consilii nationale... ConsiliulSlatelor Unite se numea Instihrtul American al Relatiilor din Pacific(Ameican Institute of Pacific Relations - AIPR). Din 1925 pana in 1950,

IPR a primit 77o/o din fonduri de la fundatii arnericane qi de la AIPR Inschimb, AIPR primea 507o din ajutorul financiar de la Fundatia Rockefeller, Corporatia Carnegie si de la Fondurile Camegie... Cele rnai im-portante contribufi pe care AIPR le primea din partea unor institutiierau asigurate de: Standard-Vacuum Oil (controlat de Rockefeller);International General Electric; National City Bank Chase NationalBank (acurn numiti Banca Chase-Manhattan si controlati de familiaRockefeller) ; International Business Machines (IBM) ; IntenrationalTelephone and Telegraph (ITl); Tirne, Inc.;J. P. Morgan si firmelelui; Banca Americii si Shell Oil."

Ce pdmeau bogitasii in schirnbul investifiilor in AIPR si IPR?

In 1951 si 1952. subcornitetr.rl de securitate interni a Senatrrlui a in-vestigat activitatea AIPR-ului si IPR-ului si a ajuns la urmAtoarea con-cluzie:

II'R este considerat de Parlidul Cornunist din Amcrica si de oficia-lii sovictici un instrurncnt de politica, propagancla si inteligenta mili-tara colnunisti.

IPII a inccrcat sa popularizeze intbrn.ratii false, inclusiv infomratiiplovcrrinrl din sursc cotnunistc si stlvietit't'.

Mcmbrii grupului rcstrirrs dc oficiali si angajati care controlcazaIPR-ul sunt fie comunisti, fic proconrunisti.

IPII-ul a constituit uu rnijloc folosit de t:omurtisti pcntut a oricutapolitica americani din Extrernul Orient spre obiective comuniste...

Nlartorii au iderrtificat in fata Comitctul"ri N{cCanen 47 dc pers<-rane

avAnd lcgzrhrri cu Institrrl.ul Rciatiikrr din Pacific ca fiind comuni;ti sau

agenti sovietici.

IPR a incerczrt. si schimbe: nrentalitatea popomlui american in pri-vinta relaljikl-guvemului Statclor Unite cu Pacificul, mai precis in lega-

turi ctr intcresele in guvemarea Chinei. Llnul tlintre trtoclutile h cares-zr rezrlizat acest luctu a fost iniltrentz\mcl cirnrlilea studentiior alrl(:licani.irr ac,'st sr'r,rp.,v'olile american,'atr .'trtnpluat urt ttillion cle nruttudt'ccli-tate dt'IPI{ Guvemul Statcltx-Unitc a distribuit aproximati.r 750 0$J debrosuri ale IPR-uiui soldatilor arlcricaui din Pacific"..

-lhtusi, rrnii urembr-i IPR uu au fost dc acorcl in totalitate cu ceea cel

fircea Institutul si au lncer-cirt sh avtrtizt'ze lxrpulalia despre ideile ltrt>

131

rrl

I

il

I[:

lr

I

i

il

ll

Page 68: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

tJz WILHELM VON ANGELSDORF

movate de IPR Alfred Kohlberg, un om de afaceri american membrual IPR, a depus mirtLrrie in fata Comitetului Cox, care investiga funda-

File, ca:

...nu fusese prea atent la ceea ce ticea Institutul pAni in 1943, cAnda gdsit niste materiale pe care le-a considerat indoielnice.

A studiat apoi acumularea materialelor IPR si a intocmit un raportdetaliat pe care l-a trimis in 1944 lui Carter, secretar-ul IPR, precum sibeneficiarilor si aitora.' Ca reztrltat, a fost chemat la o intrevedere cu Willets, vicepresedin-tele uneia dinfe fundatiilc Rockefeller. In vara anului 1945 au fost luatemisuri, aparent de cih-e Willets, penhu alcatuirea unui comitet formatdin trei membri car-e sa asculte acuzatiile lui Kohlberg si si examinezedovezile strAnse de acesta privind infiltrarea si propaganda cornunisti,si care si scric un raporl citre IPR si citrc Fundatiile Rockefeller.

Mai tArziu, sc pare ci la insistentele lui Carler, Willets s-a retras dinpostul cle mediator. Carter a declarat ci preferi si se ocupe personalde problemi.

N-a armt loc nici o investigatie. Fundatia Rockefeller a continuat sisustini financiar Institutui.

Conforrn declaratiei lui Willets, s-a format un comitet special, carecuprindea bene.ficiari IPR, si ai cirui rapod conchidca: ,,Comitetul Exe<:utiv a investigat acuzatiile domnului Kohlberg si le consideri false siiresponsabile".

Scopul globnl al Instituhrlui Relatiilor din Pacific nu a iegit la supra-fati decAt dupa RevolrrFa din China, care s-a incheiat cAnd comunistiichinezi au preluat puterea dupi lupte indelungate si sAngeroase.

Povestea rolului jucat de IFR in aceste evenimente incepe cu anui1923, cend dr. Sun-Yat-Sen, conducitoml Chinei, a fost incAntat de ideeacomunismului. A le-gat relatii cu comuniqtii rusi si le-a acceptat sfaful,

,,.,.cici era prieten si admirator al lui l"enin, devotat teoriei economicea iui Karl Marx..."

Sun-Yat-Sen si-a firnis tnostenitorul, Chiang ICd Shek,la Moscova,ca si invete avantajele fiiosofiei couruniste. Dar altcineva s-a gandit sa-i

faci un bine si i-a himis o carte ,,...intit.ulati htterpretarea socialA a is-

lon'el, scrisi de un stomalolog clin Ner,v York, Maurice William, fostrnembm al Partidului Socialist. Dar apropierea strAnsa de ierarhia srl-

cialisti l-a ficut (pe Willi;un) sa ajunga la cmrcluzia ciL asemenea extrernisti sunt idcalisti si fal:i. Sa despar'rit rlt' Parlirlul Socialisl si si-a ex-primat motivele ?n ar:easti carte".

Cartea a avut un irnpact irnens asupra iui Sun-Yat-Sen, care ,,a cititsi recitit cartea lrri Williarn. In cAteva luni a irrt--cput sa ui'asci comuniv

lmperialismul Noii Qrdini Mondiale

mulsi a inceput si pregiteasci instituirea unei republici precum ceaelaborati in Constitutie de pirintii fondatori ai Statelor Unite".

Sun-YaLSen a mai domnit doi ani, pani la moartea sa, in 1925, cendChiang a devenit conducitorul Chinei. Era perioada in care Chiangtrecea prinfo experienti religioasi, dupi ce o cunoscuse pe May linSoong, fiica unui misionar cre_stin. Dupi ce Chiang a venit la familiafetei penlu a o cere in casitorie, a devenit si el crestin. Asta sa intAm-plat in 1927, dupa ce Chiang si-a exprimat admiratia penhu calitislesi devotamenful crestinilor pe care ii cunostea. Unul dinfe cei pe carei-a cunoscut Chiang in acea perioadi a fost dr. Walter Judd, un misio-nar crestin, ajuns mai tArziu congresman american, care a atestat ciacesta a fost principalul motiv penhu care Chiang si-a sacrificat prupriareligie, devenind crestin.

Deci n-a fost o coincidenti faptul ca Revolutia Comunisd Chinezia inceput de asemenea in 7927, fiind provocati printre zrldi de ChouEn Iai si Mao 7,edang.

Chiang a inceput schimbarea clirectiei debazba guverrririi ChineicAnd, in mai 1931, a convocat o Conven$e a Foporului, formati dn 447de delegati alesi de asociatia fermierilor, sindicate, Carnem de Comertsi alte asociatii din domenirrl afacerilor, educational si profesional, pre-curn si de Kuomintang, partidul lui Sun-Yat-Sen. Acesti delegati nuerau alesi direct de citre populatie, ci de menrbrii diverselor asociatiisi organizatii.

Chiang urmirea indeplinirea a doui otriective, prin fomarea ace$tei conventii:

1. Dorea ca deiegatii sir adopte o constitutie provizorie, prima dinistoria Chinei si

2. Spera ci. va reusi si incredinteze popomlui o parle din autorila-lezr cu care era investit, prin intermediul reprezentan$or alegi de acesta.

Conven$a nu a reusit si adopte o constihrte provizorie, iar pahuiuri mai tirziu, in 1935, se spcra ca populatia si-si aleaga propriii repre:zentanli, prin alegeri directe.

In afari de constifule, convenfia a promis poporllui chinez ci gu-tenrul:

L va cxplouh toatc rcsurseic naturale prin milloace ntodernizate;2. va modcmiza agricultura;3. va creste productia cle malcr-ii prin'rr:;4. va inflinta noi ranrur-i inrlustriaic J:entru prciucrarea rnatcriilor

pr-in rt' alc nrr{irrrrii:5. va ertindc infi'astrlrctura nationala, iticlusiv ciiic fcratc, ar,rtostri-

zile si liniiie aerienc:

133

Page 69: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

134

.-ruWILHELM VON ANGELSDORF

6. va stabili un control riguros al apelor si padurilon7.va gararfa protecla celor care vor investi in intr-eprinderi produc-

tive;8. va adopta misuri pentru a asigura cooperarea arnonioasi a mun-

cii si capitalului;9. va unifica moneda;10. va incuraja investirea economiilor si11. va incasa taxe fundamentate gtiin!fic.

. Guvernul lui Chiang s-a numit Guvemul Nationalist al Chinei simulF au apreciat schimbirile radicale pe care lea instihrit in conducerea Chinei, precum gi avantajele pe cal'e le oferea poporului.

Unul dintre sustindtorii acestei metode de guvemare a fost dr. Ar-thur Young, consilierul de finante al Chinei in perioada 79291946, c:uea scds: ,,Cand Guvernul Na[onzrlist a preluat conducerea Chinei, a ela-

. borat un progmm de reabilitare financiara. Intre anii 1928 si 1937, areusit sb unifice si si stabilizeze moneda. Ademoltatdeshrl de rapidvenihrri mari din taxele vamale si interne, ceea ce a avut ca rens.ltatfaptul ca guvernul avea deja in 1937 o mzre stabilitate financiar5."

Cu alte cuvinte, guvemarea lui Chiang era benefici pentru poporulcYmez, pentu ci ii proteja banii si a reusit sa anihileze efectele dish-uc-tive ale inflatiei. De asernenea, daci guverrul urmires,te protejareadrepturilor populatiei si stabilizarea monedei, se dezvolti o clasi demijloc.

Profesorul John Fairbank, care in mod sigur nu era un admiratoral ltri Chizrrg, a fost nevoit si recunoascl, in caltea sa Sktele Uite giChina, ch:'Guvemui nationalist din China a fost, in decada 1927-1937,cel mai modem si eficient guveffr din istoria Chinei".

Oricunl, experimentarea denroca$ei in China sa confruntat cu prGbleme externe cand Japonia a atacat Shanghai-ul, in 13 august 1937.Brusc, Chiang s-a confruntat cu doua ri.z,boaie: pe de o parte, trebuias6-i alunge pe invadatodi japonezi, iar pe de alta parte, trupele sale seluptau cu conrunistii chinezi.

Atacul japonez a provocat insi cele mai multe probleme, pentru ca

,,...japonezii au cucerit rapid principalele orase si au distrus surselede venit. In consecinta, guvernul <fiinez a fost ni,-voit sa se foloseascirde bancnote, ca resrlrse financiare principale penfi'u continuarea raz-boiuhri".

Guvemul c:hinez avea nevoie de aliati, asa ca a solicitat ajutor american dupi atacul .Taponiei de la Pearl l{arbor. Clhiang a trimis unrurtoarea telegrani prepedintelui Roosevelt la 8 clecerurbde 1941: ,,Oferirnin noua noasfi-i badiie conruni tot ceea ce suntem si tot ceea ce aven.l

**@r

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

pentru a fi alaturi de voi pAnd cAnd Pacificul si lumea vor fi eliberatede blestemul fortei biute si al perfidiei firi limite".

America, in afari de intrarea in rizboi impotrivaJaponiei dupl ata-cul de la Pearl Harbor, se afla de aselnenea in riz-boi cu Italia si Ger-mania si a devenit aliata Rusiei, care lupta contra Germaniei.

Solula pe care a dato America pentru incheierea rizloiului, maiales in primele faze, era ceea ce sa numit Lend Lease (acordare deimprumut), adici echiparea fortplor militare ale aliatilor sii. Tohrsi,priorifi$le americane pareau putin deplasate, pentru ca de multe oriigi echipa propriile trupe dupi echiparea aliaflor.

America a hotarAt sa-si echipeze mai intAi soldatii de pe frontul eu-ropean, apoi aliatii rusi, fortele generalului MacArttrur de pe fronhrldin Pacific si in ultimul rand China. Acordarea de ajutor militar Rusieiavea prioritate fafi de echiparea trupelor din Pacific. Iar Chiang n-a pri-mit mai mult de 5% din echipamenhrl de rizboi american pe parcursulrazboiului.

Chiang, avAnd nevoie disperati de asistenli, ,,. ..a confactat un im-prumut in valoare de 250 milioane de dolari in aur de la Statele Unitepentru stabilZarea monedei. Persoana insircinad cu liwarea acestorbani citre China era adjunctul secretarului Tfezoreriei, Hany DexterWhite, un agept sovietic (si membru CFR). In.fei ani si jumitate,White a kimis Chinei nurnu27 de milioane de dolari din cele 250 careifuseseri promise lui Chiang".

Trebuie sa remarcim ci White a incilcat legea prin faptul ci nu aliwat Chinei suma votata de Congres. Dar povestea nu se incheie aici,cici: ,in 1945, Congresul avotat un al doilea imprumut, de data aceasta de 500 de milioane de dolari - dar nici mlcar un cent din acesti banin-a ajuns in China. Din nou, agentul sovietic Hary Dexter White eravinovahrl. Inflatia a explodat in China".

Chiar si cu toate aceste probleme, Chiang a continuat lupta atAt im-potriva comunistilor, cdt si impotriva armatelor japoneze. Dupi ce rdzboiul sa sfArsit, in 1945, Chiang a convocat Adunarea Nationald in datade 15 noiembrie 1946, penbl a aproba adoptarea unei constitutii per-rnanente, ceea ce s-a inliptuit la 25 decembrie 1946. Constihrtia urmasa intre in vigoare un an mai IArnu,in 1947 .

Noua constitutie a fost elaborati cu scopul de a oferi unui sistemde asiguriri sociale si de a coordona guvemzunental utilititile publice,dar conFnea de asemenea o ,,Declaratie a Drephuilor" care garantalibertatea personala si drepturile cetiteniior cl-rinezi. De asemenea, aficut posibile printele alegeri nationale care au avr.rt loc in China (nuse organizasera niciodata alegeri in China) inZ|-2i.1noiernbrie 1947.

I

Ll

I

l

li

I

l

i

li

ll,

ij

iu

ill

l

I

l

irr

l

l

ijrll

iilti

li

I

I

I

1i

il

;lii1lI'

tr

il

ir

i

135

Page 70: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

137136

-diii*sla!

WILHELM VON ANGELSDORF

Constitula stipula de asemenea inhrrnirea unei Aduniri Nationalela data de 29 martie 1948, unde | 7M de delegati trebuiau si aleagapresedintele si vicepresedintele Chinei.

Chiang a refuzat in repetate randuri si candideze la functia de presedinte, dar delegatii Convenliei l-au ales pentru un mandat de gase

ani, cu o majoritate de aproximativ gapte la unu.Comunistii nu au fost insa de acord cu mandatul popular al Con-

ventei si siau continuat atacurile agresive asupra guvernului proaspitformat.

Duqmanul lui Chizuig nu era guvemul japonez, nici micar comunis-tii condusi de Chou En tai si Mao Tndong, ci guvemul american si secretaml de Stat George Marshall, membru CFR

Secretarul de Stat Marshall a luat misuri in 1946 pentru impunereaunui ,,embargo asupra vAnzirilor si furrrizirii de arune de citre StateleUnite..."

Folosind chiar limbajul liudiros al lui Marshalt ,,Ca sef al guvemu-lui, am inzrmat 39 de divizii anticomuniste; acum, cu o simpli semni-hrri, le dez.arrrcz".

Guvernarea lui Chiang era condamnata la egec, iar comunistii luiMao si Chou au reusit in cele din urmi si-l fofteze pe Chiang sir piri-seasci continentul chtnez si si-si mute armatele in indepii'tatele insulechineze Formosa.

Au crescut presiunile exercitate asupra guvemului amedcan insensul recunoasterii oficiale a comunistilor ca guvem legitim al Chinei.Aceasti presiune a fost sustinutn parlal prin aparitia a douizeci si nouide carti, plblicate intre anii 1943 si 1949. John T. Flynn, in ca(ea saintihrlati In timp ce donneai, a arm.hzat aceste cirti si a catalogat doui-zeci si doui dinU'e ele clrept,,procornuniste", iar pe celelalte sapte drept,,anticomuniste". Cele douizeci si doul de cirti au fost analizate cuceea ce Flpn a numit ,,o auri de aprobare" in publicatiile New YorkTrntes, Ilerald Ttibune, The Nation,'Ihe New Republic si SaturdayReview of Literature.

Noui autori au scris douisprezece clintre cirtile respective si ac:eiasi noui autori au scris pafirrzeci si lrei de zuralize ale propriilor lucrari.Cu alte cuvinte, aceiagi autori proct-lrnunisti crau criticii cartilor procc,-

muniste, fie neglijAnd ciirtile anticourunistt:, fie ridiculizAndu-le.lcleea generala a chrtilor procornuniste era ci Chou si Mao erau

,,refon-natori ai agriculturii", care inccr cau vr schir-nbe dishibuirea tcrc:nuriior de la rrmii pr-oprietari dc pan-rAnturi la laranii siraci. [)c cxeur'plu, in 1946 George Marshall insusi a spus rlespre comunistii lui Mao si

lmperialismul Noii ardini Mondiale

despre adeptii lui: ,,Si nu fim ridicoli. Acesti oameni sunt simpli relor-matori ai agriculturii de modi veche".

Chiang si sustinitorii sii erau deja in siguranfa, ascunsi in insuieleFonnosa, iar acum putem vedea cu ochii nostri ce fel de guverrr:re a

instituit el asupra taiwanezilor, populatia care se afla pe insule la sosi-

rea sa.

Taiwan a elaborat o reformi agrari in adevaratul sens al cuvAntului,iar in zilele noastre 97Yo din pimanturi sunt cultivate de micii fennied.Ace-asti reformi a fost aplicati firi a fi necesard o revolu[e sAngeroasa.

In plus, Chiang Kai Shek si succesorii lui au fost liber alesi de locrri-

torii din Formosa, pe cand Mao si acolitii sii din China continentalinu au permis niciodali poporului si participe la alegeri libere pentrua-si alege conducatorii.

Congresmanul Eldon Rudd a emis in 1979 un mesaj care detalia si

mai mult diferentele dintre guverrrarea cornuniqti a Chinei continenla-le 9i cea tuwanezA,a lui Chiang: ,,Cu terenuri )gricole de 270 de orimai mari si cu o populatie de 53 de ori mai mare, Produsul NationalBrut al Chinei continentale este doar de 10 ori t.trai mare decAt Produ-sul National Brut al Taiwan-ului... Cifrele pc care le-arn dat ilustrezuidincolo de orice indoiali abundenta mater-iali produsi de o conduccrebazatA pe libertate. Dupi plrerea mea, aceasla cste cea mai mica si

nesemnificativi dintre diferentele intre Republica Populari Chineza si

conducerea'Ihiwanului. Adevarata diferenta consti in spiritul guvcr-nirii - conditia umani,lipsa constrAngerilor si a inregimentirilor, pre-

zenla oportunitatilor individuale".CAt a costat Revolutia din China, provocati de secretarul de Stat

George Marshall, de Harry DexlerWhite si de comunistii Mao Zedongsi Chou En lai?'

in 1971, Comitetul Judiciar al Senatului a emis un document de

douizeci si opt de pa$ni, intitulat ,,Costurile ulnane ale comunismuluiin China", a cirui concluzie era ca Chou -si Mao erau ,Jesponsabili pen-

tru moartea a aproxitnativ 64 de milioane de oameni".In afari de moartea a 64 de milioane de chinezi, guvemul comunist

se mai poate mandri si cu alte ,,progrese". Valentin Chu este un ziaristprofesionist, niscut si crescut in China, dar care a scipat de regimulcomunisl El a scris in 1963 o catte intitulata Ta Ta, Tan Tan, povestea

Chinei comuniste vizuta din inteior. Chu a declicat un capitol ai cartiisale eforlurilor comuuiste de a distruge farnilia:

I

I

Page 71: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

,1{1|Ef*i6

'138 WILHELM VON ANGELSDORF

Oriunde, familia este un izvor de putere gi curaj pentru om, precumsi adapostul siu emoFonal, in cazuri de dezastre naturale sau nesanseper"sonale.

In China era chiar mai rnult decat atAt. Familia era insisi societatea.Comunistii chinezi erau foarte constienti ci populatia nu putea fi

controlati definitiv decAt daci sistemui familial monolitic "r"

ii.t-,r.,impreuna cu religia gi convingerile morale.

Asta erau hotirAti si faci imediat dupi ajungerea lor la putere.

O alta misuri a comunistilor chinezi penhu distrugerea tamiliei afost mutarea mamelor chineze departe de casi, fimitAndule la cAmp,ca fermiere. Asa cum a formulat Boston Glove dn 31 ianuarie 1973:,,9070 dintre femei muncesc in fabrici si pe cAmp si isi continui studiile",ceea ce, evident, le lasi prea puFn timp penhrr asi indeplini sarcinilede sotii, mzune si casnice.

O mdsuri aseminitoare, conform lui Chu, a fost sistemul comunal,care pur si simplu trimitea birbafi, femeile, copiii si betrenii laolalti intabere de munci comune, dishugea cimitirele vechi si limita relatiilemaritale; pe scurt - egahzarea sexelor dictati de partid.

Unii consideri ci aceste costuri - cele saizeci si pahu de milioanede morti, distrugerea familiei si infiintarea sistemului comunal - aumeritat.

David Rockefeller a deolarat in legituri cu costurile revoludei, laintoarcerea sa din China, in 1973:

Indiferent de pierderile provocate de revolutia chineza, aceasta areusit in mod evident nu numai sa produci un sistem administrativmult mai eficient, ci si si instaureze reguli rnorale si comunitare inintercsul poporului...

Experirnenhrl social din China, sub conducerea presedintelui Mao,este unul dintre cele mai imporlante si de succes din istoria omenirii.

Aceasti afirmatie a lui Rockefeller a fost ficutd la trei ani dupd cepresedintele Mao a somat,,lumea si infrAngi Statele Unite", up"hnala popoarele lumii asffel: ,,Uniti-vi si infrAngeti agresiunile StatelorUnite si ale ciinilor lor de pazh".

Relatiiie politice ale Americii cu China comunista trebuiau si seschimbe. Venise tirnpul ca guvernul american si-i recunoasci pe cemunisti drept conducitori legitimi ai poporului chinez si si rupi toaterelaFile diplornatice cu Taiwan-ul, condus de Chiang si de succesodilui. Ia 15 iulie 1971, premieml Chou En lai, ca reprezenlant al Repu-blicii Populare Chineze, conlbrm unui comunicat de presd emis deoamenii presedintelui Nixon, ,,1-a invitat pe presedintele Nixon si vizi-

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 139

teze China oricand, la orice dati stabiliti de el, pAn[ in luna mai1^972.

Nixon a acceptat invitaFa cu mare plicere".Nu a fost o coincidenti faptul ci Nixon a acceptat invitatia pe 15

iulie 1971, exact in ziua cAnd radio Peking, postul de radio chinez ofi-

cial, a transmis urmitoareafuaza:,,Popoare ale lumii, uniti-vi si infran-

geti agresiunile Statelor Unite si ale cAinilor lor de pazi".

Presa americani si presedintele Nixon au refuzat si recunoasciipocrizia guvemului chinez si au acceptat invitatia in aceeasi zi in care

acesta lansa chemarea la o revolutie mondiali impotriva Statelor Unite.

Sustinerea acordati de Nixon Chinei rosii a fost inf-adevir stranie.

in 1968, cAnd canclida la presedintie, Nixon a spus: ,,Nu voi recunoaqte

China rosie si nu voi sustine admiterea ei in Natiunile Unite..." Iar in

cartea sa $ase uize, a scris; ,,adrniterea Chinei rosii in Organizala Na-

tiunilor Unite ar fi o bitaie de joc la adresa specificatiei din Carlide a

nu primi decAt "naluni iubitoare de pace". Iar mai grav ar f ci astJ.el ar

creste credibilitatea regimului comunist, care gi-ar spori enonn puterile si prestigiul in Asia si probabil ar slibi iremediabil sistemele non-

comuniste de guvemare din zoni".Deci presedintele Nixon a plecat in China si a deschis calea guver-

nului comunist chinez al lui Mao si Chou.Urmitorul pas in tridarea poporului chinez de ditre Atnerica a vc-

nit in 1976, cAnd mai intii Chou En lai si apoi Mao Zedong au murit.laudele care au curs de pe buzele conducitoriloi lumii la adresa celor

doi rricelari erau incredibile.Comentariile de mai ios, referitoare la Chou En lai, au fost tacute

de urmitorii indMzi:

Gerald Ford: ,,Chou va rirnAne in memoria oamenilor ca un condu-

citor remarcabil".Secretarul de Stat Henry Kissinger: ,,L-am admirat foartc mult pe

Chou En Lai".Fostul preseclinte Richard Nixon: ,,Mostenirea lui Chou va fi ci a

contribuit la sfArsirea intunericului. Doar cAtiva oameni ai secolului )Xar putea egala irt.tpactul prcmiemlui Chou asupra istoriei lurnii".

Urmitoarele comenladi au fost ficute la adresa lui Mao Zedong:

Premierul Canadei, Pier-re Trudeau: ,,Republica Populara Chineza

estc un monumcnt al spiritului gi filosofiei politice a pre;edintelui Mao'Poporul canadiau rccunoaste spilitul cornunitar inedit care, sub indru-rnarea prcscdintelui Mao, a contribuit la modernizarea Chinei".

Prescdintcle Gerald Ford: ,,Mao a fost un om remarcabil si foattcimporlant".

Page 72: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

140 WILHELM VON ANGELSDORF lmperialismul Noii Ordini Mondiale 141

Secretarul de Stat Henry Kissinger: ,,Mao a fost unur dintre titaniiacestei ere".

. _Fostul presedinte Richard Nixon: ,,Un poet vizionar, adAnc implicat

in istoria poporului chinez".Ncw York Times; ,,un moralist care a crezut cu ardoare... ci buni_

tatea omului este mai importanti decat simplul siu progres economic,,.R.sto, Globe: ,,un simbol, pentru milioane de oam*eni din toati lu_

mea, al posibilititii dc schimbare sociali, progres economic si politic,demnitate pentru cei exploataF,,.

Aceste eforturi ai ajuns la o finalitate in decembrie 197g, cand gu-vemul american a recunoscut oficial china comunisti, clupi cinciz,ecigi cinci_de ani de acceptare a gSrvemelor lui Sun-yatsen si chiang KaiShek, drept reprezentanti ai poporului chinez.

Altii nu au fost de acord cu decizia guvemului american. unul din-h-e acestia, dr. chiu-Yuan Hu, fost cetitean chinez, a spus unui comi-tet al congresului, la washington: ,,Recunoagterea chinei rosii reprezinta descurajarea oamenilor din intreaga lume... Ilrnea va .sti asublc'i marea natiune a statelor Unite nu to"riti si le fie prietena, ci i;i trl-de;zi cAteodati cei rnai loiali aliati.,.

Senatorul Bany Goldwater a simtit de asemenea ci clecizia a fostnepolriviti. A declarat, la o c.onfcrint^i de prevl: ,,Nu arn idee care aufost

'rotivele, in afarir cle (faptul ci) comisia t:ilaterali, fo'nati clin

bancherii acestei tiri, doreste si-si extincli afacerile. Acest lucru estepericulos, cici ii i'spiirna'tzi pe aliatii nostri, mai ales pe cei mici, culrrivire la cunt isi respectir Statele Unite promisiurile.(Arizona DailvSLr, Tucson, 17 decembrie 1928, p. A-1i).

f)ar h'rdarea definitivia popomlui chinez a a'ut loc la 1 ianuarie1979, cand presedintele Jimrny carter a rupt relatiile cliplomatice cusingurul guvern liber abs pe care l-a awrt chi'a, cu cel ai Tairvanului,si a mers atat de depiule incat si declare ci pozitia statelor Unite era:,,Exista o singuri Chi'a, iar'lhiwan-ul face parte din China,, (ArizonaDaily Star,Tucson, 16 decembrie 1973, p. A-1).

, (]uve,'rul nationalist zrl'lhiwan-uhri a receplionat cu arnaraciune tra-darea, dar a declarat cd: ,,r.tu va negocia cu regimul corlunist chi'ezsi nici nrr va face un compromis comunist,..

Arnbele deciz-ii l-au detendnat pe senatorul Bany Golclwater si-lacuze pe presedinteb caftc'r cd a unnat motivatii economice si ci ,,afacrr-rt-o 1nntru rnarile binci ale lumii - chase Mzurhaft;rn si bancheriifrzutcezi - si pentru cornpanii cum e Coca Cola..

Ilonald Rezrgan a nuurit lrperea relatiilor cu'faiwan-ul ,,iriclare".

Ipocrizia intregului scenariu privind China a fost ilustrati drama-tic in luna mai a anului 1979, cAnd New York T'tmes a publicat o poza

a ministrului Comertului Juanita Kreps in China, vlzitAnd Marele ZidChinezesc, zAmbind si pirand sd se simti foarte bine. Poza era atagata

zuticolului principal de pe aceeasi pagini, al cirui titlu era ,,Prizonieriipolitici torturati si infornetati in "paradisul" chinez".

Articolul nu precizeazbdaci zAmbitoarea doamni ministru a vtnlatsau nu vreun prizonier ,,torturat" si ,,infometaf', dar acest lucru e in-doielnic.

intrebirii de ce jurnalistii si demnitarii americani czre au vizitat Chi-na in anii qaptezeci mr au mentionat toffurile la care erau supusi nu-merosi chinezi ii rispunde partial Edward N. kthvak, director asociatla Ccntnri de Cercetare a Politicii Exteme al Universititii John Hopkins din Washington, care a vizi[at si el China continentali.

Luttwak a scris un articol in Rezder's Digest din aprilie l977,incare a pus o serie de infrebari:

I)e ce nu neau dezviluit ziaristii americani asemcnca realititi fun-damt-'ntalc alc Chinei? Oricurn, siracia si mizeria tirii este evidentipestc tot.

Mai ilult, dc cc nu s-au rcvoltat vizitatorii precedenti de orcle incare copiii invati din rnanuale propagantla brutali a luptei dc clasa?

Dr-'cc nu au rlenuntat,,ccrcctitorii Asici" militarismul sistcrnului incare cel mai icftin costurn pentru baictei este o miniunifonna cu pusci?

Si, mai prcsus de toatc, cuni clc nu au scsizat fenotncnul ccntral alvic{ii din Ctrina (rosie): totaliLrrisn'rul sau unic, aproape pur?

Dar era deja prea tArziu. Secretaml de Stat George Marshnll, Insti-hrtul Relatiilor clin Pacific si politicienii modemi au tradat singurul gu-

vern libcr ales al Chinei si i-au inlocuit cu cel mai brutal si sAngerosglrvem de pe fata pArnAntului.

China era aculn cu adcvirat comunisti.

CONSIUUL NATIONAL AL BISERICILORh 1E31, Alexis de'lbcqueville, un tAnar fi-ancez, a fost trimis in Sta-

l.ele lJnite de guvernul f-ancez pcntm a studia inchisorile si peniten-c:iarele americane.

Ir irrtoar:erea sa in Fianta, a scris o carte intitulati Democratia inAtneica, o exaniinare a motivelor penFl care forma de guvemimAntrt'publicanA ir awt srrcces in ,\nrrica. Isi rezurnA descoperirilc asffel:

Arn cautat mArctia si geniul Amcricii in cAmpiile sale ferlilc si inuAdurile ni:sfArsite: nu erau acolo.

Page 73: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

l,eam ciutat in scolile sale libere si in institutiile sale de invitamant;nu erarr acolo.

Le.arn ciutat in Constihrtia sa unici si in CongJr-esul siu dernocratic;nu erau acolo.

Numai cAnd am ajuns in bisericile din lunerica si le-am descoperitpredicAnd pentru dreptate arn inteles miretia si geniul Arnericii.

America este mircati pentru ci America'cste buni.CAncl Amer-ica va inceta si fie buni, Ancrica va inceta si fe mircat6.

la 2 decembrie 1908, Walter Rauschenbusch si HarryWard au fon-dat Consiliul Federal al Bisericilor lui Christos din America, numit pescurt Consiliul Federal al Bisericilor (Federal Council of Churches-FCC).

Dr. Rauschenbusch era un teolog care a scris: ,,Daci socialismulva avea weodala succes, nu poate reusi inh{ tarb nereligioasd".

Dr. Harry Ward, profesor la Seminarul Tbologic Union, a fost iden-tificat sub jurimAnt ca membru al Partidului Comunist de cife Man-ning Johnson, gi el rnembru. Johnson l-a numit pe dr. Ward ,,arhitechrl-sef al infltririi comuniste gi al subversiunii in domeniul religios".

Organizatia creati de cei doi indivizi primea o pafte din resurselesale financiare dintro sursi deshrl de neobisnuiti, dar nu neasteptati:,,...John D. RockefellerJr. (care) a contribuit, din 1926 pani in 1929, cupeste 137 000 de dolari la Consiliul Federal al Bisericilor - sumi reprezentAnd cam 10%o din venilrrile totale, din toate sursele, ale organizatiei".

^ Au existat si altii czu-e au descoperit Consiliul Federal al Bisericilor.Inl927, congresmanul Arthur M. Free a inaintat o rezoluFe Casei Reprezentanflor, descriind Consiliul Federal al Bisericilor drept,,o orga-nizale comunisti, avAnd ca scop instituirea unei biserici de stat..."

FCC a risplitit partial sustinerea financiari a celor bogati cAnd, in1942, a emis o plafforrni care cerea,,un guvem unic mondial, conho-Iul interaational al tuturor armatelor si flotelor, un sistem monetaruniversal gi o banci intemationali controlati in mod democratic".

Presiunea asupra FTC-ului a devenit prea mare, pe misuri ce acti-vititile sale deveneau din ce in ce mai cunoscute. Asffel, FCC a decissi-si schimbe numele, dar nu si orientarea. la 29 noiembrie 1950, FCCa devenit Consiliul National al Bisericilor Bisericii lui Christos (Naticynal Council of the Chur ches of the Church of Chist * NCC).

Orientarea Consiliului National al Bisericilor nu era diferiti de ceaa FtC-ului. llcru relevat, de alffel, intr.un interviu cu Gus Hall, secre-tarul general al Partidului Comunist, apirut in revista Approach din

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

15 iulie 1963. Hall a declarat ci Biserica (aparent NCC) si comunismulau atAtea in comun incAt,,ar trebui si existe unul pentru altul". Hall a

continuat numind ,,scopurile achrale ale comunistilor in privinla Americii ca fiind "aproape identice cu cele adoptate de biserica liberald.Putem si ar trebui si muncim impreuni fentru aceleagi lucruri'".

lndiferent de ce avea de oferit NCC, multi au fost atrasi. O anumiti,,Biserici", biserica lui Satana, condusi de ,,rnarele preof'Anton laVeydin San Francisco, a devenit de curAnd membrb a Consiliului Na$onalal Bisericilor.

CONSILIUL MONDIAL AL BISERICILORAceasti organizatie mondiali sa format la 23 august 1948 gi ur-

meaziin mare aceeagi ideologie ca gi Consiliul National al Bisericilor(World Council of Churcftes - WCC).

Un.exemplu al acestei aseminiri este faptul c[ secretarul general

al Consiliului Mondial al Bisericilor din 1975, Philip Potter, a spus ce

,,poate fi cAteodati mai radical decAt majoritatea matxistilor".Un alt oficial din WCC s-a aritat de icord cu atitudiirea lui Potter.

in tggZ, Emilio Castro, seful Comisiei Consiliului pentru Misiuni Mon-diale si Evanghelizare, a declamt ,,Baza filosofici a capitalismului este

rdul, in contradictie totali cu Evanghelia".Aceste exprimiri in favoarea marxismului si impotriva sistemului

economiei de piati sunt impirtisite si de cei care au participat Ia con-

ferinlele lor globale. la tntAlnirea din noiembrie 1975, primul-minisfujamaican, Michael Manley, a spus rnul$mii de delegati: ,.Crestinitateatrebuie si ajute la dishugerea sistemului capitalist si la crearea uneinoi ordini economice mondiale..." Discursul lui a fost urmat de aplau-

ze prelungite.WCC-u1 si-a investit banii in convingerile sale. Organizatia a creat

un Program pentru Combaterea Rasismului (PCR). Din 1970, aceasta

organizafre a dat peste 5 000 000 de dolari pentru mai mult de 130 de

organizatii care combat aparent rasismul in treizeci de tiri.Dar aproape jumitate din acesti bani au ajuns la hupele de merce

nari care lupti pentru suprematia albilor in Af ica de Sud.

Oricum, WCC-ul s-a aritat destul de selectiv din acest punct de

vedere, cici ,,nici un cent din banii PCR nu este alocat gn-rpurilor disi-dente din Uniunea Sovietica..."

l-ucru curios, intrucAt se estimeazi c[ existi aproape 5 000 000 de

rusi in 3 000 de lagire de concenh'are de munca silnica in Rusia. Opersoana car-e stie acest luctu mai bine este Awaham Shifrin, un rus

143142

Page 74: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

'js1|11i'1&

144 WILHELM VON ANGELSDORF

exilat de guvernul rus in 1970, care este directorul executiv al Centru-lrri de Cercetari pentru inchisori, Azile si lagdre de Concentrare deMunci Silnici din URSS. El a declarat ci ,,cele mai mari g:upuri deindivizi din lagdrele de concenfrare msesti sunt formate din crestinicredinciogi", care se afli acolo din singurul motiv ci sunt crestini.

FRANCMASONERTAin tSZt, un francmason, pe numele lui Albert Pike, a redactat o car-

te de 861 de pagini intr!.iatA Motala si dogntele itului scotian sftivechigi acceptat al fiancnasoneriei, pregdtite penfra Consiliul Suprem al CeIor Treizeci si Trei de Grade pentru jutisdictia Statelor Unite si publi-cate prin autoiktea sa. Multi istorici cred ca Pike a scris el insusi res-pecliva car1e.

A amt un trecut interesant. Destui istorici pretind ci Pike a fostales de Giuseppe Manini si conduci llurninatii din Statele Unite. inplus, a devenit brigadier general in amrata confederati in timpul Raz--

boiuluiCivil.Maz.zini i-a scris lui Pike in ianuarie 1870 despre nevoia de a crea

un,,super-rit" in interiorul ordinului masonic tradilonal:

Trebuie si perrnitem tuturor federatiilor (r-nasonilor) sA continuccxact asa cum sunt...

Trebuic si creim un supcr-rit care si rimAni necunoscut si dincare si faci partc acei masoni de grad marc pe care ii vorn sclccta...

Acesti oameni trebuie alesi in cel mai strict secret.Prin acest rit suprem, voln guverna asupra intregii francmasonerii,

cal-e va deveni singurul centm internaf,onal, cel mai puternic, intrucAtorientarea sa nu va fi cunoscuti.

Scrisoarea luiMaznni a fost scrisi inainte ca Pike si fi scris studiulcelor treizeci si trei de grade ale rnasonedei numit Morala 9i dogmele,deci este posibil ca aceasti carle, despre care Pike declari cd ,,nu seadreseazi intr-egii lumi", si fi fost scr-isi in scopul acestui ,,super-rit" ininteriorul masoneriei. Oricum, conFnutul ei este extrem de relevant,as,a cum se observi din urmitoarele spicuiri din aspectele sale celemai izbitoare.

Cartea afirma ci masoneria este o religie: ,,Fiecare loji masonicieste un templu ai religiei, iar invititurile ei sunt porunci ale acesteireligri.",,Masoneria este o adorare..." Mai tArziu, identifici obiectulacestei adoratii: ,,Iata scopul, sfArsitul, anihilarea definitivi a raului sireaducerea otlului la starea sa initiala prin Ra$une. .." ,Ia inceput afbst... cuvAntui... Ratiunea care vorbeste." ..Ritui scotian stravechi si

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

acceptat al masoneriei a devenit... invititorul marilor adevimri, inspi.rate de o ralune dreapti si iluminad." ,,Ratiunea este absoluti, cici inea trebuie si credem."

Pike a declarat ca cea mai mare incAntare a ,,religiei ratiunii" ar fimomenhrl cand ,,Ratiunea umani va ajunge in tronul lui Dumnezeusi isi va agita to(a deasupra ruinelor U^niversului".

Cartea idiculizeazh,cregtinismul: ,,Invd$torii, chiar si cei ai cresti-nismului, sunt in general cei mai ignoranf, in privinta inviliturilor pe

care le fansmif'. .....lisus din Nazareth n-a fost decat un om ca noi...",,Masoneria)... vede in Iisus un mare invititor al moralita$."

...Si credinta in Dumnezeu: ,,EuI... adevdratul conducitor al Uni-versului." ,,Conceptia unei zeititi absolute in afara sau independent deRatiune este idolul magiei negre."

Religia lui Pike prezinti multe dintre obiectele si credintele cregti-nititii traditionale: un altar (,Masoneria... in jurul altarelor cireia...');o experienli de renastere C,initierea (in Mistere) era considerati o

moarte mistici... iar (initiatul) era ahrnci regenerat, renascut...') siun botez (,...boterul... (este un simbol) al purificirii, necesar pentrua ne face masoni per{ecti').

Pike identifici obiectul adoririi masonice: ,,I-ucifer, purtitorul deLumini! l.ucifer, Fiul Diminetii! El este cel care poarti kmina..."

l-ucrarea lui Pike funtteaz| dreptul individual la viati, dat de Dum-nezeu'.,,Nu este adevirat ci "nici un om sau o minoritate nu trebuiesacrificati pentru altul, pentru o majoritate sau penfu tofl oamenii".Aceasta nu este numai o afirmatie falsi, ci si una foafte periculoasi.Adeseori, un om sau mai multi trebuie sacrificaF, in sensul obisnuital cuvAntului, in interesul mai multora."

Si, ln cele din urmi, Hke afirmi scopul final al masonilon ,,...lumeava veni in curdnd la noi pentru suverani (conducatori politicr) gi pont'rf(conducitori religiosi). Vom constitui punctul de echilibru al universu-lui si vom guvema asupra stipAnitorilor lumii".

Scopul masonilor, confonn lui Pike, este ,,de a guvema asupra sla-pAnitorilor lumii".

Puterea secreta dirr spatele puterii!

145

Page 75: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

ff

13. DE IJNDE NEVINE,SALVAREA"$r cE NE CERE EA?

Dr. Paul Ehrlich a scris o carte intihrlati Bombapopulatiei,in carea lansat urmitoarea profelie: ,,Deja este preatirnupenhu a evita foa-metea care va omori milioane de oameni, probabil pAnd in 1975,..

Ehrlich a prezis de asemenea ,,poluarea totali si moartea oceanelorlumii pani in 1979'.

Revista Haper's din ianuarie 1970 a tipirit o pagini intreagi dedi-cata averfizAii omenirii, cu titlul ,,lndiferent ce faci, faci degeaba dacinu confi olam populatia".

_ Articolul soma guvernul american sd ,,controleze afluxul de popu=latie care ameninti si sufoce pimAnfirl".

Kenneth Boulding, un economist al Universititii Colorado, a pre-venit lumea in februarie 7973 ca.populatia umani trebuie si incetezesd se inmulteasc4 ,,alffel, in cAteva sute cle ani, nu vor mai exista decAtlocuri in picioare".

Credinfa ci Pimanil era amenintat de o ,,explozie demografica,.sici exista pericolul ca, in cAteva secole, si nu mai existe loc pe pirnAntdecat atat cat oamenii si stea inghesuiti unul peste zLltul, poate fi imediatdenunlati drept o fr-audi imensi, folosind pur si sirnplu matenratica.

Oregon, un stat destul de mic din Statele Unite in comparatie cualtele, are o suprafati totall de Z4T ffiBkilomehi pitraS. pimantul areaprodmativ 4 000 000 000 (pahl miliarde) de locuitor-i. Daci inh.eagapopulatie a lumii sar mula in Oregon, toti cei pahl miliarde de oaneni,si ar lasa restul Pimantului complet lipsit de locuitori, unei familii depahrr persoane i.ar reveni o pafte din Oregon de aproximativ 24g clernetri pitrati. Asta inseamni cam jumitate din dimensiunile unei pzu.cele rezidentiale intr-o subdivizie.

Omenirii i s-a spus ci motivul penhl care existi foamete in Incliaeste ci populatia este prea numeroasi in comparatie cu procluctia clealimente. Dar o revizuire mai atenti a istoriei acestei natiuni ar crez-vilui ca in India existi foarnete cle secole inh-egi, desi populatia eramult mai rnici in hecut, iar suprafata tarii a rirnas aceeasi"

Imperialismul Noii Ordini Mondiale

Exista oare o alta explicatie a faptului ci in India oamenii mor defoame, in afari de faptul ci are o populatie prea mare?

Motir,rrl ar putea fi oare ca India are un guverul socialist, care credeci tot ceea ce produce individul apartine statului? Ar putea fi oare fapful ci acest guverx socialist a dishrrs dorinta oamenilor de a munci?Si face asta de secole?

India are aproximativ 200 de locuitori pe kilomehu pitral Japoniaaproximativ 270,iar Olanda aproximativ 310. Dar remarcafl cdJaponiagi Olanda au economii mult mai prospere decAt India, pentru ci, inmare, Japonia si Olanda permit oamenilor sd pisfeze produsul mun-cii lor.

,,Explozia demografici" a fost, deci, o fraudi enomi. Este interesant insi si vedem care au fost solufiile oferite pentru rezolvar"ea aces-tei problenre imaginare.

Una a venit de la un psiholog si sexoiog din Washington, care a propus ,,ca natiunile lumii sa le ia popoarelor lor "drepful la reproducereo,aceasta fiind singura solufle pentru explozia demografici globali...prin metode ca introducerea unor chinticale cu efect de sterilizare tem-porari in alimente si in api... cu sau firi acordul si consim6mantulcetateanului".

Un alt individ a spus cd in Statele Unite h'iiesc prea multi oameni-A ident'rfcat problema si a oferit o solutie: ,,Este necesar ca Slatele Uni-te si-si reduca populafa cu doui treimi in umritorii 50 cle ani. corrfonnlui Howard Odum, un cercetitor al biologiei marine la UniversitateaFlorida. Odum a afirmat ci natiunea nu va fi capabili si tnfetini popu-lafla actuali, de225 de milioane de persoane. O datir populatia redusila 75 de milioane... s-ar putea irnplica definitiv in agriculturi".

in arlicol nu se precizeaz|,pince rnetodi woii Odum si reducipopulatia Statelor Unite la 75 de milioanc de oameni. Poate ci intentiona si,,ii execute in mod rnilos".

John Maynard Kelmes, socialislconrunishrl membru al Soc:ietitiitrabian, a ar,ut si el dc ficut niste comentarii ln privinta exploziei clemo-grafice: ,,Deja a venitwemea cdnd fiecar-c tad trcbuie si-si elaboreze opolitica rralionala in ceea ce prives{e nrarirnca populatici, diminuareasau cresterea acesteia, sau poate chiar rrrentinerea dimensiunilor actua-le, dar este fcrafte necesari. Si o dati stabiliti aceast/r politici. ffebuiesa ia rnasuri perrlm a o punc iu aplicare. Poale cA ceva mai tal.lu, vaveni wemea cind comuniLatea in ansaniblu va da atentie calititilorinniscute, dar,si celui mai umil dintre viitorii sii membrii'.

Din articol reiese ca Keynes nu a explicat cum intentiona si limite-ze midmeer populatiei. Ti"ebuie sa fie liustrant penuu oarneni ca Key-

147

Page 76: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

149148 WILHELM VON ANGELSDORF

nes si vada o problemi si si nu le poati explica oamenilor ca solutiaeste omorarea in masi a celor care sunt considerati exces de populatie.Trebuie si fie greu pent'u Keynes -si ceilalti si le explice celor pe carevor si-i vadi ucisi ci este important ca ei si moari pentru ca ceilalFsi poati trii.

India a luat misuri penhu conh'olul populatiei folosind sterilizareafo(ata a cetitenilor ei. In statul indian Maharashfa, de exemplu, undese afli orasul Bombay, tof, birbali sub 55 de ani si toate femeile sub45 de ani trebuie sa fie sterilizati in maxim gase luni de la nasterea celui deal feilea copil. Cuplurile cu fei copii, dar dintre care nici unul nueste mai mic de cinci ani,. sunt scutite - insi daci femeia ramAne gra-vidl, trebuie si avoftezr. inf-adevar, intro perioadi de,,stare de necesitate", guvgmul indian a ordonat cam 10 milioane de sterilizdri fbrtate.

Oricunr., China detine inci recordul in ceea ce priveste controlulpopulatiei. In prezent fiecare familie se limiteazi la un copil. ,,Cei careau mai multi copii nu primesc ratie si pentru ei."

Decizia asupra nasterilor, ca si asupra deceselor, a devenit o ,,deci-zie colectivi", conform unui medic chinez, iar ,,locuitorii fiecirei strvise aduni si hotirisc cAti copii se vor na,ste dea lungul anului... Femei-lor obtgate prin decizie colectivd la sarcini prestabilite nu li se permitescuza de a fi uitat silsi ia pilula. Un voluntar... distribuie pilule in fieca-re dirnineati cAnd femeile ajung la locul de munci".

Unul dintre obiceiurile chineze inci pirsh'ate, in pofida atacurilorcomuniste la adresa sh'ricturii ftmriliale, este traditia ca biietii si-si in-tretini painli la bitrAnete. Acum, cand in China familiile nu mai potavea decAt un sinSlrr copil, multe cupluri chineze sunt ingrijorate ci,dacir au o fetiti, aceasta nu va ?lvea grijl de ei la biitrAnete, asa ci isiasasineazd descenden{ii de sex feminin. De fapt, mu$ par :nS lasd cada-vml feti.tei lor pe lreptele setliului filialei locale a partidului comunist.

Insd China nu numai ci a impus un conh'ol asupra nastedi cetitenilor ei pentru a confola.mirimea populatiei, ci confoleazi de asemenea moartea bilrAnilor. Intr-un raport al guvemului intitulat R}rsecu,tia corrutnista a Bisericii in Chinarogie si Coreea de Nord, din data de26 martie 1959, se raSnfteazAc* ,[oti bih'anii peste 60 de ani care nupot munci sunt intemad in'anle de bAtrzmi. DupI interrrareain az,il,lise administreaza iniectii. Ii se spune ca injectiile sunt penlu lildc.ca-rea bolilor. Dar dupa adrninistrarea iniecliikx'rnor in termen de douisaotamani".

in plus, soJutiile penhu ir-nagirrara explozie clemografici atecteazasi vArsta mijlocie. Intr-un eseu intilulat,,ii loterie a rnofalititii interra-tionale", studentii din America citesc despre o loterie ,,...c-al'e ar rezol-

I mpe ri al ismul N oii Ord i ni M ond iale

vaciza de suprapopulare a pamAntului. In fiecare an, 5% din locuitoriiPd.rnanhrlui cu vArste cuprinse lntre 30 si 40 de ani ar fi exterminaF..."

Dar, pe scurt, altul este scopul aceshri mit al suprapopulirii. A fostrentmatinh.un articol din Readels Dtgest, scris de laurence Rockefeller, fratele lui David Rockefeller, intitulat^,,Cazul unui mod de viatimai simplu". Arlicolul spune, prinfe altele: ,,In ansamblu, toate acesteaduc la un alt stil de uiu$... DacA nu-l adoptam de bunivoie si in moddemocratic, ne poate fi impus cu forta. Llnii economisti si analisti argu-menteaza ci, daca vom continua si consumim resursele asa cum ofacem acum, singurul mod in care se va putea stabili un echilibru infecel€re si oferta va fi controlul autoritar. Robert Heilbroner, cunoscuhtleconomisl, este foarte pesimist cu privire la capacitatea statului demo-crat si capitalist de a impune disciplina necesari penhu a supravietuiintro lume a insuicientelor".

l)eci rnotivul ,,exploziei demografice" este controlul guvemamen-tal absolut nu numai asupra cetatezrnului, ci si asupra mediului. Acesttransfer de autoritate de la individ catre stat este sustinut si mai multde alt individ, Zbigniew Brzezinski, care a scris: ,,Cred ca acceptimideea unei vaste expansiuni a regulilor sociale. Poate lua fonne cumar fi legi privind numdrul de copii, poate chiar legi privind sexul copi-ilor, o dati ce febuie sa alegem, starea wemii, regrli ale timpului libersi apa mai departe".

Inci o dati, ca si in cantl orgiNtizatiilor cliscutate in capitolul anterior, este impoftant si ne inh-ebim cine a plitit campania cu privire la,,expiozia demogrzrfici". Inci o data, curiosul descoperi banii fundati-ilor scutite de impozit ,,primele mari ftrndatii care au donatfondriri indonreniul populatiei au fost Fundatia Rockefeller si Fundatia Camegie.Acestora li sa aliturat Fundatia Ford..."

Si ,,clanul Rocke-feller a bigat bani in rniscarea pentru conholulpopulatiei finantand Consiliul Popuiatiei, planificar-ea familiah si Biroulde S-tatistici a Populatiei".

"Insi cei din China care isi omoari copiii de sex feminin pentru cinu sunt potdviti nu srmt singurii. Altii au adoptat atinrdinea lor in Ame-rica: ,,|)octorii din inffeaga tari (Statele Unite) au inceput sI aiute fe-nicile invu'cinate si-si ucicli copiii penfi-u ci pirintii isi doreau rtn copilde sex opns", confon-n unui arlicol diut Washington FosL' Sunt oarrl necesare aceste rnisuri extrerrre? 'fiebuie oiu e si contr-r>

liim populatia PirrAntului, indilerent ciiti riamuri sunt, pt:nttu ca morde foame inh-+ iunre care curAnd va 1i atit de aglomerata incAt nu vamai fi bc penl-ru producere:r hranci? Nlor o;rre oarnenii de pe PinrAntde lbanre?

i

I

l

I

l

I

l

I

i

i

i

Page 77: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

i151150 WILHELM VON ANGELSDORF

O persoani care credea ca rezervele de alimente cresc a fost BobBerglund, ministrul furiculturii in timpul administratiei Carter, carese spune ci ar fi afirmat ,,De fapt, cele patru miliarde de oameni carepopulau Pimanhrl in 1978 aveau la dispozitie cam cu o cincime maimulti hrani pe cap de locuitor decAt cele 2,7 mtharde de oameni caretriiau pe PimAnt acum douizeci si cinci de ani".

Rezultatul? Fermierii americani scot terenuri fertile din folosinfi.Ministrul Agriculturii John Block a raportat in 1983 ca acesti fermieriau fost de alord si scoati din uz cam o treime din pimanturile lor, intotal optzeci si doui de'milioane de acri, in schimbul unor programede subventionare.

. Iar in Statele Unite existi grija ci rata de creqtere a popula$ei sca-de prea repede: ,,PAni in anul2000, guvernul federal vafi nevoit sd in-curajeze sarcinile, daci rata natalititii continui si se pribugeasc#',conform unui sociolog de la UniversitateaT€mple.

O persoani care crede ci ln spatele ,,exploziei demografice" se afliintenfi necurate este cercetitorul Gary Allen, care a scris ci ,,...impli-cAndu-se in migciri care provoaci haosul social si al mediului, Stangasperi si cultive lngrijorarea sinceri gi legitimi cu privire la mediu (gi

la num[ru] de oameni carel populeazi), asffel incat si fie acceptat con-trolul guverlamental asupra mediului. Scopul este confolul federalasupra mediuiui in care suntem nevoiti si triim".

Controlul federal despre care vorbegte Allen trebuie si se manifeste in fiecare aspect al vietii fiecirui cetilean. Noile fraze care descriuschimbirile atotcuprinzitoare sunt ,,noua ordine economici" sau,,noua ordine econonfci internationali" sau ,,noua ordine mondiali".

Aceste fraze inseamni toate acelagi lucru si sunt folosite pe rind.Conferinta Nafunilor Unite penhu Populatia Mondiali care a avutlocla Bucuresti a cerut,,o noui ordine economici prin eradicarea cauzn-lor siriciei mondiale, asigurAnd distribuirea echitabili a resurselorlumii..."

Acesta este pur si simplu marxism, dus cu un pas inainte: ,,De lafiecare (ratiune), in functie de posibilititi, penhl fiecare (natiune), infunctie de necesitad".

Daci guvemele vor crea o noui ordine economici si vor irnpirliavuFa naFuniior bogate si sirace, vor avea nevoie de o rnetodl princare si indeplineasca acest lucru. O metodd propusd de Natiunile Uni-te in 1969 Si 1979: .Adunarea Generala a adoplat joi, tari disensiuni,o declaratie cerAnd: utilizarea sistemului fiscal al lurnii si a cheltuielilorguvemamentale in sensrrl unei distribuiri mai echilabile a veniturilor".

Imperialismul Noii Ordini Mondiale

Natiunile Unite au luat mai tirrziuin considerare o propunere princare *fiecare lari a lumii va pliti o taxi pe mirfuri sau pe anumite bu-nuri de uz casnic si de lux pentru ajutorarea natiunilor sdrace".

@ste evident care sunt naSunile care au ,,anumite bunuri de uzcasnic si de lux": natiunile mai bogate, cele care apiri dreptul la pro-prietatea privati.)

Alte discu$i pe aceleas.i temd, a ajutoririi natiunilor sirace, supra-populate ale lumii, au avut loc in 1979, cAnd reprezrntanfi a 156 de tarisau intAlnit,,...penhu a hotiri cea mai buni metodi de a impirti puti-nele resurse ale planetei. Un bloc de B0 de na$uni sirace va avea nsvoie de 25 de miliarde de dolari din partea naf,unilor bogate".

Titlul articolului era ,;{vufi si neavuli se intAlnesc", iar poza insoti-toare ii infnlqa pe secretarul general al Natiunilor Unite de atunci, KurtWaldheim, si pe presedintele Filipinelor, Ferdinand E. Marcos.

Un tiflu similar avea alt articol, care prezenta intrunirile din Can-cun - Mexic, care au avut loc in octombrie 1981. Acesta era: ,$vufisi neavutii se intAlnesc penhrr a dezbate noua ordine economici".

Daci:va exista o taxi mondiali colectati penfru ajutorarea natiuni-lor sarace, va fi nevoie de un incasator mondial al acestei taxe, si acesta va fi stabilit in viitorul apropiat. De exemplu, James Warburg a de-clarat unui subcomitet al Senatului american in 17 februarie 1950: ..Vaexista un guvern mondial (un colector mondial de taxe) fie ci vi pla-ce, fie ca nu, prin cucerid sau prin consim$mAnf'.

Chiar si un papa al bisericii catolice, in acest caz Papa Paul al Vllea,prin enciclica sa intitulati Acesta este progresuf a devenit cunoscutpentru susfinerea ideii unui guvem rnondial. El a scris: ,,Este clar ciavem nevoie, in timp, de un guvem mondial, cu autoritate mondiali".

Colectorul mondial de taxe este aproape instituit.

1

i

I

I

I

I

l1

t'

l

i

lrll

l

I

I

I

I

I

I

i

I

I

I

Page 78: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

14. Torr r\dARrE, DAR cu ALTA pAAnm

In 13 decembie 7973, un mic guvernator al unui stihrlet din SudulStatelor Unite a apirut intro emisiune de televiziune numiti ,,Ce orien-tare am" si a uluit auditoriul, care a incercat sd ghiceasci cine este.Nimeni nul cunostea.

$i totusi, in noiembrie |976,lamai putin de trei ani, acelasi individa fost ales presedintele Statelor Unite.

Numele lui eraJimmy Carter.Povestea ridicirii domnului Carter de la functia de guvernator al

unui statulet neinsemnat la cea mai inalti functie din Statele Unite inatAt de pu$n timp este povestea unei organizatii create in jurul siu,cunoscuti sub numele de ComisiaTrilaterali.

in cartea sa, intitulati Nu vd voi minti niciodat4candidahrl JimmyCarter a spus poporului american: ,,Poporul acestei tiri Stie din experiente amare ci nu avem nici o sansi prin simpla rotatie a acelorasigrupuri de iniSa$. Iniflatii au avut sansa lor gi nu si-au indeplinit dato-ria. Iar timpul lor a fecut. A sosit wemea cAnd marea majoritate aamericanilor... isi dorcsc un pregedinte care si intoarci pe dos guver-nul aceistei firi".

Candidatul Carter spunea poporului american ci nu va permiteConsiliului Relatiilor Exteme si organizatiei Bilderberg si continue si

. conduca !ara, sau cel putin asa se intelege din declarafia sa. Daci va fiales, ii va alege pe cei care nu au fost suspecta,fi, femei si birbati carenu au avut niciodali ocazia si corlduci tara.

Si, fidel spuselor saie, a selectat mernbrii unei noi gruperi, necunoscuta pAna atunci, numila Conrisia Trilaterali, pentru ocuparea posturi-lor importante.

Qe p*" ci anumiti subordonati deai lui nu erau la curent cu scena-riul. Inainte de alegerea lui Carter, consilieml siu, Hamilton Jordan, aafitmat ,,Daca dupi inaugurare (a lui Jimmy Carter) ii veti vedea peCy Vance in poshrl de secretar de Stat si pe Zbigniew Brzezinski inpostul de sef al Securititii Nationale, inseamni ca am esuat si imi voida demisia".

lmoerialismul Noii Ordini Mondiale

Dar, destul de bizar, dupi inaugurare ii gasim pe cei doi indivizie-xact in poshrrile specificate de Jordan. Iar domnul Jordan nu si-a datdemisia. Se pare ciJordan a aflat care e scenariul dupd ce a ticut respectiva declaralie. Se pare ci domnul Carter nu i-a considerat pe ceidoi ,,ini{ia!" care au ficut parte si din guvernele anterioare, desi ambiierau membri ai Consiliului Relatiilor Externe, adanc implicati in guver-

nareaAmericii inci de la infiintarea acestuia, h 1921.Sedintele de infiintare a Comisiei Ttilaterale au avut Ioc in23 si24

iuhe l972,la resedinta lui David Rockefeller, presedintele ConsiliuluiRelatiilor Exteme. De fapt, toti cei opt reprezentanti americani prezenfla sedintele de constihrire a Comisiei Trilaterale erau membri ai Con-siliului Relatiilor Externe.

Ceilalti participanti erau fie cetiteni din Japonia, fie din state vest-europene (cele trei rnnerepreirttd prefxul ,,tri-" din numele ComisieiTrilaterale).

ComisiaTrilaterali le spune curiosilor ce scopuri urmareste: ,,CGopel?rea trilaterali strAnsi in menfnerea picii, in conducerea econGmiei mondiale, in sus$nerea dezvoltirii economice mondiale si in eli-minarea siriciei in lume va creste gansele unei evolutii line si pasnice

a sistemului global".f)ar existi persoane care nu sunt de acord cu scopul declarat.si au

incercat si detalieze ceea ce cred ei ci reprezinti scopul real al grupi-rii. Una dinfe acestea este senatorul Barry Goldwater, care a scrisurmitoarele in cartea sa, Fard scuze: ,,Ceea ce intenloneaza defapttrilateralii este crearea unei puteri economice mondiale, superioariguvernelor politice ale natiunilor-state implicate. Ca manageri gi crea-tori ai sistemului, vor ajunge si conduci lumea'.

la scurt timp dupi fondarea Comisiei, in toamna anului 1973, cvasi-

necunoscuhrl guvernator al statului american Georgia a mers la lnn-dra, in Anglia, unde a luat cina cu David Rockefeller. Ce a discutat defapt grvematorul Georgiei la I-ondra cu Rockefeller nu s-a explicatniciodati, cel putin nu plauzibil, dar existi doui alternative. Fie:

1. Jimmy Carter l-a invitat pe David Rockefeller si ia cina impreu-ni, fie:

2. David Rockefeller l-a invitat pe Jimmy Carter.

(Se presupune ci cea dea h-eia altemativi, ca cei doi si se fi intAl-nit intAmplitor, nu poate fi luati in serios.)

I-a o anahzare atenta a primei altemative se ajunge la c<-rncluzia cacste posibil, dar foarte putin probabil.

153

Page 79: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

'ifte1

155154 WILHELM VON ANGELSDORF lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Este posibil ca dornnul Carter, dorind si devini presedintele Sta-telor Unite, si fi descoperit ci dorrrul Rockefeller. datoriti relatiilorapropiate cu consiliul Relatiilor Externe si cu organizatiile auxiliare,defnea puterea de a hotari cine este ales presedinte, si sd fi aranjat in-tAlnirea.

Este destul de posibil, intrucit domnul Rockefeller este un individexfem de imporlant De fapt pe parcursul anului 1973, ,,David Rockefeller sa intelnit cu27 de sefi de state, inclusiv cu conducitorii Rusieigi ai Chinei rosii".

Este un lucru cu adevirat greu de crean! pentru ci David Rockefel-ler n-a fost nici ales, nici numit ln weo funcFe guvernamentali datoriticdrqia si fi putut reprezenta oficial guvernul Statelor Unite.

Ferdinand l.undberg, autorul cirfi Sindromul Rockefeller,a scrisdespre puterea clanului Rockefeller:

Una dintre caracteristicile puFn cunoscute ale fratilor (Rockefeller)este libera-trecere pe care o au la toate nivelurile oficiale ale puterii,externe sau interne.

Un telefon de la David citre Chase (Manhattan - banca) poate de-bloca practic la fel de multe usi incuiate ermetic la nivelul cel mai ofi-cial posibil cAt un telefon dat de presedintele Statelor Unite insusi.poate chiar mai multe.

Asta inseamni putere.

Trei exemple ale puterii detinute de Rockefeller ar putea ilustraputerea pe care a intuit-o/immy Carter inainte de intAlnirea lor dinLondra.

Se stie deja ci in ianuarie Tg7|Davtd,Rockefeller, care nu este ca-toli.c, a avut o audienti la Papa Paul al Vl-lea, acelasi papi care a scrisenciclica ce indemna natiunile lumii si formeze un guvern rnondial.Acesta era demult unul dinke scopurile lui David Rockefeller si aleconsiliului Relahilor Exteme, organizatie al carei presedinte era ahrnciRockefeller.

la rnai putin de o luni, in februarie lg74,PapaPaul al Mlea l-a de-mis pe cardinalul Mindszenty, arhiepiscopul catolic al Ungariei, demult timp inamic al regimului comunist din Ungaria. Cand cardinalula ajuns la Roma, Papa i-a cerut si taci si nu se mai pronunte impotrivacomunismului.

Ce au in comun cele doui evenimente?Motivul posibii al acestor initiative stranii ale papei a fost un eveni-

ment din noiembrie 1977, cAnd depaftamentul de Stat al Statelor Unitea inapoiat guvemului comunist dih Unearia coroana SfAntuiui Stefan.

Coroana are o istorie interesanli. I-a fost dali regelui Stefan, rege

le Ungariei, in anul 1000, cle catre Papa Silvestru al ll-lea, dupi ce regele

sa convenit la catolicism. A devenit o comoari nationali de o enormd

semnifcaSe istoricd si sirnbolici pentuu poporul Ungariei.

Poporul Ungariei crede ci autoritatea de a conduce Ungaria este

insdgi coroana (acel ce va avea coroana va conduce Ungaria)'

ioto-" a fost pislrati in Ungaria pani la venirea ru9ilor, spre sfAr-

situl celui deal doilea riz.boi rnondial. Inainte ca rusii si apuce sa con-

fiste coroana, pahiotii unguri i-au dato generalului George Patton,

comandantul armatei americane din apropiere de Ungaria'

Coroana, impreuni cu alte obiecte de valoare ale poporului ungar,

a fost aclusi in Statele Unite si pistrati de Deparlamentul de Stat'

conven[a era ca acest simbol al libertitii si rimani in Statele unitep:[ri cand Ungaria va fi din nou capabil[ sa functioneze ca un stat con-

stitufonal, cu un guvern ales de poporul ungar.

Dorinta poporului ungar de a lne coroana departe de guverrrul co'

munist a fost tridati de presedintele Jirrurry Carter, cAnd acesta a anun-

tat returnarea coroanei citre guvernul comunist din Ungaria, condus

de dictatoml comutristJanos Kadar, in decernbrie 1977.

flanos Kaclar a fost cel care, ca minisht de lnteme, a dat ordinul

de arestare a cardinalului Mindszenty, care a fost tofturat continuu

multi ani dupi aceea.)

$i cardinalul Mindszenff a fost cel care a pledat cu ardoare pentru

mentinerea coroanei in Statele Unite, cerAnd guvemului american sa

nu dea coroana guvemului Kadar'N-a fost o coincidenti faphrl ci presedintele Carter a anunfat reda-

rea coroanei in mAinile guverrrului Kadar tocmai la cea de-a douazeci

gi una aniversare a revolutiei anticomuniste din Ungefia, din 1956' Se

poate interpreta cu siguranti ca un mod de a arilta lumii ci Statele

ilnit" did"ou oficial binecuvantarea lor guvemului comunist din Un-

garia. in plus, momentul anuntirii intenflona sa transmita lumii ciguvernul Americii nu mai sustinea aspiratiile popoarelor oprimate de

a se elibera de sub jugul comunist.Aceasli ac{iune, desigur, n-a constituit un $oc pentru cardinalul

Mindszenty, care a afirmat odati ci ,Joshrl pl esedinte Eisenhower

este responsabil penhu infi'Angerea revolufiei de eliberare din Unga-

ria, din 1956".

AsffeL cardinalul era obisnuit cu trddirile americane ale unor cauze

dreote.

1i

l

l

I

I

I

I

t;I

i

I

i

I

Page 80: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

-

eg"

I

l

157156 WILHELM VON ANGELSDORF lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Domnul Carkr insusi a comentat experienta sa de invalncel ca mem-

bru al Comisiei Trilaterale cand a scris urmitoarele in albumul sdu de

candidat, intitulat De ce nu cel mai bun?: ,,in calitate de membru al Comisiei am avut niste oporhrnititi exfaordinare de a tnvita -si mu$ din-

tre ceilalti membri m-au ajutat sa sfirdiez afacerile.externe".Este interesant ci domnul Carter recunoaste ca a fost elerml mem-

brilor Comisiei Tiilaterale si ci a avut cel mai mult de invitat de laBrzezinski, mai ales din ,,cartile" lui.

Se pare ci unul dinfre lucrurile pe care le-a invitat Carter de laBrzennsl<t a fost dorinta de a creste implicarea guvemului in viata cetitenilor americani. Brzezinski scrisese la un moment dal ,,Mi-ar pliceasi-mi spun punchrl de vedere in ceea ce priveste schimbiriie politice.

Cred ci acceptim ideea unei vaste expansiuni a reguliior sociale. Poate

lua forme cum ar fi legi privind numirul de ccipii, poate chiar legi pri-virrd sexul copiilor, o dati ce trebuie si alegem, starea wemii, reguliale timpului liber si aga mai depatte".

Una dinfe ,,cirfile" scrise de domnul Brzezinski Sine care este posibil so fi citit domnul Carter este o catte intitulati Int:e doui epoci,

scrisi in 1970.

O citire atenti a clrtii poate arita ci Brzezinski are citeva lucruriextrem de socante de spus despre America si despre reshrl lumii.

I-a pagina 1100, de"exemplu, Zbigniew dezvihrie c.l poporului ame-

rican i se vor prezenta doul noi concepte asupravielii sale economice:

1. Un nou sistern nronetar, care si inlocuiasca dolarul antetican si

2. lln nivel de viata mai scizut in scopul reahzaii respectivuluisistem.

El a scris: ,,in dorneniul economico-tehnologic s-a ajuns deja la o

oarecare cooperare internaf;onali, dar evolutia ulterioari va necesita

mai multe sacrificii americane. Trebuie flcute eforhri r-nai intense pen-

tru formarea unei noi structuri monetare mondiale, cu un anume riscla adresa prezentei pozilii relativ favorabile a Americii".

Brzrzinski a dezviluit de asetnenea pirerile sale despre teoria econornici a hri Karl Marx'

pagina 7J:Marxisnrul rcprr'zinta un stadiu vital si creator in matu-rizarea viziunii universale a otnului. Marxismul insearnna sirnultanvietoria on.rului intenrational asupra cclui intern, pasiv, pre'cun'r si vic-toiia ratiunii asupra credintei.

pagina 2.3: Marxismul a servit ca mecanism pentru progresul omu-lui. dcsi aclersea Dunerea in practica tru a atins idealurile lui. Tcilhard

cel de'al doilea exemplu de acces neobisnuit de care se bucuriDavid Rockefeller este un eveniment din iulie 1964, cand David a via-tat uniunea Sovietica si a avut o inkevedere de doui ore si jumitaiecu premierul rus, Nikita Hrusciov.

Indlnirea acestor doi indivizi, in conditiile in care unul dintre ei nueste nici ales, nici numit reprezen[ant al guvemului, este intr-aclevirciudati. Mai ales cand comunistii propagi ideea ci orice capitalistbogat kebuie dugminit.

In orice caz,la mai putin de patru luni dupi aceea, in octombrie -1964, premierul Hrusciov si-a pierdut poshrl fird vreun motiv aparent(y3 ce_l ptrtin penhrr cei care n, .unoi. abordarea.onrpitutiue'u isto1ei). .Preqedinteie Comitetului Dir.ectof, a concediat un ,,Managerde ramuri"? Aceasta este i'trebarea firi rispuns care concluce crisi-guranli ld speculatii cu privire la motivele demisiei lui H.rsciov.

cel deal treilea exemplu al imensei puteri a lui Rockefeller este ointarnplare din august 1976, cand primui-minishu australian MarcolmFraser, c*euataStatele unite, sa intalnit cu Rockefeller inainte chiarde a se intAlni cu presedintcle Statelor Unite, Gerald Ford.

cea dea doua altemativa cu privire la intalnirea de la l-ondra dintreJimmy carter si David Rockefellei 4ceea ci Rockefeller lu a"".op"tiipe carter, esle mai plauzibili si rnult mai bine argJumentatd de fapte.

comisia Trilaterali a rost ideea lui Zbigniew Erzezinski, cel p^u-tinasa.se cornunicd publicului, care amers h Davict Rockefeller, ceranctu-ilnrijinul penhu constituirca organiz.atiei. Existi indicii .ur" u."r.i .iBrzennsl<t l-z* fi pldcut pe czuter inainte chiar de cr earea co-i"iei.

--

conform cotidianuiui New york fimes din data de zt martie ig7s,l'i Brzezinski ,ii place roiul siu public. Secrehrl incr-eclerii sale de sineeste relalia sfAnsi cu domnul carter. cei doi sau intalnit prinra data9u

patruani in unni (h 1974, datd care se pare ci e inexicti), cA'dBrzezinski era director executiv al comisieiTrilaterale, o org;iroti"care-sustine cooperarea sfransi intre Europa cle vest, Japonla si Sta-tele. unite, si a avut inhritia si-i ceari obscurului fost guvernator'si in-he in randurile acestei orgzrnizatii. Relatia lor initiah?e pr<_rfesorcleva evoluat in timpul campaniei eiectorale si se pare ci a devenit si maiapropiati de afunci".

si inci o dati, in New Yorkrimes Magadnedin rnai 1976, cititorureste informat ca ,,zbig a fost primul tip din comisie care l-a observatpe carter, a vorbit cu el, i-a trimis cirtisi :rticole. in trei ani (din 1g7t,1u di1 1974, cum se prt:ciza in celilali articol clin New yoik 7ineiiBrzrzinski (impreund) cu profesorul Richarcl N. Gardner clin colum-bia l-au ar,ut practic la dispozitie pe Carter...,.

l

I

Il

.

Page 81: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

lftrs*-,

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

-Jr

158 159

pagina 296:Evolutia citre o asffel de comunitate va necesita proba-

bil doui faze mat'r si atotcuprinzatoare.Prima dintre acestea va implica crearea unor legituri cornuhitare

'lntre Statele Unite, Japonia gi Europa de Vest.

O asemenea comunitate sfrAns legati va avea probabil nevoie si

de o putere de colectare a impozitelor, iar domnul Brzeznsl<t a luat in'calcul si acest aspect:

pagina 304: ...va conduce evenfual, de asemenea, la posibilitateacrelrii unui sistem global de impozitare.

Si apoi trage concluzia, declarAnd:

pagina 308:De9i obiectiwl formirii unei comunititi a natiunilor dez-

voltate este mai pufln ambitios decAt acela al formarii unui guvern mon-dial, este mai ugor de realizat.

Brz.ennsl<tnu exclude complet posibilitatea infiintarii unui guvemmondial; el doar argumenteazi ci ar fi mai ugor de obflnut controlulnafiunilor dezvoltate printro asociere a acestor na'[uni.

Dar Brzezinski nu se opreste la strangularea Statelor Unite prinstabilirea de legituri sfrAnse cu celelalte nafluni, el sugereazi de asemenea ca guvernul american si devini dependent de Uniunea Sovietici.si de China rosie in privinfa rezervelor de pefol.

ln perioada in care Brzeinsli era directorul Comisiei Trilaterale,aceasta a publicat un rapoft pe arrul1977 intitulat ,,Colaborarea cu sta-

tele comuniste penfiu reanlvareaproblemelor globale - o examinare a

op$unilor", in care se spune: ,rftet I-IRSS, cat si China (comunisti) suntexpoftatoare de energie gi aparent dispun de rezerve substanfale depetrol. Statele filaterale importi energie, din care foarte putini provine

din URSS si din China. Situa$a globali pare si devini nefavorabili inurmitorii ani. Existi avantaje imediate pentru statele filaterale dacb

isi diversifica sursele de aprovizionare. Cooperarea dinfe comunisti si

ComisiaTr-ilaterali in domeniul energiei qste asffel fezabili 9i de dorit.Aceasti cooperare poate lua fonne cum ar fi investifii ale statelor trila-terale in productia sovietici si chinezi de energie, penfu a asigura im-porturile de energie din aceste tiri".

Si, in cele din urmi, Brzezinski, profesorul presedintelui Carter,nu crede in abordarea conspirativi a istoriei: ,,Istoria este mai degra-

bi un produs aI haosului decAt al conspirafilor... din ce in ce mai mult,cei care fac politica sunt coplesiti de evenimente si informatii".

Dar- sustinerea campaniei electorale a luiJimmy Carter nu a venitnumai de la rnembrii Comisiei Trilaterale. El a primit finantiri de la

I

I

de Chardin remarci la.un rnornent dat ca ,,asa monstruos cum este,nu,cunva totalitarismul rnodern cstc dc fapt distorsiunea a."uo ro"g-nific, si aslfel mult mai aproape de adeviri,,

pagina 83:Marxismul, aplicat la nivel popular sub fonna comunis_mului, a reprezentat un progres foarle irnporlant in capacitatea ornuluidc a conccptualiza relaFa lui cu lumca.

pagina l23:Milrxisrnul a adus un inshrrment intelectual unic pentmintelegerea si exploatarea fortclor fundamentale ale wemuriloi noas-tre. A adus cea rnai buni pcrccptie a realiti$i contemporane.

Brzezinski arglrmenteazi ci societitile liberale, democratice, arsustine o formi autoritara de g'vemirndnt daci ar avea ae aies intredictaturl si dezordine sociali si intelectuali.

pagina 118: in absenfa conscnsului social, nevoile ernotionalc sirafionale ale. societitii ar putea fuzirma - mass-media a;ute ri inaepri-nirea acestui lucru - in persoana unui individ care si nL uarut atailapistritor, cat si ca realizator al inovatiilor necesare in or dinea sociali.

Daci ar avea de ales inl c clczordine sociali si intelcctuali _ Si ;;asta nu se infelege in nici un caz cevaas"minitor unui situatii revolu-

tionarc - si conducere-a unei persoane autoritare tun ,flftuto,l, ".tefoarte probabil ca pani si unelc dintre actuarere societiti .""riit-1i"-

nalc si liberal-democratice si opteze pentru cea de-a doua solutie.

El vede de asemenea o amenintare in impricarea liberal-democra-tici:

pagina 252: aparitia treptata a unei soc:ietati mai controiatc si cririjate.o asemenea sociehate va fi dominati de'o eliti,

"t" .e..i'pi*t"r,tii

la puterea politici se vor baza pe expericnti si cunostinte sdinfifc; ;r;. supus superioare.Ncstingheriti de limitele valorilor traditionale liberale, aceasti eliti

nu va ezita si isi indeplineasci scopurile politice prin cele mai moder-ne tchnici de influentare a compodamentului publicului si de men-ti-nere a societilii sub supravegherc si contioiaf,nt.

Iar mai tArziu,Brzennski isi detaliaz|,dorinla de a se ajunge la unguvelx mondial;

pagina 296: Evolutia citre o comunitate rnai mare a natiu'iror crez-voltate- . . nu se poate realiza prin contopirc,a rt^t"i*-".ri";;;;, t";;;singuri cntitate.

Estc mult mai intelept sd sc incerce asocierea natiunilor cxistenteprint.o.varietate de'legituri indir-cctc si limitnri Jeja impuse suverani-tatii nationale.

Apoi explici motivele fondar-ii Comisiei Trilaterale:

i

Page 82: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

16'l160 WILHELM YONANGETS DORF

,*&l

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

I

l

urmatorii, prinfe alfli: Dean Rusk, membru al Consiliului RelatiilorExteme (CFR);C. Douglas Dillon, membru CFR siHenry [lce, vicepresedintele revistei rintes si de asemenea membru al consilir*luiRelatiilor Externe.

In plus, Carter s-a inconjurat de urmitorii membri CFR inainte dealegerea sa ca presedinte: Theodore Sorenson, W. Averill Harriman,CymsVance, Richard Gardner, Paul Nitze si paulWarnke.

Iar candidatul Jimmy Carler a vorbit chiar in fata reprezentanFlorfilialei din chicago a consiliului Relatiilor Externe iri mai 1976, undea cerut ,,o ordine internationali dreapti si stabili", fraza celor care cu-nosc care va fi viitorul. Era ca si cum domnul Carter ticea paradi infafa celor de la cFRpentu d le demonstra ci intr-adevir este unul din-tre ei.

Insi sprijinul major dupi alegeri a venit de la Comisia Trilaterali.Dupi cum a aritat WashingtonPosf dupd alegerea presedinteluiJimmyCarter: ,,Daci vi plac teoriile conspirationiste despre comploturi secrete pentru a prelua controlul asupra lumii, veti iubi administratia presedintelui ales Jimmy carter. la ultima numiritoare 13 trilaterali auocupat poshri inalte in guver.n. Este un lucru extraordinar, tinand contcd aceasta organizaf,e arc aproximativ 65 de membri americani in totar".

Ni sa spus ci, la conventia democrati, dupi ce Carter a primit noninahzareain functia de presedinte, inci nu se hotirase pe cine si alea-gi in functia de vicepresedinte. Poporului american i sa comunicat ciisi limitase lista candidaflor la numai sapte persoane.

Alesul afost, in cele din urmi, r.rn altmembru al ComisieiTrilaterale:Walter Mondale.

Dar chiar si cu sprijinul bogatilor membri ai consiliului RelatiilorExterne si cu o oarecare susFnere mediatici, Jimmy Carter a vorbittohisi impobiva institu$ilor liberale:,,AcceptAnd nominalizare a preA-dentiali de partea democratilor in NewYork, Cafter a elenuntat acele

"aliante necinstite care s-au.fonnat inhe finante si politici-...Una dinfe conexiunile interesante din ComisiaTril ateral|este fau

hrl ca: ,,Majoritatea francezilor importan! (membri ai Comisiei), poaLchiar toti, apar,tin marii loji orientale a francmasoneriei,..

Insi Comisia are nevoie de sprijin financiar, pe cal-e il obtine de la,,fundatia Ford, care este cel mai important donator al siu,..

Existi oare gi oameni ingntora! de influenta si orientarea ComisieiTrilaterale, exagerAnd pcricolul? Ar h ebrri oare sA fim de acorcl cu ceicare suslin ci ,,Sigur nu e nlnic necurat la rnijloc in leginrri cu orga-nua\a"?

Unul dinke cei ingrijora$ este senatorul Barry Goldwater, care aaveftjzatpoporul, la televiziunea nafonali, in cadrul conventiei repu-blicane din 1980, ci: ,"Aceasta ar putea fi ultima convenfe republicanlsi, in doui siptimAni, ultima convenFe democratici. Existi fofte care

lucreaziimpotriva pafiei noasfe. Existi fortp egocenfice care lucrea-

zI pentru propriul interes in pafria noastra".

@ fost oare doar o omisiune incomodi fapfirl ca membrul Consiliu-

lui Relat'rilor Externe Dan Rather a uitht si-l intrebe la televiziunea naSonali pe senatorul Goldwater, la scutt timp dupd ce acesta a adus respectivele acrzafri, ce a rrmt si spuni prin declaratia sa?)

Goldwater a continuat, descriind cine erau, in opinia lui, acele foftp.in cartea sa Fdrd scuze,in capitolul ,,Conducitorii neale9i", senatorula scris: ,,Dupi pirerea mea, Comisia Trilaterali repreznta un efortcoordonat pentru a obtine confolul si a consolida cele paffu cenfe ale

puterii: politic, monetar, intelectual 9i religios".' Existi chiar si critici din exteriorul Statelor Unite. Si lui.rn de exem-

plu acest comentariu despre Comisia Tiilaterali ficut de siptimanalulbritanic WeeHy Review: ,,Ordinul comunist internafonal cu sediul laMoscova are multe in comun cu ComisiaTrilaterali condusi de David

Rockefeller - cum ar fi subminarea suveranititii nationale a StatelorUnite. Din acest motiv, plus altele, se poate descoperi cunoscuta teorie

marxisti ca jusfficare a scopurilor noii ordini economice urmirite de

Comisia Trilaterala. . ."Scopul economic al Comisiei Trilaterale a fost evidenliat de Jere

miah Novak \n 1977:,,Grija cea mai mare a Comisiei Trilaterale este

crearea unui sistem monetar mondial care si inlocuiasci aurul si dola-

ml ca etaloane internationale de schimb cu o noui monedi, numitiDrept Special de Tragere (DSl)".

Intentia de a stabili o monedi comuni a fost exprimata cu ani inurmi de John Foster Dulles, un membru fondator al Consiliului Rela-

tiilor Exteme: ,....stabilirea unei monede comune se poate face introformi creati de oamenii care asigurd principalele schimburi si investiFi. Aceasta ar priva guvernul Statelor Unite de conholul exclusiv asu-

pra masei monetare na$onale..."tJn precursor al acestei monecle corlune a iesit la iveala cAncl sase

natiuni ale Pietei Comune din Europa au fost de acord cu un sistetnmonetar comun.

Deci procesul evolueaz[.Acum, ci deja functiona Contisia Trilaterali, iar candiclatul ales de

aceasta isi ocupase postul cle preseclinte al Statelor Unite, era posibili

I

I

i

I

Page 83: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

toz

.

WILHELM VON ANGELSDORF 163

influentarea guvemului american in sensul dorit de comisie. o scurtiitrecere in revisti a celor mai importante realiziri ale administratieicafter il informeazi pe cititor ce dorea de fapt comisia Trilaterala deIa presedintele Carter:

l. Trdclarea si expulzarea Sahului lranului

Un important diplomat iranian din Washington a declarat ,,prese-dintele carter l-a tridat pe Sah si a ajutat la crearea golului care in cu-rand va fi umplut de agen! antrenati in uniunea Sovietici si de fanaticireligiosi care urisc America".

un posibil motiv al actiunii lui carter este dezvdluit prin examina-rea acFunilor Sahului, inainte de plecarea sa din Iran. Realizirile salein calitate de conducitor al Iranului sunt rezumate intr-un articol carespulle asa;

Sub conducerea acestui monarh priceput, Iranul s-a transfomat,intr-o singuri gengratie, dintro societate aproape feudal-agricoli inhotari urbanizati, burghezi, industrializati si moderni.

Planul siu era si tr:'rsfonne Iranul intr-un stat avansat tehnologic,diversiicat economic si capabil si se autointretini, in asa fel incAT insecolul urmitor, cAnd petrolul nu va mai u'ou u.""u.i ciulue. Iranul sinu intre in declin economic sau si se intoarci la wemurile infunecate.

sahul ,,stabilise prin lege in Iran... pri'cipiile tolerantei religioase,separarea Bisericii de stat... 9i iniintarea unui parlament cu funcFede consilier, ciruia, de-a lungul timpului, i-a acordat puteri sporite,,.

- - Cu altg cuvinte, Sahul intentionase si sh'ctureze guvemul in asafel incat si se poata dezvolta o clasi de rnijloc in tari. si, inci o dati,exact ca in china, Rusia si cuba, acest stil de guvemare nu conveneastapAnilor care planificau lumea. t

Trebuia si fie inlocr.ritun indiciu ci aceasta afinnatie este corecta este comentariul ficur.

de Anthony Suffon si Patrick M. wood in volumul II ar cirlii scrise deei, 'ftilateralii deasupra washingtonului:,,Sahur a fost indemnat si-siinvesteasci fondurile (estinririle merg dc la jurndtate cle rniliard cle ckr-lari pana la 25 de miliarde) in banca Chase Manl-rattan,t.

Metoda folosita de carter a fost partial dezvaluiti in diverse zulic-o-le de ziar. El l-a trimis in Ira'pe generalul Robqrt E. Hnyser, coman-dzLnt adjunct al fortrlor miiitar-e ale statelor L.lnite in Europa. Misiuneasa era sa le spuni generralilor iranieni sa nu insceneze o ..lovitura destzrt" impotriva guvernului arlenintitor al lui Khonrcini. Generalij, loiali

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Sahului, n-au luat atitudine. la cAteva ore dupi ce I{homeini a preluatputerea, generalii au fost executati.

Aceste acuzaii la adresa presedintelui Carter au fost confirmatede memoriile detronatului Sah al kanului, care a scris: ,+{mericanii auvmt si scape de mine. Aceasta a fost cu srguran$ intentia marilor api-ritori ai drepturilor omului".

Sahui a dezvaluit apoi de ce, dupi pirerea lui, a vn_rt adminiskatiaCarter sil elimine. $ahul,,a spus de repetate ori in memoriile sale cimarile companii petuoliere multinaFonale, avlnd probabil legitr.rri cuguvemul Statelor Unite, ii subminaseri puterea din cauza insistentelorsale ca Iranului si i se distribuie o parte mai mare din veniturile pe-troliere".

(Comentariul este destul de ciudat, tinAnd cont ci poporului ame-riczrn i s-a spus ci prelrrile la petrol aie Iranului, stat membru OPEC,au fost stabilite de guvernul kanului, nu de companiile petroJiere mul-tinationale.)

Conform unei cir,ti intihrlate Cartelul energiei,scrisi de NormanMedvin in 1974, in Iran existi trei mari companii peholiere: IranianOffshore Pelroleum Co., lranian Oil Consortium

-si l-avan Pefoleum Co.Cele fei companii sunt companii mixte Qointventure), avAnd ur-

mitoarea comnonenti:

Numele

Iranian Offshore Petroleum Co.

Iranian Oil Consorlirrm

Iavan Pekoleum Co.

Companii asociate

Cl'P, Atlantic Richfeld. Cities Ser-vice, Superior, Ken McG*ee, Sun,National Iranian Oil Co.

BP, Shell, Gulf, Mobil, E>o<on,Te-xaco, Standard of Czrlifomia. CFP,Am.lndepenclent

Atlantic Richfield, Murphy Oil,Union Oil, National kanian Oil Co.

Deci, daca Sahul a avut dreptate, este posibil si descoperim careclinke aceste companii petr-oliere aveau interesul de a-l iniocui pe Sa-hul Iranului cu ASzatollahul Khonreini.

Strategia lui Carler a funclionat. Sahul lranului a plecat si a fost in-locuit de Ayatollah.

Page 84: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

..-ruWILHELM VON ANGELSDORF

*.h*.

164

O alti descoperire interesanti despre intreaga afacere Khomeinieste acuzatia ciAyatollahul Khomeini din Iranul de asdzi nu este acelasi Khomeini exilat de Sah in 1965, desi se presupune ci este vorbade aceeasi persoani. Un memorandum scris de un individ considerata fi una dintre sursele cele mai bine informate din lume afirmi:

ln editia din 11 iunie 1979, la pagina A-2, ziaruldin Ios Angeles Iie-rald Examinet- a tipirit un articol care punea problema autentibidtiiAyatollahului l{homeini. Articolul cita un editorial scris de WilliamHickey in Inndon Express-, care includea fotosrafii ale AvatollahuluiI{homeini ficute cAnd acesta se afla in Franta si in care se veclea ci arenumai noua degete. Degetul mijlociu de la mAna dreapti lipsea.

Fotografii recente arati ci acfualul ,gyatollah Khomeini,. are zecedegete.

in plus, premierul iranian Amir Hoveida a declaral .,il cunosc per-sonal si vi asigur ci are numai noui degete. Acest Khomeini este unimpostor".

la scurt timp dupi aceasti declaraFe, Hoveida a fost huiduit insala in care depunea mirturie, tArAt afari din clidire si executat.

Nu se gtie cine este acest nou Khomeini si de ce a trebuit s6-l ink>cuiasci pe vechiul Kho'reini. un indiciu penhu reimlvareaacestui mister a fost oferit de colonelul Serviciului Militar de Informatii din polonia,Michael Goloniewsi<i, expert in spionaj sovietic. El a lansat acuzailaci agenFi sovietici s-au infltrat in secta musulmani a siitilor, din careface parte Ayatollahul, ;i ci, de fapt, Ayatoliahul I{romeini este un a-gent sovietic.

2. Sprijinirea terorismului comunist in Africa de Sud

CAnd senatorul Bany Goldwater sa intors dintr-o excursie in Africade Sud, a acuzaL adrninistratia carter ci si-a intemeiat relatiile poriticecu Africa pe ,,(ur) pian eiaborat cu influente prosovietice,. Goldwater aspus ca "tot cr: a inlreprins administratia Carler in Afrim s.a aflat subinfluenta clirectii a unirrnii sovietice. Aceste actiuni subrnineazA atatde fatle interescie strategice ale Statei<tr tJnite incAt pare ci cineva ur-meazi un plarr elabrtr-at cu irfluente prosovietice',. El spune ci admi.nistruitia "se implir:a in rnor'l pedr:ulcs in multe sihralii africane care o,

depisesc. Iiczuit.a';rrl este crearea unei stiri tle fica si confuzie, fiurclalpe care comunismul excelcazi, iar indilrliflil ea obiecfivelor snvieticcavanseazir".

Imperialismul Noii Ordini Mondiale 165

3. Incredintarea canalului Panama unui dictator marxist

in timput dezbaterilor televizate din 1976 intre presedintele GeraldFord si candidatul Jimmy Carter, acesta din urmi a explical ,,Nu voirenunfa niciodati la controlul complet sau de utilizare d,zonei canalu-lui Panama. Dar voi continua negocierile cu staful Panama... Nu voiinstraina dreptul de intrebuinlare a canalului Panama in viitorul pre-vi bld.

Pqate ci notirul penftu care Carter a hotirAt ca ,,niciodati'insem-na anrr,l 1977 a fost incapacitatea crescuta a guvemului marxist al luiOmar Torrijos de a-si achita ratele datoriei exteme din ce in ce maimari. Este relevant faptul ci, ahrnci cand Torrijos a pierdut confrolulasupra canalului Panama, in 1968, datoria nationali era de numai 160de milioane de dolari. ln tglZ,cand a recipitat canalul Panama, aceas-la ajunsese la 1,4 rniliarde.

Editorialistul Charles Bartlett a fost de acord cu faptul ci regimuldictatorial al lui Torrijos ,,a adus micul stat la asemenea datorii, incAttratatul privind retrocedarea ca:ralului nu are sustinitori mai i-ervenddecat bancherii americani, ale ciror sperante de recuperare a datori-ilor se reduc la o renastere a credintei in economia statului Panama".

Datoria statului Panarna citre blncile rlin Statele Unite era atAt demare, incAt Panarna trebuia ,,si aloce aproximativ 47 de milioane dedolari - adic6,39o/o din bugetul naFonal - serviciului datoriei externe,totprin imprumuturi masive. Firi ?ndoialX, directorii bancilor creditoa-re arnericane, prinh'e care Chase Manhattan, First National City Bank,Banca Americii, Trustul bancherilor, First Natjonal Bank of Chicago,I3anca Nafonala Republimnd dfur Dallas si Marine Midland Bank, ban-ca negociatorului tratatului, Sol Iiirowitz , au reahzat ci singrrrul modiu care isi puteau l'ecupera banii cu dobArzile afr:rente era si:-i asigurelui Torrijos controlul canalului, asffel incAt acesta si str-.urgi banii dintaxe de h'zrrsporl'.

Este foafle intr-resant cI traiatul a fost inchciat in asemenea condi-tii incAt Stateie TJnite au pl;itit guverrrului slatutui Pananta milioane dedolari pentru ca accs?r sa prrria canalul.

Este imprularrt si ne arintim ci,,ciin r:ic aprodnra'uv 30 de binciL-rrrl zm ac<lrclat intprurnutrrri destul ttre indoiculice, iuur;lt;lte ar,'eau celpuljn un trilater;rl in Corniterlul Dir-ector. [);tc;i Paluuria n-ar fi ralbur-sat aceste inrprrrmulur-i, cAfeva nnd birrci intemadonale ar fi dat fali"nlenl"-

I

Page 85: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

167166

--

WILHELM VON ANGELSDORF

Este de asemenea interesant ca cincisprezece din cei saisprezecesenatod din Senatul Statelor Unite care erau fosti sau acfirali membriai Consiliului Relatiilor Externe au votat in favoarea tratahrlui.

Poporul american, care, conforrn sondajelor de opinie efechratechiar inainte de semnarea tratatului, era irnpotriva aceshria cu o ma-joritate de 7U/o, si-a amintit cine au fost acei senatori care au votat pen-tru retrocedarea canalului gi au participatla alegeri in 1978 si 1980.

Doisprezece dintre senatorii respectivi nu au mai fost alesi.

4. Tridarea guvernului din Nicaragua

Poate ci cel mai limpede exemplu al abuzhrttpresedintelui Carlerde puterea pe care i-a conferito functia este rdstumarea guvemuluidin Nicaragua in 1979 gi 1980. I-a 1? septembrie 1980, congresmanulIarry McDonald a acvat adrninistratia Carter (Si prin urmare Comi-sia Trilaterali) de ciderea guvemului din Nicaragua: ,,Politica StateiorUnite ale Americii, politica administratiei Carter, a fost elaborati deli-berat si calculat asffel incAt si distrugi guvemul ales al poporului dinNicaragua si si aduci interesele cubaneze la putere prin sandinisti".

Presedintele ales al statului Nicaragua, un ofiter antrenat la WestPoint Anastasio Somoza, a ajuns si el la aceeasi concluzie cu congres-manul McDonald. DupI ce a fost nevoit silsi piriseasci func$a, pre-sedintele Somoza a scris o carte, intitulati Nicaragua trddatA, in careface unnatoarele observatii: ,,...Am ajuns la o concluzie incredibili:existi o conspiraf;e planificali si deliberati aStatelor lJnite care urmi-reste distrugerea formei republicane de guvernare".

Somoza a considerat ci aceeasi conspiratie era responsabili pentruristumarea guvemului siu, gi l-a indicat anume pe presedinteie Carter:

,,El a incredinlat Nicaragua coslunistilor".In continuare: ,,...tridarea aliatilor anticomunisti fideli il plaseazi

pe presedintele Carter in randul inhrnecatelor forte conspirationistemoncliale. Repet, capcana triditoare ordonati de presedintele Carternu a fost provocad de ignoranti, ci de interese".

Presedintele Somoza a invinovitit din nou gul'ernul american:,,...cAnd Statele llnite preiau concll"rcerea in rnod conspirativ pentru a

anihila natirurile anticomuniste, cred ci este de datoria mea si vorbesc.Cand arn dovada suslnuti de fapte ci Statele Unite aleArericii au aju-tat qi au tiinuit fortele negative ale comunismului, cred ci poponrl Sta-

telor Unite trebuie si cunoasci aceste faote si manilbstiri de necon-testaf'.

Imperialismul Noii Ordini Mondiale -

Penhrr efor-hrrile sale de aavetl:zapoporul american si restul lumiidespre un adevir pe care alte natiuni l-au aflat inaintea lui, acela ciguvemul Sftrtelor Unite nu este de incredere cAnd se pune problemapreluirii put'erii de citre comunigti lntro natiune condusi de un guvempasnic, presedintele Somoza a murit violent, fiind asasinat in septem-,

brie 1980. Aceasti crimi a avrt loc la numai cAteva siptimAni dupipublicarea cirtii sale.

Sandinistii antrenati de sovietici detineau acum confolul total al gu-vernului statului Nicaragua, iar principahil 1or adversar fusese eliminal

Au oferit ei oare poporului din Nicaragua o guvernare mai bunidecAt asa-zisul,,despoftiranic" Somoza?

Un fost conducitol sandinist nu crede acest lucru. El a declarat:

Conducitorii comunisti ai stafului Nicaragua au distrus mai multin noui luni decAt Somoza in zece ani.

Cam 12 000 de adversari ai regimului se irfli inci in inchisoare.Sute de oameni pur si simplu au disp4rut.

Fiecare aspect al vietii din Nicaragua este dictat de comunigti.In fiecare zi, junla acumuleazi mai multe proprietiti imobiliare.

Peste un milion de acri de teren arabil au fost deja confscaf, dar maiputin de o cincime din pimanturi sunt folosite in prezent. In doua luni,sute de oameni vor muri de foame din cauza lipsei de alimente.

Un fost maior al Girzii Nationale din Nicaragua este de acord cuaceasti decidere. El a cornunicat unui comitet al Congresului ci san-

dinistii depun eforturi pentru a incuraja revolutiile din El Salvador,Honduras, Guatemala si Costa Rica. A declarat ,,Consolidarea Ameri-cii Cenffale, supunerea parlidelor aflate la putere in Mexic si Venezuelavor permite accesul la bogatele terenuri petrolifere de pe continent.Daci nu luam atitudine pentru a neufl-aliza aceasti eroare politici cAt

de curAnd, vor avea loc rizboaie civile in mai putin de cinci ani".Dupi tridarea statului Nicaragra si incredintarea puterii fortelor

sandiniste, admir-ristratia presedintelui Carter a acordat ajutoare finan-ciare de 75 de rnilioane de dolari, dupa ce presedintele ,,s-a asiguratci regimul maxist din Nicaragua nu va finanta gherilele comunistedin trl Salvador si Guatemala".

Au existat oameni in Statele Unite care, au tbst de acord cu actzati-i1e prezentate mai sus. Irgiunea Americanzi a adoptat urmdto area rez(>lutie la conventia sa nationalh din 1980. Rt'zolulia cerea ca: ,,pentnrprotejarea intereselor tirii noastre, Congresul Statelor Unite si initie-ze o irrestigare zuniuruntita a Comisiei 'Irilaterale sia organizatiei salefonditoare, Consiliul Relatiilor F,:cteme, pentru a afla care este influen-

Page 86: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

168 WILHELM VON ANGELSDORF lmperialismul Noii Ordini Mondiale 169ta pe care a exercitat-o si o poate avea in conthuare in politica intemasi egemd a Statelor Unite".

Insi mesajul real al acflunilor guvernului Statelor Unite este indicatin urmitoarea afinnale a fostului prim-ministru ar a"griei BJ*"raHeath: ,,Noi, cei din Europa, nu mai putem accepta ca Statele Unite sise implice in orice parte a rumii penhu a stabilio ar"ptut" .*" no"inu ne convine".

-.- cu alte cuvinte, America nu mai este un aliat pentru cei care cauti

eliberarea natiunii lor de sub tirania comunisti.

5. Alegerile din 1980

insi drama finald a influenfei constante a comisiei rrilaterare ocon-stituie alegerile prezidenf;ale din 1980, candJimmy c.rdiwJter Mondale au candidat pentou a fi realesi. conkacandidatii ror eraunonald Reagan, care nu era membru al ComisieiTrilaterdq-? &J;;;Bush, membru in Comisie.

, un aspect interesant al acestor alegeri a fost candidaful membrual comisieiriilaterale John And"r=on, i*e a concurat ca independentUn articol din data de laugust 1980 spunea ci,,Anderson;;;"k"g;din cursa electorali daciJimmy cartei nu ar mui n susfnut de.on""]r-tia democratici".'cu alte cuvinte, ,,independenhrl" John And",*o., *r,dida impotriva lui Jimmy carter. pare destul de tiudat cn filtte;aliiaccepti ca doi membri ai comisiei si candideze unul imponiva celuTlalt, in afari de caz:Iln care dorinta Comisiei ar fi eliminareu pr"s"din_telui Carter. Aceasti supozifle s-aadeverit -ui turau, .a"; Affi;;;l-a susfinutpe Mondale la presedintie, in 1gg4.

. Acgasti posibilitate ridici o intrebare interesanti, si anume de cel-a sustinut comisia Trilaterali pe Ronald Reagan, ."fui"rf.*aia"t,l"alegerile din 1980.

Se parg ci Reagan n-a fost puma opflune a Comisiei Trilaterale.De exemplu, revista US. News an d wirid neporf a menFonat la incepuhrl anului 1978 candidah'a altor doi membri ai comisiei riilaterale." ra 27 februarie'197S, intr-un articol din respectiva revisti scria:"cqnfgrm in{flor ccnsilieri politici ai presedintelui, opon"ntii ."i,rruipericulogi ai lui Carter la alegerile din 1980 supt George e;ih 6"-_bru al- comisiei), un repubrican clin Texas si guvernatorul staturui llli-qois, James Thompson (membru al Comisiei),,.

Iar in 3 iulie 1p78: ,,sustinitorii lui Ronald Reagan il consideri peguvernatorulJames Thompson (membru al Comiiiei) cel mai profu_bil candidat republican la alegerile prezidentiaie din 1980.,.

Si revista a continuat indicarea membrilor Comisiei in 1980, maiintai in numi.rul din 11 februarie: ,,Brusca intrare a lui George Bush(membru al Comisiei) in cursa electorali republicani... indici nevoiade a nominaliza un vicepresedinte moderat din Vest - probabil JohnAnderson (membru al Comisiei) sau guvematorul James Thompson(membru al Comisiei), ambii din Illinois".

Si apoi, in 6 octombrie 1980: ,,Republicanii isi pun deja problemacing va conduce partidul daci Ronald Reagan isi pierde postul de presedinte. Consensul neoficial Jack Kemp din Newyork (nu e membrual Comisiei) penh-u conservatori, guvernatoml statului Illinois JamesThompson (membru al Comisiei) penfiu moderaF - cu George Bush(meqrbru al Comisiei), care soliciti alti candidatii. -

Candidahrl Ronald Reagan a fost inkebat, la iZ martie 1980, in Flo-rida, daca va accepta weun membru al Comisiei Trilaterale in Cabinetul sau, iar rispunsul siu a fost urmitorul: ,,Nu, nu cred ci ComisiaTiilaterali este un grup conspiraFonist, dar cred ci interesele saresunt devotate bancherilor interaationali, corporatiilor transnaflonalegi aga mai departe. Cred ci nici un guvern al Stateior Unite nu trebuiesi aibi primele 19 posturi ocupate de persoane din aceeasi organtzafre,care sa reprezinte un singur punct de vedere. Nu. Voi opta pentlu cevadiferit".

Chiar inainte de alegeri, candidatul RonJd geagan a fost intrebatcine conduce de fapt fara. El a rispuns: ,,Cred ci existi o eliti in aceastatar6,, care isi doregte o guverrlare elitisti. Doreste catarasd fie con-dusi de o mAni de oameni penh:u cinu crede ci oamenii suntin staresi-gi conduci propriile uie$... Vom avea oare un guvem elitis! care iadecizii privind viafa oamenilor, sau ne vom pisfra increderea pe caream a'"rrto atatea secole ci oamenii sunt capabili si ia aceste decizii sisinguri?"

Dupi alegeri, Reagan ,,a convocat o "echipi de tranzide, care siselecteze si si recomande candidaf,i la posturile de importanti majoriin guvern. Din cele cincizeci si noui de persoane desemnate de Rea-gan penffu alcihrirea acestei echipe, douizeci si noui fdceau parte dinconsiliul Relatiilor Externe (cFR), zece din grupul elitist secret Bilder-berg si nu mai putin de zece din ComisiaTrilaterali...

Conven{a republicani era ingrijorati de posibilitatea ca Reagan si-lnominakzeze pe George Bush ln posful de vicepresedinte. Cu o zi ina-inte ca acesta sd fie nevoit si ia o hotirare, un gmp de activisti conser-vatoil-awzttatpe Reagan si i-au propus si nominalizeze un conserva-tor, care si nu aibi legituri cu grupurile elitiste impotriva cdrora sepronunlase in public.

Page 87: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

Reagan nu a luat in considerare aceasti propunere si l-a ales peGeorge Bush, care, in afarafaptului ca era membru al ComisieiTrilaterale, ficeapade si din Consiliul Rela$ilor Exteme.

Chiar inainte ca Reagan si-l desemneze oficralpe George Bush laconven$e, ca un indiciu a ceea ce unna, loctiitorii lui Reagan ,,au ela-borat o propunere de plafformi politici (pentru partidul republican)care ar fi denunfat Comisia.Trilaterali si Consiliul Relatiilor Externe.Frintre consecinfele alegerii lui George Bush ca vicepresedinte se nu-miri evitarea denun$rii publice a Comisiei Trilaterale si a Consiliu-lui Relafilor Externe ca sponsori ai partidului republican in campaniaelectorali".

Cu alte cuvinte, Reagan se hotirAse si-l desemneze pe George Bushln postul de vicepre$edinte chiar inainte si se puni problema nomina-lizirii oficiale a acestuia, iar el si suporterii lui nu doreau denuntareaComisiei Trilaterale la conventie. Era extrem de important ca acel proiect de plafformi politici si fie inliturat.' Si'asa sa si intAmplat, iar rnembrul Comisiei Trilaterale GeorgeBush a devenitnominalizah-rl lui Reagan. Iar ComisiaTrilaterali si Con-siliul Rblatiilor Externe nu au fost denunlate public ln timpul camfa-niei electorale.

Dupi alegeri, pre_sedintele Reagan gi-a continuat colaborarea cuComisia Tiilaterali ;i Consiliul Relatiilor Exteme (CFR), numind:

64 de membri CF&6 membri ai ComisieiTrilaterale (Cf ;

6 membri CT.si CFR si5 fosti membri CT

in nosturi din administratia sa.

15. GTTWRNIIL MONDLAL SJ PACEA,,1

iiiril

i;1,

I

t;

l

i

I

l

ir

I

170

Partea a treiaPACEA GLOBALA

Obiectiwl final al conspiraf;ei este si foft.ez'e lumea si triiasci in

pace sub conducerea unui guvem mondial. Dar planificatorii se con-

frunti cu o probleml: au folosit rizboiul ca metodl de controlare a

oamenilor. Acum, febuie si faci fati nevoii de a controla oamenii pe

timp de pace.Aceasti problemi a fost discutati in detaliu de cife cei care au

scris Raportul din Muntele de Fier. Acesti indivizi au ptevaztt zitncAnd vor fi nevoif; si conceapi programe interaationale special pentru

a controla oamenii in perioada de pace. Gandul acesta le fusese sfriin,intn-rcAt consideruu ca omul a fiiit dintotdeauna pentru a-i domina pe

ceilalf, provocAnd razboue in acest scop.

Eiau idenfficat problema: ,,Un substitutviabil al rizboiului nu poa-

te fi o simpli farsi simbolici. Tfebuie s6 implice riscul real de a distru-

ge oamenii la o scari proporfonali cu mirimea 9i complexitatel slste-

irelor sociale. Daci nu asiguri o ameninlare credibili pe viali si pe

moalte, nu va acoperi funcf,a de organizare sociali a rizboiului"'Dupi idenfficarea problemei, unnitoarea etapi a fost sd se desco

pere solutii la problema.respectivi. Aceste solutii urmau s6 inlocuiasci

hrnctiile reale ale rizboiului, acele funcFi care au ajutat la conffolarea

omului pe tirnp de razboi.in rrritnul iand, aceste ,,surogate", sau inlocuitoare ale rizboiului,

trebuie si indeplineasci doui condiFi principale:

1. Trebuie sI provoace Pagube si

2. Trebuie si opereze in afara sistemului cererii 9i ofertei'

A doua conditie inseamni ci nu trebuie si fie accesibile nevoilor

oamenilor. Cu alte cuvinte, oamenii trebuie si nu poati pretinde ca

guvernul si nu mai cheltuiasci banii in mod pigubitor.Iati inlocuitorii pe care i-au propus autorii Raportului din Muntele

de Fier.

Page 88: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

173

172 WILHELM VON ANGELSDORF Imperiatismul Noii Ordini Mondiale

1. Asiguriri de sinitate garantate in totalitate de guvern pentru

toate categoriile sociale;Z. posililitatea ca fiecare si capete o califcare profesionali prin

educaSe;3. Asigurarea unui spa$u locativ suficient pentru fiecare;

4. Transporturi in comun;5. Un venit anual garantat;

6. O serie de programe imense de cercetare a spafului' avAnd obiec-

tive intangibile;7. Periiolul poluirii globale ca amenintare principali la adresa su-

pravietuirii speciilor;8. Reintroducerea sclaviei sub forma serviciului militar;g.Necesitateauniversalicaprocrea$asiselimitezelaprodusele

inseminirii artificiale, lucru realizat prin intermediul apei potabile si

anihilat cu un antidot deflnut de guvern 9i10. Un program de bunistare sociali'

Un corolar al shrdiului prevedea ce ,,...amplihrdinea pagubelo{ (in

economia Americii) trebuie si fe mai mare de 10% din produsul naso

nal brut..."(in numirul din 11 mai 1981 al revistei USNews &Wprld Rewrt

apare un grafic ce ilusfreaza ci guvernul federal a cheltuit, incepand

Aitt fgAO,"2Z,g% din produsulxa$onal brut' Asta inseamni' conform

naponiu dn m*ld" de Fier,ci guvernul federal poate chelhri.cu

,qitti"6 aproape jumitate din venituri in mod inten$onat risipitor')' Raportr,rl a tonchis ci: ,,nu s-au ticut niciodati st'dii serios docu-

-"rrtut" pentru a deterinina nivelul rninim de distrugere a populasei

necesar pentru a mentine credibili ameninfarea rizboiului in condi$i

politice urtiubil"" si ,,hecvenfa ciclici gplpt pentru "declan$area"ierboui"lo. in circumstante istorice variabile" (aliante variabile intre

politicile ,,balanfelor de putere') '' Asta inseamni ca mrau calculat inci cat de des ar trebui si progra-

meze rtzbouele si cati oameni ar febui si omoare in razboi pentru a

torrtrola populafa diverselor na'fluni afectate,

Din purrct de vedere mor4 pare incredibil ci mintea umilne poate

.orr."p"' asemenea planuri incurcate, cum sunt provocarea intenSona-

ti a razboiului gi picii pentru confolarea oamenilor. Sau utilizarea

pagubelor guvelalamentale penuu a controla contribuabilii'' -Acum, cititorul a inteles de ce cheltuiegte guvernul american banii

din irnpozite pe:

Shrdiul ritualului de imperechere a broastelor.din America Centrala;

Cercetarea grupelor t"ts"i;" ^1"

p;ilor din zona polonez|Tlat-

ntuSLoru, garndacilor din Germania;

ntJJ"?tlt"iului instrumentelor muzicale si'stai"f

n*it"tutui nahrral al focilor'

Aceasti abordare explici de aseme-nea de ce suvernul nu face ni

mic cand serviciul t"l"sdill";;"ili unit"a Preis publici un studiu

conformciruia: '

statele unite pierd 10 miliarde de dolari pe an prin cheltuieli gu-

vernamentale nerentabile'

Guvernul pierde banii intentionat!

Page 89: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

16. UI\{AMSMIJL COMIJNTST MADE IN AMERICA

lmoerialismul Noii Ordini Mondiale

Congresmanul Eugene Cox a confirmat concluziile domnului Dodd

cand a depus mir-hrrie: ,,Fondurile Fundatiei Rockefeller sunt folosite

pentru finanlarea persoanelor gi organizatiilor care umiresc introdu-

cerea comunisrnului in scolile publice sau particulare din America..."Dar planfficatorii s-au confruntat cu o problemi enormi. Publicul

anerican nu era pregdtit $ accepte infoducerea comunismului in sistemele educationale na$onale. Planul era si se schimbe denumirea,

dar nu si conceptete de baza, in asa fel incAt poporul american si accep

* ti"ff:i*l'iif*oU"i comuniste a devenit umanismul laic.

laic inseamni, confotm dictionamlui: ,;eferitor la lucrurile lumegti,

diferit de lucrurile referitoare la biserici si religie".

Umanismul a fost definit de Asociatia Umanisti Americana drept

,,credinla ca omul isi face singur destinul. Este o filosofie constructiva,

o religie ateisti, un mod de viafi".Observaf, ci umanismul, confotm propriilor reprezentwrf., este de

asemenea o religie, un nou mod de a trii si de a percepe lumea.

Karl Marx, unul dintre primii care au legat concepfirl comunismu-

lui cle conceptul umanismului, a spus: ,,Comunismu1, ca naturalism

complet denoltat, inseamni umanism. . . " Si:,,Umanismul inseamna

negarea lui Dumnezeu gi afirmarea totali a omului... Umanismul nu

inseamni nimic altceva decAt marxism"'Iar in 1970, noul prograrn al Partidului Comunist din SUA a decla-

rat c[: ..Marxismul nu este numai rational, ci -si umanist in sensul cel

mai bun gi profund al tetmenului".SirJulian Huxley, un important om de stiinfi, a scris: ,,Folosesc cu-

vAnhrl .umanism' in sensul credintei cI omul este un fenomen natural,

la fel ca orice animal sau planti; ci mintea, corpul si sufletul lui n-au

fost create printr-un fenomen supranatural, ci sunt produsul evolu$ei;

si ci nu se afli sub controlul sau indrumarea unei fiinte supranafirrale,

ci trebuie si se bazeze pe el insu-si si pe fortele proprii"'

Filosofia si religia umanisti nu sunt noi, dar au trecut prinffo etapA

de fotmalizare in 1933, cAnd un grup de pedagogi, oameni de stiinti,preo!, autori gi altii au publicat Manifestul umanist Acest document

continea trei paragrafe dde introducere, utmate de cincisprezece plat-

fonne ce defineau punctul de vedere al noii filosofii si religii.Gitirea pe scutt a acestui manifest dezviluie exact in ce cred uma-

nistii:

175

Toata lumea crede ci educafla are scopul de a-i invita pe copii ,,siscrie, sa citeascd s,i si socoteasci". cei care cred ci aceasta este func-tia de bazi a educaliei se insald.

Fducafa are funcfi mult mai importante.rn7979, mama unui absolvent al unui liceu din San Francisco a clat

in judecati statul pentru cd fiul ei, dupi doispre zece ani de ,,educatie"publici, de-abia era in stare si scrie si si citeascd. curtea cle apel aconsiderat ci statul n-a fost neglijent, intrucAt ,,insisi Stiinfa pedago-giei este plini de diferente si teorii contradictorii.,.

Prin unrrare, cum nimeni nu stie ce este educaria sau cum ar tre.bui si fie facuta, slaful nu era responsabil ca n-a invalat un copil si scriesi sa citeasci, sau orice altceva, de alffel.

Una dinfre cauzele tristei situatii a ,,stiintei,.cunoscute drept edu_cafe este introducerea keptati in sistemul scolar a filosofiei religioasecunoscuti drept Umanism laic.

u'a dintre conclu-dile comitetului Reece penhrr lnvestigarea Fun-datiilor Scutite de Impozit, conform consilierului principal altornitetu-lui, Rene Wormser, a fost ci dovezile din timpul procesului ,,conducla concluzia ci intr-adevir exisd ceva aseminitor unei conspiratii prin-tre anumiti pedagogi de vAr{ din Statele Unite, care urmireste si populaizeze socialismul prin intemediul sistemului seoiar american.Migcarea... este finantati putemic de marile fundatii...,.

Domnul Norman Dodd, foshrl clirector al couritetuiui congresului,a identificat sursa anumitor curente cand a depus mirturie in fata camitetului l-egislativ al Guvernului Regional din Illinois, in 1928. El adepus mir-hrrie despre c-ranui Fondurilor camegie penhu pace Inter-nationali, care au constientizat ci ,,...trebuie si controleze educatiadin America. Asa ci au propus Fundatiei Rockefeller sa imparta cu eiaceasti sarcin5. Fondurile carnegie vor prelua acele aspecte ale edu-caFei care au semnificatii intemationale, iar Fundatia Rockefeller vaprelua acea podiune a educaFei care se ocupi de aspectele inteme".

i

I

Page 90: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

'-

176 WILHELM VON ANGELSDORF

A sosit wemca pentru recunoagterea larga a schimbirii radicaledin credintele religioase ale lumii moderne.

Schirnbarca stiintilica ;i cconomici a pefturbat vechilc credinte.Religiile din intleaga lume se conf:unti cu nccesitatea dc a sc adap

ta noilor conditii creatc de cunostintele gi experienfa acumulate pAniacum.

in ficcare domeniu de activitatc umani miscarea vitali este in direc-tia unui umanism sincer si explicit.

Prin urmare, afimim ca:

Unu: Umanistii religiosi consideri ci Universul existi prin sine in-susi si n-a fost creat.

Doi: Umanismul crede ci omul face pafie din nafurd si este rezul-taful unui proces continuu de evolutie.

$ase: Suntem convinsi ci a trecut wemea credin,tei in teisrn (cre-dinfa inh-un Creator).

Paisprezcce: Urranistii sunt fenn convinsi ca achrala societatc, aca-paratoare 9i motivata de proft, s-a dovedit inadecvati. Trebuie stabilitio ordine economici socializata gi cooperativi, care si cvolueze pani lapunctul in care va fi posibili distribuirea echitabili a mijloacelor de trai.

O scurti trecere in revisti a fiecdrei plafforme dezviluie adeviratanaturi a filosofiei si religiei umaniste.

Prima pladonni explica ideea ci universul a existat dintotdeauna sin-a fost creat. Prin urmare, nu mai este nevoie de un Creator.

Cea de-a doua plafformi afirmi credinta iri evolutionism, c:t motival aparitiei omului; omul a apemt din nimic, carenltat al luptei salecontinue cu mediul inconjuritor.

Cea dea sasea plafformi afirmi credinta umanistilor ci wemeateismului (credinta in Dumnezeu sau zei) a frecul Prin umare, uma-nistii cred, intrucAt nu existi un Creator, ci nici nu trebuie si credemin El.

Umanistii sunt atei.Iar cea de-a paisprezecea plafformi afirmd cisistemul economiei

libere este inadecvat si trebuie inlocuit cu sistemul comunist de distri-buire fortata a hrturor bunur-ilor produse de societate.

Prin urmare, umanistii care au semnat acest manifest in 1933 si.aubazatintreaga filosofie pe o plafformi cu fei stAlpi de sustinere. Urna-nistii erau evolutionisti, atei si comunisti.

Credintele lor sunt in perfecli concordanti cu filosofiile lui Weis-haupt, Marx si Lenin.

Insi implicatia cea mai semnitrcativi a manifestului este faptul ciuna dintr e cele treizeci si natru de percoane care l-au semnat in 1933

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 177

a fost John Dewey, asa-numitul ,,pirinte al educatiei progresive". Pozi-

tia domnului Dewey in domeniul educafei a devenit clari in 1974, cend

revista Saturday Reviewi-a sirbitorit cincizeci de ani de activitate. Re'

vista a ales personalititile de marci din diverse domenii, inclusiv edu-

catie, s,i lea cerut si identifice cea mai importanti personalitate din domeniul respectiv.

Cel mai important pedagog in timpul celor cincizeci de ani, adica

in perioada 192+1974, a fost, conform pedagogilor alesi de SaturdayReview, umanistul John Dewey.

Unul dintre cei care au votat pentru Dewey a spus despre acesta:

,,Nici o alti persoanl n-a influenfat in asemenea misuri pedagogii din

Atnerica".John Dewey si-a afirmat clar punchrl de vedere intro serie de cir,ti

si publicaf;i, pe toati perioada cAt a lucrat in domeniul educa$ei. Una

dintre declaraSile sale continea credinlele lui de bazi despre Dumnezeu si religie. El a scris: ,,Nu existi Dumnezeu, si nici suflel Deci nu

este necesar sprijinul religiei traditionale. O dati dogma -si crezurileexcluse, adevirul imuabil este de asemenea mort si ingropal Nu avem

nevoie de legi nahtrale fixe sau de valori absolute".Iati cum isi exprimi Dewey pirerea despre doui subiecte de in-

teres:

1. Problema adevirului si2. Problema valorilor morale absolute.

Afirmatia lui Dewey ci ,,adevirul imuabil este molt" sfideazi logi-

ca umani. Cuvanhrl ,,imuabil" inseamni, conform dicFonarului, ,,neschimbaf', iar,,adevir" inseamni ,Japt stabilit". Cum poate un ,Japtstabilif' ,,neschimbaf' si fie ,,mort", se pare ci nu este foarte relevantpentru domnul Dewey.

CAnd Dewey isi exprimi cea de-a doua pirere, despre absenfavalbrilor absolute fixe, morale, se incadreazi in gAndirea comunisti.lenin insusi a vorbit aseminitor despre moralitate cAnd a declarat:

,,Noi, bineinteles, spunetn ci nu credem in Dumnezeu. Nu credem inmoralitate eterrri. Este moral ceea ce ajuti la distrugerea vechii societiti". Si apoi: ,,Este moral tot ceea ce contribuie la anihilarea vechii or-

dini sociale exploahtoare si la unirea proletariatului".Lenin a idenfricat religia ca sursi a conceptelor urlalle asupra mG

ralititii. El a scris: ,,Trebuie si combatem rcligia..Tos religia!Triiasciateismul! RispAndirea ateismului este sarcina noasb'a principali. Ast-

fel, vorn aboli orice religie suu ntorala".

Page 91: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

d-

178 WILHELM VON ANGELSDORF

Se pare ca intrebarea cum poate fi abolit ceva fix, absolut sau eterni-a scapat lui l.enin, ca si lui Dewey, de alffel. Singura solutie ar fi ca ceidoi indivizi si aboleasca acele instihrtii umane care propoviduiesc mo-ralitatea:familia gi biserica. O data realizatacest lucru, ar fi posibil siprennte omenirii alternativa:,,noua moralitate".

Aceasti gandire a evoluat lent si sa dezvoltat in ceea ce numim astAn ,,etjca de sifiraf,e", care ne invati ci moralitatea depinde de individgi de sihratiile in care el este implicat Etica de situafe se defineste ast-fel ,,Ce e bine pentru mine poate fi riu pentru tine; ce e corect intr-unanumit moment, poate fi gresit in urmitorul...-

Si: ,,.. .intro situafle sunt de preferat binele si dreptatea. Nu gresea-la scuzabili, ci binele pontttf'.

ProfesorulJoseph Fletcher, un teolog episcopal, a scris o cafte pesubiectul eticii de situafe, care include wmbtaareafrazil.,,Pentru minenu existi reguli de nici un fel. Orice este bine sau riu in funcfle de si-hra$e. Ce e gregit in anumite canxipoatefi corect in altele. Iar aceastiabordare sinceri reprenntAo revoluEe in morali".

Este intr-adevir o revolu$e in morali. Este noua moralitate, con-formi cu teoriile economice ale comunismului, teoriile stiintifice aleevolutionismului gi teoriile religioase ale ateismului.

O mici digresiune in moralitatea eticii de situatie a fost exprimatide cunoscuhrl autor Ernest Hemingway, care a spus: ,,$tiu doar ciceva e moral daci te simti bine dupi aia 9i e imoral daci te simti prostdupa aia".

(tlemingway n-a explicat cum a.r incerca si justifice actiunile unuiucgag nebun, care ucide penffu ci,,ii face plicere". Ar fi iarisi interesant si afl6m cear frce Hemingway daci un asffel de ciutitor de ,pli-cere" ar incerca si-i ia viata.)

Etica de situafe cuprindea de asemenea predarea educatiei sexua-le in scolile din Statele Unite. Unul dinffe numeroasele procese carecondamna ce se predi la aceste cursqri a avut loc in San Francisco,cAnd un comitet ad-hoc de pirinti si prqfe{o}i a dat tn judecati Consi-liul de Educaf,e al Statului Califomia, ufinarina si opreasci predareaeducatiei sexuale, care ii invi{a pe copii\ci nu existl valori bune saurele.

Avocatul aanzilti:.r.a spus Curtii: ,;\cest gen de educaFe se reducela comentariul dintr-un ghid al profesorului, care spune: "Sperim ciati invitat ci nu existi rispunsuri corecte sau gresite. Fiecare persoa-na are puncful ei de vedere, care este corect penhl ea,".

Imperialismul Noii Ordini Mondiale ,179

Unii invinovatesc predarea educatiei sexuale firi valori de rata crescuti a sinuciderilor in rAndul tinerilor. Tandmlui elev i se spune ci estecorect si faci orice doreste sau crede cd i-ar fuce plicere, iar cAnd faceacest lucm, aceea.si societate care l-a invitatvalorile respective il pedepsegte. Studentul se conf:unti cu o dilemi adesea insurmontafih, ginu gaseste alta scipare decAt sinuciderea.

Dar aceasti libertate sexuaii se incadreazi in planurile marilor or-guizatoi. Aldous Huxley a explicat planul in 1948, in cartea sa Wteazalune noud'.,,Cum libertatea politicd si economica se diminueazi. liber-tatea sexuala tinde... sa creasca. Iar dictatorul... va avea clreptate saincurajeze aceasti libertate. in combinatie cu libertatea de fvisa cuochii deschisi din cauza drogurilor, cu filrrele si radioul, va ajuta laacceptarea de citre subiec$ a supunerii ce reprezinti destinul lor,,.. Deci umanismul a devenit noua religie, care va inlocui vechile reli-

gii iudeocrestine. De frpt presedintele Asociatiei Umaniste Americme.Lloyd Morain, a declarat ci umanismul este -...o religie fira Dumnezeu, revelatie divini sau sfinte scripturi".

Ideea ci umanismul este.6 religie a fost confirmati de Curtea Su-premi de Justitie a SUA in 1965, cAnd sa dat verdictul in caanl SUAcontra Seeger: ,,Credinta... umanisti propoviduiti sincer drept religieva fi recunoscuti ca religie conform legii de Selecle a Religiei,.

Si ia/"si, in caanl Torcase conha Watkins, Curtea a judecat ci: ,,prin-tre religiile din Statele Unite care nu propoviduiesc neapirat credintain existenfa lui Dumnezeu se numiri: budismul, taoismul, culhrl etic,umanis.inul laic si altele".

Deci cand Madlyn Murray O'Hair a oblnut de la Curtea Supremisi se interzici copiilor inceperea zilei de scoali cu o rugiciune, peniruci dorea si separe ,,religia gi statul", ce a ficut de fapt a fost si inlocuias-ci o religie cu alta: credinta in Dumnezeu cu credinta in umanism.

Doamna O'Hair era constienti de acest lucru, cici fusese editor larevista Umanistul libersi fusese aleasi in Comitetul Director al Asocia-tiei Umaniste Americane in 1965, iar in 1973 realeasi pentru un al doi.lea mandat de patru ani.

Printre alti umanisti sau persoane care si-au exprirnat incredereain religia umanisti se numiri si Wzrlter Mondale, vicepresedintele luiJimrry Carter si candidahrl demouat la alegerile prezidentiale din 1984.El a declaral ,,Desi n-am aderat niciodati oficial la o societate umanista, cred ca sunt membru prin mostenire. Tatil meu a fost preot uma-nist si m-a hrinit in copilirie cu foafte rnult umanism. Toati famitamea a fost influenlati de aceasti traditie, inciusiv fratele meu I_ester, I

I

Page 92: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

180

.*-{ry"

WILHELM VON ANGELSDORF

care e preot unitarian, conducitor al culhrlui etic si preEedinte al FritieiUmani-stilor Religiosi". (Domnul Mondale este, sau a fost, membru alConsiliului Relatiilor Externe si al Comisiei Trilaterale.)

Lester Mondale, fratele mai mare al lui Walter, a semnat atAt pri-mul manifest umanist, cel din 19$, cat si Manifestul umarusf 4 scrisin 1973.

Manifestul umanist II, publicat la pahr.rzeci de ani dupa cel dintAi, areiterat in principiu credintele primului manifesl insi de aceasd datiumanistii au cerut ,,...construirea unei comunidf, mondiale",bazatApe ,,dezvoltarea unui sistem de legi mondiale si ordine mondiali, subautoritatea unui guvern transnaf,onal".

Guvernul mondial avea nevoie de o religie mondiali, iar umanistiis-au oferit voluntari.

17. PIIERICULTIJRA$I CEI $APTEAI.II DEACASA

Educa[a este un instrument important pentru cresterea copiilorcu ajutorul experientei trecutului. Biblia, in Pilde 22:6, explici de ce:

,,Creste-ti copilul pe calea pe care trebuie s-o urrneze, iar la bitranetenu se va abate de la ea".

Parlidul Comunist a hotirAt de asemenea cd educafa este impor-tanti pentru viitorul siu. Educatia a devenit una dintrepreocupirilelui principale in Statele Unite, iar in 1919 a adoptat urmltorul slogan:,,Da!-ne o generaf,e de copii mici pe care si-i ducem la mahrritate, sivom avea o formi bolsevica de guvem sovietic".

Chiar si Hitler a sesizat, in cadrul Partidului National-socialist dinGermania, importanfa educatiei. intr-un discurs f,nut in 1939, el a prcclamal ,,CAnd un adversar declari: "Nu voi frece de partea ta', eu iilispund calm: "Copilul tiu deja ne apaftine. C^e egti tu? Te vei duce.Insi urmagii tii se afli acum in tabira noastri. In scurt timp, ei nu vormai gti nimic in afari de noua comunitate"".

Mai deweme, fir 1937, Hifler a spus poporului german: ,$cest nouReich nu-gi va ceda tineretul niminui, ci il va lua si ii va da propria edu-cafe si propria crestere".

Aceasd preocupare penhrr cresterea tinerilor in sensul colectivizd-rii a fost conf,nnata in 1932, cand \[llliam Z. Fbster, peatunci presedin,tele Partidului Comunistdin SUA a scris o carte intitulati Spre oAmeici sovieticd, in care a sesizat ,,Printre n'li.surile elementare pe carele va adopta guvemul american sovietic penbu viitorul revolutiei culhr-rale se numiri urmitoarele: gcolile, liceele siuniversititile vor fi coor-donate si gmpate de un l)epartament Nationai penhrr Educatie si defilialele sale locale. Studiile vor fi revohr$onare, curitate de religie, pa-triotism gi alte aspecte ale ideologiei burgheze".

Foster a respeciat'invititurile lui Karl Marx, care a inclus aceastaplatfornri \n h4anifestu! contunistpenhu a-i ajuta pe comunisti si ,,so-cializeze" tiri [e d ezvoltate :

10. Educatie gratuitd pentm toti...

i

i

I

Page 93: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

183182 WILHELM VON ANGELSDORF

Marx, aserneni iui llitler, hnin si Partidului Comunist din SUA,si-a dat searna ca daca poate controla educatia tinerilor, poate controlaviata economici si sociali in care vor trii acestia, iar daci toF vor credein aceleasi idealuri, nu se vor opune statului.

Acest lucru a lost confirmat de Bertrand Russel, care a scris despreJohann Fichte pretinzand ci acesta ,,a afrmat ci educatia urmarestesi distrugi libera vointi, asffel incAt elevii, dupi ce sunt invitati asa,si fie incapabili... si gAndeasci sau si se comporte alffel decAt si-audorit profesorii 1or".

Russel a mai explical ,$limentatia, injectiile gi poruncile se vorcombina inca de la cea mai fragedi vArsta penhu a produce persona-litatea si credintele pe care autorititile le consideri dezirabile, iar oricecritica serioasi la adresa puterii va deveni imposibilI din punct de ve-dere psihologic. Chiar daci toti vor fi nefericiti, ei se vor considera fericiti penhu ci asa le va porunci guvernul".

Noul proiect de a folosi scolile penfru a modela personalitatea ele.vilor dupi cum wea guvemul a fost elaborat de o uniune nationali aprofesorilor, Aociafla Naflonall pentru Educatie (ANE). Intr-un raportintitulat Educatia anilor gaptezeci ANE a scris:

Scolile vor deveni clinici, al ciror scop va fi si asigure tratamentindividual, psiho-social, fiecin-ri elev, iar profesorii trebuie si devinitcrapeuti psiho-sociali.

Asta include medierea biochimici si psihologici a procesului deinvatare, cici vor fi introduse medicamente experimentale care si in-dtrci elelului calititi curn sunt personalitatea, capacitatea de concen-trare si mernoria.

Copiii vor deveni obiecte de experirnentare.

Asemenea ,,experimenlare" pe copiii de astizi impiici tblosireamedicamentului Ritalin, pentru a corecta comportamentul arrumitorelevi.

Dar n-a fost dintotdeauna asa. in primul rAncl, americanii nu si-audat copiii pe mAna statului pentru a fi educati. De fapt, primele scolidin Arnerica au fost particulare,,in principiu pcoli cregtine, uncle copii-lor le predau pdrin! sau prcfesod angaja$ de pirinti. Manualul initial afost Biblia, iar toate chelhrielile erau supoftate de par'rnti, cal-e cloreauca odraslele lor si fie crescute cum credeau ei de cwiint.a.

Chiar si pirintii fondatori ai Americii se tenreau pentru sigtrantacopiilor ior si n-au incius educatia in atributiile primului guveffl.

Jatnes Maclison, de exernplu, si-a manifestat dezaprobar-ea fatir deimplicar'ea guvemului in educatia copiilor: ,,Daci Congresul poate fol+

]&'__

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

si banii pentru bunistarea generali... afunci poate numi profesori infiecare stat... Puterile Congresului submineaza insdsi fundatia, insisinahrra formei de guvemAmAnt stabilite de poporul american".

Dar chiar si atunci existau fofte care elaborau planuri educationalestatale sau nationale pentru poporul american. Prima lege de acest fela fost adoptati in 7M2 in Massachusetts, si prevedea ca pirindi si-si in-vefe copiii si citeasca in limba engleza si sd le predeaprincipiile religiei.

Aceasti lege a fost urmati de o altain IM7, care cerea oraselor depeste 50 de gospodirii si-si invete copiii si citeasci 9i si scrie. Comu-nititile de peste 100 de familii trebuiau si infiinpze o scoali de grama-tici - acestea au fost primele scoli publice din Statele Unite.

ThomasJefferson, un om cu principii contradictorii, se pare, a propus stahrlui Virginia,in 1779, o lege care si stabileasci un sistem obli-gatoriu de scoli publice, insi locuitorii statului i-au respins propunereagi au refuzat si voteze legea.

Resful statelor, cu excepFa stahrlui Massachusetts, au continuatsi le permiti parinFlor si-gi educe copiii firi legi sau scoli publice...

Unii au insistat in incercarea de a implica guvernul federal (saustatal) in procesul de educare a copiilor. Unul dintre ace_stia a fost Robert Owen, ,,pirintele socialismului modem".

Domnul Owen, un sustindtor al metodei voluntare de a demonsbaci socialismul functioneazl, a infiinfat o scoali speciali pentru copiiimuncitorilor de la o fabrica de textile din New l-anark, So$n tn cadrulunui experiment socialist. A inceput si educe copiii de la vArsta de unan, dar tentativa sa de a-i invita socialismul a esuat, o dati cu experi-mentul siu socialist.

In 1825, Owen a venit in Statele Unite si a inceput alt experimentsocialist, de aceasti dati in New Harmony, lndiana. El a numit acestexperiment,,centrul ateismului revelator".

Owen, care credea ci personalitatea umani a fost deformati de,,spilarea religioasi a creierului", a infiintat din nou o scoali pe^ntrucopiii muncitorilor si, din nou, in 1826, experimentul a esrrat.

Marea lectie pe care au invitato Owen si urmasii lui afost ci edu-ca$a trebuie sa preceadd crearea socielitii socialiste. Cu alte cuvinte,poporul american nu era inci pregitit si accepte socialismul si, ince.pAnd cu acel moment, s-a decis promovarea educatiei publice nationa-le, ca etapa preliminari spre construir',ea socialismului. Owenitii si-audat seama ci trebuie si separe copiii de pirinli lor pentru a le puteapropovidui avantajele sistemului socialisl Procesul educational trebuiademarat cAt mai deweme posibil - s-a sugerat vAl-sta de doi ani - dupAsepararea copiilor de parinti.

I

I

I

i

Page 94: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

't85184 WILHELM VON ANGELSDORF

Owen a constientizat faptul ca pirinf;i erau fofta principali care leinsufla copiilor valorile sociale, iar aceasti invitihrri trebuia stopati,alffel socialismul nu putea avea succes in Statele Unite.

In 1829, un sustinitor al teoriilor lui Owen a declaral ,,Marele obiec-tiv era si scipim de crestinism si si kansformim bisericile in centrestiinFfice. Planul era si infin6m... scoli nationale din care sa fie exclu-si orice fomi de religie, in care si nu se predea decAt cunostinfe verificabile piin simturi si la care toti pirintii si fie obligati si-si trimiticopiii..."

In 1829 ,,owenif,i si-au organizat activiti$le la scari nationald subforma unei societif, secrete, pentru a-gi atinge scopul de instituire aeducatiei publice universale".

Datoriti eforhrrilor owenitilor, sau poate datoriti altora, statul Mas-sachusetts a creat Comiteful Educatiei si l-a numit prim-secretar peHorace Mann in 1837, adici la numai opt ani de la crearea societitiisecrete a owenitilor.

Domnul Mann afdcutun hrr al stahrlui, predicand nevoia de educa-

$e publici. Eforturile lui au fost incununate de succes, de un asemeneasucces incAt a fost supranumit ,,parintele educatiei publice americane".

Mann a scris: ,,Ce insemna biserica pentru omul medieval trebuiesi devini scoala publici pentru omul democrat si rational. Dumnezeuva fi inlocuit prin concepful de bun public".

In martie 1840, statul Massachusetts a febuit si voteze legea pri-vind desfiintarea Comitetului Educatiei. Un sustinitor al acestei legi adec[ral ,,Ideea ca statul si controleze educatia pare... un precedentpericulos, de care trebuie si ne temem, cici orice incercare de a fortascolile si se conformeze unui model unic va distruge spiriful de com-petitie, concurenfa si insisi dorinta de autoperfectionare".

legea a fost respinsi.AstAn, criticii educatiei publice fac afirmali de genul: ,,Scopul edu-

catiei nu se mai hmiteazi la a impirti fapte -si cunostinte... Scopul...este schimbarea valorilor sociale ale copilului si indepirtarea lui devalorile tradifionale, considerate fxe, permanente sau absolute".

John Dewey s-a aritat de acord cu aceste afrmatii cAnd a spus ciscolile ,,au un rol activ in deciderea ordinii sociale viitoare, pe misurice profesorii se conformeazifoftelor care determina controlul socialsau economic".

l)ewey gi.a inceput cariera de pedagog in 1894, cAnd a fost angajatde Universitatea Chicago. Acolo si-a demarat,,gcoala experirnentali".A iucrat acolo pAni in 1904, cAnd si-a dat demisia si s-a transferat la

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Colegiul Profesoral al Universititii Columbia. Aici a avut acea mareinfluen$ in domeniul educatiei.

Aparen! Dewey n-a predat niciodati elevilor, ci s-a concentrat asu-pra celorlalti profesori. Astazi, 20u/o din totalul supraintendenf,lor dinAmerica si 40/o din profesorii de colegiu au diplome de calificare de laUniversitatea Columbia, unde Dewey a hrcrat multi ani ca sef de catedri.

Dewey a avut plicerea de a-i educa pe patru sau cinci dintre foatiiRockefeller, inclusiv pe David si Nelson. David si.a luat doctoratul laUniversitatea Chicago.

Bunicul lor, John D. Rockefeller, a infintat Comitetul de EducatieGenerzli, sfrimogul achralei Fundatii Rockefeller, ca mijloc de a ie prezenta bog,htasilor avantajele educatiei publice. Pregedintele Comitetu-lui, FrederickT. Gates, a scris: ,,Dispunem de resurse nelimitate pen-

tru planurile noastre, iar oamenii se conformeazi docili dorinfeior noas-

tre. Convenliile educatiei actuale ni se sterg din minte si, nestAnjeni!de traditie, ne manifestim bunivoinla fufi d" un popor recunoscitorsi cooperant..."

Filosofia personali a lui Dewey despre ateism, socialism si evolu-tionism a alut efect asupra infegului campus universitar, nu numai lncadrul scolii de pedagogie.tn absolvent al Universitifii Columbia,Whittaker Chambers, care a devenit mai tArziu membru al PartiduluiComunist, a scris despre zilele lui de studen$e: ,,Cand am intrat la uni-versitate erarn foafte conservator, atAt in viata de zi cu zi, cAt si in poli-tici, si tocmai treceam prinh'o experienli religioasi. lntre tinrp amrenunfat, din proprie voinla, 9i la conservatorism, si la religie".

Atasamenhrl lui Dewey fata de socialism si comunism sa concreti-ntn 1905, cand Societatea britanica Fabian a infintat o sucursala americani numiti Societatea Socialisti lntercolegiali. John Dewey a fostunul dintre fondatori. in tgZt, societatea -s!a schimbat numele in Ug'apenhu Democratie Induskiald si si-a enuntat obiectivul: ,,educatie pen-

bu o noua ordine sociala, bazatape produc$e in scopul consumului,si nu in scopul profitului".

Dewey a devenit maitfunu pr-esedintele organizatiei.ta sfAr;itul anilor douazeci, Dewey a plecat in Rusia pentru a ajuta

la organizarea sislerrrului educational lnaxist. insi nici ciriar dictato-rul comunist Iosif Stalin n-a puhrt tolera ,,educatia progresiva" a lui Dewey, asa ca acesta a lbst nevoit sa se intoarci in SUA Din picate, eleviilui Dewey din Rusia n-au fcrst la 1'e1 de norocosi, cdci Stalin i-a deportatne loti in Siberia.

til

/il

iiilil

l'I

I

I

I

tl

Page 95: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

447186

. ..::j]]:]::]@

WILHELM VON ANGELSDORF

Ideile lui Dewey au fost totusi acceptate de guvernul american, in-trucAt, in 1969, Comisia pentru Sinitate Mintali si Copii a emis unrapoft care declara: ,,Scoala, ca institutie sociali majori in cadrul comunit6$, tebuie s6-si asume responsabilitatea directi pentru atihrdi-nile si valorile din dezvoltarea copilului".

in Statele Unite, famita 9i biserica erau instihrtiile traditionale carele inSuflau copiilor sistemul de valori. Se pare ci institutia familiei si in-vititurile religioase trebuiau distruse pentru ca -scoala si poati deveninoul mentor al copilului.

Paftidul Comunist a pus punctul pe ,j" in 1968: ,,DucAnd povara dea avea griji de copii, mamele isi asumi o responsabilitate care ar trebui si apartini societitii sau guvemului".

Problema planificatorilor a devenit inliturarea mamelor din cimin,penhu ca odraslele lor si poati fi indrumate de citre stal Unul dintrecele mai bune insffumente ale planificatorilor este inflatia, carel deter-mini pe sot si-si roage sotia si se angajeze, penbr a avea bani sufcienti.Deaici vine inkebarea: cine va avea griji de copil daci mama nu eacasi?

Atunci, guvernul inhi in sceni gi oferi solutia la problema pe careel insusi a creato: oferi familiei o cregi. Iar copilul intri sub hrtela sta-tului chiar mai deweme decAt inainte.

Sj a$i contribuie la distrugerea familiei, incurajand ferneia si plecedeacasi. Noua migcare de ,,eliberare" a sotiilor de sarcinile casniceare ca intentie lisarea copilului firi supraveghere parentali. Miscareade ,,emancipare a femeif' sustine uneori, inconstien! inliturarea sotieidin camin. '

in plus, planificatorii fac presiuni asupra pirintilor hotirAti si-si in-scrie copiii in scoli particulare, czre nu propovAduiesc ateismul, evolu-

lonismul sau umanismul. Ace-sti pirinti le dau multi bltaie de cap pla-

nificatorilor, aga cum evidentiaza foshrl presedinte al Universiti$i Har-vard, James B. Conant:

Cred, totusi, ci avem motive si ne temem de un sistem educafonaldual in anumite state, care va ameninfa unitatea democratici oferitide scolile publice.

Mi refer la dorinta anumitor oameni de a creste numirul si propor-tiile scolilor particulare. ..

Dupi pirerea mea, scolile noastre acoperi orice crez. Cu cAt vorurma mai multi tineri cur-surile gcolilor particulare, cu atAt va cresteamenintarea la adresa unititii noastre democratice.

Se pare ci domnul Conant n-a explicat curn acoperi scoHe publiceorice c5ez, cAnd in America un singur partid politic ar e dreptul si scoa-

ti din progfama,scoiari orice i se pare cd ii contrazice credintele reli-

giou."*rin"religioase. De exemplu, renuntar-ea ia rugiciuni in scoala,

fenfu ca au deranjato pe umanista Madlp Murray O'Hair'

Situatia care permite cuiva s6 inliture o invilituri din gcoali pen-

hrr ci aduce atingere valodlor sau religiei unei familii sau persoane a

fost descrisi de preotul A. A Hodge, in 1887:

Se poate demonstra ci, daci fiecare partid din stat are dreptul si

"*.1uaa on." crede ci nu e a4evirat, atunci credinciogii trebuie si se

conformcze cu cel ce crede cel mai pulin, iar apoi si se conformeze

cu cel ce nu crede in nimic, i.ndiferent cat de mici ar fi comunitatea

de atei sau agnostici.Este evidcnt ci, respectAnd aceasti schemi, daci va fi aplicati c^on-

stant si intensiv peste tot in tari, sistemul nalional de educa$e din Sta-

tele unite va deveni cel mai eficient instrument din lume pentut pro-

pagarea ateismului.

Guvemul ii ajuti pe cei care dorbsc si elimine alternativa rimasa

pirintilor obiecdvi: ,siolile particulare. De exemplu,la20 m,o7979,

b"rt"" Supremi a abolit legea care oferea pirinllor d reducere de

impozite aaca iqi trimiteau copiii la o scoali parliculiri, cerandu-le ast _

fel parinf,lor si'pliteasci dublu o asemenea educatie: o dati la gcoala '

publi.i, ,si inc[ o dati la gcoala particularl.' unnitoarea problemi a planificatorilor este hotirarea varstei exac-

te la care poate incepe educarea copilului.

in 197a, pregedintele ANE, James Harris, a cerut intr-un editorial

ca ,,banii cnituiE acum... si fie de patru ori mai multi penfu" ' a asi-

guia educa$a publici incepAnd cu vArsta de trei ani"'- previaunile pentru anii saptezeci ale ANE indicau ci varsta la care

incepe educatia ar trebui micsorati. ,,CAnd lncep sa functione'ze glogra-

-ele prescolare, educatorii isi vcir asuma responsabiJitatea oficiali pen-

hu educarea copiilor incepAnd cu vArsta de doi ani"'

Dr. Robert c. wood, membm al consiliului Relatiilor Externe 9i

presedintele universititii Massachusetts, a cerut ca r,'arsta si fie si mai

*i.e, ,,si*t"r-,rul educationai de stat (trebuie) si-rii extindi functiile 9i

asupra copiilor inh-e un an si cinci ani, intrucAt familia nu reugegte

si-gi indeplineasci obligatiile". wood a spus ci iamilia continui si egu-

eze in rolul siu de a pregiti copiii penhl gcoali -si a cemt crese 9i gri-

dinib cu programe mai amPle.

NedorinJsl rdmAni mai prejos, pregedintele Nixon a mutat data

inceperii educatiei si mai der,reme, declarand: ,,Primii cinci ani din via-

ta copilului reprezinti o problemi speciall a guvernului federal".

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

I

Page 96: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

tmperialismul Noii Ordini Mondiale 189WILHELM VON ANGELSDORF

Cei care doresc si indepirteze copiii de pirintii lor pot folosi des-coperirile unei organizatii numite Centrul de Servicii Educationale.Acesta a ajuns la concluzia ci bebelusii intre patru si sase luni pot in-vila si citeasci inainte chiar de a putea vorbi!"u merg".

Pirin$i care cred ci au drephrl si-si pisfeze copiii ar febui si seingrijoreze cu privire la aceasti informatie, inainte ca educatorii si decidi ci ar fi mai bine si-i invetepe copii si citeasci, luAndu-i de langipnrinf,i lor la vArsta de patru luni.

Urmitoarea infebare pe care ar fi logic si n+o punqm este ce selntAmpli cu pirintii cNerefiszAsi-qi trimiti copiii la scoli unde li se predau alte valori decAt cele cu care sunt de acord.

in toamna anului 1970, gase copii au fost luati de la pirintii lor siplasaf, in familii adoptive pentru cn par'rn$ refuzaseri si-i trimitd la ogcoali publica unde se preda educatie sexuali, ceea ce era in confa-dicfe cu convingerile 1or religioase

Inl972, un tati si-a pierdut fiica penhr ca a refuzat so lase si mear-gi in ceea ce considera el a fi o rnni u criminalitate crescuti. Judeci-torul l-a amendat pe tati.. S1, mai recent, in augJust 1981, copiii unui pastor au fost forfa$ si

se intoarci la scoala din care acesta ii retrisese; penhu ca simtea ci inscoala erau expusi hornosexualititii si drogurilor, ceea ce contraveneaconvingerilor sale religioase.

Aceste acf,uni sunt aparent in concordanti cu opinia exprimati deGerman White, un oficial al Biroului pentru DezxoltareaCopilului dinSUA ,,ParinFi nu vor si fie incompetenti, dar sun! iar remediul"constiin stabilirea de cife guvern a unor standarde acceptabile ln crestereacopilului".

Daci parintii sunt consideraS incompetenti, atunci nu sunt in staresi-si creasci copiii, iar statul trebuie si-i inlocuiasci cu pirinti acceptabili.

Acegti noi pirinti se numesc profesori.P[rinFi acceptaF de stat sunt organizatt si ei in doui uniuni. Aces-

tea suntAsociatia Nationali pentru Educatie (ANE) qi Federatia Am+ricani a Profesorilor tfePl.

Secretarul executiv al ANE a fost timp de aproape douizeci de ani,din 1935, Willard Givens, care a aflrmat public: ,,Suntem convinsi cine aflim astizi tn pragul unei culturi mirete... Dar penhu a indeplini' aceste lucruri, febuie si aibi loc multe schimbiri drastice. Acest lais-sez-faire tAri viitor (sistemul economiei de piati) trebuie distrus in totalitate, iar noi to$, inciusiv proprietarii, tr-ebuie si ne supunem unuicontrol social sporit'

Aceasti uniune a propus destule obiective in trecut, printre care

se numari urmatoarele:

1. Educarea tineretului pentru o bomunitate globali;

2. Promovarea unor puteri sporite pentru Natiunile Unite;

3. Promovarea DeclaraSei de Interdependenfi;4. Opozitie la creditarea taxelor de scolarizare;S. S,irE"".""unui Plan de Sinitate Nati, onali.(medicini socializati);

6. Opozitie la orice legisla$e in favoarea scolilor particulare;-

i. N'otiutiit" debazh (icris, citit, socotit, istorie, educafe civici, geo

grafie) si nu ocupe mai mult de un sfert din timpul elevului;

8. Conkolul PoPulaSei;9. Umanismul laic;10. Cregc federale si

ii. Ct"it"t"u sprijinului 9i controlului federal al educafiei'

i" afare ae sus,tinerea acestor obiective confoversate, ANE sa opus,

prinfre altele, urmitoarelor:

1. Control local asupra scolilor publice;

2. Finantarea locali a scolilor publice;

3. Cenzurarea manualelor de citre parinli;

4.Programedeimpozi|arecaresdscuteascifamiligtiideplatata-xelor si

5. Creditarea taxelor de scolarizare pentru pirin$i care plitesc atAt

pentru o .scoali publici, cAt 9i pentru una particulara'

in plus, oficialiiANE adopti atihrdini care devin publicg prin inter.

mediui diverselor publicafi. Un fost pregedinte ANE, I(atherine Barrett,

u ,pu*, ,,profesoml va deveni mesagerul valorilor, un filosof' Profesorii

nu vor mai fi victime ale schimbirii, vor fi agenti ai schimbirii"'

i-enin ar fi fost cu siguranfi de acord cu aceasti declarase, intrucat

si el a afirmal ,,Doar remodeland radical invilimantul, organizarea -si

educa,tia tinerilor vom reu,si s ne asigurim ca eforhrile genera,tiei gnq

re vor avea ca rezultat uearea unei societili care si inlocuiasciveched

societate, mai exact, crearea unei societili comuniste"'

ANE are o solutie si pentru profesorii caresi dau seama cum stau

lucrurile si incear"ci si schimbe pituafa. Iati sfzrtul ANE pentru acegti

pr-ofesori:',,profeiorii care nu se incadreazi in schimbare nu au ce cau-

t ui.i. S" pot reprofila ca insfuctori de dans' ' ' dar sunt periculoqi pen-

lm copii, pentru invitimant si pentru ei insisi dacS rdman in silile de

curs".cealalti uniune a profesorilor se numeste F'ederatia Americana a

Profesorilor (FAP).

188

Page 97: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

-*J, .*g,".

190 WILHELM VQN ANGELSDORF Partea a patracoNSPTRATTA $r GUVERNAREA TOTALA

18. VICTORIA SI REVOLUTI,A,AIVT.ANDOUATETNNANiN

Aceasd asociaFe a avut sprijinul Partidului eomunist din Sfateleunite inci din luna mai a anului 1937: ,,putem observa c.dt de impor-tanti este constituirea Federatiei Americane a profesorilol' .i *s*.i*Paftiduiui comunist trebuie sa fie iir primul si-n primui rantl si trezeas-cd consliinla de clasi a profesorilor si si-i organizeze in FederatiaAme-ricani a Profesorilor... Federatia Americani a profesorilor ffebuie sise ocupe in primul rand de problemele stringente ale profesor-ului (sa-lariu, program de lucru, libertate academici etc.)... Federatia Ameri-cani a Ilofesorilor lanseazi acum o ampli campanie iegislativi pennlasistentd federali in educatie.(in 793n..,"

Esenla educatiei si conexiunea ei cu umanismur a fost rezumatade Charles Francis Potter in cadea sa (Jmtnismul, o noud religie: ,,&lu_catia este asffel un aliat puternic pentrr umanism, iar fiecare Loali nu-blica din America este o scoali de umanism. ce potface scolile religioa-se de duminici, unde copiii se intalnesc o dati pe siprarnanl gi inva$doar Iranturi, pentru a contracara cele cele cinci zile pe siptimani deinvalaturd umanista?"

Existi insi un scop gi mai sinistru al educatiei din zilele noast,e.Acesta a fost detaliat de dr. Medford Evans, care a scris; ,,...scolileguvemamentale consideri o chestiune politici sa chelt'iasca.it -uimulti bani posibil si si imparta cat mai pufine cunostinte, atata timpcAt a cheltui inseamni a avea putere,iar a-ilisa pe copii ignornnti monopohrnan puterea in mai'ile catorva initia! clin interioml*guvemului".

Cea mai mare victorie din lupta dintre Conspira$e Si cei care iubesclibertatea a fost esecul Conspiratiei de a impune confolul guvernrunen-tal total asupra poporului american atAt la 1 mai 1976 (aniversarea adoui sute de ani de la infiintarea Iluminaf,lor), cAt 9i la 4 iulie 1976 (ani-

versarea a doui sute de ani de la infinfarea Statelor Unite ale Americii).Fundala acesfui act revolutionar a fost conshliti conform unui plan

devenitpublic in numiml din februarie al revistei NewWorld News,editati de organizatia englezLReinarmarea Morali.

Sa pretins ci asa-numitele ,,reguli revolufonare de la Dilsseldorf'au fost descoperite de soldatii Aliatilor din timpul primului rizboi mon-dial in Diisseldor{, Germania, in sediul unei organizatii revolutionare.Totugi, acest lucru n-a fost niciodati verificat, spre satisfacf;a multoristorici.

Oricum, aceste reguli expuneau un plan incredibil de creare a con-ditiilor necesare pentru declangarea unei revolu$i:

A Corupeti tinerii: indepirlaf-i de religie. StArnifl-le interesul pen-tru sex. Cultivatile superficialitatea. Distrugeti-le sinceritatea;

B. Controlati toate mijloacele de publicitate, adici:

1. Abateti atentia oamenilor de la guvern prin interrnediul spor-turilor, cii_1ilor gi pieselor de teatru sexy si alte trivialititi.Z.Dii:zab oarncnii in grupuri ostile, aducAnd mereu in discu0eprobleme controversate tiri mare irnportanta.3. Distmgeti increderea oamenilor in liderii lor inniscuti, aco-perindu-i pe cei din urmi cu dispret si ridiculizAndu-i.4. Predicati intotdeauna adevirata democra$e, dar preluati pu-terea cAt mai repede si nemilos posibil.5. Distmgeti credibilitatea guverrrului, incurajAndu-i extravagan-

fa, provocati teama de inflafie ridicAnd preturile si cultivati sta-rea de nemultumire.6. Induceti crize nejustiicate in industriile vitale, incurajati con-flicteie civile si rnediatizati atitudinea prea lenta si blanda a gu-venrului cu privire la aceste nereguli.

Page 98: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

.rry&-*

193

192

C. Gisiti un pretext pentru ca toate ar-rnele de foc si fie inregish-a-

te, luAnd in considerare posibilitatea de a le confsca si de a lasa

populafia fari apirare.

Conspiratia considera probabil ci aceste programe au reugit deja. gi

ci era timpul si avanseze spre scopul final de instituire a conffOtulul

guvernamental total.Una clintre conditiile care trebuiau indeplinite penfiu ca planul.si

aibi succes era o genera$e de tineri nu doar nega$ de societate, ci si

antrena$ de rizboi si de dorinta cle a se riscula impoffiva sistemului'

Factorul major care a confibuit la crearea acestei atitrrdini in rAnduri-

le tinerilor americani a fost rizboiul din Viehram, creat si controlat de

Conspira$e tocmai penhl a induce conditiile cerute pentru caplanul

si aibi succes: razboiul urmirea si creeze in primul rAnd o culhrri a

drogurilor in Arnerica si, in al doilea rAnd, o socieate tAneri' domici

si se ridice impotriva guvemului american.Jeny Rubin, unul dinhe tinerii rebeli ai societitir anilor saptezeci si

fondatorul grupului numitYippie, a scris o carte intitulati Piol in care

igi detaliazi interesul penhu epoca rebeli in care ata\t-Cartea avea urmitoarea declicaFe: ,,Penhu Nancy, droguri, televi-

zoml color si revoluFa violenti" si avertiza cititorll: ,,Citeste aceasta

carte luat! (drogat)".Rubin a recunoscut ci rizboiul din Vietnam a fost fals: +{medkanii

(sic) nu lupti penhu nimic palpabil, mirosibil, vizibil sau credibil' Mor-

$e lor sunt futile si irosite. oDe ce si mor pe clealul Hamburger?", se

intreabi soldatul amerikan (sic) fumand o tigari in timp ce flnbegte spre

capul cipitanului care i-aordonat si up"." u-n deal.. . Vietramulest'e un

simbol. AdeviratulVietKong (sic) e in San Diego".Rubin si-a dat seama ci adevirahrl rizboi avea loc in oragele din

America.. El a cotnentat scopul real al clrogului numit marijuana: ,,Marijuana

este drogul comunigtilor".A sctis despre noua moralitate a eticii de situaFe: ,,TineriiYippie

spun ci, daci nu te amuza, no face. Vedem sexul, rockn roll-ul si dro

gurile ca licAnd parte din complotul comunist de a cuceri Amerika

(sic). IdeeaYippie de amuzarnent este ristumarea guvemului Tinerii

Yppie sunt maoisti (sustinitori ai cornunishrlui chinez Mao Zedong)"'

Este relevant fapful c[, clesi caftea lui Jerry se opune sistentului, a

fost publicati de o editura care face pafie din sistern: Ballantine Books,

in asociatie c:u Simon & Schuster.

mperiatisrnul Noii Orditri Mondiale

in."ou*t "faoi*t

i plamrrilor.Conspiratiei a avulJ?: ?f:Tliip'na'ri,iii#;;;t" P6s, d" t" c;j;;; M;"li ti.*l:,1T*:ilffi ffi ffiT:'fr"'it'inu"ru1i"."?'"'i"egi"-'.t'iq.1:1,::3:larestafl p;hi;;Jcarea lecilor din Chis2go.Jerry Rubln ?f::t",Yli#:fi ##fr ft "nu--*r-i.gG;:ri;'L"l^;.T.#Ll",l*;"#"; #,i:HU:;** !"e"

..'i; r;"r'iiir*g"l :Tffi 3 ffirrvrrrLrrl\rdL,cauluzuv^'-o- .' -!J!rrr "'"jJrez 000 sau 3 000de oamexi. Ne agtepaf 31fie

cal 50 000. Por

de nebuq1... "" """i

pa"i la urma".

Este gyh-gm 6" irrrpo.t tttci dorxmrl Rubin spera Xl-"-tf:d:P::mai 500 000;;ff;Jta1F anelutui siu din chicago'A:::?,:l,l]::Iexact numaml de oarrred necesari Denhu provocarea a doua mcldente

inrudite.Colonelul Edward Mandell House avea nevoie de o armati de

500 000 a;;#;;ap qa Philip D; ;i;;; cuceri Presedintia si

si impund dictatura rr"tthtrb^'pta;;;;i"i;erican in cartea Wlip Dru - u*^tt*tot.

Si tot 500 000 era numirul {e soldati pe care unna si-i co*yt**"#;;"#""0"*u iiio* t 1e33 penh;,;il;" o dictatura militar;

in Amepigs.ep*"n| cei care consideri ci ar fi mai bine * Att:"aT:"^Yl

dictaturi ."t.e "

flevoie de 500 000 de rebeli penfl a conunge po-

porul american si accepte *hittb;;;";;id" ryu"Tfli|-, .^^.Unri spun ci Chicago a fgst |n test, pentru a vedea cau^oamenl pot

fi J;i;;:;r"i"lia; se sue cavor avealoc proteste' iar.in acestcaz'"d;iil:;;l,ie*iic"*pira[a-;;;;;tt;"'yll1-c]l'agoUnii.p".

"llJ"""in.l'ou, conspiraf;a si-si revizuiasca n{}lj-x

^,^-:cnuti" u ,L."niscut ci evenirnentele din Chicago nrse-j,t::]1-*

cate: ,,)s1snm lulpurlri. k-am Dlinuit. Nu eraqlto*" tl-ollnl";

N;d"^6*r"i.".r.it" atAt de scindalos penrru .t 99TT::litirl n"."n r". ffii1cut toate acestea.u un ..op - sa tacem orasul sa

reacfonere calntdn stat totalita6tl"'"-itd;;ii* rruaenflor pentru prouo.*"u confhctelor nu e ceva

nou.Editia a XI-a o pnciclopaeclia Bvi2vrniga, publicati in 1911' descrie

" il;d; ;"

"ior"-i tinl"-t ""t *-iii i"'.."ptti politice in Rusia:

printrc sludqrrfii din universifigi ;i colegii 61rnicc, Turghc'nit'v (un

scriiror ms) a ,bser-vat o mi;carc Focanti'si "iisi1tul1,-)illl;liill"." ii;i;;;;.G.r, gutt puneau la incloiali si ridiculT'au rll:l"l:i5 ::-rllun lrct.r.Dtalr, .r rt-)l'rrralitAlilc vil'lii sot'ialt.. vorbin<l cl('spre rcorganl

zarea s.t.it,tatil pt' bazc sttlct gtllntifi(.(..

WILHELM VON ANGELSDORF

I

I

Page 99: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

t:rc194 WILHELM VON ANGELSDORF

Ei inversaseri conventiile infitigarii exterioare - birba$i lisandu-sipirul lung, iar femeile tiindul scurt si adiugAnd din cAnd in cAnd pe-rechea suplimentari de ochelari albagtri...

Infi$garea, compoftamentul gi discu$ile lor puteau soca oameniiobisnuiti, dar asta ii lasa indiferenti, intrucAt depasisera nivelul asa-nu-mitei opinii publice, dispretuiau respechrl filistin si chiar le ficea pli-cere si scandalizeze oamenii aflati inci sub influenta a ceea ce ei nu-meau prejudeciti invechite.

Aveau un dispre{ profund si nedisimulat penhrr estetica, sentimen-talisme si rafinamente de orice fel.

Printre institutiile depisite care trebuiau abolite, cici reprezentauun obstacol in calea progresului, se numarau: religia, familia, proprie-tatea privati si administratia centralizati.

Religia urma si fie inlocuiti cu gtiintele exacte, tamilia cu dragostealibertini, proprietatea privati cu colectivizarea si administratia centra-lizatA cu o federa$e a statelor independente. . .

insi acesta nu era un cal, izolat. Economishrl l,rldwig von Mises,care se afla in Germania inainte de izbucnirea primului r'azboi mondial,a scris:

in deceniul de dinaintea primului rieboi mondial, Germania... a fostmartori la apari$a unui fenomen nemaiintilnit pAna afunci - miscareatinerehrlui. Bande turbulente de biieti gi fete colindau tara, fac6nd multzgomot gi chiulind de la 9coala...

Cu alte cuvinte, chiar si imbricimintea neobisnuiti a tinerilor hippiemodemi sau a grupului Yippie era un element folosit din cele mai vechi'timpuri pentru a crea diviziuni in societate. Ace_sti exbemigti din RusiaprerevoluFonard si din Germania antebelici erau manipulati de citresistem pentru a conditiona oamenii si se schimbe radical. Asta sa in-tAmplat in 1968 in Statele Unite.

Rubin era tohrsi constient ca tinerii erau manipulati. El a scris: ,,Revolutia este profitabili. Deci capitaligtii incearci si o vAndi".

Si: ,,Capitalistii au aliati in randurile comunidfi revolutionare: pletosi care au rol de intermediari intre copiii sfizii si oamenii de afacerimilionari".

Rubin stia ci mai exista un grup congtient de fiphrl ci tinerii eraumanipulati. El a identificat si acest gmp: ,Jinerii hippie ne consideripoliticieni, iar politicienii ne consideri hippie. Numai aripa dreaptivede cine suntem noi de fapt".

Unul dintre grupurile care luptau pentru o ,,comunitate revolufo.nari" se numea Shrdentii pentru o Societate Democrati. Statul stiabine ci acestia erau o organizaf,e comunisti. De fapt, un articol din

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

rnaftie 1969 spunea: ,,Sarcina noastri principali este sa construim omiscar€ revolutionari'marxistleninista", a declarat Michael Kionsky,secretar executiv al organiz-atiei Shrdentii pentru o Societate Democra-tn (ssD).

Guvernul, cu ajutorul raportului Comitetului pentru Securitate In-temi privind planurile Studentilor pentru o Societzrte Democrata penhuliceele din America, a studiat organizatia in aminunl Presedintele Comitetului, congresmanul Richard Ichord, a afirmal ,,Scopurile S-SD aufost exprimate intr-un manifest tipirit in iunie 1969: "Scopul este distm-gerea imperialismului american si obtinerea unei lumi fari clase socia-le - comunismul mondial"".

. in 1980, un agent FBI a spus cd gruparea intentioneazd si comitiincendieri, atentate cu bombe, asasindri - cu scopul de a risturna for-ma democrati de guvernimAnt a Statelor tlnite si cu obiectivul finalde a institui comunismul mondial.

lotusi, in pofida tuh:r-or dovezilor referitoare la SSD, orgmiz,attaaprimit in continu*" bani de la guvernul pe care un-na si-l ristoame.In 1970, un gmp de oameni ai legii din Ohio a primit un instructaj pri-vind tulburarile din campusul universitar, in care li sa comunicat ci...,,raporhrl unei comisii din Illinois privind situatia cheltuielilor de statafinna ca i92 000 de dolari din fondurile federale si 85 000 de dolari dinfondurile Fundatiei Carnegie au fost alocati Studen$lor penhu o Socie.tate Democrati... in toamna anului 1969".

Un rapoft similar a venit de la David Gumaer, un agent sub acoperire participant la demonstratiile $SD, care a raportat ci se mira de undeveneau banii pentru toate activitatile si a descoperit rapid ci venetau dela Natiunile Unite, Fundatia Rockefeller, Fundafa F-ord, Sindicatrrl S+ferilor Profesionisti, prin intemrediul extremistiior, ia fel ca si trabucu-rile curnparate cu bani americani de la ambasada Cubei.

Alt student, James Kirk, a confinrnt raportul lui Gumaer. Kirk, re-crutat de FBI cand era inca shrdent la tJniversitatea Ohio, s-a irnplicath SSD, Clubul WEII Du Bois, I'anterele Negre si Partidul Cornunist.in 1969, Kirk a plecat din pzutid si, in anul umritor, a depus rnirluriein fatzr Comitetului Senatului pentru Securitate krtemi. llarturia lui afcrst unnatoarea: ,,Tnerii... hab:r tlu au cA sunt niste rnarionete in mAi-nile guvemului pe care sustin ca-l rrisc. Extrernistii cred ci hrptd ini-potriva celor foarte bo.gati, ca Rockefeller si Ford, si nu-si dau seamaci exact acestia le finanteazA revolutiile si ii rmnipuleazi in intereseproprii".

i1

,ir'

.r'i

r;iriIi

iiil

Page 100: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

197196

^*,*ru

WILHELM VON ANGELSDORF lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Si inci un sfildent, James Simon Kunen, povesteste in caftea sa

intifirlati Incidentul Cipsunadespre o gedinli sxategici a SSD la care

a participat si in care un student didea raportul de la o conventie SSD

la care participase. Shrdenhrl a raportat ca: ,,...oameni de Ia masa rotun-

di a afucerilor internationale... au incercat si cumpere cativa extremi.sti.

Acesti oameni controieazi industriile lumii 9i sau adunat penht a hotiri ce vom face in continuare. Ei sunt aripa stanga a clasei conduci-

toare. Sau oferit si ne finanfeze demonstratiile din Chicago. Sj noi arn

oferit bani ESSO flui Rockefeller). Vor si facem mai multi agita$e

exfemisti ca ei si pari de cenhrr in timp ce se orienteazi spre extrema stArgi".

Pani gi seful Panterelor Negre, Eldridge Cleaver, a inceput sa-si dea

seama ci boga$i incearci si-si cumpere o revolutie. [n introducereala cartea lui Jerry Rubin, -F)'ol domnul Cleaver a scris; ,,Exista un

pericol in dezvoltarea sanitoasi a revolutiei americane, iar acesta este

faptul ci, cle multe ori, revoluflonatii sunt manipulati de clasa condu-

citoare penhu a pirea o zuneninfare mai mare decAt sunt in realitate".

Jerry Rubin a an.rplificatgandurile lui Cleaver despre cum incearcaguvemul'si prezinte revolulia mai mare decAt a lbst de fapl In capito

lul zece clin cartea sa intitulati Fiecare revolutionar are nevoie de un

televizor color,Rubin spune: ,,Walter Cronkite este cel nai bun orga-

niz,ator al SSD. Unchiul Walter scoate halta Statelor lJnite ale Ameri-cii, cu campusrrile"universitare care au explodat azi incercuite" Rapor-

turile bitiliei. Toti copiii se gAndesc: .Vreau si eu si-mivid c-ampusul

pe harta aia".'felevizorul creste generaSi de copii care vor si creasca

mari si si se facb rebeli"'fcleviziunea dovedegte teoria dominouiui:dac[ pici un can]pus, atunci pici toate. Presa nu comunicA "stirile",ci le creeazd".

Dar desi se pare ca sisternul n-a reuqit si adune o annala sufcientde mare inc6t si perlurbe aniversarea bicentenarului, planul continua.

in 1971, sa fotmat o organizafle care mai tArziu si-a schimhat nu-

mele in Comisia Eicerrtenari a Poporului (CBP).leremy Rifl<in a devenit directoml organizatiei.

Mzri tfu"zirr, Subcornitehri Senzrtului penbrr Securitate Intemi a investigat Comisia lJicenlenari^ Itapcrttd splulea: ,'Ziu:ul Nerv York ?'irnes,

rle exemplu, a publical la 25 niai [9?5 un ;uticol scris cle Jeremy Rilkin

ilespre liinrfatea eccrnonisr" Acest;ulir.xil rr,ptezirita, in mare' o rescriere a declaratiei cIJl" de indeprcntlenti econornici., in c.are cere elimina-

rea sistemultti economiei libertt, s:ttt tt '.sislt)nlrtltti colporal", cum il

nurncste el".

Rifl<in si.a ticut publice opiniile cAnd a scris intr-un ziar extremistdin noiembrie 1971: ,,Relatia clintre Thomas Paine, Sam Adams, Benja-min Rush gipoporulamerican cu l-enin, Mao (Zedong), Che (Guevara)

gi lupta flrturor oamenilor oprimati din lume consti in sincera neintelegere a idealurilor revolutionare".

Alt avertisment cI SUA se putea conf:unta cu probleme ia 4 iulie1976 a fost dat de directoml FBI, Clarence Kelly, care a declarat la 4noiembrie 1975 ci ,,terorismul va creste la aniversarea bicentenari a

natiunii".CBP si.a continuat totusi planurile si a emis un ziar de opt pagini

care cerea ca 150 000 de pafioti sa li se alihre la Washington la 4 iulie1976 penhu a-si deciara ,jndependenta fufi d" rnarile afaceri ale lumii".Ei au avertiz-rt cititcrrii ciAmerica urma sa aibi,,o peh'ecere pe care nova uita niciodata".

AIF indivizi au aderat la declaratia CBP-Zimtl spunea ca la mitingulCBP vor vorbi, printre altii, Rubin Carter ,,Uraganul", Jane Fonda, reverendul Jessie Jackson si dr. Benjamin Spock. Costurile acestor acti-viti! au fost iarisi suporLate, cel putin parfal, de guvem, cici, conformnumirului din ll octombne 1975 al revistei Human Events, FondulNational pentru $tiinfe llmane, sponsorizat de guvermrl fedeml, a acor-dat CBP aproape 400 000 de dolari.

Dar CIBF n-a ficut mare vAlvi la 4 iulie 1976, intrucAt n-a reusit siaclune numirrul de adepti de carc avea nevoie penilu a provoca incitlerr-tul dorit de sistem.

ln afari de planurile cle a tulbur:r bicentenaml, a existat in interio-ml Statelor Unite o mi;care pentm convocarea unei conven$i consti-tufonale. Unul rlintre cei care cel'eau rescrierea Constitutiei SUA eraZbigniew I)rrn'insln, care a scris la pagina 238 a cartii sale Intre douaepoci ,Apropiata aniversare a doui sute de zuri de Ia proclamarea DeclaraFei de Independenta poate justifica convocarea unei conventiiconstitutionale nafionale pentru reexaminarea cadrului inslitufonaloficial. 1976 sau 1989 reprez-inti dateie ponir,'ite aceshri scop..."

Conf,rrnarea faptului ci se pregatea ceva a fosl datA, partial, de Societatea John Rir"ch, c-are a pi.rblicat irr Rulelrnu,f siu din octornbrie 197'7

r:atre rnemhrii sai: ,.Acum cilr-va luni, prin iuriabilitatea cAtrrwa prietenicleai nostri care au dorit si-si pistneze anonimaful, arn cilrtinut unuldinke manifestele editate de (Clarence Douglas) Dillon, care sunt im-pir-tite acum mernbrilor de grad inl'erior c;ure fiu ncvoie de asemeneairilorrnatii si iudmnifui t-.abazi tle sLrstinr--rer".

Page 101: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

198 WILHELM VON ANGELSDORF

Societatea Birch a consiclerat ca ce stia domnul Dillon era sufcientde important pentru a fi adus la cunostinfa celor care incercau sa de-

maste Conspiratia. Domnul Dillon, au crezut ei, stia planurile Conspi-ratiei, intrucAt fusese conducatorul firmei bancare intemationale Dillon,Read & Co si presedintele Fundatiei Rockefeller. In plus, domnul Dillonocupase timp de patm ani, in tirnpul adrninistratiilor Kennedy -si John-son, postul cle secretar al Trezoretiei, cu siguranla un post controlatde interesele Rockefeller, fiind de asemenea membru al ConsiliuluiRelatiilor Externe.

Scrisoarea domnului Dillon, conform Societitii Birch, a dezviluitdoua fapte imporlante: primul a fost ci, pani in 1970, mu$ iniSa$ (dqinu i-a numit aga) au sperat ci anul 1976 va fi anul ceremoniei de inau-gurare a noii ordini mondiale.

Dar, dupi cum a subliniat in continuare domnul Dillon, pani in1970 conducitorii de vArf ai Conspiratiei au reahzat cAplanul era imposibil de indeplinit. Si au elaborat noul program, deja pus in practici,conform ciruia erau necesari lnci cincisprezece m| Asta inseamnaci planul Conspiratiei prevedea un incident in jurul anului 1985, adi-ci in termen de cincisprezece ani plus sau minus ull an sau doi de la

schimbaea de plan din 1970.

Anul 1985 pirea s6 se incadreze in termenul dat de rusii conrunisti.De exemplu,"seful Partidului Cornunist Soviefc, Leonid Brejnev, a afir-rnat iir 1973 despre anul 1985: ,,Noi,. comunistii, trebuie si colaborimcu capitalistii un tirnp. Avetn nevoie de credite, agriculturi si tehnologie. Dar vom continua progtantele de rnilitarizare masiva gi, pe Ia nij-locul anilor optzeci (1985t).vom putea reveni la o politici extenni multmai agresivi, destinata s[ rirstoarne raporhrl de lottp" (sublinierea

noastri).Sa re{erit mai exact la;utul ales intr-un discurs tinut in l9731aPr*

ga, in fata initiatorilor Pactului de la Varsovia: ,Aveti incredere in noi,tovarisi, cici pAni hr 19t15, beneficiind de destinderea politica achrali,vom atinge majoritatea obiectivelor din Europa de Vest. Ne vom con-

solida pozitia. Ne vonr irnbunitlit'i econortia. Si va avea loc, de asemenea, o inversare clerisivir a rapor-tului de forte, incAt, in 1985, ne vomputea exercita vointa odunde va fi nevoie".

Brejnev n-a precizat (:um ul-ula si-si exercitr: vointa, dar un posibiirispuns la a<:easla inu-ebare a venit de la senatotul Barry Goldwater,in augnst 1971, contbm unui afiicol din ziaml lns t\ryeles Harold Exa'rn.nrerintitulat^,,Goldwater tler1zeazAcu pdr,ire la pcricolul santajuluinuclezr nrs". In articol scria: ,,Senatorul lJanv Goldwater a afitrnat

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

sArnbiti ca balanta puterii mondiale sa inclinat in favoarea Uniunii Sovietice in asemenea misura incAt santajul nuclear intemational nu maieste imposibil. Singura conciuzie este ci Uniunea Sovietici incearcisa cAstige o superioritate rnilitari a6t de arnpli incAt si nu mai aibdadversari, gi asffel orice miscare politici a Uniunii Sovietice si fie sus-tinuta de o putere coplesitoare".

Deci, conform scenariului prezentat mai sus, se pare ci rusii, caresi-au construit incet, dar constant cea mai puterrricd forti militari dinlume si superioritatea militari in rapoft cu fort,ele Vestului (cu asisten-

!a Statelor UnitQ, pot ameninta Statele Unite cu declansarea rizboiuluinuclear. Asffel, guvernul american putea fi fortat fie sd intre in razboi,fie si accepte un ultimatum rus.

Confirmarea posibilititii ca 1985 si fie anul unei asemenea confla-gratii a venit din diverse alte surse.

Una dintre acestea este cartea intifulati,4l treilea razboi mondial,august 1985, scrisi de generalul SirJohn Hackett si sase colegi deaisii, tof; ofiteri NATO in retragere. Cartea a fost scrisi in 1973 si contine,,planul de bltilie al celui de-al treilea rizboi mondial".

Cartea detakazh cum va incepe Uniunea Sovietici razboiul la 11noiembrie 1984, dupi,,revolta muncitorilor din Polonia".

Razboiul se termini cu infrAngerea Uniunii Sovietice la mai putinde o luni de cand a izbucnit.

Au existat avertismente ca Statele Unite au fost depisite din punctde vedere sfategic si ci se afli in pericol. Un asemenea aveftisment avenit in 1980, de la cincizeci de amirali gi generali in refagere care auprevenitAmerica de fapfirl ci ,,se afli infr-un pericol mai mare azi decAt oricand dupi Pearl Harbor".

De fapt, Henry Kissinger a spus ci oricum e prea tArziu si ca StateleUnite ar febui si obtini o afacere cAt mai buni din concurenfa cuURSS. in 1976, cAnd Kissinger era secretar de Stat, editorialistr,riSin-dicatului Nadonal, Ernest Cuneo, a scris:

Surse de incredere afirmi ci modelul doctorului Henry Kissingers-a schimbat de la cel din secolul al XXlea, al lui Metternich, la cel allui Spengler, din secolul )X.

Asta inseamni ci Kissinger a renuntat la politica balantei de pufe-re si a acceptat teoria lui Spengler confonn cireia Vestul nu are viitorsi trebuie si accepte un rol secundar, pentru ci nu are rost si se impo-kiveasci,,valului viitomlui". ,,Valul viitorului" inseamni, desigur, asc'en-siunea comunistilor.

Noua pozite a lui Kissinger- prcsupune ci popoml american nu arecurajul sau puterea si reziste comunistilor in caz de razboi.

199

Page 102: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

Prin urmare, Kissinger incearci si obtini cea mai buni incadrareposibili in noul rapoft de fort,e.

Pare mai infelept ca guvemul ameiican sa adopte o poziFe in caresi nu aibi' capacitatea sau mijloacele de a rezista presiunilor comunis-te, asffel incat, cand guvernul rus va amenin{a America cu rizboiul nu-

clear, poporul american si ceari guvernului si accepte orice solufiepentru a cvita rizboiul.

Presedintele american ii va intreba pe rugi care sunt alternativele.Rispunsul ruqilor va fi ci unirea intr-un guvern mondial este suficien-ti, iar poporul arherican va risufla usurat cAnd oferta va fi acceptatide guvernul american.

Pentru ca scenariul si teoria si func,tioneze este necesar un elementsuplimentar.

Acesta este un presedinte care si nu se teami si fi infunte pe rugi,desi stie ca nu dispune de mijloacele militare necesare. Trebuie si fieun republican care si se fi impotivit sufcient de mult timp comunisti-lor si care si fi fimis trupe militare intr-o insuli mici (Grenadia) la

amenintarea marxismului. Nu putea fiun democrat, cici Partidul Democrat s-a opus constant conf:untirii directe cu comunigtii.

Se pare ci americanii joaci tn doui tabere in acelagi timp: simulAnd

combaterea invergunati a rugilor, vor ajunge si nu se poati impotriviweunei ofensive ruse.

O alti piesi care se poffive-ste in acestpuzzle este fuphrl ciAmeri-cii i se spune ci guvemul nu dispune de o putere militare sau nuclearicomparabili cu cea a rugilor info confruntare armati. O dovadi aacestei sh ategli a iesit la iveali intr-un interuiu cu John Tower, pregedintele Comitetr,rlui Senahrlui pentru Fortp Armate, care a reafirmatopinia amiralilor.si generalilor in refragere, care considerau caAmeri-ca era in pericol din cauza puterii sale militare reduse. Titlul articoluluiera ,.Statele Unite se confruntd cu inferioritatea militari".

Artieolul era insotit de grafice care demonstrau cAt de pedculos

de mult fuseseri depisite Statele Unite in ceea ce priveste numirulbombardierelor, proiectilelor si megatonajului de focoase estimat.

Doui articole apirute la interval de doul luni au dezvlluit teamapopomlui american, care presimfea ca rizboiul nublear va izbucni inurmdtorii zeceari.

Si toate povestile desprc handicapul for.telor militare americane(prlbusirea avioanelor pentru ci pilotii erau drogati, 50% din rnilitarisunt dependenti de droguri etc.) conving incet-incet opinia publici nunurnai ci America nu are putere militara gi nucleara, ci si ci atmatanu poate rezista unui act de agresiune.

I mperi al i sm ul Noii Ord i ni Mond iale

Nu este greu, avdnd acest scenariu, si intelegem de ce au fost eli-berati ostatecii americani din Iran la scurt timp dupi alegerile din 1980(penhu a uni poporul american sub pretextul patriotismului) si de cetentativa de salvare a ostaticilor a e-suat atAt de ridicol (o noti informa-tivi impir,titi in Statele Unite raporta ci liderii arabi sunt speriati sidez,amigiti dupi nereusita tentativi de salvare, pentru ci qi-au dat sea-

ma ci Statele Unite sunt un aliat slab).Un alt apel la patriotismul american a avut loc laJocurile Olimpice

din 1984, cAnd Rusia sa retras din concurs. America a casfuat un nu-mar imens de medalii. RecunostintaAmericii fati de campionii sai s-a

manifestat printro afsare publici a patriotismului nafonal proameri-can. On fabricant de steaguri a declarat ci cererea de steaguri a fostatAt de mare in acel an incAt a depasit capacitatea de productie.) Americanii au ajuns si-si iubeasci lzLra suficient de mult inc6t si nu-gi asu-me riscul unui r?rz,boi nuclear cu Rusia.

O alti dovadi ci acest scenariu este corect este ca presedintele Rea-gan pare a fi imun la discreditiri.(presa l-a poreclit ,,prbgedintele deteflon"; nimic nu se lipegte de el). l.ucru neobignuit, tinand cont cidreapta conservatoare declarase de mult ci presa este impokiva ei sici tot ce lnfeprinde este gresit din punctul de vedere al mass-media.Americanii uitaseri hatanientul aplicat de presi senatomlui Bany Gold-water, nu cu mult timp tn urma, cAnd acesta candidase la presedintietur 1964.

in noiembrie 1981 au avut loc doui evenimente create penfu a spe-ria aliafli Americii din NAT0 cu amenintarea unui rdzboi nuclear. Pri-mul a fost declaratia secretarului de Stat Haig din timpul administratieiReagan cA NAT0 avea planuri si testeze o armi nucleari in ,,scop demonsfatiV', pentru a demonstra inamicului ci a depi-sit limitele tolerantei permise inf-un rdzboi convenFonal. Bomba urma si fie arunca-ti in Europa, iar asta a inspiimantat popoarele din na$unile aliate.

Al doilea eveniment care urrna si alarmeze statele NATO a fostinh-area submarinelor sovietice in apele suedeze. intrebarea daci aces-te submarine erau sau nu dotate cu arme nucleare nu a fost niciodadclarificati, dar chiar daca navele aveau la bord asffel de arme, amatasuedeza n-a aflat de prezcntp,lor decAt cAnd au infat inffo zona milita-rd secreti. Aceasti actiune avea ca scop si inspiimAnte si mai mult alia-tii cu eventualitatea unui razboi nuclear- in Europa.

Anbele actiuni petrecAndu-se intr-tur.interval de timp atAtde rcurt,intentionau sa c.onvingi statele aliate din NAT0 ca ambele pru]i impli-cate puteau declanga cu usurinla un atac nuclear firb ca europenii siaibi habar de acest lucru.

201

Page 103: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

202 WILHELM VON ANGELSDORF

Un alt element important al scenariului a fost introdus la 19 iunie1978, cand presedintele Jimmy Carter a creat printr-un ordin al execu-tivului complet neconstihrfional organizatia numitiAgenFa de Admi-nistrare a Crizelor Federale (FEUA - Federal Emergency Manag*mentAgency). Aceasti organizafe este o agentie civili, czre are capa-

citatea de a instaura un guvern totalitar in caanl unei crize interne sau

intemafonale.FEMA are autoritatea de a:

Repartiza milioane de muncitori, reorganiza industria nationali ;isistemul bancar si redistribui toate resursele economice si accesul latransporturi;

Opera la orice nivel de guvernare, prin agen$ aflati deja laWashing-ton si in resful teritoriului;

Institui rationalizarea tuturor suiselor de energie siOrdona evacuarea in rrasi a rezidentilor din perimetrul centralelor

nucleare.

E o coincidenfi interesanti faphrl ci incidentul din Three MilesIsland a avut loc la o zi dupi ce FEMA a devenit operationali. FEMAs-a deplasat la locul accidentului nuclear si, conform revistei Fusion,

,,...a intretinut o ahnosferi de panici si a pledat pentru evacuarea inmasi, care i.ar fi dat autoritate asupra hrturor celorlalte corpuri guver-namentale, statale si federale, cu excepFa biroului guvernatorului".

Existi dovezi ci incidentul din Three Miles Island a fost rezultahrlunui act de sabotaj. Una dintre dovezi este faphrl ci. un articol antinu-clear apirut in 1978 in revista exhemisti Hanisburgprevizuse ci vaavea loc un accident in apropiere de centrala din Three Miles Islandla data de 29 rnarlie 1978, adici data exachla care a avut loc acciden-hrl nuclear.

Alti dovadi este faptul ci inyestigatorii incidentului nu au reugitsi idenffice persoana care a inchis valvele pompelor de rezervi, carear fi r'acit reactorul in caz de accident.

Oricum, incidentul din Three Miles Island cu siguran$ n-a fost o,,intAmplarc".

Acuzatiile ca s-au rispAndit cantitati mari de radiafi in mediul in-conjuritor s-au dovedit false.

Dr. Petr Beckrnann, distinsul editor al revistei Access to Emetgen'cy si profesor de inginerie electrici Ia Llniversitatea Colorado, a pu.s

problema asffel:

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Radioactivitatea totali produsi in dezastrul de la Har-risburg a fostde 80 de miliremi (conform marturiei oficiale a secretarului HE!Y).

Asta insdamni un surplus de radiatii egal cu cel suportat de o pcr-

soani in timp ce s-ar deplasa din Pennsylvania p"lna in biroul editom-lui acestei publicatii Muntii StAncosi auriferi au un nivel de radiatiide 144 m) timp de mai putin de un an.

Cc fel de pcrsoana?O persoani la fel cu cea care a stat dezbricata 24 de ore pe zi lAnga

centrali pe toata perioada incidentului.

itttro incetcur"e de a stopa zvonudle despre pericolul pe care il reprezintA centralele nucleare pentm viala umani, dr. Edward Feller,un cercetitor care a lucrat la elaborarea bombei cu hidrogen si in domeniul sigurantei energiei nucleare, a publiqat un anun! in numiruldin 111 iute 7979 alziamlui Wtrll StrcetJoumaL Acest anunt da rispun-suri intrebirilor principale referitoare la Three Miles Islzurd.

Iati cAteva intrebari gi raspunsuri:

i: CAt dc periculoase sunt radiatiile emise de o centrali nucleari?R: Daci stai lAngi o centrali nucleari timp de un an primesti mai

putine radiatii decAt in timpul unei ciiitorii cu avionul Bocing 747 dinNewYork in LosAngeles.

Si ma exprim alffel. Radia$a cmisi de o centrali nucleari eSte de

5 miliremi pe an (o unitate de rnisuri foarte buni pentru a face com-par3!i).

In Dallas oamenii primesc cam 30 de milircmi pe an, din mediul am-

biant, clidiri, pieke etc. in Colorado, oamenii primesc 130 de miliremianual din mediul natural.

Prin urmare, plecAnd din Dallas sprc Boulder, primegti de zece orimai multe radiatii pe an decAt persoana care locuieste chiar lAngi cen-

trala nucleari.i: la ce railiatii s-au expus oamenii din zona Three Miles Island in '

timpul accidentului?R: Si vi explic in felul urmitor: sAngele uman confine potasiu 40,

care iradiazi organisrnul cu 25 miliremi pe an. Dinfi-e oamcnii care nurlunceau la rcactor, cAtiva au fost iradiati cu 25 de milirenri.

L-oincidenta dintu'e infiintuea FEMA si incidentul nuclear, aparent

rezultat al sabotajulr,ri, este tnto-adevir neobisnuiti. Este oare posibil

ca incidentul Thrce Miles Island si fi fost provocat penhu a testa pute-

rile FEMA?Alte interuentii ale FEMA in situatii de criza includ mutarea refu-

giatilor cubanezi din 1980. Acest incident a permis FEMA si'si testeze

capacitatea de a disJribui mii de persoane pe'intreg teritoriul SUA.

203

,i

Page 104: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

WILHELM VON ANGELSDORF

Este oare posibil ca insisi Cuba sa fi permis oamenilor din vaporsi se refugieze in SUA tocmai pentru a testa capacitatea FEMA de agisi noi cimine penfru acegti refugiati?

Se pare ci presedintele Reagan a felicilat FEMA pentru eficientacu care a acFonat.

Cand a demaratprogramul de sapte ani penhrr mutarea populatieidin znne cu risc ridicat dupi izbucnirea rdzboiului nuclear, presedinteieReagan a alocat sarcina respectivi si 3,4 miliarde de dolari FtrMA.

FEMA are un trecut interesant inainte de infiintarea sa efectivi"Ordinul executivului din i979 care a creat-o se baza pe memorandu-mul prezidential revdzut numarul 32, eTabarat de Samuel Huntington.

Ipoieza de bazi.a memorandumului 32 a fost ci institutiile manda-tate constitutional nu pot lace tata cizelor preconiz:te penhrr anii saptezeci si optzeci.

Cu trei ani mai deweme, Huntington isi expusese ipotezele in ra-portul citre Comisia'frilaterali, intihriat Criza democratiei. Cnzele degenul celor din lnve Cimal, operatiunea de debarcare a refugiatilorcutranezi si incidentul Three Miles Islzrnd necesitau un nivel de aus-teritate gi control social irnposibil de obfinut prin instihrtiile democra,tice, asa ci Huntington a rccomandat o serie de fonne de guvernimantpenhu ,,situa$i de cnzA" nationale si supranationale. Acestea au fostpuse in practicd de presedintele Carler in iunie 1978, dupl ce au fostpublicate ln Registrul Federal,

Inci o dovadi a faphrlui ci poporul anrerican pennite guvernuluisi incalce drepturile constilutionale, sub prebxtul unor crize reale saucreate de guvern, a avut loc la 16 octombrie 1970 in Canada.

Ilirn-minislrul curadian ilerreElliott'Iir-rdeau, profitAnd de rapireaa doi oliciali de citre comuniqti, a preluat puterea si ,a invocat ActulMasurilor de Rizboi, a abolit Carta Dreptrrrilor din Canada si a instau-rat dictatura militar-i. Trudeau avea acum puterea de a cenzura, de c-xemplu, si putea perchezilona fari mandat sau aresta firi proc:es".

Si ne arnintim ci oamenii din Canada au acceptat aceastr violarea drepturilor lor aproape firi impotrivire si ci l-au ridicat in slivi peTrude'au pentm initiativa lui de a se iupta cu comunistii'

Alte doui indicii privind planurile Conspiratiei de a preiua puter€ain Statele Unite in anul 1985 provin din doui cirti, una scrisa de Hu'man Kahn, fondatoml hrstfutului Hudson si probabil unul dintre auto-ii Rapoftttlui din Muntele de Fier, si cealalti scrisi de Allen Drury.

Cadea lui Hennan Kahn se intihrleaza Ce unneaza - gantluri de-spre anii sapf.ez,eci gi optz,et:i. I)omnul Kahn. care se autoir-rtitrrlcaza

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

,,unul dintre primii zece americani obscuri faimosi", a incercat si ris-pundi prin cartea respectivi (pe care a scris-o impreuni cu B. BruceBriggs) urmitoarelor infebiri: ,,Care sunt sansele unei conflagratiinucleare in deceniul urmitor? Cum va afecta ascensiunea Japonieibalanta puterii economice si politice? Este sistemul bipartit americanpe punctul de a se prdbusi?" Iati cateva din inkebirile la care rdspundHerman Kahn si B. Bruce Briggs in aceasti carte provocatoare, o ana-Iizi a ceea ce s-ar putea intAmpla din acest moment pAnI in 1985.

Obseruati ca, degi"intentioneazi si examinez-e perioada anilor'7G'80 (adic6 perioada anaTizatA si se incheie in 1989), cartea se terminicu anul 1985. De fapt, anul ,,1985" apare de pahlzeci qi una de ori irrcarte, iar termenul,,decada 197t1985" apare de cinci ori.

lncearci oare Kahn si Briggs si spuni ceva poporului american?Cea dea doua carte se numeste Dealul verii si este scrisd de Allen

Dmry sub fonna unui rontan. Flste vorba despre faptul cS,,Lidedi so-vietici ar putea profita de o "fereastri" cieati de cei care au dez-armatSUA, ceea ce ar duce la cresterea puterii sovietice si a santajelor nu-cleare".

Drur-"r'a scris exact clespre ceea ge vorbise senatod Bany Gold-water in 1971: santajul nuclear exercitat de guvemul rus. Se pare cianul 1985 este anul fatidic.

Automl doreste si adauge o noti de subsol cu privire la ultima pro-pozi$e" Exista rnai multe presupuneri privind modul in care vor actionaplanificatorii in 1985.

Daca Conspiratia doreste sa-i discrediteze pe cei care incearci sodemagte, nu poate gasi o metodi mai buni decat s5-i faci pe toti sa as-teptre cu mare atentie;urul 1985. Apoi, daca doregte si-_si redirectionezeeforturile citre alt an, isi rrai poate amAna planurile cu un an, de e-xem-plu, pentm a-i ridiculiza pe demascatori.

Atentia cititorului trebuie si se concentreze asupra comenlariuluiiui Zbigniew Brzezinsl<t la care ne-arn refedt anterior, cel din carteaInhe doua epoci, care pune problema rescrierii Constif,rtiei fie in 1976,lic in 1989.

Poate ca data e 1989Poate ca ar fi mai corect si erfimrim ci se plimrieste ceva penhu

perioada 198'1989." Singuml lucru si.qur este dorinta Conspiratiei pentru guvemaretotalitari si ci anul in care is,i vor atinge scopul este foafte aproape.

Cei care lin la libertalea lor ar trebui sa se inSyijoreze.

Page 105: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

----"-...-I{-ii88..

19. DACA NU NOI, ATUNCI CINB?

la 13 noiembrie 1951, Richard Nixon a denuntat adminish ala l-ru-man firh.un discurs tinut la Boston" Subiectr-rl era corupFa la nivel inalt:

Aceasti administratie a dovcdit ca e incapabili si elirnine courptiacare a erodat-o complet si si restabileasci increderea oamenikrr inmoralitatea ;i loialitatea angajatilor guvemului.

Marea tragedie insi nu este ci exista comptie, ci ca ea este aparatA

si trt--cuti cu vedcrea de pregcdinte si dc alti inalti oficiali din adminis-tratie. Ne con{r-untim cu o cor-uptie protcjati la nivei cle vAr{.

Daci nu recunoastem sau admitem ci aceasti coruptie existi,, crrmne putem astepta ca ei s-o elirnine?

Pentru a intelege evenimentele legate de afacerea Watergate este

irnportant si intelegem planurile Conspira$ei gi planurile ascunse ale

administratiei Nixon.in ianuarie 1964, presa l-a intrebat pe Nelson Rockelbller czurd si-a

pus prima dati problema si devini pregedintele Stateior Unite' RAs-

punsul a fosl ,,De cAnd eram copil. In cele din urmi, daci tinem contde tot ce mi s-a oferit, la ce altceva puteam si aspir?"

Nelson Rockefeller era loial aspiratiilor Conspiratiei de a crea NouaOrdine Mondiali. El a spus la 26 iulie 1968, conlorm agentiei Associa-

ted Press, c6 in calitate de presedinte ,,va lupta penfiu crearea intema-tionali a <unei noi ordini mondiale", bazatA pe cooperarea Est-Vest,

si nu pe conflicte".Dar desi Nelson Rockefeller era apropiat de cercurile interioare ale

Conspiratiei, el n-a licut niciodati parte din interiorul cercurilor respec-

tive. Autorul este convins ci el n-a fost niciodati luat in considerare ca

posibil presedinte al Statelor Unite, cel putin dupi alegerile din 1968.

Adici lui Nelson i s-a promis presedintia, dar Conspira$a stia ci nu-gi

va respec.ta promisiunea. Deci existau patrrr tendinte in perioada 1964

1976. Acestea erau:

1. Richarcl Nixon si devini preseclintelc SUA;2. inliturarea lui Richard Nlxon dupa pritrtttl mzrnclat din 1968;

3. Ili Neison Rocl<efeller si i ser prorniti functia de prescdinte in 1976; si

4. Sa nu se respccte promisiunea {acr'rtir lui Nelson.

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 207

Evenimentele de la Watergate urmireari indeplinirea a trei dintreaceste obiective dupi realizarea celui dintAi. Dar penhr a ihfelege afa-

cerea Watergate, trebuie si-l intelegem pe Richard Nixon si de ce l-adorit Conspiratia in aceasti functie in 1968, pentru ca in 1973 si 1974

sa doreasci sil inliture.Domnul Nixon a avut o carieri interesanli. Aceasta a inceput in

1946, cand l-a invins pe congresmanul-paroh Jeny Voorhis in Califomia,dupd cel deal doilea razboi mondial.

Congresmanul Voorhis a fost un campion in lupta contra RezerueiFederale. El a scris o catte intihrlati Fdrd datorii, fdrd pericole, in carea pledat pentru achitarea datoriei naf;onale. Voorhis a introdus de asemenea legea privind abrogarea Actului Rezervei Federale.

Acest comportament nu l-a ficut pe congresman prea simpatic inochii fraternititii bancare. Intr-o broguri intitulati Dolari si Rafiune,congresmanul Voorhis a declaral,,. . . reprezentanf,i poporului ameri-can in Congres ar ffebui si fansfere rapid drephrl de proprietate asu-pra celor 12 binci cenfale din Rezerua Federali de 1a proprietarii par-

ticulari ai bincilor membre in proprietatea natiunii inse-si".

Bmsc, a apirut din neant un conffacandidat numit Richard Nixon.Existi dovezi ci instihrtiile financiare din Estul SUA au investit sumeimense in campanialui Nixon.

Oricum, Richard Nixon l-a invins pe congresmanulJerryVoorhissi i-a luat locul in Congres.

Urmitoarea etapi in ascensiunea lui Nixon spre presedintie a amtloc in 1952, cAnd Nixon l-a ajutat pe Dwight Eisenhower si obtini no-minalizarea prezidenfali republicani in locul lui Robert Taft. Toatalumea considera ciTaft ar fi trebuit si fie candidatul Partidului Repu-blican si ci ar fi cA,stigat alegerile, indifbrent cine ar fi candidat din par-

tea democmtilor. Domnul Taft era,,consewator" gi sincer anticomunist.Trebuia si fie inliturat, iar omul ales penhu a-l ini{nge a fost DwightEisenhower, care n-a participat la alegerile din 1948 tocmai din aceasta

cauzl. Cheia selectiei candidahrlui prezidentizrl a fost controlarea dele-gatiei din California la Conventia Nationali a Partidului Republican, si se

pare ci domnul Taft chiar se bazase pe voturile Californiei. Richard Ni-xon, impreuni cu Earl Warren, pe ahrnci grvematorul statului Califor-nia, au cumpiratvoilrrile delegaflor din Califomiapenfru Eisenhower.

CAnd Eisenhower a primit nominalizarea, i-a rasplatit pe cei care ilajutaseri si o obtini. El l-a ales pe Nixon vicepresedinte si mai tArziul-a numit pe Earl Warren la Curtea Suprernl de Justitie.

Eisenhower l-a tradatpe Nixon in 1960, czrrd a spus popomlui ame-rican ca rru-si anilnteste nici rnacar un singur lucru cu iaie Nixon sa-l

I

i

Page 106: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

208 WILHELM VON ANGELSDORF

fi ajutat in cei opt ani de administratie. $ansele lui Nixon la alegeriledin 1960 in fata lui John Kennedy au fost sedos afectate de acest comenlariu.

Este acceptabil si presupunem ca declaratia respectiva urmireasil tina pe Nixon departe de presedintie, intrucat aceasta ii fusese promisi penhu alegerile din 1968, iar Nixon a preferat alegerile din 1968celor din 1960 penhrr motive pe care le vom discuta mutitrnu.

In pofida,,lipsei de sprijin" din partea lui Eisenhower, unii cred ciNixon chiar cAstigase alegerile din 1960 si ar fi ffebuit si devina pre-sedinte, dar falsfficarea vofirrilor in Texas si Illinois a fost in avantajullui John Kennedy. Nixon a avut ocanasa demaste o dati penhu totdea-una frauda electorali aproape constanti in cele doui state, dar el a refuzat sa conteste numiritoarea voturilor, iar alegerile au fost cAstigatede Kennedy. Unii cred ci Nixon arefur,at si conteste numiritoareavoturilor tocmai pentru ci i se oferise presedinFa in 1968. Se crede ciNixon a socotit rapid ci daci ar fi cagtigat alegerile in 1960 si ar fi fostreales in 1964, cele doua mandate la care avea dreptul ar fi expirat in1968, an prea indepirtat de obiectivul Conspiratiei, stabilit penfiu 1976,gi pe care il cunogtea. Nixon a fost membru al Consiliului RelatiilorExterne.) Asffel s-ar explica de ce n-a candidat la alegerile din 1964,cedAnd nominalizarea republicani senatorului Barry Goldwater.

In 1962, Nixon a revenit in politici si a candidat pentru funclia deguvernator al slatului Califomia. IntenFa lui de bazi nu era sa-linfran-gi pe parohul guvernator Pat Brown, ci si-si infrAngi colegul republi-can, pe conservatorulJoe Shell. Nixon si-a propus si Unn delegatia dinCalifornia departe de conservatorii condusi de domnul Shell la Con-venFa Republicani din 1964.

Este un lucru bine gtiut ci Nelson Rockefeller ar fi dorit si cAstigenominalizarea republicani in 1964 si sa ajuns la concluzia ca delegatiadin California a fost iarisi cheia acestei nominaliziri, exact ca in 1952.

Deci, daca Nixon il invingea pe Shell in alegeri, il ajuta pe NelsonRockefeller, Nixon l-a invins pe Shell, asigurAndu-se cel putin temporar ci Shell nu va conffola delegatia din California la Conventia Repu-blicani din 1.964. Nixon a fost apoi invins de Pat Brown in alegerile generale, care nu-l interesau prea mult. Planurile lui Rockefeller pentrupresedintie decurgeau bine.

Dupi h{rangerea din 1962, Nixon a declar-at presei: ,,Nu voi mai fimadonela voasfi" (sau alte cuvinte cu acelasi sens), pentm ca inten-tiona sa pariseasci scena politici.

A plecat la New York, undc s-a nrutat la etajul intAi al unei cladiriscurrpe (chiria era de 100 000 de dolari pe an). Vecinul cle la ultimul

etaj al acestei clidiri era Nelson Rockefeller, care era si proprietarulclidirii. In plus, Nixon a inceput sa lucre ze la o firm|, de consiliere juri-dica ce se ocupa de reprezentarea intereselor Rockefeller si a devenitasociat in firmi, avAnd un salariu de 200 000 de dolari pe an.

Nixon a locuit acolo pani la alegerile prezidentiale din 1964.Nu se stie daci Rockefeller era constient de miscarea Goldwater

din 1964, sprijinita de tinerii din intreaga fard, mai ales de cei din Cali-

{ormaL. Dar se gtie ci miscarea era preocupati de conspiratia Rockefel-ler. Tineretul Republican din Catifomia a renunfat la orice relatie cususlnatorii Rockefeller gi l-a sprijinit pe senatorul Goldwater la alegerile prezidentiale din 1964.

Ss pirea ci Rockefeller pierduse tocmai sprijinul delegatieicheiedin Califomia la Convenfa Republicani din 1964 si, prin umare, a pier-dut nominalizarea Partidului Republican.

Si exact aga sa intAmplat. Tirreretul Republican din California i-a

flqQt pg sustindtorii lui Goldwater si obtini voturile delegatiei dinlalifomia. Asa ci nominalizarea a fost cAshgati de Bany Gildwater,Rockefeller pierduse ocaziade a deveni presedinte.

Urmitoarea etapi in ascensiunea lui Richard Nixon a avut loc in1968, cand a cAstigat alegerile prezidentiale. El a intuit probabil ci eraun moment propice pentru a demara planul avAnd ca obiectiv anul1976, de unde putea aspira la presedintia mondiali. Stia, desigur, ciaceasti funcle fusese oferiti initial lui Woodrow Wilson si ipoi luiFranklin D. Roosevelf si ambii aurefuzat si-si asume resoonsibilita-tea din cauz-a ingrijoririi poporului american.

Nixon l-a ,,selectaf'pe Spiro funew in postul de vicepresedinte in1968. Prinfo ciudati coincidenti, guvematorul Agnew fusese tn 1968managerul campaniei electorale a lui Nelson Rockefeller. Este greude presupus ca cei care l-au ales nu stiau despre anonurile care circulaucum ci. Agnew ar fi incasat niste bani de la anumiti anteprenori pe wemea cAnd em guvemator in Maryland (funew a scris mai t6rziu o carteintitulata Linigte, cd de nu...,in care a negat vehement acuzatiile carei-au fost adr"rse). Interesant, pentru ci daci Agnew era intr-adevar nevinovat, ahrnci i sa inscenat o tentativi de mituire. El pretinde ci a fostfor,tat si procedeze asffel cu arnenintiri serioase ci-si va pierde viata(din partea luiAlexander Haig, un mernbru al Consiliului Iielatiilor Ex-terne). Aceasti afacere a fost readusi in discutie mat titrziu, iar Agnewsi-a dat demisia.

Ti-ebuie sa ne infebim: Agnew a fost selectat stiindu-se ci mai tar-ziu va putea li indepirtat, fie cu doveclirea zvonurilor ci ar fi luat miti,lie convingiurcl poporul arneliczur, cu ajrrtoml presei, ci zvonudle erauadevirate?

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 209

lll

Page 107: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

tJn lucru este oricum sigur. Intrarea prin efracfle in ciadirea Wa-tergate a transfonnato in cel mai cunoscut complex de birouri dinWashington.

Spargdrea din Watergate a fost pcrate cea mai neindemAnatim efrac-

tie din istoria iirfi'ac$unilor. Autorul Victor lasl'y a scris: ,,Rar s-a maivizut un giumbusluc a€t de stupid. Tohrl a mers pe dos - parca inten-tionat. A fost ca si cum lasau intentionat urme".

Cei care au studiat cAt de cAt aceasli spargere au descoperit luorriincredibile, care nu pot indica altceva decat ci spargerea febuia si fiedescoperiti. Siluim, de exemplu, umritoarele fapte:

1. Unul dintre hoti a alertrt un paznic, inlocuind banda care acoperea gaura cheii dupi ce prima {uscse deja descoperiti si inlaturata!

2. Desi eforturile lor fuseseri depistate, seftll operatirrnii, G. GordonLiddy, i-a trimis pe toti inapoi in clidire.

3. Omul care stitea de pazi a vizut politia intrand in clidire, dar fien-a reusit si-i averlizeze pe cei dinauntru la tiinp, fie avertizarea lui afcrst ignorati.

I'eoria ci Watergate a lost intentionat un esec a fost dezvoltata in-k-tur arlicol scris de Jhn Hougan in revista Harpers" Continuhrl artico-lului a fost an alizat de \lctor lasky in revista Human Events" Domnullasky a afirmat ,,este o descoperire debaza ca spargerea din iunie1972... n-a fost doar neindemanatica. .. ci sabotati intentionat... Se presupune ci hucul Watergate a fost sabotat de nimeni alhrl decdt JarnesMcCord, angajatul CIA anh'enat de FBI, care gi-a demascat mai tarziucomplicii". Cu alte cuvinte, lim Hougan sustine caJatnes McCord erade fapt agernt dublu.

Irrcru deloc surpriruitor, conforir-r cartii intihrlate Dosuul Roak*1e11e.r, scrisi cle Gary Allen, care prr:tincle ci: ,.Spargerea incredibil deneindemAnaticA de ia\l'atergate ... a fost conceputi si regizati de oa-

rnenii lui Rockefeiler". Allen idenlifici pdn ,,oamenii iui Rockefellef'pe Alexarder Haig si Henry Kissinger, cei doi membri CIFR care eraucon silierii iui Ni-'ron.

Este iarisi interesant cd a existat o persoani care n-a stiut nimicdespre spargerea de laWater"gate: ,,dupA cirm $a dovedit ulterior, sin-gura persoilni care n-avea al:solut nici o iriforrnatie clespre spargereacle la Watergate era Richard l\tl Nlron".

O alta verigi in acest lant incredibil de evenimente este un articolcare pretinde ca ,,\'oce groasii". ,,omui mistedos" care a provocat scur.gerea tle infomratii necesara pen[u a declansa scandalul Watergate, afost identificat intra cale recent apiruta drept Richard Ober, un agent

211210 WILHELM VON ANGELSDORF

Daci scenariul expus mai deweme este corect, ca planurile privind

anul 1976 au fost modificate penhu anul 1970, atunci urmatorul citat

dintr-nn articol publicat in New YorkTimes are sens. Atticolul a aparut

la11 mu 1921 ;i a fost scris de James Reston, membm al Consiliului

Relalrilor Exteme. Se presupune ca a reprezenlat un ponl pentru susti-

nltorii Conspiratiei din inffeaga tari care citesc ziarul New YorkTntes,' detinut gi controiut in itrt

"gime de Consiliul Relatiilor Exteme, 3 Nixon

a fost informat despre schimbarea de plan si ca si-a ficut planuri pe cont

propriu. Articolul afinni: ,,Domnului Nixon i-ar face evident placere

*I n" pr"."dintele noii ordini mondiale si crede ci va avea ocana sa

obtini acestlucru in ultimele douizeci de luni ale primului siu mandaf'.

in hmpul ultimelor douizeci de luni ale celui dintAi mandat au fost for-

mulate detaliile spargerii de laWatergate.Robertwelctr, fondatorul Societi$iJohn Birch, un demascator de-

clarat al conspiratiei, a scris in Buletinuldn octombrie 1971 citre mem-

brii societitii: ,,Mi ." pare destul de evident ci cel putin din 1960.Ri-

chard Nixon a dat dovadi de ambitie nemlsurati si hotarAre fermi in

;il; d; ;;e folosi de pieqedinFa StatelorUnite ca etapi premergi-

ioare pentru a deveni primul conducitor-al lumii"'Wltctr a dezviluit in acela;i Buletin data exacti la care preconiza

ci se vor indeplini aceste planuri: ,,Si existi motive si credem ca are

i"t"nga de a-giatinge ..oprl gi de a imp'ne acest regim unei lumi sub-

dotate gi scta.ipate pana d I rfrai 7976' Qa 1 mai 1976 se implinesc doua

sute de ani de la infiintarea Iluminatilor).ceea ce nu _stia pe-ahrnci Societatea Birch era cd conspiratia ist

revizuise planurile, dupi cum am explicat in capitolul precedert..

Nixon, presimtind ci urma si ne inliturat din functie, a decis c[poate duce singur'planul pani la capltgi s-a inconjurat de o serie de

indivizi in careivei incredere, nici unul dintre acestia neficand parte

din CFR Au existat tohrsi doul excepFi: Alexander Haig si qenry Kis-

singer. Ambii indivizi aveau conexiuni cu interesele Rockefeller si este

ind6iehic ci Nixon avea weo influenti asupra participirii lor la guver-

nare. Aga ci,la 17 iunie 1972, JamesW. McCord (nu era membru CFR)

si natru cubanezi din Miami au pitruns prin efiacfle in complexul wa-

teigate, iar mai tArziu au fost arestaf,-

watergate este un complex de clidiri foarte interesant. un articol

din revista"Palide a dezviluit ci acest complex era detinut de Generale

Immobiliare, o companie uriasi de conshrrctii care, in schimb, aparti-

nea Bisericii Catolice. Acelasi articol a dezviluit in continuare ca VatF

canul avea ,,investifi majore in banca chase Manhattan... si diverse

binci Rothschild din Franta"-

I

1

Page 108: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

213212 WILHELM VON ANGELSDORF lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Unul este ci,,...nu existau inregistriri cu vocea lui Kissinger, lu-cru ciudat, intrucat el era consilierul de vArf al lui Nixon in problemede securitate". Se pare ci publicului i sa cerut si creadi ca Kissingern-a intrat deloc in Biroui Oval, unde putea fi inregistrat de aparateleautomate.

Iar al doilea aspect este ci,,...Alexander Haig controla seiful in carese aflau inregishirile de la Watergate. Cum e mai mult decAt clar casomatia de predare a inregistririlor a fost scrisi de persoane deja binefwn:\aizate cu continutul acestora, devine dureros de evident cd Haigle furnizase copii cu extrasele compromititoare".

Pe scurt, deci, Haig si Kissinger au fost cei czre au aranjat indepir-tarea lui Nixon din functie. Si daci Spiro Agnew are dreptate, Alexan-der Haig a fost cel ca'e l-a fortat si-si dea demisia.

l,ovihrra de stat care La alungat pe presedintele Nixon din Casa Albia fost conceputi cu griji de cei doi agenh ai Casei Rockefcller.

Se gtie deja ci Henry Kissinger a fost responsabil de crearea echi-pei de instalatori Grupul care a intrat prin efractie la Watergate), intirnp ce. .. Alexander lIaig s-a asigurat ci invcstigatorii (ui Nixon) vorave,a la dispozitie cit mai multe inregistriri incriminante.

Impreuni, cei doi l-au fo(at... pe Nixon si-gi dea dernisia, pavAnd' astJel calea pe care si intre Rockefeller in Casa AIbi... firi si riste

niste alegeri pe care acesta le-ar fi pierdut cu siguranti.

Deci Watergate a avut doui scopuri: primul a fost sil inliture peNixon, iar celilalt si-l faci pe Nelson Rockefeller presedintele StatelorUnite. Cel pufln acestea au fost motivele de suprafad.

. Umritoarea etapi era indepirtarea lui Spiro Agnew din funcfla de'vicepresedinte al Statelor Unite. Aceasta s-a realizat la 10 octombrie

1973, cand a fost redeschisi problema mituirii.In cartea iui, Agnew a explicat ca si-a dat demisia in urma ,,amenin-

tirilor la adresa vietii sale licute de locotenentul-sef al lui Nixon, Alexander Haig". El a pretins ci Haig ,,nu dorea numai indepirtarea mea,ci, desigur... gi pe cea a presedintelui Nixon". Conchrzia sa a fost caHdg ,,stia destule despre discrepantele din inregistririle de la Water-gatc' si ca adevdml despre impliczrea lui Nixon in albcerea Watergateera suficient pentm a-l conr,inge, in cele din unnd, si-si dea demisia.I:l- I{aig nu dorea ca eu sA fiu urmitonil tn linia succesiunii". El a adiu-gat ca ,,Haig ar fi fost in stare sd-l omoare daci. nu-si dadea ciemisia".

Ibsibilitatea ca Haig si ordone omorArr:a cuiva a lost confirmatiin 1!i80, cAnd (i. Gordon iiddv, un su:;tinibr al lui Nixon, a recunos-crrt c:i Haig propusese Casei Albe, h 1972, asasinarea r:ditorialistuluiJack Anderson si ci il zsii;ptat acorclul Casei Aibe, cilre n-a venit ni-ciodali.

CIAde contrainformafi. Teoria respectivi apartine autoarei Deborah

Davis s,i susSne ci Ober ,,a devenit agent dublu infiltrat in Casa Albade cei care doreau ca pregedintele si cada"-

John Dean, un membm al personalului lui Nixon, implicat de asemenea in afacerea Wate rgate, a sustinut ci ,,Voce groas#' era in reali-

tate Alexander Haig, acuzale pe cire generalul Haig a deanintitoimediat.

Alti circumstanli uimitoare in infreaga afacere Watergate- au fostinregisfdrile diverselor conversatii intre Nixon si numerosii sii consi-

lieri de la Casa Albi. inregistririle nu fuseseri ficute de Nixon, cici:

,,Vocea umani declan-sa automat reportofoanele. Retineti ca n-a fostNixon cel care declanqa sau oprea mecanismele respective".

Ar fi interesant si aflim cun au ajuns aparatele in CasaAlbi. h pri-

n-rul rAnd ,,sistemul de inregisfare al lui Lyndon BainesJohnson fusese

instalat de Corpurile Speciale Armate, in timp ce monitorizarea lui Ni-xon a fost realvatade Serviciile Secrete".

Revista Newsweek din 23 septembrie 1974 a adiugat lanlrlui aceas

ta verigi revelatoare: ,,in timp ce .seful Statului-Major din Casa AIbi,H. R. Haldeman, isi asteapti procesul penhrr implicarea in afacerea

Watergate, s,eful Sen'iciilor Secrete pe care il izgonise din Casa Albi cu

un * In urmi si-a gisit o slujbi de invidial Robert H. Taylor, in yergtn

de 42 de ani, care se ciondinise cu Haldeman in privinta procedurilor

de securitate pentru Nixon, este acum setul fortelor de securitate pri-

vati a tulrror intreprinderilor familiei Rockefellef'.Problema principali, cireia cercetitorii afacerii Watergate nu i-au

gisit niciodati o solufe satisficitoare, este de ce n-a diStrus preqedin-

tele Nixon casetele pe crare doar el le detinea si care erau atat de conrpromititoar e pentru adminisfrafa sa.

Un rispuns, poate cel mai plarzibil, este: ,,Fie Nixon nu putea con-

rola inregisfririle, fie ;tia ci existi copii ale acestora. Pe scurt, nu leadistrus penhrr ci nu putea".

Dovbzile acestei concluzii sunt convingitoare. De exemplu, jude-

citorulJohn Sirica i-a ce'mt pregedintelui Nixon si predea inregistra-

rile pe care le detinea astfel: ,,8 ianuarie 1973, inlr'e orele 4:05 9i 5:34

p.m., la aproxinativ 10 rninute si 15 secunde de la inceperea conversa-

tiei, un segment de 6 nrinute si 31 de secunde"'' .singurul rnod in c:are jutlecitoml putea t:ere anumite inregistr-iri

specificand dinainte rnornentui exaci al conversatiiior inregistrate era

sd fi rtiut exact'ce contineau iru-egisb-aile. httru imposibil, in afara ca-

zului cAnd judecatorul si acuzat-ea aveau o c(,pie il inregislrilriior'Existi cloui aspecte si rnai uiltritoarr: leg'ate de acesle inregistrari.

Page 109: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

215214 WILHELM VON ANGELSDORF lmperialismul Noii Ordini Mondiale

functia de presedinte. Uciderea lui Ford ar fi tulburat foarte mulF oa-meni. Mai mulf l-as fi ficut pe Nelson Rockefeller pregedinte, si atuncioamenii ar fi vazut cine sunt adeviratii conducitori ai acestei ti.ri".

Domnisoara Moore a acceptat si acorde un interviu revistei Play-boydniunie 1976 si a sugerat ci atentatul ei laviata presedintelui Fordimplica o conspiratie. Fragmente din interviu dezvdluie acest lucru:

Moore: Arnficut ceva foarte valoros pentru ei (FBD in toamna anu-lui 1974. Veti fi putin uimiF: atunci a fost plantati simAnfa a ceea ces-a intAmplat in cele din urmi in 22,septembrie 1975. A existat o we-me cAnd convingerile mele politice, ceea ce woiam si se intAmple,coincideau cu ce woiau Biroul de Investiga$i si Serviciile Secrete.

Playboy:M-atr uimit. Despre ce era vorba?Moore:Poate ci alti dati o si vi povestesc. Nu acum.

MutArziu, in acelasi interviu, ea si-a amplificatpartial afirmaF'ile:

Playboy:ince moment v-ati hotirAl ,;Aha, acum am o armi, o voifolosi impotriva lui Ford"?

Moore: Acesta este momentul despre care nu cred ci pot vorbi.N-am gisit inca o modalitate in care si pot vorbi despre asta si si-i protejez pe toti. Nu weau sa spun ci nu m-au ajutat gi altii si planific aten-tatul. Spun doar ci sunt multe lucruri implicate - adici alti oameni -,degi nu in termenii unei conspiratii. Existi lucruri despre care nu \feausa vorbesc, dintr-o multime de motive.

Cel care a scris introducerea la interviul dn Playboy a mentionat oalti circumstanti ciudati in acestcaz..Atrnosferei de mister din acestcaz i se adaugi iaptul ca judecatorul Samuel Conti... a sigilat toate dovezile din timpul procesului".

Este oare posibil si fi existat membri ai Conspiratiei care doreauca Nelson Rockefeller si devini presedintele SUA si si-l inlihrre peGerald Ford din aceasti functie?

Deci, se pare ci au fost atinse cele patm obiective ale Conspiratiei:

1. Richard Nixon a devenit presedintele SU,{2. Richard Nixon a fost inliturat din functie;3. I-ui Nelson Rockefeller i s-a promis presedintia; si'4. Conspiratia nu gi-a respectat promisiunea de a-i da presedintia.

Obiectivul final al instauririi unei dictahri in SUA in perioada 19851989 n-a fost inci atins.*

Deci exista cel putin o persoani in CasaAlbi pe care Haig era dis-pus s{ omoare.

Dupi elininarea lui Agnew din fimc$a de vicepresedinte, Nixon !ebuia si stabileasci un succesor. Persista ingrijorarea larg raspAnditala nivel national ci Nixon il va numi pe Neison Rockefeller.

Era un moment bun penlu a se asigul? ci Rockefeller va devenipresedinte, daca asta era promisiunea Conspiratiei. insi Nixon nu l-aales pe Nelson, ci pe Gerald Ford.

Alegerea sa ar fi fost uimitoale claci Conspiratia ii promisese luiNelson pregedinFa. Singura concluzie viabili ar fi ci planificatorii nudoreau ca Nelson si ajungi preqedinte, aga ca i-au spus lui Nixon sa-l

numeasci pe Gerald Ford, care fusese cu siguranta fotmat de Conspi-

raf,e pentru o asemenea sarcini- (Gerald Ford a participatla numeroase

intruniri ale organiz-atiei Bilderberg gi l-a cunoscut personal pe prinfulBernhard, unul dintre primii conducitori ai organizatiei' Se presupuneci domnul Ford stia ci edsti o conspiratie cenfalizati.)

Op$unea lui Nixon pentru Ford este iarisi uimitoare daci ne amin-

tim ci intentia debazAa afacerii Watergate era sil inliture pe Nixon-Asta insemna ci deja se stia ci persoana aleasi de Nixon urma si de-

vini presedintele Statelor Unite. Daci Conspiratia l-ar fi dorit pe Nel-son Rockefeller, aces|a ar fi fost momentul si-l aleaga.

inci o dati, singura concluzie care are sens este ci Nelson Rocke-

feller nu h'ebuia si devini pregedintele Statelor llnite, asa cum i se

promisese.Oricurn, penhrr a confirla \luAaca Nelson va fi presedinte, Ford

l-a selectat pe Nelson in functia de vicepresedinte, cand i-a lual; locullui Nixon, dupi demisia acestuia. [ati un aspect interesant al demisieilui Nixon. Si ne zunintim ci presedintele Nixon avea o entorsi la picior

cAnd si-a dat demisia. El a afirmat c[ daci ar fi tners la Spitalul NavalBethesda sl se ingrijeasci, ,,n-ar fi iesit viu de acolo". Pr obabil ci Ni.xon gtia despre senatorulJoseph McCarthy qi secrelarulApiririiJamesForrestal, care au fost interurali in Spitalul Naval Bethescla s,i ,,n-au maiiesit vii de acolo".)'

Llnnitoarea etapi a constat in doui tentative de a-l asasina pe pre-

gedintele Ford: prima tacuti de Llnetter I'i'omme .,Pitigliata" la 5 septembrie 1975, cand a inclreptat un pistol de calibrul45 spre Ford, si a

doua la 22 septembrie 1975, cAnd Sara Jane l\'loore a tras sprer liord.Si tentativa ei a esuat.

tln lucnt interesant in tentativa Sareri l\4oore este ci a admis ca

urmirea c-a Nelson Rockefeller si del'ini presedinbele SLrA Ea a spus

ci a incercat si-l ucidir pe Ford pentru a,,demasc'a sistemul fals de gu-

vernimAnf'. Ea a pretins cd: ,,Fbrd e un prett'xt... Am incercat sa atac* Cartea a fost scrisa in anul 1985 (n. tg).

Page 110: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 217

intrebarea ce poate face cititorul in condiliile acestei crize este poa-

te cea mai importanti chestiune din acest shrdiu'* -o"* ^.""r*

carte a convins cititorul ci existi inr-adevir o conspi-

ratie gigantic4 sperim ca fiecare si caute o solutie la aceasti problema''"-;i;;l;;;"i". ci singura solutie la aceasti Conspiratie imorali

p" .a* birbafi gi femeile cu simf etic o- pot accepta este o solule mo

iute, i- singura soluFe morali la aceasti enormi Conspiratie este edu-

catia.-Educutia nu este doar o parte a problemei, ea este de asemenea o

parte a solutiei.Mai simplu, asta insearnnd ci toti indiwii informaS $elgie $.s9

"ar." pate lAnd vor fi convinsi ci parerea lor este corecd 9i' in al doi-

b",#d, trebuie si fie dispusi si fach tot ce sti in puterea lor morali

pentru a-i informa pe ceilalf, desPre amenintarea pe care o repreznm

aceasti conspiratie pentru' drepturile si libertitile-tufirror oamenilor.

in realitate, existi.doar doui domenii de activitate pentru persoa-

nele ingrijorate pe care lea selectat automl:

1. Asistenta nonconsPirativl si

2. Asistenta consPirativir

Acestea sunt fotmele care ii vor ajuta pe oamenii ingrijorati in 9iu-tarea de noi informatii clespre Conspiratie sau despre economia.si po-

litica gmpurilor care nu propovdduiesc existenta unei conspiratii'

ln carhul asistentei conspirative exista doua grupun care stru c-a

existi o Conspiratie internadonali: cei care fac parte din Conspiratie

gi cei care incearci s-o demaqte.

Strategia Conspiratiei a fost intotdeauna: ,,Niiiodati nu nega acu-

zattile, hrcearci sd-l distrugi pe acuzator "'1. iagur Hoover, fost'i-dlrector al Bir-oului Federal de Investigatii

€fiD, o .put: ,,Cea mai buni rnisurirtoart: a eficacititii luptei contra

comunisrnului este furia atacurilor de clenigrare contra luptatonrlui"'

20. TEORTA CONSPIRAf,,IEI

Poate ci cea mai buna testare a eficacititii celui mai mare demas-cator al Conspiratiei este ci acest grup a supravietuit celor mai mariatacuri cu tactici de denigrare din istoria Conspiratiei.

Acuzatiile ci SocietateaJohn Birch era ,,antisemiti, procomunisti,nebuni, secre6, isterici sau legati de Ku KIux Klan" s-au dovedit in-totdeauna false. Dar ferocitatea atacului la adresa Societitii dovedesteca a avut dreptate sa afirme ca exis|i o Conspiratie.

Societatea a fost fondati in 1958 de catre Robert Welch. care a sim-fit, si nu sa ingelat, ci intr-adevir existi o conspirafe enormi in majoritatea afacerilor din Statele Unite si din lume. Domnul Welch s-a niscut in Carolina de Nord in 1899. A'absolvit Universitatea din Carolinade Nord in 1916 si a urmat cursurile Academiei Navale a Statelor Unitegi ;coala de drept Harvard. A lucrat la o companie de dulciuri din 1956si s-a implicat in campania electorali a lui RobertTaft in 1952. A fostdirectorul Asociatiei Nationale a Fabricantilor intre 1951 si Ig57, iarinfe 1955 si 1957 a fost vicepresedintele acelelasi asociatii. A fondat in1956 revista lunmd, American Opinion, si este automl a sute de eseurigi articole publicate.

Printre cirtile scrise de domnulWelch se numir* #ne ierte Dum-nezeu, Vala luiJohn Birch, Cartea albastd a hcietAfiJohn Bkch, PoIiticianul, Noul ameicanism si Romank educatiei.

Domnul Welch a devenit celebru peste noaple, cAnd cartea sa nu-nitA Politicianul a fost publicati in 1963. Cartea, care vorbeste despreDwight David Eisenhower, a lansat acuza$a ci pre-sedintele Eisenhowqr era ,,un agent constiincios si con,stient al Conspiratiei Comuniste".Afirmatiile ficute de Welch in aceasti carte au provocat probabil ceamai m#e controversia anilor saizeci. Domnul Welch n-i dorit rA p,r-blice aceasti cafte, cel putin nu atAt de deweme, dar a publicato in1963 pentru a se proteja gi pentru a-si clarifica declaratiile. Cartea afost reeditati de nenumirate ori, iar poporul american a fost intAi curiossi, dupi ce a citito, socat de confnutul ei.

Unii stiau totusi ci Welch a avut dreptate cu privire la existentaunei Conspiratii globale. Un asffel de sustinltor a fost neobisnuitulJerry Rubin, care a scris in cartea sa Fd<t!:,*A,ripa dreapti are de obiceidreptate. . . Societatea John Birch intelege lumea in care tdim mai binedec6t nebuni ca Arthur Schlesinger Jr. si Max kmer, care nu stiu...ce se intAmpli".

Societatea si-a afirmat opinia clar: ,,societatea John Birch sustineca libertatea, prosperitatea, caracterul moral si insisi existenta StatelorUnite sunt amenintate de o Conspira$e, printre ai cirei initiati se aflioameni cu putere de decizie nu numai din guvem, ci si din lumea ma-rilor afaceri".

Page 111: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

Ei se temeau ci Conspiratia era o maqinaSe a oamenilor riu-inten-

Sona! din guvemul american, asa cum credea Cicero despre guyemuf

roman. Cicero a spus: ,,Voi (Senatul rornan) aS tncurajat,bidarea si ati

deschis porFle pentru a elibera trIdetorii. O natiune isi poate suporta

nebunii,thiar si pe cei ambitiosi, dar nu poate supraviefui bidiril inter-

ne". Iar Petrarca, un mare poet italian, a scris: ,,Feri!-v4 relicve ale Romei! Nici timpul, nici barbarii nu se pot mAndri cu meritele acestei distrugeri enorrne; a fost perpehrati de propriii ceti.teni, de cei mai ilusfifii ai sii".

Cu alte cuvinte, domnulWelch era de acord cu observatorii din fecrrl care se temeau de o conspiratie intemi mai mult decat de armatele

oricirui cuceritor.Deci in 1958 domnul Welch sa intAlnit cu unsprezece patrio! ame

ricani in Indianapolis, Indiana, 9i a infiinfat Societatea John Birch ca

orgarizafe educaf,onali ce urmirea sh aver[z'eze poporul american

de existenfa Conspiratiei inteme intuiti de al$i in treculDommi Welch sa hotirAt si numeasci societatea noucreati dupi

tanirul John Birch, care a fost ucis de comunigtii chinezi la 25 august

1945.Welch a considerat ci John Birch, clpitan in misiune al armatei

americane la data asasiniril sale, a fost prima victimi a nedeclaratului

d,treilearbzboi mondial, rizboiulfnal dintre capitalism 9i comunism.

Domnul Welch, cercetAnd vechea poveste a lui John Birch, a des'

coperit ci Departamentul de Stat american a tinut secrete circumstan-

fele *or,tii sale, a-sa ci sa hotirAt si dezviluie povestea poporului ameri.utr. tt i Welch i s-au parut destul de ciudate circumstanfele acestei

mor$, cici America nu era in rizboi cu China si nu-si putea imaginadece ar fi vnrt guvemul arnerican si musamalizez-emoarteatinlrului.

Povesteidespre John Birch sa materializat in cartea intihrlati Wa-

la tui lohn Birch.Domnul Welch credea ci virtuf,le morale si calititilecipitanului Birch exemplificau valorile tradiSonale americane, ce se

degradau feptat din cauza noilor valori morale ale Americii ,,rnodeme"-Deci domnul Welch a fost mAndru si-9i boteze noucreata societate

dupi numele pafiotului americanJohn Birch-Societatea Birch, respectAnd inaltele valori morale intmchipate de.

John Birch, a oferit lumii unprogram pozitiv: ,,Nu vom cAs,tiga nicioda-

ti daci conducerea si feptele inferioare nu vor avea un vis pozitiv, care

e mult mai important ca speranti decAt cosmarul negativ ca teami; dacipromisiunea a ceea ce putem conshrri nu oferi o motivatie mai bunidecAt teroarea a ceea ce putem distruge si daci increderea in viitor nu

sebazeazhpe o incredere mai profundi in adevamrile eterne".

lmperialismul Noii Ordini Mondiale

Domnul Welch gi-a dat seama ca adevdrurile suslnute de organiza-

[e erau mult mai importante decat denaturarile care trebuiau combi-hrte, asa ci a construit o organizatiebazatA pe valori pozitive, Acesteaerau:

1. Credinta intr-un creator divin;2. Credinta in moralitate;3. Credinta in adevir si onoare si compasiune si rnili;4. Credinta in religie gi traditie ca elemente ale mediului spirihral;5. Credinta in libertatea si responsabilitatea fiecirui individ;6. Credinta in bunele intentii vizavi de toti oarnenii si aplicarea Re

gulii de Aur (Ce tie nu-ti place, aituia nu-i face!);7. Credinta in loialitate fafi de Dumnezeu gi fari si familie; si8. Credinta in dragoste si incredere ca motivafii primare ale gAndu-

rilor gi acf,unilor in relafa cu Dumnezeu ;i cu guvernul si cu ceilaltioameni.

Credinta debazAa Societitii Birch a fost rezumati in acest paragaf,,Existirn penh'u ceva; trebuie sd stim ce este acest ceva si ffebuie sicredem ca meriti si luptim pentru a obflne acest ceva..

In termenii cei mai simpli si generali, acest ceva este:

Mei putin guvernir:nAnt si mai multi Responsabilitate gi, cu ajutomllui Dumnezeu, o Lume mai Buni".

la cine apela domnul Welch?

A fi doar patriot sau anticomunist nu cste sufcient pentm a devenimembru. Trebuie si ne asociem acum si in viitor numai cu femei sibirbali bine intenfionati. congtienti ;i cu idealuri religioase. Pentnr ciincercarn sa dam un exemplu prin hotarAre, integrilate sijustificare,prin cuvAnt si pdn fapta, pe care copiii copiilor nostri sil poati urmafara ezitare.

Penhu ca domnulWelch a considerat ci aceasta este o bitilie mon-diali: ,,prirna din istorie infe lumini si intuneric; intre libertate si scla-vie; ...pentru sufletele si mintile oamenilor", el nu s-a aritat optimistdecAt daci iubitorii de libertate aveau o perspectivi mai largi: ,,Nuavem nici o gansi decAt daci bitiliile respective fac parte dintro mis-care rnai mare si mai durabili penhrr restaurarea inci o dati a viitoru-lui omenirii".

Domnul Welch n-a format doar o organizafre, ci, n Cattea albastrda Societatii John Birch, cme era o fanscriere cuvAnt cu cuVAnt a discur-surilor tinute membrilor fondatori ai Societitii Birch, el a ficut de ase-

menea niste afirmatii deshrl de profetice. Iati ce a spus despre RichardNb<on:

WILHELM VON ANGELSDORF 219218

Page 112: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

lmperialismul Noii Ordini Mondiale 221WILHELM VON ANGELSDORF

,,(El este) un om extrem de destepl Este unul dintre cei mai capa-bili, vicleni, distinsi (nu nobili sau onorabili) -si alunecogi politicieni careau evoluatweodati pe scena politici americani".

Si iati ce a scris despre viitorul rlzboi din Vietrrim (vi reamintimci asta se intAmpla in 1958): ,*Alfii, precum prea-preten$osii prieteniai Americii din Vietram, fonneazi, dupi pirerea me4 elemente debaa,ale unui intreg plan .si scop de a conduce feptat tara spre comunism,pre$nzand infe timp ci fac parte din opozitie".

Intrucat Societatea Birch a avut initial succes, au inceput atacurilede denigrare. De fapt, l.eon Skousen (care nu era membru al Societi-tii) a scris: 'Un fost membru al Comitehrlui Na$onal al Partidului Comunist mi-a spus personal: "tiderii comunisti consideri eliminareaSocietitiiJohn Birch o chestiune de viafi gi de moarte pentru Par1id"".

Domnul Welch a avut dreptate. Existi o Conspiratie, ale cirei faptes-au aliniatrapid impofiva lui si a Societitii"

Tacticile de denigrare au inceputla 29 iulie 1960, cand Partidul Comunist din Moscova a transmis Partidului din America si.,,distrugianticomunismul".

Aceasti tactici sa repetat printr-un manifest a optzeci 9i unu departide comirniste in decembrie 1960, cirora li s-a spus de asemeneasi distrugi anticomunismul.

Iar in ianuarie 1961, Partidul Comunist din SUA sa referit explicitla Societatea Birch, cici i se spusese ,,so faci ineficienti'. Mai tarziu,la 25 februarie 1961, ziaml oficial al Partidului Comunist, PeoplebWorld,a tipirit un articol intihrlat,,Intrarea in sceni pe dreapta: Societatea.JohnBirch". In acest articol, Societatea Birch a fost numiti ,,secreti", iarmembrii ei,Jascigti" care se intAlneau in,,celule".

Si in doar cAteva sipLrmAni revistele de stiri din Statele Unite aupreluat povestea, si au inceput propria munci de denigrare, folosindde multe ori aceleasi cuvinte ca in articolul din People's World.

La22marfre 1961, domnulWelch a trimis o telegrami guvematorului Pat Brown din Cakfornia, cerAnd Subcomitetului Senatului dinCalifomia pentru Activiliti Neamericane si investigheze deschis Societatea John Birch pentru a hotiri daci aceste acuaat;.i erau corecte. Cererea a fost aprobati, si dupi efectuarea audierilor preliminare, Subcomitetul a emis un rapofi in 1963. Iati concluziile privind Socielatea:

Societatea John Birch cste o organizatie de tip anticomunist. Nu, am gisit dovezi ci Societatca ar fi secreti sau fascisti.

Nici ci majoritatr:a rneurbrilor din California ar fi instabili psihic,escroci sau isterici in privinta pericolului subversiunii comuniste.

Credem ci motiml pentn.r care Societatea John Birch a atras atAtde multi membri este c-i acr:stia pur si simplu crrcleau ca este cea mai

eficienti, de fapt singura organizatie prin intermediul cireia se puteaualitura unei migcari nationale pentru a afla adevirul despre ameninfa-rea comunisti gi pentru a lua misuri pozitive ;i concertate de preveni.re a rispdndirii ei.

Investigatia gi cercetirile noaske au fost cerute de Societate, care afost acuzati public ci e secreti, fascisti, subversiv5, neamericani si

Nu am gisit dovezi ci aceste acuzaSi sunt intemeiate.

Cu alte cuvinte, dupi deliberarea corecti si deschisi a aceshri Subcomitet si dupi audierea apbririi si acuzirii, singura concluzie la caresa puhrt ajunge a fost ci munca de denigrare fusese doar atAt o mun-ci de denigrare.

Societatea a abordat problema existentei Conspiraf,ei in singurulmod in care se poate opune o grupare morali minciunilor gi deceptiilor.

Pur si simplu a spus adevarul.Planul era si ofere poporului american adevirul printro campanie

de educatie. Societatea Birch urma si devini cea mai mare universitatedin lume pentru educarea poporului american cu ajutorui unui grupde profesori amatori.

Conducerea Societitii si-a dat seama ci va avea nevoie si distibuieea insisi cirti, asa ci a oiganir,at rapid peste 400 de libririi, cel maimare lanf de librarii din SUA $i.a dat seama ci va avea acces relativlirdtatla public prin intennediul massmedia, aga ci a organizat tribu-ne publice (in medie, de trei ori pe noapte, undeva in SUA,, existi unorator plitit si vorbeasci despre un aspect al Conspiratiei). SocietateaBirch a organizat tumee de discursuri cu Julia Brown, Mel O'Campo.David Gumaer, sergentul Peter Stark, Douglas Durham si altii, careau explicat natura Conspiratiei grupurilor dispuse si asculte. Societa-tea Birch a inspirat autori ca Garry Allen, Allan Slang, E. Edward Grif-fin, Herman Dinsmore si altii si scrie cirtile si brosurile care au inceput si ffezeasci poporul american la realitate.

Societatea Birch a tipirit ab$bildurile care aminteau poporului a1nerican: ,,SusFneti politia locaii si mentinetio independenti".

Societatea Birch a ajutat la demascarea Consiliului Relatiilor Exter-ne, Comisiei Tiilaterale si grupului Bilderberg.

Societatea Birch a format Comitetul pentru RefonniTa<ali Imedia-Lt, care si infonnez-e poporul american despre risipa intentionati dinCongres. Societatea Birch, dupi moartea presedintelui sau national,crongr€smanui hrry McDonald, la bordul z,borului 007 al liniilor Aerient Coreene, a fonnat Cruciada tany McDonald pentru Stoparea Frran-tarii Comunismului, un comitet educational national de cetateni care

Page 113: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

222 WILHELM VON ANGELSDORF

Tcgfaq si stopeze ajutorul gi asistenla care menfn comunismuimon_dial in viati.

Societatea Birch are optzecide coordonatori plititi in diverse dis-tricte sau state, care ii continui eforhrrile educationale. societateaJohn

^ Birch a rispdndit petitii printre cefiteni penhu stoparea asisbnlei sicomertului dintre guvemele Americii si Rusiei. Aceste petitii au fostsemnate de peste patru milioane de americani.

Societatea Birch, preocupati atat de influenta partidurui comunist.ce! gi de cea a consiliului Relaf,ilor Eirterne in publicatiile din America,pulrlici o revisti lunard intitulati Am eican opinionpentru a-gi conti-nua eforhrrile educationale si a prezenta punctele de vedere ale ambe-lor pirti in diverse probleme.

societateaJohn Birch a infiintat cea mai rnare edituri penftu litera-turi conspirationisti din SUA societateaJorrn Birch a publicat cartealui Anastasio somoza intitulati Nlbaragu a trddak,care i demascat frd-darea acestei firi de cafe pregedintele carter. carteaa fost tipi.ri6 inelSlezd gi spanioli gi are o largi circulatie in America Iatini, pentu aajuta popoarele de acolo in lupta contra comunismului.

Deci, pe scurt 9i cu cuvintele Societisi:

Societatea John Birch, luAnd inifativa in chestiunile de mai sus sideschizind drumurile, a ficut posibile victoriile respective. Timp d!peste doui

-decenii, Societatea a muncit asiduu pentnr a face poporul

american si infeleagi economia de piati, prinilpiile constitutionalede guv€r-nare si pericolele la adresa menFnerii Republicii prin cxisten-ta unei conspiratii.

Am luat chestiuni de mare irnportanfi, pufn intelese de ceilalti ce,tateni, si le-am transformat in probleme de vArth nivelul unui numirtot mai mare de campanii politice.

Am ajutat mulli oameni buni si vadi mai departe de strilucitoareasuprafati mediatizata si sa ajunga la principiilc debazade dedesubtuldlv,erselor propuneri legislative gi si pund intrebiri dure candidatilorpolitici pentru a-si da seama cum sunt ei de fapt...

N-u gxisti alti organizatie in mi;carea proauiericani cu trecuhrl, per_sonalul sau experienfa necesare penhrr a starni si castiga.u-puniil"critice care vor unna in bitilia pentru America.

Aceste cuvinte cer intrebarea finald:

^ Daci Societatea John Birch nu are rolul de conducere in stoparea .

Conspiratiei comuniste, atrtnci cine altcineva ar face asta?

21. OMENTREA ESTE CrrpRrNSA DE NEPmTNIAS

Omul de pe stadd nu obserud,diavolul nici mdcarcind acestail apucd de gAt.

Asa a scris Johann von Goethe. Apatia poporului american si, dinacest motiv, a celorlalte popoare din lume, este legendari.

Generalul George Van Home Moseley a scris: ,,Istoricii viitoruluivor fi uimiti de lipsa de reactie a celor care au avut cel mai mult depjerduf'.

Edmund Burke a pus o problemi militari"cAnd a scris: ,,Oameniirii prosperi cAnd oamenii buni nu fac nimic".

Dar nu apatia americaqilor este problema. Poporul american vedeci ceva e gre-sit in tara sa. Insi majoritatea consideri ci nu pot face ni-mic. Multi intuiesc ci problemele dunt atAt de mari incAt ajung la con-cluzia ci nu au putere si schimbe ceea ce se intAmpli.

$i asta e exact ce wea ConspiraFa si se intAmple.Cei care gi-au ficut timp si citeasci acest studirr sunt acum congti-

enf de dimensiunile exacte ale problemelor, si ei sunt cei care trebuiesi impirtigeasci adevirul gi altora.

Aceasti sfategie a fost afirmati clar de RobertWelch cdnd a scrisin Cartea albastrd a SocietidiJohn Bkch:

Nu trebuie si ajungem preatArziu si nu kebuie si pierdem bitilia.Comunismul igi are slibiciunile lui, iar Conspiratia Comunis-a igi

are punctele ei vulnerabile.Avem multe niveluri de putere inci nealterate de toate aceste infil-

triri sau sabotaje politice la care am fost supusi.Pericolul noshl este atAt imens, cAt si iminent; dar existi inci posi-

bilitatea si fie depisit prin rezistenfa existenta.Tot ceea ce trebuie si gisim, si construim si si folosim pentru a

cAstiga este suficienti intelegere. Hai si creim aceasti intelegere si siconshlim aceasti rezistenli cu tot ceea ce pot face oamenii morali -cAt mai avem incA tirno.

It;'

t

Page 114: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

224 WILHELM VON ANGELSDORF

Exista, desigur, persoane care au considerat asta o obligatie. Cineva a scris odati:

A te naste liber este un accident; a trii liber este o responsabilitate;a muri liber este o obligafe.

in concluzie, ungurii care $au opus sclaviei ruse in 1956 au intelesobligafa fiecirui om de a se opune sclaviei prin orice mijloc. Nu aveaunevoie decat de ajutoml celorlalti oameni iubitori de libertate din intrea-ga lume si, impreuni cu acestia, ar fi avut libertatea la care aspiri toatilumea.

Unul dinke ultimele acte de rebeliune impofiva rusilor a fost cAndun grup de luptitori pentru fibertate a preluat confolul asupra unuipost de radio gi a emis acestmesaj in eter:

Oameni din toati lumea. .. ajutati-ne! Oameni din Europa, v-am api-rat o dati impotriva atacurilor barbarilor asiatici! Ascultati cum suniclopotul de alarmi.

oameni din toati lumeac'th-'ta,in numele libertitii si solidarititii.vi cerem si ne ajutati!

"Lumina dispare.Umbrele devin din ce in ce mai mari de la ori la ori.Asculta! strigitui nostru.Dumnezeu fie cu voi si cu noi.

Si aici emisia sa intrerupt. Rugii erau singurii care ascultau si auintrerupt emisia.

Au reusit si elimine rebeliunea.Nimeni n-a venit in ajutor.Dar lumina nu trebuie si dispari. Tiebuie si purtati mai departe

torfa adevirului. Depinde de voi cati lumini rispandif.hncnm:

ln via4a Ae d ovia b, euk.rnai maflmte gesfiui si cuvinte vi dnnafiindependenp,libertat€a, orgoliul Defipt, dmgiimd vi afrmaf, neputin! virecunoagefi stufirtul de sclavi. sunteg semitorii notuhtariai celui mai monstuuos vis al omenirii: Noua Ondine Mondiali.

,;Binecuventatfe celcare tni va conduce oifeleprinValea disperirii", puneDumnmu.

. Undelevia oonduce, Doamng de unde gim cilfumin{ii nu necon-duc^snre Sahn?

Insi $u ci voi pliti pentm ci am tntnebat, pentu ci an ridicatvihlce ascunde consPirafa

Aubtul

Page 115: Imperialismul Noii Ordini Mondiale - Wilhelm Von Angeldorf

Recommended