Date post: | 04-Apr-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | anda-madalina-zaharia |
View: | 250 times |
Download: | 0 times |
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 1/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 2/681
ETIOPATOGENIA
INTRINSECI
EXTRINSECI
GENETICI
INFECŢIOŞI
NUTRIŢIONALI
FIZICO-CHIMICI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 3/681
PATOGENEZA
Secvenţă de evenimente în
răspunsul celulelor şi ţesuturilor la
un agent etiologic de la stimulul
iniţial la ultima expresie a bolii
MORFOPATOLOGIA
Alter ări structurale în celule şi
ţesuturi caracteristiceprocesului patologic sau unui diagnostic etiologic
FIZIOPATOLOGIA Modificări funcţionale
SEMNIFICAŢIA CLINICĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 4/681
Orice formă de leziune a unui ţesut / organdebutează cu alterări moleculare şistructurale în celule
RUDOLF VIRCHOW
AGENTETIOLOGIC
ŢESUT / ORGAN
CELULĂ
MATRICEEXTRACELULARĂ
CELULĂ
LEZIUNI TISULARE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 5/681
CAUZE ALE LEZIUNILORCELULARE
HIPOXIA
AGENŢI FIZICI
AGENŢI CHIMICI /DROGURI
AGENŢIINFECŢIOŞI
REACŢIIIMUNOLOGICE
ALTERĂRI GENETICE
DEZECHILIBRENUTRIŢIONALE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 6/681
RĂSPUNSUL CELULAR
AGRESIUNE
ADAPTĂRICELULARE
LEZIUNICELULAREACUTE
DISTROFII
HIPERTROFIE
HIPERPLAZIE
ATROFIE
METAPLAZIE
LEZIUNIREVERSIBILE
MOARTE
CELULARĂ
NECROZĂ
APOPTOZĂ
ACUMULĂRIINTRACELULARE
CALCIFICĂRI PATOLOGICE
ALTERĂRISUBCELULARE
ŞI
INCLUZIICELULARE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 7/681
HIPERTROFIA
Creşterea volumuluicelular prin componentestructurale.
Fiziologică
- creşterea solicitării
funcţionale - stimulare hormonală
specifică;
Patologică- hipertrofia cardiacă.
HIPERPLAZIA
Creşterea numărului decelule într-un ţesut sauorgan.
Fiziologică
- Hormonală – epiteliulglandular mamar în timpulalăptării
- compensatorie – ficatpost hepatectomie 0,5-1% în 1-2 zile;
Patologică
-hiperfuncţie hormonală
- efectul factorilor decreştere pe celulele ţintă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 8/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 9/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 10/681
ATROFIA
Reducerea volumului unui ţesut sau al unui organ care a atinsanterior nivelul de dezvoltare normală.
DESCREŞTEREA SOLICITĂRII
PIERDERA INERVAŢIEI
ISCHEMIE
NUTRIŢIE INADECVATĂ PIERDEREA STIMULULUI ENDOCRIN
ÎMBĂTRANIRE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 11/681
Mecanisme – două modalităţi de regulă asociate: scăder ea numărului de celule sau fibre din cadrul
unui ţesut, diminuarea masei acestor elemente, ele fiind în
număr normal.
În ţesutul atrofiat numărul de elemente funcţionaleeste mai scăzut datorită înlocuirii lor cu ţesut conjunctivsau adipos.
Clasificare
atrofii fiziologice atrofii patologice.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 12/681
poate apare în cursul vieţii intrauterine: atrofiamezonefrosului, atrofia canalului tireoglos;
atrofia timusului şi a tesutului limfoid pe măsură cepersoana înaintează în vârstă;
postmenopauză se atrofiază ovarele, organelegenitale externe şi glandele mamare;
atrofiile legate de senescenţă.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 13/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 14/681
ATROFIA UNOR FIBRE MUSCULARE STRIATE PRIN DENERVARE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 15/681
proces diferit de agenezie, aplazie sauhipoplazie – anomalii de organogeneza Agenezia – absenta formarii unui organ în cursul
dezvoltării (eboşa embrionară care urma să deanaştere organului respectiv fie că nu s-a format, fie căa fost alterată);
Aplazia – dezvoltarea insuficienta eboşei embrionarecare a existat dar nu a dat naştere organului respectiv
(schite de organogeneza); Hipoplazia - dezvoltarea eboşei embrionare este
redusă; se crează un organ mai mic decât normal.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 16/681
MECANIME DE AGRESIUNECELULARĂ
1. O2 ŞI RADICALII LIBERI DERIVAŢI
2. ACUMULAREA DE Ca++
INTRACELULAR ŞIPIERDERA HOMEOSTAZIEI Ca
3. DEPLEŢIA DE ATP
4. DEFECTE ÎN PERMEABILITATEAMEMBRANELOR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 17/681
LEZIUNI CELULARE ŞI NECROZE
4 sisteme intracelulare sunt în particular
vulnerabile
1. menţinerea integrităţii membranelor celulare
Homeostaziaionică/osmotică acelulei/organitelor
2. respiraţia aerobă – fosforilarea oxidativă& producţia de ATP
3. sinteza de enzime şi proteine structurale
4. integritatea aparatului genetic
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 18/681
LEZIUNI INDUSE PRIN RADICALI LIBERI
Radicalii liberi sunt specii chimice care au un singur electron pe ultimul orbital .
CĂI DE FORMARE
Absorbţia de energie radiantă UV,Rx
Reacţii oxidative endogene în cursul proceselor metabolice normale
Metabolismul enzimatic al substanţelor chimice exogene /droguri
Radicali liberi derivaţi
Extrem de reactivi şi instabili; Reacţionează cu substanţe anorganice şi organice – lipide, carbohidraţi, proteine – în particularcu molecule cheie din membrane şi acizi nucleici .
OXIGEN CARBON OXID NITRIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 19/681
RADICALI LIBERI DERIVAŢI DINOXIGEN
SUPEROXIDO2-
MITOCONDRIEautooxidare RETICULENDOPLASMIC Citocrom P-450
PEROXISOMIoxidaze
MEMBRANA
PLASMATICĂ NADPH - oxidaza
O2 oxidaze O2-
Inactivează spontan O2- + O2- + 2H+ SOD H2O2 + O2
SOD – superoxiddismutaza
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 20/681
PEROXIDUL DE HIDROGEN
H2O2 PEROXISOMIoxidaze
RADICALII HIDROXIL
OH-
Radiaţii ionizante Hidroliza apei H2O H+ + OH-
Interacţiunea cu metale tranziţionale : Fe, Cu (reacţia Fenton) Fe++ + H2O2 Fe+++ + OH- + OH-
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 21/681
EFECTE ALE RADICALILOR LIBERI
PEROXIDAREA LIPIDELOR DIN MEMBRANE
MODIFICĂRI OXIDATIVE ALE PROTEINELOR Reacţionează cu grupările sulfhidrilrupând lanţurile polipeptidice la nivelulunor aa. : His, Cys, Lys, Met .
Degradarea enzimelor de către
proteazele neutre citozolice
Reacţia cu Tym
Ruperi ale unui singur lanţ
Moarte Transformare celulară malignă
LEZIUNI ADN
OH- atacă legăturile duble AGN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 22/681
INACTIVAREA RADICALILOR LIBERI
ANTIOXIDANŢI ENDOGENI / EXOGENI
VITMINA E
COMPUŞI CARE CONŢIN GRUPĂRI SULFHIDRIL Cisteina, glutationul
PROTEINE SERICE
Albumine, ceruloplasmina, transferina
ENZIME
SUPEROXID DISMUTAZAO2- H2O2
CATALAZA (peroxizomi)
2H2O2 O2 + 2H2O
GLUTATION – PEROXIDAZA
2OH- + 2GSH 2H2O + GSSGH2O2 + 2GSH 2H2O + GSSG
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 23/681
TIPURI DE AGENŢI CHIMICI CU EFECTE CITOTOXICE
HIDROSOLUBILI Acţionează direct prin combinareacu molecule critice pentrufiziologia celulei .
Clorura de mercur SH-(membr. cel.) permeabilitatea
(inhibiţia ATP-azei) TGI / rinichi
LIPOSOLUBILI
Nu sunt biologic activi, dar sunttransformaţi în metaboliti toxici caredetermină leziuni celulare prin: stabilirea direct de legături covalentecu lipidele din membrane; generarea de radicali liberi prinperoxidarea lipidelor .
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 24/681
LEZIUNI CELULARE INDUSE DE CCl4
CCl4 + e- P- 450 CCl3- + Cl- HEPATOCIT
CCl3- SER Auto-oxidarea AG din PLmembrane
Radicali lipidici
+ O2
PEROXIDAREA LIPIDELOR(reacţie autocatalitică la nivelul membranelor microsomale)
Leziuni ale RER
Detaşarea polisomilorSinteza proteinelor
acceptoare de lipide
Produşilor de peroxidare
lipidică Leziuni ale plasmalemei
Permeabilitatea la Na+,H2O, Ca++
STEATOZĂ HEPATICĂ TUMEFACŢIE CELULARĂ
MASIV INFLUX
Ca++
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 25/681
HIPOXIA
ISCHEMIE Reducerea fluxului arterial arterioscleroză
trombi
INSUFICIENŢĂ CARDIO -RESPIRATORIE
PIERDEREA/DIMINUAREACAPACITĂŢII DE TRANSPORT A O DE
CĂTRE SÂNGE
anemie
Intoxicaţia cu CO
f (gradul de hipoxie)
CELULA
adaptează
leziunireversibile
leziuniireversibile
Arterioscleroză a.femurală
Atrofia celulelor musculare scheletice alemembrului inferior
cangrenă
progresivă
severă
CONSECINŢELE CREŞTERII CALCIULUI CITOZOLIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 26/681
CONSECINŢELE CREŞTERII CALCIULUI CITOZOLICÎN CURSUL AGRESIUNII CELULARE
AGENT ETIOLOGIC
MITOCONDRIE RETICUL ENDOPLASMIC
Ca ++ LIBER
CITOZOLIC
< 0,1 M
FOSFOLIPAZE ATP-aza PROTEAZE
ENDONUCLEAZE
FOSFOLIPIDE ATP
ALTERĂRI
MEMBRANE CELULARE/ PROTEINECITOSCHELET
LEZIUNI
CROMATINANUCLEARĂ
Ca++ 1,3mM
ATP-aza Ca++ Mg++
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 27/681
LEZIUNI HIPOXICE ŞI ISCHEMICE
ISCHEMIE
LE
Z
R
E
V
E
R
S
I
B
I
L
E
MITOCONDRIE FOSFORILAREA OXIDATIVĂ
ATP
POMPA Na+ GLICOLIZADETAŞAREARIBOZOMILOR
INFLUXULCa++ H2O
EFLUXUL K+
Tumefiere celulară Pierdere microvili Vezicule
Tumefierea RE
Figuri mielinice
GLICOGEN
pH
„CLUMPINGCROMATINANUCLEARĂ
SINTEZAPROTEINE
LOR
DEPOZITE LIPIDICE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 28/681
LEZIUNIMEMBRANE
Eliberare enzime
CPK, LDH
ELIBERAREA
INTRACELULARĂ DE ENZIME LIZOZOMALE
EOZINOFILIEMODIFICĂRINUCLEAREDIGESTIAPROTEINELOR
Pierderea de PLAlterări citoschelet Radicali liberi Produşi dedegradare lipide
IR
E
V
E R
S
I
B
I
L E
Influxul Ca++
pH
Ca++ mitocondrii
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 29/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni reversibile
“CLUMPING” CROMATINIAN ME x11000
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 30/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni reversibile
Edem celular, vezicule,“clumping”cromatinian, dezorganizare
incipientă a cristelor mitocondriale, mitocondii hipertrofiate
compensator. MET x15000
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 31/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni reversibile
Hipertrofie marcată a mitocondriilor ; depozite de glicogen
MET x25000. Aspect observat în condiţiii de ischemie cronică.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 32/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni reversibile
Figuri mielinice. Marcat edemintracelular şi interstiţial.
MET x5000
Ă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 33/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni reversibile
Marcat edem interstiţial, celular şi membranar cu constituirea de vacuolizări care
proemină în spaţiul extracelular(“blebs-uri”); alterări mitocondriale şi a DI.
HIPOXIE MIOCARDICĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 34/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni ireversibile
Vacuolizare severă a mitocondriilor cu dispariţia cristelor; densităţi amorfe.Dezorganizarea şi ştergerea miofibrilelor cu alterări ale joncţiunilor de lanivelul DI. MET x11000. Apar la 30 – 40min. după instalarea ischemiei.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 35/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni ireversibile
Tumefierea şi fragmentarea RER; detaşarea şi liza ribozomilor ; marcat
edem celular şi vacuolizări. MET x20000.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 36/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni ireversibile
Lizozomi în cursul proceselor de autoliză(autofagozomi). Karioliză.
MET x8000
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 37/681
MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE
DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA
Macroscopic organele afectate prezintă:
1. Un volum şi greutate crescută
2. Culoare palidă, mată – aspectul clasic descris de<carne fiart ă>
3. Organele se decapsuleaz ă uşor
4. După secţionare parenchimul proemină în raport cu cupsula
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 38/681
MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE
DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA
Microscopie optică:
1. Intumescenţa tulbure - citoplama fin granulară
- nuclei inegali
2. Distrofia granulară - vacuole fine în citoplasmă
3. Distrofia hidropică (degenerescenţă vacuolară)
- vacuole mari, spumoase
- nucleul împins la periferie
- nucleii picnotici
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 39/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 40/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 41/681
DISTROFIA HIALINA
Hialinul este un material de natura proteica cu aspect omogen,eozionofil in coloratie H-E, intra sau extracelular.
A. Hialinul intracelular – in MET se descrie:1. Hialinizarea hialoplasmatica – acumularea de proteine in hialoplasma fara afectarea
sistemelor membranare – ex. corpii Mallory din hepatita alcoolica (picaturi neregulate sauretea fina perinucleara constituita din citokeratine);
2. Hialinizarea mitocondriala – incluzii cristaline intramitocondriale cu balonizarea
cristelor si aparitia de megamitocondrii – ficatul alcoolic;3. Hialinizarea intraergastoplasmica – corpii Russel – agregate de material amorf
neomogen reprezentat de acumulari de Ig in RE al plasmocitelor in stari de hiperimunizare;4. Hialinizarea lizozomala – celulele TCP in sindr. nefrotic, fenomene de autofagie
celulara(hipoxie, intoxicatii);
B. Hialinul extracelular – transformare elementelor matricei extracelulare intr-omasa astructurata, omogena, eozinofila;
Macroscopic apare albicios, translucid de consistenta crescuta;Exemple- cicatrici keloide, fibroame uterine; atrerioloscleroza hialina – depozit eozinofil si
PAS + care inlocuieste celulele musculare netede, constituit din proteine exudate.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 42/681
CORP ALBICANS – HIALIN IN OVAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 43/681
STEATOZA
Acumularea anormală de trigligeride încitoplasma celulelor parenchimatoase -
ficat, miocard, muşchi striat scheletic, rinichi
CAUZE
1. Toxine – alcool, CCl4
2. Malnutriţie proteică
3. Diabet zaharat4. Obezitate
5. Anoxie
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 44/681
Ţesutadipos
Sinusoid hepatic1. Creşte mobilizarea
AGL
ACoA
LP plasmă
Hepatocit2. Creştereaconversiei
Colesterol
Fosfolipide
Trigliceride
3. Scădereaoxidării
ApoproteineLipoproteine
4. Scade sinteza
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 45/681
STEATOZ Ă HEPATICĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 46/681
STEATOZ Ă HEPATICĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 47/681
Col. H&E, Ob. 10x
Col. Scharlach
sectiuni la congelatie
Ob. 20x.
STEATOZ Ă HEPATICĂ
C l l t ti it l i fili
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 48/681
Celule apoptotice cu citoplaza eozinofilica
Incluziuni lipidice de diverse marimi
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 49/681
INCĂRCAREGRASĂ AMIOCARDULUI
DE ORIGINEHIPOXICĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 50/681
Calificare de tip distrofic – calcemie normală
ţesuturi necrotice – necroză de cazeificare, aterom, stroma tumori (leiomiom)
Macro - culoare albicioasă- cenuşie, consistenţă dură Micro – depozite amorfe, granulare, bazofile
depuneri progresive – corpi psamomatoşi - carcinoam papilar tiroidian,prostată
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 51/681
Calcificare de tip metastatic - hipercalcemie Apare plăman, rinichi 1. Hiperparatiroidism 2. Hipervitaminoza D 3. Hipertiroidism 4. B. Addison 5. Cresterea catabolismului osos datorat tumorilor osoase diseminate
(mielom multiplu, metastaze) 6. Insuf. renală cr. cu retenţie de fosfat şi apariţia litiazei renale.
N E C R O Z A
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 52/681
N E C R O Z A
Spectru de modificări morfologice care urmează morţii celulare, rezultând din acţiunea degradantă a enzimelor
DIGESTIAENZIMATICĂ
DENATURAREAPROTEINELOR
AUTOLIZĂ Enzime lizozomale proprii
HETEROLIZĂ Enzime lizomale
leucocitare
NECROZA DECOAGULARE
NECROZA DE LICHEFIERE
NECROZA DECAZEIFICARE
CITOSTEATONECROZA NECROZA CEROASA -ZENCKER
NECROZAFIBRINOIDA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 53/681
NECROZA DE COAGULARE
caracteristică morţii celulare de origine ischemică(cu excepţia substanţei cerebrale)
scăderea pH-ului intracelular denaturează proteinele
structurale şi enzimele blocând proteoliza celulei;
celule anucleate cu citoplasme eozinofile şi contururipăstrate
ulterior celulele necrotice sunt fagocitate
Cangrenă uscată- termen chirurgical pentru un
proces de necroză ischemică a extremităţilor
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 54/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 55/681
IM acut. La aprox. 24 h
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 56/681
NECROZA DE LICHEFIERE
Rezultatul proceselor de autoliză şi heteroliză
Caracteristică : -necrozei ischemice a substanţei cerebrale; -focarelor de supuraţie (infecţie bacteriană); -suprainfecţia unui focar de necroză de coagulare – cangrenă umedă
CANGRENA GAZOASA
Produsa de bacterii anaerobe (Clostridium perfringens, oedematiens, histoliticum) careproduc exotoxine – lecitinaze cu formarea de fuzee de expansiune de-a lungul tecilor
conjunctive cu dilacerare tisulara.Regiunea afectata – aspect emfizematos, crepitatii la palpare, culoare cenusiu – verzuiesi miros putrid.Plagii deschise arme de foc, accidente circulatie cu distrugeri tisulare mari.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 57/681
Caracteristic infecţiei tuberculoase
Termenul de “cazeos” – aspect macroscopic
HP : material amorf, granular, eozinofil, înconjurat de un procesde inflamaţie granulomatoasă specifică
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 58/681
CITOSTEATONECROZA
Apare în pancreatita acută necrotico – hemoragică.
Lipazele activate eliberează ac. graşi din TGL care se
combină cu Ca depozite cu aspect macroscopiccretos, pe suprafaţa ţesutului adipos peripancreatic şiperitoneului .
HP: cel. adipoase necrotice - umbre celulare + depozitebazofilice de Ca încojurate de o reacţie inflamatorie .
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 59/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 60/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 61/681
Reprezinta zone neomogene fin granulare şi/sau filamentoase, eozinofileasemanatoare fibrinei (‖-oid‖ = ―care semănă cu―) care răspund la impregnările argentice (fibrina nu răspunde la asemenea impregnări).
Face parte din tabloul lezional al bolilor autoimune:RAA, AR, LES, etc. Se poateintilni la nivelul dermului, peretii arteriolelor, seroaselor, sinovialelor.
În coloraţia van Gieson sunt de culoare galbenă (colorare cu picrofuxina) nu deculoare roşie şi nu se colorează în albastru prin coloraţia Weigert (specifică pentru fibrină).
Fibrinoidul este compus din: produsi de degradare ai fibrinogenului, colagenului,substantei fundamentale si Ig.
Aceste zone sunt înconjurate de reacţie inflamatorie limfo-mononucleară. În timp, se produce organizarea cu realizarea unei cicatrici fibroase, care
înlocuieşte zona de necroză fibrinoidă.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 62/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 63/681
1. ORGANIZAREA; 2. INCAPSULAREA;
3. CALCIFICAREA; 4. COMPLICATII SEPTICE(LIZA PURULENTA) 5. MUMIFICAREA; 6. AUTOAMPUTAREA.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 64/681
A P O P T O Z A
MOARTE CELULARĂ PROGRAMATĂ
EMBRIOGENEZĂ Implantarea,organogeneza, metamorfoza
INVOLUŢIA HORMON-DEPENDENTĂ
LA ADULT
Distrugerea cel. endometriale
în ciclul menstrual Atrezia foliculară ovariană înmenopauză
DISTRUGEREA UNORPOPULAŢII CELULARE
PROLIFERATE
Epiteliul criptelor
intestinale
MOARTEA UNORCELULE TUMORALE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 65/681
MOARTEA CEL. INDUSĂDE CEL. T CITOTOXICE Reacţia de rejet a grefelor
ATROFIA PATOLOGICĂA ŢES. HORMON
DEPENDENTE
Ţes. prostatic după castrare
MOARTEA UNORCELULE ALESISTEMULUI IMUN
Limf. B/T după depleţia decitokine Cel. T timice
A P O P T O Z A
LEZ. CEL. INDUSE DEVIRUSURI
Hepatite virale – corpii Councilman
APOPTOZA - MORFOLOGIE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 66/681
APOPTOZA - MORFOLOGIE
MICROSCOPIE ELECTRONIC Ă
RETEACŢIE CELULARĂ Talie mică, citoplasmă densă,organite reletiv normale
Agregate periferice de cromatină subformă de mase dense de formă şi mărimi variabile.
Nucleul se poate rupe în două sau mai multe fragmente.
CONDENSAREACROMATINEI
FORMAREA DEVEZICULE ŞI CORPI APOPTOTICI
FAGOCITOZA CORPILOR APOPTOTICI/CELULELOR ÎN APOPTOZĂ
Vezicule la suprafaţa celulei.
Fragmente celulare delimitate de membrană, conţinand fragmente de
nuclei şi /sau organite.
Celulele adiacente normale:
- parenchimatoase
-- macrofage
APOPTOZA MORFOLOGIE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 67/681
APOPTOZA - MORFOLOGIE
MICROSCOPIE OPTIC Ă
- singură celulă/un grup mic
- formă rotund/ovală
- citoplasmă densă, intens eoznofilă
- fragmente de cromatină nuclearădensă
- fagocitoza corpilor apoptotici
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 68/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 69/681
Faza de initiere in care caspazele devincatalitic active;
- calea extrinseca- activarea unor receptori
transmembranari ai apoptozei;- calea intrinseca - mitocondriala
Faza de executie
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 70/681
SEMNALETRANSMEMBRANĂ INTRACELULAR TIPUL 1 RECEPTOR TNF
Fas- Fas - ligand GLUCOCORTICOIZI RECEPTORI NUCLEARI
FADD(Fas-associated death domain) RADIAŢII HORMONI HIPOXIE
INFECŢII VIRALE
CASPAZE (cistein proteaze)fragmente de ADN
50 / 300kbaze
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 71/681
CONDENSAREA CROMATINIANĂ
Fragmentarea internucleosomală a ADN -ului (fragmente de 180-200 de baze) mediat ă de Endonucleaza Ca++ dependent ă (activat ă decreşterea Ca++ liber citozolic).
ALTERAREA VOLUMULUI ŞI FORMEI CELULARE
Activitatea crescută a transglutaminazei determină legături încrucişateexcesive între proteinele citoplasmatice, determinand condensarea lor la periferia celulei.
FAGOCITOZA CORPILOR APOPTOTICI
Mediată de receptori prezenţi pe suprafaţa macrofagelor.
Ex. Vitronectina(beta 3 – integrin ă ) media ză fagocitoza neutrofilelor apoptotice.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 72/681
14 gene:- 2 – decizia declansarii procesului;- 3 – apoptoza propriu-zisa;
- 7 – procesul de fagocitoza;-1 - fragmentarea AND;-1 - protectia impotriva apoptozei.
bcl-2, p53, myc, Rb
BCL 2
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 73/681
BCL-2
Structura cristalografica a proteinei Bcl-2.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 74/681
Bcl-2, o proteina multifunctionala, de 25 kDa, integrata membranar,care protejeaza impotriva mortii celulare induse de o varietate destimuli si care este localizata in membranele:- reticulului endoplasmatic,- invelisului nuclear,- in membrana externa a mitocondriei.
BCL – 2 reprezinta prototipul unei familii de gene de la mamiferecare guverneaza permeabilizarea membranei externe amitocondriei.
In functie de rolul lor, ele pot fi:
- fie pro – apoptotice (Bax, BAD, Bak si Bok etc)- fie anti-apoptotice (inclusiv Bcl – 2, Bcl – xL, si Bcl – w, etc).Pana in acest moment sunt descrise 25 de gene in familiaBCL – 2 .
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 75/681
Sinteza proteinei Bcl-2 este codificata de proto-oncogena localizata pe cromozomul 18
Localizarea cromozomiala a genei Bcl-2. Denumirea Bcl – 2 deriva de la B – cell lymphoma 2 si ele au fostdescrise initial in limfoamele foliculare, maladii insotile detranslocatia t(14;18) ce plaseaza gena BCL-2 pe cromozomul 14, invecinatatea enhancer -ului genei ce codifica lantul H (heavy) al Ig.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 76/681
Familia de proteine Bcl-2 prezinta o structura generala constituita dintr-unhelix hidrofob inconjurat de structuri de tip helix-uri amfipatice.
Membrii familiei Bcl -2 au in comun unul sau mai multe din cele 4 domeniiomoloage caracteristice, numite BH1, BH2, BH3 si BH4 dupa cum se observa inschema de mai jos.
Familiile de proteine bcl-2.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 77/681
- enzimă cheie – inhibă şi suprimă apoptoza încelulele normale – calea mitocondriala
- localizată - membrana mitocondrială, reticul
endoplasmic, membrană nucleară - scade permeabilitatea membranelor mitocondriale
- leagă şi blochează proteine proapoptotice
Apaf – 1 (pro-apoptotic protease activating factor)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 78/681
Vatamarea interna a celulei determina migrarea proteinelor inruditeBad si Bax la suprafata mitocondriei. Aici, ele se leaga de Bcl-2blocand efectul ei protectiv si perforeaza membrana mitocondrialaexterna, eveniment ce determina aparitia unor pori si eliberarea decitocrom c.
Citocromul c eliberat se leaga de proteina Apaf -1 (apoptotic proteaze activating factor 1). Folosind energia furnizata de ATP,aceste complexe (cit c + Apaf1) agrega pentru a forma apoptozomi.
La rindul lor, apoptozomii se leaga de caspaza-9 si o activeaza.Caspaza-9 cliveaza si astfel activeaza alte caspaze ( 3 si 7).
Rol si localizarein celula
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 79/681
Cytochrome c
Bcl-2
inhibă
Apaf -1
SISTEMUL
CASPAZELOR
APOPOPTOZĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 80/681
CASPAZELE
Caspazele sunt o familie de proteaze (cistein-proteaze) care au o cisteina la nivelul domeniuluilor activ si care scindeaza proteina lor tinta in modspecific la nivelul reziduurilor de acid aspartic.
Familia caspazelor poate fi impartita in trei grupefunctionale:1. caspaze inflamatorii: 4, 5, 11, 13, 14.2. caspaze initiator: 2, 8, 9, 10, 12.3. caspaze efector: 3, 6, 7.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 81/681
Dar cum sunt activate procaspazele pentru a initia cascada de caspaze?
Activarea este declansata de catre proteine-
adaptor care aduna la un loc mai multecopii ale procaspazelor specifice, cunoscuteca procaspaze –initiator, intr-un complexsau agregat. In unele cazuri, procaspazele-initiator au o mica parte din activitateaproteazica si obligandu-le sa stea impreunaintr-un complex le determina sa se clivezeuna pe cealalta, declansand activarea lor mutuala. In alte cazuri, agregarea cauzeazamodificari conformationale care activeazaprocaspazele. In cadrul acestei etape,caspaza activata aflata in varful cascadei,cliveaza procaspazele aflate in aval pentru aamplifica semnalul apoptotic si al raspandi inintreaga celula. In acest fel, o activareinitiala a unui numar mic de molecule deprocaspaze (numite caspaze initiatoare)pot conduce printr-o reactie de amplificare incascada la o activare exploziva a unui
numar mare de molecule de procaspaze.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 82/681
Activarea cascadei caspazice poate fi:
1. extracelulara prin intermediul receptorilor apoptotici de pe suprafata celulei.Limfocitele killer, de ex, pot induce apoptoza prin producerea unei proteine numitaFas ligand, care se leaga de receptorul proteinei Fas (death receptor protein Fas) depe suprafata celulei tinta. Proteinele Fas aglutinate recruteaza apoi proteinele-adaptor intracelulare care la randul lor leaga si agrega moleculele de procaspaza-8,care cliveaza si se activeaza una pe cealalta. Moleculele de caspaza 8 activate,
activeaza apoi procaspazele din aval pentru a induce apoptoza.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 83/681
2. intracelulara: celulele deteriorate sau stresate, se pot sinucide prin
- declansarea agregarii procaspazelor si activarii lor din interiorul celulei- p53 activeaza transcrierea genelor care codifica proteinele din familia Bcl-2, care larandul lor promoveaza eliberarea de citocrom c din mitocondrie, care se leaga de
Apaf-1(proteina adaptoare) determinand agregarea acestor complexe. Apaf-1 seleaga de moleculele de procaspaza 9 determinand agregarea lor, ceea ce conduce laclivarea acestor molecule rezultand astfel molecule active de caspaza 9, care
declanseaza cascada caspazica.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 84/681
Structura cristalografica a proteinei p53
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 85/681
proteina 53 este un factor de transcriptie care regleaza ciclul celular siastfel functioneaza ca un supresor tumoral.
numita si “gardianul genomului” avand rolul de a conserva stabilitateacelulei prin prevenirea mutatiilor la nivelul genomului
se comporta ca o proteina de 53 KDa desi are numai 43,7 KDa(datoritaresturilor de prolina)
gena umana ce codifica p53 este TP53 (tumor supressor gene).Numele genei provine de la proteina pe care o codifica si estelocalizata pe cromozomul 17 (17p13,)
Gena TP53 este localizata pe cromozomul 17 (bratul scurt, 17q13), oregiune ce prezinta frecvent deletii in cancerul uman
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 86/681
Proteina p53 umana este constituita din 393 de aminoacizi si prezinta 5 domenii:I. capatul N-terminal (reziduurile 1 – 42) cuprinde un domeniu de activare atranscriptiei (transcription-activation domain – TAD), locul de legare a proteineimdm2 si un Highly Conserved Domain(HCDI)
II. o regiune bogata in prolina care este important pentru activitatea apoptotica aproteinei p53 si un al doi-lea domeniu de transactivare→ reziduurile 40 – 92III. regiunea centrala (reziduurile 101-306), ce contine domeniul de legare a ADN-ului (a central DNA-binding core domain-DBD); reprezinta tinta a 90% din mutatiilegasite in cancerele umane; contine HCD de la II pana la V.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 87/681
IV. un domeniu de oligomerizare (OD) → reziduurile 307 – 355
TET, constituit dintr-o dintr-o catena-β urmata de un α-helix necesar pentru dimerizare dupa cum p53 este compusa dintr-un dimer saudin doi dimeri. Tetramerizarea este esentiala pentru activitateaproteinei p53 in vivo
V. capatul C-terminal (reziduurile 356 – 393) contine un domeniu
de legare nespecifica a ADN ce se leaga de ADN-ul deteriorat;aceasta regiune este deasemenea implicata in reglarea negativa(downregulation) a legarii ADN de domeniul central.
Mutatiile care dezactiveaza p53 in cancer au loc de obicei indomeniul central – DBD si acestea distrug abilitatea proteinei de a
se lega de secventele ADN tinta, pentru a putea astfel preveniactivarea transcriptionala a acestor gene.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 88/681
In celulele normale, proteina p53exista in forma inactiva, legata deproteinele MDM2 (murine doubleminute 2) care impiedica astfelactivitatea ei.
In celulele nestresate, proteinap53 este mentinuta la nivelescazute printr-o continua
degradare intermediata deproteina MDM2 care legata fiindde ea, o transporta din nucleu incitosol unde este degradata decatre proteozomi.
Rolul proteinei p53 incelula.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 89/681
Activarea p53 ete determinatade:
- deteriorarea DNA ( indusa de
radiatiile UV, IR, agenti chimicicum ar fi peroxidul de hidrogen),- anumite medicamente,- stress-ul oxidativ- socul osmotic- depletia ribonucleotidelor - dereglarea expresiei oncogenelor
Fosforilarea proteinei p53, realizatade catre protein-kinaze, lacapatul N-terminal, duce ladistrugerea legaturii p53 – Mdm2si reprezinta evenimentul major ce conduce la activareaproteinei p53.
Ca urmare a fosforilarii si distrugerii
legaturii p53 – Mdm2, durata deviata a p53 creste si are loc orapida acumulare a acesteia incelula (nucleu).
Caile metabolice care activeaza p53
ROLUL PROTEINEI P53 ACTIVATA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 90/681
Proteina p53 odata activata, joacaun rol central in cadrul multormecanisme celulare anti-cancer
1. poate activa proteinele dereparare a DNA cand DNA estedeteriorat in mod sustinut;2. poate opri ciclul celular in fazade reglare G1/S in momentulrecunoasterii DNA-ului deteriorat (daca este timp suficient, se repara
DNA-ul si ciclul celular se reia);3. poate initia apoptoza, moartea
celulara programata, daca daunelesuferite de DNA se dovedesc a fiireparabile;4. implicatii in angiogeneza.
Caile metabolice activate de catrep53.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 91/681
Reprezită răspunsul direct tisular la diverse agresiuni şi noxe externe sau
interne.Apare ca răspuns la orice leziune tisulară determinată de:
a. agenţi chimici – acizi, baze, toxineb. agenţi fizici- temperatură, radiaţii, factori mecanici
c. organisme vii – microbi, virusuri, protozoare, paraziţi d. raspunsul imun – hipersensibilitate, complexe imune, reacţii autoimune e. corpi străini – endogeni, exogeni
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 92/681
Gradul şi natura răspunsului inflamator variază în funcţie de:
- starea de sănătate
- starea de nutriţie - starea de imunitate- natura şi severitatea agresiunii
AVANTAJELE REACŢIEI INFLAMATORII
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 93/681
AVANTAJELE REACŢIEI INFLAMATORII
1. Localizează / izolează ţesuturilelezionate/infectate, protejand ţesuturile sănătoasedin jur
2. Neutralizează/inactivează substanţele toxice din
focarul inflamator 3. Distruge sau limitează creşterea
microorganismelor infectante 4. Pregăteşte zona lezionată pentru procesele de
reparaţie şi vindecare, eliminand resturile celulareşi tisulare.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 94/681
1. Durere, tumefacţie şi grad variabil de disfuncţie
(alter ări funcţionale) 2. Poate determina ruptura unui viscer – ex. apendicită
perforată, hemoragii,etc. 3. Poate determina formarea unui ţesut cicatricial
extensiv, excesiv, cu apariţia de contracturi, aderenţe,
keloide. 4. poate determina constituirea de fistule – abdominale,
perineale, bronhopleurale – prin distrugerea ţesuturilor normale prin proteaze
5. Distrucţia ţesuturilor sănătoase învecinate, cu
propagarea infecţiei 6. Leziunile cauzate de inflamaţie pot provoca boli
inflamatorii – ex. glomerulonefrite, artrite, reacţii alergice,miocardită, encefalită
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 95/681
A. NEUTROFILELECelulele dominante în procesele inflamatorii acute. Leucocitoza.Morfologie – leucocite granulare, nucleul multilobat, granulaţii fine încitoplasmă colorate cu coloranţi neutrii Funcţii – prima celulă care apare în aria lezionată – pe calea sistemului
vascular, prin diapedeză şi direcţionare prin chemotactism Funcţia principală – fagocitoza – celulelor bacteriene şi a celulelor distruse Granulele intracitoplasmatice – lizozomi care conţin:
a. mieloperoxidază(MPO) – enzimă antibacteriană, acţionează pecalea H2O2
b. hidrolazele acide
c. proteaze – elastină, colagen, membranele bazale d. lizozimul – muraminidazae. proteine cationice – inhibă creşterea bacteriană, factor chemotactic
pt. monocite, cresc permeabilitatea vasculară Acţiunea extracelulară a enzimelor lizozomale intreţine inflamaţia locală.
B BAZOFILELE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 96/681
B. BAZOFILELE
Morfologie – granule colorate în albastru col.Wright
Granulele conţin - histamină, heparină,
SRS – A ( slow reacting substance of anaphilaxis).Funcţii – acţionează în tipul I de reacţie dehipersensibilitate (mediat de IgE)
Reacţia anafilactică la persoanele sensibilizate
Rol şi în tipul IV de hipersensibilitate – dermatitade contact.
C EOSINOFILELE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 97/681
C. EOSINOFILELE
Morfologie – nucleu bilobat, granule citoplasmă
portocalii (Romanovski), roşu oranj – eosină Granulele conţin enzime hidrolitice
histaminaze, arilsulfataza B (inactivează SRS -A)
Distribuţia – sangele periferic- ţesuturi – hipersensibilitate, alergii,
infecţii parazitare
Funcţii – chemotactic pt. mastocitele sensibilizatede IgE(anafilaxie)
- fagocitoză
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 98/681
D. MASTOCITELE Asemănătoare bazofilelor în structură şi funcţii Bazofilele apar mai ales în sîngele periferic şi în
focarele de inflamaţie
Mastocitele apar în ţesutul conjunctiv, în apropiereavaselor mici de sînge Granulele metacromatice cu coloranţii bazici.
Conţin histamină, heparină, SRS-A
ECF – factorul chemotactic al eosinofilelor Degranularea mastocitelor este indusă de factorifizici, droguri, C3a, C5a, proteine cationice.
E MACROFAGELE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 99/681
E. MACROFAGELE
Sistemul monocit-macrofag – reţea demacrofage răspandite în tot corpul:
Morfologie:macrofagele alveolare
pulmonare, pleurale, peritoneale, histiocitedin ţesuturile conjunctive,cel. mezangiale,cel. Kupffer, macrofagele fixe şi mobile dingg. limfatici, splină, MO.
Macrofagele se dezvoltă din monocitele dincirculaţie.
E MACROFAGELE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 100/681
E. MACROFAGELE
Funcţii 1. Fagocitoză –
- Endocitoză – Pinocitoză - extinderea membranei în jurulparticulei cu formarea unei vacuole intracelulare;
- Digestia – enzime lizozomale; Funcţ ie microbicidă ceamai importantă pentru organismele încapsulate – Mycoplasma, Salmonella, Listeria, Cryptococus;- Opsonizare / receptori de suprafaţă pentru Fc a IgG şipentru C3b – ajută M. să fagociteze organismele
opsonizate
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 101/681
1. Activarea limfocitelor T (LT)procesare antigenică – prezintă LT în conjuncţie cu MCH pe
suprafaţa M sintetizează IL -1 care stimulează LT cu eliberarea de IL-2 caredetermină completa activare a LT cu proliferarea de subseturi deLT şi activarea de LB
2. Activarea macrofagelorLT activate determină mobilizarea şi activarea metabolică prinlimfokine – proces specific. M activate atacă şi distrugorganismele fără să ţină seama de antigenitatea lor. M. activate prelungesc şi amplifică procesul inflamator determinand distrugeri tisulare cu eliberarea de enzime înaltiritative
3. Activarea limfocitelor B (LB)necesită IL-1, secretată inclusiv de M activarea LB necesită ca Ac de pe suprafaţă să fie specific,complementar Ag prezentat pe suprafaţa M. Activarea LB esteajutată de prezenţa LT-h(helper) care proliferează în răspunsul laIL-2.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 102/681
factorul stimulator al coloniilor – CFS factorul de necroză tumorală – TNF
interferon alpha – blochează replicarea virală
precursori ai prostaglandinelor care în conjuncţiecu IL-1 induc semnele fazei acute a inflamaţiei – febra şi leucocitoza în sangele periferic, cucreşterea numărului de PMN imature (deplasarea
la stanga a formulei leucocitare)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 103/681
fagocitează resturile celulare
sintetizează factori de proliferarefibroblastică
LIMFOCITELE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 104/681
LIMFOCITELE
Sunt observate în toate tipurile de inflamaţii, maiales după reacţia acută a neutrofilelor
Derivădin celulele stem din MO.
Celulele stem se diferenţiază în limfocite la nivelulorganelor limfoide primare – timus, MO.
Unele migrează pe cale sanguină spre organelelimfoide secundare – splină, gg. limfatici, ţesutul
limfoid extragg. – ex. inelul Waldayer, plăcile Peyer,apendice.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 105/681
Limfocitele T- denumite după maturarea în timus - ariile paracorticale şi interfoliculare ale gg. limfatici- 70% din L din sangele periferic- diferenţierea celulară - cluster designation – CD- toate LT sunt CD2+, CD3+- markerul CD3 este strans legat de TCR(receptorulpentru Ag al LT)(heterodimer compus din două lanţuri
polipeptidice alfa şi beta - prin rearanjare genică se realizează o variaţie a TCRcomplementară cu IG de suprafaţă ale LB
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 106/681
a. produc şi eliberează limfokine care atragcelule cu rol nespecific în inflamaţie(macrofage, PMN)
b. LT citotoxice - lizează celulele ţintă fărălezarea celulelor vecine; rol în infecţia viralăşi rejetul transplantului
c. LT sensibilizate sunt responsabile de
iniţierea reacţiei de hipersensibilitate întarziată(hipersensibilitate tuberculinică)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 107/681
origine “bursa lui Fabricius”la păsări probabil MO la om periferia ariilor corticale ale limfoganglionilor centrii germinativi ai foliculilor secundari 15% din L circulante receptorii pt. Ag se găsesc sub forma Ig de suprafaţă –
Igs(IgM mononeric sau IgD) prezintă pe suprafaţă receptori pentru porţiunile Fc din
IgG şi pt. C3b şi C3d se pot diferenţia spre producerea de Ig – plasmocite
fiecare plasmocit produce un singur tip de Ig – IgG, IgM,IgA, IgD şi IgE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 108/681
Ig au funcţie de Ac Ac neutralizează toxinele bacteriene
opsonizare prin IgG
Ac specifici pentru Ag de suprafaţăbacteriene(mai ales Gram neg.) cubacterioliză în prezenţa complementului
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 109/681
L. natural killer(LNK)majoritatea L. nude talie mai mare, citoplasmă granular ă
exprimă CD2+ şi poate exprima TCR efect citotoxic nespecific Funcţie – rejetul de transplant
- prima linie de apărare infecţiilevirale şi dezvoltarea tumorală
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 110/681
L. ―killer‖ (LK)
prezintă receptori pt. IgFc pot liza celule ţintă acoperite de AC specifici –
citotoxicitate mediată celular dependentă de Ac
L. ―activated killer‖(LAK) morfologic şi funcţ ional asemănătoare LNK dar
cu un domeniu mai mare de celule ţintă
devin citotoxice după stimularea cu IL-2.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 111/681
Produşi în timpul procesului inflamator pentrucontrolul acestui răspuns
Determină semnele şi simptomele clinice ale
inflamaţiei - edemul
- eritemul
- febra- durerea
RESPONSABILE PENTRU MODIFICĂRILE HEMODINAMICE ŞI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 112/681
RESPONSABILE PENTRU MODIFICĂRILE HEMODINAMICE ŞIVASCULARE
1. Histamina Sursa – granulele mastocitelor, bazofilelor, plachete Eliberare – degranulare la stimuli variaţi – factori fizici, reacţia de
tip I de hipersensibilitate, C3a, C5a, proteine lizozomale cationice Acţiune – efecte vasculare - iniţial vasoconstricţie urmată de
vasodilataţie cu creşterea permeabilităţii vasculare vene mici şivenule- chemotactic pentu eosinofile
2. Serotonina
Sursa – tractul gastro-intestinal, SNC, trombociteAcţiune – efecte vasculare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 113/681
1. Sistemul kininelor Activarea duce la formarea de bradikinină Sursa – plasma în contact cu colagenul, endotoxine
sau proteine ale MB duce la activarea factorului
XII(Hageman) care determină formarea dekalikreină Kalicreina (tisular ă sau plasmatică) transformă
kininogenul (cu GM mare) în bradikinină. Acţiune – creşte permeabilitatea vasculară,
vasoconstricţie, contracţia musculaturii netede,durere.
2 Sistemul Complementului (SC)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 114/681
2. Sistemul Complementului (SC) Activarea SC- Clivajul C3 în C3a în două moduri: a. calea clasică – complexele circulante Ag- Ac activează sistemul în
cascadă generand C3a şi C5a
b. calea alternativă – nonimunologică prin endotoxine bacteriene Acţiunea complementului
- chemotactic pt. neutrofile- creşte permeabilitatea vasculară prin eliberareahistaminei din mastocite- opsonine
- C5b şi C9 – secvenţa de atac a membranelor în agresiunile parenchimatoase
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 115/681
1. Prostaglandinele (PG) derivaţi din ac. arahidonic pe calea ciclooxigenazei Sursa – endotelii şi celule inflamatorii Acţiune
- PGE2 şi PGI2(prostaciclina) – vasodilatator potenţează acţ.histaminei- PGE2 produce durere şi efecte sinergice cu bradikinina, febră prinmecanisme hipotalamice- PGI2 inhibă agregarea trombocitelor
2. Leucotrienele• derivă din ac. arahidonic pe cale patologică a lipoxigenazei
• Acţiuni – chemotaxie –LB4 pt. neutrofile, monocite-macrofage- efecte vasculare – LC4,D4,E4 cresc permeabilitateavasculară(de 1000x mai puternice decat histamina, vasoconstricţie
- bronhoconstricţie
IV. Substanţe leucocitare lizozomale
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 116/681
Neutrofilele – două tipuri majore de granule - specifice – lactoferină, lizozim, fosfatază alcalină, colagenaze - azurofilice – MPO, pr. cationice, hidrolaze acide, proteaze neutre
Monocitele – granule cu hidrolaze acide, elastază, colagenaze, activatori aiplasminogenuluiProteazele sunt controlate de antiproteaze – alpha 1 antitripsina şi alpha 2macroglobulina
V. Substanţele de reacţie lentă în anafilaxie (SRS-A)
Structur ă lipidică cu GM joasă, compus din LC4,D4,E4
în mastocite, PMN, macrofage Apare în cursul reacţiilor anafilactice cu efect vaso şibronhoconstrictor, edeme prin puternic efect de permeabilizarevasculară.
VI. Limfokinele
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 117/681
Polipeptide eliberate de macrofagele activate, de limfocite, mai ales încursul reacţiilor imine mediate celular
a. Factorii chemotactici – atrag specific leucocite în ţesutul inflamat - cresc adeziunea leucocitelor la endoteliu,cresc sinteza de PGI2 şi PAF (activare endotelială)
- induc producţ ia de alte citokine – IL6, IL 8- macrophage chemotactic factor – MCF- neutrophil chemotactic factor – NCF- eozinfile- ECF, bazofile – BCF- factorul de necroză tisulară – TNF.
b. Migration- inhibiting factor – MIF – opreşte mobilitatea intrinsecă amacrofagelor menţinandu-le în aria inflamaţiei
c. Macrofage activating factor - MAF – favorizează actiunea
bactericidă şi tumoricidă prin creşterea M(creşte talia celulei, nr. demitocondrii, lizozomi)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 118/681
d. IL- 2 / factorul de creştere LT produs de L stimulate de antigen în prezenţa
IL-1, produsă de M induce proliferarea limfoblastelor cu producerea
de LT activate: LT h şi LT citotoxice formarea excesivă de colagen şi creşterea
sintezei colagenazei
e. Interferonul – glicoproteină cu activitateantivirală şi antitumorală
IFN alfa, IFN beta – fibroblasteIFN gamma - limfocite
VII. Factorul de activare plachetară(PAF)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 119/681
p ( )Produs de mastocite, dar şi de alte leucociteProduce agregare plachetară, degranulare, bronhoconstricţie,
vasodilataţie, creşterea permeabilităţii vasculare, creşte adeziuneaşi chemotaxia leucocitară VIII. Oxidul nitric(factorul de relaxare derivat din endoteliu)Sintetizat din arginină, O2 şi NADPH cu ajutorul enzimei oxid nitric
sintetază două tipuri de enzimă –
- tipul endotelial – activat de creşterea Ca++ citoplasmatic- tipul macrofagic – indus de M activate de IFN gamma
Acţiuni – vasodilataţie, inhibă agregarea plachetară, acţionează caradicali liberi cu acţiune citotoxică pt. bacterii, celule tumorale, etc.
IX. Radicalii liberi derivaţi din O2 (H2O2, O2-, OH-)
Acţiuni – leziuni endoteliale, creşterea permeabilităţii- inactivarea de antiproteaze- leziuni ale altor tipuri de celule – tumorale, hematii,
parenchimatoase, etc.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 120/681
A. Faza vasculară1. Vasoconstricţia – reacţie iniţială, tranzitorie, deorigine neurogenă, vase mici şi capilare2. Vasodilataţia – masivă în arteriole şi capilare,
venule postcapilareDetermină hiperemie, edem, tumefacţie (rubor, calor,tumor)
3. Creşterea permeabilităţii vasculare
Creştere de presiune hidrostatică prinvasodilataţie şi o pierdere de proteine cu GMmică prin endoteliul hiperpermeabil
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 121/681
1. Contracţia celulelor endoteliale cu creşterea dimensiunilor joncţiunilor intercelulare – prin mediatorii chimici; afecteazăvenulele de 20-60micr.Caracteristic tipului I dehipersensibilitate; r ăspuns imediat tranzitiv;
2. Retracţie endotelială prin reorganizare de citoschelet;
indus de citokine /IL-1, TNF; caracteristic reacţ iei de tip întarziat;durează 4-6ore;
3. Leziune endotelială directă – toxine, necroză endotelială în agresiuni severe – arsuri, infecţii,etc.; durează peste 24ore, este imediată şi persistentă pană la trombozarea saureparaţia vasului
4. Agresiune endotelială mediată leucocitar
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 122/681
constituirea unui exudat- greutate specifică mai mare decat transudatul
- conţinut ridicat de proteine plasmatice
- rol de a dilua agenţii toxici - aduce Ac, C, citokine în focar
încetinirea fluxului microcirculaţiei predispune laformarea de trombi capilari în aria inflamaţiei cu rol în localizarea efectelor agresiunii
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 123/681
Leucocitele au 4 acţiuni specifice îninflamaţie
1. Marginaţie şi aderare
2. Diapedeza3. Migrare – chemotaxie
4. Fagocitoza
Factori chemotactici pentru PMN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 124/681
p- proteaze bacteriene
- C5a- LB4
Factori chemotactici pentru monocite –macrofage
- C5a, C3a- LB4- limfokine generate de expunerea la Ag a
L sensibilizate- fragmentele de fibronectină
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 125/681
Recunoaştereanecesită prezenţa de receptori pe suprafaţa celulei care se ataşează
opsoninelor de pe suprafaţa particulei de fagocitat PMN şi M au receptori pentru porţiunea Fc a IgG şi pt. C3b Fagocitarea
constituirea unui fagolizozom cu eliberarea de peroxidaze hidrolaze înspsţiul extracelular hidrolazele acide sunt eliberate în fafolizozom; Ca şi Mg sunt necesare
Degradarea- mecanisme oxigeno-dependente- oxidazele membranare generează peroxid de hidrogen - H2O2 se combină cu MPO şi ioni de clorid în fagolizozomi - cel mai
puternic bactericid- radicali liberi de superoxid
- mecanisme oxigeno-independente- lizozimul – hidrolizează peretele glicoproteic al bacteriilor - proteine cationice- lactoferina- ioni H+ / determină un pH acid cu supresia creţterii bacteriene
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 126/681
Inflamaţii nespecifice Inflamaţii specifice Din punct de vedere al evoluţiei
- acute
- subacute- cronice
Din punct de vedere morfologic1. Inflamaţii predominent exudative
2. Inflamaţii predominent alterative 3. Inflamaţii predominent proliferative
INFLAMAŢIILE PROLIFERATIVE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 127/681
INFLAMAŢIILE PROLIFERATIVE
Proliferarea elementelor parenchimatoase-epiteliul capsular în glomerulonefrita
proliferativă - epiteliul cutanat infecţiile virale HPV – condilomul acuminat
Proliferarea elementelor mezenchimalecu constituirea de inflamaţii proliferativegranulomatoase
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 128/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 129/681
CLASIFICAREA INFLAMAŢIILORPROLIFERATIVE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 130/681
PROLIFERATIVE
I. INFLAMAŢII PROLIFERATIVE NESPECIFICE – ŢESUTUL DE GRANULAŢIE
II. INFLAMAŢII GRANULOMATOASENESPECIFICE SAU CU SPECIFICITATEDISCUTABILĂ
III. INFLAMAŢII GRANULOMATOASE DE CORPSTRĂIN
IV. INFLAMAŢII GRANULOMATOASE SPECIFICE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 131/681
1. GRANULOAMELE INFECŢIOASE - a. febra tifoidă - b. tifosul exantematic- c. bruceloza
- d. tularemia- e. boala ghearelor de pisică - f. limfogranulomatoza benignă - e. inflamaţii de origine virală
- poliomielita, rabia.2. GRANULOAMELE DIN BOLILE DE COLAGEN
ex. granulomul Aschoff – RAA3. SARCOIDOZA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 132/681
Etiologie – Salmonella typhi
Transmisie‖ fecal-orală‖ Purtătorii cronici - colonizarea veziculei biliare Evoluţie trei stadii(3 săptămani) 1. faza proliferativă – tumefierea encefaloidă a plăcilor
Peyer, de consistenţă moale, rozată 2. necroza în centrul plăcii, cu eliminarea conţinutului
plăcii; posibil perforaţii; leziunea - axul lumenului 3. faza reparatorieMicroscopic - Granulomul tific – localizat plăcilor Peyer,
gg.limfatici mezenterici, splină, ficat, MO Limfocite, histiocite, celule Rindfleisch – celule mari cu
citoplasma acidofilă, granulară, nuclei excentrici
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 133/681
Boală venerică produsă de Chlamydia trachomatis – patogen obligatoriu intracelular în celulele epitelialecolumnare
Debut printr-un mic şancru granulomatos însoţit de oadenopatie satelită inghinală, pelvică, rectală cu
fistulizare prin traiecte multiple care se deschid la piele. Microscopic – granulom cu centrul necrotic – purulent
înconjurat de celule epitelioide cu nucleii aşezaţi înpalisadă şi rare celule gigante; la periferielimfoplasmocite, eozinofile, neutrofile.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 134/681
Etiologie necunoscută caracterizată prin prezenţa de granuloamenecazeoase.
Leziuni multiple- limfadenopatie bilaterală hilară sau atingerea pulmonară90% din cazuri
Clinic – sindromul Lofgren – adenopatii hilare bilaterale, eritem nodos,altralgii
Leziuni oculare, cutanateTestul Kweim pozitiv 75% - IDR cu extract de spilnă sarcoidotică Granulomul noncazeos – agregate de epitelioide cu rare celule gigante de
tip Langhans, delimitatede fibroză. Incluzii în celulele gigante:- Concreţiuni laminate compuse din calciu şi proteine ( corpii Schaumann)
- Incluzii stelate sau corpii asteroiziEvoluţ ia leziunilor spre fibroză.
SARCOIDOZĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 135/681
SARCOIDOZĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 136/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 137/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 138/681
Proces inflamator granulomatos cu dispoziţie difuză saunodulară constituit din celule gigante dispuse în jurulcorpului străin – celule gigante de corp străin.
Dimensiuni de 50-150mic, multinucleate, dispuşi neregulat. Evoluţie – de obicei spre fibroză.
Corpi străini - origine exogenă – talc, material de sutură, substanţe
uleioase injectabile, pulberi inhalate, etc.- origine endogenă – produse de dezintegrare lipidică –
lipogranuloame, keratină – chisturi epidermale, uraţi – tofiigutoşi, colesterolul, amiloidul, etc.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 139/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 140/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 141/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 142/681
SIFILISUL
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 143/681
Boală infecţioasă cu evoluţie cronică produsăde Treponema pallidum, microorganismspiralat, prezentand un flagel periplasmaticaxial.Nu poate fi cultivată, dar este detectată prinimpregnaţii argentice, examinre în camp
întunecat sau imunoflorescenţă. Căile de transmitere: de obicei veneriană, dar şi cutanată(caracter profesional) sautransplacentară (sifilis congenital).
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 144/681
Triada lezională:1. leziuni vasculare de tipul panvascularitei, încare predomină procesul de endotelităproliferativă cu tendinţă obstructivă – endotelităobliterantă;
2. leziuni infiltrativ - proliferative, realizandinflamaţia granulomatoasă luetică, frecvent cudispoziţie perivasculară. Infiltratul este de tiplimfo-plasmocitar, cu dispoziţie difuză sau
nodulară(granulomul luetic)3. leziuni alterative de tipul necrozei gomoase.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 145/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 146/681
Evoluează în trei stadii.
1. Sifilisul primar – apare după o incubaţie medie de 21 de zile. leziunea iniţială – şancrul de inoculare – şancru dur.Macroscopic – papulă indurată al cărui centru se exulcerează.Ulcerul apare rotund - ovalar, cu dim. de 3-4mm pană la 1,5cm,nedureros, cu margini netede, fundul curat, de culoare roşie –
închis, consistenţă fermă. Şancrul luetic este însoţit de adenopatia satelită. Mobilă, elastică,nesupurativă.
Microscopic – infiltrat inflamator limfo-plasmocitar perivascular şiendotelită hiperplazică obliterantă.
După aprox. 3 săpt. şancrul se vindecă fără cicatrici.
Patogeneza – marca histopatologica – endarterita obliterativăsecundară legării Tp de endotelii prin intermediul fibronectinei şiinfiltratul inflamator bogat în plasmocite.
2. Sifilisul secundar – apar la 6-10 săptămani. Leziunile caracteristice - sifilidele - leziuni cutaneo-
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 147/681
Leziunile caracteristice - sifilidele - leziuni cutaneo-mucoase generalizate
Sifilidele cutanate – a. sifilida eritematoasă(rozeola) / pete izolate(macule)
de culoare roşie, rotund-ovalare, pălesc la vitropresiune.Histologic – vascularită, discret edem şi un redus infiltrat
limfo-plasmocitar cu dispoziţie perivascular. b. sifilida papuloasă – papule determinate de uninfiltrat luetic în dermul papilar.c. sifilida psoriaziformă – acantoză şi parakeratoză. d. sifilida papulo- hipertrofică – aspectepapilomatoase ale epidermului. Dg. dif. de leziunilevirale.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 148/681
Sifilidele mucoase – leziuni papulo-erozive,
mai ales în regiunea perianală, înalte de 2-3cmdenumite condilomata lata.
Alte modificări – alopecia
- micropoliadenopatia, generalizată sau culocalizări tipice, epitrohleară şi a lanţului cervicalposterior.
Evoluţia – vindecare spontană – săptămani sau
luni
3. Sifilisul terţiar – nu este obligatorie. Aparedupă o perioadă de latenţă de 2-4 luni pană la
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 149/681
după o perioadă de latenţă de 2 4 luni pană la30 de ani.
Leziunea caracteristică – goma sifilitică. Morfopatologic evoluează în 4 stadii:
1. goma crudă - formaţiune tumorală, deconsistenţă elastică, pe secţiune aspect de
castană crudă. 2. goma ramolită – lichefierea centrului leziuniicare ia consistenşa de guma arabica 3. goma ulcerată – ulceraţii întinse cu caracter
mutilant4. goma cicatricială – evoluţia spre o cicatriceretractila mutilantă.
Mi i t t i l ti
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 150/681
Microscopic – centru - material necrotic
coagulat delimitat de o colecţie demacrofage palisadate şi fibroblaste, înconjurate de numeroase limfo-
plasmocite. leziune caracteristică – panvascularită cu
endotelită proliferativă ducand laobstrucţie vasculară şi infiltrat inflamator perivascular.
LEZIUNILE CARDIO-VASCULARE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 151/681
Localizate mai ales la aortă – aortită luetică. Macroscopic – retracţii cicatriciale ale sigmoidelor aortice,
mediei şi intimei. Pierderea de ţesut elastic favorizeazăformarea de anvrisme.Leziunile maxime - la nivelul crosei aortice şi valvulelor
sigmoide(condiţ ii de insuficienţă aortică). Leziuni deateroscleroză suprapuse.
Microscopic: 1. panvascularită în vasa vasorum, înconjurată de infiltrate
limfoplasmocitare 2. infiltrare de tip gomos a mediei – mezoaortita – cu
distrugerea ţesutului elastic şi endotelită proliferativă.
1 Leziuni meningo-vasculare meningită cerebro
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 152/681
1. Leziuni meningo-vasculare – meningită cerebro –spinală cronică cu interesarea vaselor
subarahnoidiene. Macroscopic – îngroşarea leptomeningelor şi
hidrocefalie Microscopic – leziuni gomoase difuze – exudat fibrinos,
panvascularită cu infiltrate limfoplasmocitare cu evoluţie
spre fibroză.Posibil ramolisment cerebral. 2. Paralizia generală progresivă – meningoencefalită
luetică. Apare la 2% din cazuri, mai frecvent la B. Afectează mai ales lobii frontali – atrofie. Microscopic – leziuni degenerative neuronale, glioză, panvascularită.
Demenţă 3. Tabesul dorsal. – demielinări ale cordoanelor
posterioare ale MS şi a rădăcinilor posterioare alenervilor spinali cu leziuni degenerative ale axonilor şitulburări de sensibilitate. Panvascularită.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 153/681
1. Gomele cutanate – situate în dermulprofund şi subcutan, cu ulcerareategumentului urmată de cicatrici mutilante
2. Ficat - leziuni gomose multiple cuorganizare fibroasă şi pseudolobulare, ―ficatlegat în sfori‖.
3. Osteo şi periostita gomoasă difuză.
Liza osoasă urmară producţie osoasă cuconstituirea de osteofite.
SIFILISUL CONGENITAL
Datorită trecerii Tp prin placentă posibilă doar din al doilea trimestru
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 154/681
Datorită trecerii Tp prin placentă, posibilă doar din al doilea trimestrucand dispare stratul citotrofoblastic.
In funcţie de momentul apariţiei leziunilor se descrie:1. S.c. precoce - leziuni prezente la naşterea. incompatibile cu viaţa – moartea fătului în uter – tegumente
edemaţiate, care se detaşează cu uşurinţă. Leziuni pulmonare – pneumonie albă – consitenţă crescută de culoare alb-sidefie.Leziuni hepatice - ficat mare, dur, culoare cenuşie, ―ficat de silex‖
b. compatibile cu viaţa – pemfigusul palmo-plantar, hepatospleno-megalie, sifilide cutaneo-mucoase, hidrocel unilateral, numeroasemalformaţii congenitale – buză de iepure, gură de lup, malformaţiicardiace, etc.
2. S.C. tardiv – leziuni apar în adolescenţă - osteoperiostita tibiei – tibia în iatagan
- gome ale palatului osos şi ale piramidei nazale – comunicări oro-nazale şi ―nasul în şa‖ - triada Hutchinson - keratita interstiţ ială, surditate labirintică,
malformaţii dentare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 155/681
Tuberculoza pulmonară primară
Complexul primar tuberculos
95% cazuri este localizat pulmonar, 4% digestiv, 1%
cutanatAfectul primar
Limfangita tuberculoasă
Adenopatia satelită
TUBERCULOZA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 156/681
Boală infecţioasă produsă de bacteriidin genul Mycobacterium, care deobicei afectează plămanul, iar în 1/3 dincazuri şi alte organe.
Netratată boala este fatală în 5 ani în
mai mult de ½ din cazuri
ISTORIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 157/681
mumiile egiptene prezentau leziuni de TBC spinală grecii au denumit TBC, ftizie pt. a defini caracterul
comsumtiv al bolii sec. XVII-XVIII, caracter epidemic în Europa Robert Koch descoperă bacilul tuberculos 1882
izolarea în sanatorii determină reducerea nr. de cazuri înprima jum. a sec. XX introducerea din 1950 a terapiei antibiotice antituberculoase
a determinat reducerea morbidităţii şi mortalităţii după 1990 se înregistrează din nou creşterea incidenţei prin
cazurile apărute la imunodeprimaţi.
ETIOLOGIE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 158/681
genul Mycobacterium, familia Mycobacteriacee, ordinul Actinomycetales specii patogene pt. om sunt:
1. M. tuberculosis(M.t.) / bacil aerob, nesporulat, dim. de0,5-3mic.
2. M. bovis – infectare prin laptele nepasteurizat3. M. africanum – Africa de V. şi Centrală 4. M. avium şi intracellulare – determină boală doar la
imunodeprimaţi(15-24% la pacienţi cu SIDA)
MYCOBACTERIUM TUBERCULOSISCOL. ZIEHL - NEELSEN/ BACIL 4NM, SE DEZVOLTĂ OPTIMLA O PRESIUNE A O DE 14MMHG, INHIBAT LA PH 6,5 ŞI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 159/681
O S U O G, 6,5 ŞPREZENŢA DE ACIZI GRAŞI CU LANŢ LUNG
EPIDEMIOLOGIE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 160/681
OMS – aprox. 4mil. de cazuri noi anual şi3mil. de decese(1995)
Factori care au determinat creşterea
incidenţ ei de TBC mai ales după 1990:- SIDA
- imigraţia din ţările cu prevalenţăcrescută
- problemele sociale- abuzul de droguri
DE LA EXPUNERE LA INFECŢIE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 161/681
M.t. este transmisă de obicei de la pacienţi cu infecţiepulmonară prin secreţii aerosolizate de tuse, strănut sauvorbire
Picăturile se usucă rapid, au dimensiuni de 5-10mic. şipersistă în aer mai multe ore
Un acces de tuse poate genera mai mult de 3000 departicule infecţioase
Alte căi de transmitere – laptele nepasteurizat, cutanată sauplacentară.
Importante sunt durata contactului, gradul de infecţiozitate şimediul de contact
PATOGENEZĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 162/681
1. Bazele virulenţei M.t.
2. Relaţia dintre hipersensibilitate şi
imunitate la infecţia cu BT 3. Patogeneza distrucţiei tisulare şi
necrozei cazeoase
VIRULENŢA M.T.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 163/681
patogenitatea MT este datorată capacităţii de a scăpa distrugerii
de către macrofage şi de a induce reacţiile de hipersensibilitate întarziată. Acestea se datorează mai multor componente ale peretelui
bacterian:a. “cord factor” glicolipid de suprafaţă, prezent doar pe tulpinilevirulente, care determină creşterea in vitro a BT în cordoane.
Injectarea la şoareci a extractului purificat induce apariţia degranuloame specificeb. “sulfatidele”, glicoproteine de suprafaţă care conţin sulf,prezente doar pe tulpinile virulente; împiedică fuziuneafagozomilor care conţin BT cu lizozomii, în macrofage c. LAM, heteropolizaharide cu o structură similară endotoxinei
bacteriilor gram negative; inhibă activarea macrofagelor de cătreinterferonul gamma şi induce eliberarea de către acestea deTNF-alfa (care determină febră, scădere în greutate, leziunitisulare) şi de IL -10 care suprimă proliferarea de LT.
Aprox. 10% din particolele infactante inhalate ajung în alveoleunde determină un răspuns inflamator nespecific.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 164/681
Macrofagele alveolare activate nespecific le ingeră şi letransportă în gg. limfatici hilari.
Factorii de virulenţă prezentati le conferă rezistenţă. Bacilii se multiplică rapid şi macrofagele sunt lizate. Monocite neactivate atrase din sange în focarul inflamator
ingeră BT rezultaţi din macrofagele lizate. Totodată se produce o diseminare a BT pe cale sanguină în alte
zone ale plămanului sau din corp Acest stadiu al infecţiei este asimptomatic. În 2-4 săspătămani după infecţie apar două răspunsuri ale
gazdei:- leziunea tisular ă - răspunsul imunitar prin apariţia de macrofage activate
specifice Aceste sunt consecinţa dezvoltării imunităţii mediate de celulele T,
moment marcat de pozitivarea IDR la PPD.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 165/681
LT CD4+ native(virgine) recunosc peptide derivate din BT înasociaţ ie cu molecule al Cl. II MCH pe suprafaţa celulelor prezentatoare de antigen(monocite, macrofage)
Rezultă diferenţierea LTCD4+ native în LTH1 CD 4+ care
iniţiază reacţia de hipersensibilitate. Pt. gazdele neimunizate atacul iniţial ineficient almacrofagelor duce la eliberarea de IL-12 care conduce ladiferenţierea de LTH1CD4+. Acestea intr ă în circulaţie undese menţin perioade lungi de timp.
Prin eliberarea de citokine specifice LTH1CD4+ induc atatreacţiile tisulare caracteristice fenomenelor dehipersensibilitate întarziată cat şi procesele de imunitatespecifică(diferntierea de macrofage specifice)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 166/681
LT interacţionează cu macrofagele pe două căi. 1. LT H1CD4+ secretă IFN-gamma care activează
macrofagele să distrugă bacteriile intracelulare via radicaliliberi de nitrogen. Aceasta se asociază cu formarea degranuloame epitelioide.
Creşte expresia de molecule de cl. II MHC pe suprafaţă,facilitand exprimarea antigenelor.
Induce eliberarea de factori de creştere, ca TGF- beta carestimulează proliferarea fibroblastică şi producţia decolagen.
2. LTCD8+ supresor/citotoxic, distrug macrofagele infectatedeterminand formarea de cazeum.
FOLICULUL TUBERCULOS
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 167/681
Odată cu dezvoltare imunităţii specifice şi acumularea de
macrofageactivate la locul leziunii primare se constituie leziuneagranulomatoasă specifică numită folicultuberculos(foliculul Koster), leziune microscopică, nodulară,constituită de la periferie spre centrul leziunii din:- limfocite /coroana limfocitar ă
- macrofage activate cu aspect de:a. celule epitelioide / cu dispoziţie de obicei radiară b. celule gigante de tip Langhans, cu dimensiuni de 40-
150mic., cu citoplasma acidofilă, uneori granulară şi numeroşinuclei dispuşi la periferia citoplasmei, în coroană sau potcoavă;
în citoplasmă prin coloraţii speciale se pot pune evidenţă B.K.
fagocitaţi. În dezvoltarea lor foliculii au tendinţa de conflua. În centul foliculului se constituie un proces de necroză de
cazeificare care microscopic apare ca o zonă acidofilă,omogenă, fin granulară. Persită fibrele elastice şi de reticulină.
FOLICULI TUBERCULOSI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 168/681
FOLICULUL TBC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 169/681
CELULE EPITELIOIDE - DETALIU
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 170/681
GRANULOM CAZEOS TBC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 171/681
GRANULOM CAZEOS TBC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 172/681
MACROSCOPIA LEZIUNILOR TBC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 173/681
I. LEZIUNI CIRCUMSCRISE
II. LEZIUNI DIFUZE III. LEZIUNI ULCERATIVE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 174/681
1. Granulaţiile miliare – leziuni mici de 1-2mm,izolate, proeminente pe suprafaţa externă sau pesecţiunea organului, de culoare cenuşie-translucidă(recente) sau cenuşie-gălbuie-mată(candapare cazeificarea). Leziunile sunt aderente deparenchim. Sunt consecinţa unei diseminărihematogene masive în perioada primară sau stadiilefinale ale TBC secundare de organ.
2. Nodulii simpli – dim. de 0,5-3cm, consecinţă adiseminării hematogene, limfogene şi bronşice.
3. Nodulii acinoşi(leziunile acino-nodulare) – caracteristice plămanului; aspect policiclic,consistenţă şi culoare varibilă cu stadiul evolutiv;substratul histopatologic / focare debronhopneumonie cazeoasă, cu predominenţaleziunilor de tip exudativ.
GRANULAŢII MILIARE TBC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 175/681
NODULI TBC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 176/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 177/681
4. Tuberculomul – leziune nodulară cu aspect
pseudotumoral, bine circunscrisă, cu dim. de 5-10cm.a. tuberculomul omogen- masă cazeoasă
delimitată de o capsulă conjunctivă b. tuberculomul polimorf(multinodular) /
aglomerare de noduli cazeoşi, fiecare înconjurat de o
capsulă conjunctivă proprie c. tuberculomul stratificat – constituit din inele
concentrice de cazeum de varste diferite, alternandcu inele de ţesut conjunctiv.
Histopatologic se descriu următoarele zone de la
periferie spre centru – capsula fibroasă, ţesut degranulaţie specific, zonă centrală de necrozăcazeoasăţ
Tuberculomul reprezintă o formă de evoluţie favorabilăa infecţiei tuberculoase sub terapia specifică.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 178/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 179/681
caracteristice pt. plăman şi seroase a. Infiltratul tuberculos pulmonar – apare ca o
infiltrare difuză a parenchimului, de întinderevariabilă, zonă, lob, plăman în totalitate, omogenă, cuevoluţie spre cazeificare. teritoriul este mărit devolum, de consistenţă crescută, cu dispariţiacrepitaţiilor. posibilă eliminare de mase de cazeumramolite cu constituirea de caverne.Histopatologic – focare confluente debronhopneumonie cazeoasă.
b. Serozitele tuberculoase- pleurezia, pericardita,peritonita, poliserozitele. aspect de inflamaţieexudativă de tip sero-fibrinos cu evoluţie spreresorbţie sau transformare cazeoasă sau cazeoasă-purulentă.
Tendinţa la organizare fibroasă cu constituirea de
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 180/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 181/681
Ramolirea maselor cazeoase care pot fi eliminate pe căi naturale –
arbore traheo-bronşic, tub digestiv, căi urinare, sau pe căi patologice – fistule. se realizează pierderi de substanţă la nivelul tegumentelor saumucoaselor – ulceraţii tuberculoase, sau la nivelul organelor – cavernetuberculoase.
1. Ulceraţia tuberculoasă – formă neregulată cu margini anfractuase;fundul prezintă depozite cazeoase. Histopatologic - procese dehiperplazie reparatorie a epiteliului din jurul ulceraţiei, iar în baza zoneide necroză cazeoasă ţesut de granulaţie specific
2. caverna tuberculoasă – pulmonară sau extrapulmonară, seconstituie în perioada primară – caverna precoce, sau mai frecvent înperioada secundară. Cavernele pulmonare – au dimensiuni variavile, unice sau multiple,localizate mai ales subclavicular, formă variabilă, neregulată, pereţianfractuoşi, cu depozite de cazeum. Pereţii sunt constituiţi din ţesut degranulaţie tuberculos, străbătut de vase cu leziuni de panatrerită, cuevoluţie spre fibroză cu obliterarea lumenului sau constituirea unor
dilataţii anevrismale – anevrismele Rassmunssen, cu dimensiuni de2mm la 2-3cm. Ruperea lor determină hemoptizii. Evacuareaconţinutului printr -o bronhie de drenaj determină extinderea procesului.Sub tratament se obţine încapsularea fibroasă. Pereţii devin netezi şise pot epiteliza prin proliferarea epiteliului bronhiolelor terminale.Frecvent apar procese de metaplazie epidermoidă.
CAVERNĂ TUBERCULOASĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 182/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 183/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 184/681
Riscul de dezvolta boala după infecţia cu BTdepinde mai ales de susceptibilitateaindividuală şi nivelul funcţional al imunităţiimediate celular.
Afectarea clinică urmand direct infecţiei este
denumită – tuberculoză primară.
TBC PRIMARĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 185/681
TBC primară este localizată în marea majoritate a cazurilor în
plăman şi reprezintă boala clinică care urmează directcomplexului lezional care se constituie ca urmare aprimoinfecţiei cu BT, cunoscut sub denumirea de complexprimar Ranke constituit din:1. Afectul primar (şancru de inoculare) (Ghon) 2. Limfangita tuberculoasă 3. Adenopatia hilară
Complexul primar se însoţeşte întodeauna de o diseminarehematogenă a infecţiei. Dacă diseminarea este masivă se realizează generalizareaprocesului tuberculos, cu constituirea TBC miliare.De cele mai multe ori diseminarea este paucibacilară
realizand mici leziuni TBC la distanţă care evoluează deobicei spre fibroză şi calcificare – noduli reziduali, care maiconţin BT viabili şi pot reprezenta o sursă de reinfecţieendogenă.
Localizat subpleural mai frecvent în lobii superiori şi pl dr
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 186/681
Localizat subpleural, mai frecvent în lobii superiori şi pl. dr.
91 % -unic, 9% – două sau mai multe afecte primare.
Macroscopie
AP recent - leziune nodulară cazeoasă, diam 0,5 - 2cm, formărotundă sau triunghiulară.
Cu timpul se încapsulează şi se transformă într -un mic nodulscleros, dur, calcificat.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 187/681
MicroscopieIniţial focar de bronho - alveolită nespecifică – exudatfibrinos bogat în macrofage, limfocite, rare granulocite,hematii şi o zonă centrală de necrobioză.
Focarul evoluează spre cazeificare. În caz de evoluţie favorabilă zona de cazeificare estedelimitată de ţesutul de granulaţie specific, care cutimpul suferă un proces de scleroză şi calcificare.
Se constituie AP cicatricial. 20% mai conţin bacili viabili.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 188/681
Se constiuie încă din perioada când AP are caractere nespecifice – vase limfatice dilatate,fibrină şi b.K în lumen, infiltrare limfocitară înperete.
Pe traiect apar leziuni specifice, limfangitadevine vizibilă macroscopic sub forma unor dungi subţiri, albicioase, localizate peribronşic,cu granulaţii şi tuberculi miliari pe traiectul
limfaticelor.Limfangita se resoarbe cel mai repederezultând un proces discret de fibroză.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 189/681
Interesează gg. limf. bronho-traheali, caredrenează zona AP
Macroscopic: gg. limf. prezintă zone de
cazeificare de întindere variabilă. Microscopic: leziuni tuberculoase proliferative,care evoluează spre încapsulare fibroasă,
cicatrizare şi calcificare.
COMPLEXUL PRIMAR TBC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 190/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 191/681
Suprainfecţii cu bK şi deficit de imunitate
AP- dimensiuni mai mari până la un focar
masiv de pneumonie cazeoasă. Prin ramolire se formează caverna primară.
Adenopatia satelită complicată
– periadenită, poliadenopatii, fistule ganglio-bronşice, caverna ganglionară
Diseminări pulmonare şi extrapulmonare cu
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 192/681
Diseminări pulmonare şi extrapulmonare cu
punct de plecare AP sau adenopatia satelită – pe cale hematogenă, limfatică şi bronşică (deobicei post fistulă gg. - bronşică).
Deobicei aceste diseminări realizează la nivelulplămânului numai focare pulmonare apicale, cuevoluţie spre scleroză dar cu mare potenţial dereactivare.
Se pot produce diseminări importante pulmonare +/-extrapulmonare.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 193/681
Forme anatomo/clinice:
Tuberculoza miliară şi granulia – diseminare hematogenă şi limfo-hematogenă. Macroscopic – număr mare de granulaţii şi/sau tuberculi miliari răspândiţi în
toate ariile pulmonare şi la pleură. Posibil şi în splină,seroase, gg. limfatici, rinichi, ficat, etc.
Bronho-pneumonia cazeoasă – diseminare limfo-hematogenă sau pe cale bronşică din fistulele.
Focare multiple, izolate sau confluente. Leziuni acino-nodulare cu contur neregulat în formă de ―viţă de vie‖.
Tuberculoză de reinfecţie.
Evoluează local pulmonar, adenopatia fiind absentă.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 194/681
Debutul de la focarele pulmonare apicale, din zona domuluipleural(supraclaviculare) – dimensiuni mici, cu centrulcazeos sau calcificat, cu organizare fibroasă în jur.
Reactivarea constă în apariţia în jurul acestor focare deleziuni exudative cu tendinţă la cazeificare şi propagareulterioară a infecţiei pe cale limfatică şi determinarea deleziuni bronşice.
Ulterior acestea produc însămânţarea pe cale bronşică aţesutului pulmonar subiacent (zona subclavicular ă). Se
formează unul sau mai multe focare bronho-pneumonicecare prin confluare dau un macronodul, unic, omogen,relativ bine delimitat, care Rx corespunde infiltratuluiprecoce de tip Assmann.
Când cuprind un teritoriu mai întins – conglomerarede tuberculi cazeoşi cu contur neregulat şi cu reacţieperifocală exudativă – Rx – infiltratul nebulos tipRedeker Extinderea determină zonite sau lobite
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 195/681
Redeker. Extinderea determină zonite sau lobite
Alte mecanisme: reactivarea afectului primar.
Leziunile iniţiale ale F. pot regresa - organizare fibro-conjunctivă.
Frecvent suferă procese de excavaţie – cavernaprecoce- perete subţire. Punct de plecare pt. extensiaapico-caudală bronhogenă.
Evoluţia cronică cu diseminări repetate şi remanierifibro-conjunctive determină un mare polimorfism
lezional.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 196/681
Forme anatomo – cliniceTuberculoza infiltrativ-cazeoasă. Evoluţiespre resorbţie sau TBC cavitară
Tuberculoza ulcero-cazeoasă sau cavitară. Tuberculoza fibro – nodulară. Tuberculomul (omogen, polimorf,
stratificat).
AP VECHI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 197/681
CALCIFICAT
AP
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 198/681
REACTIVAT
TBC miliară
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 199/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 200/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 201/681
FOLICULI TUBERCULOŞI FUZIONAŢI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 202/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 203/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 204/681
NEOPLAZIA
DR. FLORINEL POPCatedra de MorfopatologieUMF Carol Davila
BUCUREŞTI
INTRODUCERE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 205/681
80% din neoplaziile maligne apar în 10localizări anatomice: plămân, sân, colon şirect, prostată, gg. limfatici, uter, vezicăurinară, pancreas, MO – leucemii şi stomac.
B – cancerul pulmonar, colon şi rect, prostatăşi pancreas
F – cancerul de sân, plămân, colon şi rect,
uter
Neoplazie – gr neos – nou şi plasma – formare creştere
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 206/681
Neoplazie gr. neos nou şi plasma formare, creştere Creştere nouă, relativ autonomă a unei colonii de celule
dintr-un ţesut Majoritatea neoplasmelor apar prin expansiunea clonală a
unei singure celule. Celulele neoplazice pierd anumite funcţii specializate şi
achiziţionează propietăţi biologice noi – cea mai importantăfiind creşterea relativ autonomă, necontrololată.
Oncologie (onkos – tumor ă+logia)-ştiinţa care se ocupă custudiul neoplasmelor incluzând etiologia şi patogeneza.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 207/681
HiperplaziaMetaplaziaDisplazia
DEFINIŢII
În funcţie de comportamentul biologic neoplaziile
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 208/681
În funcţie de comportamentul biologic neoplaziilesunt clasificate în:benigne care au un grad mai mic de autonomie acreşterii, de obicei nu sunt invazive, nu daumetastaze şi tratate corect se poate obţine
vindecarea.maligne care manifestă un grad mare deautonomie, sunt capabile de invazie şimetastazare, pot fi rezistente la tratament şi potcauza decesul.
Cancer – nume generic pentru o neoplaziemalignă
DEFINIŢII
Anaplazia propietatea celulelor canceroase
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 209/681
Anaplazia - propietatea celulelor canceroasecaracterizată prin pierderea structurii şi funcţieinormale, marcând gradul de diferenţiere.
Sufixul -oma + denumirea ţesutului de origine
generează denumirea neoplaziilor benigne. Ex.fibroma, lipoma, leiomiom, rabdomiom, schwanom,etc.
Exceptii: melanom, hepatom, seminom sauhematom, granulom, hamartom.
DEFINIŢII
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 210/681
Sufixul – blastoma indică neoplasme alecelulelor embrionice. Ex. neuroblastom al gl.suprarenale, retinoblastom ocular,hepatoblastom, nefroblastom, etc.
Carcinom – tumoră malignă a ţesuturilor epiteliale
Sarcom - tumoră malignă a ţesuturilor mezenchimale
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 211/681
MORFOPATOLOGIA TUMORILORBENIGNE ŞI MALIGNE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 212/681
Go - neoplazie înalt diferenţiată - benignă
G1 - bine diferenţiat
G2 - mediu diferenţiat
G3 - slab difernţiat
G4 - nediferenţiat
Gb - grad borderline
Gx - grad nedeterminat
STADIALIZAREA TUMORILORSISTEMUL TNM
Tis - tumoră in situ non-invazivă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 213/681
Tis tumoră in situ non invazivă
T1 - tumoră mică cu invazie minimă T2 - tumoră medie, cu invazie în limitele organului afectat T3 - tumoră mare, cu invazie dincolo de limitele organului afectat T4 - tumoră foarte mare, cu invazie în organele adiacente
N0 - fără metastaze gg. limfatici N1 - metastaze gg. limf. regionaliN2 - metastaze gg. limf. juxtaregionaliN3 - metastaze gg. limf. la distanţă
M0 - fără metastaze M1 - cu metastaze
TUMORILE EPITELIALEBENIGNE
PAPILOMUL
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 214/681
tumora benignă a epiteliilor pavimentoase stratificate localizat pe piele şi mucoase acoperite de epitelii pavimentoase: bucală, faringiană,
corzi vocale inferioare, esofag, vulvă, vagin, anus. papilomul urotelial papilomul intraductal mamar Macroscopic: ce
- unică sau multiplă - papilomatoză
- formaţ iune pediculată sau sesilă - suprafaţă netedă sau rugoasă
Microscopic:- epiteliu apare îngroşat cu numeroase creste şi ramificaţii de mărime inegală
- îngroşarea se observă mai ales la nivelul stratului intermediar – acantoză - parakeratoză şi hiperkeratoză - membrana bazală este continuă, neantreruptă - dermul sau corionul subiacent prezintă un proces de hiperplazie stromală care
pătrunde adanc printre crestele epiteliale - posibil – ulceraţii şi suprainfecţii
DD – transformarea papilomatoasă a epidermului.
PAPILOM CU ACANTOZĂ ŞI HIPERKERATOZĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 215/681
CONDILOMUL + DISPLAZIE COL UTERIN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 216/681
KERATOACANTOMUL
Moluscum sebaceum
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 217/681
Moluscum sebaceum Macroscopie – nodul cutanat neted cu centrul ombilicat,
unic/multiplu, dimensiuni variate Microscopic - insule /cordoane de celule scuamoase care
pătrund în dermul superficial; perle epiteliale cu keratinizare
absenţ a atipiilor celulare; rare mitoze tipice în derm infiltrat inflamator cronic, uneori reacţie
granulomatoasă de corp străin la keratină aspect pseudocarcinomatos / DD carcinom spinocelular
Evoluţie benignă, posibilă regresie lentă spontană.
KERATOACANTOMUL
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 218/681
KERATOACANTOMUL
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 219/681
POLIPUL
Tumoră benignă a epiteliilor cilindro-cubice de
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 220/681
acoperire Cavitatea nazală, stomac, duoden, colon,
endometru, endocol unic/multiplu - polipoză Clasificare
- simpli,- glandulari(adenomatoşi)
- viloşi - tubulo-viloşi
POLIPUL SIMPLU
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 221/681
Formaţiune protruzivă de mici dimensiuni,3/5mm, suprafaţă netedă/neregulată, posibilulcerată
Microscopic – epiteliu cilindric/cubic, uni-pluristratificat, dispus pe un axconjunctivo/vascular aflat în continuitate cucorionul mucoasei; infiltrat inflamator cronic
variabil ca intensitate
POLIPUL ADENOMATOS
Macroscopic / dimensiuni de cm, suprafaţă neregulată,
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 222/681
p , p ţ g ,
boselată, asect conopidiform Microscopic
– proliferarea epiteliului de acoperire cu formarea de structuriglandulare pe axul fibro-conjunctivo-vascular
- caractere citologice ale celulelor proliferate similare cu celenormale- nu se observă aspecte de invazie a bazei- MB continuă
- unele glande apar dilatate chistic cu secreţie acumulată - ulceraţii, arii de necroză, infiltrat inflamator în stromă
POLIP ADENOMATOS COLONIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 223/681
POLIP ADENOMATOS COLONIC,OB. 10X, COL H&E
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 224/681
POLIP ADENOMATOS COLONIC,OB. 20X, COL H&E
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 225/681
POLIPOZE
Polipoza familială multiplă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 226/681
- transmitere autozomal dominantă - localizare la colon- debut în copilărie/adolescenţă - risc crescut de malignizare
Sindromul Peutz – Jeghers- transmitere autozomal dominantă - polipi multipli pedunculaţi tubul digestiv (stomac, colon,
rect)
- hiperpigmentarea melanică piele, mucoasă bucală
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 227/681
POLIPUL VILOS
apare de obicei colon/rect
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 228/681
Macroscopic - formaţ iune vegetantă,cu arborizaţiifine, arii de ulceraţie şi sufuziuni hemoragice
Microscopic – axe conjunctivo-vasculare subţiriacoperite de un epiteliu cilindric cu grade variabile
de displazie posibil hipersecreţie de mucus ulceraţia şi hemoragii oculte – anemie risc crescut de transformare malignă corelat cu
dimensiunea şi gradul displaziei
POLIP VILOS AL COLONULUI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 229/681
POLIP VILOS AL COLONULUI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 230/681
ADENOMUL
Tumoră benignă a epiteliilor glandulare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 231/681
Glande exocrine, endocrine, ficat, epiteli cilindro-cubice canaliculare sautubulare (glanda mamar ă, prostată, rinichi etc.) Macroscopic - noduli unici / multiplii, bine încapsulaţi, dimensiuni variabile Microscopic –
- adenoame acinoase(alveolare), trabeculare, tubulare, foliculare- celulele proliferate sunt identice cu cele de origine
- MB continuă - de obicei structurile glandulare neoformate nu comunică cu canalele excretoare – retenţia secreţiei cu transformare chistică – chistadenoamele/chistadenoamele papilifere
- conservarea autonomă funcţ iei secretorii – sindroame clinice de hiperfunţie – ex. sindr. Cushing, boală Basedow, etc.
- asocierea unei proliferări stromale – fibroadenoame/adenofibroame
ex. san, prostată, ovar
ADENOM HEPATIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 232/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 233/681
FIBROADENOM MAMAR DE TIP INTRACANALICULAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 234/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 235/681
CHIST ADENOM SEROS PAPILIFER OVARIAN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 236/681
TUMORI MALIGNE EPITELIALE - CARCINOAME
Macroscopie
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 237/681
– origine în epitelii de acoperire – vegetante, ulcero-vegetante, ulcero-infiltrative- origine organe parenchimatoase – noduli unici saumultiplii cu contur neregulat şi aspect infiltrativ;formaţiuni difuz infiltrative - culoare albicios – gălbuie - consisteţă în funcţie de cantitatea şi compoziţia
stromei de la encefaloid la dur - arii de necroză şi hemoragie
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 238/681
CARCINOM IN SITU COL UTERIN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 239/681
CARCINOMUL EPIDERMOID/CARCINOMUL CUCELULE SCUAMOASE
Origine / epiteliile pavimentoase
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 240/681
g p pkeratinizante sau nu, sau metaplaziatepavimentos – piele, exocol, endocol cumetaplazie pavimentoasă, vagin, vulvă,
penis, laringe, esofag, mucoasă bronşică cumetaplazie pavimentoasă, vezică urinară cumetaplazie pavimentoasă, etc.
CARCINOMUL BAZOCELULAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 241/681
Histogeneză – celulele stratului bazal al epidermului Localizare exclusiv la piele evoluţie lentă fără metastaze de obicei (excepţ ionale) Macroscopic – nodul de culoare roşie – brun care evoluează spre
ulceraţie; mai frecvent în ariile expuse la soare. Ulceraţia se poate
întinde pană la ţesutul cartilaginos sau osos subiacent(ulcusrodens). Microscopic / proliferare de celule cu aspect uniform, rotunde sau
uşor fuziforme, de mici dimensiuni; nuclei hipercromatici, citoplasmăpuţină. Dispoziţie în insule sau cordoane. Celulele se dispun laperiferia insulelor tumorale ―în palisadă‖(amintesc de stratul bazal),iar în centru neregulat. Atipii şi mitoze frecvente.
Tratament chirurgical. Recidive locale.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 242/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 243/681
CARCINOM BAZOSCUAMOS
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 244/681
CARCINOMUL ADENOID – CHISTIC(CILINDROMUL)
Variantă de carcinom epidermoid
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 245/681
Origine – glande seroase sau mucoase – gl.salivare, gl. asociate mucoasei bronşice
Microscopic – celule de tip bazaloid cu dispoziţiepseudoglandulară şi arii de transformare secretoriea stromei.
Evoluţie lentă, ci invazie locală, capacitate redusă de metastazare
Localizarea esofagiană este mai agresivă (exitus în9/12 luni).
CARCINOMUL SPINOCELULAR
Origine / epiteliile pavimentoase keratinizate sau nu şi metaplaziate pavimentos – piele,exocol, endocol cu metaplazie pavimentoasă, vagin, vulvă, penis, laringe, esofag,
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 246/681
mucoasă bronşică cu metaplazie pavimentoasă, vezică urinară cu metaplaziepavimentoasă, etc se dezvoltă în suprafaţă invadand şi înlocuind epiteliul normal. Invadează ţesuturile
profunde rupand MB. Microscopic – insule de celule epiteliale neoplazice separate de o stromă bine constituită. Celulele maligne prezintă caractere asemănătoare celulelor din stratul malpighian(spinos) /
celule mari, rotund –ovale sau alungite pană la fuziforme, citoplasmă bogată, palidă saueozinofilă, nuclei cu frecvente atipii şi mitoze. În formele mai bine diferenţiate în interiorulinsulelor, celulele se dispun în perle epiteliale (bulb de ceapă) şi conţin o cantitate variabilăde keratină. Keratina de culoare roşu-portocaliu în col. H&E se acumulează spre centrulinsulelor constituind perle ortokeratozice în care celulele sunt complet keratinizate, lipsitede nucleu, formand mase compacte de keratină sau perle parakeratozice în care celulelemai păstrează nucleul, de obicei picnotic.
Keratinizarea apare mai frecvent în localizările cutanate. Keratinizarea poate lipsi în formele slabdiferenţiate.
Dg. IHC – reactivitate pt. CK cu GM mare
CARCINOM CU CELULE SCUAMOASE ALEXOCOLULUI UTERIN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 247/681
CARCINOM CU CELULE SCUAMOASE KERATINIZANT,OB. 10X, COL. H&E
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 248/681
CARCINOM CU CELULE SCUAMOASE CU MODERATĂPRODUCŢIE DE KERATINĂOB. 20X COL. H&E
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 249/681
CARCINOM CU CELULE SCUAMOASEOB. 40X COL. H&E
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 250/681
CARCINOM CU CELULE SCUAMOASE CU MINIMĂPRODUCŢIE DE KERATINĂ, OB. 40X, COL. H&E
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 251/681
CARCINOM NEDIFERENŢIAT, ANAPLAZIC,OB. 20X, COL. H/E
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 252/681
CARCINOM ANAPLAZICMITOZE ATIPICE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 253/681
ALTE FORME DE CARCINOAME EPIDERMOIDE
Cancroidul – carcinom spinocelular bine diferenţiat al
i lii b tă d ţi d k ti ă l
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 254/681
pielii cu o bogată producţie de keratină – perlekeratozice
DD dificil cu papilomul hiperkeratozic Dg. pe aspectul invaziv şi distrugerea MB
Evoluţie lentă cu potenţial scăzut de metastazare. Carcinomul metatipic(intermediar, mixt,
bazoscuamos) – combinaţie de carcinom bazocelular şispinocelular fie în interiorul aceloraşi insule sau în ariidiferite separate de cantităţi variabile de stromă.
ADENOCARCINOMUL Tumora malignă a epiteliilor
- glandulare- cilindro-cubice- cilindrice de acoperire
Localizare – tub digestiv, glande anexă(salivare, ficat, pancreas), san, ovar, endometru, endocol, mucoasă bronşică.
Dispoziţie glanduliformă a celulelor tumorale într o stromă variabilă cantitativ Glandele tumorare sunt atipice atat ca
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 255/681
Dispoziţie glanduliformă a celulelor tumorale într -o stromă variabilă cantitativ. Glandele tumorare sunt atipice atat caorganizare(amintind mai mult sau mai puţ in de structura glandular ă de origine) cat şi din punct de vedere alcaracterelor citologice.
Mare diversitate de aspecte histologice funcţie de origine şi grad de diferenţiere. Capacitatea secretorie pate fi pierdută, redusă sau conservată cu păstrarea sau modificarea caracterelor biochimice şi
funcţionale. Evoluţie agresivă cu invazia ţesuturilor din jur şi capacitate crescută de metastazare. Adenocarcinomul mucipar – mucosecretor. Carcteristic - secreţia unor cantităţi variabile de mucus care apare
intracelular (celulele pot lua aspectul de “celule în inel cu pecete”), în lumenul glandelor tumorale care se potdilata chistic. Ruperea acestor structuri sau eliberarea directă de mucus de celulele tumorale în stromă poatedetermina apriţia de lacuri de mucus – carcinomul mucoid (aspect macroscopic gelatinos).
Adenocarcinomul papilifer / mai frecvent la ovar, tiroidă, căi biliare. Proliferarea de axe conjunctivovasculare pe carese dispun celulele neoplazice pe mai multe straturi. Caracter secretant variabil. Transformare chistică – chistadenocarcinomul papilifer.
Schirul – ADK slab diferenţiat cu proliferare marcată a stromei cu bogat conţinut în fibre de colagen. Celulele tumoralesunt dispuse în grupuri mici, trabecular sau izolat. Consistenţă crescută pană la dură cu retracţii ale ţesuturilor învecinate.Stomac – apare ca un tub rigid – linita plastică San - schirul mamar
Carcinomul alveolarCarcinomul folicularCarcinomul solidCarcinomul adenoscuamos
ADK COLONULUI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 256/681
ADK AL COLONULUI DEZVOLTAT PE UN POLIPTUBULO-VILOS
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 257/681
ADK COLON, INVAZIE STRATUL MUSCULAROB. 20X, COL H&E
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 258/681
HEPATOCARCINOM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 259/681
METASTAZE HEPATICE DE ADK
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 260/681
LINITĂ PLASTICĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 261/681
TUMORI ALE CELULELOR GERMINALE
celule germinale
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 262/681
DisgerminomSeminom Carcinom embrionar
Ţesuturiextraembrionare Trofoblast Ţesuturi
embrionare
Tumoră de sinus
endodermal CoriocarcinomTeratom
Matur(benign)Imatur(malign)
SEMINOMUL
Celule relativ monomorfe, rotunde sau oval/poligonale, dim.
15 25mic ;
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 263/681
15-25mic.; nucleu mare, rotund, central, hipercromatic; citoplasma variabilă cantitativ; membranele celulare distincte; posibil celule gigante multinucleate; stroma formează septuri conjunctive care separă insulele
tumorale; infiltrat limfoid sau limfoplasmocitar predominent în septuri; IHC – PLAP +++(titru seric crescut în 40% din cazuri),
Vim++, CK –; radiosensibil
SEMINOM TESTICULAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 264/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 265/681
CARCINOMUL EMBRIONAR
Constituit din celule nediferenţ iate de talie mare, polimorfe,
cu anaplazie ridicată cu dispoziţie glanduliformă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 266/681
cu anaplazie ridicată, cu dispoziţie glanduliformă,trabeculară, papilară, solidă. Pot fi prezente celule gigante multinucleate şi/sau arii de
diferen’iere trofoblastică Limite celulare indistincte Posibilă activitate secretorie endocrină Stroma în cantitate variabilă cu infiltrate limfoide IHC – CK +++, EMA +++, CD 30 ++ Se poateasocia cu un seminom sau teratom Evoluţie agresivă dar cu un răspuns bun la radioterapie.
CARCINOM EMBRIONAR + TERATOM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 267/681
CARCINOM EMBRIONAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 268/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 269/681
TUMORI MEZENCHIMALE
GRADAREA SARCOAMELOR
I. Gradul histologic
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 270/681
II. Talia tumoralaIII. Invazia (localizarea sub fascia superficiala)
IV. Tesut tumoral restant macro saumicroscopic
A. Sistemul stabilit de FNCLCC* are in vedere trei criterii: 1. diferentierea tumorala: scor 1 – sarcoame care seamana cu tesutul adult normal; scor 2 – sarcoame pentru care tipul histopatologic este cert; scor 3 – sarcoame embrionare, sinovialosarcoame, sarcoamr epitelioide, sarcoame cu celule
clare sarcoame alveolare de parti moi sarcoame nediferentiate si sacoame pentru care tipul
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 271/681
, , p ,clare, sarcoame alveolare de parti moi, sarcoame nediferentiate si sacoame pentru care tipulhistologic este incert.
2. numarul de mitoze complete pe o suprafata de 1,73 mm2: scor 1: 0-9 mitoze; scor 2: 10-19 mitoze; scor 3: mai mult de 19 mitoze. 3. procentul necrozei tumorale: scor 1: fara necroza; scor 2: sub 50% necroza tumorala; scor 3: peste 50% necroza tumorala. Acest sistem permite distingerea a trei grade care aduna scara fiecarui parametru: Gradul 1: scor 2-3; Gradul 2: scor 4-5; Gradul 3: scor 6-8.
Cu cat graul este mai inalt, cu atat prognosticul este mai prost. Este cel mai utilizat sistem in Franta.
*Federatia Nationala a Centrelor de Lupta Contra Cancerului
B. Sistem, ce vizeaza gradul histologic, al Institutului National de Cancer(NCI):
Acest sistem tine cont de 2 criterii: diferentierea si necroza.
Distinctia intre gradul II si III se face pe criteriul – necroza. necroza absenta sau minima (<15%) gradul II;
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 272/681
Distinctia intre gradul II si III se face pe criteriul necroza. necroza absenta sau minima (<15%) gradul II; necroza moderata sau marcata (>15%) gradul III.
Gradul I : Liposarcom bine diferentiat; Liposarcom mixoid; Dermatofibrosarcomul lui Darrier-Ferrand. Gradul I-II : Leiomiosarcom; Condrosarcom; Schwannom malign; Hemangiopericitom Gradul II-III : Sarcom Ewing; Rabdomiosarcom; Osteosarcom; Sarcom alveolar de parti moi. Sinovialosarcom.
C. Tipul histologic ofera mai multe informatii decat gradul histologic: 1. sarcoame pentru care gradul histologic este mai putin informativ:
- sarcoam cu celule clare;- sarcoam alveolare de parti moi;- sarcoam epitelioid.
2. tumori cu malignitate incerta sau locala:
- fibrosarcom atipic,- dermatofibrosarcom Darrier-Ferrand;
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 273/681
p , dermatofibrosarcom Darrier Ferrand;- fibroblastom cu celule gigante;- histiocitofibrom plexiform;- histiocitofibrom angiomatoid;- liposarcom bine diferentiat;- hemangioendotelion epitelioid
- hemangioendoteliom cu celule fusiforme;- angioendoteliom papilar endovascular.
3. sarcoame cu potential metastatic important:- liposarcom cu celule rotunde;- rabdomiosarcom embrionar;- rabdomiosarcom alveolar;- neuroepiteliom;- sarcom Ewing extra-osos;- tumori rabdoide maligne extra-renale.
III I i ( l li b f i fi i l )
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 274/681
III. Invazia( localizarea sub fascia superficiala): Localizarea profunda confer ă un prognostic nefavorabil
pentru supravietuirea globala si supravietuirea farametastaze.
IV.Tesut tumoral restant macro saumicroscopic:
Talia recidivei locale este semnificativ mai mare in cazulexerezei insuficiente (rezidu tumoral macro sau
microscopic).
T – tumora primara: Tx – tumora primara nu poate fi evaluata T0 – nu se evidentiaza tumora primara;
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 275/681
T0 nu se evidentiaza tumora primara; T1 – tumora < sau = cu 5 cm. in cea mai mare dimensiune: T1a – tumora superficiala* T1b – tumora profunda* T2 – tumora > 5cm in cea mai mare dimensiune: T2a – tumora superficiala* T2b – tumora profunda* * tumora superficiala – este localizata exclusiv deasupra fasciei
superficiale, fara invazia fasciei; * tumora profunda este localizata exclusiv sub fascia superficiala, sau
superficial fata de fascie, cu invazia ei sau prin ea. Sarcoamele retroperitoneale, mediastinale si pelvice sun clasificate catumori profunde.
N – ganglioni limfatici regionali: Nx ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluati;
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 276/681
Nx – ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluati; N0 – ganglioni limfatici regionali fara metastaza; N1 – ganglioni limfatici regionali cu metastaza.
M – metastaze la distanta: Mx – metastaze la distanta nu pot fi evaluate; M0 – nu sunt metastaze la distanta; M1 – metastaze la distanta prezente.
Gx – gradul de diferentiere nu poate fi apreciat;
G1 – bine diferentiat;G2 d t dif ti t
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 277/681
G1 bine diferentiat; G2 – moderat diferentiat; G3 – slab diferentiat; G4 – nediferentiat. Dupa ce tipul histologic a fost determinat, tumora trebuie
gradata conform mai multor criterii, care includ:celularitatea, pleomorfismul celular, activitatea mitotica sinecroza.
Cresterea substantei intercelulare, precum – colagen saumaterial mucoid, trebuie considerata un factor favorabil in ce
priveste gradarea.
TUMORI FIBROASE ŞI LEZIUNI TUMORLIKE Proliferări reactive pseudosarcomatoase
Leziuni non-neoplazice care apar ca răspuns la
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 278/681
Leziuni non neoplazice care apar ca răspuns laalterări induse de agenţi fizici sau ischemie; suntcompuse din fibroblaste active şi celulemezenchimale . Se dezvoltă rapid şi mimează
histologic sarcoamele prin hipercelularitate,activitate mitotică şi aspectul primitiv, puţindiferenţiat al celulelor mezenchimale.
Cele mai reprezentative leziuni de acest tip sunt:
- fasciita nodulară - miozita osifiantă
Formaţiune cu aspect tumoral care apare la nivelul
fasciilor superficiale sau profunde ale extremităţilor saut hi l i
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 279/681
fasciilor superficiale sau profunde ale extremităţilor sautrunchiului formă nodulară , unică, 3-4cm, bine delimitată,
consistenţă fermă, se poate extinde în ţesutul adipos saumuscular învecinat
Microscopic – proliferare dens celulară, de celulefusiforme cu dispoziţie fasciculată; uneori celule cuaspect bizar; infiltrat inflamator mononuclear asociindprezenţa de celule gigante multinucleate; cantităţi
variabile de fibre şi vase sanguine.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 280/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 281/681
T. benignă a ţesutului conjunctiv
Formaţiune nodulară, încapsulată, culoare alb-gălbuie sau uşor roşcată
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 282/681
ţ , p , g şş dimensiuni de la mm la 10-15 cm sau mai mari consistenţă moale sau dură în funcţie de gradul de edem stromal
sau cantitatea de fibre şi gradul de transformare hialină a stromei. posibile arii de metaplazie cartilaginoasă sau osoasă.
Microscopic – proliferare de fibroblaste şi fibrocite, cu o cantitatevariabilă de fibre de colagen şi reticulină, cu dispoziţie în fascicolecu orientări diferite realizand pe secţiune un aspect storiform.
Elastofibromul - apare în părţile moisuperficiale ale trunchiului, maiales subscapular, uni sau bilateral, prost delimitat.
Microscopic – fibroblaste şi adipocite dispuse printre fascicole de
fibre elastice şi colagene.
Fibrom cu arii de transformarehialină a stromei
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 283/681
Localizare - muşchii drepţi abdominali(cel mai frecvent) dar şi alte grupemusculare
Macroscopic – proliferare cu aspect neregulat cu caracter infiltrativ înl ă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 284/681
p p p gmasa musculară
Microscopic – proliferare de ţesut fibromatos bogat în fibre de colagencare infiltrează fascicolele musculare, disociindu-le; fibrele muscularecuprinse în proces devin atrofice.
caracterele citologice ale proliferării sunt benigne dar aspectul infiltrăriieste asemănător cu cel al unei tumori maligne.
Evoluţie in general nefavorabilă cu recidive şi tendinţa de invazie astructurilor profunde.
Poate răspunde la RT deşi uneori s-a produs transformarea malignădupă şedinţe repetate.
FIBROMATOZELE
Proliferări de fibroblaste cu caracter reacţional Fibromatoza coli – apare la sugar sau copilul mic, cu determinism
genetic, ca o proliferare fibroconjunctivă la nivelul mm. sternocleido-mastoidieni uni sau bilateral cu caracter difuz infiltrativ producînd
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 285/681
g p jmastoidieni, uni sau bilateral, cu caracter difuz, infiltrativ, producîndretracţii locale ce induc torticolis.
Fibromatoza palmară şi plantară – proliferare nodulară sau difuză lanivelul aponevrozei plantare sau palmare, uni sau bilateral, cu retracţiaaponevrozei şi flexia permanentă a degetelor (la mană realizează
sindromul Dupuytren). Fibromatoza de iradiere Fibromatoza peniană – boala Peyronie Fibromatoza cicatricială
FIBROSARCOMUL
Tumoră malignă a ţesutului conjunctiv Mai frecv. apare subcutanat la extremităţi sau trunchi, dar şi în mezenter,
mediastin tendoane, os, periost sau visceral.M i l i i i fil i ii d
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 286/681
p Macroscopic – neancapsulat, circumscris sau infiltrativ, cu arii de
necroză şi hemoragie. Microscopic – proliferare de celule de tip fibroblastic, cu încărcare
variabilă a stromei cu fibre de colagen şi reticulină.
În funcţie de gradul de diferenţiere aspectul este:- FS bine diferenţ iate - asemămător fibroamelor bogat celulare cu atipiişi pleomorfism celular redus şi mitoze rare; dispoziţ ia celulelor înfascicole paralele dispuse în unghi (aspect‖ în os de peşte‖)
- FS slb diferenţ iate – pleomorfism celula, atipii nucleare şi mitozefrecvente, reduceea cantităţii de fibre.
D. D. – IHC Vimentina şi colagen I pozitive, absenţa altor markeri.
Fibrosarcom bine diferenţiat (aspect‖ în os depeşte‖al fascicolelor de celule tumorale)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 287/681
TUMORI FIBROHISTIOCITATE
Histiocitomul fibros benign nodul tumoral unic sau multiplu, dimensiuni reduse,bine circumscris
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 288/681
nodul tumoral unic sau multiplu, dimensiuni reduse,bine circumscris microscopic constituit din fascicole de fibroblaste cu
dispoziţie preponderent storiformă, histiocite uneori
încărcate cu lipide sau prezentand un aspect decelule gigante multinucleate. Fibrele de colagensunt în cantitate variabilă dar fibrele de reticulinărealizeată o reţea densă pericelulară.
Caracterul de benignitate al leziunii este uneori
stabilit doar de evoluţie.
HFB
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 289/681
HFB
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 290/681
HISTIOCITOMUL FIBROS MALIGN
Localizare – părţile moi periferice, visceral
Microscopic – tipuri
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 291/681
Microscopic tipuri
- storiform – pleomorfic(2/3 din cazuri)
- mixoid- inflamator
- cu celule gigante
- angiomatoid
HFM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 292/681
HFM TIPUL STORIFORM - PLEOMORF
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 293/681
LEIOMIOMUL
Tumoră benignă localizată la organe care conţin ţesut muscular neted – tub digestiv, vezică urinară, plăman, pereţii vasculari
unic sau multiplu dimensiuni variabile
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 294/681
dimensiuni variabile Macroscopic – creştere nodulară, lobulată, bine delimitată, uneori
pediculat; consistenţă fermă – dură, arii de transformare chistică, focarede necroză şi hemoragie, focare de calcificare
Microscopic – fibre musculare netede dispuse în fascicole cu orientarevariată; pe secţ iune apar fibre dispuse longitudinal şi transversal; nucleiirotunjiţi la capete; mitoze absente; ]ntre fibre există cantităţi variabile decolagen – fibroleiomiom sau leiomiofibrom
Leiomiomul bizar – celularitate bogată, nuclei mai mari, polimorfi, cuatipii, fără mitoze. Comportament benign.
LEIOMIOM UTERIN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 295/681
LEIOMIOM UTERIN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 296/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 297/681
LEIOMIOM DETALII CELULARE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 298/681
ANGIOLEIOMIOM INTRAVASCULAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 299/681
LEIOMIOSARCOMUL
Localizare – uter, tub digestiv, părţi moi, vase
Microscopic – proliferare de celule fuziforme,rotund-poligonale sau pleomorfe cu nuclei mari cu
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 300/681
p protund poligonale, sau pleomorfe, cu nuclei mari cuatipii şi mitoze cu dispoziţie fascicularăasemănătoare cu cea a unui leiomiom. În formeleslab diferenţiate aspect de sarcom pleomorf.
IHC – Actina şi miozină de muşchi neted, desmina,col. IV.
Evoluţie nefavorabilă mai ales în formele slabdiferenţiate.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 301/681
Leiomiosarcom uterin
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 302/681
LEIOMIOSARCOM UTERIN – DETALII CELULARE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 303/681
RABDOMIOARCOMUL
Cea mai comună formă de TPM a copilului şi adolescentului Localizare – cap şi gat, tractul genito-urinar, retroperitoneal, muşchii
scheletici ai extremităţilor Macroscopic – masă tumorală infiltrativă care poate atinge
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 304/681
Macroscopic – masă tumorală infiltrativă care poate atingedimensiuni mari, arii de necroză hemoragică
Microscopic – tipuri- embrionar /botrioid, alveolar, pleomorfic
Rabdomioblastul – formă rotundă sau elongată, cu nucleiexcentrici, citoplasmă eozinofilică, granulară, bogată înfilamente(ME, PTAH)
IHC – mioglobina, desmină, actina sarcomerică, MyoD1. Evoluţie nefavorabilă.
RABDOMIOSARCOM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 305/681
RABDOMIOSARCOM EMBRIONAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 306/681
RABDOMIOSARCOM AL PROSTATEI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 307/681
TUMORI ALE ŢESUTULUI ADIPOS
LIPOMUL t. benignă a ţ. adipos cea mai comună tumoră
Lipomul convenţional
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 308/681
cea mai comună tumorăde părţi moi(tpm) aadultului
d.p.d.v. morfopatologic se
clasifică în- lipom convenţional - fibrolipom- angiolipom- lipom cu celule
fuziforme- mielolipom- lipom pleomorfic
• Proliferare de adipocite maturedelimitată de o capsulă subţire
• dimensiuni variabile, mobil,
moale, nedureros (cu excepţiaangiolipomului)• apar la varsta medie• localizare:- ţ esutul subcutanat -
intramuscular
(mai puţ in bine circumscris)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 309/681
LIPOSARCOMUL
apar mai ales în perioada 50-70 de ani
mai rar la copiiţesuturile moi profunde mai frecvent în regiunile
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 310/681
ţesuturile moi profunde - mai frecvent în regiunileproximale ale membrelor şi retroperitoneal
creştere lobulată sau nodulară, infiltrativă; potajunge la dimensiuni mari
pe secţ iune aspect alb-gălbui, arii mixoid-gelatinoase, zone de necroză, arii de transformarecchistică
LIPOSARCOMUL - ASPECTE MICROSCOPICELS bine diferenţiat – structură histologică asemănătoare lipomului;pleomorfism mai mare, rare mitoze
LS mixoid – lipoblaste cu grade variabile de diferenţiere cu o abundentă
substanţă fundamentală mixoidă şi o bogată reţea vasculară capilarăplexiformă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 311/681
LS cu celule rotunde – lipoblaste slab diferenţiate, mici rotunde saufuziforme cu cantităţi mici de grăsimi în citoplasmă
LS pleomorf – celule nedifernţiate sau slab diferenţiate, cu citoplasmăabundentă, granulară sau vacuolată, nuclei pleomorfi cu frecvente mitoze
LS mixt – combinaţie în diferite proporţii a celorlalte tipuri
LS dediferenţiate – se asociază arii de fibrosarcom, condrosarcom,osteosarcom, miosarcom sau angioarcom
Evoluţia în funcţie de gradul de diferenţiere. Cele bine difernţiate au un potenţial crescut de recidivă locală şi redusă demetastazare .
Cele slab diferenţiate dau recidive precoce şi metastazează frecvent şi rapid.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 312/681
LIPOSARCOM MIXOIDINTRAMUSCULAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 313/681
LIPOSARCOM RETROPERITONEAL
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 314/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 315/681
LIPOSARCOM MIXOID
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 316/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 317/681
Liposarcomcu celulerotunde cu arii mixoide
TUMORILE VASCULARE
Hemangiomul considerat mai mult o malformaţie (prezente la naştere, însoţesc alte
malformaţii) Localizare - orice organ sau ţ esut
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 318/681
Macroscopic – slab delimitat, uneori difuz infiltrativ; dimensiuni mm /cm;culoare dată de tipul de sange din vase.
Hemangiomul capilar
Hemangiomul cavernos Hemangiomul venos Hemangiomul sclerozant Angiomiomul Hemangiomatoza generalizată Hemangiomul intramuscular
ANGIOSARCOMUL
Mai frecvent la adulţi Localizări – părţi moi, san, sfera genitală, viscere, os, retroperitoneal
Originea – celulele endoteliale – hemagioendoteliosarcom Originea în vasele mari – aortă, v. cavă – sunt forfe slab diferenţiate cu aspectul
unui sarcom cu celule fusiforme sau pleomorfe(de unde denumirea de sarcom
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 319/681
unui sarcom cu celule fusiforme sau pleomorfe(de unde denumirea de sarcomintimal)
Pot apare post iradiere, în fistule arterio-venoase, în combinaţie cu alte tumori Microscopic – simulează un hemangiom în formele bine diferenţiate
- formele slab diferenţiate mimează alte tipuri de tumori maligne Aspectele diagnostice sunt canalele vasculare tapetate de celule endoteliale atipice,aspect evidenţ iat de coloraţiile pt. reticulină. Focare hemoragice şi depozite dehemosiderină.
Celulele neoplazice au forme variate – fusiforme, rotunde, epitelioide, anaplazice,gigante multinucleate
IHC – markeri endoteliali – FVIII, CD 31, CD34
ANGIOSARCOM BINE DIFERENŢIAT
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 320/681
ANGIOSARCOM CUTANAT
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 321/681
ANGIOSARCOM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 322/681
ANGIOSARCOM – CELULE ATIPICE CU LUMENINTRACITOPLASMATIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 323/681
ANGIOSARCOM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 324/681
ANGIOSARCOM EPITELIOID
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 325/681
ANGIOSARCOMCOL IHC CD 31 PT. CELULELE ENDOTELIALE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 326/681
NEURINOM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 327/681
NEURINOM CU ARII ANTONI A ŞI B
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 328/681
NEURINOM – CORP VEROCAY
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 329/681
CIRCULATIE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 330/681
Proces de coagulare acută tranzitorie care
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 331/681
Proces de coagulare acută tranzitorie caresurvine în arborele circulator terminal – arteriole,capilare, venule – datorat unei activări anormale a
procesului de coagulare.Se produce un consum de plachete, fibrină şifactori de coagulare (mai ales V,VII, X)(coagulopatie de consum) precum şi o activare a
mecanismelor de fibrinoliză rezultând hemoragii
Infecţii • Gram negative şisepticemia meningococică • Avortul septic şisepticemia cu Clostridiumwelchii
Complicaţii obstetricale
• Embolia cu lichid amniotic
•Dezlipirea prematură de placentă
•Eclampsia
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 332/681
welchii• Atacuri severe de malarie• Infecţii virale – purpura
fulminans
Neoplaziile maligne• AK mucipar diseminat• Leucemia acută
promielocitică
•Eclampsia
• Sechestraţia placentară
Leziuni tisulare difuze postchirurgicale sau traumatice. Arsurisevere• Insuficienţa hepatică
• Hipotermia
• Hipoxia acută • IM acut
•Boli autoimune
Rinichi – necroză corticală bilaterală, necroză tubulară SNC – ramolismente, hemoragii perivasculare.Plămâni – focare de hipoaeraţie hemoragie intraalveolară
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 333/681
Plămâni – focare de hipoaeraţie, hemoragie intraalveolară. Tractul gastrointestinal – necroze hemoragice intestinale,enterocolita necrotico-hemoragică, ulceraţii multiple.
Ficat – focare de necroză CSR – necroză hemoragică difuză, focare de necroză şihemoragie.Există forme clinice cu blocaj circulator instalat brutal pezone întinse cu diminuarea marcată a funcţiei cardiace şi
instalare stării de şoc.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 334/681
CIDPLĂMÂN CU
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 335/681
PLĂMÂN CUMULTIPLEMETASTAZE
DISEMINATE DECARCINOM MAMAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 336/681
COL.PICRO-MALLORY
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 337/681
Şoc septic.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 338/681
CID Trombi roşii de fibrină
în capilareleglomerulare
Col.Picro-Mallory
Depinde de intensitatea şi întindereaprocesului de coagulare şi de localizarea şicaracterul tulburărilor secundare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 339/681
caracterul tulburărilor secundare. Intensitate redusă – evoluţie favorabilă
În cazuri severe cu lipsa răspunsuluiterapeutic – evoluţie gravă, posibil deces.
• Reprezintă o zonă de necrozăischiemică
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 340/681
Cauze:
1. Embolia şi tromboza obliterarea acută şi completă a unei
artere;2. Leziuni arteriale obstructive – ateroscleroza, PAN;
3. Insuficienţ a circulatorie în raport cu necesarul de oxigen la unmoment dat.
1 Infarct alb anemic
INFARCTUL
Clasificare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 341/681
1. Infarct alb – anemic2. Infarct roşu - hemoragic
3. Funcţie de vârstă – recent sauvechi
4. Funcţie de sepsis – septic şi
aseptic
Apare în organele cu circulaţie terminală – splina, rinichiul saucu circulaţie cu anastomoze reduse – miocardul.
INFARCTUL ALB
Macroscopic zona de necroză este relativ bine delimitată. Rinichi, splină – formă piramidală cu baza la suprafaţa
l i i â f l hil Mi d f ă l tă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 342/681
organului şi vârful spre hil. Miocard formă neregulată.
Infarctul recent proemină pe suprafaţa organului, consistenţă
fermă, delimitat de o zonă de hiperemie/hemoragie şi de unlizereu leucocitar – chenar alb/cenuşiu la periferia ţesutuluinecrozatMicroscopic – necroză de coagulare
Arhitectura tisulară păstrată, conturul celular păstrat, liza
nucleilor, colorabilitate pierdută, aspect omogen, eozinofil. La periferie hiperemie +/- hemoragie şi un bogat infiltrat PMN
Transformare fibro-conjunctivă a zonei denecroză care apare ca o zonă cicatricială de
culoare alb-sidefie, deprimată, de consistenţădură. Se constituie un ţesut de granulaţie: în aria de
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 343/681
ţ g ţinfarct se acumulează macrofage, prolifereazăvase de neoformaţie şi fibroblaste care vor depune fibre de colagen care vor înlocui ţesutulnecrotic.
După 8-10 săptămani în zona de infarct se poateobserva:
- un proces de hialinoză;
- procese de calcificare de tip distrofic;- constituirea unui processupurativ(abces)/necroză supurativă(cauza – embol septic).
Patogenie – 90% prin embolie sistemică Sursa embolilor – 80% - tromboza parietală din
infarctul miocardic
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 344/681
infarctul miocardic- 20% endocardite (emboli septici)
La nou-născuţi – trombemboli post tromboză a canaluluiarterial
Pot fi multiple în periarterita nodoasă saunefroangioscleroza malignă
Incidenţă – 4% din toate autopsiile
- asociat în 20-30% din cazurile de infarctmiocardic
IR cuneiform – obstrucţie a. radială IR trapezoidal – obstrucţie a. arcuată IR cuneiform cortico-medular – obstrucţie a. interlobară
După organizare toate au aspectul unei cicatrici deprimate,
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 345/681
p g p pde culoare albă, consistenţă dură.
IR subtotal – obstrucţia ramului extrarenal al a. renale.
Transformare scleroasă a 2/3 din rinichi cu posibilitateapersistenţ ei de insule de parenchim renal vasculariyate devase din capsulă
IR total – obstrucţia brutală a a. renale. IR incomplet – scleroza a. renale cu atrofia rinichiului
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 346/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 347/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 348/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 349/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 350/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 351/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 352/681
DINAMICA LEZIUNILOR DE ISCHEMIE MIOCARDICĂ
• 0 - 30 min. - lez. reversibile (după 60 sec – se pierde capacitateacontractilă);
• 1 - 2 ore - lez. ireversibile;• 4 - 18 ore - începe necroza de coagulare (edem, hemoragie,
infiltrat inflamator redus);
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 353/681
)• 18 - 24 ore - macro – paloare; micro- necroză de coagulare/în
bandă de contracţie; nuclei picnotici;
• 24 - 72 ore - macro - paloare delimitată de hiperemie; micro -necroză de coagulare + infiltrat neutrofile şi mononucleareinterstiţial;
• 3 – 7 zile - macro – margini net delimitate, hiperemice, centruldeprimat, galben- verzui; micro – începe organizarea;
• 10 zile - macro – centru galben, moale, depresat; micro -fagocitoză avansată, ţes. de granulaţie cu reacţie fibro-vascularăla margini;
• 7 - 8 săptămâni – sechelă fibroasă.
IM SUPRAACUT. NECROZĂ ÎN BANDĂ DE CONTRACŢIE. APARE ÎNTRE 30MIN ŞI 24 DE H.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 354/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 355/681
NECROZA DE
COAGULARE IM ACUT- 72 ore
caracteristică morţii celulare de origine ischemică (cuexcepţia substanţei cerebrale) scăderea pH-ului intracelular denaturează proteinelestructurale şi enzimele blocând proteoliza celulei; celule anucleate cu citoplasme eozinofile şi contururipăstrate ulterior celulele necrotice sunt fagocitate
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 356/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 357/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 358/681
INFARCT MIOCARDIC ACUT
IM acut dezvoltat circular la nivelul VS şi septului IV cu o vechime de 2-3 zile
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 359/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 360/681
INFARCT MIOCARDIC
IM al septului IV (2/3anterioare) cu o vechime de 8zile.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 361/681
INFARCT MIOCARDIC
IM la 72 de ore. Zona subepicardică parţial conservată (nuclei mari,lipofuscină, degenerescenţă miofibrilară şi miofibriloliză, infiltratleucocitar redus.
Col. H&E, x20.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 362/681
INFARCT MIOCARDIC
IM la 7 zile. Fagocitoză activă cu constituirea unui ţesut degranulaţie.
Miocite reziduale, hipertrofiate compensator, cu macronuclei.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 363/681
INFARCT MIOCARDIC
IM la 9 – 10 zile. Fagocitoză avansată; ţesut de granulaţie cu reacţiefibro-vasculară în marginile zonei de infarct; miocardul învecinatprezintă leziuni de hipoxie severă, cu degenerescenţă miofiofibrilară
şi miofibriloliză.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 364/681
INFARCT MIOCARDIC
IM la 3săptămâni. Fagocitoză avansată; ţesutul de granulaţie este înlocuit progresivprintr-o cicatrice fibroasă; miocardul învecinat prezintă leziuni de hipoxieseveră, cu degenerescenţă miofiofibrilară şi miofibriloliză (zonă de extensie ainfarctului).
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 365/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 366/681
Infarctul cerebral este definit ca o leziune de necroză ischemică aţesutului nervos ca rezultat al unui proces de ischemie într -unteritoriu arterial prin:
ocluzie trombotică sau embolism; spasm, uneori în asociaţie cu o hemoragie subarahnoidiană insuficienţa perfuziei cerebrale.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 367/681
insuficienţa perfuziei cerebrale.
Teritoriile arteriale mai frecvent afectate sunt: artera silviană a. trunchiului cerebral a. pedunculilor cerebrali a. talamogeniculată a. talamopedunculată
Necroza de coagulare constituită se menţine pentru o scurtăperioadă de timp, fiind mai rar observată ca o zonă cu
consistenţa obijnuită a substanţei cerebrale. Conţinutul ridicat în substanţe lipidice favorizează lichefiereasubstanţei nervoase.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 368/681
Ramolismentul parcurge trei etape:1. Ramolismentul alb – masă albicioasă care va fi ulterior
invadată de sange 2. Ramolismentul roşu3. Ramolismentul galben – datorată apariţiei hemosiderinei. Prin procese de fagocitoză apar formaţiuni pseudochistice cu
conţinut xantocromic delimitate de procese de glioză.
Infarct cerebral acut. Ramolisment roşu.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 369/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 370/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 371/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 372/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 373/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 374/681
INFARCTUL ROŞU
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 375/681
Embol ram. A. pulmonară
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 376/681
Infarct pulmonar acut
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 377/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 378/681
Infarctul hepatic• Infarct hepatic recentsituat subcapsular.Parenchimul necroticapare gălbui palid,delimitat de un lizereu
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 379/681
hemoragic. Ţesutulhepatic normal este
colorat de bilă în verdedeschis.
• IH bine constituit aparerar şi este dat deobstrucţia a. hepatice
sau a uneia din ramurilesale.
Infarctul hepatic de tip Zahn• Model de infarct în carehepatocitele devin
atrofice dar nu necrotice.• Se constituie de obiceiprin obstrucţiaintrahepatică a venei
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 380/681
intrahepatică a veneiporte sau a uneia din
ramurile sale, consecinţăa unei IC congestivesevere sau a uneiinfiltrări neoplazice.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 381/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 382/681
HIPOXIA
ISCHEMIE Reducerea fluxului arterial arterioscleroză
trombi
INSUFICIENŢĂ CARDIO -RESPIRATORIE
PIERDEREA/DIMINUAREACAPACITĂŢII DE TRANSPORT A O DE
CĂTRE SÂNGE
anemie
Intoxicaţia cuCO
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 383/681
CO
f (gradul de hipoxie)
CELULA
adapteaz
ă leziunireversibile leziuniireversibile
Arterioscleroză a.femurală
Atrofia celulelor musculare scheletice alemembrului inferior
gangrenă
progresivă
severă
ISCHEMIA•Reprezintă scăderea până la suprimare acirculaţiei arteriale într -un organ sau o regiuneanatomică.
Cauze morfologice1. Tulburări circulatorii – embolia, tromboza
2 Boli degenerative şi inflamatorii arteriale arterite
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 384/681
2. Boli degenerative şi inflamatorii arteriale – arterite,ateroscleroza, arterioscleroza
3. Invazie neoplazică a peretelui arterial
4. Compresiuni externe ale peretelui arterial – tumori, aparatgipsat
Cauze funcţionale
1. Spasmul arterial – angiopatia Raynaud, rinichiul deşoc
2. Hipotensiunea arterială – mai ales pe circulaţiacerebrală
Caracteristici1. Funcţie de gradul de obstrucţie – totală
sau parţială
ISCHEMIA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 385/681
p ţ
2. Funcţie de modul de instalare – acută sau progresivă
3. Funcţie de durată – temporară saupersistentă
Consecinţele ischemiei depind de:1. Modul de instalare2. Tipul circulaţiei
3. Durata tulburărilor circulatorii 4. Gradul de sensibilitate al ţesuturilor la anoxie
Ischemia acută,arterială, persistentă
Ischemia progresivă, parţială
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 386/681
infarct/cangrenă 4-5 min SNC
15-20min miocardul
leziuni degenerative
atrofie parenchimatoasă scleroză
Ex: atrofie şi scleroză renală -nefroangioscleroză
LEZIUNI CELULARE ŞI NECROZE
4 sisteme intracelulare sunt în particularvulnerabile
1. menţinerea integrităţii membranelor celulare H i
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 387/681
celulare Homeostaziaionică/osmotică
a
celulei/organitelor
2. respiraţia aerobă – fosforilarea oxidativă& producţia de ATP
3. sinteza de enzime şi proteine structurale
4. integritatea aparatului genetic
MECANIME DE AGRESIUNECELULARĂ
1. O2 ŞI RADICALII LIBERI DERIVAŢI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 388/681
2. ACUMULAREA DE Ca++ INTRACELULAR ŞIPIERDERA HOMEOSTAZIEI Ca
3. DEPLEŢIA DE ATP
4. DEFECTE ÎN PERMEABILITATEAMEMBRANELOR
CONSECINŢELE CREŞTERII CALCIULUI CITOZOLIC ÎN CURSUL AGRESIUNII CELULARE
AGENT ETIOLOGIC
MITOCONDRIE RETICUL ENDOPLASMIC
Ca ++ LIBERCITOZOLIC
0 1 M
ENDONUCLEAZE
Ca++ 1,3mM
ATP-aza Ca++Mg++
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 389/681
< 0,1 M
FOSFOLIPAZE ATP-aza PROTEAZE
FOSFOLIPIDE ATP
ALTERĂRI
MEMBRANE CELULARE/ PROTEINECITOSCHELET
LEZIUNI
CROMATINANUCLEARĂ
LEZIUNI HIPOXICE ŞI ISCHEMICE
ISCHEMIE
LE Z
R
E V E R S
MITOCONDRIE FOSFORILAREA OXIDATIVĂ
ATP
DETAŞAREA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 390/681
S I
B I L E
POMPA Na+ GLICOLIZARIBOZOMILOR
INFLUXULCa++ H2O
EFLUXUL K+
Tumefiere celulară Pierdere microvili Vezicule Tumefierea RE Figuri mielinice
GLICOGEN
pH
„CLUMPINGCROMATINANUCLEARĂ
SINTEZAPROTEINEL
OR
DEPOZITE LIPIDICE
LEZIUNIMEMBRANE ELIBERAREA
INTRACELULARĂ DE ENZIME LIZOZOMALE
EOZINOFILIEMODIFICĂRI
Pierderea de PLAlterăricitoschelet
I
R E V E
pH
Ca++ mitocondrii
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 391/681
Eliberareenzime
CPK, LDH
MODIFICĂRINUCLEAREDIGESTIAPROTEINELOR
citoschelet Radicali liberi
Produşi dedegradare lipide
R S
I B I L E
Influxul Ca++
HIPOXIE MIOCARDICĂ
leziuni reversibile
―CLUMPING‖ CROMATINIAN ME x11000
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 392/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ
leziuni reversibileEdem celular, vezicule,―clumping‖cromatinian, dezorganizare
incipientă a cristelor mitocondriale, mitocondii hipertrofiatecompensator. MET x15000
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 393/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ
leziuni reversibileHipertrofie marcată a mitocondriilor ; depozite de glicogenMET x25000. Aspect observat în condiţiii de ischemie cronică.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 394/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ
leziuni reversibile
Figuri mielinice. Marcat edem
intracelular şi interstiţial.MET x5000
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 395/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ
leziuni reversibileMarcat edem interstiţial, celular şi membranar cu constituirea de
vacuolizări care proemină în spaţiul extracelular(―blebs-uri‖); alterărimitocondriale şi a DI.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 396/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ leziuni ireversibile
Vacuolizare severă a mitocondriilor cu dispariţia cristelor ; densităţiamorfe. Dezorganizarea şi ştergerea miofibrilelor cu alterări ale joncţiunilor de la nivelul DI. MET x11000. Apar la 30 – 40min. dupăinstalarea ischemiei.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 397/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ
leziuni ireversibile
Tumefierea şi fragmentarea RER; detaşarea şi liza ribozomilor ;marcat edem celular şi vacuolizări. MET x20000.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 398/681
HIPOXIE MIOCARDICĂ
leziuni ireversibile
Lizozomi în cursul proceselor de autoliză(autofagozomi). Karioliză.
MET x8000
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 399/681
INCĂRCAREGRASĂ AMIOCARDULUI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 400/681
DE ORIGINE
HIPOXICĂ
INCĂRCARE GRASĂ A MIOCARDULUI DE ORIGINEHIPOXICĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 401/681
TROMBOZA
•Proces de coagulare a sângelui însistemul cardiovascular închis
T b l lt t l i l i li ă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 402/681
Trombusul – rezultatul unui proces complex care implicăinteracţiunea dintre:
• peretele vascular
• trombocite
• proteinele plasmatice ale coagulării
Rolul endoteliului în procesele de tromboză
Factori antitromboticiI. Factori care leagă şi inhibă trombina
1. Trombomodulina – proteină pe suprafaţa cel. endoteliale care secombină cu trombina şi activează Pr.C
Pr.C – proteină plasmatică dependentă de vit.K cu rolantitrombotic prin inactivarea fact. V şi VIII ai coagulării.
2. Pr. S – sintetizată de endoteliu, cofactor al Pr.C 3. Molecule heparin-like – prezente pe suprafaţa endotelială, care
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 403/681
p p p p ţ ,accelerează efectele antitrombinei III (care inactivează trombina şi fact.
IX, X, XI, XII) II. Inhibiţia agregării plachetare 1. ADP-aze – transformă ADP-ul eliberat de trombocite înproduşi
inact2. Prostaciclina (PGI2) – puternic antiagregant plachetar şi
vasodilatator
3. Oxidul nitric –NO – generat prin transformarea enzimatică a L-argininei
III. Factori fibrinolitici1. Activatorul tisular de lasmino en tPA – tissue lasmino en
Sistemul plasminogen – plasmină
• Determină fragmentarea şi oprirea polimerizării fibrinei
Activatorii de plasminogen – realizează conversiaproteolitică a plasminogenului în plasmină
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 404/681
proteolitică a plasminogenului în plasmină
1. Urokinază – like (u-PA) – plasmă şi ţesuturi
2. t - PA – celulele endoteliale
3. Produşi bacterieni - streptokinază
• Factori protrombotici
• I. Factori ai coagulării •
1. Tromboplastina –
factor tisular care activează calea
extrinsecă a coagulării.
• IL-1, TNF, endotoxine – stimulează producerea detromboplastină endotelială cu posibilitatea apariţiei trombozelor (tromboflebite migratorii – semnul Trousseau)
Rolul endoteliului în procesele de tromboză
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 405/681
(tromboflebite migratorii – semnul Trousseau).
• II. Factori de agregare şi adeziune plachetară • 1. Factorul von Willebrand – cofactor necesar aderarea
plachetelor la colagenul subendotelial. • 2. Factorul activator plachetar – PAF• III. Inhibitori ai fibrinolizei
• 1. Inhibitor al activatorului de plasminogen – t-PAinhibitor
•Activarea plachetară
Rolul trombocitelor în procesele de
tromboză
1. Aderarea trombocitelor la structurile subendoteliale
Necesită prezenţa factorului von Willebrand care formează o puntemoleculară între receptorii glicoproteici Tr.(mai ales GpIb) şi colagenulfibrilar.
Apar modificări de formă datorate microfilamentelor de actomiozină şiil i b l
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 406/681
structurilor microtubulare.
2. Secreţia de factori proagreganţi • granulele alpha – fibrinogen, fibronectină, factori de creştere plachetară,factorul 4 plachetar(de legare a heparinei)
• corpii denşi – ADP, Ca++, histamină, epinefrină, serotonină
• Expunerea pe suprafaţa Tr. a unui complex fosfolipidic – Factorul 3 plachetar
Trombocit - MET
granulele alpha
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 407/681
corpii denşi
Rolul trombocitelor în procesele de tromboză
• 3. Agregarea plachetară
• Interaderenţa plachetară
• ADP• Tromboxanul A2 – puternic vasoconstrictor• Rezultă o masă plachetară compactă metamorfoza
vâscoasă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 408/681
vâscoasă.
• Interacţiunea dintre receptorii glicoproteici de la nivelulmembranei plachetare şi fibrinogenul plasmatic sauplachetar.
• Tumefierea, alterarea şi pierderea progresivă a organitelor. • Agregatul iniţial se transformă într -o masă vâscoasă,
neomogenă, granulară care reprezintă trombul primar.• Conglomeratele plachetare atrag leucocitele circulantecare se alipesc la suprafaţa lor. Apar striuri albe formatedin leucocite şi plachete – liniile Zahn .
Tromb recent. Liniile Zahn.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 409/681
Rolul proteinelor plasmatice în procesele de
tromboză
XaX Va
protrombina trombina
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 410/681
fibrinogen fibrină insolubilă
Trombul secundar
MORFOLOGIA TROMBOZEI
LocalizareTr. venoasă (flebotromboza) – cea mai frecventă
- 90% apar în vv. membrelor inferioare de obicei legate de un teren varicos- vv. hemoroidale, mezenterice, v. portă
- copii – tromboza sinusurilor venoase intracraniene.Tr. arterială – a. coronare, cerebrale, renale, mezenterice, membrelor inf.,
aortă
Tr. cardiacă – localizare - valvulară – vegetaţii – endocarditele infecţioase
lă IM it ii i
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 411/681
- murală – IM, aritmii, anevrisme
• Macroscopic – Tr. este aderent la peretele vascular/cardiac, uscat, mat,friabil, cu suprafaţa rugoasă.
Dg. diferenţial cu cheagul cruoric care apare prin implicarea numai acascadei coagulării. Neaderent, umed, neted, elastic.
Apare când sângele este extras din vas – in vitro.
Acumulările de sânge extravasculare – hematoame.
In interiorul sistemului CV după moarte.
Trombi venoşi – roşii sau stratificaţi, posibil dimensiuni
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 412/681
Trombi venoşi roşii sau stratificaţi, posibil dimensiunimari
Trombi arteriali – mai frecvent albi sau stratificaţi Tromboze arteriolo-capilare – trombi hialini
Trombul – recent – roşu, alb,mixt
- vechi – mixt sauorganizat conjunctiv
Trombul – obliterant / parietal
Trombul – septic / aseptic
Dezintegrare, resorbţie
1. Mecanisme fibrinolitice – activareaplasminogenului2. Enzimele leucocitareApar lac ne în masa tromb l i c posibilitatea
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 413/681
Apar lacune în masa trombului cu posibilitatea
detaşării de fragmentetrombemboli
Organizarea
TROMBOZĂVENOASĂPROFUDĂ AMEMBRELORINFERIOARE
T b ă h
Tromboză
reziduală
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 414/681
Tromboză vecheparţialorganizată
Tromboză murală recentă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 415/681
Tromboză venoasă recentă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 416/681
Tromboză venoasă în curs de organizare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 417/681
Tromboză venoasă periferică parţialorganizată
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 418/681
Proces incipient de organizare la nivelulbazei de inserţie a trombului
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 419/681
Ram de a. coronară cu procese detromboză organizată printr -un şesut de
granulaţie
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 420/681
Artere intrarenale cu tromboze vechicu procese de recanalizare a vaselor
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 421/681
Vas de sânge recanalizat
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 422/681
E M B O L I A
•EMBOL – material solid, lichid, gazos, vehiculat de sângele circulant, la distanţă de punctul său deorigine.
EMBOLISM - ocluzia parţială / completă a unui vas printr -un embol
90 – 99 % din emboli sunt fragmente de trombi
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 423/681
Forme rarede
emboli
Fragmente de os şi/sau măduvăosoasă Resturi ateromatoase (plăci deaterom rupte)
Picături de grăsime Agregate de celule neoplazice Bule de gaz (aer, azot)
Cea mai frecventă formă de embolism estetrombembolismul
TROMBEMBOLISM PULMONAR
TROMBOEMBOLISM SISTEMIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 424/681
Embol : Septic Aseptic
EMBOLISMUL PULMONAR
•Ocluzia unei artere pulmonare sau a unui ram de mărime medie este cel mai frecvent de origineembolică .
•Ocluzia trombotică a arterelor pulmonare esteneobijnuită. Incidenţa EP(necropsii)
Serv. medicală – 0,3 % Serv chirurgie – 1% Fractura de şold – 5 –8%
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 425/681
95% din embolii pulmonari îşi au originea în trombi ai venelor mari ale membrelor inferioare : poplitee, femurale, iliace
După mărimea lor pot ocluziona: Trunchiul principal a. pulm. Se pot fixa la nivelul bifurcaţiei (“embol în şa”)
Arterele mici Circulaţia sistemică prin defect interatrial /interventricular (embolismul paradoxal)
Trombembol la nivelul bifurcaţiei a.pulmonare (“embol în şa”)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 426/681
Trombembolism pulmonar
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 427/681
TROMBEMBOLISM PULMONAR MASIV ÎN
TRUNCHIUL PRINCIPAL ŞI RAMURILEPERIFERICE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 428/681
TROMBEMBOEMBOLISM PULMONAR ORGANIZAT
PARŢIAL OBSTRUCTIV
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 429/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 430/681
CONSECINŢELE CLINICE ALE TROMBOEMBOLISMULUI
PULMONAR
60 – 80 % din EP sunt clinic asimptomatice
activităţii fibrinolitice circulaţiei colaterale bronşice – în absenţa I.C.
5% t bită i
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 431/681
5% - moarte subită prin:
Cord pulmonar acutColaps cardio – vascular – şoc cardiogen 60% din vascularizaţia pulmonară este obstruată de unulsau mai mulţi emboli EP masiv – moarte instantanee fără simptome anterioare
CONSECINŢELE CLINICE ALE TROMBOEMBOLISMULUIPULMONAR
• 10 – 15 % - ocluzia unor ramuri mici ale a. pulm. – se
comportă ca artere terminale infarctpulmonar
10 – 15 % - ocluzia ram. de mărime medie a. pulm. :
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 432/681
1. hemoragie pulmonară (centrală) dacă ap. c. vasc. normal
2. evoluţie spre infarct pulmonar – pe fond de stază pulmonară
Rar – emboli multipli hipertensiune pulmonară
CPC (prin scleroză vasculară pulmonară)
EMBOLISMUL SISTEMIC
•80 – 85 % EMBOLII ARTERIALI – originea în trombii formaţi în cavităţile corduluistâng•VS – I.M. – aritmii•AS - fibrilaţie atrială, boală reumatică a cordului
Alte cauze : Plăci de aterom ulcerate Anevrim aortic Endocardite infecţioase Valve artificiale Embolism paradoxal
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 433/681
CONSECINŢE CLINICE – aproape întodeauna producINFARCTE : 70 – 75 % - extrem. infer. (ex.: a. femum. gangrena) 10 % - creier 10 % - mezenter, renal, splenic, cord
7 – 8 % membrele superioare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 434/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 435/681
Tromboză masivă a venei cave inferioare datorată unui embolism tumoral cuoriginea la nivelul unui carcinom renal adiacent.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 436/681
EMBOLIA CU LICHID AMNIOTIC
•Apare în : Cursul travaliului
Post partum•Incidenţă : 1 / 5000 denaşteri•dar mortalitate 86 %
Simptomatologie : Dispnee
Cianoză Şoc cardiogen CID cu hemoragii
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 437/681
Cauza : infuzia de lichid amniotic în circulaţia maternă prin ruperea
membranelor placentare şi a venelor uterine /cervicale Factori umorali : prostaglandina F2a -
În microcirculaţia pulmonară apar : Scuame epiteliale fetale
Lanugo + /- trombi de fibrină Vernix caseosa Bilă/meconiu
EMBOLIA GAZOASĂ
•CAUZE :• Travaliu /avort – aer în sinusurilevenoase• Pneumotorax cu ruperea unorvene/artere
• Traumatism toracic• Iatrogene
Consecinţe : moarte subităCantitatea de aer critică = apox. 100cc.
Formă specială de EG : boala de cheson / decompresie Apare după expunerea la modificări brusce ale presiunii atmosferice. Gazul inhalat sub presiuni înalte se dizolvă în sânge, lichidul interstiţial şi ţes. adipos. Dacă indivizii revin la o presiune scăzută prea repede, gazul iese din soluţie subformă de bule.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 438/681
O2 este rapid solubilizat dar He şi N tind să persiste sub formă de emboli gazoşi.
B.D. acută -afectează: Vasele mici din jurul articulaţiilor şi din muşchii scheletici – dureri Circulaţia pulmonară – detresă respiratorie acută Vasele cerebrale – obnubilare, comă, deces Tratament : recomprimare urmată de decomprimare lentă
B.D. cronică (boala de cheson):Necroza ischemică a sistemului scheletic – capete femurale, tibie, humerus.Nu există un tratament eficient.
EMBOLIA GRASĂ
•CAUZA : microglobule de grăsime din ţesutul adipos sau din măduvaosoasă Fracturi ale oaselor mari Traumatisme Arsuri Intervenţii chirurgicale
Macroscopic : introduce ţesutul proaspăt în soluţie salină şi apar bule degrăsime.
Microscopic: emboli grăsoşi în vasele mici cu dim. 15 –40 micr.rinichi creier plămâni
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 439/681
rinichi, creier, plămâni,
Coloraţiile de rutină - apar ca spaţii goale din care sângele este dizlocatColoraţii speciale pe secţiuni la gheaţă : albastru de Nil, negru Sudan,Scharlach, OsO4
Consecinţe clinice : Majoritatea cazurilor – infraclinică Plămân - edem + exudat alveolar, cu formare de membrane hialine
sindromul de detresă respiratorie al adultului ; hemoragie pulmonară Creier - hemoragii peteşiale, arii de necroză ischemică /hemoragică ,demielinizăriPiele – peteşii hemoragice (faţă, torace, umeri).
Embolie grasă pulmonară
post protezare de şold la 3 zile
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 440/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 441/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 442/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 443/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 444/681
Hipoperfuzie tisulară datorată reduceriivolumului sanguin sau capacităţii
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 445/681
contractile cardiace sau redistribuiriisângelui rezultând un volum circulantefectiv inadecvat.
1. Şocul cardiogenic a. Insufucienţa pompei cardiace – IM, aritmii,
tamponada cardiacă;b. Insuficienţa circulaţiei cardio-pulmonare – embolism;
2. Şocul hipovolemic – hemoragii, plasmoragie– arsuri traumatisme;
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 446/681
– arsuri, traumatisme;
3. Şoc septic – bacterii gram negative, şocendotoxic;
4. Şoc neurogenic – accidente anestezice,leziuni medulare – vasodilataţie masivă;
5. Şoc anafilactic – reacţia I dehipersensibilitate.
1. Faza nonprogresivă – mecanismelecompensatorii sunt activate perfuziatisulară fiind asigurată.
2 Faza progresivă hipoperfuzia
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 447/681
2. Faza progresivă – hipoperfuziatisulară progresează.
3. Faza ireversibilă – hipoxia celularăinduce leziuni ireversibile urmate demoarte celulară.
Insuficienţă hipoxică multiplă de organ. Cele mai afectate organesunt:
1. Creierul - encefalopatia ischiemică Macroscopie. Tumefacţia creierului cu girii aplatizaţi,
şanţurile îngustate. Pe secţiune o mai slabă demarcare întresubstanţa albă şi cenuşie.
Microscopie. Leziuni - neuroni, astrocite, oligodendrogliet l 12 24 d Mi li ă i i fili
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 448/681
– acute, la 12 – 24 de ore. Microvacuolizări, eozinofilie
citoplasmatică, picnoză – kariorexis. Celulele piramidale dinhipocamp, celulele Purkinje din cerebel şi neuronii piramidalidin neocortex – cei mai sensibili la hipoxie.
Modificări subacute – 24 h la 2 săptămâni – arii de necroză,influx de macrofage, proliferare vasculară, glioză reactivă.
În cortexul cerebral se produce distrucţia neuronilor înunele straturi cu conservarea altora – necroza(pseudo)laminară.
2. Cordul - a. Hemoragii subendocardiceb. Leziuni necrotice focale
Hipercontracţia unor miocite induce scurtarea sarcomerelor,fragmentarea benzilor Z, distorsiunea miofilamentelor şi deplasareamitocondrilor spre discurile intercalare.NB. Aspectele descrise apar şi după administrarea de catecolaminesau utilizarea prelungită a pompei cord – pulmon în chirurgiacardiacă.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 449/681
3. Rinichiul – necroză tubulară acută, oligurie – anurie.Multiple puncte de necroză de-a lungul nefronului, mai ales TCP şiansa ascendentă Henle, cu zone conservate, acompaniată deruptura MB tubulare – tubulorexis şi ocluzia lumenului cu cilindriihialini şi granulari pigmentaţi, constituiţi din glicoproteine normalsecretate de celulele tubulare în conjuncţie cu hemoglobina,mioglobina şi alte proteine plasmatice. Edem interstiţial cu acumularea de leucocite pri vasa recta dilatată.
3. Plămânul - puţin afectat în şocul hipovolemic pur fiind rezistent lahipoxie.
În şocul septic sau traumatic – plămânul de şoc cu detresă respiratorieacută.
Stază acută, edem interstiţial şi intraalveolar cu depozite de fibrină ,resturi lipidice celule epiteliale necrotice – membrane hialine . Posibilsuprainfecţie – focare de bronhopneumonie.
4 Suprarenalele răspuns de stress depleţie precoce focală de lipide
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 450/681
4. Suprarenalele – răspuns de stress – depleţie precoce, focală de lipide
la nivelul corticalei. Stressul prelungit – liza medularei.5. Ficat – steatoză, necroză hemoragică centrală.
6. Tractul gastro-intestinal – hemoragii mucoasă, enteropatie necrotico-hemoragică.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 451/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 452/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 453/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 454/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 455/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 456/681
Catedra de Morfopatologie
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 457/681
Catedra de MorfopatologieUMF Carol DavilaBucureşti Dr. Florinel Pop
HIPEREMIEACTIVĂ
Creşterea masei de sânge în arteriole şi capilare; interesează numai un teritoriu limitat al organismului
fiziologică
Efortul muscular, mucoasa gastrică în perioadadigestiei ;Stări neurovegetative – stările emotive ; Datorată predominenţei stimulului neurovegetativ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 458/681
vasodilatator .
patologic ă
Factori fizici : radiaţii, lovire, frecare, frig, căldură; Factori chimici : alcool;Factori biologici endo/exogeni ;Datorată relaxării musculaturii din peretele
arterial(creşterea stimulului vasodilatator / paralizieicelui vasoconstrictor)
macroscopicERITEM
Culoarea roşie vie a ţesutului/teritoriului afectat
microscopic
Capilare dilatate, pline cu hematii bine colorate, individualizate.
HIPEREMIA ACTIVĂ ACUTĂ HIPEREMIA ACTIVĂCRONICĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 459/681
-reversibilă; -inflamaţii : hiperemiafaringiană în angine; -eritemul cutanat în arsuri ;
-hiperemie conjunctivală înboli infecţioase.
CRONICĂ
EDEM TUMEFIERE LOCO -
REGIONALĂ
Creşterea masei sanguine în vene şi capilaredatorată încetinirii şi/sau reducerii cantitative afluxului sanguin venos în condiţiile unei circulaţii
arteriale normale.
locală
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 460/681
regională
generalizată
locală
• interesează un organ/teritoriu limitat • obstacol în circulaţia de întoarcere:
- procese patologice proprii ale vasului – tromboze, flebite;- compresiuni extrinseci – tumori, cicatrici retractile, ptoze, apart
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 461/681
gipsat, pansamente compresive, etc.;• intensitatea depinde de gradul de dezvoltare /integritate alcirculaţiei venoase locale.
regională
Afectează un teritoriu mai întins;
Cauze :• procese patologice proprii venelor mari cu efectobstructiv – tromboflebita v. cave superioare;• compresiuni – tumori, anevrisme aortice, mediastinite,pleurezii, etc.;
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 462/681
• dezorganizarea circulaţiei locale - ciroză hepatică -stazăportă; • neuroparalitică – hemiplegii/paraplegii, prin suprimarecontracţiei musculare + tulburări vasculareneurovegetative în teritoriul paralizat.
Insuficienţa cardiacădecompensată
generalizată
ACUTE CRONICE
macroscopice
1. Culoare roşie – vânătă = CIANOZĂ(creşte cantitatea de
1. Culoare cianotică;2.Volum şi greutate
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 463/681
(creşte cantitatea de
sângevenos/hemoglobinăredusă); 2. Volum şi greutatecrescute;
3. Edem variabil .
crescute; 3.Edem constant; 4.Sufuziuni hemoragice; 5.Fibroză; 6.Circulaţie venoasă
colaterală
microscopice
1. Venule/capilaredilatate, pline cu hematiialipite cu colorabilitateinegală (datorită anoxiei);
1. Venule/capilare dilatate; 2. Leziuni ale pereţilor capilari(anoxie); 3. Microhemoragii fagocitoza eritrocitelor de către
ACUTE CRONICE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 464/681
2. Perivascular :- edem;- hematii
extravazate(eritrodiapedeză). (anoxia – creşterea
permeabilităţi vasculare)
macrofage
hemoliză
depuneri de hemosiderină(reacţia Perls)
4. Leziuni distrofice;5. Scleroză locală (edem cr. +distrofia).
Apare în afecţiunile cordului stâng, care determină
creşterea presiunii în atriul stâng şi venelepulmonarePLĂMÂN CARDIAC
STAZA ACUTĂ
macroscop ie
microscopie
Volum & greutate crescuteCuloare cianotică Crepitaţii alveolare
Capilare dilatate pline dehematii alipite
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 465/681
Crepitaţii alveolare
diminuateLa secţionare se scurge ocant. mare de sânge venos+ lichid de edem
În unele alveole – lichid deedem + rare celule alveolare+ hematii
INFARCTUL MIOCARDIC AL VS:STAZA PULM. ACUTĂ EDEM PULM. ACUT
PLĂMÂNUL UMED
Se constituie în orice situaţie care determină o scădere cronică adebitului VS.Tipic în STENOZA MITRALĂ
macroscopie microscopie
Volum & greutate crescuteCuloare cianotică cu zonebrune de consistenţă
Venule/capilare dilatate, sinuoase, dilataţiianevrismale, pline cu hematiiSepturile alveolare/interalveolare îngroşateprin scleroză difuză cu depuneri
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 466/681
brune de consistenţăcrescută = induraţie brună Crepitaţii alveolare reduse La secţionare se scurgesânge venos abundent +lichid de edem
Ţesutul pulmonar prezintăzone hipoaerate
prin scleroză difuză cu depuneriimportante de hemosiderinăAlveole – lichid de edem + hematii +numeroase cel. alveolare + macrofageCelule cardiace – macrofage de talie mare,2-3 nuclei, citoplasmă abundentă
conţinând granule de hemosiderină deculoare gălbui - cafenieBronhiile – capilare dilatate + lez. distroficeale cel. epitel. + scleroză peribronşică
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 467/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 468/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 469/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 470/681
Insuficienţa cordului dreptObstrucţia v. cave inferioare sau a vv. hepatice
macroscopie
Volum & greutate crescuteSuprafaţa netedă, capsula destinsă, subţire, transparentă
– se vede culoarea cianotică a parenchimului
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 471/681
Marginea anterioară rotunjităSecţionare – se scurge o cantitate mare de sânge venosDesen lobular accentuat - f. pestriţ = f. muscad (datoratstazei V.C.L.)Ficat în cocardă – centrul – cianotic, mediolobular – gălbui, periferie - brunStaza avansată – fibroză – ciroză cardiacă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 472/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 473/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 474/681
microscopie
STAZA INCIPIENTĂ V.C.L. + capilarele din jur – dilatate, pline de hematiiCordoanele hepatice din zona centrală atrofiate prin compresie
FICAT ÎN COCARDĂ
Stază mai accentuată Hepatocitele din zona centrală – atrofiate prin compresie + leziunidistrofice reduse (prin hipoxie)Hepatocitele din zona mediolobulară(cele mai sensibile la hipoxie) – steatoză
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 475/681
Hepatocitele periferice (cu aport de O2 asigurat) – apar normale/procese de regenerare
STAZA AVANSATĂ Hepatocitele din zona centrală & mediolobulară – lez. atrofice / distroficesevere necroză (necroză centrală hemoragică) Hepatocitele persistă doar în jurul spaţiilor porte ficat intervertit
STAZA CRONICĂ – proces de scleroză difuză ciroză hepaticăcardiacă
STAZA INCIPIENTĂ V.C.L. + capilarele din jur – dilatate, pline de hematiiCordoanele hepatice din zona centrală atrofiate prin compresie
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 476/681
STAZĂ HEPATICĂ INCIPIENTĂ
Marcată hiperemie şi edem cu distensia spaţiilor Disse.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 477/681
STAZA AVANSATĂ
Hepatocitele din zona centrală & mediolobulară – lez. atrofice / distroficesevere necroză (necroză centrală hemoragică) Hepatocitele persistă doar în jurul spaţiilor porte ficat intervertit STAZA CRONICĂ – proces de scleroză difuză ciroză hepaticăcardiacă
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 478/681
FIBROZĂ HEPATICĂ DE ORIGINE CARDIACĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 479/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 480/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 481/681
Staza generalizată de origine cardiacă Afectare renală bilaterală
macroscopie microscopie
Volum & greutate crescuteSuprafaţa netedă Capsula destinsă, transparentă,
Capilarele glomerulare şiperitubulare - dilatate,
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 482/681
se decapsulează uşor Parenchim cianotic,consistenţă elastică, friabilitate crescută Secţiune : corticala – roşie-vişinie, cu picheteuri intens
colorate (glomerulii cu stază)Venele – dungi fine roşii -negricioase
pline de hematiiInterstiţiu - edem,microhemoragiiEpiteliul tubular – leziunidistrofice hidro-protidice(prin hipoxie)
Staza generalizată de origine cardiacă Staza regională de origine portală
macroscopi e
Volum & greutate - crescute -
microscopie
Sinusoide dilatate
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 483/681
> 500 g(N = 150 –250 g)Suprafaţa netedă, capsulătransparentă, în tensiune Secţionare – se scurge sângevenos în cantitate mare
Fibroză difuză, cu reducereapulpei albe
Hemoragii + / - depuneri dehemosiderină În timp : - fibroză difuză aparenchimului
- sinusoidele – aspecte fibroangiomatoase
Staza acută – fără sechele
Staza cronică Retrocedează : cianoza, edemul, tumefacţia
Persistă : scleroza, hemosiderina
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 484/681
CONSECINŢELE STAZEI
Condiţie favorizantă pentru tromboze Susceptibilitate crescută la infecţii
(mai ales plămânul) Scleroză
LP-URI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 485/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 486/681
INFLAMATII NESPECIFICE
INFLAMATIA
Proces de aparare al organismului
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 487/681
INFLAMATIA
inflam. nespecif. (lez. sunt ~ indiferent deag. etiol.)
inflamatii specifice (aspectele macro- simicroscopice difera pentru agentii etiologici,realizand un tablou caracteristic util pentru
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 488/681
diagnostic, nefiind nevoie de a evidentiaagentul cauzal: tbc, sifilis, inflam. virale,inflam. microb
1. Acute : infiltr. = PMN-uri, fibrina; Evol.= scurta, deobicei cu ―restitutio ad integrum‖puroiul poate fi:
expulzat, se desica (crusta), limitat de omembr.(abces), sau persista (sechestru inosteomielita).
2. Subacute ; infilt.= PMN, limfocite, plasmocite; Inflam.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 489/681
micotice au infilt. de tip subacut. Evolutie = stearsa. 3. Cronice; infiltr= limfocite, plasmocite, histiocite,
macrofage, celule epitelioide, celule gigantemultinucleate. Simptomat. clinica , evolutia este
indelungata
CLASIFICARE DIN PUNCT DE VEDERE
MORFOLOGIC
1. Inflam. predom. exudative cu PMN-uri; evol.
este acuta; etiologia predom. bacteriana,nespecifica.
2. Inflamatii predom.alterative cu lez. distrof.alterat. necrozante; evolutia poate fi acuta,
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 490/681
subacuta, cronica; etiologie variata
3. Inflamatii predom. proliferative cu tes. degranulatie, cu o evolutie cr. nespecif., cu specif.limitata sau specifica.
Cei mai frecvenţi agenţi etiologici sunt:
La nou-născuţi (Escherichia coli) La copii (pneumococ, Haemophilus Influenzae)
La adult (pneumococ, meningococ) La bătrâni (menigococ, Listeria)
Germenii pot invada meningele:
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 491/681
Direct - datorită unei plăgi penetrante a craniuluisau a unei fisuri prin fractura de bază a craniului,Datorită unui proces infecţios în vecinatate
(supuraţii ale stâncii temporalului după otite mijlocii
sau abces otogen la copii)Hematogen.
Macroscopic, după ridicarea calotei craniene, duramater apare destinsă şi la incizie, se scurge un
lichid alb-galbui, tulbure, purulent. Leptomeningeleeste opac (normal este lucios), fiind acoperit de ostructură membranară purulentă difuză.
Microscopic, apare infiltrarea masivă, purulentă,
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 492/681
difuză cu PMN a spatiului subarahnoidian, vaselesunt dilatate şi pline cu sânge (hiperemie activă), iar in unele zone poate apare o reţea de fibrină.
MENINGITA PURULENTA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 493/681
MENINGITA PURULENTA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 494/681
Este o inflamaţie exudativă purulentă care infiltreazăperetele apendicelui, organ bogat în ţesut limfoid(―amigdala abdominală‖), frecvent la adolescenţi şi
adulţi tineri. Este o afecţiune cu etiologie bacteriană, produsa prin
obstrucţia lumenului apendicular cu coproliţi, tumorisau paraziti.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 495/681
O dată instalată ocluzia, secreţia mucinoasă continuă,va duce la creşterea presiunii intraluminale, ceea ceva determina o prăbuşire (colaps) a drenajului venos
şi limfatic. Ischemia favorizează invazia bacteriană şiapoi o reacţie inflamatorie cu hiperemie şi exudat.
APENDICITA Macroscopic, apendicele este turgescent, cu desen
vascular accentuat (hiperemie activă), luciul seroasei esteşters (exsudat fibrino-purulent), peretele îngroşat este friabil,iar la suprafaţa mucoasei apar mici picheteuri hemoragice;conţinutul lumenului este purulent.
Microscopic, conţinutul cavităţii este reprezentat de puroi(piocite, si detritus necrotic); leucocitele infiltrează toate
t t il t l i di l l i l l i
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 496/681
straturile peretelui apendicular, la nivelul seroasei apare ohiperemie importantă, cu extravazări sanguine datorităfriabilităţii organului inflamat si apar mici necroze întrepliurile mucoasei din care se revarsă un exudat purulent înlumen.
APENDICITA ACUTA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 497/681
APENDICITA ACUTA FLEGMONOASA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 498/681
INFLAM. SUPURATIVA / EXUDAT
PURULENT Puroi = material vascos, semifluid = PMN
lezate sau moarte (piocite) prot plasm.,detritus tisular lichefiat.
ABCES = distr. tis. localiz.= cavitate plina
i d li d b i
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 499/681
cu puroi delim de membr. piogena.FLEGMON = exudat purulent difuz
EMPIEM=colectie purulenta intr-o cavitate
preexistenta: cav pleurala, piosalpinx,piometru, pionefroza
Abcesul hepatic este o inflamaţie exudativăpurulentă circumscrisă, localizată în ficat.
Supuraţia este dată de infecţia cu diverşipiogeni cu poartă de intrare: biliară - în caz de colangită supurată intrahepatică =
abces colangitic
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 500/681
venoasă - supuraţia este în teritoriul venei porte(apendicită) antrenând pileflebita şi propagareagermenilor în trunchiurile venoase intrahepatice =
abces pileflebitic arterială, când exista pioemie = abces pioemic.
ABCESUL HEPATIC
Abcesul colangitic are puroi cu o tentă verde, prezintă tendinţade propagare în ramurile arborelui biliar, iar din loc în locprocesul supurativ se întinde în ţesutul hepatic vecin
Abcesul pileflebitic are dimensiuni mari, se observă colectiipurulente multiple, cu un diametru de 5-6 cm, cu un contur rotunjit sau policiclic şi net delimitat de o membrană piogenă;uneori aceste abcese pot fi constituite dintr-o aglomeraţie demai multe cavităţi purulente separate unele de altele prin pereţi
i l ţi ( b l Ch ff d fi t l i ―b t ‖
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 501/681
incompleţi (abces areolar Chauffard – ficatul in ―burete‖,datorită propagării procesului supurativ în lungul ramificaţiilor vasculare).
Abcesul pioemic este în general multiplu, de dimensiuni mici,infecţia ficatului este concomitentă cu o infecţie generalizată, şi
se prezintă sub formă de abcese miliare; ficatul estecongestionat, friabil, presărat cu noduli galbeni, cu diametrul de3-4 mm încojuraţi de o zonă hemoragică.
ABCES HEPATIC Abces pileflebitic
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 502/681
Abces colangitic solitar
ABCES HEPATIC, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 503/681
Este o inflamaţie acută exsudativă tranzitorie
(sialadenita parotidiană) dată de virusul urlian
(paramixovirus) care de obicei afectează glandelesalivare mari (în special glandele parotide). Virusul are chemotactism pozitiv pentru pancreasul
exocrin, testicule, ovare şi glandele salivare. Evoluţia bolii este de 1-2 săptămâni, leziunea este
il t lă (20% di i) bil t lă (70% di
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 504/681
unilaterală (20% din cazuri) sau bilaterală (70% dincazuri), cu tumefierea parotidei, de consistenţăcrescută, cu febră, creşterea locală a temperaturii şidurere uşoară, afectand copii între 5 şi 15 ani.
Între acini şi canale, interstiţiul prezintă hiperemie şiexsudat seros ce poate conţine elemente limfo-plasmocitare si macrofagice.
PAROTIDITA EPIDEMICA, HE, 10X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 505/681
Este o inflamaţie a mucoasei intestinului gros în care
predomină leziunile alterative celulare, ţesutul necrozat fiind îndepărtat, cu apariţia ulceraţiilor.
Cauze: infecţia cu bacterii Gramm (-) invazive (Salmonella,Shigella), bacterii toxigenice (Clostridium botulinum, Stafilococauriu, Escherichia coli) sau propria floră intestinală la prematurişi imunodeprimaţi.
Macroscopic, mucoasa este hiperemică, edemaţiată, cu zonede ulceraţie şi hiperplazia ţesutului limfoid, uneori apar pseudomembrane alb galbui (enterita pseudomembranoasă cu
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 506/681
pseudomembrane alb-galbui (enterita pseudomembranoasă cuClostridium Dificile); ulceraţiile pot fi dispersate, dar uneoriconfluează, denudând arii largi.
Microscopic se pot observa leziuni ale mucoasei până lanivelul muscularei mucosae (caracter necrotic ulcerativ), cu un
numar variabil de elemente celulare (PMN, limfocite) inexsudatul inflamator. În lumen se găseşte detritus necrotic,leucocite şi hematii.
ENTERITA ULCERO-NECROTICA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 507/681
Incipient (ulceratii mucosale)
ENTERITA ULCERO-NECROTICA, HE,
4X, 10X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 508/681
ULCER GASTRIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 509/681
Este o inflamaţie exsudativă fibrinoasa a pleurei. Pleurezia poate insoti :
boli pulmonare : TBC, pneumonie (pleurezia meta- sau parapneumonica),infarct pulmonar, abcese pulmonare, bronşiectazii
boli sistemice : artrită reumatoidă, lupus eritematos diseminat, uremie,infecţii sistemice difuze
metastazele postiradiere în terapia tumorilor pulmonare şi de mediastin. Cand reacţia sero-fibrinoasă este minimă, exsudatul se
resoarbe, ducand la rezoluţie, alteori poate apare o organizarea componentelor fibrinoase.
Macroscopic, leziunea interesează pleura viscerală care are
aspect eritematos cu luciu şters de culoare roşu închis Uneorif f
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 510/681
aspect eritematos, cu luciu şters, de culoare roşu închis. Uneoriapar depozite fibrinoase, ca nişte false membrane alb-gri, cuaspect reticulat sau vilos, asemanatoare cu ―limba de pisică‖ sau cu o ―tartină cu unt, dezlipită‖.
Microscopic, mezoteliul de suprafaţă este alterat. Stroma
conjunctivă este intens hiperemiată şi acoperită cu un depozitde filamente de fibrină eozinofilă cu aspect de reţea plexiforma,pe alocuri realizând mase compacte, între care se găsesc rarelimfocite.
PERICARDITA FIBR PLEURITA FIBR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 511/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 512/681
PLEUREZIE SERO-FIBRINOASA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 513/681
Este o inflamaţie proliferativă nespecifică ce apare în cursul devindecare a plăgilor. Tesutul de granulaţie este caracteristicprocesului inflamator nespecific şi presupune o proliferare a ţesutuluiconjunctiv tânăr, bogat vascularizat, care se maturizează prindiminuarea celulelor, creşterea numărului de fibre conjunctive şi avascularizaţiei, iar în final se formează cicatricea fibroasă.
In cazul plăgilor, vindecarea se poate face ―per primam intentionem ‖, în plăgi aseptice şi cu margini drepte (cele chirurgicale) sau ―per secundam intentionem ‖ în plăgile septice, cu margini neregulate,anfractuoase.
In cazul inflamaţiei, vindecarea se face în 3 moduri :
rezoluţia cu restaurarea completă a structurii şi funcţiei normale regenerarea tisulară din celule capabile de replicare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 514/681
rezoluţia cu restaurarea completă a structurii şi funcţiei normale regenerarea tisulară din celule capabile de replicare repararea prin cicatrice în ţesuturile compuse din celule post-
mitotice incapabile de regenerare Macroscopic se observă o masă granulară roşietică ce sângerează
uşor. Microscopic, ţesutul de granulaţie este un ţesut conjunctiv tânăr cu
multe fibroblaste, celule inflamatorii cronice şi multe capilare deneoformaţie.
TESUT DE GRANULATIE, HE, 4X, 10X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 515/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 516/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 517/681
INFLAMATII SPECIFICE
TUBERCULOZA PULMONARĂ Tuberculoza este o inflamaţie proliferativă
granulomatoasă, specifică, dată de bacilul Koch(BK) – BAAR evidentiabil prin coloratia Ziehl Neelsen .
TBC primara - portiunea inf a lobului superior siportiunea sup a lobului inf, in apropierea pleurei Arie de 1-1,5cm, gri albicioasa – complexul Ghon In cateva saptamani apare diseminare limfogena si
hematogena
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 518/681
hematogena Complexul primar TBC cuprinde:afectul primar limfangita de legaturaadenopatia satelita hilara
TUBERCULOZA PULMONARĂ Foliculul TBC matur (cu cazeificare centrală)
prezintă de la interior la exterior:
o zonă centrală cu material cazeos fin granular (necroză cazeoasa) o zonă mijlocie constituită din celule gigante
Langhans, cu diametrul de ~ 100 – 150 de μm,citoplasmă omogenă, acidofilă, cu nuclei
numeroşi dispuşi la periferie sub forma de
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 519/681
numeroşi dispuşi la periferie sub forma de―potcoava‖ şi celule epitelioide, cu nucleu ―înpişcot‖ sau ―in pantofior‖
o zonă periferică cu limfocite si plasmocite
TUBERCULOZA PULMONARĂ
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 520/681
TBC PULMONAR
Diseminaresangvina /
limfatica
Complexprimar TBC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 521/681
Diseminarebronhogena
TUBERCULOZA PULMONARA, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 522/681
HE, 40x
CELULA GIGANTA MULTINUCLEATA
LANGHANS
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 523/681
TUBERCULOZA GANGLIONARĂ
Tubeculoza ganglionară este o tuberculozăsecundară care apare în ganglioni, afectaţi prindiseminare pe cale limfatică.
În urma diseminării, bacilii Koch pot produceleziuni tuberculoase în:ganglionii limfatici (scrofuloza)meninge (meningita TBC)rinichi (TBC renal)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 524/681
rinichi (TBC renal)suprarenală (boală Addison) oase (osteomielite TBC, morbul Pott)
trompa uterină epididim (TBC genital)
TUBERCULOZA GANGLIONARĂ Macroscopic, tuberculoza ganglionară a copilului şi
adolescentului, prinde grupele ganglionare latero-cervicale, unilateral, progresiv. Ganglionii cresc îndimensiuni, la palpare au consistenţă fermă, lemnoasăşi sunt puţin dureroşi. In timp se produce o fistulizare lapiele prin care, la compresia masei ganglionare seelimină o substanţă albă, omogenă, asemănătoare cu
brânza uscată (cazeum) datorita necrozei
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 525/681
brânza uscată (cazeum) datorita necrozei. Microscopic caracteristic este granulomul cazeos
(foliculul Koster
TBC GANGLIONARA, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 526/681
TBC RENAL, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 527/681
AORTITA LUETICA In stadiu tertiar sifilisul are predilectie catre sistcardiovascular si nervos
Luesul (sifilisul) este o inflamaţie proliferativă
granulomatoasa specifică dată de TreponemaPallidum, ce poate fi detectata în ţesutul afectat prinimpregnare argentica Warthin-Starry,imunofluorescenţă sau prin examinarea preparatuluiproaspăt între lamă şi lamelă, la microscopul cu fondîntunecat - metoda Levaditi
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 528/681
întunecat metoda Levaditi
Leziunile evoluează dinspre adventice spre medie cudezorganizarea structurilor elastice ale mediei
(mezaortita).
AORTITA LUETICA
Macroscopic, în zona lezată, tunica internă este groasă,cu o tentă gri, nu există striuri (ca în ateromatoză), cizone mari, ridicate, brăzdate. Din cauza cicatricilor profunde, intima are un aspect comparat cu „scoarta decopac‖.
La secţiune, peretele este îngroşat, adventicea estesclerozată, cicatricială, aderenta de ţesutul vecin.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 529/681
ţ , p g ş ,, , ţLeziunile luetice favorizează ateromatoza si anevrismulaortic. Anevrismul aortic este localizat cu predilecţie peartera aortă ascendentă si / sau crosă (diagnosticdiferenţial cu ateromatoza aortei, care preferă aorta
descendentă şi emergenţa vaselor mari).
AORTITA SIFILITICA The myocytes of the media die off, and focal areas of destruction ( F)
appear in the normally parallel elastinmembrane systems giving the tissue
a ―moth-eaten‖ appearance. The defects fill with scar tissue, and
the irregular shrinkage of this scar tissue gives the inner lining of theaorta a rough surface resembling thebark of a tree.
Result:Weakening of the vascular wall leads to syphilitic aneurysm,especially in the aortic arch Rupture
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 530/681
especially in the aortic arch. Ruptureof the aneurysm can result in fatalhemorrhage.
AORTITA LUETICA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 531/681
AORTITA LUETICA Microscopic,
caracteristic esteendotelita proliferativa si infiltratul gomos
la nivelul vasa vasorum,infiltrat perivascular ―inmansoane‖ cu limfociteşi plasmocite, cudispozitie difuza sau
d l ( l l
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 532/681
pnodulara (plasmomulUnna).
MIOCARDITA REUMATISMALĂ
Este o inflamaţie cronică proliferativă,
granulomatoasă, ce f ace parte din complicaţiilereumatismului articular acut (febrareumatismală), după o infecţie faringiană custreptococ beta hemolitic de grup A
Apare printr-o reactie autoimuna la antigenul M
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 533/681
Apare printr o reactie autoimuna la antigenul Mstreptococic, care prezinta similitudiniantigenice cu fibra miocardica
MIOCARDITA REUMATISMALĂ Macroscopic, miocardita presupune dilatarea
cardiacă ventriculară, în particular inelul valvular
mitral. De obicei miocardita se însoţeşte depericardită, uneori şi de endocardită, mai ales lanivelul valvelor mitrale şi aortice.
Microscopic, leziunile proliferative – nodulii reumatismali Aschoff – pot fi evidenţiaţi la nivelul
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 534/681
p ţ ţinterstiţiului miocardic în vecinătatea vaselor situatespre endocard sau epicard.
MIOCARDITA REUMATISMALĂ Granulom
inflamator – nodul
Aschoff , inapropierea vaselor
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 535/681
MIOCARDITA REUMATISMALĂ Granulomul este compus
din :
necroza fibrinoida celule Aschoff (mari, ~ 50
μm, multinucleate cunucleoli proeminenti),
celule Anicikow (alungite,cu nucleu vezicular‖ sau
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 536/681
cu nucleu vezicular sau―omida‖),
limfocite, plasmocite,
macrofage.
ACTINOMICOZA Actinomicoza - reprezintă o infecţie cu Actinomyces Israelii
(bacil Gram pozitiv, anaerob ) care se localizează cu predilecţie în regiunea cervico-facială, dar şi în alte regiuni aleorganismului (toracic, abdominal, în particular asociat cudispozitive de contracepţie intrauterine sau cicatriciapendiculare).
Infecţia este endogenă, bacilul făcând parte din flora normală aorofaringelui, vaginei şi tractului gastro-intestinal.
Microorganismul poate invada osul subjacent şi ocazionalpoate disemina hematogen în creier sau prin aspiraţie înplămân. Bolnavul se poate prezenta clinic cu tumefierea―lemnoasă‖ a regiunii cervico faciale febră pierdere în
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 537/681
lemnoasă a regiunii cervico-faciale, febră, pierdere îngreutate, leucocitoză în sângele periferic, tuse şi hemoptiziecând este implicat şi plămânul.
Histopatologic, caracteristic este prezenţa unui granulom ce
conţine în centru granule “de sulfur” (colonia de actinomicete,care are aspectul de “soare care arde”), înconjurate deneutrofile şi fibrină.
ACTINOMICOZA, HE, 20X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 538/681
PIELONEFRITA MICOTICĂ Este o inflamaţie subacută de etiologie micotică (Candida Albicans). Fungul se găseşte la indivizii aparent sănătoşi în
cavitatea bucală, tractul gastrointestinal, vagin. Există treimoduri de îmbolnăvire: proliferare superficială (pe tegumente)
invazia profundă (candidoza viscerala) inocularea directă în circuitul sanguin
Macroscopic, în 90% din cazuri pielonefrita micotica apare prininvazie profundă şi se caracterizează prin prezenţa anumeroase microabcese atât în corticală, medulară, cât şi în
bazinet, de obicei asociate cu abcese localizate în ficat,miocard, creier.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 539/681
, Microscopic, Candida apare ca lanţuri de bastonaşe tubulare
neramificate (forma vegetativa - hife), care formează o retea, încare se gasesc mici formaţiuni rotund ovoide de 2-4 μm (spori).
Filamentele au in ansamblu aranjament plexiform si au oculoare roşie (PAS pozitive). Grămezile de pseudohife sunt înconjurate de un infiltrat inflamator mixt (prezenţa de PMN şilimfocite în interstiţiul renal).
PIELONEFRITA MICOTICA, HE, 10X
PNAc supurativa
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 540/681
PNAc supurativa
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 541/681
INCLUZIILE CITOMEGALICE
Sialadenita virală cu citomegalovirus este o inflamaţie acutăexsudativă datorată citomegalovirusului (CMV), membru algrupului herpesviridae.
Semne şi simptome: hepato-splenomegalie
pneumonie interstiţială enterocolită secundară leziunilor ulcerative intestinale În SIDA apare o împrăştiere a CMV în tot organismul
evidenţiindu-se formele congenitale ale bolii (afecţiunipulmonare, interstiţiale, intestinale, corio-retiniene)
Microscopic, interstitiul este plin cu exsudat şi infiltratinflamator format din celule mononucleare (limfocite
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 542/681
inflamator format din celule mononucleare (limfocite,plasmocite, macrofage), iar vasele sunt hiperemiate.
Trăsătura caracteristică leziunii o reprezintă celula epitelialaacinara parazitată de CMV. Celulele au nucleu mare,
pleomorfic, datorită unei incluzii nucleare virale ce ocupa maimult de jumătate din nucleu şi este înconjurată de un halou clar,ce da aspectul de ―ochi de bufniţă‖ (efect citopatic de tip
INCLUZII CITOMEGALICE, HE, 40X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 543/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 544/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 545/681
DISTROFII Procese patologice datorate unor tulburari
ale metabolismului
Pot fi : - cantitative(volumetrice)- calitative
- Intarcelulare
- Extracelulare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 546/681
Extracelulare
Hidroprotidica
Boli toxico-infectioase, septicemii, intoxicatiirecente
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 547/681
DISTROFIA GRANULO-VACUOLARA RENALAMacroscopic , rinichiul este crescut de volum,
se decapsulează uşor, culoare albicioasa,
aspect de ―carne oparita‖.Microscopic , celulele epiteliale ale tubilor
renali se tumefiază (intumescenţă tulbure).
Citoplasma celulelor din tubii renali contorţi şi colectori prezintă granule si / sau vacuole
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 548/681
p ţ şcolectori prezintă granule si / sau vacuole. Leziuni la nivelul nucleilor
DISTROFIE GRANULO-VACUOLARA
Rinichi, HE, 10x
Rinichi, HE, 40x
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 549/681
DISTROFIA HIALINA Substanta omogena, sticloasa,translucida,
anhista.Macroscopic: aspect sticlos, albicios, dur,
bine delimitatMicroscopic , ovarul conţine formaţiuni
ondulante, cerebriforme, cu contur policiclic,omogen, eozinofile, alungite, conţinând rare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 550/681
pomogen, eozinofile, alungite, conţinând rarefibrocite. Mai pot apare vase cu perete
îngroşat prin depuneri de hialin.
DISTROFIE HIALINA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 551/681
Ovar, HE, 10x
DISTROFIA AMILOIDADegenerescenta protidica
Rokitausky-prima data lez macro; Virchow aidentif histologic si histochimic depoz deamiloid prin colorare cu iod: brun-acaju,asemanatoare amidonului.
Col metacromatica (roşu violaceu) cu violet
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 552/681
( ş )de metil şi ortocromatic cu roşu de Congo.
DISTROFIA AMILOIDAMacro: rinichi palizi-cenusii,
consistenta crescuta asem cauciuculuivulcanizat, duri,
suprafaţa usor ondulată (rinichiul mare―slaninos‖) sau poate fi retractat datorită stenozelor vasculare prin depunerea
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 553/681
amiloidului în pereţii vasculari.
AMILOIDOZA RENALAMicro: corpusculii Malpighi prezintă îngroşări
ale membranelor bazale glomerulare care
apar colorate omogen, ca şi membranelebazale ale tubilor renali. Pereţii vaselor pot fi
îngroşti, iar unii tubi contorti conţin cilindri
hialini
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 554/681
DISTROFIE AMILOIDA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 555/681
Rinichi, Rosu de Congo, 10xAmiloid, rosu Congo,lumina polarizata, 40x
DISTROFIE AMILOIDA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 556/681
Staza biliară în ficat este o distrofie pigmentară cu acumularea intrahepatică de pigment biliar, consecutivă obstrucţiei căilor
biliare (prin litiază biliară, hepatică, paraziţi, inflamaţii) sau princompresie externă (ciroză biliară, cancer de cap de pancreas).
Colestaza în căile biliare determină destinderea acestora,ruperea joncţiunilor intercelulare şi acumularea de pigment înhepatocite.
Macroscopic, ficatul este mărit de volum, capsula este destinsaşi este colorată brun-verzui (datorită depunerilor biliare).
Microscopic, arhitectura lobulară este păstrată, în spaţiul portcanaliculele biliare conţin bilă de culoare brun-verzui denumită
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 557/681
canaliculele biliare conţin bilă de culoare brun verzui, denumită impropriu ―trombi biliari‖, iar hepatocitele conţin granule brun-verzui în citoplasmă.
STAZA BILIARA, HE, 10X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 558/681
Steatoza hepatică reprezintă acumularea delipide (trigliceride) în hepatocite.
Malnutritie, diabet, obezitate, stari toxico-
septice, sarcinaDepunerea se face diferenţiat pe regiuni :
steatoza centrolobulară, datorată alcoolului
steatoza periportală, în carenţe proteice
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 559/681
steatoza intermediară, în staza cronică
STEATOZA HEPATICA
Macroscopic: ficatul este mărit de volum, consistenţă scăzută şi un aspect gălbui pe suprafaţa de secţiune
(ficatul de gâscă).
Microscopic , lipidele pot fi evidenţiate pe preparate lagheata, secţionate la criotom, cu coloratii histochimice:Sudan III (portocaliu) sau Scharlach (roşu).
Preparatele la parafină prezintă hepatocite vacuolizate(picatură lipidica), cu nucleu periferic (―inel cu pecete‖)
Prezenţa vacuolei lipidice cu păstrarea nucleului indică caracterul ei reversibil în timp ce dispariţia nucleului este
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 560/681
caracterul ei reversibil, în timp ce dispariţia nucleului estesemn de ireversibilitate.
STEATOZA HEPATICA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 561/681
BOALA NIEMANN-PICK
Albert Niemann - a publicat prima descrierea ceea ce este acum cunoscut sub numele
de boala Niemann-Pick,în 1914. Ludwig Pick - descris patologia a bolii într-o
serie de lucrări în anii 1930.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 562/681
Tezaurismoza
Boala autozomal recesiva
Deficienta de clivare a sfingomielinei, prinabsenta sfingomielinazei si acumulare desfingomielina si colesterol in cel
reticuloendoteliale in maj tes si org
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 563/681
Tip A – 75-80% din cazuri Infantila, severa
Atingere neurologica si acumulare viscerala marcata desfingomielina
Deces in primii 3 ani
Tip B – organomegalie fara atingere SNC
Tip C – asemanator tip A, apare dupa 10 ani
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 564/681
Hepatosplenomegalie
Organe palide , crescute in dimensiuni
Creier scazut in greutate, devine mai ferm
Retard mintal
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 565/681
Microscopic seconstată prezenţa unor
macrofage mari, cudiametru de ~ 50 μm,cu un nucleu situatcentral, cu citoplasmă
spumoasă, numitecelule Niemann-Pick
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 566/681
celule Niemann-Pick
Col pt lipide pozitive
MALADIA GAUCHER
Boala autozomal recesiva
Deficit de glucocerebrozibaza cu acumularede glucocerebrozide in sist macrofagic si inSNC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 567/681
Tip I – 80% din cazuri, forma noncerebrala,depozite hepatice, splenice si scheletice la
adult, longevit scurta Tip II – infantila, cerebrala
Tip III – tip intermediar, la tineri, asem tip I,deces in decada III de viata
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 568/681
BOALA GAUCHER, SPLINA, HE, 40X
Morfologic apar:splenomegalie gigantă (~10kg), hepatomegalie,adenopatii datorită acumulării de celule Gaucher (histiocite de ~ 50-100 μm, cu citoplasmă
fibrilară, cu aspect de―hârtie creponată‖, datorită
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 569/681
psupraîncărcării lizozomalecu cerebrozide).
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 570/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 571/681
TULBURARI CIRCULATORII
RUDOLF VIRCHOW
Născut13 octombrie
1821 Schivelbein, Pomerania
(Polonia) Decedat : 5 septembrie
1902 Berlin Domeniu Patologie
celulară
Alma Mater:Universitatea din Berlin Cunoscut pentru:
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 572/681
Cunoscut pentru:Considerarea importanţei studiului fiziologiei celulare
RUDOLF VIRCHOW
Virchow s-a străduit să reunească medicina clinică cufiziologia şi cu anatomia patologică,
A fost considerat unul din cei mai importanţi creatori ai
medicinii moderne. Omnis cellula e cellula ("Orice celulă provine din altă
celulă") a modificat radical gândirea medicală în direcţia unui nou concept, şi anume considerarea apariţiei bolilor drept consecinţă a tulburărilor în structura şi funcţiunea
celulelor organismului. Alte contribuţii esenţiale ale lui Virchow la dezvoltareamedicinii sunt descoperirea şi izolarea nosologică a
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 573/681
medicinii sunt descoperirea şi izolarea nosologică aleucemiei, precum şi studiile sale asupra naturii trombozei,inflamaţiei venoase şi emboliilor
RUDOLF VIRCHOW
Virchow s-a angajat pentru introducerea unuisistem social de ocrotire sanitară a populaţiei, contribuind la înfiinţarea primelor spitale comunale
(Friedrichshain , 1874 şi Moabit , 1875) în Berlin. Tot la iniţiativa lui, a devenit obligatorie în Prusia
examinarea în laboratoare a cărnii de porc, pentruprevenirea infestării cu Trichine.
În 1869, Virchow a avut un rol determinant înconstruirea unui sistem de canalizare şi depurare aapelor menajere şi a unei aprovizionări centrale cu
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 574/681
apelor menajere şi a unei aprovizionări centrale cuapă potabilă în Berlin.
HIPEREMIA
~hiperemia~ exces de masa sg intr-un tes/organ/teritoriu~ischemie~reducerea/suprimarea circulatiei locale Dupa sediu :
~arteriala~venoasa
Dupa patogenie :~activa~▲ aport de sg arterial
+ circ venoasa N~pasiva~aport de sg arterial N+▼ debit circ venoase
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 575/681
+▼ debit circ venoase
HIPEREMIA SI CONGESTIA
Hiperemia – proces activ implicand dilatareaarteriolelor Tesutul apare rosu si cald
Congestia (hiperemie – pasiva)- stagnarea
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 576/681
sangelui in vene Tes apare rosu murdar sau cianotic si este umed si rece
HIPEREMIA ACTIVA
Dupa etiologie: ~fiziologica – tipic – inflamatie – roseata
Cresterea fluxului sanguin in muschi in timpul exercitiilor fizice- mc tub dig – in impul digestiei,- endometru – premenstrual
~patologicategum – eritem circumscris (rozeola sifilitica)
– eritem confluent (exantem,enantem b.i.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 577/681
HIPEREMIA PASIVA
= staza sanguina (congestie)
= ▲ masei de sg in terit venos + capilar datincetinirii si/sau ▼cantitative a flux sg venos,cu circ arteriala N
Locala, regionala, generalizata
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 578/681
HIPEREMIA PASIVA
STAZA SANGUINA ACUTA M: -culoare: rosu-vinetie, uniforma (Hb redusacrescuta)
-volum, greutate ▲ (masa crescuta de sg)staza prelungita => tumefactii = edem in grdvariabile
m: -vene + capilare dilatate, pline cu hematiialipite, inegal colorate (hipoxie)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 579/681
p , g ( p )-perivascular, inconstant = edem + hematii
extravazat (▲ pres. hidrost.)
HIPEREMIA PASIVA
STAZA SANGUINA CRONICAM: -culoare: cianoza
-t locala ▼
-volum si greutate ▲ urmate de tumefiere si extravazari(= picheteuri tahicromatice),-leziuni distrofice (hipoxie) induratia (scleroza)
m: -extravazari de hematii (permeabilitate vasc. ▲)-Mfage locale = incarcate cu hemosiderina (din
degradare H hematiilor)=> se depun in tesuturile respective
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 580/681
g ) p pcelulele parenchimatoase sufera leziuni distrofice
fibroza locala
- staza acuta- fara sechele dupa disparitiacauzei
- staza cronica - apare ischemia – pierderea celulelor parenchimale care sunt
inlocuite de fibroza
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 581/681
PLAMANUL DE STAZA
Staza acuta
M: - crestere in greutate sivolum, culoare cianotica, lapalpare
crepitatii absente
la sectiune se scurge
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 582/681
- la sectiune se scurgesange venos si lichid deedem spumos (docimazie+)
m: - capilare si venule – f.mult dilatate, pline cu
hematii alipite
- alveolele – plinecu serozitate in care
plutesc cel. alveolaredescuamate + hematii
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 583/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 584/681
m: - capilare si vene dilatate, plinecu hematii alipite
- septuri alveolare siinterlobare ingrosate
(scleroza difuza si dep dehemosiderina)- alveolele au lumenul
ingustat, contin resturi de hematii,lichid de edem(transsudat)
+ macrofage alveolare = celulecardiace = cel. mari, cuunul/m.multi nuclei, citopl.abundenta galbui-cafenie cecontine granule de hemosiderinadi Hb h tiil t t ( t
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 585/681
din Hb hematiilor extravazate (sputaruginie a cardiacilor)
-
STAZA PULMONARA, HE, 10X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 586/681
Staza cronicadecompens cord dr sau afect ale VCIM: - ▲in volum si greutate,
- culoarea cianotica, rosu inchis - vinetiu
- capsula Glisson este destinsa, suprafata externaneteda,
- la sectiune se scurge o mare cantitate de sange venos,iar ficatul se micsoreaza vizibil
- pe suprafata de sectiune desenul lobular este accentuat
―nuca muscada‖ / ―ficat pestrit
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 587/681
―nuca muscada‖ / ―ficat pestrit
Leziunea evolueaza in 4 etape:
I. Staza incipienta – desen lobular accentuat cu zonepunctiforme vinetii-negricioase alternand cu zone
brune
II. Ficat in cocarda
III. Ficat intervertit
IV Ciroza cardiaca (scleroza cardiaca)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 588/681
IV. Ciroza cardiaca (scleroza cardiaca)
FICAT DE STAZA
Aspect de nucamuscada
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 589/681
FICAT MUSCAD
Staza hepatica, HE, 20x
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 590/681
FICAT DE STAZA
în cocardă zonă cianotică de staza
zonă galbenă (distrofiegrasă mediolobulară –
zona sensibila Noel) zonă brun-roşcată
periportală (cvasi-normal) intervertit – în care se
disting 2 zone: zona
cianoticăpericentrolobulară şi zonabrună periportală
in faza tardivă fibroza ce
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 591/681
in faza tardivă, fibroza ce înlocuieşte parenchimulpericentrolobular poateduce la ciroză cardiacă –
nu este obligatorie
FICAT DE STAZA
―CIROZA CARDIACA‖
BENZI FIBROASE
Lobulul pare centrat despatiul port
‖scleroza cardiaca‖
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 592/681
Cauze – insuf. card. globala sau insuf. ventriculara dr. compresiuni ale v. renale prin tumori, anevrisme de aorta, etc.
M: “rinichi mare pestrit” , ▲in volum si greutate, suprafata externaneteda, capsula destinsa, (decapsulare usoara) transparenta, parenchimrosu-vinetiu cu mici picheteuri violacee inchis, brun, consistenta elastica,
friabilitate usor crescuta.Pe suprafata de sectiune,- corticala este palid-violacee,glomerulii cu staza au
aspect pestrit, venele sunt dilatate si au aspect de dungi fine rosii-negricioase;
- medulara este cianotic-violacee, mai intens decat corticala
Afectarea este bilaterala.
m: - capilarele glom peritubulare dilatate cu lumenul ocupat de hematii
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 593/681
m: - capilarele glom. peritubulare dilatate, cu lumenul ocupat de hematiiconglomerate;
- in spatiul glom. si tubular se gasesc hematii extravazate;
- epiteliile tubulare prezinta lez. distrofice prin hipoxie
STAZA RENALA, HE, 10X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 594/681
TROMBOZA
proces de coagulare a sg intr-un sistcardiovasc. inchis in timpul vietii
PATOGENIE: Triada Virchow = lez.endot. +
modif al fluxului sgalterari ale fact de coag.
Cheag postmortem-rosu-violaceu, lucios,translucid slaninos neaderent
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 595/681
translucid, slaninos, neaderent
Tromb-aderent, mat, neregulat, ferm
CLASIFICAREA TROMBILOR D.p.d.v. al constitutiei:
trombi albi – dimens. reduse,greu vizibili macroscopic, ca o masasticloasa,
hematii in centru + leucocite la periferie (fen. de marginatieleucocitara)
se gasesc pe placile de aterom;
trombi rosii – se gasesc oriunde in sg. care stagneaza, in general invene;
– intotdeauna recenti si mari, asem cu cheagul care apareprin coagularea in afara organismului (posthemoragic) – sunt inconjurati de hematii;
t bi i ti
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 596/681
trombi mixti – cei mai freventi; – prezinta 3 parti: cap + corp + coada
TROMBOZA
trombi mixti – cei mai freventi;
prezinta 3 parti: cap
corp – liniile lui Zahn
coada
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 597/681
In raport cu localizarea: arteriali – de obicei ocluzivi in arterele coronare, cerebrale, femurale
dar pot fi si parietali in artera aorta, iliaca si carotida; – de obicei micsti/albi si aproape intotdeauna pe placi de aterom
cardiaci – mai frecv. in AS in SM si boala miocardiaca, initial fiind
parietali; – la sect., central, se gaseste un lichid verzui = ramolire puriformaaseptica;
in endocardite valvulare – apar pe marginea libera a valvei cu viciidepuneri trombotice de unde pleaca fragm. emboli in marea circulatie
in endocardite reumatismale – pe marginea libera se dep. mase defibrina cu aspect de veruca;
venosi – intotdeauna ocluzivi, rosii,
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 598/681
– apar frecv. in vv. micului bazin periprostatic la barbati si ale tractgenital la femei, precum si in vv. prof. ale mb. inf;
– trombii din vv. mari sunt frecv. surse de embolii pulm.(poplitee, femurala, iliaca)
In functie de suprafata ocupata in vastrombii parietali – ocupa doar o parte a lumenului vascular;trombi obliteranti – astupa vasul in totalitate;
Dupa vechime:
trombi recenti – cvasiomogeni, zona aderenta la peretele vascular estealbicioasa, pestrita;
trombi vechi – aderenti pe o intindere mai mare la peretelevascular/cardiac
– sunt micsti/organizati conjunctiv
Dupa continutul septic:trombi aseptici tromboze neinfectioase;
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 599/681
trombi aseptici – tromboze neinfectioase;trombi septici – de pe vegetatiile din endocardita bact.
streptococica;
– contin germeni/ fungi
EVOLUTIA TROMBILOR:
Disparitia prin actiunea fibrinolitica – eficienta fibrinolizei dep. de marimea
trombului Organizarea trombului
– trombii parietali mari sufera o retractie =sinereza spatii in masa tromb;din cel subintim,mioepit=recanalizare si transf fibropara=organizare
Ocluzia vaselor – se face in functie de obstructiat t l / ti l l i f l l l i ( t / )
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 600/681
totala/partiala a vasului, felul vasului (artera/vena),tipul de circulatie (terminala/colaterala)
Aparitia de embolii – tromboza venoasa e cea maiimportanta sursa de embolii
CARACTERELEMORFOLOGICE ALETROMBULUI:
M: aderent, uscat, sfaramicios, cusuprafata rugoasa;
prezinta 3 parti: cap, corp si coada-capul = port cea mai veche, situat
la locul de implantare,albicios-corpul = stratificat, format din
zone albe si rosii alternante (linii
Zahn)-coada = cheag rosu (retea defibrina continand toate elem. fig. alesg.)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 601/681
Trebuie deosebit de cheagulpostmortem = neaderent, umed,
consistentaslaninoasa, rosu / alb-galbui
m: trombul recentprezinta in zona de fixatiematerial granular si o
retea coraliforma (laxa defibrina)in jurul si in ochiurile
retelei : leucocite sihematii asem sg. normal
la dist se gasesc:fibrina, leucocite, hematiisi plachete sg.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 602/681
TROMB ROSU, HE, 4X Organizare cu recanalizare
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 603/681
= necroza ischemica de coagulare prin oprirea circulatiei sg.intr-un teritoriu arterial terminal bine delimitat
Se produce prin: - embolie, tromboembolie, stenoza coronara+ spasm art.,
Dupa timpul scurs de la ocluzie – infarcte recente/vechi; Dupa natura embolului – septice/aseptice; Dupa tipul de circulatie – albe (miocard,rinchi,splina)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 604/681
Dupa tipul de circulatie albe (miocard,rinchi,splina) – rosii(pulmonar, intestinal)
INFARCTUL ALB (ANEMIC)= apare in teritorii cu circulatie de tip terminal sau circulatie care se
comporta ca o circulatie de tip terminal: cord, rinichi, creier.
PATOGENEZAischemia anoxie, sunt afectate sist enz. lizozomale ,
sufera sist intermembranare,creste permeabilitatea membranara,
nucleii suferacariopicnozacariorhexiscariolizaIn primele ore se elibereaza enz lizozomale de tipul succinilDHIn primele 12 24 ore necroza de coagulare este completa:
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 605/681
In primele 12-24 ore necroza de coagulare este completa:- din celula ramane o matrice eozinofila, granulara, fara nucleu;
- apare initial o reactie inflamatorie de tip acut bogat in PMN- la periferia barierei de PMN exista o zona de hiperemie
- progresiv PMN-urile fagociteaza tesutul necrozat in 5-6 zile reactie macrofagica si fibroblastica
- dupa 7-8 zile apare tesutul de granulatie cu rol de reparatie &organizare - rezultatul proc de granulatie infarctul sechelar dupa 8-10 sapt
Dupa 8-10 sapt in zona de infarct putem gasi: - hialinoza – inlocuirea tes cj cu hialin; - calcificare – dep de saruri calcare in zona de necroza - proces supurativ – rareori
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 606/681
M: - infarctele albe recente sunt triunghiulare pe supraf. de sect.
cu varful spre centrul organului;- zona de necroza predomina la supraf organului, consistenta ferma,
inconj de un lizereu leucocitar alb si o zona hiperemica
m: - limite celulare pastrate, nc lizat, citplasma eozinofila granulara,stroma se pastreaza mai mult timp
- la periferie reactie inflamatorie cu PMN, hiperemie si hemoragie
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 607/681
M: - infarctele albe recente sunt triunghiulare pe supraf. de sect.
cu varful spre centrul organului;- zona de necroza predomina la supraf organului, consistenta
ferma,
inconj de un lizereu leucocitar alb si o zona hiperemica
m: - limite celulare pastrate, nc lizat, citplasma eozinofilagranulara
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 608/681
granulara,
stroma se pastreaza mai mult timp
- la periferie reactie inflamatorie cu PMN, hiperemie sihemoragie
INFARCTUL MIOCARDIC = necroza ischem a m. cardiac
Evolutie: - dupa 5-6h necroza de coagulare (fibre miocardice de aspect
valurit) - dupa 24h hiperemie, infiltrat leucocitar neutrofil si lez de
necrobioza - ziua 5-6 PMN –urile sunt inlocuite de macrofage care
fagociteaza material necrobiotic - ziua 7-8 proliferare de vase si fibre cj - dupa 14 zile lizereu rosu de tes de granulatie care va rezorbi
tesutul necrozat in ~ 4sapt - dupa 6-8 sapt cicatrice alba, sidefie, ferma, asem tes tendinos
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 609/681
dupa 6 8 sapt cicatrice alba, sidefie, ferma, asem tes tendinos
INFARCT MIOCARDIC
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 610/681
IMA ZIUA 5-6 (MACRO)
Sectiune transversalaprin VS
Necroza transmurala(zona galben –cenusie la nivelulperetelui anterior)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 611/681
INFARCT MIO
Fb miocardice isi pied nucleiiCitoplasma pierde struct
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 612/681
Infarct de 3-4 zileInfiltrat infl ac intre fb miocard
INFARCT VECHI
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 613/681
Reprezintă necroza ischemică a parenchimului renal provocatăde obstrucţia unui vas arterial. Rinichii reprezintă locul de elecţie pentru producerea unui
infarct, în cazul unei embolii sistemice (deoarece un sfert din debitul cardiac trece prin rinichi !).
Sursa majoră a embolilor este tromboza murală în atriul şiventriculul stâng, ca rezultat al infarctului miocardic. Alte cauze: tromboza în ateroscleroza avansată a arterei renale
şi vasculita acută din poliarterita nodoasă Pe secţiune, clasic, apar zone triunghiulare alb-gălbui cu baza
spre corticală şi vârful spre medulară, care suferă in timp unproces de cicatrizare fibroasă. Microscopic glomerulii renali si tubii contorti proximali si distali
t ti
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 614/681
sunt necrozati. Uneori apare durere şi astenie, localizate la nivelul unghiurilor
costo-vertebrale asociate cu hematuria.
INFARCT RENAL
Trunchi de con cu bazala perif org si vf spre hil,
Culoare palida, galbuie Baza infarctului
bombeaza pe la supraf org.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 615/681
INFARCT RENAL
Aspect in ―geam mat‖,nc. au disparut,
contur cel estompat,siluete de glomeruli situbi
La perif z de infarct-
PMN si macrofage Hiperemie si
h i
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 616/681
hemoragie
INFARCTUL ROSU Apare in tes bogat vascularizate, cu multiple anastomoze
(pulmon intestin subtire, intestin gros, rar in ficat sautesticul)
Apare rar in comparatie cu trombembolia (10:1) pt capulmonul este bine vascularizat si dispune de o suprafata de
aerare mare
F. rar apare infarct alb ischemic – la batrani
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 617/681
F. rar apare infarct alb ischemic la batrani sclerohialinoza a arterei bronsice care nu mai permite decatgreu invazia sg in terit necrozat
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 618/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 619/681
INFARCT PULMONAR, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 620/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 621/681
TUMORI BENIGNE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 622/681
NEOPLAZIA
Neoplazia – ―crestere noua‖
Un neoplasm- o masa anormala de tesut
In contrast cu celulele normale celneoplazice: Autonome- cresterea este indep de fact de
crestere si de mecanism din tes normalExcesive –
D i t
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 623/681
Dezorganizate
NEOPLAZIA
Tumora – ―umflatura‖, tumefactie = neoplasm Benigne
MaligneCancer = tumora maligna
Oncologia – stiinta care studiaza tumorile (oncos
– gr. = tumor – lat = umflatura)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 624/681
Tumori benigne Tumori maligne
Crestere lenta; Crestere rapida
Expansive Invazive
Supraf ext neteda, incapsulate Supraf ext neregulata Nu sunt
incapsulate
Omogene pe sectiune Pe sectiune – variabile
Culoare uniforma Culoare – variabila
Nu metastazeaza Metastazeaza
Seamana cu tes de origine Anaplazice – nu seamana cu tes de
orig
Nuclei normali ca forma si
marime Nc- atipici,
pleomorfi,hipercromatipici
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 625/681
Rare mitoze Numeroase mitoze, in gen atipice
Prognostic favorabil Pronostic rezervat
NEOPLAZIA
Metastaze prin 3 cai: Limfatic-
Hematogen Implantare in cav corpului
Carcinoamele metast prin limfatice, sarcoameleprin vasele de sange
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 626/681
NEOPLAZIA
Stadiul – determina extinderea sidiseminarea tumorii. Se utilizeaza TNM; T –
marimea tumorii ( 1-4), N – afectareganglionara(0-3), M – metastaze (0 negativ,1 pozitiv)
Gradul – exam micro; pe o scara de la I la III,bine dif, moderat dif, slab dif
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 627/681
NEOPLAZIA
Cea mai frecventaforma de cancer la
sexul F si M- cancerulde piele
Cea mai frecventacauza de moarte
Barbati Femei
Prostata (31%) San (31%)
Plamani (14%) Plamani (13%)
Intestin gros (10%) Intestin gros (11%)
Barbati Femei
Plamani (31%) Plamani (25%)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 628/681
Prostata (11%) San (15%)
Intestin gros (11%) Intestin gros (11%)
VARIATII GEOGRAFICE ALE DIFERITELOR
TIPURI DE CARCINOAMEOrgan Tip de cancer Tari
Sistemul
degestiv
Esofag
StomacFicat
Colon
Iran, China, Africa
Japonia, Chile, IslandaAfrica sub Saha, Asia de SE
SUA, Europa V
Piele Melanom
Scuamos
Australia, SUA S
San Ductal/lobular SUA, Europa V
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 629/681
TUMORI BENIGNE
Nu sunt letale cu 2 exceptii: tumori cu localizari anatomice nefavorabile ce
cauzeaza compresie si disrugere a structurilor vitale. – tumori de glanda pituitara.
Tumori care produc hormoni in excessi cauzeazaderanjamente metabolice fatale – adenompancreas - hiperinsulinemie.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 630/681
TUMORI MALIGNE
Note: Several terms are used in referring to malignanttumors:
– Cancer is the common term for all malignant tumors.
– Carcinoma is the common term for malignant epithelialtumors.
– Sarcoma is the common term for malignant nonepithelialtumors.
– Solid tumors are circumscribed tumors such ascarcinomas and sarcomas. – Non-solid tumors are systemic autonomous proliferations
of noncohesive individual cells such as occur in leukemias
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 631/681
of noncohesive individual cells, such as occur in leukemias
METASTAZAREA
Definition: Dissemination of tumor cells fromone part of the body to another remote
location, where they establish themselvesand grow into secondary tumors.
Note: Metastasis in a wider sense refers to
the spread of any disease process from onepart of the body to another
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 632/681
prostate, kidney, thyroid, and breastcarcinomas frequently metastasize into bone.
— Latent tumor cells: Isolated tumor cellsmay colonize an organ or tissue and remainlatent for 10 –20 years. Aggressive growthmay then occur for unknown reasons,
leading to late metastases (for example inbreast cancer).
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 633/681
PAPILOMUL
Este o tumoră benignă a epiteliului pavimentos (keratinizat sau nu), auroteliilor sau a epiteliilor metaplaziate pavimentos. Macroscopic, papilomul apare ca o creştere exofitică papilară, ―în fire de
iarbă‖, rugoasă sau netedă, cu un diametru de ~ 1-2 cm. Exista si papiloame cu model de crestere endofitic (papilom inversat) Papilomul poate fi:
sesil (bază de implantare largă, axul tumorii fiind paralel cu suprafaţa undes-a format) sau
pediculat (bază de implantare îngustă, axul tumorii fiind perpendicular pesuprafata unde s-a format)
unic sau multiplu. Microscopic, papilomul se caracterizeaza printr-o serie de proiectii
papilare, digitiforme, ce contin un ax conjunctivo-vascular tapetat de unepiteliu pavimentos cu: akantoza (ingrosarea stratului spinos) hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 634/681
hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos) papilomatoza (ingrosarea si inmultirea papilelor dermice)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 635/681
PAPILOM, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 636/681
PAPILOM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 637/681
POLIPUL Polipul reprezinta o tumora benignă a epiteliului cilindro-cubic de pe
suprafaţa mucoaselor din organele cavitare, proeminând în lumenulcavităţilor (intestinale, endometriale, bronsice). Macroscopic, tumora poate fi unică (~ 50% din cazuri) sau multiplă, sesilă
sau pediculată, de obicei aşezată pe creasta pliurilor mucoaselor (cel maifrecvent recto-sigmoidiene), cu diametru de ~ 1-2 cm. Suprafaţa tumoralăeste în general netedă, umedă, lucioasă.
Microscopic, tumora este constituită din multiple lumene glandulare cucelule înalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificaţi, hipercromi şi cucitoplasmă bazofila in care pot persista mici picături de mucus.
La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici : hiperplastic juvenil
hamartomatos (din polipoza Peutz Jeghers), limfoid regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)
Polipi neoplastici: P li l d t
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 638/681
Polipul adenomatos Polipul vilos Polipul mixt.
POLIP
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 639/681
POLIP
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 640/681
POLIP ADENOMATOS VS POLIP VILOS, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 641/681
POLIPOZA COLONICA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 642/681
FIBROADENOMUL MAMAR
Este o tumoră benignă cu punct de plecare lanivelul epiteliului glandular mamar,caracterizandu-se printr-o proliferareadenomatoasă, înconjurată de o stromă
conjunctivă ce comprimă epiteliul. Este o tumorăhormono-dependentă, ce apare în perioada defertilitate a femeii, frecvent înainte de 30 de ani.
Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 -5 cm), gri-albicios, de consistenţă fermă, binedelimitat, mobil la planurile supra- sau
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 643/681
, p psubjacente, care se dezvoltă frecvent în cadranulsupero-extern al sânului.
FIBROADENOM MAMAR
Microscopic, se constată spaţii glandulare delimitate deun epiteliu cubic, care are la periferie stratul de celulemioepiteliale.
Spaţiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibreleconjunctive fiind dispuse concentric (fibroadenom pericanalicular ).
Uneori, lumenul canalicular este comprimat deproliferarea neuniformă a fibrelor conjunctive, cu aspect
de ―coarne de cerb‖ (fibroadenom intracanalicular ). IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK – pentru
celulele epiteliale, actina, CD10 pentru celulelemioepiteliale
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 644/681
mioepiteliale
FIBROADENOM MAMAR, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 645/681
FIBROADENOM MAMAR
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 646/681
HEMANGIOMUL
Hemangiomul este o tumoră benignă vasculara ce presupune proliferareade vase sangvine capilare (hemangiom capilar ) sau vase adulte(hemangiom cavernos , frecvent în ficat).
Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, în cavitatea orală
sau în viscere (ficat, splină, rinichi). Variază în talie de la câţiva milimetri lamai mulţi centimetri. La nivel cutanat are culoare roşie-albăstruie, putand fi plan sau tuberos .
Epiteliul de acoperire este de obicei intact. Un aspect particular il reprezintahemangiomul pielii la nou-născut (hemangiom juvenil), care creşte rapid încâteva luni, începe să regreseze la 1-3 ani şi dispare la 5 ani în proporţie de80%.
Microscopic, leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor vase cu peretiproprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici cavităţi cu pereteunistratificat, dispuse plexiform, separate unele de altele prin ţesutconjunctiv. Lumenul cavităţilor poate conţine sânge.S t id ti d lt l ii d t li l i t titi ti
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 647/681
Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe omembrană bazală, sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei
proeminând în lumen). IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVIII
HEMANGIOMFicat Piele
HE, 10xCD34, 10x
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 648/681
TUMORA MIXTĂ DE PAROTIDĂ (ADENOMUL
PLEOMORF) Reprezintă 65-80% din tumorile glandelor salivare majore.
Apare cel mai frecvent în decada a 5-a şi a 6-a, cu o usoarapredominanţă feminină. De obicei este unică, dar poate fi
multiplă, uni- sau bilateral. Excizia tumorii poate fi dificilă prin învecinarea cu nervul facial
şi datorită micilor proiecţii ce se pot extinde la distanţă de masaprincipală. Recidivele sunt frecvente şi apar uneori după zecide ani de la prima excizie. Aproximativ 2% din adenoamele
pleomorfe, de obicei recidivante, se transformă malign. Macroscopic, tumora este fermă, elastică, nodulară, net
delimitată de o capsulă conjunctivă. Pe secţiune este albă saugri cu zone de aspect hialin sau mixomatos uneori ferma
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 649/681
gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneori ferma,albastru translucid – zone condroide.
TUMORA MIXTA DE PAROTIDA
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 650/681
TUMORA MIXTA DE PAROTIDA, HE, 4X
se evidenţiază elementeepiteliale ce formează ducte,acini, tubi neregulaţi sauinsule, plaje celulare; frecvent
celulele mioepiteliale, mici, întunecate, fusiforme,mărginesc epiteliul cuboidal,creând două straturi distinctede celule. De asemenea, sepot evidentia arii de ţesut
mixoid lax care poate includeinsule cu matrice condroidă şi, mai rar, matrice osoasă.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 651/681
TERATOMUL OVARIAN
Teratomul este o tumoră disembrioplazică (chistică în 95% din cazuri) cuoriginea în celulele germinale din două sau trei foiţe embrionare. Tumoraeste bilaterală în 10-15% din cazuri. Celulele diferenţiază spre variatestructuri somatice, producând ţesuturi ce pot fi identificate ca piele, muşchi,grăsime, epiteliu intestinal, dinţi, etc.
O formă particulară o reprezintă chistul dermoid ovarian în care diferenţierease face pe toate cele 3 linii embrionare, creând o tumora chistică delimitatăde ţesut epidermic şi a cărui conţinut este sebum, fire de păr, dinţi.
Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni variabile carela secţiune evidenţiază în centru o masă cu aspect de sebum, amestecatăcu multiple fire de păr şi uneori dinţi. După evacuarea conţinutului chistic,peretele apare subţire, opac, gri-alb cu zone calcificate, ce contin f ire de păr.
Microscopic, peretele chistului este compus din elemente diferenţiate deorigine ectodermică (epiteliu malpighian cu fire de păr şi rare glandesebacee), zone de origine endodermică (epiteliu cubic) şi structurimezodermale (muschi neted şi insule cartilaginoase).
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 652/681
TERATOMOVARIAN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 653/681
TERATOM OVARIAN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 654/681
LEIOMIOFIBROMUL UTERIN Leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumoră benignă (apare la una
din 5 femei în perioada de fertilitate) hormono-dependenta. Poate fiasimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau dureri prin compresiavezicii urinare.
Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice saumultiple cu variate dimensiuni (5 mm – 15 cm). În general se dezvoltă înmiometru, în mod excepţional în colul uterin sau în ligamentele uterine.
Tumorile pot fi localizate în miometru (intramurale), în apropierea seroasei(subseros) sau în apropierea endometrului (submucos). Pot proemina încavitatea peritoneală sau în cavitatea endometrială.
Pe suprafaţ a de secţiune, apare un model în vârtejuri pe seama benzilor demuşchi neted. Tumorile mari prezinta arii galben-brun-roşcate, moi
(degenerare chistică). La vârste avansate (când se produce o regresie înpostmenopauză) masele tumorale atrofiate tind să devină colagenice,hialinizate, şi uneori prezintă o calcificare parţială sau completă.
Microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule muscularenetede (cu nucleu ―in trabuc‖) dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intr-
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 655/681
netede (cu nucleu in trabuc ) dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intro stroma conjunctiva
LEIOMIOFIBROM UTERIN
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 656/681
HE,VG, 10X; ACTINA, 10X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 657/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 658/681
TUMORI MALIGNE
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 659/681
CARCINOMUL BAZOCELULAR
Este o tumoră maligna, cu punct de plecare incelulele bazale epidermice, cu model decreştere infiltrativ şi ulcerantă, fără metastaze.
Apare cu predilecţie la faţă, la cei cu expunerecronică la soare şi cu tegumentele puţinpigmentate. Are potenţial de recurenţă dacă nueste excizat în totalitate, cu invazivitate locală.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 660/681
Macroscopic, suprafaţaare aspectul unei papulesau este nodular cutendinţă la distrugerea
tesuturilor vecine (ulcusrhodens) şi se asociazăcu dilatarea vaselor dinderm (telangiectazii).Unele tumori conţin
pigment melanic(carcinom bazocelular sclerodermiformpigmentat) sau audiferentiere keratozica.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 661/681
CC BAZOCELULAR
Microscopic, se constatăcordoane şi insule cudimensiuni variate, despărţitede ţesut conjuctiv fibros.
Celulele tumorale suntuniforme, asemănătoarecelulelor bazale ale epiteliuluimalpighian. Citoplasma estebazofilă, nucleii hipercromatici,
aranjaţi paralel ―în palisadă‖ laperiferia insulelor sau plajelor tumorale, iar in centru apare ozona compusa din celulecubice cu nucleu rotund
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 662/681
cubice cu nucleu rotund
central.
CARCINOMUL SPINOCELULAR (SCUAMOS)
Carcinomul spinocelular cutanat este o tumorămalignă epitelială a pielii cu punct de plecare in
stratul spinos, frecvent la persoane în vârstă.Se poate extinde atât pe cale limfatică, cât şihematogenă. Printre factorii favorizanţi senumără: expunerea la RUV, carcinogeneleindustriale, ulcere cronice, cicatrici vechi postcombustie, consumatori de tutun (în cavitateabucală)
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 663/681
bucală).
Macroscopic,leziunea se poateprezenta sub formade placă solzoasăroşie sau sub formanodulară, cu o
productie variabilă dekeratină(hiperkeratoză) cusau fără ulceraţii
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 664/681
sau fără ulceraţii
CARCINOM SPINOCELULAR, HE,
Microscopic, se observă plaje sauinsule separate de benzi conjunctive,compuse din celule poligonale, cucitoplasma eozinofila si nucleu central,ce amintesc de stratul spinos alepidermului. Pot fi prezente mitoze
atipice. Central apar mase sferice sau ovoide
eozinofile constituite din lameleconcentrice de keratină, în ―bulbi deceapă‖ sau ―perle‖ asemănătoarestratului superficial al pielii. Uneoridiferenţierea keratinei este incompletăşi mai rămân nuclei picnotici, iar
denumirea este de perle parakeratozice . Alteori diferenţiereaeste completă, folosindu-se denumireade perle ortokeratozice
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 665/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 666/681
SCHIRUL MAMAR
Este o tumoră malignă (carcinom ductal invaziv trabecular) cu reacţiedesmoplazica intensa a stromei la prezenţa celulelor tumorale. Histopatologic se caracterizează prin proliferarea malignă a celulelor
epiteliale ale unităţii ducto-lobulare terminale (TDLU). Localizareafrecventă este în cadranul supero-extern. Apare de obicei în jurul vârsteide 40-55 de ani, odată cu debutul menopauzei.
Tumora are o consistenţă ferma, nodulară, slab delimitată, cu diametruvariabil; la palpare sunt prezente aderenţe la structurile vecine, cufixarea la peretele toracic subjacent (muşchiul pectoral mare), producânddepresiuni cutanate cu aspect de “coajă de portocală” (pe seama stazeilimfatice datorită invaziei tumorale) şi retracţia mamelonului .
Masa tumorală pe suprafaţa de secţiune se prezinta ca o masa
albicioasa, cu contur neregulat, cu prelungiri in structurile adiacente,zone de necroză şi hemoragie, uneori focare de calcificare. IHC : ER, PgR, c-erbB2, bcl-2, EGFR, Ki-67, p53, TOP2a
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 667/681
CARCINOMUL MAMAR
Schir mamar
Schir
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 668/681
Limfangita carcinomatoasa(“coaja de portocala”)
CDI, HE, 4X
Microscopic, se remarcăprezenţa celulelor ductaletumorale, dispuse încordoane, cuiburi, tubi, fiind
separate de o stromăfibroasă. Celulele suntpoligonale sau cubice, aunuclei rotunzi, hipercromatici,iar invazia în spaţiileperivasculare şi perineuraleeste frecventă, ca şiintravascular (sangvin şilimfatic).
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 669/681
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 670/681
ADENOCARCINOMUL DE COLON
Este o tumoră epitelială malignă a mucoaseicolonului, rectul si sigmoidul fiind localizarea deelecţie (60-70%).
Macroscopic, tumora poate fi vegetanta,ulcerata sau infiltrativa. Culoarea tumorii estegri-rozată, marginile sunt proeminente, iar prin
infectarea tumorii şi prin pătrunderea îngrăsimea pericolonică şi în ganglionii limfaticiregionali, pot să apară abcese pericolonice sauperitonită
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 671/681
peritonită.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 672/681
Microscopic, trecerea de la celulelemucoasei colonice la celuleletumorale este bruscă, acestea dinurmă avand tendinţa să formeze tubi(structura glandulară) de formă şidimensiuni neregulare (ADK binediferentiat), cu caracter invaziv, fărămembrană bazală; celulele tumoraleprezinta atipii nucleare şi mitoze.Celulele tumorale se pot dispuneuneori pe mai multe straturi, avândaspect de insule sau formează îninteriorul tubilor vegetaţii papilare.
Poate apare diferentiere scuamoasasau producere de mucus. Cele maifrecvente metastaze sunt in ficat.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 673/681
ADK MUCINOS
ADK inel cu pecete
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 674/681
METASTAZE GANGLIONARE DEADENOCARCINOM
Împrăştierea la distanţă a celulelor tumorale malignede natură epitelială se face preferenţial pe calelimfatică.
Invazia ganglionară se face iniţial la nivel subcapsular (sinusurile marginale), apoi prin sinusurile medulareeste invadat tot parenchimul, care este în final înlocuitde întreaga metastază.
Macroscopic, în masa ganglionară apare un ţesutalbicios, omogen şi de consistenţă friabilă. Ariile denecroză şi hemoragie pot fi prezente.
Microscopic întreaga masă ganglionară cuprinde
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 675/681
Microscopic, întreaga masă ganglionară cuprinde
celule tumorale maligne dispuse în structuri tubularesau plaje.
MTS - CELULE ”INEL CU PECETE”, HE, 4X
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 676/681
SARCOMUL
Este o tumoră malignă primitivă cu originea în ţesutul conjunctivmezenchimal. Sarcoamele pot apare retroperitoneal, mediastinal, subcutanat,
la nivelul coapsei şi extremitaţile membrelor. Macroscopic tumora nu este încapsulată, este infiltrativă,
albicioasă, moale cu aspect de ―carne de peşte‖, cu arii dehemoragie şi necroză. Microscopic, se observa un ţesut dens în care elementele
fusiforme se aranjează în facicule şi vârtejuri, pe alocuri cuzone hemoragice. Celulele sunt de tip fusiform, alăturate,formând fascicule, având aspect de “oase de peşte” (“herring - bone”) sau aspect storiform (vârtejuri scurte), altele suntgigante, multinucleate cu aspect pleomorf.
Celulele tumorale au mitoze atipice frecvente şi monstruozităţinucleare, cu nuclei bizari, de aspect gigant, situaţi central saudi i if i it l i S ţiil l t
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 677/681
dispuşi spre periferia citoplasmei. Spaţiile vasculare sunt
lacune vasculare delimitate de celulele tumorale sau vase cupereţi discontinui conţinând hematii.
HFM, HE, 4X, 10X,
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 678/681
HERING BONES FIBROSARCOM
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 679/681
OSTEOCONDROSARCOMUL
Este o tumoră malignă primitivă a osului ce formeaza o matrice osteoida,uneori cu metaplazie condroida, frecvent la tineri (10-20 ani). Macroscopic, cele mai multe osteosarcoame apar la nivelul extremităţilor
oaselor lungi: extremitatea distală a femurului, extremitatea proximală atibiei, extremitatea superioară a humerusului şi extremitatea inferioara aradiusului si ulnei (regula: ―fuge de cot si se apropie de genunchi‖); 60-70%
din tumori apar la genunchi. În momentul diagnosticării, cel mai frecvent,tumora a distrus spongioasa medulară si a trecut în cortex şi periost. Laperiferie se observă travee osoase rectilinii (spiculi ososi) vizibile radiologic(triunghiul Codman ).
Tumora apare de culoare gri-alb (în centru), relativ omogenă, cu zone denecroză, hemoragii, zone de consistenţă moale, iar la periferie pot să aparăzone dense, albicioase şi de consistenţă dură (cartilaj sau osteoid).
Microscopic, pot fi remarcate travee osoase, delimitate la periferie de celulebombate fusiforme (osteoblasti maligni). Există si zone cartilaginoase: masăomogenă, palidă (condroid), în mijlocul căreia apar celule cartilaginoase cucitoplasma clară, câte 2-3 într-un condroplast. Vasele prezente nu au pereţiproprii, iar în lumenul lor pot fi prezente celule tumorale.
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 680/681
Histopatologic, osteosarcomul poate fi: osteoblastic, condroblastic,fibroblastic sau telangiectazic.
OSTEOSARCOM OSTEOBLASTIC, HE,10X
Femur
7/30/2019 Morfopat Tot
http://slidepdf.com/reader/full/morfopat-tot 681/681
ALTELE