În ziar puteţi citi: - Educaţia în viaţa ta; - Ce poţi face pentru comunitatea ta sau pentru liceu?;- Întîlnirea cu Absolvenţii Liceului;- Clasa I : 100 de zile; - Rezultate la Olimpiada raională; - Ore publice în Liceu

Liceul Teoretic Recea Ziarul liceenilor

Chibzuinţa Să citească înţeleptul şi îşi va mări ştiinţa, cel neîncercat va căpăta agerime de minte, cel priceput va dobîndi iscusinţa,

iar tînărul – cunoştinţa şi chibzuinţa. nr. 7, anul II

Februarie 2011 Redactor – şef: Taisia Dascal

14 februarie – 76 de ani de la naşterea poetului Grigore Vieru ,,A fost un pedagog naţional, fiindcă a educat generaţii întregi. A fost o conştiinţă. Grigore Vieru ne-a spus cu rost de învăţătură că nu se glumeşte cu cele sfinte: mama, Patria, cuvîntul.” (Mihai Cimpoi)

,,Poezia sa nu este numai cuvinte. Este şi sunet. El a fost un artist care cînta poezia.” (compozitorul Eugen Doga)

,,Am pierdut un poet, dar am cîştigat un mare Ambasador în ceruri. Divinitatea e cu noi, pentru că şi poetul a rămas cu noi. A rămas zidit în versuri, în cuvinte, în durerea românilor de pretutindeni pe care a purtat-o cu atîta demnitate pe umerii săi firavi.” (scriitorul Aurelian Silvestru) Litanii pentru orgă (fragment) Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici măcar nu te urăsc Cum te blestemă unii, vreau să zic, La fel cum lumina pîrăsc. Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi De-ai avea mamă şi-ar muri, Gazete de perete dedicate poetului Grigore Vieru Ce-ai face tu şi cum ar fi De-ai avea copii şi ar muri?! Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici măcar nu te urăsc Vei fi mare tu, eu voi fi mic, Dar numai cînd propria-mi viaţă trăiesc. Nu frica, nu teama Milă de tine mi-i. Că n-ai avut niciodată mamă, Că n-ai avut niciodată copii.

(Grigore Vieru)Educaţia în viaţa ta

Faptul cum devine copilul în viitor depinde în mare parte de educaţia primită de la părinţi, bunici, profesori, şi acesta nu înseamnă deloc că trebuie

să-i îndeplineşti toate dorinţele, capriciile...

Cum vă distrugeţi, în mod practic, copilul  De mic nu-i refuzaţi nimic. Daţi-i tot ce doreşte, tot ce cere, mai cu seamă atunci când stăruie cu încăpăţînare şi plânge. Astfel va creşte şi va crede că ceilalţi îi sunt datori mereu şi întru toate, că are doar drepturi. Când începe să înjure şi să spună nerozii, dumneavoastră să râdeţi. Astfel îi veţi da de înţeles că este foarte deştept.

Nu-i spuneţi niciodată: „Asta-i rău!". Aşa spun cei de modă veche, cu mentalităţi depăşite şi îngustime de minte. Când, mai târziu, va întâmpina greutăţi în viaţă şi va suferi, atunci va fi convins cu desăvârşire că societatea este cea care îl nedreptăţeşte. Strîngeţi dumneavoastră în urma lui tot ce lasă aruncat ici şi colo: cărţi, haine, încălţăminte... Nu care cumva să-i spuneţi vreodată: „Strânge-ţi lucrurile, pune-le la locul lor!". Astfel va avea certitudinea că mama este sclava lui, şi că pentru toate sunt întotdeauna ceilalţi răspunzători. Lăsaţi-l să vadă orice (mai ales la televizor), să citească orice, fără ca să-l îndrumaţi niciodată. Copilul dumneavoastră este supradotat şi ştie să discearnă! În acest chip instruirea şi educaţia lui va avea o gamă mai largă şi mai variată! Nu-i daţi vreo povăţuire duhovnicească. În faţa lui, luaţi în zeflemea şi batjocură credinţa, Biserica, preoţii şi pe cei ce-i urmează. Când copilul creşte, „va alege singur". Daţi-i bani de buzunar cu nemiluita, ca să nu se simtă inferior celorlalţi şi „să fie în lipsă, aşa cum aţi fost dumneavoastră cîndva". Când va creşte, va fi convins că valoarea omului i-o dă banul, indiferent cum a fost obţinut. Nu-i spuneţi niciodată: „Fă asta!" sau „Nu face cealaltă!", căci aşa îl constrîngeţi, nu-i respectaţi libertatea şi personalitatea. Ba chiar se poate să-i cauzaţi şi... traume sufleteşti! Când va creşte, va crede că viaţa înseamnă doar să porunceşti, niciodată să asculţi! Certaţi-vă, vorbiţi-vă urât unul altuia în faţa lui, fără pic de ruşine. Nu vă neliniştiţi, astfel nu-i veţi provoca... traume sufleteşti! Mai târziu, când se va căsători, îi va părea firesc să facă la fel. Când începe să se încurce în mrejele plăcerilor trupeşti, dumneavoastră închideţi ochii. Nu-i spuneţi nimic. Nu-l povăţuiţi. Nu-l sîcîiţi cu sfaturile dumneavoastră. Lăsaţi-l să se tăvălească în mocirla curviei, de vreme ce „asta-i ceva normal". Să-i ţineţi întotdeauna partea în faţa profesorilor şi vecinilor. Să nu credeţi niciodată că „îngeraşul" dumneavoastră poate să facă lucruri de ruşine şi probleme. Ocărîţi-i pe aceia ce prieteneşte şi bine intenţionaţi vă aduc la cunoştinţă ceva în legătură cu asta. Sunt... clevetitori şi invidioşi! Când veţi ajunge la secţia de Poliţie, unde l-au dus pentru că a furat sau a luat droguri, strigaţi tare de faţă cu toţi că este un nemernic şi o lichea, un golan; că v-aţi jertfit pentru binele lui, dar n-aţi reuşit niciodată să îl cuminţiţi. Astfel veţi ieşi cu obrazul curat. Pregătiţi-vă pentru o viaţă plină de suferinţă şi remuşcări. O veţi avea...

Un părinte grijuliu

Să ne gîndim la consecinţele unei astfel de educaţii !!!-2-

Ce poţi face pentru comunitatea ta sau pentru liceu?De unul singur sau împreună cu prietenii poţi…E firesc ca omul să se gîndească la sine, la cei apropiaţi,

dar şi la ceea ce se petrece în jurul său! 1. Să ridici de jos o hîrtie în fiecare zi timp de o lună. 2.Să practici cel puţin un gest drăguţ pe zi. 3. Să scrii un articol (eseu) despre cum ai vrea să arate localitatea ta peste 10 ani.

Sfaturile de mai sus se referă la viaţa noastră. ,,Să ridici de jos o hîrtie în fiecare zi timp de o lună” priveşte sănătatea fiecăruia dintre noi. ,,Să practici cel puţin un gest drăguţ pe zi” face parte din codul bunelor maniere şi se referă la simţul şi purtarea noastră. ,,Să scrii un articol (eseu) despre cum ai vrea să arate localitatea ta peste 10 ani” ne duce cu gîndul la viitorul nostru şi la localitatea noastră, în care unii dintre noi, sau majoritatea, vor locui peste 10 ani. Elevii ne scriu:

SondajDe ce oamenii aruncă hîrtii la întîmplare?

Oamenii aruncă hîrtii la întîmplare. De ce? Realizînd un sondaj, formulînd întrebarea:- Care este motivul principal pentru care copiii sau maturii aruncă hîrtii?

O fac inconştient; Din obişnuinţă; Li se permite să facă ceea ce doresc şi nu sînt mustraţi , nici pedepsiţi; Nu le pasă de locurile sacre, monumente sau alte instituţii din sat; Nu au unde le arunca (lipsesc urne, locuri special amenajate); Din lipsă de educaţie.

Au fost chestionaţi copii, adolescenţi şi oameni maturi. Cei mai mulţi au răspuns că o fac din lipsă de educaţie, apoi pentru că sînt lăsaţi să facă ceea ce doresc, nefiind mustraţi, nici pedepsiţi. Putem spune că cel ce aruncă nepăsător hîrtii dovedeşte lipsa de educaţie. Orice faptă rea are şi consecinţe negative asupra sănătăţii noastre, dar şi asupra aspectului întregii noastre localităţi, mai ales că traseul care trece prin mijlocul satului nostru îndreaptă multe priviri asupra culturii locuitorilor.

Ridică de jos o hîrtie în fiecare zi timp de o lună şi astfel vei schimba aspectul satului tău! Taisia Dascal

Ridică de jos o hîrtie în fiecare zi timp de o lună! Trăim acum timpuri cînd frumosul şi plăcutul sunt lăsate undeva în umbră, pe cînd lucrurile rele sunt scoase în evidenţă. La fel se întîmplă şi cu oamenii, cei talentaţi şi descurcăreţi sunt daţi la o parte, iar cei care sunt capul nebuniei sunt la valoare şi deseori ne întrebăm: De ce? De ce am ajuns să ne conducă alţii, de ce am ajuns să fim descurajaţi de la lucrurile bune şi susţinuţi la cele rele? Dacă am da un răspuns la această întrebare, cred că răspunsul ar fi că din cauza indiferenţei se întîmplă toate relele care ne înconjoară şi care ne dezbat de la cele bune. Cum doreşti să fii un om sănătos, dacă peste tot sunt deşeuri aruncate la întîmplare? Cum vrei să ai copii sănătoşi, dacă tu zi de zi îţi distrugi sănătatea prin diferite metode cum ar fi: fumatul, alcoolul şi altele care pun

-3-

capăt multor vieţi. Dacă am lua un sat sau un oraş şi l-am analiza puţin, am observa că şi în satşi în oraş sunt aruncate hîrtii, sticle, într-un cuvînt - deşeuri peste tot. Dar dacă zi de zi amstrînge cîte o hîrtie cel puţin timp de o lună, s-ar vedea şi rezultatul. Străzile ar fi mult mai curate, oamenii mai sănătoşi şi aer mult mai împrospătat. De ce nimeni nu-şi dă interesul pentru aceste lucruri, care îţi par că sunt simple, dar nu-i chiar aşa, nimic pe lume nu este simplu, chiar şi acea frunză are o însemnătate pe pămînt, dar mai ales omul, care este cea mai importantă şi sensibilă fiinţă. Chiar este atît de greu să păstrezi curăţenia? Încearcă timp de o lună să ridici de jos o hîrtie şi după aceea vezi cum te vei simţi tu şi cum va arăta locul de unde vei strînge tu hîrtiile sau ce mai este aruncat pe jos. Precum doreşti tu să fii îngrijit de către toţi, tot aşa şi celelalte lucruri, fiinţe au nevoie de îngrijire şi de dragoste sufletească. Fă o faptă bună zi de zi şi ai să vezi că Dumnezeu îţi va răsplăti înzecit, deoarece Dumnezeu iubeşte oamenii milostivi, cu suflet mare şi curat!

Alina Serjantu, clasa a XI-a

Gesturile pot fi acte plăcute şi binevenite Orice gest trebuie făcut cu luare aminte. Sînt binevenite şi plăcute gesturile bune şi frumoase. Cît e de plăcut pentru fiecare dintre noi să privească la persoanele care sînt senine la chip şi binevoitoare. Un zîmbet (fireşte că nu făţarnic) te umple de bucurie, dar mai ales un gest plăcut – te poate bucura nespus de mult. Spune cît mai des cuvînte de încurajare, de mulţumire, o urare, dă un sfat, sau purşisimplu, poartă-te frumos!

Preoteasa Corina

Gestul drăguţ Cît este de frumos şi plăcut să faci un gest drăguţ, cît de simplu nu ar fi, dar dacă îl faci din inimă, în primul rînd, tu te simţi mai bine şi apoi îi faci şi pe ceilalţi fericiţi! Numai că din păcate, observăm cu disperare, cum oamenii au uitat să mai facă gesturi drăguţe. În general, oamenii nu mai sunt cei de pe timpuri, nu mai au acea stimă unul faţă de altul. Încă din toate timpurile, s-a constatat că au fost şi sunt şi în continuare oameni buni, dar sunt unele lucruri care îi strică şi îi îndepărtează de la lucrurile bune. Una dintre probleme ar fi că mîndria a urcat la un rang înalt şi nu mai sunt acei oameni smeriţi şi drăguţi, probabil din cauza monotoniei în care ne aflăm acum sau din cauza timpului insuficient, a problemelor care nu ne lasă să trăim într-o lume unde bunătatea, dragostea, prietenia să persiste cel mai mult în gîndul şi sufletul omului. După părerea mea, cred că orişicine are dreptul şi darul de a face un gest drăguţ, pentru că sunt atîţia oameni care au atîta nevoie de vorbe calde şi gesturi simple, dar frumoase. Cu un cuvînt spus din inimă pe zi poţi face atîţia oameni fericiţi şi plini de viaţă. Se spunea undeva că era un cerşetor care cerşea cu mîna întinsă către cei care treceau pe lîngă el. Trecînd un om pe lîngă el, dorind să-i dea ceva bani, s-a scotocit prin buzunare şi văzînd că nu are nimic, i-a întins cerşetorului o mînă caldă şi pe loc i-a apărut zîmbetul pe buze omului nevoiaş şi cu voce blîndă i-a spus: - ,,Omule, nimeni nu mi-a oferit un cadou atît de frumos pînă în ziua de azi, nimeni nu mi-a

întins mîna.” Morala acestei povestioare este că oricare gest nu ai face, cît de mic, dar chiar şi cu acest gest poţi face fericită o lume întreagă.

Alina Serjantu, clasa a XI-a

-4-

Practică cel puţin un gest drăguţ pe zi! Sîntem avizi de gratitudine, deoarece nu sîntem prea siguri de bunătatea noastră. Precum omul, la care nu se vede bunătatea, e un nor fără ploaie, aşa şi persoanele care sînt robite de răutate, sînt ca nişte trandafiri cu spini care nu încearcă să practice cel puţin cîte un gest bun şi drăguţ pe zi. Ce sînt gesturile? Răsfoind paginile Dicţionarului explicativ, citim că gestul este mişcare a mîinilor, a capului etc. care exprimă idei, sentimente etc., înlocuind cuvintele sau care dă mai multă expresivitate vorbirii. Gestul poate fi o faptă cu o anumită semnificaţie. Fiecare poate să practice cel puţin un gest drăguţ pe zi, chiar şi cei mai răi, mai sceleraţi, mai duri oameni pot ascunde o picătură din aurul bunătăţii, care depăşeşte orice banală cumsecădenie a sufletelor bune ca laptele. Cu toţii, putem să oferim cîte un mic cadou, adăugînd strălucire. Fiecare persoană poate bucura un copil cu o jucărie, sau poate încînta alte persoane, oferindu-le cîte o floare, putem să facem complimente. Dar putem confecţiona lucruri extraordinare şi unicale cu mîna noastră. Fii ceea ce trebuie să fii: Om! Omul e capabil să se bucure de fericirea că există, aşa cum planta se bucură de raza soarelui. Xenia Dascal, clasa a VI-a A DEX. Gratitudine – recunoştinţă; Scelerat – persoană vinovată sau considerată capabilă de mari nelegiuiri

Cum aş vrea să arate localitatea mea peste 10 ani

Fiecare dintre noi îşi iubeşte satul natal. Chiar dacă este departe de el, duce dorul locului copilăriei, casei părinteşti, pisoiului ce dormea pe prag. Tocmai de aceea aş vrea , chiar şi după ani buni, oamenii să fie iubitori de tradiţii, de trecutul ţării, de izvorul care le-a potolit setea. Poate este absurd, poate doar un vis neîmplinit, dar şi peste ani aş vrea să văd satul aşa cum l-am văzut prima oară, cu cer senin, apă rece şi oameni buni. Ludmila Babciuc, clasa a VI-a A

Localitatea mea peste 10 ani Peste zece ani, aş dori ca comunitatea mea să arate mai bine. Oamenii să fie harnici şi cuminţi, curaţi. Nu numai haina să le fie curată, dar şi sufletul. Oamenii şi copiii să meargă la Biserică. În timpul liber să citească cîte o rugăciune. Copiii ar trebui să citească mai des Rugăciunea şcolarului. Dumnezeu tare se bucură cînd vede nişte copii liniştiţi şi foarte mult se întristează cînd vede nişte copii care se urăsc. Aş dori ca oamenii să mai curăţe satul de murdării, monumentele, lucrurile sfinte, fîntînele, izvoarele, tot ceea ce ţine de trecutul nostru să nu fie uitate, să fie îngrijite. Să avem grijă de ele, ca să rămînă nu numai peste 10 ani, dar şi pentru urmaşii noştri. Şi ei să le aibă în grijă şi curăţenie pentru o altă generaţie. Alina Bumbac, clasa a VI-a A

Localitatea mea Aş dori ca peste 10 ani, comunitatea mea să arate şi mai bine decît acum, deoarece acum sînt probleme cu aruncarea deşeurilor în locurile publice, cu drumurile ruinate ş.a. După cum vedem, situaţia în localitate este instabilă, dar sper că peste 10 ani vor fi schimbări pozitive. Drumurile vor fi reparate, vor fi instalate urne. Localitatea se va îmbogăţi cu noi case şi cetăţeni bineveniţi. Dorina Bot, clasa a VIII-a A

-5-

Dorinţa omului de a-şi păstra locurile scumpe sufletului său Precum floarea doreşte să vadă lumina soarelui, precum rîul doreşte să ajungă la mare, tot aşa şi omul doreşte să-şi păstreze locurile scumpe sufletului său. Fiecare om ţine mult la localitatea sa, la părinţii săi, deoarece aici a văzut pentru prima oară lumina soarelui, aici a rostit primele cuvinte şi a făcut primii paşi. Orice om îşi are un loc scump sufletului său, de exemplu, locul unde s-a născut, şi-a petrecut copilăria şi s-a pus pe picioare. Trăim într-o localitate renumită şi prin faptul că prin mijlocul satului trece un traseuinternaţional şi zi de zi, prin sat trec zeci şi sute de persoane din toate colţurile lumii. Se maideosebeşte prin curăţenie, deoarece faţă de alte sate, satul nostru este mai curat şi mai îngrijit, iar cel mai important loc este Biserica satului ,,Naşterea Maicii Domnului”, care, prin frumuseţea şi prin splendoarea ei, dă un farmec unic satului şi locuitorilor, amplasată fiind pe deal şi poate fi admirată din toate părţile satului. Dacă m-ar întreba cineva, cum îmi văd localitatea peste 10 ani, cred că i-aş răspunde cam aşa: în primul rînd, mi-aş dori să se reconstruiască clădirile care se află într-o situaţie deplorabilă, mi-aş dori ca drumurile să fie asfaltate şi cu mult mai puţine gropi care pot fi periculoase. Aş dori ca oamenii să se schimbe, să nu fie invidioşi şi răutăcioşi. Dar cred că peste 10 ani, măcar o treime din tot ce-mi doresc eu acum să se îndeplinească şi atunci voi fi şi eu împăcată şi satul nostru va fi apreciat mai mult.

Alina Serjantu, clasa a XI-a

Dorinţa mea Eu doresc să fie localitatea mea mai frumoasă, cu mai mulţi locuitori, pe marginea drumului central să fie flori, urne de gunoi, oamenii să fie mai culturali şi mai înţelepţi, copiii să ocrotească totul din jurul lor, şi plantele, şi animalele, să fie mai mulţi copaci în pădure, ca să fie aerul mai curat. Localitatea noastră este mare, dar doresc să fie şi mai mare, ca mai mulţi oameni din alte locuri să vină la noi în sat. Sergiu Grama, clasa a VI-a A Vreau să fie Moldova bogată, iar părinţii şi profesorii să fie sănătoşi. Andrei Bumbac, clasa a VI-a A Viaţa să ne fie mai bună. Mai multă curăţenie pe stradă şi drumuri mai bune. Să fiu sănătoasă împreună cu familia mea. Alexandra Curcă, clasa a VI-a A Doresc ca peste zece ani, totul să fie bun în satul Recea. Să nu fie copii cu sufletul plin de cuvinte murdare, ci să se corecteze. Pentru acesta, părinţii lor acasă să-i înveţe cuvintele cele bune şi din cînd în cînd să vină cîte un părinte la şcoală. Ion Chetrari, clasa a VI-a A Fiecare dintre noi are un colţişor drag unde s-a născut şi a copilărit. De obicei, el rămîne în suflet pentru toată viaţa şi se numeşte localitatea natală. Localitatea, ca şi omul, are istoria sa. Atît maturii, cît şi copiii, pot contribui la istoria satului natal. Astfel, vom putea completa şi îmbogăţi istoria neamului. Mie, ca şi oricărui copil, îmi place foarte mult localitatea în care m-am născut. Cu toate că este o localitate frumoasă, oricum se doresc şi îmbunătăţiri. Ar fi de dorit ca peste 10 ani, localitatea mea să arate mult mai bine decît acum. Cristina Antemeniuc, clasa a VIII-a B

-6-

Evenimente din Liceu

Întîlnirea cu Absolvenţii Liceului

O celebră maximă comunică că ,,Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte în ea”. Această afirmaţie s-a confirmat pe 5 februarie 2011, cînd în incinta liceului, a fost întîlnirea cu absolvenţii fostei şcoli medii şi liceului Teoretic Recea. Festivitatea a început la orele 19:00. Promoţiile au fost invitate în sala festivă pe rînd, în ordinea descrescîndă, de la promoţia ce a împlinit 30 de ani la promoţia ce a împlinit 5 ani de la absolvire.

Doamna Tcaci Valentina, diriginta clasei a XII-a, a depus un efort enorm în organizarea acestei serbări şi a întîmpinat promoţiile, împreună cu clasa absolventă, binevoitor. Oaspeţii au fost întîmpinaţi cu pîine şi cu sare de viitorii absolvenţi ai liceului, Eduard Cucuruza şi Ilinca Frecăuţanu. Serata a fost deschisă, de asemenea, de aceşti minunaţi elevi, care au condus cu o mare

plăcere. În timpul seratei, foştii absolvenţi au povestit despre reuşitele lor în viaţă şi au petrecut cu mare bucurie seara, alături de foştii colegi.

Profesorii şi-au întîmpinat foştii discipoli cu braţele deschise, actualizînd împreună evenimente, întîmplări petrecute în timpul învăţăturii în şcoală.

Atmosfera a fost încîntătoare şi prin faptul că invitaţii au cîntat împreună minunate romanţe şi au avut conversaţii cu promoţiiile invitate. Promoţiile au fost

prezentate de doi moderatori ai clasei a XII-a, care cu mult interes au ascultat pe cei care au reuşit să se distanţaze deja de vîrsta adolescenţei. După partea festivă au urmat dansuri, unii dintre foştii absolvenţi continuînd să discute între ei, fiind doriţi de astfel de întîlniri, pe cînd alţii intrau în cercul dansului şi se veseleau.

A fost o seară minunată şi pot confirma eu, direcţia liceului, profesorii, invitaţii, că atmosfera ce domnea s-a dovedit a fi foarte prietenoasă şi plină de veselie. Tatiana Grincic, clasa a XII-a

-7-

Clasa I Activitatea: 100 de zile

Micuţii din clasa întîi s-au simţit nespus de fericiţi la o activitate deosebită pentru ei – împlinirea celor 100 de zile de cînd sînt elevii liceului nostru. O astfel de activitate se petrece la Recea în Liceu deja ani la rîndul, fiind pentru elevi clipe de emoţii mari, la fel ca şi pentru studenţi la prima sesiune. Doamnele învăţătoare Fediuc Larisa şi Guţu Svetlana, împreună cu asistenţii didactici Grecu Nina şi Dodiţa Elena, elevi şi părinţi au pregătit o activitate interesantă şi plăcută. Invitaţii Guguţă şi Fulguţa, Bătrînul Timp au fost prezenţi la aceste activităţi, venind cu mesaje de felicitare, încurajare şi felurite surprize. Cîntecele ,,Pas cu pas”,,,Azi la noi e sărbătoare”, ,,Abeceluş”, ,,Ţara mea”,,,Moldova mea”, ,,Ţara copilăriei”, ,,Izvoraşul”,,Soarele”, ,,Cartea”, ,,Mama, tata şi eu”, ,,100 de zile” au fost cîntate împreună cu profesoara de educaţia muzicală, d-na Valentina Tcaci. Fiecare cîntec fiind inclus în program la un anumit moment, atunci cîn elevii au prezentat ce au învăţat pînă acum şi în concordanţă cu lucrările pregătite de elevi cu părinţii lor.

Parcă mai ieri, aceşti copilaşi au păşit pragul şcolii, dar acum sînt mai mărişorii, dar cite au învăţat… Au fost prezentate slaiduri cu secvenţe de la lecţii şi activităţi din clasa întîi.

Bătrînul Timp s-a bucurat nespus de mult că a fost preţuit, spunînd: - ,,Aţi ştiut să mă preţuiţi! Nu uitaţi! Nu mă opresc niciodată şi nu mă întorc niciodată!”, iar Guguţă le-a atenţionat: - ,,Cititul, scrisul şi socotitul sînt foarte importante în viaţă. Vă vor ajuta să aflaţi ceva nou, să gîndiţi, să memoraţi, să comparaţi sau să ordonaţi. După felul în care gîndim, noi ne deosebim unii de alţii, atît prin inteligenţă, cît şi prin comportare. Cunoştinţele vă vor ajuta mereu!” Doamnele învăţătoare au adus mulţumiri tuturor celor care au contribuit la pregătirea, prezentarea acestei activităţi, în deosebi, părinţilor pentru că au depus efort la pregătirea compoziţiilor minunate care merită văzute. Puteţi intra oricînd în cabinetele acestor clase pentru a vedea diversitatea lucrărilor minunate care merită admirate.

Succes elevilor, iar celor care contibuie la educarea lor – sănătate, putere, răbdare, înţelepciune în această misiune!

-8-Olimpiada raională

Elevii din Liceul Teoretic Recea, în acest an -2011, au participat la olimpiada raională şi au demonstrat cunoştinţe temeinice, ocupînd 13 locuri de frunte şi 3 menţiuni.

Educaţia plastică – menţiune - Suleac Olga, cl. a V-a – prof. Guţu Svetlana Limba şi literatura romană - locul III - Tinica Ana, cl. a XII-a – prof. Sîrghii Raisa Ecologia - locul III - Mărgărint Virgil, Grincic Tatiana, cl. a XII.a - prof. Borosanu Ana Informatica – locul III - Tîrbu Andrei, cl. a IX-a - prof. Borosanu Gheorghe

- locul I – Goroşevschi Vadim, cl. a XI Limba franceză – locul III – Cebanu Cristina, cl. a XI-a – prof. Guzgan Viorica

- locul III – Ciobanu Mariana, cl. a X (u.) Geografia - menţiune – Liciman Georgel, cl. a IX-a – prof. Cebanu Maria Fizica – locul II – Tîrbu Andrei, cl. IX-a –prof. Lupaşco Valentina Educaţia muzicală - locul III – Sîrghii Daniela, cl. a VIII-aA – prof. Tcaci Valentina Biologie - locul II – Sîrghii Mihaela, cl. a X-a (u) –prof. Borosanu Ana – menţiune - Guzgan Constantin, cl. XI-a Limba rusă - locul III – Corlăteanu Anastasia, cl. a IX-a – prof. Serjant Iurii Istoria - locul I – Guzgan Constantin , cl. a XI-a – prof. Roman Jana - locul I – Tîrbu Andrei, cl. a IX-a

Nu este suficient să munceşti, trebuie şi rezultate să ai!

Ore publice în Liceu În perioada, 15 februarie – 17 februarie 2011, în incinta liceului, s-au desfăşurat ore publice cu tema: ,,Modernizarea continuă a procesului educaţional prin diferenţiere şi

individualizare – priorităţi ale calităţii realizării disciplinelor şcolare”. Oră publică la franceză în clasa a VI-a B Pe data de 15 februarie 2011, profesoara de limba franceză, d-na Mărgărint Nina, a avut o oră demonstrativă cu cl. a VI-a B. La această oră, în deosebi, s-a observant creativitatea elevilor şi legătura cu alte discipline şcolare, cu educaţia plastică, atunci cînd au prezentat tema pentru acasă: ,,Ma maison”, printr-un eseu şi un desen prin care au reprezentat casa lor, lucrările fiind apreciate

de un juriu constituit din doi elevi din clasa paralelă. Tehnica ,,Înlocuieşte o literă pentru a obţine un cuvînt nou” i-a antrenat pe elevi în obţinerea cuvintelor noi, scrierea corectă a cuvintelor pe tablă. Printr-un procedeu interesant s-a descoperit subiectul lecţiei: ,,Une ville”. Textul din manual la această temă i-a

captivat pe elevi, învăţînd despre comportamentul în oraş: existenţa subteranelor, locurile de traversare a străzilor,

-9- culorile şi semnificaţia semaforului. Interesantă a fost şi sarcina ,,Caută şi completează frazele”, care a mobilizat elevii să se pornească în căutare prin clasă pînă la găsirea şi completarea frazei. Cu plăcere elevii au citit, au vorbit, au prezentat cele învăţate în limba franceză. Xenia Dascal, clasa a VI-aA

Oră publică la Educaţia fizică, clasa a VIII-a B Pe data de 16 februarie 2011, noi, elevii clasei a VIII-a B, am petrecut o oră publică la educaţia fizică. Lecţia publică a fost petrecută în sala sportvă a liceului Teoretic Recea, împeună cu profesorul Cojocaru Tihon. Exerciţiile executate de noi la această oră ne-au ajutat să ne readucă în lumea gimnasticii, pentru a ne face mai sănătoşi, mai frumoşi şi pentru o dezvoltare excelentă. Exerciţiile fizice prelungesc viaţa. ,,Într-un corp sănătos, o minte sănătoasă”, astfel era scris pe timpuri pe unul din pereţii sălii sportive, îndemnînd elevii să practice sportul.

Ridicarea trunchiului dezvoltă muşchii abdomenului, tracţiunea la bara fixă dezvoltă bicepsul şi tricepsul, alergarea

dezvoltă muşchii de la picioare şi face inima mai rezistentă. Am practicat diverse exerciţii de gimnastică, aruncarea mingii în panou din diferite poziţii. A fost cam dificil pentru că a dou zi după această lecţii am descoperit existenţa fiecărui muşchi în corpul nostru. Deşi a fost puţin greu pentru noi, oricum educaţia fizică rămîne o disciplină şcolară importantă cum a fost, pentru că ne dezvoltă şi ne disciplinează. Elevii clasei a VIII-a B

Oră publică la matematică, clasa a VIII-a A Pe data de 16 februarie 2011, la o oră publică la

matematică, împreună cu profesoara Cojocaru Lidia, am lucrat în grupe cîte cinci elevi. Fiecare grupă avînd o denumire a unuia dintre matematicieni: Euclid, Thales, Pithagora, Heros şi am încercat să repetăm cele învăţate la capitolul ,,Poligoane şi patrulatere particulare”. Mai întîi am definit noţiunile, apoi am prezentat postere pregătite de noi înşine şi chiar am rezolvat probleme la care am fost notaţi de conducătorul grupei. Această oră am petrecut-o foarte bine şi interesant, dar rezultatele de

la această experienţă le vom afla mai tîrziu, după o evaluare.

Doina Polonca, clasa a VIII-a A

Oră publică la Educaţia tehnologică în clasa a VI-a ,,Munca l-a creat pe om” espe proverbul popular din vechime care încearcă să explice cum omul şi-a dezvoltat capacităţile sale intelectuale şi abilităţile fizice prin muncă.

Lecţia de educaţia tehnologică, petrecută de d-na Ludmila Suleac, împreună cu fetele din ambele clase de a VI-a, ne-a demonstrat acest lucru. Fiind la Modulul Tricotarea, elevele au povestit din istoria tricotării, apoi subiectul lecţiei a fost descoperit printr-un careu de cuvinte: au

-10-

numit primul instrument de tricotare – mîna; oraşul în care se păstrează cel mai vechi obiect tricotat descoperit – or. Berlin; primul lucru tricotat descoperit de arheologi - centura; unde a fost descoperit acest accesoriu - Peru; careera cea mai răspîndită haină trcotată în timpurileîndepărtate pantalonii –ştrampi şi cel care a inventat prima maşină de tricotare - William Li. Subiectul lecţiei ,,Tricotarea mănuşei cu un deget” i-a mobilizat pe elevi să se concentreze asupra elaborării hărţii conceptuale a

mănuşii, a numiriii tipurilor de andrele şi a pregătirii unui program de studiu pentru tinerii specialişti angajaţi într-un atelier de tricotare. Grupurile: ,, Acul”, ,, Aţa”, ,,Andrelele” şi ,,Croşeta” au pregătit materiale şi ustensile pentru începerea croşetării mănuşii cu deget. Au început cu toţii să croşeteze manjeta mănuşii, chiar şi profesorii asistenţi nu s-au abţinut de la tentaţia croşetării, participînd cu plăcere la munca practică. Corina Dascal, profesoară

Oră publică la Chimie în clasa a XI-a Dacă am face deoebire între o oră publică şi una obişnuită, am observa că ora publică este lecţia unde pot participa elevii şi profesorii, dar dacă ne gîndim mai bine, la lecţia obişnuită, la fel, participă profesorii şi elevii, doar că la o oră publică este mult mai interesant şi descoperi mult mai multe lucruri folositoare. Pe data de 17 februarie, 2011, am avut ocazia ca la ora de chimie să aflăm lucruri care ne interesează cu adevărat. Împreună cu profesoara de chimie, d-na Tîrsin Cecilia, care este o profesoară talentată, am practicat rezolvări de probleme, reacţii şi egalări. Am lucrat rapid, eficient şi am demonstrat că sîntem elevi cu capacităţi şi dornici de carte, care sperăm să devenim cineva în viaţă. Cristina Cebanu, cl a XI-a

Cum ar putea arăta aceste clădiri şi locuri peste 10 ani?

Ce poţi face pentru comunitatea ta sau pentru liceu?De unul singur sau împreună cu prietenii poţi…

1.Să vizitezi un loc de cultură.2.Să mergeţi împreună pentru a duce mîncare, haine la un orfelinat de copii, azil pentru săraci / bătrîni.

Scrie-ne!

-11-

Marele meu consătean, Tolea   Ciumac

Pentru tatăl meu este savantul Eugen Coşeriu, despre care un alt ilustru consătean al lor, lingvistul Valentin Mândâcanu, spune că „este o mândrie pentru satul nostru”, Mihăileni, Râşcani. Pentru scriitorul Nicolae Popa – probabil, campioana europeană la lupte libere Mariana Eşanu, la Buda, Călăraşi, o localitate despre care jurnalistul Mircea Surdu, un

celebru consătean al lor, afirmă că este „un sat foarte mic şi modest, unde, pe vremuri, nu circulau nici măcar autobuzele”.

Iar marele meu consătean este Tolea Ciumac, cel mai popular moldovean în România!

Tolea, de unul singur – cu înălţimea sa de 1 metru 90, cu cele 120 de kilograme pe care le are, cu cele trei titluri de campion european la kempo pe care le deţine, dar şi cu apariţiile lui în prim-planul vieţii publice – a adus satului meu, Recea, Râşcani, atâtea menţiuni câte nu am reuşit să adunăm pentru Recea noi, ceilalţi împreună, în toate secolele de la prima atestare istorică a localităţii.

Pentru multă lume Tolea Ciumac o fi, poate, un luptător de K1 faimos. Sau omul care l-a aruncat în lada cu gunoi pe un prezentator de televiziune, în direct, la o oră de maximă audienţă. Ori personajul de la penitenciar care, în timpul detenţiei, a decis să-şi povestească amintirile din copilărie, într-o carte de memorii, în care vorbeşte despre „multe rele pe care le-am făcut, multe bune”.

Pentru mine însă Tolea este, în primul rând, singurul om de la noi din sat care a citit întreaga bibliotecă. „Avea o viteză nemaipomenită la citit”, îmi spune sora mea, care este mai mică decât mine şi care şi-l aminteşte mai bine pe Tolea în această ipostază.

Igor Guzun, jurnalist

Este bine pentru fiecare dintre noi să mai cunoaştem şi alte personalităţi din localitatea noastră, despre care prea puţin cunoaştem, nu ştiu,

poate din cauza că trec pe la Recea cam rar, sau, poate nu prea ne interesăm ce fac băştinaşii noştri, acolo, undeva departe.

Nota redacţiei-12-