Preţul abonamentului: Pe nn an ..................... 8 ti. (C coroane}. Pe a jcuaState de tui . , . 1 fl. 60 cr. (8 coroane). Pentru Ron&nia 15 lei anaal. Abona«ontelo bofac la „Tipografia", boc . pe acţiuni, Sibiiu. Âparş în Hccarc Duminced IN.SKKATK ie primesc tn biroul admlnlstraţluall («trad* I’oplieii nr. 16.) — Trlefim nr. 14. Dn ţir garmond prima datA 7 cr., a doua oari O cr. a tri ia oari f> cr.; ţi timbru de 3<i cr. Foile naţionale. In numărul trecut am zis, că noi trebue sfi Îmbrăţişăm şi spriginim toate acele aşeză- minte, cari menite silnt a răspândi lumina Intre noi. Astfel este şcoala, Însoţirile de tot soiul, apoi un- factor însemnat pentru răspândirea luminei este presa sau Joile naţionale. La toate - popoarele foile an un rol mare, dar’ la noi an O Însem- nătate deosebită. Cu toţii ştim, că starea noastră este foarte grea şi împovorătoare.: Sftntem huiduiţi şi apăsaţi şi drepturile noastre sânt Încălcate, ear’ aşezămintele noastre şi tot avutul nostru naţional ieste crâncen prigonit. Toate aceste se fac din causa, ca ocârmuirea să ne silească a ne părăsi limba şi neamul şi a ne maghiarisa. îfoi, ca ori-ce'popor vrednic şi cum se cade, ne iubim ferbinte naţionalitatea şi voim a rămân6,ceea-ce stintem, pă- strând sfânta moştenire lăsată, nouă .de strămoşi şi părinţi. Ca să putem face aceasta ti-ebue să purtăm o luptă aprigă cu protivnicii noştri, o luptă de apărare. Ocârmuirea însă s’a îngrijit, ca să ne iee mijloacele de luptă, ca tot mai ■ slabă împotrivire să putem face planurilor ei meschine. Acum acolo am ajuns, de foile naţionale ne-au rămas, ca1 singurul şi cel mai puternic mijloc, de apărare în , lupta dreaptă, ce o purtăm. Eată deci însem- nătatea deosebită a nfoilor noastre. Ele nu sftnt; numai mijlocul, prin oare ne luminăm şi căutăm a afla calea cea mai bună şi potrivită, ci sftnt tot- odată §i mijlocul' prin care descoperim Buferinţele noastre, încălcările de drept ce ni-se fac şi prin . care ne ridicăm glasul de protestare Împotriva lor, atră- gftud luarea aminte a lumei culte aBupra nedreptăţilor, ce zi de zi ni-se fac. Această chemare deosebită foile noa- stre naţionale o împlinesc cu scumpătate şi de aceea una dintre cele mai mari dato- rinţe a noastră este a-le spriginl în toate privinţele,' âtât prin răspândire, cât şi prin tot felul de* ajutorare.’’ ‘ ‘ ' • ‘ii Eată aceste' ;adevăruri ne-au venit în minte şi în legătură cu ele am accen- tuat şi- datorinţa ce o avem faţă de foile noastre naţionale. Credem, că, e şi de prisos a aminti, că «între foile noastre . Foaia - Poporului ’şi-a împlinit cu cea mai mare scumpă- tate şi rîvnă chemarea sa. Aceasta o ştiu toţi aceia, cari cunosc foaia noastră. Ea a fost în trecut o luminătoare & poporului nostru, dânda-’i poveţe folo- sitoare pe toate terenele şi ridicându-’şi totodată glasul împotriva actelor de ne- dreptate şi impilare. Acest rol de Btegar ea îl va continua şi în viitor, neînfrântă şi cu. tărie, apărând poporul român de încălcări şi cerând pentru el dreptate. întemeiaţi pe trecut şi pe nestrămu- tată hotărîre de-a purta mai departe lupta pentru neam, venim şi cerem de nou dela poporul nostru Bpriginul şi Încura- jarea de lipsă. Jertfa, ce el o va face pentru. Foaia Poporului ’i-se Întoarce tot spre binele şi fericirea sa. JAmba regimentelor. O ştire în- semnată a răiutht din cercurile militare. E vorba că ministrul comun de risboiu a statorit dapă percental naţional al fiecărui regiment limba regimentului. Astfel 80 deosobesc re- gimcntelo croate, slovaco, române, maghiare, nemţeşti etc. , Oficerii trebne sfi înveţe limba regi- mentului de care. »e ţin, sub pedeapsă de a-’şi perde dreptul la înaintare. Măsura Rceasta foarte raţională şi de, lipsă în interesul armatei — face Bupărare Ia Unguri. S'sr.puti! altfel? Ci că.e lăsată la o parte drăguţa de limba statuluicea maghiară. Dar’ nn ştiu ei că limba armatei comune e cea nemţească? Rutenii. De când fericitorii patriei B’au hotărît să ajutore şi să „mântuiască* pe bieţii Ruteni do miseria, la care ocârmnirile maghiare şi guguliţii perciunaţi ’i-au adus, se. trimite pe Ia ei din timp în *imp câte un comisar ca se „studieze" stările lor, apoi se ţ<n earâşi conferenţe, se vorbesc multe, dar’ isprava — tufă: lipsa se înstăpâneşte tot mai tare între Ruteni. Acum de curSnd a fost trimis nn co- misar guvernial cu acest Rcop la Rutenii din comitatul UDg. Cu acest pnlej s’a ţinut şi o conferenţă în care s’a constatat, că ajutorarea Rutenilor-merge-eu greu, de oare-ce poporul- e fără carte, do preot .numai tn cele reli- gioase ascultă şi stă cu total sub influenta FOIŢA. DPoesli poporale. Din Bihor. Culese do Jonif Stanca. Aşa-’mi vine des prin gând Se mS sui Ia munţi p’âogând, Să mă plâng la munţi de peatră De dorul meu col de fată, Sâ mă plâng la căruj<ile De dorul măicuţei mele, Şi să mă plâng brazilor De doruţul'fraţilor, Şi să mă p’âng florilor De dorul surorilor; ! . Fost-am tinăr ca roâuă • ' Dar’ m’a ’mbătrânit mândra Cu dorul, cu dragostea, Foat-am tinăr ca crinul ■ Dar’ m’a ’mbătrânit străinul. Şi zău, mândra vicleana ' A mâncat vieata mea ’ Cu dorul, cn dragostea,' Cât pe lume pe sub soare Nu-’i ca mândra ’nşelătoare. Strinu fără Dumnezeu A mâncat sufletul meu Că ’mi-a făcut traiul greu. ■ : , - ; ■ . t: Mă tot mir, maică, mă mir, Că mai cură Dunărea Măicuţă, de jelea mea. Şi mă mir, maică, mă mir, Că mai curge cel părău Măicuţă, de dorul meu. Sileşte, mândrn, eileşto - Poarta de, ’ţi-o vărueşte, Tot cu lin şi cu pelin Ci ’n curCnd ne despărţim Şi mai mult nn ne iubim La toată caBa lumină, Numai la mândruţa două Că-’mi coasă cămaşe nonă. MAndră mândruliţa mea, Coasă tn cămBşn mea Tot cu dalbe floricele, Tot cu mândro carujele Să nu duc atâta jele; , Tot cu floare de bujor, Tot cu flori dela isvor Se na duc atâta dor. Pe Ia poarta mândrei melo Curge donă văiccle, Când vrea mândra să se spele O loveşte dor şi jele, Când Fă ’ndoaie • ’I curg şiroaie, Când ae pleacă . Piânsu-o, neacă. Plinn-’i codru de voinici Ca cerni de stele mici, D u ’ eu jar pe Dumnezeu Că na-’i ca bădiţa meu, Nici îa faţă, nici în dos Ca bădiţu de frumos. P.’flogu-’mi O'hii şi suspină l).ir' sărmanii nu-’a de vină, Câ-*i de vină inima Că o strică dragostea Şi o paşte pacostea. Mândră pân’ nu te-sm iubit l’Of>t-a lună fura nor Şi nici nu ştiam do dor, Fost-a cerul plin do stele Şi nici na ştiam de jo^o; I)ir’ do când cu to iubesc,, Nu e lună numai nor Şi eu diiR atâta dor, Şi e cerul fură stelo Şi eu duc atâta jele.
Transcript
Preţul abonamentului:Pe nn an ..................... 8 ti. (C coroane}.Pe a jcuaState de tui . , . 1 fl. 60 cr. (8 coroane).
Pentru Ron&nia 15 lei anaal. Abona«ontelo bo fac la „Tipografia", boc. pe acţiuni, Sibiiu.
Âparş în Hccarc Duminced
IN.SKKATKie primesc tn biroul admlnlstraţ lual l («trad*
I’oplieii nr. 16.) — Trlefim nr. 14.Dn ţir garmond prima datA 7 cr., a doua oari O cr.
a tri ia oari f> cr.; ţi timbru de 3<i cr.
Foile naţionale.In numărul trecut am zis, că noi trebue
sfi Îmbrăţişăm şi spriginim toate acele aşeză-
minte, cari menite silnt a răspândi lumina
Intre noi. Astfel este şcoala, Însoţirile
de tot soiul, apoi un- factor însemnat
pentru răspândirea luminei este presa sau
Joile naţionale. La toate - popoarele foile
an un rol mare, dar’ la noi an O Însem
nătate deosebită.
Cu toţii ştim, că starea noastră este
foarte grea şi împovorătoare.: Sftntem
huiduiţi şi apăsaţi şi drepturile noastre
sânt Încălcate, ear’ aşezămintele noastre
şi tot avutul nostru naţional ieste crâncen
prigonit. Toate aceste se fac din causa,
ca ocârmuirea să ne silească a ne părăsi
limba şi neamul şi a ne maghiarisa.
îfoi, ca ori-ce'popor vrednic şi cum
se cade, ne iubim ferbinte naţionalitatea
şi voim a rămân6,ceea-ce stintem, pă
strând sfânta moştenire lăsată, nouă .de
strămoşi şi părinţi. Ca să putem face
aceasta ti-ebue să purtăm o luptă aprigă
cu protivnicii noştri, o luptă de apărare.
Ocârmuirea însă s’a îngrijit, ca să ne iee
mijloacele de luptă, ca tot mai ■ slabă
împotrivire să putem face planurilor ei
meschine. Acum acolo am ajuns, de foile
naţionale ne-au rămas, ca1 singurul şi cel
mai puternic mijloc, de apărare în , lupta
dreaptă, ce o purtăm. Eată deci însem
nătatea deosebită a n foilor noastre. Ele
nu sftnt; numai mijlocul, prin oare ne
luminăm şi căutăm a afla calea cea
mai bună şi potrivită, ci sftnt tot
odată §i mijlocul' prin care descoperim
Buferinţele noastre, încălcările de drept
ce ni-se fac şi prin . care ne ridicăm
glasul de protestare Împotriva lor, atră-
gftud luarea aminte a lumei culte aBupra
nedreptăţilor, ce zi de zi ni-se fac.
Această chemare deosebită foile noa
stre naţionale o împlinesc cu scumpătate şi
de aceea una dintre cele mai mari dato-
rinţe a noastră este a-le spriginl în toate
privinţele,' âtât prin răspândire, cât şi
prin tot felul de* ajutorare.’’ ‘ ‘ '
• ‘ii Eată aceste' ;adevăruri ne-au venit
în minte şi în legătură cu ele am accen
tuat şi- datorinţa ce o avem faţă de foile
noastre naţionale.
Credem, că, e şi de prisos a aminti,
că «între foile noastre . Foaia - Poporului
’şi-a împlinit cu cea mai mare scumpă
tate şi rîvnă chemarea sa. Aceasta o
ştiu toţi aceia, cari cunosc foaia noastră.
Ea a fost în trecut o luminătoare
& poporului nostru, dânda-’i poveţe folo
sitoare pe toate terenele şi ridicându-’şi
totodată glasul împotriva actelor de ne
dreptate şi impilare. Acest rol de Btegar
ea îl va continua şi în viitor, neînfrântă
şi cu. tărie, apărând poporul român de
încălcări şi cerând pentru el dreptate.
întemeiaţi pe trecut şi pe nestrămu
tată hotărîre de-a purta mai departe lupta
pentru neam, venim şi cerem de nou
dela poporul nostru Bpriginul şi Încura
jarea de lipsă. Jertfa, ce el o va face
pentru. Foaia Poporului ’i-se Întoarce
tot spre binele şi fericirea sa.
JAmba regim entelor. O ştire în
semnată a răiutht din cercurile militare. E
vorba că ministrul comun de risboiu a statorit dapă percental naţional al fiecărui regiment
limba regimentului. Astfel 80 deosobesc re-
gimcntelo croate, slovaco, române, maghiare, nemţeşti etc.
, Oficerii trebne sfi înveţe limba regimentului de care. »e ţin, sub pedeapsă de
a-’şi perde dreptul la înaintare.
Măsura Rceasta foarte raţională şi de,
lipsă în interesul armatei — face Bupărare Ia
Unguri. S'sr.puti! altfel?Ci că.e lăsată la o parte drăguţa de
limba statuluicea maghiară. Dar’ nn ştiu ei
că limba armatei comune e cea nemţească?
R u ten ii. De când fericitorii patriei
B’au hotărît să ajutore şi să „mântuiască* pe
bieţii Ruteni do miseria, la care ocârmnirile maghiare şi guguliţii perciunaţi ’i-au adus, se.
trimite pe Ia ei din timp în *imp câte un comisar ca se „studieze" stările lor, apoi se
ţ<n earâşi conferenţe, se vorbesc multe, dar’
isprava — tufă: lipsa se înstăpâneşte tot mai
tare între Ruteni.
Acum de curSnd a fost trimis nn co
misar guvernial cu acest Rcop la Rutenii din
comitatul UDg. Cu acest pnlej s’a ţinut şi
o conferenţă în care s’a constatat, că ajutorarea
Rutenilor-merge-eu greu, de oare-ce poporul-
e fără carte, do preot .numai tn cele reli
gioase ascultă şi stă cu total sub influenta
FO IŢA .DPoesli p o p o ra le .
Din Bihor.Culese do Jonif Stanca.
Aşa-’mi vine des prin gând Se mS sui Ia munţi p’âogând,Să mă plâng la munţi de peatră De dorul meu col de fată,Sâ mă plâng la căruj<ile De dorul măicuţei mele,Şi să mă plâng brazilor De doruţul'fraţilor,Şi să mă p’âng florilor De dorul surorilor; ! .
Fost-am tinăr ca roâuă •'Dar’ m’a ’mbătrânit mândra Cu dorul, cu dragostea,Foat-am tinăr ca crinul ■Dar’ m’a ’mbătrânit străinul.Şi zău, mândra vicleana
' A mâncat vieata mea ’Cu dorul, cn dragostea,'Cât pe lume pe sub soare Nu-’i ca mândra ’nşelătoare. Strinu fără Dumnezeu
A mâncat sufletul meuCă ’mi-a făcut traiul greu.
■ : , - ; ■. t:Mă tot mir, maică, mă mir, Că mai cură Dunărea Măicuţă, de jelea mea.Şi mă mir, maică, mă mir,Că mai curge cel părău Măicuţă, de dorul meu.
Sileşte, mândrn, eileşto - Poarta de, ’ţi-o vărueşte,Tot cu lin şi cu pelin Ci ’n curCnd ne despărţim Şi mai mult nn ne iubim La toată caBa lumină,Numai la mândruţa două Că-’mi coasă cămaşe nonă. MAndră mândruliţa mea,Coasă tn cămBşn mea Tot cu dalbe floricele,Tot cu mândro carujele Să nu duc atâta jele; ,Tot cu floare de bujor,Tot cu flori dela isvor Se na duc atâta dor.
Pe Ia poarta mândrei melo Curge donă văiccle,Când vrea mândra să se spele
O loveşte dor şi jele,Când Fă ’ndoaie •’I curg şiroaie,Când ae pleacă .Piânsu-o, neacă.
Plinn-’i codru de voinici Ca cerni de stele mici,Du’ eu jar pe Dumnezeu Că na-’i ca bădiţa meu,Nici îa faţă, nici în dos Ca bădiţu de frumos.
P.’flogu-’mi O'hii şi suspină l).ir' sărmanii nu-’a de vină, Câ-*i de vină inima Că o strică dragostea Şi o paşte pacostea.
Mândră pân’ nu te-sm iubit l’Of>t-a lună fura nor Şi nici nu ştiam do dor, Fost-a cerul plin do stele Şi nici na ştiam de jo^o; I)ir’ do când cu to iubesc,, Nu e lună numai nor Şi eu diiR atâta dor,Şi e cerul fură stelo Şi eu duc atâta jele.
Pag. 302 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 26
ujnrarilor jidani şi a cârcîmarilor, cari sânt
tot Jidani. . ... ........
Dar’ ziarele maghiare — cari Ie scriu
aceste — nu spun totdată şi pricina din care
lucrurile au ajuns aci. Guvernele maghiare
împedecă luminarea popoarelor nemaghiare,
prin siluirea limbei maghiare şi prigonirea
şcoaleloi de naţionalităţi. s
L* presiunea guvernelor preoţii ruteni
se măghiarisează şi astfel se despart de popor.
De aci urmează, că n’au înrîurire asupra lui.
Ear’ drăguţii de Jidani sânt favoriţii guguliţi
de puternicii dela noi.
Aceste sânt căuşele adevărate ale mise-
riei Rutenilor : păcatele mersului de guver
nare, cari dacă se înstăpânesc Ia un popor, II
duc Ia sapa de lemn.
S itua ţia d in A ustria .fi presa m ag h ia ră . Sânt îngrijiţi peste mSsură patrioţii
noştri de situaţia din Austria.
Nu întru atâta sânt îngrijiţi de viitorul
Austriei, cât mai vîrtos pentru mişcările na
ţionalităţilor, cari au acolo teren larg şi W
resimt şi îa noi, periclitând astfel politică lor
de a crea un „stat unitar maghiar*.
„Magyarorszâg" scrie un prim-articol în
causă, sfîrşindu-’l cu următoarele:. .
„Ne luptăm cu agitatorii naţionalităţilor,
între serioase îngrijiri pentru viitor. '
Dacă ne va succede a deslega cu noroc
problema, o Ungarie, unitară, mare, puternică
şi vrednică de încredere, cu o loialitate cin
stită va sta !n serviciul coroanei. De ce dar' ne conturbă în lupta noastră? De ce ne îngreunează lucrarea noastră de consolidare politică? De ce deşteaptă în inimile agitatorilor
speranţe absurde
înţelegem de ce Ungurii văd cu ochi
răi frumoasele resnltate, la cari au ajuns na
ţionalităţile din Austria în lupta lor — şi
acum să tem, bu cumva Ungaria se ajaEgă pe
urmele Austriei, şi aşa ei se scape hegemo
nia din mâni. Da, hegemonia sau domnia e
mare lucru, când poţi se trăeşti de pe spa
tele altora şi se te Îmbuibi din sudoarea
altera!!
Dar1 de ce te temi nu Beapi — zice un
proverb.
Din Maroda.Culese de Onufiu Jogia.
Când îmi vini mândrnţă ’n gând
Atunci trebue se plâng,
De jale şi de bănat
Căci de tine mă despart,
Plânge inimoara ’n mine
Că merg în sate străine
Şi mai mult nu sânt cu tine.
Foaie verde de măline
Io-am crezut mândro ’n tine,
Când te-ai jurat cătră mine
Că nu-’i merge după nime.
Noroc bun mândruţa mea,
Că de mâne încolea
Rar pe mine mi vedea,
Adă mâna ta cea dreaptă
Şi se te sărut odată.
Rămâni mândro sănătoasă
Că te las acum acasă,
Dar* vino şi mă sărută
Că asta ’mi-a fost de ducă,
Ţînta lor!E chiar revoltător■, cum autorită
ţile c a r i stau la dispoziţia guvernului, îşi arată tot mai pe faţă ţînta nebunit ce urmăresc', a ruina basa materială a ziarelor noastre.
Am arătat adese cum se procede faţă de noi, cum toate sumele desperate, de atâţia şi atâţia ani, se încassează acum din cauţiunea foilor noastre.
Eată o nouă şi isbitoare probă.
Administraţiunea »Foii Poporului« primeşte azi provocare, s i /plătească întimp de 6 zile suma de 187 fl. 70 cr. altfel sumase va confisca din cauţiune.
Se spune anumit, că a fost condamnat d l Ioan Russu Şirianul, în' anul 1893, Şl d l Ioan Popa Necşa, în anul 1894, pe lângă pedeapsă de temniţă şi la suportarea speselor :de proces.
D ar sumele nu s’au putut încassa dela ei, şi au rămas în sarcina statului.
Acum procuratura ’şi- a adus aminte de aceste sume} şi cu provocare la un pripăşit paragraf dintr’un patent absolutistic, din Ardeal, ţine să le ia. din cauţiunea »Foii Poporului«.
: D ar de ce nu ; le-a încassat în 1894, ori 1895?.:. * ' 7 -
Ţinta lor e vădită!
In amintireaAndreiu Şaguna.
în luna aceasta s'au împlinit 25 de ani,
de când nemuritorul barbat al naţiunei, Andreiu
baron de Şaguna, 'şi-a Închis ochii pentru
vecie. C i cine a fo3t el, ne-o spun faptele
lui. Ajuns puţin timp înainte de anul 1848 episcop a l Românilor gr.-or. din Ardeal, a
aflat o biserică batjocorită, un popor, care
gemea în cruda iobăgie, şi trupească şi su
fletească. Cu rîvnă apostolească B’a - apucat
să desţelenească sgrul cutropit de buruieni,
în anii 1848 şi Î849 a luat parte Ia toate
întâmplările mai însemnate, fia că era în
frun te , fie că spriginia cu sfatul, şi averea lui
pe cei-ce luptau întru dobândirea drepturilor
pe seama naţiunei române. După potolirea
revoluţiunei a mijlocit la împăratul ajutor
pe seama bisericilor arse de cetele lui Kossuth,
a cumpărat din averea Iui proprie case pentru
reşedinţa episcopească şi pentrn seminar, tot
; Că ştiu eu mândraţo bine,Că cât mă despart de tine m
- Nu-vei mai gândi la* mine:.....
Nu gândi bade 1a minie,
C i n’oi merge după tine,
Că eu bade-’s învăţată
Se mă culc cu sara-odată,
Dimineaţa să mă scol .
Când nu-’i lucru în ocol.
Neamţule, bâtăte-un drac
Cum desparţi tineri cu dmg,
Mai lasă-mă num’o laacă :
Lângă mândra mea cea dragă,
Să o mai sărut un pic
Că n’aş mai gândi nimic.
Vai neamţule blăstămat
Ta drâgutu ’mi-ai luat,
Şi eacă porunca vine
Să-’l despărţi de cătră mine
Dar* nu ’ţi-a fost ţie milă
Să-mi-’1 iei ca şi din mână?
Neamţule bată-te dracu
Cum duci pe badea săracu,
cu banii lui a întemeiat tipografia archidi
cesană, din care au eşit în curând cărţi bise*
ricoşti şi şcolare, cari iipsiau pretutindenea"
Muncă mare şi rodnică a săvîrşit el întră
luminarea preoţilor, cei dintâiu chemaţi a itt.
mina şi conduce poporul, şi în înfiinţarea da şcoli pe seama poporului.
, Două din cele mai mari fapte ale 1^
sânt reînfiinţarea vechei metropolîi gr..or
române, prin care s’au scos Românii gr.-or*
de sub jugul bisericei sârbeşti şi s’au unit
toţi sub un singur cap bisericesc, şi Statutul
organic, prin care ’i-s’a dat poporului dreptul
de a hotărî însuşi în toate afacerile lui bisericeşti şi şcolare.
Următorii acestui bărbat mare au Bărbat îu zilele din 14— 16 Iunie în toată metropo-
lia aducerea aminte a lui. Mai frumoase aa
fost aceste sărbări în Sibiiu, centrul metropo-
liei. Cu sutele s’au adunat bărbaţi fruntaşi,
între ; cari şi , amândoi; episcopii gr.-or. din
Caransebeş şi Arad, pentru de a-’şi arăta
veneraţiunea, cu care sântem ditori faţă de
oamenii noştri, cari au obosit şi obosesc pentru
poporul lor.
• îh 13 Iunief s’â dat din partea Reuniunei de musică din Sibiiu un concert, la care; au
luat .parte toţi cei adunaţi în Sibiiu dimpre
ună cu mulţi străini de altă limbă. Concertul,
în care s’au cântat şi cântece bisericeşti,puse
pe note de veBtitul domn G. Dimâ, au lăsat
uimiţi pe toţi. Duminecă, în 14, s’au făcut
parastase în toate bisericile, ear’ seara a ţinut
societatea de lectură „Andreiu Şaguna* a
seminariştilor din Sibiiu o şedinţă, asemenea
bine reunită. în 15 s’au adunat în sala cea mare
a casei sociale, unde dl profesor Dr. Barcianua
ţinut despre Şaguna o vorbire, care a stors
lacrămi din ochii celor presenţi. Marţi, în 16
Iunie au plecat cete de oameni şi trăsuri Ia
Răşinari, unde sa află mormântul lui Şiguna.
La marginea satului cei sosiţi, au fost primiţi
de călăreţi şi autorităţile bisericeşti şi comu
nele din Răşinari. îu biserica cea mare de accolo s’a fâcut parastasul, ale cărui cântări au
fost executate de corul dlui Dima şi de-al
domnului Canţan. După parastas Ilustritatea
Sa episcopul Aradului a roBtit o vorbire,
în care a arătat însemnătatea răposatului peutru
biserica română.PeBte tot sărbările au avut un decurs
înălţător de inimi şi vor fi pentru noi toţi un
nou îndemn de-a cinsti pe binefăcătorii nea
mului nostru.şi de a le urm a pilda.
Da de ce: nu-’l laşi cu mine
Doar’, atunci 'mi-a fi mai bine;
Căţi ficiorii d’abea apucă
Că bădiţa să se ducă.
Şi nu ştin ce au să facă
Ştie-’i Dumnezeu să-’i bată.
Din Sas-Sebeş.Culese de Ioan Câmpean. ,
La fântână ’ntre în livezi
Este un păr cu frunze verzi,
Cu perele de argint
Cu crengile Ia pământ.
Vine hoţii să ’i-îefure
Păzitori pe cine-om pune?
Pe o fetiţă şi pe-un june,
E i păziră câţ păziră
Mai pe: urmă să iubiră.
Auzi fată ori n’auzi
Cum te strîgă-un păcurar,
Las să strîge moartea-1! mânce
Că după el nu m’oiu duce.
Nr. 26 FOA IA P O P O R U L U I Pag. 303
Grindină în Ungaria,La începutul Băptămânei acesteia, aname
Luni, Marţi şi Mercuri .un vifor gvozav a’a
descărcat asupra unei mare părţi & Ţerei-un-
gureşti. Grindina, ce a fost Împreunată cu
viforul, a nimicit pe un
de a ajuns, toate se
mănăturile, dar’ Ie-a ni
micit aşa, încât n’a ră
mas decât locul gol sau
cotoarele de bucate. Vi
forul şi ghiaţa a bS-
tut cu deosebire In
partea apuseană şi de‘
meazii noapte-apus aUn-
gariei, adecă dincolo de
Dunăre şi pe la Slo
vaci, în mai mult de
15 comitate. îa cele
mai multe părţi grin
dina a fost de mărime,
cum nu B’a văzul de
când ţin minte oamenii.
Au {fost bucăţi şi de
câte an jumătate de chi
logram şi aşa de multă
încât pe uliţele oraşe
lor şi satelor B’a cură
ţit cu.lopata.....
în oraşe ghiaţa a
zdrobit ferestrile case
lor, făcând mari pagube,
dar’ mai mari a făcut
pe câmp, zdrobind în
câteva minute toate să-
mănăturilei. Âu fostomo-
rîte multe pasări şi alte
animale mai mici, la
mulţi lucrători li-s’a
Bpart capetele, înfâtau
sosit acasă sângerând,
ba în un loc a fost omo-
rit un copil în leagăn.
Anul trecut an fost
slabe bucatele, dar’ totuşi a fost puţin, acum
prin loccrile bătute nu
a rămas nimic, aşa că omenii nu mai au ce culege nimic de pe câmp,
din grădini şi vii.Viforul a ajuns până pe la Oradea-mare,
unde a descoperit. case şi a rupt pomi din
rădăcină.
Micii Prinţi ai României.Dăm azi cetitorilor noştri portretul a douC
odrasle scumpe ale dinastiei romăne, copii
Principelui şi Principesei de coroană Ferdinand
şi Maria. Ei vor fi chemaţi odată st joace
numeşte lilisaheta şj e de 4 ani. Ainf-ndoi
sCmt născuţi In castelul PtUf la Sinaia şi au
fost botezaţi In religia ţfrci.Portretul nostru ne înfăţoşează pe mititeii drâ-
jniţi In costum naţional, pe care augusta Regină
Elisabeta 'l-a ridicat la înălţimea tronului regesc.
DIN LUME.
Când doarme altul mai dulce El ia bâta şi să duce,
Apoi de eB la uliţă Teţi îmi strigă oieriţă.
Auzi fată ori n’auzi,Cum te chiamă-un învăţător,
Las să cheme fata-’l ţuce
Că după el mă voiu duce,
Căci când doarme altul dulce
El să culcă nu Be duce Şi mă pune pe jenunche ,
Mă sărută mii şi sute,
Şi dacă merg la uliţă
Toţi Îmi strigă dăscălită.
Insura-m’aş însura,’Mi-aş lua fată de gazdă
Ai de gazdă s»tu-’mbracă,
’Mi-aş lua o sărăcuţă Că ’mi-o mai port şi desculţă,
’l-aş face cisme de oaie Dacă pfoăuă să drâmbcaie,
un rol însemnat în vieaţa poporului român,
fiindu-le soartea împreunată şi nedespărţită cu
; soartea şi viitorul poporului român. Băiatul, care cu vremea are sS poarte pe cap coroana
regală, ca rege al României, să cheamă Carol şi la toamnă va împlini 5 ani, ear’ copila se
Din Hodao.Culese de Antoniu Lupescu, june.
Frunză verde bosuioc
N’ai avă mândro noror,
Nici sănătate, nici bine Precum n’am nici eu In lumei
Foaie verde lemn uscat Rău mândro m’ai fermecat,
Să n’8m eu odihnă ’n sat
Să n’am pace cât trăesc,
Tot la tine să gândea?.
Câte-’s cătane ca mine Toate plângă şi suspine,
Căci şi fu p’âEg ţi jeleai-,
Pentru mândra ce iubesc!
Numai patru luni do zile
Fân’ la toamna care vine,
Numai trei şi jumătate,
Până mă duc In (ătane!
M’a jurat Neamţul sub steag
Ca tb cătănesc cu drag,
Resbolol spadol-american.în i ilippine starea
este neschimbată. S’a
aşteptat şi s’a şi r6s-
pândit vestea despre
căderea Manillei, dar’
aceasta până acum n’a
urmat. Americanii au
pornit noue trupe ajutătoare spre Filippine.
în Cuba Americanii
au isbutit să debarce
pe mal, pe ţărmii din
apropiere de Sant-
Jago. Au debarcat până acum 15 mii
de Americani, faţă de
cari Spaniolii au o putere armată de
26.000 de soldaţi,
sub comanda gene
ralului Sando. Din
. aceste 8000 stlnt puse contra răsculaţilor,
spre nord dela Sant- Jago, 10.000 se află
sub comanda lui Li- nares în Sant-Jago şi
jur şi alte 8000 sub comanda generalului
Lugue, au cuprins
drumul dintre Sant- Jago şi Guantanamo. E probabil, că pe aici
se vor întâmpla cele
dintâiu lupte mai mari,
de oare-ce Americanii
au planul a împre
sura oraşul Sant-Jago
şi de cătrăuscat.
„Daily Telegraphu din New-York are
ştire, că Americanii duc lipsă de provisii şi sufer din pricina căldurilor. Mulţi sol
daţi s’au bolnăvit. . . . .
Foaie verde de pe nuc A vint vremea să mă duc,
Spune-'mi mândro ce să fac
Din cătănie să scap?Şi cu dorul Eă mă 'mpac!
Foaie verde do gherghină,
Dute bădiţo ’n grădină
Şi bea apă din fântână!
Că dacă tc-’i bolnăvi
Ea te ţin şi te-oi griji
Şi cn leac te oi lecol! ’
Uficate-ai mârdro ca vântu
Şi nu te-ar răbda pământu
Câ tot Ia tinc-’mi stă gflndo,
Cu tine fă mă ’ntMnesc,
Trei \orbe ca Eă-'ţi vorbesc,
Trei vorbo Îmi par on ciaa,
Povestind de-al meu nPcaz
De t-fird m’fm dus câte-am tra*.
Pag. 304 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 26
k%<$> -g- .
1 8 4'O . *®-*J
' ' V' — ■ Cronica a n u lu i. ‘ — ■'1 1 ’ 1 ^
. Innabruck, 23 Iunie.1;-
subşteme-a doua petiţiune la Monarch
sub conducerea . episcopului Şaguna.
în petiţiune se cere asigurarea naţiona-
.liţăţei şi limbei ; române, se protestează în con-
ţra uniunei; şi în cQntra sistemei electorale din
Transilvania. •
. M. Sa a primit foarte bine deputaţiunea,
promiţând că naţionalitatea va fi asigurată
prin o lege separată, biserica greco-neunită
va fi ridicată la starea de drept a celorlalte
biserici din ţeară; purtarea comună a sarci
nilor etc. în sfîrşit apelează şi mai departe
la credinţa - neclătită şi loialitatea poporului
român. . > (Org. Naţ.)
Turda, 24 Iunie.
Sâmbătă în ziua tîrgului se aflau într’o
ospătărie mai mulţi Români şi un Secuiu.
Acesta se apucă să taie pârul unui Român,
îzicând rcă acuma după uniune toţi trebue se
fie Unguri, prin urmare cu părul tăiat; un
alt Român, din Sându, să încearcă a-’l desmenca
cu vorbe, omeneşti/ Secuiul lăsând pe cel din-
-tâiu se apucă de cest din Sându, să-’i taie părul.
Acesta neputând răsbi cu vorbe bune scoate
cuţitul din teacă să se apere. Săcuiul prinde
de cuţit s ă ’i-’L scoată din mână şi să taie la
trei degete. Atunci începe a răcni şi a în
jura încât se adunară mai mulţi Săcui şi oră
şeni şi pe bietul Român, care pornise cătră
casă, ajungându-’l, între cele mai crâncene în
jurături asupra neamului întreg, îl bat până
lai moairte, tăindu-’i or ureche şi împungendu-’l
cu baionetul în cap şi în grumazi.
Aşadar’ Săcuii 'păzesc pacea publică
între Români. ■■ (Org. Naţ.)
Bucureşti, 26 Iunie.
Domnul George Bibescu, demoralisat de
cele-ce se întâmplase, apoi simţindu-se slab
de boală şi ne mai putând ţine cârma în
mână, astăzi la un cias din noapte ’şi-a > dat
demisia şi a părăsit ţeara, retrăgându-se în
Transilvania. (Pruncul Român).
7 Turda, 27 Innie.»EIlenâr«, scrie că pe aci deja s’a în
ceput. lupta şi între proprietari, şi. aduce şi
un exemplu, în care doi proprietari Bako si
Boer, atacă pe nobilul adv. LSrinczy, pentru
a-’i .ocupa moşiile, ba încă s’âu. şi bătut de
a trebuit .se. întrevină ţărănimea.
M : Buonreşti, 27 Iunie.
în faţa unui număr mai ,mare de 15.000
de oameni s’au sfinţit steagurile libertăţeî, s’a
cetit şi s’a primit cu jurământ constituţia nouă
şi s’a luat jurământul gardei naţionale în câin-
pul dela Filaret, care prin imitaţia celui de
lângă Blaj, s’a numit: Câmpul libertăţeî.(Pruncul Rom.)
Bucureşti, 28 Iunie.
Prim-ministrul Batyânyi îndreaptă o pro-
clamaţiune ostaşilor grăniţeri români şi secui
Zice, cumcă soarele libertăţei în patria, noar .
stră răsări între nori şi orizontul întunecat
anunţă apropierea viforului.
Apelează la credinţa Românilor şi a
Săcuilor despre cari crede, că la cas de lipsă
îşi vor înmulţi puterile sistemei militare de mai
nainte cu ridicarea compăniilor de voluntari.
După restaurarea păcei, naţiunea nu-’şi
va uita cu ce e datoare. Se vor desbate în
dietă gravaminele şi plângerile celor două
popoare şi vor posede pământurile ca pro
prietate, ca să fie popor liber pe pământ liber.(Org. Naţ.)
Orăştie, 29 Iunie.
Azi a fost alegerea deputaţilor la dietă.
Au fost aleşi Dr. Leszai şi protopopul Po
povici. Maghiarii au luat înţelegere cu Ro
mânii, contra Saşilor. Un senator maghiar a
dat cu petri în Saşi. S’a făcut bătaie. Ro
mânii n’au participat; mai multe capete sparte.(Satellit 55).
S C R IS O R I.Fapte vrednice.Din marginea Câmpiei, 20 Iunie 1898.
Stimate Dle Redactor !
Vă rog daţi Ioc în preţuita foaiece re
dactaţi următoarei dări de seamă:
» Sânt oameni cari prin faptele lor mari
şi vrednice, vrând ne vrând' te'fac se apuci
peana în mână — ca punendu-’i in sdevărata
lumină înaintea poporului din care fac parte,
pilde 8trâlacite şi vrednice de imitat (armat)
isă-’i faci.
Unul dintre aceşti vrednici bărbaţi ai
neamului nostru este Arou Boca Velchereanul.
, Proprietar în Velcherul-de-Câmpie, atâta
interes arată faţă. de poporul românesc, Încât
rar, foarte rar poţi afla astfel de apariţiuni
nu numai la noi, la Români, ci şi Ia naţii
mai înaintate decât a noastră. '
Iubite cetitorule! Ascultă şi vei vedfe
.Ca âdeVâfât amîzis mai sui! n
Aron Boca Velchereanul, scriitorul poporal
„fără de arginţi*, a scos la lumină până acum
17 scrieri îa versari, toate ssrise şi menite
pentru săteanul român, anume: trei scrieri
religioso-morale, 7 instructive sfătuitoare şi
7 umoristice, adecă de petrecere. Afară de acestea mai jare 12 cărţi de deosebit cuprins.
Din Foiana-Sibiiului.• Gulese de- Dumitru~Măniţu, june.
Copiliţă deici din sat * -
Nu grăbi la măritat
Ga floarea la scuturat.
Aşa zice măicuţa,
Itţi băiete mândruţa,
Dară zău . eu o-aş lua
Popa de m’ar cununa.
Spune-'mi badio din inimă
Bagă-’mi maică-ta vr’o vină?
Io-’ţi spun mândro din inimă
Câ nu-’ţi bagă nici o vină,
Nici de mare nici de mică
Nice mândro de voinică,
Numai ’ţi-a eşit vestea
Gă tu eşti mândruţo rea.
Nu . te tem?, badiu mau
Da omul harnic şi rău, _
Şi te teme badio dregi
De muierea rea şi slaba.
Fă-mă Doamne ce mi face,
pogace...
Să me mânce cin’ me place,
Fa-me, Doamne curcubeu
Se mă poarte mândra ’n brâu,
în brâa roşu de metasă
Se me duc cu tine-acasă. ’
Frunză verde de pe baltă
Tot aştept vremea odată
Să te văz a mea nevastă,
Tot aştept vremea ce vine
Ca să me cunun cu tine.
Zeu mândro m’aş însura
Dar’ n’am pa cine lua,
C«re-’mi place, baiu nu-’mi face, Care vine
Nu-’i de mine,
Nici acuma nu me ’n sor
Măcar chiar sâ mor de dor.
Din Laslăul-român.Culese iQ~Ioan~Floa.fu, comerciant.
Floricea de pe părău
Bite Doamne badiul meu,
Bate Doamne ce-ai bătut
Bate-’l şi al meu urît,
Şi cu badea dimpreună,
Care aseară la lună
Me minţea că m’a lua
Numai gură de 'i-oi da.
Dar’ eu gură nu ’i-am dat
Câ badea-’i om blăstămat,
Şi umblă după ’nşelat.
Foaie verde mer şi nuci
Ştii badio când am fost mici,
Cam ne-aveam badio de bina
Când veniai seara Ia mine,
Dar’ acuma m’ai urît
Şi la noi n'ai mai venit.
,Nr. 26 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 305
Din 3/15 Maiu.— Din Ţeara-Oltulul.—
Sâmb&ta-de-jos, Maiu.
Prin foile noastre sm cetit, că tn toate
părţife s’a sărbat frumos marea zi de. 3/15
Maiu. N’am cetit însă nimic de pe Jeara- Oltului, din care împrejurare ar pută crede
cineva, că aici nu s’a sfirbat de Ioc. Ca nu
cumva să fie cineva de credinţa, că noi Ol
tenii încă nu cunoaştem poesia „Deşteaptă-te
Române" a poetnlui nottru naţional, şi că tn
privinţa nsţionaîă am dormit, fie-’mi iertat în
Bcurte cuvinte a descrie cum am cer bat noi
!n comuna Sâmbăta-de-jos amintirea acestei
măreţe zile.
Da!, Am fost opriţi şi noi & sârba acea
stă zi prin circulare: bisericeşti, dar’ şi mai
aspru prin porunci soîgăbirăeşti. Aici la noi
ingrijatul nostru notar cercual a venit In per-;
soană ca se aducă: porunca: »«« - cumva sl facem ceva*. £ f .
: Ceea-ce înee nu e iertat a face, totdeauna
facem bucuros şi mai ales când avem atâta
tragere de inimă. .
Duminecă în 3/15 Maiu s’a făcut în co
muna Sâmbăta „Maslu al comunei^, adecă un
obiceiu frumos şi folosit pe aici, de a ceti
In fiecare an rugăciuni pentru bunăstarea oa
menilor şi pentru-că D-zeu se dee roade îm
belşugate, la care maslu, ca de regulă, au-
servit şepte preoţi. Stimata doamnă Paraschiva
Nic. Moisin (Selişteanâ) s’a folosit de acest
prilej şi a rugat pe preoţi bS servească un
parastas, pentru sufletele răposaţilor moşii şi strămoşii noştri. Pe lângă aceasta a mai dat
fiecăruicredincios, ce era în biserică, o lu
minare, ca se o ţină aprinsă în mână cât timp
a durat parastasul, ceea-ce a făcut se fie acest
serviciu divin şi mai pompos. A fost ceva
Înălţător a asculta rugăciunile acelea frumoase
şi a privi în acelaşi timp, cum atâtea suflete
stsu ca marmora nemişcaţi toţi credincioşii,
bărbaţi şi femei cu făclii aprinse în jurul ce
lor 7 preoţi îmbrăcaţi în ornate bisericeşti.
A fost mişcător de inimă şi înălţător de su
flet, când Ia fine toţi din adâncul inimei şi
cu Iacrămi în ochi au intonat un: ,.în veci
pomenirea lor1'. Laudă doamnei Paraschiva
N. Moisin, pentru această faptă, care nu are
lipsă de nici un comentar. : ^
Estă, od. Red., că răul ce voesc săni-’l
facă stăpânii noştri mai totdeauna e condam
nat a ne face bine, căci şi in casai acesta
dacă nu ar fi fost oprit serviciul divin pentru
amintirea acestei zile, nu cred că ar fi fost
sfirbat şi încă cu atât de adâncă evlavie şi
atât de măreţ.
Dee Dumnezeu, ca adese-ori se putem
înregistra şi de pe Ia noi veşti bune.
. „Un Seoltean". ,
Obrăznieli.Alba-lulia, în 21 Iunie 1898.
Nădejdea economilor din acest jur în o
xoadă de grâu mijlociu Bau njj*i bunişor din
acest an s’a redus foarte prin grindina din
16 Iunie, care la orele 5 d. a. a bătut ţarinele
oraşului Alba-lulia şi a comunelor din jur
până la Blaj şi poate şi mai departe. Mai
reu au suferit comunele de peste Murăş, pe
unde se povesteşte că ar fi căzut droburi de .
grindină mai mari docât oufile de găină, aşa ,
cât toate semănăturile sânt cu desevîrşire
pustiite.
Viile şi fara de aceea puţin Bau nici-cum
nu aretau rod, dar’ lemnul ‘ se desvoltîse
frumos. Acum de 3 ani toată speranţa în
vre-un cules de vin a dispărut.
Rău a fost anul trecut, şi din lipsa de
bucate mai toţi economii s’au înglodat în
datorii pe la bănci, deci acum pe lângă dările
cele mari şi mai nesuportabile nu va fi isvor
ca sfi se mai plătească de carnete.—? Un trist
viitor! ' •• ■ > ' - :
Nu sânt de ajuns aceste nficazuri pentru
poporul român, ci mai vin unii oameni orbiţi
de şovinism a-’l mai şi batjocori şi cutează a-’l
lovi în cele mai nobile simţăminte de pietate.
Aşa se întâmplă, că în 15 Maiu a.c. în toate
bisericile române din oraşul liber (?) regesc
Alba-lulia, s’au trimis comisari de poliţie ca
să supravegheze tot ce se întâmplă. Ei se
vede că nu ştiau că mai marii vlădici ii pre
venise to porunca năimita,. deci bieţii nu
aveau îe să oprească sau sfi împedece.
Alăturea cu aceste a mers obrăznicia
fiţuicei locale a îui „Eu)ke“ poreclită „ Gyula- fehirvân kirlapu, redactata de Armeanul Isse-
hitz, advocat în loc şi hrănit de clienţi români,
în aceasta foaie s’a publicat un prim-articol
cu titlu „Arulăs■ (Tradare) plin de atacuri
mârşave împotriva Românilor, pe cari îi acusâ,'
că în 1848 în „Câmpul libertăţei* au jurat
a omorî pe Unguri, deci cei-ce au voit să
sărbeze acea amintire ftlnt trădători de patrie-
şi aşa mai departe. Face în urmă un: apel
cătră cei dela: cârma ţerei să întrevină şi să
tragă la socoteală chiar şi pe Românii din
România, cari cutesză a face aşa mare gă
lăgie. îi ameninţă chiar cu putere armată.
Harguţul acesta mai adese-ori are nasul
a batjocori naţiunea română, şi totuşi ştiut
destui, cari îi dau spese advocaţiale, ca el
se-’i poată inegri şi mai departe. Părinţii
de pe Bate ai poporului au datorinţa a luminai
poporul şi a-’l feri de cei răi! De ce nu o
fac a c e a s t a ^ ' J n ^ - -Alfa.
Un înveţător model.* (Urmare şi fine). ■
în acest spirit a lucrat neîntrerupt în
şcoală, fiind pătruns despre însemnătatea che-
mărei sale şi iubitor de progresul propriu şi
al poporului.
Mult s’a nisuit pentru promovarea lu
crului de mână în şcoală, deşi aeeste deste-
rităţi ’şi-Ie-a însuşit numai prin diligenţa pro
prie, pe cale autodidactică; din număroasele
ramuri a propus împletirea pălăriilor de paie
şi facerea corfiţelor din nuiele de răchită.
Grădina sa şcolară de pomărit a fost dintre
cele mai bine îngrijite. Pentru distingerea în
acest ram a primit odată un premiu din cassa
comunei Orlat şi altă-dată din partea sena
tului şcolar protopopesc gr.-cat. al Sibiiului.
în timpul din urmă a fost început a cultiva
şi o a doua grădină de pomi în Orlat, din
care cu timp să se provadă cu pomi măcar grădinile ţăranilor, marginile drumurilor şi
dealurile acelei comune.
Prin conlucrarea Ba, a venerabilului vice-
protopop şi paroch dl Petru Bradu şi a dlui
msgistru postai Petru Muntean ş. a. în Orlat
s’a înfiinţat un fond şcolar, din care se cum-
pfirau cărţi şi alte recuisite de învăţământ
pentru şcolari, se făceau reparaturile şi alte
lucruri de trebuinţă. Tot din acel fond B’a
ficat o Btupină model pentru 70 coşniţe de
stupi Fondul în bani, cu stupina,1 coşniţeîe,
__ toate dzirzoniane — stupii şi recuisiteîe de
stupă rit erau evaluate în 1896 cel puţin la
2000 fl.
Intenţiunea Iui S. era, ca aceaBti stu
pină să fie nu numai model pentru poporul
din comună şi împrejurime, cl şi un isvor de
venit pentru şcoală, ceea-ce, pe lângă bună
îngrijire şi pricepere, se şi poate.
Findcă şcoala e fiica bisericei, cu dragă
inimă a stat şi în serviciul acestei mame bune,
punând temelie unui cor bărbătesc în 2 voci
încă în 1885 şi instruând cu o cale pentru
oficiul de cantor pe actualii cantori din Orlat.
în senatul şcol. şi in cel bisericesc a purtat
secretariatul in tot timpul aflărei sale în nu
mita comună.
Dacă numai atâta şi în modul arătat, ar
fi lucrat S., el merită să fie înainte pus ca
pildă de urmat pentru colegii sei.
Activitatea dînsului însă nu s’a mărginit
numai strict în sfera şcoalei şi bisericei din
Orlat etci, ci s’a extins şi tn cercuri niai
largi. s ■
Timp de aproape 20 ani a funcţionat ca
notar al senatului şcol. protopopesc din pro
top. gr.-cat. al Sibiiului.
Ia parte activă la înfiinţarea , Reuniunei înv. gr.-cat din comitatul Sibiiului*, îu care
dela început este ales ca preBident şi pe care
a condus-o până de present cu tact şi price
pere, timp de 6 ani, fiind, am pută zice, su
fletul dătător de vieaţă al aceleia, şi prindi-
sertaţiunile, prelegerile practice, îndrumările
metcdice, neobositul zel pentru înfiinţarea şi
îmbogăţirea bibliotecei ş. ac, bine meritând şi
în privinţa impulsului, ce a dat pentru culti
varea învăţătorilor din sînul acestei reuniuni.
La organisarea despărţământului Sălişte
al „Asociaţiunei pentru literatura română şi
cultura poporului" a fost ales ca notar, du
când acest oficiu onorific până la venirea sa
în Sibiiu, ţinând totodată şi disertaţiuni şi
prelegeri foarte instructive în adunările des
părţământului. ,
La înfiinţarea băncei „Brâdetula din
Orlat se înrolează între zeloşii bărbaţi, cari
au pâşit ca fundatori; ales fiind încă dela în
ceput ca Becretar, în care oficiu a muncit l 1/*
an şi alt l 1/* an — până Ia venirea sa in
Sibiiu — ca director şi pire şedinţe al aceleia.
Zelul, priceperea şi tactul dovedit şi în ser
viciul acestei folositoare instituţiuni, a fost şi
este recunoscut de toţi cei-ce stau mai aproape
de această bancă; precum peste tot purtarea
dînsului, faţă de şcolari, popor, inteligenţă,
superiori şi amici, s’a dovedit a fi întotdeauna
prevenitoare, afabilă şi sinceră.
Dar’ S. a desvoltat şi un altsoiu de ac
tivitate foarte folositoare şi cu atât mai vred
nică de laudă, pentru-că întreagă munca sa
afară de şcoală a fost resultatul unui simţă
mânt de altruism şi prin urmare de cea mai
curată şi nobilă desinteresare.
. încă Ia începutul activităţei sale In
vieaţa publică scrie prelegeri practice şi alţi
articoli din sfera educaţiunei şi instrucţiunei
in „Şcoala rom ânăredactată de VasiSie Pe
tri şi în aFoaia scolastică■ dela Blaj. La acea
sta din urmă a scris in tot decursul existen
ţei fiind colaborator de frunte al ei. A mai
scris şi la alte foi, tractând chestiuni şcola-
utice şi economice pentru ţeran, acăruisoarte
totdeauna ’i-a zăcut la inimă, dorind şi făp-
tuind pentru îndreptarea Bpre bine a pluga
rului, ale cărui amaruri ie ştie din propria in-
tuiţiune şi îndeosebi din chiar năcazurile pă
rinţilor sei sărmani. Dar’ ce a făcut In acea
stă privinţă, în urma modestiei, ce-’l carac-
terisesză, a rămas mai tot sub velul anoni-
mităţei.
Pag. 306 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 26
L i 1880, Sn urma unui concurs, desp.
Sibiiu al Asociaţiunei îi premiează cu 2 galbini
austriaci pentru ^Concertul în luncă1 ‘ de Ale
xandri, tema practică din 1. maternă, tractată
din punct de vedere logic, gramatical, orto
grafic şi stilistic.
îa 1885 şi 1886 răspunde gratuit prin
2 operate voluminoase, sute de coîle de scri
soare, la „Chestionarul“ dlui Hajdeu, menit
pentru nMagnum Etymologicum*. Despre ace
ste operate d\ llajdeu zice în prefaţă tom. I.
Că sânt „adevSrat preţioase11.In alt an a adunat ear’ în mod gratuit
material pentru studiul dini S. F*. Marian,
membru al Academiei române: „înmormânta-
rea la români*, în care op voluminos numele
Iui S. vine citat mai pe fiecare pagină.
în 1894 scrie „Monografia comunei
Orlat*, premiată cu premiul I. de 25 co
roane. Jariul examinator, domnii Dr. D, P. Bar- cianu şi Demetriu Gotnşa, au adus asupra ei:
următoarea judecată: „Lucrarea e făcută după
o bună împărţire, cu multa diligenţă şi lău
dabil zel. Şi (imba şi stilul sânt, cu puţine
excepţii, destul de bine netezite. Este, dintre
lucrările examinate, cea mai bine* succeasă!"
îndeosebi §. 42 despre îmbunătăţirea1
stărei materiale, culturale, sociale etc. poate
servi ca o bună Înviaţiune, nu numai pentra
Orlăţeni, ci pentru toate comunele româneşti. |
în 1897, pe basa largilor sale cunoştinţe'
şi experienţe în ramul stupăritului, ‘ scrie
%Cartea stuparilor s ă te n idespre care numai
vorbe bune s’au auzit. ' , Foaia pedagogică“
din Sibiiu zice, între altele: dl S. „s’a ocu
pat nu numai practic un şir îndelungat de
ani cu stupăritu), ci prin articoli publicaţi în
„Economul“, adaus la „Foaia PoporuiuiK şi
prin prelegeri publice a dovedit cunoştinţe şi
experienţe temeinice în această ocupaţiune,
precum şi o deosebită dibăcia în a expune în
o formă poporală, potrivită modului de gân
dire al poporului, cunoştinţele şi experienţele
sale," etc.
Baronul Urs nu odată ’i-a încredinţat
luarea examenelor la diferite şcoale şi ’l-a
consultat îa afaceri de instrucţie, punându-’l
de model colegilor sei.
Prin modestia, hărnici» şi distincţiunea sa,
nu numai pe cariera înveţătorească, ci şi Ia
alte multe privinţe, s’a recomandat şi înaintea
d-nului protopop Ioan V. Rusu, care ’i-a dat
tot ajutorul necesar, ca să poată veni înv. în
Sibiiu, unde era reclamat în mod imperios
pentru a pută da creşterea necesară copiilor
sei; după-ce încă în anii studiului şi la înce
putul activităţei pa cariera înv. pe un frate
’l-a făcut învăţător, şi pe eeialalţi membri
ai familiei ’i-a ajutat după putinţă. Aici în
Sibiiu însă, după o muncă de l 1/* an, dar’
mai cu seamă în urma muncei sale grele şi
fără prejet care, cu cantorat cu tot, se ridică
aproape la 30 ani, sănătatea dintr’odată ’i-se
slăbeşte şi — la sfatul medicilor — e silita
se retrage de pe cariera învăţătorească numai în al 42 an al etăţei.
Tinerii noştri învăţători, cred eu, pot
şi trebue se tragă multe învăţături din vieaţa
exemplar de laborioasă a domnului Simu,
care ţinând cont de zisa Mântuitorului: „Fiţi
desăvîrşiţi, precum şi Tatăl vostru din ceruri
desăvîrşit este*, s'a nisuit spre perfecţionarea
sa şi a poporului şi care, deşi fără multe pre-
gătiri formale, a ajuns şi lăsat în urma sa pe
mulţi din cei cu astfel de pregătiri.
> Ga chipul acesta dînsul a fost mândria :
statului învăţătoresc: un înviţător model.
Colegul.
Invitare de abonament.Peste zece zile adecă cn jo Iunie
v. i 8p 8 încecează abonamentul ,la „Foaia Po? porului11 pe jumetatea dintâiu a anului acestuia. Onoraţii cetitori, cari au plătit abonamentul numai pe o jumătate de an, sânt rugaţi a 'şi-’l reînol până la jo lume c. y.', ca sS nu fim siliţi a înceta cu trimiterea foii.
. „Foaia Poporului" va fi şi în viitor, ceea-ce a fost în trecut, luptătoare pentru câştigarea drepturilor naţionale, apărătoare a drepturilor poporului român şi o povăţuitoare sinceră a ţlranului şi oamenilor dela sate în afaceri ie politică naţională, economie, literatură etc. Ea va eşi ca şi până acum, ilustrată şi preţul va fi acelaşi şi adecă-
: Pentru Austro-Ungaria.Pe un an întreg . 3 fl. (6 coroane).
* Pa o jum. de an . I fl. 50 cr. (3 coroane).
’ţ . Pentru România.Pe un an întreg, . . . . 15 lei Pe o jumătate de an . . . 7 lei 50 bani,
; Pe timp mai scurt nu putem primi abonamente^ nici dela alt termin, decât dela mijlocul anului (1 Iulie) pe o jumătate de an, sau pe un an. Abonaţilor de până acum le trimitem deodată cu foaia şi mandate poştale (posta utal- vâriy), cu adresa noastră tipărită şi cu numărul sub care primesc foaia, scris gata pe cupon, aşa că trimiţitorul, nu are decât sl-’şi scrie numele seu şi cifrele la locurile cuvenite şi si pună banii, dimpreună cu mandattd la postă.
Abonenţii noi sânt rugaţi a-’şi scrie numele lor şi al comunei foarte curat şi ceteţ, însemnând posta din urmă.
Deschizând deci nou abonament la „Foaia Poporului" rugăm pe toţi prietenii şi spriginitorii noştri şi ai causei naţionale, să nu ne lipsească de preţiosul lor sprigin şi să lăţească foaia îh cercul cunoştinţelor lor. Noi ne vom strădui a le da, ca şi în trecut, o foaie bună, folositoare şi cu frumoase ilustratiuni.' * »
Administraţiunea
. ,1 ^ o i i P o p o r u l u i 44.
„Revista ilustrată"„Revista ilustrată*, redactată de har
nicul învăţător în pensiune Ioan Pop Betega- nul, în Reteag (administraţia în Şoimuş), a
apărut într’un voluminos număr pe Maiu- Iunie.
Este un număr vast, 5 coaie de tipar ele
gant, împodobit cu număroase şi foarte fru
moase ilustraţiuni, toate de interes românesc.
Materialul e mai variat, bine ales, şi arată
hotărît progres faţă de numerii din trecut.
Eată sumarul:
Rugăciune cătră Isus Christos (după o
poesie italiana) de Emilian; Simeon Bărnuţiu
de Gr. P .; Aria economiei vieţei omeneşti, tra
dusă de un învăţător englez, de Florian;
George Bariţiu (biografie şi portret); Plânge
rea şi mângâierea Evei, trad. de Enea Pop
Bota-, Biserici şi preoţi în America, de P.
P .; „Aaodaţiunea pentru literatura română şi
cultura poporului român" (istoricul ei dela în
fiinţare până azi, cu portretele meritaţilor băr
baţi Andreiu Baron de Şaguna, Timoteiu Ci-
pariu, Ioan Popescu, Iacob Bologa, Baron Va
silie Pop, Ioan Axente Severa); Originea lui
Ioan Huniade, de I. P. B .; Doine plângătoare
(din .Poveşti alese*) de Moşul; Alegerea de
măciuca ş, trad. din limba englezească, de Lavi-
niuy Ea şi el, schiţă originală de E. Lungu-
Puhallo; Nimfa de ape, poveste trad. de
lu lia Bran; Petrea Iovului, povestire de
Ioan Pop Rcteganul; Na-’i fericire pe pă
mânt, poesie de Octavian; , Impresiune, de
Newton-, Exilatul, poeaie de V* 7h. 5 Trei
stanuri, legendă, scrisă de Ignatiu Saluşin- |
ssky (/); Scrisoare d-şoarei L., poesie de T. I
Oltean; Planuri nimicite, naraţiune istorică J
din lumea artelor, trad. de C. Alba-luliană-,
Pro domo (voci de presă , asupra „Revistei
IîuBtrate8,* felicitări la. adresa redacţiei şi răs
puns la observările „Tel, Rom." .privitoare Ia
„intenţiuni") de Ioan Baciu, preot român gr.-
cat. şi editor al „Sev. Ilustrate"; Ţăranii
noştri, poesie (cu două ilustraţiuni); Biblio
grafie; Diverse; Telefonul redacţiei, etc.
Abonamentul pentru semestrul al 2 lea
co^tă: ediţia de| Balon 3 fl. (7 fr. 50 bani),
ear’ ediţia poporală 1 fl. 50 (3 fr. 50 bani).
„Revista" pe semestrul î. se poate căpăta' şi
legată îh legătură de lux numai cu 5 fl, edi
ţia de salon cn 3 fl. 50 er. şi ediţia poporală
cu 1.50 fl. (3 fr. 50 bani). Abonamentele sânt
a se trimite editorului Ioan Baciu, preot în Şoimuş (posta Nagy-Ssjo)
PARTEA ECONOMICĂ.însem nătatea humusului pentru a g r j.
Putrezind plantele şi animalele se
formează din e le humus roditor, cum e
sV p. în păduri, unde pe urma frunzelor
şi lemnelor putrezite rămâne un pământ
gras, care susţine creşterea arborilor şi
tufelor. Humusul are coloare brună-gălbie,
brună-negrfe sau neagră. .
Dar’ nu numai în păduri se afU pământ
humos, ci şi la loc deschis, în agri, fenaţe,
păşuni ş. a.
Lucrarea materiilor humoase asupra
rodirei pământului este foarte deosebită,
după-cum adecă humusul vine Înainte îa
mare măsură sau numai ca o pătură sub
ţire; ce acopere pământul. Materiile hu-
moase lucrează in mod binefăcător asupra
pământului prin formarea de carbon, care
ajută disolvarea (topirea) şi descompunerea
deosebitelor materii minerale, ear’ cu chipul
acesta ajută înmulţirea materiilor nutri-
toare în pământ.
într’un pământ care de altfel se lucră
greu, humusul are însuşirea de a face ca
acela să devină pufâios şi să se lucreze
mai uşor. într’un pământ nisipos, hu
musul are însuşirea de a-’l face să ţină
un grad mai mare de umezeală.
Mai departe în pământul lutos, apa
întră cu atât mai uşor şi mai multă, ca
cât mai multe materii humoase conţine,
pe când în cel năsipos se întâmplă tocmai
din contră; şi earăşi din pământul îutos
apa oboreşte cu atât mai greu cu cât mai
mult humus conţine, pe când din pământul
năsipos gradul de aborire creşte cu mul
ţimea materiilor humoase ce se află în el.
Pentru căldura pământului materiile
humoase au însemnătatea de a nu lăsa
ca temperatura aceluia să se schimbe prea
uşor prin cause pricinuite de factori dia
afară s. p. de răceli, călduri mari ş. a.
Toate acestei împrejurări ne arată
îndeajuns, că conţinutul şi înmulţirea ma
teriilor humoase în cele mai multe caşuri
sânt de a se socoti ca unele din cele
mai grele şi mai însemnate ocupaţiuni
ale culturei pământului. în urma acestora
mijloacele de îngrăşare de origine organică,
adecă din plante şi animale au o însem-
Nr. 26F O A IA P O P O R U L U I Pag. 307
nătate foarte mare; acele stint mijloacele
de căpetenie neapărat trebuincioase pentru
cultura agrilor. Pe pământurile, cari conţiii
foarte mult humus, îngrăşemintele organice
nu sânt chiar neapfirat trebuincioase; aici
se poate ajuta şi cu gunoiuri mineralice
măiestrite, ajungând la recoltă de frunte.
Nu tot aşa se întâmplă însfi cu celelalte
soiuri de pământ, cari adecă sânt sărace
în humus; aceste se pot aduce în stare
de a da roade bune numai prin îngrăşarea
cu materii organice, cari le împrumută
humus.
Pentru locurile aşa numite de grâu,
îngrăşarea numai cu gunoiuri minerale
măiestrite sau în partea cea mai mare
numai cu de aceste este vătămătoare;
prin o astfel de gunoi re agrii sărăcesc pe
încetul în humus, ceea-ce se va pută ob
serva din creşterea necorespunzfitoare a
plantelor. Acestui rfiu ’i-se poate ajuta
numai grijind ca agrii se conţină neîn
trerupt materii humoase şi pe cât se
poate sfi se înmulţească. 1
Folosul farnicilor celor mari de pădure.Este puţin cunoscută însuşirea fur
nicilor mari de pădure întru a elibera
straturi de legumi şi câmpuri chiar de
omide şi de vermi. La Chinezi, dela
«ari noi putem foarte multe învfiţa, acesţe
furnici stau în mare vază pentru însu
şirea de-a stîrpl vermi şi omide. De aceea
pomologii (cultivătorii de pomi) le aduc
din pădure şi le pun la pomul cu pri
cina, pe care în scurt timp 11 mântuesc
de toate goangele stricăcioase. Furnicile
de pădure se prind uşor, îngropându-se
în cuiburile lor vase de sticlă (glăji), în
cari ele întră cu mulţimea. Astfel prinse,
furnicile se slobod peste straturile năpă
dite de insecte, nnde ele numai decât
pornesc lupta pe vieaţă şi moarte contra
insectelor, a omidelor şi ouălor acelora.
Bancă rom ânească în Sighişoara.A p e l
«ătră inteligenţa română şl poporul român din Sighişoara şi jur.
d-tale învlţătoresc, nu e cu cale eă mai plăteşti şi dare de pământ.
Pentru mergerea în România capeţi paşa
port pe 15 zile, prin mijlocirea primăriei co
munale gi preturei, dela comitatul în carelo-
cueşti. Pe timp mai îndelungat dela minister.
Crucea electro-magnetică, de care întrebi
o poţi cumpăra din ori-care Ioc; din cele amintite
Dlui Vasile Lunca, negustor în R. Mănuşi
de gumi pentru stupărit se capătă Ia firma
Carol F. Jickeli, prăvălie de fer, Sibiiu,
Piaţa-mică nr. 32, cu 1 f. 40 cr. Cu trans
portul se va mai ridica ceva.
Abonentului F. C. ab. 6oyy. Atât cu
privire Ia rîşniţă, cât şi la maşina de treerat
şi secerătoarea, de cari- întrebi, nu ni-s’a mai
scris nimic de atunci. Ar fi cu Bcop, ca însuţi
să te adresezi respectivelor persoane.
Vindecarea turbărei se face în institute
anume, de cari se află acum şi in Budapesta.
Acolo trebne trimişi fără amînare cei muşcaţi
de câni turbaţi, unde se curează după metoda vestitului medic francez Pasteur.
Modul de vindecare al fâmeiei, de care
faci amintire, prin tăierea „căţeilor« de, sub
limbă, este vrednic de luare aminte. Un medic
de ai noştri, din apropierea locului ar trebui
să se intereseze mai deaproape de acest lucru.
Abonentului nr. 627. Modul de recla
mare în cas de a perde o recipisă se află îs
punctul 4 pe dosul fiecărei recipise. Pentra
vindecarea frâgarului, te îndreptăm la articolul
„ Unele din boalele pomilor* nr. 20 al foii
noastre din acest an.
Korescu Toma în L. Jidanul, care îţi spune,
că poţi căpăta 200—300 fl. pe un copil, frumos
îţi dă pe semne sfatul se-’ţi vinzi eopfii, cum
se vând vitele; ceea-ce e un păcat mare. Dacă
aici nu mai poţi trăi nici într’un chip, cearcă
in România, unde poţi trece, cum am arătat
mai sus, abon. 2388. Apoi a servi nu e ru
şine. Dacă chiar nu poţi altfel aşează-’ţi copfii
în serviciu Ia case bune şi din ei pot eş!
oamenii adesea, mai cum se cade, decât cei
crescuţi în desmierdări; când băiatul va fi măcar
de 12 ani dă-’l Ia o meserie, că „o meserie e ca ţi o moşie*.
Abonentului nr. 6725. In causa proce
sului pentru agitare, cum la noi toate sânt cu
putinţă — Jidanul poate foarte uşor să fie
achitat şi mai cu seamă, neavând d-ta advo
cat. De aceea vezi-’ţi de apărător, cu atât
mai mult, că Jidanul va mişca toate petrile,
ca să ese biruitor.
Cu privire la a doua chestiune, fiind
de natură gingaşe, încă te sfătuim să întrebi
pe un advocat. Minunat trebue să meargă pe
acolo lucrurile, dacă, lără nici o pedecă o
întabulire se tragănă cu anii, causând atâtea
spese partidelor.
Pag. 308 F O A IA P O P O R U L U I
Abonentului P. S. nr. 7617- A schimba
un pământ, *-’l trece in foaia catastrală şi a
plăti dare dnpă el dela 1874 — fără con
tract legiuit — nu ne putem închipui, cum
s’a făcut. Dacă insă e la mijloc ceva nelegal,
cu dovezi se poate descurca şi scum. De
aceea „mai bine o pace sttîmbă, decât o jude
cată dreaptă“.Punerea gripsorilor In Întreg hotarul co
munei poate sfi fie hotărită din partea adu-
nărei comitatului d-voastre şi în acel cas aveţi
sfi o faceţi in modul cum se cere.Lege£pentru înmulţirea platei notarilor
nu ştim să Be fi adus de curând.Pentru lemnele învfitătorului e dătător
de măsură concursul şi usul de pân’ acum.
Dacă însfi învăţătorul cere, ca lemnele, cari
îi compet, să ’i-se ducă în curtea Iui şi dacă
a fost obiceiul se ’i*se şi taie şi să ’i-se facă
focal — atunci el cere cn luciu, care, după
lege, ’i-se cade şi reclamându-’l, 11 câştigă.
Faceţi deci cele bune.Abonentului nr. 2616. în causa aflărei
unui companion cu bani, a unui arândator sau
cumpărător pentru minele pe cari ai scratinii
libere, lucrul cel dintâiu şi cel mai bun ar fi
să ceri sfatul unor persoane pricepute în
afacerile montanistice. s. p. dl Candin David,
director de mine Bacium-Şasa u. în p. Abrud-
lânya, Aureliu Danciu, proprietar, Bucuim-Cerb
u. p. Abrudbănya etc., care negreşit, ’ţi-ar
da înviaţiunile de lipsă. »
" Sfaturi economice. 'Pentru şoareci.
într’un jurnal de agricultură găsim
următorul mijloc care pare a fi bun
pentru stlrpirea şoarecilor: Să se îm
prăştie puţin ' clorur de calciu, în praf,
prin locurile pe unde umblă şoarecii şi e
destul; ei au aşa de mare oroare de
clorurul de calciu, că dacă au călcat odată
în praful împrăştiat, se desgustează cu
totul de locuinţă şi nu se mai arată;
Contra sobolilor.
Sobolii sau cârtiţele sânt şi folosi
toare şi păgubitoare pentru agricultură şi
grădinărie. Sânt folositoare prin faptul,’
că stîrpesc o mulţime de vermi şi insecte,
cari atacă plantele, şi păgubitoare pen-
tru-că scormonind pământul spre a căuta
acele insecte, mişcă din loc rădăcinele
plantelor; mai cu seamă legumele şi ră-
zoarele cu; semănături sânt câte-odată
eu totul stricate, fiind acoperite cu muşi-
noaie de soboli.
Ori-ce cultivator trebue să caute nn
mijloc prin care se poată depărta sobolii,
cel puţin din locurile sămănate şi să-’i
facă să se ducă prin locurile necultivate,
unde nu strică nimic scormonind pământul,
ba din contră sânt folositori. Un mijloc
bun de a depărta sobolii dintr’un loc pare
a fi următorul, recomandat de profesorul
Gittan, din Orleans : Să se dee la o parte
muşinoiul de pământ până-ce se vede
gaura, apoi să se toarne în lăuntru petroleu
(gaz) şi să se acopere ear’ gaura cu
pământ. Făcând această operaţiune cel
mult de două-ori, sobolii nu se vor mai
arăta in partea locului. 1 . 11.
Leşia de tăbac pentru stîrpirea
păduchilor de pomi.
Leşia de tăbac ’şi-o poate pregăti
ori-şi-cine la casă. Cumpărăm din fa-;
brica de tăbac pulvere (praf) şi alte ră
măşiţe de tăbac, s. p. o litră şi peste ea
turnăm într’un vas 5 litre apă feţbinte.
După răcirea apei, o străcurăm prin o
pânzătură groasă, storcându-o bine. Cu
această leşie umplem un vas de pământ
s. p. un lavor (vas de spălat) şi cufun
dăm fiecare ramuri sau mlâdiţă, lăsân-
du-o 15 minute în leşie; dacă prin aceasta
n’au perit toţi păduchii, leşia a fost prea
slabă şi trebue să mai cumpărăm tăbac.
Aceste părţi ale pomului, cari nu se
pot încovoia şi astfel nu se pot muia în
vasul cu leşie, sânt de-a se stropi bine
cu ajutorul unui pămătuf (spoitor) mic
sau cu o sponghie (burete). '
Ştiri economiceiStarea sem ănăturilor. Neajunsurile
recoltei din anul trecut nu au fost şi . nu sânt
simţite numai de clasa agricultorilor, căci în
urma lor nici industriaşii na ’şi-au mai putut
desface productele, tot asemenea; au păţit-o şi
neguţătorii, care abia mai pot susţinea o slabă
circulaţie a mărfurilor. E natural, dar’ ca
acum atât: agricultorii, cât şi induştrieşii şi
negnţetorii să urmărească cu viu interes ve
ştile despre starea efimânSturilpr. din ăst-an,
dela a căror producţiune îşi aşteaptă aşa . zi
când scăparea de groaznicul faliment ;n Conform rapoartelor ministerului de agri-,
cultură producţiunea din ăst-an peste tot sfi
promite mijlocie. Ploile din urmă, au,îmbună
tăţit mult starea sfimânăturilor. Şi acum nu
mai rugina ce se observă pe unele locuri, prin
grâne dă de gândit producătorilor. •
, Pricepătorii de recolte au făcut o esti
mare a producţiunei din ăst-an, pe care pen
tru mai buna cumpănire, o dăm în asemănare
cu producţiunea ultimilor doi ani şi anume:
. Producţiunea X n . v .
anul 3 806: anul 1897:; în 189=1 •; a fost: . se aşteaptă:
în milioane de miji metrice:
La grâu 38.— 24.5 36 —, secară . 13.5 8.9 10.5„ o r z . . 12.9 9.— 14.—„ ovăs . 11.— 8.5 13.—
Atât din celelalte' ţări ale Europei, cât
şi din America, âsens enea' sosesc necontenit
vesti bune, despre producţiunea bucatelor din
anal acesta.
Contra u şu rărilo r de bucate. Sânt
cunoscute mîşeliile, ce le fac an de an uşu
rării de bucate. Mulţi economi s’au ruinat în
urma manipalărei acestor fel de mişei. După-
cum sântem informaţi, ca să se pună odată
cap fit nsurăriilor ruinătoare, ministrul a dat o
poruncă,- ca deregfitoriile: sfi ‘supravegheze;
strict agenţii de cereale. , şi economii sfi fie
încunoştinţaţi, că îndată-ce vor observa cele
mai mici abusuri din partea agenţilor, sfi facă arătare Ia deregetorfi. ! ' ; . •; ; v >
M aşină de frăm entat. In Neuenburg
(Helveţia) au inventat de curând o maşină de
frământat cu a cărei ajutor se poate face din
100 chlg. de făină 145 chlg. de pâne. Preţul
unei asemenea maşini este dela 400 franci în sus. ^ f - ; - -
Ţeara-Noastră,Descrierea Ardealului spre mează-noapte dela Mureş
deSilvestra Moldovan.
(Urmare).
Colţul Cioranului şi Metercul.Dacă dela Baia străbatem pe valea Her-
m ăneşii sau pe romantica vale a Cioarei în
sus, sosim în una din cele mai frumoase regiuni
alpine ale Ardealului, în calea noastră vom
da de o mulţime de văi şi cotituri laterale,
cari să rămuresc din cele doue văi principale.
Cea mai însemnată dintre ele este valea Baiei,
care să împreună cu valea Cioarei la comuna
de munte Cioara-de-Sus.
Printre văile aceste să extind până de
parte, dincolo de satele mocăneşti Mogoş,
Ponor şi Brădeşti, nenumărate coaste de
dealuri si din ele, ca tot atâţia uriaşi resleţi,
se înalţă mai multe vîrfuri puternice având
unele muchea pleşuvă şi stâncoasă şi cari
presărate printre dealuri şi verzura pă
durilor, ne ofer privelişti de munte din
cele mai încântătoare. Ele sânt alcătuite din
trachyt, unele din calc . cristalin, fiind pe la
poale încunjurate cu gresie carpatină, care pe
văi este în prevalenţă.
Dintre piscuri cel mai frumos şi mai
impunător este Colţul Cioranului, spre mează-zi
dela Baia, cu o înălţime de 1376 m. şi cu
stâncile alcătuite din trachyt. Osteneala, ce
ne vom lua-o, să-’i călcăm, culmea, ni-să răs
plăteşte îndestul prin larga şi măreaţa pano
ramă/ce ni-se deschide de aici. în privinţa
aceasta Colţul-Cioranului rivalisează cu cel
mai înalt munte al nostru, cu Negoiul-Mare-
din munţii: Făgăraşului.- Aproape întreg Ar
dealul, cu munţii, hotărnici şi cu dealurile şi.
văile din lăuntrul lui, ne cade în zarea vederei.
Uriaşii Munţilor-Apuseni ne apar ca vechi
cunoscuţi printre şii urile şi coastele de dea
luri împrejmuitoare. Spre meazăzi-răsărit dăm
cu ochii de colosul Piatra Cetei, apoi înspre
apus să înalţă Vulcoiul şi Detunata, Vulcanul
şi Găina, conturnele mai depărtate iale mun
ţilor Bihariei şi spre mează-noapte : Muntele-
Mare cu Neteda şi cu alte vîrfuri din lunga
sa întindere. în apropiere apoi vedem jur
împrejur înşirându-să soţii Colţului, cari dim
preună cu el alcătuiesc frumoasa regiune
alpină, spre meazăzi dela Baia. Astfel sânt
PoienHa, Smtdele, Peatra-Caprei, alcătuită din
stânci de calc, Muserattd, şi mai la o parte,
înspre : valea Vinţei, Saligatd cu frumoasele
ei piscuri stârtcoase, în altă parte Peatra- Tuţii,
Ziragurul, Belucetul' şi Amaranta, înspre-
comunâ Sartăşfrumoasele r piscuri Bulzul-
Sartăşului şi Colţul lu i Lazar, cari se zăresc
din valea Arieşului de pe la Sartăş şi Brăzeşti,,
apoi Metercul înspre Ponor şi altele.
Dacă ne vom urcă pe ori-care din aceste
vârfuri şi culmi de munte, ni se vor înfăţoşa:
cele mai admirabile şi varii panorame alpine.
Cercul nostru de vedere negreşit că este mai
restrîns decât acela, care-’l avem de pe măies-
tosul Colţu- Cioranului, dar’ priveliştele, ce-
’ni-se deschid, sânt neîntrecute în frumseţă.
Eată admirabila pamoramă, ce o avem
de p^' culmea Metercului, descrisă de - peana'
măiastră a dlui T. Frâncu: *)
»în faţa mea se înălţa Muntele-mare de
pe care sclipea neaua rămase nemeţită, de ani
netopită, ear’ pe muchea lui; spre isvoarele
Someşului cald şi rece, se zăreau ruinele
cetăţuii Belioara, de unde mai la vale spre
- ' : *) în >Românii din Munţii-Apuseni*, pag. 30.- Dl Frâncu atrecuţ peste munteleJMetercu, călătorind dela Ponor Ia Baia.
Nr. 26F O A I A P O P O R U L U I Pag. 309
-răsărit, se perdea printre nori Cheia Turzii, în
ale cărei despicături s’a ascuns vestitul căpi
tan al Curaţilor, cu numele Nichiţă Bălica,
român de neam şi soţ de arme al lui Francisc
Rakoczy. La stânga pe o luncă largă de
pe muntele Mluha, între Geamăna, Negrileasa
şi Părănginoşul se Întindea . Lacul - Dinelor
(Mluha) în care se scăldau lebedele; ear’ jos
în adâncime se reslăţeau undele Arieşului,
străbătând când mai liii şi când mai iute printre
"munţi şi printre; stânci.' , l
»In mijlocul acestui admirabil tablou pito
resc, strălucea ca argintul, printre razele soare
lui, turnul bisericei din oraşul Baia (Offenbaia)
situat între vâlcelele Hermăneasa, Vinţa şi
Cioara, deasupra cărora se întâlneau cu cerul
uriaşele piramide: Bulzul-Sartăşului, Peatra
Tutii, Ziragurul, Colţul-Cioranului, Saligata,
Piatra-Caprii, Smidele, Belucetul, Hopârtul
Harlosul, Coţana, Lucia şi Amaranta:
(Va urma). ■
GRONIGÂ.D ela S ina ia . . Regele Carol, cu prin
cipele Ferdinand şi principesa Maria, dim
preună cu micii principi, au sosit în săptă
mâna trecută Ia S< s-**, unde ’ai-au laat re
şedinţa de vară. Tot acoto ’şi-au strămutat
locuinţele toţi miniştrii puterilor străine, ase
menea toată societatea înaltă română. — Re-
„ gina Elisabeta întorcându-se din Nenwted în
România, încă are şă sosească în curând la
Sinaia. . - -
D in vieaţa lu i Şaguna. Şaguna şi o deputaţiune ţigănească. Ss ştie că Şagona, între
nobilele sale însuşiri avea şi obiceiul, de făcea vi-
sitaţ’e canonică prin comunele din archidiecess,
pentru a cunoaşte bine biserica şi credincioşii ei.
dosind odată într’o comună fruntaşe, a primit
rînd pe rînd deputăţiile şi partidele jeluitoare,
între partide — ce să vezi — şi o ceată
de cioroi, în frunte cu voivodul lor. Ţiganii
s’au jeluit Ârchiereuluî, că Românii nu vor
sS-’l lase în biserică. Şaguna le-a zis că ie
va face dreptate. Ţiganii, însufleţiţi de vor
bele blânde ale Archiereului venerabil, au
isbucnit în strigăte: „Se trăească Măria Sa
Şugacana!" — îi ţiganisaseră numele! A rîs
cu poftă şi marele Metropolit.
O visită la Şaguna. Om mare, ca
renume, cam era Şaguna, — scrie .Tribuna
Poporului", — veniau mulţi la dînsul din de
părtare, pentru a vedă pe mântuitorul bise
ricei române, pe cel mai mare Archipăstor
român. Mai ales erau preoţii bătrâni de preţ
tutindeni, cari nu voiau să moară fără a vedâ
pe Şaguna, să-’i sărate mâna sau haina cea
sfântă. Plecat-a odată cu acest scop şi an
bătrân din fundul Ardealului. Era preot vechiu
de tot, îmbrăcat într’o revereandă bătută de
vreme, scurtă de-’i ajungea numai până la
genunchi. Barba stufoasă îi era neglijată, în
treaga lui înfăţişare era preistorică. Şaguna
’l-a primit în ambit şi văzându-’l aşa de peste
măsură neglijat, a început să-’şi facă craci şi
nu ’i-a Zis alta decât: „Piei dracey că tu nu eşti preot* A eşit bietul bătrân plângând,
căci nu ştia de stricteţa lai Şaguna, dar’ cu
toate acestea a zis unui asesor, pe care-i
întâlni în-carte: „Trei zile şi trei nopţi am
venit până aici, ca să-’l văd. M’a dat afară
ca pe an fărădelege, dar* plec mângâiat, că
'l-am putat vedă*. \
Lneger baron. Se asigură
din isvor sigur, că Lueger, primarul Vienei
wa fi înaintat din partea Maiestăţei Sale,r
la rangul de baron. Foile ungureşti sAnt
năcăjite pentru distingerea .ce ’i-se face,
acestui mare, inimic al lor şi al Jidanilor
# amic al naţionalităţilor.h i
11 • V iforul d in 10' Iun ie . Despre
groaznicul' vifor din 16 Iarie, care a dus Ia
sapa de- lemn pe mulţi sărmani economi, ne-au
mai sosit ştiri şi din alte părţi;
Astfel ni-se scrie din Beşinăn, că aiolo •încă a'nimicit viforul - toată"1 roada câmpului,
a rninat caBe şi a smuls pomi din rădăcină.
Ghiaţă a fost de mărimea ouălor de * găină.
O imenii Bftnt în cea mai mare lipsă. -i
Vifore. Nu numai la noi, dar' în
întreagă Europa, viforele pustiesc în mod
înfiorător. ‘ Aşa spre pildă tn Berlin, în 23
1. c. a fost un vifor împreunat’ cu grindină,
care a făcut mari stricăciuni. Ploaia a fost atât de mare, încât toate uliţele erau sub apă,
şi apa pătrundea până tn case. — Deaseme-
nea aa fost vifore înfricoşate prin Belgia, cu ^deosebire în Bruxella., . - v ,,
Un generos dar. Primim următoa
rele: IlustrUatea Sa domnul. Constantin ca
valer de Steriu, bancher, înţelegând lipsa mare
ce o ayem la sfirşirea nouei biserici dela noi,
cu care de un an sântem în lucrare — s’a
milostivit şi ne-a donat suma de 100 fl. v. a.
(una sută florini) cu menirea, ca să cumpărăm
un clopot la biserică. ;
în numele comitetului parochial şi a
credincioşilor bisericei noastre, îi aduc cea mai cordială mulţumită.
Dar’ eu n’am cuvinte a mulţumi din de
stul preabunului şi ilustrului domn, ci exclam
cuvintele psalmistolui David 29 v. 10: . Au
zit-a Domnul şi m’a miluit, Domnul a fost
ajutorul meu“.
Câmpuri-Surduc, la 10/22 Iunie 1898.f . Ioan liudoiu,
’ ~ preot.
H atzlnger — în pensiune. Dela
Seghodin primim ştire», eă vestitul Hitzinger,
directorul temniţelor, care a chinuit atâţia
Români, a fost pus în pensie..... cam fără
voe. De atunci cei ÎDtemniţaţi sânt trataţi
mai omeneşte.
Presa m aghiară. „Alkotmâoy* scrie
următoarele: .Presa maghiară din patria
noastră a ajans aproape toată în mâna libe
ralilor şi a Jidanilor. Nn numai ziarele din
capitală stau sab inflaenţa guvernului păgân
şi a Jidanilor, ci biroul de presă al lai Bâoffy
cu banii, ce-’i are dia fondul de disposiţiune,
a cumpărat pentra sine şi presa din provinţă.
întreaga bandă cântă pe aceeaşi .coardă şi
ziariştii liberali nu ţin nici-odată seamă de
adevăr, ci numai de aceea, ce este sensaţio-
nal şi prin care pot să seduci pablicul.
Nimenea nu ştie minţi mai bine, decât ziarele
liberale, dintre ai căror scriitori 9 din io
părţi (fiind Jidani) du privesc minciuna ca
păcat... Ei aruncă cu noroiu asupra a: tot ce
eBte sfânt, frivolitatea şi imoralitatea o glori
fică ca ceva frumos şi artistic";- ;Dăm fără comentar această apreciare a
presei maghiare, făcută de o foaie de-a lor.
; . •; r. ■ l ■, \t:-■Poliţia secretă. Poliţia secretă din
Budapesta are o clasă, poate cea mai de
frunte — detectivilor - (spionilor) politici.
Ca ajutorul, acestora; apoi Bâoffy să infor-
mesză despre^ mişcările naţionalităţilor şi
pane lâ cale politica lui de .împăcare*'. „B.
Hirlap" laudă ÎQ numSrul seu mai nou, pei ;. y..; .i : i ■ • >...
un anumit detectiv politic, Meşter Kâroly,
care a fost trimis În luna Iui Maiu prin Ar
deal spre a se informa despre mişcările Ro
mânilor, pentru sărbarea zilei de 3/15 Maiu.
Pe basa scriselor lai, a oprit guvernul săr-
bările. Şi se mai zică cineva, că sţitul Iul
Bânffy nu.e cârmuit prin poliţişti?# . f
T urburări în M nntenegru şi
Serbia La : graniţa Muntenegralui s’aa
Întâmplat sângeroasă ciocniri între' indi
geni şi între Turci. Causa nu ;se ştie;
se asigură că au fost mulţi răniţi şi chiar
ucişi. Deasemenea şi la graniţa sârbească
. poporaţiunea este foarte agitată, ,şi se
pot aştepta şi acolo conflicte.
F an tasii ungureşti. „Pester L'oyd"
earăşi visează. S^rie adecă, că universitarii
români de acolo se pregîtesc se facă în vacanţele
de vară, o excursiune la Bacureşti. L t acea
stă excursiurie s’au înscris până acuM 50 de
Btudenţi, şi dimpreună cu ei vor merge şi alţi
mulţi advocaţi fruntaşi români. Liga'va' da
spesele de călătorie. S:opu! excursiunei ar fi,
ca se pună la cale cn cei din România, noue
agitaţii în contra Btatului maghiar. * Noi ştim
că din aceasta nimic nu e adevărat, dar* e
curios, că Ungurii să tem până şi de o excur-
siune de studenţi. Se vede- că se simţese
păcătoşi.
N4ca»ul Ungurilor. Sânt supăraţi
Ungurii foc că în comuna Szarvas, unde sânt
două biserici frumoase, senatul bisericesc &
decis ca întreg serviciul divin, să &e facă ex
clusiv în limba slovacă, ignorându-se cu totul
limba maghiară. In contra hotarîrei senatu
lui bisericesc, au însinuat Ungurii recurs, dar*
sigur nu vor ajunge la nici un resultat — şi
tocmai de aceea sânt supăraţi şi mai amar.
C apitala Ungariei. Badapesta, ve
stita capitală a Ungariei devine celebră în
scandale, jefuiri şi alte lucruri de atare cate
gorie. Vieaţa şi averea cetăţenilor nu mai
poate fl de ioc sigură, şi cu toate-că Ba
dapesta e capitala unui stat poliţienesc, şi are
atâta poliţie, ziarele maghiare zi de zi înre
gistrează ucideri, jefoiri, la cari sânt expuşi
cetăţenii şi cu deosebire călătorii, cari co
tează a eşi, după-ce s’a Inserat, pe străzile
Pestei. Acum de curând într’o noapte s’aa
întâmplat vre-o 8 ucideri şi tot atâtea jefairi
ear’ poliţia, de prin birturi, a prins nu mai
puţin decât 40 de vsgabunzi, cari .înşelau,
sistematic lâ jocul de cărţi şi farad pe ce
puteau pune mâna. Trebue să devină oare
cum celebră şi capitala Ungariei — barem
prin lucruri de atare natură. .■ *
Producţiunea reun iune i de cântă r i „T ipografia" , care împreună cu sec
ţia sibiiană a reuniunei tipografilor din. ţeară,
au aranjat-o Sâmbătă seara în pavilOnul din gră
dina .Hermann11, a reuşit foarte bine. Atât
corurile, de bărbaţi şi mixte, cât şi pieBa tea
trală jucată la urmă, au fost bine studiate şi
predate.' Pablicul, care umplea sala, ’i-a şi
răsplătit ca dese aplause. Multă voe'bună an
fâcut culegătorii (Români) dela tipografia se
minarului gr.-cat. din Blaj, care în frunte ca
conducătorul lor, au venit anume la, Sibiiu,
spre a lua parte la acea producţie, aranjată
din prilejul aniverBărei de 500 ani a naşterei
măiestrului lor Gutenberg, iscoditorul tipkruiut
— După producţie a urmat joc până dimineaţa.■ ! .7 , ■ o
' Condam naţi pentru tricolorul rom ân. în 21 Iunie n. s’a petractat la jude
cătoria din Sălişte procesul alor, 12 tineri
români de acoio, acusaţi pentru arborarea
stindardelor tricolore române, în ziua de
3/15 Maiu. Trei dintre tineri au fost achi
taţi, ’constktându-se despre ei, că ’ n’au luat
parte la arborarea steagului; ceialalţi 9 au
.fost osândiţi la câte 2 fl. amendă directă şi
alţi 2 fl. amendă lateral», eventual câte o zi
închisoare. Toţi tinerii s’au presentat la per- .
tractare încinşi cu brâne tricolore, ear’ unul
dintre ei, Ioan Pascn, care a fost bătut de gendarmi în ziua de 3/15 Maiu, când a arbo
rat steagul tricolor, măi avea la ■ butonieră
şi o cocardă tricoloră. Judecătorul ’l-a pro
vocat sfi lapede cocarda, el înse ’i-aiespunB:
,de.ce £ă o lapfid, căci totdeauna o port!“
Alt tinăr (Bucişanu) fiind întrebat, că i; de .ce
a arborat steagul, a . răspuns: „Pentrţi-că ziua j
j de, 3/1 <5., Maiu este o. zi însemnată pentru
Bomâni şi a mai fost şi iubileul de 50 de
ani dela stingerea iobagi ei*. Toţi ceialalţi
s'au. alăturat Ia răspunsul acestuia. Peste
tot, tinerii acusaţi s’au purtat brav şi cu
'vrednicie. ;■** h'-,:- .■
Potop groaznic. O furtună s’a des
cărcat în 24 1. c. asupra mai multor comune
de pe valea Geo?giuiui. Eată ce ’i-se serie
„Gazetei Transilvaniei" din Balşa despre acest
.potop: v'lv.-m-,Vineri, în 12/24 lucie, după ameszi pe
,1a 4 ore,.'.s’a descărcat o mare furtună cu
„jrupere de nor pe munţii Polen ei şi al Âlma-
şului-mare, care a făcut ca toate comunele de
pe valea Geosgiului- de-jos (comit. Hunedoarei)
se devină teatrul unei catastrofe din cele mai ;
groaznice. Apa năvălind cu furie Ia vale,
rupse şi nimici tot ce află în cale-’i. Fiorosul
element, urlând şi deyastâEd, vecia cu neîn
chipuită putere pe coastele şi dealurile ţinu
tului, şi când ajunse la şes, valurile uriaşe
se extinseră, ca un ocean imers şi cutremu
rător. Toate comut! ele situate la şeB au fost
cu desăvîrşire deva state. Nu ve pot descrie
priveliştea,, ce Be deschide înaintea ochilor
noştri. Case, şuri, grajduri, tot, tot a fost ni
micit şi înecat de acest potop, câ şi care nici
letrânii de 100 de ani n’au mai pomenit.
Nenumărate vite, boi, vaci, oi, capre, porci
etc. au. foEt înecste, ba ce e mai dureros şi
mai sfâşietor de iniini, chiar şi bărbaţi, femei
şi copi», surprinşi fiind de potopul îcfiorător,
’şi-au aflat moartea prin vaduri,
Pagubele se urcă la rute de mii fl. Pe
unde erau mai înainte case şi grădini, azi pa-
Beri cu ciocuri Iurgi pescuesc după, broaşte.
Miseria e lă cuîmp, ear’ ajutorul pentru cei
nenorociţi e de mare lippă.*
Adam MiMeivicz. în Cracovia s’au
făcut mari festivităţi, din prilejul desvălirei
statuei lui Adam Mikiewicz, unul dintre cei
mai mari poeţi al Polonilor.
El este pentru Poloni no numai un
literat, ci şi un erou naţional, model de
iubire şi abnegaţiune pentru neam. A luptat
pentru drepturile poporului seu, a luat parte
activă Ia toate revoluţiile şi luptele pentru li
bertate ale Polonilor, şi Polonii cântând poe-
siile lui însnfleţitoare, mergeau în luptă. A
fost închis în repeţite rînduri prin Rusia, de
unde Bcăpând, a fost silit se pribegească până
la moarte prin străini. A murit în Constan-
tinopol. Osămintele lui au fost transportate
din Constantinofolla Montmorency în Francia,
ear’ de aici la 1890 au fost duse în Cracovia
şi aşezate în Pantheon. ’L-au înmormântat
*tngă marii regi şi bărbaţi ai Poloniei.
Pag. 310
Festivităţile! ce b’bu făcut acum din pri
lejul desvălirei. statuei. : Iui, - au decurs în
mod solemn. La Cracovia au sosit mii de
străini. Dintre toţi aceştia mai călduros au i
fost primiţi, representanţii -oraşului Praga,
deputaţii Herold şi Hori ţa, laroslav Vrchlicky,
representantul Academiei de ştiinţe din Praga
etc. De faţă au foBt şi copiii marelui poet: :
Ladislau Mic kit wifz şi Maria măritată Gorecka;
apoi Dr. Brandt, profesor Ia Moscva şi Spazovci,
profesor în Petersburg. Serbaree s’a început
la 12 ore, deschisă fiind de contele Stanislau
Badetti, mareşalul ţerei, printr’o vorbire fe
stivă, în care a provocat pe Poloni sl lucreze
în spiritul marelui poet. La banchetul, ce
s’a dat seara, s’a făcut o mare manifestaţie
politică de alianţă ceho-polonă. Fireşte, că
patrioticile foi ungureşti sânt- supărate foc,
că şi la această sărbare frumoasă, s’a făcut
„panslavism". . ; \ ;■>:
F O A IA P O P O R U L U I
V
A VIS!„Pentru dbonenţii „F o ii Topo
ru lu iu. Iubiţii âionenţi ai-^Foii Poporului “ ■ cari au rimas în restanţă cu: abonamentul pe semestrul 1. sunt rugaţi, a-şi achita restanţele,
căci la cas contrar li-sesist£ază foaia. Totodată îi rugăm, că numai cate unul si-şi trimită
abonamentul, pe câte o asemnaţiune {Posta-
' utalvdny) nu1 mai mulţi, Căci altcum fac încurcături la'expediţia şi administraţia ziarului.
» 7 Loc deschis^*)Mulţumită publică.
Poporgţiunfa gr.-or. rom. din Borlova, la îndemnul şi propunerea, comitetului par; a luat asupră-’şi sarcina de a pro ved 6 st. biserică cu mc biliarul recerut, adecă 2 tronuri, 2 străni, 47 jeţuri bărbăteşti şi,un orman pentru ornate, tot te în preţ de 500 fl. v. a. afară de materialul recerut; acoperindu-o această sumă considerabilă, parte prin donare, parte prin colectare etc. ya se zică din bani, afară de cassa sf. biserici. ......? :
Acestui obiigament benevol au ră3puns îndată bravii agronomi Arsene Danescu cu 50 fl. pen<ru. facerea tronului episcopesc şi Ioan Epuran eară cu * 50 fl. pentru facerea tronulni Maicei preacurate; restul a incurs dela creştinii din ...loc,-.pe csile susncmite ■
Acest mobiliar, lucrat masiv şi foarte frumos, s’a săvîrşit prin dl Corneliu Jucu, măsar în Lugoj, conform'planului aprobat de venerabilul consistor diecesan, care lucrare merită toată lauda, făcându-’i dînsuiui onoare;
Asemenea jertfe foarte frumoase au arătat şi vrednicii agronomi Zahatie Ianoşel, făcând o cruce din peatră de granit în preţ de 70 fl. şi aştzâidu-o în cimiterul nou: ear’ Petru Mateşescu a donat sf. biserici un steag mare în preţ de 150 fl. — care Bteag şi cruce fură sfinţite de bravul nostru paroch Eliseiu Drăgâlina a doua zi de Rosalii în presenţa unui public număros, sigilând , actul sfinţirei prin o cuvântare pătrunzătoare.
Pentru care jertfe aduse de dînşii pe altarul Dlui, comitetul par. îşi ţine dei sfântă datorinţă a aduce şi pe această cale a publi- cităţei profunda. lor mulţumire, atât d-!or cât şi donatorilor de mai sus şi întregului popor din Ioc pentru contribuirea benevolă; rugând pe bunul Dumnezeu, să le dăruiască sănătate şi vieaţă îndelungată şi denarul lor jertfit, se-’l răsplătească,însutit! .
B o rlo va , 13/25 Iunie 1898. /
Pentru comitetul parochial:
Zaharia Ianoşel, Eliseiu Drăgălina,,preşedinte. paroch ort. român. .
„Tipografia”, soc:ţe acţiuni în SibiiuC a r t e a 1
S t u p a r i l o r săteni
Romul Slmu, ÎnvSţător.
Ou mai multe ilustraţiunl în text. 1
Editor# şi proprietatea
„ Reuniunei rom. de agricultură din comitatul Sibiiului11
Preţul 35 cr. plus portul poştal.
Reuniunea agricolă prin edarea acestei cărţi folositoare a umplut un gol adânc simţit In literatura stupăritului. Broşura este scrisă de un fruntaş ÎnvSţător, stupar priceput. Ea tractează pe scurt tot. de ce are trebuinţă un stupar. Se rocomandă cu deosebire ca premii pentru şcoalele noastre de tot soiul.
Se vinde îa
n „Tipografia",societate pe acţiuni în Sibiiu.
IN ST ITU T DE C R E D IT ŞI ECON OM II, SOC IET AT E P E ACŢ II,
^ în f i in ţ a ţ i i d e 11 a n i
în Turda (Torda), comitatul Turda-Arieş (Aranyostorda).1. Primeşte depuneri spre fructificare, atât dela particulari, cât şi dela corporaţiuni
cu 6°/0, dacă banii depuşi nu se scot în timp de un an, sau în timp ri mai îndelungat, solvind în _casul acesta institutul şi darea erarială după depuneri. Pentru depunerile făcute pe timp mai scurt sau nedeterminat încă se dau 6%, dar’ darea erarială are să
..o solvească deponentul. -; Depuneri până la suma de 100 fl. se pot ridica ori-când. Sume mai mari sQnt de a se însinua spre abzicere prealabil şi anumit, sume: dela 100 până la 500 fl. cu 15 zile, dela 500 până la 1000 fl. cu 30 zile, şi dela 1000 până la 2000 fl. cu 45 zile înainte. Permiţând starea cassei, depunerile se resplatesc îndată şi fără abzicere. Depuneri şi ridicări se pot faee şi prin postă şi se resoalvă cu reîntoarcerea ei.
2. Acoardă credit po lângă cambii şi obligaţiuni cu cavenţi.3. Dă împrumuturi pe lângă siguranţă hipotecară şi pe efecte.
> , 4. Acoardă credite fixe pe lângă întabulare pe realităţi şi case.5. Şi cumperă spre scopul plasărei efecte publice, pe cari în cas de lipsă
r *le poate lombarda;
/ Ţ jird â , în 21 Aprilie 1898. [loi9]2i-co
> în n u m e le d ir e c ţ iu n e i:
Iuliu Bardosy, preşedinte. Ioan Mesaroş, vicepreşedinte.
sub garanţa pentru cualitate excelentă. ::;Lungimea 75 80 85 90 cm.
O , 1 bucată — .80 — .80 1.— 1.—
O Fiecare coasă cumpărată sub garanţă dela mine, care nu corespunde, se ia O îndărăt, respective & schimbă, chiar şi dacă a fost folosită. " '
■ Q . ' La cumpărare/de 10 bucăţi de coase deodată, una se dă gratis;
8' în un pachet ie 5 chlg.,după lungimea coaselor, întră 6—8 bucăţi, la care să se* alăture portul postai dimpreună cu timbrul de fracht şi provisiunea derambursă ■Q-- câte 27;tcr. în depărtarea zonei prime-şi 42 cr. în toate celelalte zone.' [Z225J 5— g
A n d r e i u i | Ţ o r o k ,fabrică de maşini agricole în S ib iiu , Jungenwaldstrasse nr. 1,
( P o a r t a C is n ă d ie i) ,
recomandă p. t. publicului marele seu magazin de tot felul de maşini agricole, anumit:
Maşini de trierat purtate cu mâna şi de cai, cel mai nou sistem, maşini de trierat şi curăţit (ales) purtate de cai, vai>ori sau motori, maşini de ales grâul în 4 mărimi deosebite, triere, în 10 mărimi şi calităţi, teascuri pentru oleiu şi maşini pentru tescuit sămânţa de oleiu, stropitori contra peronosporei sistem Vermorel, ieftine şi de un fabricat excelent, diferite feluri de pluguri, maşini de s6m6nat, de sfârmit cucuruzul etc.
Representanţa renumitelor fabrici de motori cu benzin şi petroleu, precum coase „garanţie^;* 1
X o u ta te r M o r i patent „Simplex" şi * O rig inal*, purtate de cai ori motori. Aceste mori macină sau râjnesc Xurinesc) grâu, orz şi cucuruz In diferite fineţe,*după plac. Cea mai bună şi mai ieftină moară a timpului.
S6- s e c e a r ă l i s t e d e p r e ţ u r l v c a r i s e t r i m i t g r a t i s f r a n c o .
, VJ r Preţuri ieftine, culante coudiţiuni de plătire. - , [707] 9-22
a s Reparaturi de maşini se primeso şi se exeoută prompt şi ieftin sub garanţie.
BSSN 1
B&
crţpi-SpB•a
ct>a<-t£
Bsa-xP•PS
Ba>
Pag . 312 F O A I A P O P O R U L U I ..r-4„JNr.J26-
; A apărut şi se află de vânzare la Librăria „Tipografiei*, societate pe acţiuni; în Sibiiu:;,
;r L u p ta;; Dr. Rudolf de; Jherrng :
. . . traducere - •,, - . ~ de : ' ■ ■ • f
Teodor V. P ăcăţian .
de
Preţul 1 fl. v. a.
Această carte ar trebui se o cetească şi studieze
■■UF* fieoare Român, ;; JI^P* luptător pentru •
PP* dreptul naţional.___________________ *______
Doi mari Metropolei ai RomânilorAndreiu bar. de Săguna 5 ;
Alexandru Sterca Şuluţiu.— Portrete frumoase. —
Lucrate Ia Viena, înfototipie, fiecare separat, pe hârtie-fină de carton; sânt foarte potrivite f tablouri în casa fiecărui Român.
# Preţul unu i exem p lar 25 cr.
Librăria „Tipografiei",; _ . soc. pe acţiuni, Sibiiu..
„Tipografia11, soc, pe acţiuni, Sibiiu.,A eşit de sub tipar: :;fj
' . A.
împreunate cu ; *
Issoţiiî dâ cbnsiinr, ffe Yânzare, d r iiieri, de lăptarii etc. şl insţp{lnDila>el)fliBCloas8,
Îndreptare practică: pentru >; ^ ;
, F. W. RAIFFEÎSEN.- — Ediţlunea a v-ar~*- ~ ...........
i: j Traducere autorisată del \j . f Dr. Aurel Brote,âirectornl băncii gen. de asigurare .m. ^Trsnsilvaaia"
! v î EDITURA •,Ria!!ln»ll ren. de agricultură din conltatul Slbllulei!“.]!"“ î (280 pagini mari). -
Cartea costă 80 cr. (cu porto postai 90 cr. recomandată 1 fl.) şi se poate cumpăra dela
lf\ „Tipografia44,§ j soc. pe acţiuni în f S ib i iu .
La librăria „Tipografiei", boc. pe acţiuni In Sibiiu se vând:
£ Operele preotului Kneipp:
•j :j : S f a t u r ii't
raP lia :
‘ i-
i*.îO
• 11 iV ''*
p sauI m trebnesc date copiilor bolnavi şi sănetoşi. - fj j ir 1 ' P reţu l i f l . ' v'. * a ,'
{■ ‘ P re cu m şi •
J L .
ţţ'y] Cum trebue s§ trăiţi.fcstâmeMRneu'şrCon ]
Preţul 1 fl. 50 cr. »
m
Piaţa Hermann.
înstiintare.îmi ’iau voe a aduce îa cunoştinţa înaltei aristocraţii,, prea. laudabilei
garhisoaue c. şi r.,prea stimatului public Ş-a Sibiiu şi jur, că la începutu l Iu l Iu lie voiu sosi aici cu .societatea mea de circ* ’cu un1 tren separat, şi ;:Voiu ţinfe 'un Scurt ciclu de representaţiuni în > , :
•>-f ,:h a Î O O p e r s o a n e Î O Oe compusă numai din artişti de p rim u l raug , dame şi dom ni
: , şi îa ea e- representat fiecare gen al artei circense. a ; f s
X Jn c o r p d e l> a le t ( 2 4 d o ; d a « s a t o a r e ) .
. Grajdul meu. care cuprinde 6 0 dle c a ide, şcoală liberi şi de vânătoare, de dresura cea mai modernă, printre cari
exemplare w u ie e . • ^
Elefantul meu Blondineste după cele mai importante foi ilustrate, cel mai bine -dresat patruped
v din lume Mare alegere de ,-tr.on
f u f e le m a i i c a e f e c t p a n t o m i m e
; şi mare variaţie în representaţiuni. - -
, p >f Grandioasele succese ce le-a secerat întreprinderea mea în toate
capitalele continentului şi care a fost distins cu cercetarea personajelor înalte şi prea înalte, precum şi nismnţa mea de a plasa în întreprinderea mea numai specialităţi veritabile, Qeearce îmi e cu putinţă, fiind în legături cu agenţii artistici .din^mie^ îmi dau voe a spera, că voiu satisface simţului estetic al onoraţilor locfitori ai .preşului Sibiiu. Promiţând, că prin o continuă schimbare de program%yoiu lua totdeauna atracţiune ne mai vgzută aici semnez cu rugarea s6 binevoiţi a spriginl întreprinderea mea pe timpul =scurt cât, voiu
fi.• acpm :^.S ib jiu . o---:.. > îî-k C u distinsă s tim ă < ! ‘ ^ r :■
u I134! ] % 4 I g 2 >:<■ x:> H E N H Y ^ director4 i proprietar.
iM M stsimeâimmmmtMkii,
' - ' f
,
Langen b 'Wolî, \fa b r ic ă r d e m o to r i c;n g a z
Viena, X., Laxenburgerstrasse 53,
v, recomandă renumitele în toată lumea î
motore originale ,,Otto“ !pentru gaz-şi benzin; Excelent de po triv ite pentru ori-ce indus trie .; Cea mai mică consumaţie de gaz şi ma-{
=* terial combustibil faţă cu alte construcţiuni.
recunoscut^ ca cea iuai Ibunâ şi m a i? j^ ftin â bri-şi-;V l"'c / f”^ ‘‘'1ceK4c6n^i6.::-'^:A f.
"JS’ic i maşinist, iiic i wcliiutei, n ic i pericol de foc. totdeanna
f gata de p o rn it !Desemnări,1‘ prospecte ’ şi' proiecte de spese gratis î
