CURS 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE1.CONCEPTUL DE FINANTE Existenta finantelor este rezultatul unui process istoric complex indelungat , determinat de evolutia vietii sociale prin aparitia si dezvoltarea comunitatii umane , a proprietatii , a relatiei marfa-bani , dar si ca urmare a necesitatii financiare a statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. Termenul de finante desemneaza in sens restrans uneori numai o categorie derelatii banesti , alteori desemneaza banii(resurse banesti) , de asemenea si toate relatiile si operatiunile banesti. In sens larg , termenul de finante include bugetul de stat , creditul , operatiunile bancare si de munca , adica resursele , relatiile si operatiunile banesti. Finantele=un tip de relatii de repartitie a produsului social si indeosebi a venitului national , concretizat in transferuri banesti de la persoane fizice si juridice romane si straine catre bugetul general consolidate si invers(pe verticala) si transferal intre persoane fizice si intre persoane juridice si persoane fizice(pe orizontala). Bugetul general consolidat=ansamblul tuturor bugetelor publice , componente ale sistemului bugetar agregat si consolidat. Finantele sau relatiile financiare sunt relatii economice deoarece modifica patrimoniul partilor si urmaresc scopuri economice. Cele mai importante categorii de relatii economice specifice sunt: a) relatii prin care se formeaza si se utilizeaza fondurile banesti ale statului prin transferuri de sume de bani fara echivalent imediat , neramburs , pe calea impozitului , taxelor , contributiilor si a altor sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidate. b) Relatii de credit prin care se transfera sume de bani fara echivalent imediat , rambursabiil , de regula cu plata unei dobanzi si la termen(credit public sau privat) c) Relatii de asigurare , de transfer catre asigurator a unor sume de bani fara echivalent imediat , rambursabilii conditionat de existenta unui eveniment intamplator. 2.CONCEPTUL DE FINANTE PUBLICE Ele reprezinta o categorie de relatii sociale de natura economica , baneasca , de repartitie a produsului social si indeosebi a venitului national si care se formeaza in procesul constituirii , repartizarii si utilizarii fondurilor banesti publice pentru satisfacerea trebuintelor publice. Sunt recunoscute cu usurinta si desemneaza relatiile financiare la care participa statul ca entitate specifica si in unele situatii unitatile administrative teritoriale. Necesita fluxuri banesti organizate in scopul procurarii resurselor financiare ale statului si institutiilor publice necesare satisfacerii nevoilor generale ale societatii. Se deosebesc de finantele private care sunt supuse normelor de drept commercial. Regulamentele comerciale sunt stabilite prin decizii ale consiliilor de administrare si contractele economice incheiate de agentii economici in cauza.

1

3. EVOLUTIA FINANTELOR PUBLICE MODERNE Este generata de transformarile intervenite in institutiile statului si conditiile social economice in care acestea se organizeaza si functioneaza. Principiile finantelor publice s-au format in legatura cu trei mari orientari: - separarea neta a puterilor legislative si executive si atribuirea rolului decisive parlamentului in orientarea si administrarea finantelor publice. Anglia 1688 legea drepturilor( instituirea impozitului este supusa autorizarii parlamentului; parlamentul are dreptul sa autorizeze dar si sa controleze cheltuielile publice) - instituirea unor instrumente prin care sa se exercite rolul decisive al parlamentului in domeniul finantelor publice - situarea rolului si functiei statului in contextual vietii economice si sociale( 2 doctrine in evolutia finantelor publice liberala(voluntarista) si interventionista) DOCTRINA LIBERALA stat liberal neinterventionist limitarea rolului si functiilor statului la garantarea jocului neingradit al mecanismelor economice de piata obiectivele statului sunt limitate , putine si referitoare de regula la cele militare , politienesti , si functii ale aparatului administrative DOCTRINA INTERVENTIONISTA interventia statului in viata economica si sociala datorita crizelor si blocajelor economice si ale diferentelor sociale statul urmareste obiective noi(infiintarea de noi intreprinderi , subventii , facilitate) necesitatea contractarii imprumuturilor publice dpdv bugetar:venituri mari , cheltuieli mari , apar deficitele bugetare si imprumuturile pentru acoperirea lor.

-

4. STRUCTURA SI FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE In statele moderne structura finantelor publice cuprinde de regula: bugetul de stat veniturile si cheltuielile bugetare imprumuturile de stat finantele unitatilor administrative teritoriale finantele structurilor si organizatiilor internationale in Romania , finantele publice au o structura ancorata in legislatia interna actuala , astfel , bugetul general consolidate cuprinde: - bugetul de stat - bugetul asigurarilor - bugetul fondurilor speciale - bugetul trezoreriei statului - bugetele institutiilor publice autonome - bugetele institutiilor publice finantate integral/partial din bugetul de stat , al asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale dupa caz - bugetele institutiilor publice finantate integral din fonduri private - bugetele fondurilor externe nerambursabile - bugetele fondurilor provenite din credite contractate/garantate de stat. -

2

FUNCTIA DE REPARTITIE se caracterizeaza prin 2 fluxuri banesti de sens contrar: 1.formarea resurselor finantelor publice 2.didtribuirea lor pe destinatii si pe ordonatori principali de credite Prioritatile si cuantumul cheltuielilor variaza in functie de criterii economice , financiare si politice. FUNCTIA DE CONTROL decurge din aspectul ca fondurile banesti la dispozitia statului apartin intregii societati. Controlul vizeaza asigurarea , dirijarea fondurilor banesti , armonizarea intereselor societatii. Controlul finantelor urmareste cai legislative , administrative , jurisdictionale. 5.NOTIUNEA SI IZVOARELE DREPTULUI FINANTELOR PUBLICE Pentru reglementarea juridical a bugetului de stat ca parte integranta a dreptului financiar public s-au consacrat urmatoarele notiuni: - dr.bugetar = suma normelor privind cuprinsul sistemelor bugetare si procedura bugetara - dr.fiscal = normele de drept material si procesual , raporturile juridice generate de prelevarea fiscala , institutiile si formele de fiscalizare Sunt cunoscute diverse denumiri ale normelor juridice financiare si anume: dr.finantelor publice , dr.financiar si fiscal , dr.fiscal si financiar. DR.FINANCIAR PUBLIC = ansamblul normelor juridice care reglementeaza in regim de drept public actele si operatiunile avand ca obiect relatiile sociale in forma economica de constituire , repartizarea si utilizarea resurselor financiare publice necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor statului. IZVOARE A) Interne commune:constitutia 1991 , legea , decretele prezidentiale , HG , OG. - specifice: se refera la componentele structurale ale finantelor publice(HG , OG , ordine ale ministrului) , L500/2002 B Internationale reglementari europene , in deosebi in domeniul omogenizarii finantelor fiscale(TVA , accize si impozite pe venit) - conventiile internationale(pt evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale) - conventiile diplomatice(intre state pt acordarea reciproca a imunitatii fiscale 6.LOCUL DREPTULUI FINANTELOR PUBLICE IN CADRUL SISTEMULUI DE DREPT In conditiile diviziunii dreptului pozitiv in drept public si drept privat, dreptul financiar public este o ramura de drept public , instituit in scopul satisfacerii unor necesitati si interese generale/publice. Studiul si intelegerea dreptului financiar public necesita cunostinte din toate ramurile dreptului pozitiv. Desi dreptul financiar public este o ramura de sine statatoare asta nu inseamna ca este izolata de celelalte ramuri de drept. 7.REPERE ALE POLITICII FINANCIARE ACTUALE

3

Politica financiara este o componenta importanta a politicii economice si este ansamblul de metode , mijloace si institutii prin intermediul carora se realizeaza activitatea financiara in concordanta cu obiectivele de politica economica si sociala. Principalele obiective urmarite prin politica financiara: - realizarea progresului economic prin intermediul relatiilor publice - regularizarea activitatii economice prin investitii si impozite - realizarea justitiei fiscale in functie de puterea contributive a persoanelor fizice si juridice. 8.ORGANELE DE STAT CU ATRIBUTII GENERALE SI SPECIALE IN DOMENIUL FISCAL La solutionarea problemelor fiscale participa o multitudine de organe care fac parte din sistemul democratiei reprezentante , din autoritatea reprezentanta , sau constituie organele specializate ale puterii executive , ori compartimente. CURS 2

BUGETUL PUBLIC NATIONAL1.CONDITIILE ISTORICE DE APARITIE SI ORIGINEA BUGETULUI DE STAT Dreptul bugetar isi are originea in Anglia(aprox. 1215) Magna Charta Libertatum= regale nu avea voie sa ceara impozite si taxa fara acceptul parlamentului Semnificatia financiara a bugetului vine de la urmatorul concept: - cancelarul tezaurului prezenta Camerei Deputatilor un proiect privind mijloacele de acoperire a cheltuielilor publice , care se gasea intr-o mapa de piele. - Deschiderea mapei cu ocazia expunerii proiectului = deschiderea pungii cu bani/ deschiderea bugetului - In Franta , termenul de buget apare aprox. la 1789 , folosit intr-o circulara (1802) , in Legea Finantelor(1806) si proiectul de Constitutie(1815) - Romania: termenul de buget Regulamentul Organic al Moldovei(1831-1832) , unde intalnim termenul de bugea si biuge si expresia inchipuirea cheltuielilor pentru anul urmator. - Conceptual de buget s-a format in perioada separarii puterilor legislative si executive si atribuirii Parlamentului rolul decisive in gestionarea finantelor. 2.BUGETUL DE STAT-NOTIUNE TRASATURI SI NATURA JURIDICA NOTIUNE. Este un stat de prevedere a veniturilor si cheltuielilor pe o perioada limitata de timp , un tablou comparative si evaluative al veniturilor de incasat si cheltuielile de efectuat(doctrina) Legea contabilitatii(1893) este actul prin care sunt prevazute si prealabil aprobate veniturile si cheltuielile anuale ale statului si ale altor autoritati(colectivitati) publice. TRASATURI. act cu caracter precizionar act cu valabilitate limitata in timp act de autorizatie a veniturilor si cheltuielilor publice 4

-

act prin care Parlamentul exercita controlul adminstrarii finantelor publice.

TEORII SI DOCTRINA STATELOR CU EC.DE PIATA PRIVATA;NATURA JURIDICA A BUGETULUI DE STAT. A) Bugetul de stat nu este o lege , el are 2 parti: - o parte de venituri bugetare - o parte de cheltuieli bugetare Studiind natura veniturilor se face distinctie intre venituri ordinare si venituri extraordinare/din alte surse. Venituri ordinare= se opineaza ca titlurile juridice de realizare a acestora sunt acte juridice ala caror prevederi sunt puse in aplicare de agentii administrative in baza legilor de instituire a impozitelor si taxelor(bugetul=act administrative) Venituri extraordinare=(din capital , din cedarea folosintelor) bugetul de stat nu poate avea caracter juridic(este un act de evaluare de ordin financiar) Cheltuieli=bugetul de stat este conditia obtinerii din tezaurul public a sumelor necesare realizarii obiectivelor aprobate prin legile bugetare(bugetul de stat=act-conditie) B) bugetul de stat este o lege propriu zisa si constituie un program de administrare pentru exercitiul bugetar urmator = legea bugetara anuala este o decizie emanate de la puterea legislative C) bugetul de stat este atat lege cat si act administrativ = este lege in partile lui creatoare de dispozitie generala(veniturile ce urmeaza a se incasa ) si este act administrative in partile lui creatoare de dispozitii individuale(cheltuielile ce vor fi efectuate) D) bugetul de stat este un act juridic si un act politic in acelasi timp = este un act de autorizare a veniturilor de incasat si a cheltuielilor de efectuat , precum si o transpunere financiara a unei viziuni politice adica este un document de sinteza care reflecta politioca financiara- bugetara a statului la un moment dat 3.BUGETUL PUBLIC NATIONAL NOTIUNE A fost introdus in sistemul bugetar prin legea privind finantele publice nr.10/1991(abrogate); Constitutia din 1991(art.137 , al.1) si o regasim in constitutia revizuita actuala(art.136 , al.1) Deoarece in Constitutie sunt reglementate partile sale componente( bugetul de stat , bugetul asigurarilor sociale , si bugetele locale ale comunelor , oraselor , judetelor) se poate considera ca bugetul public national cuprinde toate veniturile si cheltuielile publice , ceea ce este fals , deoarece annual,parlamentul aproba 2 legi bugetare-legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat , si pentru ca Constitutia nu aproba bugetul institutiilor publice de subordonare centrala/locala si bugetele fondurilor speciale extrabugetare. STRUCTURA Sistemul bugetar din Romania cuprinde: - bugetul de stat - bugetul asigurarilor - bugetul fondurilor speciale - bugetul trezoreriei statului - bugetele institutiilor publice autonome - bugetele institutiilor publice finantate integral/partial din bugetul de stat , al asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale dupa caz - bugetele institutiilor publice finantate integral din fonduri private - bugetele fondurilor externe nerambursabile

5

bugetele fondurilor provenite din credite contractate/garantate de stat. bugetele locale Primele 9 categorii de bugete sunt prevazute in art.1 , al.2 din legea 500/2002 a finantelor publice , iar a 10-a , in legea 273/2002 privind finantele publice locale Consideram ca bugetul public national este un document care serveste la fundamentarea relatiilor dintre celelalte categorii de bugete componente si de reflectare a acestor relatii dupa aprobarea bugetelor respective. IMPORTANTA - bugetul public national participa la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului - asigura autonomia unitatilor administrative-teritoriale - garanteaza realizarea protectiei sociale - asigura echilibrul financiar si cel monetary si valutar - influeteaza procesele macroeconomice. CONTINUT - bugtetul de stat este cea mai importanta categorie din bugetul public national - este reprezentat de venituri si cheltuieli publice Venituri publice=mijloacele si modalitatile practice de constituire a fondurilor banesti ale statului intr-o perioada legal determinate = venituri curente fiscale(preponderente)-contributiile de asigurari si venituri nefiscale , venituri din capital, incasari din rambursarea imprumuturilor acordate(legea bugetului de stat) Cheltuieli publice=modalitate de repartizare si utilizare a fondurilor banesti publice pentru satisfacerea trebuintelor generale ale societatii =structural or economica rezulta din art.4 din legea bugetului de stat:cheltuieli curente , cheltuieli de capital , imprumuturi , rambursari de credite interne si externe. 4.LEGILE BUGETARE ANUALE art.138(3) din Constitutie si art 18 din legea finantelor publice=bugetul de stat se aproba prin lege art.46(2) din Constitutie=legea bugetului de stat este o lege ordinara art.65(2) , lit.b=aprobarea bugetului de stat se face prin lege din punct de vedere al naturii juridice , legea bugetului de stat poate sa contina orice functie de natura juridical care nu este contrara Constitutiei si legilor ordinare obiectul legii bugetului de stat (art1) il constituie stabilirea volumului veniturilor si a structurarii acestora pe capitole , al cheltuielilor pe destinatii si ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat , bugetul fondului national unic pentru asigurarile sociale de sanatate , creditelor externe , fondurilor externe nerambursabile , precum si pentru sumele allocate din venituri proprii.

-

TRASATURI: - se perzinta Parlamentului spre aprobare intr-o documentatie completa(proiectul bugetului de stat , proiectul legii bugetului de stat , raporturile privind situatia economicafinanciara/macroeconomica pentru anul bugetar de referinta si proiectia acesteia pentru urmatorii 3 ani) - are aplicabilitate pentru intregul exercitiu bugetar - nu este imperios necesar sa fie aprobat in fiecare an

6

-

coexista cu unele masuri complexe de infaptuire a rolului finantelor publice moderne:autorizeaza guvernul de a contracta imprumuturi , aprobarea unor masuri fiscale , aprobarea unor excedente/deficite bugetare

5.CONCEPTUL DE BUGETARE Bugetarea = procesul prin care sunt allocate resursele financiare limitate , care implica alegerea intre obiectivele urmarite si cheltuielile publice esentiale Cuprinde 3 componente: - generarea resurselor financiare - solicitarea de cheltuieli din aceste resurse - alocarea resurselor Intalnim 2 termeni microbugetarea(pune accentual pe actorii bugetari : entitai finantate , ordonatori de credite , Ministerul Finantelor Publice , Guvernul , Parlamentul , grupuri de interes , cetatenisi strategiile urmarite de acestia) - macrobugetarea (pune accentul nu numai pe actorii bugetari , ci sip e procesul bugetar si pe mediul economic , social si politic in care acesta se desfasoara) CURS 3

PRINCIPII BUGETARE FUNDAMENTALEBugetul statului trebuie sa reflecte cat mai real resursele financiare mobilizate de catre stat si destinatia acestora , sa permita la finele exercitiului bugetar compararea veniturilor colectate cu cheltuielile effectuate sis a ofere posibilitatea analizarii veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe destinatii. Aceste principia pot fi realizate prin aplicarea urmatoarelor principii: 1. Principiul unitatii bugetare. toate veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie cuprinse intr-un singur buget , intr-un singur document - Bugetul trebuie sa fie astfel intocmit incat sa fie suficiente 2 adunari: una a veniturilor si una a cheltuielilor si o scadere intre aceste totaluri pentru a vedea daca bugetul este echilibrat , excedentar sau deficitar - Unitatea bugetara are o dubla justificare:politica Parlamentul sa fie in masura oricand sa asigure arbitrajul sau sis a efectueze un control efficient asupra cheltuielilor publice ; tehnica unitatea fiind singura care cunoaste exact deficitul bugetar , deoarece in cazul existentei a mai multor bugete , deficitul bugetar poate fi disimulat. - Acest principiu a fost pus in discutie in statul liberal , care , pe langa sarcinile traditionale , si-a asumat si sarcini economic-sociale; astfel , statul devine interventionist=>apar si alte categorii de bugete:bugete extraordinare(contin la cheltuieli pe cele antrenate de fenomenele de criza , razboaie exceptionale) ; bugetele anexa(proprii unor institutii publice sau intraprinderi de stat , anexa la bugetul statului su bugetul general de stat) ; bugetele autonome (distinct , decentralizate , discutate si aprobate de propriile consilii de administratie) ; conturi speciale de trezorerie(deschise pentru cautiunile manuitorilor de bani publici , avansuri , subventii) - In prezent , unitatea bugetara este realizata in mare masura prin Bugetul Public National si sintezele veniturilor si cheltuielilor cuprinse in: raportul privind situatia economicofinanciara(macroeconomica) a tarii pentru anul bugetar de referinta si urmatorii 3 ani ( bugetul economiei nationale)

7

-

Exceptii de la principiu: bugetele fondurilor special (sanatate si somaj) ; bugetele institutiilor publice autonome 2. Principiul universalitatii bugetare. acesta consta in contopirea intr-o singura masa a veniturilor publice si in impunerea ansamblului cheltuielilor publice asupra acestora , adica distingerea a doua blocuri: al veniturilor si al cheltuielilor publice Veniturile realizate intr-o perioada de timp trebuie sa acorde sumele de plata , iar veniturile si cheltuielile sa fie inregistrate integral , fara a fi regularizate intre ele. Universalitatea impune respectarea a 2 reguli: regula produsului brut(presupune obligatia inscrierii in legea bugetului de stat a veniturilor si cheltuielilor in marime bruta , precum si deficitul bugetar , deci compensarea unei cheltuieli cu un venit este interzisa deoarece ar face sa apara o cifra neta) ; regula neafectarii venitului(interzice in mod unanim afectarea , considerate ca o sursa de risipa , avand ca efect scaparea de sub control a unor sume de bani) Exceptii de la cele 2 reguli: abaterile oculte de la lege cand administratorul se poate intelege cu furnizorii pentru transformarea de valori din proprietatea statului in proprietatea acestora in folosul ambelor parti ; abateri legale , care vizeaza constituirea fondurilor special aprobate prin legile special , bugetele autonome ale institutiilor publice autonome , donatii si sponsorizari(institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatilor bunuri material si fonduri banesti primate de la personae fizice si juridice)

-

-

3.Anualitatea bugetara. Se refera la 2 aspecte: - durata de timp pentru care Parlamentul aproba valorile si cheltuielile publice - durata de timp in care Guvernul realizeaza veniturile si cheltuielile respective Creditele bugetare(alocatia bugetara) se autorizeaza pentru un exercitiu bugetar , care corespunde cu anul calendaristic Acesta are ratiuni politice(se considera ca perioada de 1 an este sufficient de scurta pentru a se putea exercita un control financiar parlamentar efficient) si financiare(exercitiul bugetar annual prezinta avantajul ca se pot evita mai usor risipa , frauda , delapidara decat in cazul unui buget plurianual) - In tarile cu economie de piata , durata unui exercitiu financiar bugetar , desi este de 1 an , poate sa corespunda sau nu cu anul calendaristic(corespunde in Franta , Belgia , Austria , Germania; nu corespunde in S.U.A. , Suedia - exercitiul bugetar incepe la 1 iulie si se incheie la 30 iunie) - In practica bugetara sunt specific 2 abordari: aplicarea sistemului de exercitiu(durata exercitiului bugetar este mai mare de un an , iar in acest sens se lasa 1-3 pana la 6 luni pana se calculeaza veniturile si eficienta cheltuielilor bugetare) ; aplicarea sistemului de gestiuni(la finele exercitiului bugetar pentru anul urmator , veniturile neincasate si cheltuielile neefectuate se include in bugetul pe anul urmator) - Exercitiul bugetar in Romania este annual si corespunde cu anul calendaristic , aplicanduse sistemul de gestiune - Exceptie: fondurile special echilibrate prin subventii de la bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale de stat(sanatate si de somaj) , astfel , soldurile ramase din executia bugetului statului si bugetului asigurarilor sociale de stat se regularizeaza cu bugetele respective in limita subventiilor aprobate si se raporteaza pentru anul viitor. 4.Principiul specializarii bugetare. rezulta din trasatura bugetului de a fi un act de autorizare de catre Parlament a veniturilor si cheltuielilor publice - s-a instituit regula inscrierii veniturilor si cheltuielilor pe clase si categorii , adica gruparea lorintr-o sinteza unitara denumita clasificatie bugetara = gruparea , numerotarea si

8

denumirea legala a veniturilor si cheltuielilor publice obligatorii pe tot cuprinsul bugetului si pentru evidenta contabila a institutiilor publice. = document preconstituit elaborarii bugetelor si este intocmita de catre Ministerul Economiei si Finantelor(art.12 , L.finantelor publice veniturile si cheltuielile se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta sip e categorii de cheltuieli grupate dupa natural or economica si destinatie , potrivit clasificatiei bugetare) Fiecare categorie de buget a Bugetului General Consolidat are propria sa clasificare bugetara , anume: - Clasificarea indicatorilor privind finantele publice , care corespund categoriilor de bugete component ale Bugetului Public National - Clasificarea veniturilor si cheltuielilor fiecarui buget prevazut in art.1 al legii finantelor publice - Clasificarea veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale Partile clasificarii bugetare sunt:la venituri(capitol , subcapitole) , la cheltuieli(parti , capitol , subcapitole , titluri , articole , alienate) Clasificarea bugetara joaca un rol important in cadrul modificarii destinatiilor creditelor bugetare Prin legile bugetelor anuale se prevad creditele bugetare pentru fiecare exercitiu bugetar si structura acestora. 5.Principiul echilibrului bugetar a aparut din necesitatea corelarii veniturilor si cheltuielilor bugetare - atat excedentul cat si deficitul bugetar=manifestari ale unei gestiuni deficitare - In present se pune problema respingerii deficitului bugetar - Legea privind finantele publice nu se refera explicit la regula deficitului bugetar , insa rezulta implicit din prevederile acestora , precum si din legea anuala a bugetului statului - Pentru mentinerea echilibrului bugetar , Guvernul poate aproba lunar , pana la finele lunii in curs pentru luna urmatoare , limite lunare de cheltuieli in functie de estimarea incasarii veniturilor bugetare - in cadrul executarii bugetare este reglementata repartizarea pe trimestru a veniturilor si cheltuielilor publice - se interzice prin lege acoperirea deficitului bugetar prin recurgerea la emisiune de moneda si finantarea directa de catre banci. 6.Principiul realitatii bugetare in timpul exercitiului bugetar apar nenumarate situatii care fac necesara reconsiderarea situatiei veniturilor si cheltuielilor publice ; de aici posibilitatea Guvernuli de a opera modificari ; prezentand Parlamentului un proiect de rectificare a bugetului statului - in vederea incadrarii in limita aprobata pentru deficitul bugetului de stat , MEF are obligatia de a analiza lunar colectarea veniturilor si de a limita efectuarea cheltuielilor bugetare pentru asigurarea echilibrului bugetar aprobat - se autorizeaza Guvernul prin MEF in timpul exercitiului bugetar sa efectueze pana la data de 31.12 modificarile valorice in listele de investitii in functie de derularea procesului investitionar si de evolutia preturilor. 7.Principiul publicitatii bugetare(transparentei) consta in aducerea la cunostinta opiniei publice , cetatenilor a prevederilor bugetare de venituri si cheltuieli prin mijloace de publicitate de care societatea dispune la un moment dat

9

- publicitatea se realizeaza in diverse etape ale procedurii bugetare(dezbaterile bugetare parlamentare ; incheierea exercitiului bugetar ; publicarea documentelor bugetare in M.O.) Utilitatea: - pe plan intern , opinia publica este informata in legatura cu sursele de formare a veniturilor , destinatia cheltuielilor , modul de administrare a finantelor publice - pe plan extern se prezinta situatia executiei bgetare , cresterea economiei , nivelul deficitului bugetar , evidenta puterii de cumparare a monedei influenteaza pozitia statului nostrum pe piata externa de capital. CURS 4

PROCEDURA BUGETARA1.Conceptul de procedura bugetara si etapele de desfasurare ale acesteia Procedura bugetara=totalitatea actelor si operatiunilor cu character normative si ethnic , infaptuit de organelle specializate ale statului , central si locale in scopul elaborarii , aprobarii executarii si incheierii Bugetului Statului. Din punct de vedere practic, procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a aprox.3 ani calendaristici. BUGET DE REFERINTA 2007 In anul premergator , 2006 , se desfasoara elaborarea proiectului B.S. intre datele 1.0515.10 si aprobarea B.S. intre 15.10-31.12 In anul 2007 se desfasoara executarea B.S. 1.01-31.12.2007 In anul 2008 se va desfasura incheierea executarii bugetului si incheierea contului general annual al executiei bugetare , care se desfasoara intre datele 01.01-01.07.2008 cand se prezinta Parlamentului spre aprobare.

2.Elaborarea proiectului bugetului de stat Prin intermediul prevederilor bugetare anuale , B.S. trebuie sa reflecte atat necesitatii de resurse financiare necesare sustinerii programului de guvernare , cat si posibilitatii de acoperire ale acestora Atat planificarea cat si marimea veniturilor publice care vor sustine cheltuielile bugetare depend in mare masura de : - Starea economiei nationale - Capacitatea contributive a pf si pj - Civismul fiscal(modul cum percepe fiecare om obligatia de a contribui la B.S.) - Eficienta aparatului fiscal Evaluarea veniturilor si cheltuielilor are la baza 3 metode:(N=anul bugetar de referinta 2008 , N1=anul bugetar in curs 2007 , N2= anul bugetar incheiat 2006) a)metoda automata /a penultimei. Veniturile si cheltuielile anului N se stabilesc pe baza veniturilor si cheltuielilor din penultimul an , N2 , deoarece anul N1 nu este incheiat. Plecand de la rezultatele N2 , se face evaluarea forfetara a veniturilor si cheltuielilor corectata cu modificarile legale , sau alte masuri. b)metoda majorarii/diminuarii. Aceasta se bazeaza pe rezultatele privind evaluarea veniturilor si cheltuielilor din ultimii 5 ani sau mai multi. Astfel , se determina ritmul de crestere sau descrestere anuala , care aplicat asupra veniturilor si cheltuielilor N1 conduce la obtinerea datelor necesare inscrierii in lege a veniturilor si cheltuielilor in bugetul anului urmator. Are si ea un anumit grad de aproximatie 10

-

c)metoda evaluarii directe. Presupune efectuarea de calculi pentru fiecare sursa de venit in parte si fiecare categorie de cheltuieli tinand cont de : - estimarile anului in curs N1 - previziunile pentru anul urmator si urmatorii 3 ani referitoare la mediile economic , social , si de alta natura. Este cea mai exacta metoda. La baza elaborarii proiectului B.S. stau urmatoarele aspect: Prognozele indicatorilor macro-economici Strategiile si prioritatile ordonatorilor de credite bugetare Politicile bugetare si fiscal armonizate Posibilitatile de finantare a deficitului bugetar 3.Procedura de elaborare a proiectului bugetului de stat Aceasta procedura se realizeaza in intervalul de timp 01 mai-15 oct , in fiecare an: 1 mai Ministerul Finatelor Publice inainteaza Guvernului obiectivele politicii bugetare si fiscal pentru anul urmator si urmatorii 3 ani(raport privind situatia economica financiara a tarii si proiectia acestuia pe urmatorii 3 ani) 15 mai Guvernul aproba solicitarea macro-economica si informeaza despre aceasta comisiile bugetare parlamentare 1 iunie Ministerul Finatelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare cadru care arata contextual mecro economic , metodologia de elaborare si limitele generale de cheltuieli 15 iunie Ministerul Finatelor Publice comunica OPC limitele de cheltuieli redimensionate 15 iulie incepand cu aceasta data au loc: Ordonatorii principali de credite au obligatia sa depuna la Ministerul Finatelor Publice propunerile pentru bugetul propriu si anexele acestuia Camerele Parlamentului consulta Guvernul , isi aproba bugetele proprii si le inainteaza Guvernului pentru includerea acestora in proiectul Bugetului Statului Autoritatile administrative locale au aceleasi obligatii pentru propunerea de sume defalcate si transferuri din bugetul statului Ministerul Finatelor Publice examineaza proiectele bugetare , poarta discutii cu Ordonatorii principali de credite, iar in caz de divergente , hotaraste guvernul in numele unitatilor adm-ter. respective 1 august proiectele bugetare se definitiveaza si se depun la Ministerul Finatelor Publice 30 septembrie Ministerul Finatelor Publice , pe baza proiectelor bugetare Ordonatorii principali de credite si proiectelor bugetului propriu , elabureaza proiectul Bugetului Statului , proiectul legii bugetare anuale si raportul privind ssituatie economica financiara a tarii si proiectia ei pe urmatorii 3 ani 15 octombrie Guvernul isi insuseste documentele necesare , le aproba si le transmite Parlamentului pt aprobarea finala. 4.Aprobarea bugetului statului reprezinta o prerogative a Parlamentului Procedura este reglementata diferit in tarile cele mai democratice , astfel: Parlamentul aproba sau respinge in bloc proiectul BS , parlamentarii neavand posibilitatea de a introduce amendamente(SUA:se da intaietate solutiei guvernului) Parlamentul desfasoara el insusi activitati de modificare a proiectului BS(franta , anglia , etc) In Romania , competent aprobarii BS si a bugetului asigurarilor sociale de stat revine Parlamentului , atributie exercitata in sedinte commune ale celor 2 camere.

-

-

11

Procedura de aprobare este cuprinsa in Regulamentul sedintelor commune ale Camerelor Parlamentului si prezinta urmatoarele date : 15 octombrie incepand cu aceasta data Guvernul depune documentele bugetare la biroul permanent al celor 2 Camere , care le difuzeaza , mai intai Comisiei pt.Buget , Finante , activitate bancara si Piata de capital din Senat , apoi Comisiei Pt.Buget , Finante si Banci din Adunarea Deputatilor , iar apoi Parlamentarilor In termen de 5 zile , parlamentarii prezinta amendamente de continut si de forma , comisiilor permanente ale senatului si camerei deputatilor In termen de 30 de zile , comisiile pregatesc si intocmesc un raport in care se precizeaza: - Amendamentele admise si cele response - Motivarea solutiei date Sedinta comuna , in cadrul careia se desfasoara: - Expunerea continutului proiectelor bugetare de catre reprezentantul guvernului - Prezentarea raportului comun al comisiilor permanente de buget , finante , etc - Dezbaterea generala(in cuvantarea lor nu se pot adduce amendamente de catre deputati si senatori) - Are loc cuvantul reprezentantului guvernului (de regula Prim-ministru) - Dezbaterea si aprobarea amendamentelor si artcolelor - Votul final(bugetul se aproba in ansamblu) - Publiocarea in Monitorul Oficial Aprobarea amendamentelor , articolelor si legii in ansamblu se face cu majoritatea simpla a parlamentarilor prezenti , desi necesitatea bugetului necesita un alt cvorum. 5.Executarea bugetului statului(exercitiul bugetar) 1 ianuarie 31 decembrie Consta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare. Aspect ale executarii bugetare: a)procesul utilizarii creditelor bugetare. - Creditul bugetar=suma aprobata prin buget in limita careia se pot ordona si efectua plati in timpul exercitiului bugetar - ordonanta reprezinta confirmarea ca bunurile au fost livrate, serviciile au fost executate si ca se poate efectua plata - utilizarea creditelor bugetare se face de catre ordonatorii de credite bugetare - ordonatorii de credite bugetare = agenti de autoritate; administrator alesi sau numiti care pe langa atributiile lor administrative principale au si atributii financiare in legatura cu veniturile si cheltuielile bugetare - ordonatorii de credite bugetare sunt principali , secundari si terti. - Ordonatorii principali de credite = sunt ministrii , conductorii organelor bugetare de specialitate , ai institutiilor publice autonome , secretarii generali ai camerelor Parlamentului si alte personae desemnate legal - Ordonatorii secundari de credite si Ordonatorii terti de credite sunt dupa caz conducatorii institutiilor publice din subordinea Ordonatorilor principali de credite Competenta ordonatorilor de credite bugetare: OPC repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor publice subordinate in raport marimile lor si potrivit legii OSC repartizeaza creditele bugetare aprobate pt bugetul propriu si bugetul institutiilor publice subordinate , ai caror conducatori sunt OTC OTC utilizeaza creditele bugetare aprobate numai pentru nevoile institutiilor publice pe care le conduc

12

Atributiile si raspunderile tuturor ordonatorilor de credite bugetare Alocarea , lichidarea , ordonantarea si plata cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate - Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii institutiilor respective - Prezentarea situatiilor financiare legale - Tinerea la zi a evidentei patrimoniului a societatilor comerciale Art.21(4) , L500/2002 a finantelor publice: OPC repartizeaza creditele bugetare aprobate dupa retinerea a 10% din acestea pt asigurarea unei executii bugetare prudente , sume ce vor fi allocate in semestrul 2 dupa examinarea de catre govern a executiei bugetare pe semestrul 1. b)repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare. Veniturile si cheltuielile aprobate prin buget se repartizeaza pe trimestre in functie de : - Termenele legale de realizare a veniturilor bugetare - Posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar - Perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor Menirea aceste operatiuni este prevenirea deficitului bugetar temporar. In privinta veniturilor , legea bugetara de stat este un act juridic , cat si un act de planificare cu character executoriu. In privinta cheltuielilor , acestea sunt aprobate pe ansamblul bugetului si repartizate , atat pe categorii , cat si in profil departamental , avand ca titluri misisterele sic el;elalte organe ale administratiei publice. Competenta repartizarii. Ministerul Finatelor Publice pentru: - capital de cheltuieli si in cadrul acestora pe zitluri - Capital si subcapitale la venituri - Sume defalcate din unele venituri ale BS pentru unele bugete locale - Transferuri din BS catre bugetele locale in baza legii OPC pt: - celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare - Bugetele proprii - Bugetele OSC si OTC OSC pt: - bugetele proprii - Bugetele OTC Trezoreriile , in cadrul opersatiunilor de incasari si plati , trebuie sa intocmeasca o evident stricta a veniturilor incasate sis a finanteze cheltuielile aprobate prin lege in limita creditelor. Creditele bugetare nu pot fi obtinute pentru a fi utilizate in trimestrul urmator celui in care au fost aprobate si repartizate. c)procedure ale utilizarii creditelor bugetare. Acestea se bazeaza pe separarea neta intre ordonatorii de credite bgetare si si contabilii publice Intalnim 2 categorii de proceduri: Procedura executiei veniturilor faza administrativa cuprinde stabilirea veniturilor , adica constatarea , intinderea si lichidarea creantei bugetare(sau calcularea impozitului datorat) si emiterea titlului de percepere - Faza contabila cuprinde incasarea adica perioada in care titlurilr de creanta sunt valorificate prin plata si executarea silita Procedura executiei cheltuielilor faza administrative cuprinde 3 categorii de operatiuni: angajarea(actul prin care un organism public creeaza sau constata o obligatie ce-I revine din care rezulta o cheltuiala) , lichidarea(operatiunea prin care se verifica existent angajamentelor de plata , realitatea sumei datorate si exegibilitatea creantei) , ordonantarea(confirmarea ca bugetele au fost livrate , serviciile au fost effectuate , creantele au fost verificate si ca se poate efectua plata)

13

-

Faza contabila a executiei cheltuielilor pp toate documentele adunate sau stabilite de ordonatorii principali de credite(borderoul jurnal de mandate emise , ordonantele) care sunt transmise contabilului public care are sarcina de a dispune plata.

d) Executia de casa a veniturilor si cheltuielilor publice. Aceasta are un character ethnic si consta in gestionarea bugetara care implica , potrivit legii , incasarea , pastrarea , eliberarea si controlul veniturilor bugetare. Art.60 , L finantelor publice: executia de casa se realizeaza prin trezoreria finantelor publice , pe baza normelor metodologice emise de MFP care asigura: - Incasarea veniturilor bugetare - Efectuarea platilor potrivit dispozitiilor legale - Efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica - Pastrrea disponibilitatilor banesti reprezentand fonduri externe nerambursabile si executarea lor potrivit legii - Efectuarea de plasamente financiare din disponibilitatile aflate in cont(la BNR) Institutiile publice efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile trezoreriei statului in a carei raza teritoriala sunt inregistrate fiscal. Bugetul trezorerie statului se elaboreaza , se administreaza si executa de catre MEF. Bugetul trezoreriei statului cuprinde: La venituri: - dobanzi pentru depozitele si plasamentele constituite din imprumuturi externe guvernamentale - Dobanzi pt disponibilitatile contului current general al trezoreriei statului - Dobanzi pt disponibilitatile in valuta provenite din imprumuturi externe pt finantarea deficitului bugetar si a datoriei publice a statului - Dobanzi la imprumuturile acordate din contul current al trezoreriei statului - Dobanzi pt finantarea tremporara a deficitului bugetar din contul current al trezoreriei statului - Dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata creantelor bugetului statului . La cheltuieli: - dobanzi , comisioane si alte speze(chelt) generate de imprumuturile de stat guvernamentale - Dobanzi la disponibilitatile si depozitele la termen - Comisioanele datorate bancilor pt incasarea veniturilor consolidarii bugetului general consolidate - Cheltuieli de functionare si de capital(investitii) pt unitatile trezoreriei statului. e) Modificarea destinatiilor creditelor bugetare. Art.47 , alin 3,4 , L Fin.Pub. , reguli generale: - Alocatiile pt cheltuielile de personal aprobate pe OPC , si in cadrul acestora pe capital , nu pot fi majorate , virate si utilizate la alte capital - Creditele bugetare aprobate unui OPC nu pot fi virate si utilizate pt finantarea unui alt OPC - Creditele bugetare aprobate la un capitol de cheltuieli nu pot fi utilizate pt finantarea altui capitol de cheltuieli. EXCEPTII: VIRAREA presupune trecerea unor sume de bani de la subdiviziuni ale aceleiasi clasificatii bugetare , unde sunt disponibile , la altele unde sunt insuficiente(virarea nu implica majorarea cheltuielilor aprobate). Virarile sunt de competent OPC atat pt bugetele proprii cat si pt bugetele institutiilor publice subordinate in limita a 10% din prevederile

14

capitolului bugetar respective , cu cel putin o luna inainte de efectuarea cheltuielilor. Intre capitolele unei clasificatii bugetare si intre programele acesteia , virarile se pot efectua in limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul OPC si de 5% din prevederile programului care urmeaza a se suplimenta cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor si cu acordul MFP. Virarile se pot efectua incepand ncu trimestrul al 3-lea al anului financiar respective. Propunerile de virari de credite sunt insotite de justificari , detalieri si necesitai privind executia bugetara pana la finele anului respective. OPC transmit lunar MFP , in termen de 5 zile de la inchiderea lunii , sit virarilor de credite aprobate . Sunt interzise virerile de credite provenite de la capitol majorate din fondul de rezerva la dispozitia guvernului. TRANSFERAREA potrivit art.50 din L fin.pub., MFP este competent sa transfere credite in timpul exercitiului bugetar cand au loc treceri de actiuni , unitati , sarcini de la un OPC la altul. Transferul are drept consecinta modificarea corespunzatoare a structurii B.S. si a bugetelor OPC , respective fara afectarea echilibrului bugetar , si a fondului de rezerva la dispozitia guvernului . SUPLIMENTAREA creditele bugetare aprobate la unele capitol ale legii bugetare anuale pot avea character previzional , putand fi majorate prin HG dintr-o suma globala create in acest sens si care urmeaza sa fie cuprinsa intr-o lege rectificativa. Suplimentarea creditelor bugetare in timpul exercitiului bugetar este posibila numai prin HG(fara aprobare prin lege) fara a se majora suma totala a cheltuielilor aprobate. Este vorba de utilizarea unor fonduri , si anume , FONDUL DE REZERVA BUGETARA la dispozitia guvernului care se repartizeaza unor OPC ai BS pt finantarea unor cheltuieli urgent in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati natural si sprijinirea persoanelor fizice sinistrate. ANULAREA creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului bugetar sunt anulate de drept. Anularea poate avea loc si in timpul exercitiului bugetar la nivelul ordonatorilor de credite bugatare care au obligatia de a analiza lunar mentinerea unor credite bugetare si de a propune MEF anularea creditelor bugetare respective. MFP solicita OPC in cursul anului rapoarte periodice privind gradul de utilizare a creditelor bugetare. Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul de rezerva la dispozitia guvernului. f ) Incheierea exercitiului bugetar. Incepand cu 1 ianuarie a anului urmator celui de executie , MEF eleboreaza contul general annual de executie a bugetului statului , avand ca anexa contul general annual de executie a fondului special de sanatate pe care la prezinta guvernului. Conturile mentionate se intocmesc in structura bugetelor aratate si au ca anexa conturile anuale de executare a bugetelor OPC si anexele corespunzatoare acestor anexe. Pana la data de 1 iulie , guvernul analizeaza si prezinta Parlamentului spre aprobare contul general de executare a BS si anexele corespunzatoare. Acestea se aproba prin lege , dupa o verificare de catre curtea de conturi. Conturile generale anuale cuprind: - La venituri prevederi bugetare initiale , prevederi bugetare definitive , venituri realizate

15

La cheltuieli credite bugetare initiale , credite bugetare definitive , plati efectuate. Excedentul sau deficitul bugetar se stabileste ca diferenta intre veniturile colectate si platile effectuate pana la finalul exercitiului bugetar. Cu excedentul si alte surse prevezute de lege(daca exista) se diminueaza datoria publica acumulata din deficitele din anii precedent. La contul general annual de executare a bugetului statului dse anexeaza contul general al datoriei publice care cuprinde: - contul datoriei publice interne - Contul datoriei publice externe - Situatia garantiilor guvernamentale pt creditele interne si externe.

-

TEORIA SI PRACTICA IMPRUMUTURILOR DE STAT1.NOTIUNI GENERALE Reglementare juridical de baza: L313/2004 a datoriei publice ; H.G.2415/2004 priv normele de aplicare a datoriei publice Imprumutul de stat=un mijloc de completare a fondurilor banesti publice in situatia existentei unor cheltuieli care nu pot fi acoperite din venituri ordinare(curente) Datoria publica guvernamentala=totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului la un moment dat , provenite din imprumuturi facute de catre stat in nume propriu sau garantate de catre acesta de pe pietele financiare Datoria publica locala=totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale administratiei publice locale la un moment dat , provenite din imprumuturi contractate direct/garantate. OBIECTIVELE IMPRUMUTURILOR: finantarea deficitului bugetar mentinerea unui sold corespunzator in bugetul trezoreriei statului finantarea unor proiecte sau alte necesitati importante sustinerea balantei de plati la un moment dat. AVANTAJELE IMPRUMUTURILOR: consolideaza patrimoniul statului si ale unitatilor administrative teritoriale activeaza capitalul privat din economie activeaza economiile banesti ale populatiei.

DEZAVANTAJELE IMPRUMUTURILOR: - angajeaza generatiile viitoare - reduce capitalul circulat din economie=> aceste imprumuturi sunt mijloace la care este justificat sa se apeleze , insa numai datorita unor inevitabile , si pe cat posibil , cu o finalitate productive. Imprumutul reprezinta o conventie intre persoane fizice si juridice romane , institutii si organisme financiar bancare internationale(in calitate de creditori) si stat , unitatile administrative teritoriale(in calitate de debitor) prin care creditorii pun la 16

dispozitia debitorilor o suma de bani cu titlu de imprumut ,iar debitorii se oblige sa o restituie in anumite conditii. 2.DATORIA PUBLICA In literature de specialitate sunt cunoscute mai multe sensuri ale datoriei publice efectuate de catre stat si unitatile administrative-teritoriale In functie de marimea si termenii de contractare a imprumutului , avem: - in sens larg = datoria publica cuprinde sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari , persoane fizice si juridice , le datoreaza strainatatii la un moment dat. - in sens restrans=imprumuturile de stat cuprind obligatii banesti ale statului fata de strainatate cu urmatoarele exceptii:imprumuturile pe termen scurt ; investitiile facute de stat si unitatile administrative fara termen de rambursare/lichidare ; credite externe cu perioada de gratie foarte mare ; fonduri externe nerambursabile ; imprumuturi externe negarantate. - in interpretarea Bancii Mondiale=imprumuturile cuprind sumele datorate de stat unor creditori externi publici si private in valuta , in bunuri si servicii , pe termen mediu si lung , precum si sumele datorate de persoanele juridice de drept public si privat garantate de stat - Datoria publica neta=-cuprinde diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate(constituite din valuta si imprumuturi acordate) si activele de acelasi fel detinute de rezidentii unei tari in tara de referinta In alta opinie , datoria publica este de 2 feluri: flotanta(pe termen scurt) si consolidata(pe termen mediu si lung) In procesul contractarii si administrarii datoriilor publice guvernamentale , un rol important il are M.F.P. care are urmatoarele atributii legale: - estimarea lichiditatilor pentru realizarea cheltuielilor bugetare - contractarea , administrarea si rambursarea imprumuturilor - emiterea scrisorilor de garantie - elaborarea proiectului legii bugetare anuale si plafonului de indatorare cu aceasta ocazie - stabilirea conditiilor de finantare si refinantare a datoriilor publice - coordonarea relatiilor cu agentiile internationale de rating - prezentarea semestriala a situatiilor imprumuturilor - elaborarea contului general al datoriilor publice Au luat nastere 2 institutii: Serviciul datorii publice=caracterizeaza efortul financiar annual al statului =cuprinde totaliotatea sumelor reprezentand rate de capital , dobanzi , comisioane si alte costuri aferente datoriilor publice pentru o perioada determinate Registrul datoriilor publice= baza de date organizata pe support magnetic/hartie care evidentiaza situatia datoriilor publice in ordine cronologica si cuprinde 4 subregistre ( subregistrul datoriilor publice guvernamentale interne , subregistrul datoriilor publice guvernamentale externe , subregistrul datoriilor publice locale interne , subregistrul datoriilor publice locale externe) =fiecare subregistru are 2 pozitii distincte: datoria publica directa , datoria publica garantata 3. ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPRUMUTURILOR DE STAT Denumirea legala a imprumuturilor: - unele imprumuturi arata destinatia lor(pentru reconstructie , dezvoltare) - unele sunt destinate acoperirii deficitului bugetar

17

unele arata avantajele lor(imprumuturile cu dobanda) Valoarea nominala: - reprezinta suma inscrisa pe titlul unui imprumut si exprima marirea creantei debitorului Valoarea reala: - este reprezentata de suma cu care se cumpara/vinde un titlu de imprumut (inscris de valoare) - poate fi mai mar/mai mica decat valoarea nominala Cursul: - exprima pretul la care se cumpara/vand titlurile de imprumut - poate fi mai mare/mai mic decat valoarea nominala - exprima pretul la care se cumpara /vand 100 unitati monetare valoare nominala( 100 lei , 100 euro , 100 dolari) Termenul de rambursare: Imprumuturile de stat pot fi: - pe termen scurt(pana la un an) - pe termen mediu( 1-3-5 ani) - pe termen lung(peste 5 ani) - perpetue(fara termen) Pretul folosirii imprumuturilor: - dobanda(venit fix inscrisa in titlu de imprumut; este proportionala cu valoarea nominala a titlului) - castigurile(venituri differentiate ca marime de care beneficiaza numai unii dintre creditori , prin tregere la sorti) - alte avantaje(prima de rambursare , exonerarea de la plata impozitelor si taxelor respective , acceptarea la plata unor impozite sit axe a unor asemenea inscrisuri , garantarea inscrisurilor respective in cazul /impotriva inflatiei monetare) 4.INSTRUMENTELE ACTUALE ALE DATORIEI PUBLICE GUVERNAMENTALE titlurile de stat interne si externe imprumuturile efectuate la banci , institutii de credit existente si persoane fizice si juridice imprumuturile de stat de la guverne si institutii guvernamentale straine , institutii financiare/de la alte organe internationale imprumuturile temporare interne din disponibilitateaq contului general al trezoreriei statului garantiile de stat

-

5.CARACTERISTICILE TITLURILOR DE STAT a)Sunt emise de catre MFP. - sunt exprimate in moneda nationala - sunt cf. de pe pietele interne in moneda nationala si valuta(pe pietele externe) la cuantumurile necesare , in scopul indeplinirii urmatoarelor obiective: administrarea riscului valutar constituirea dobanzilor diversificarea creditelor optimizarea lichiditatilor pt efectuarea cheltuielilor bugetare optimizarea cheltuielilor bugetare cu datoria publica optimizarea ponderii in portofoliul imprumuturilor , a titlurilor de valori negociabile. b)Se prezinta in urmatoarele 2 forme: - titluri materializate ca inscrisuri imprimate cu mentiuni obligatorii(emitent , valoarea nominala a imprumutului respectiv , alte beneficii) - titluri nematerializate inregistrate in cont.

18

c)oferta de vanzare a titlurilor respective , trebuie sa cuprinda: - denumirea si data emisiunii - valoarea titlurilor - forma imprumuturilor - titluri purtataoare de dobanzi - nivelul dobanzii - plata scadentei 5) IMPRUMUTURILE DE STAT INTERNE: functioneaza in scopul finantarii unor investitii si refinantarii deficitului bugetar mai sunt utilizate3 pt refinantarea datoriei publice interne a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale - legile bugetare actuale mentioneaza si autorizeaza guvernul sa contracteze imprumuturi de stat interne - prevederi asemanatoare sunt prezente si in L500/2002 Clasificare: a)imprumuturi de stat contractate in nume propriu pe termen mediu si lung pentru finantarea unor cheltuieli publice si a datoriei publice(dobanzi , comisioane) b)imprumuturi garantate de catre sta = sunt contractate de catre companii , societati nationale , egenti economici diversi la institutii de credit rambursabil pentru care MFP a emis o scrisoare de garantie in numele si in contul statului = instrumentele folosite sunt:certificatele de trezorerie cu discount , cu vanzare prin licitatie si cele cu dobanda pentru proprietate angajarea lor se poate face prin inregistrare in evidentele datoriei publice si mai sunt denumite creante in cont. 7) IMPRUMUTURILE DE STAT EXTERNE: Sunt imprumuturi pe termen mediu si lung contractate de catre stat in nume propriu/garantate de stat , de la guvernele unor tari si institutii , organisme financiar bancare internationale (Banca Mondiala , BERD , FMI , BEI , etc) , pentru echilibrarea balantei de plati externe , cresterea rezervei valutare , actiuni economice prioritare , reforme structurale si sectoriale , etc. Clasificare: a)imprumuturi contracte de stat in nume propriu. Se realizeaza in baza unor acorduri , conventii , memorandumuri si alte instrumente juridice internationale ratificate printr-o lege Procedura legala: - beneficiarul final(Ministerul de Resort) prezinta o solicitare oficiala MFP in care se arata , de regula , institutia finantatoare , studiul de fezabilitate si sursele de finantare - avizul de principiu si obtinerea lui - negocierea imprumutului respectiv - aprobarea de principiu. b) imprumuturile de stat garantate. Sunt contractate de agenti economici diversi(societati si companii nationale , societati comerciale) pentru care MFP a incheiat un acord de garantie sau a emis o scrisoare de garantie. Procedura legala: - entitatile mentionate initiaza prin Minsterul de Resort/autoritatile publice competente un proiect de HG. -

19

-

-

prezentarea spre avizare MFP a urmatoarelor documente: aprobarea comitetului interministerial pentru garantii si credite de comert exterior , proiectul acordului de imprumut sau a scrisorii de garantie , contractul comercial , fundamentarea surselor de rambursare a creditului si a obligatiilor auxiliare intocmirea notei mandat de catre MFP privind conditiile de negociere a imprumutului semnarea acordului de imprumut MFP evalueaza riscurile financiare si emite o scrisoare de garantie avizata de Curtea de conturi 8)CONSOLIDAREA , CONVERSIUNEA , AROZAREA SI AMORTIZAREA IMPRUMUTURILOR PUBLICE:

-

A) consolidarea pp prelungirea termenului de rambursare a imprumutului respectiv are drept consecinta majorarea sumelor datorate si implicit , a cheltuielilor cu imprumutul respectiv in prezent intalnim si consolidarea deghizata = imprumutul se efectueaza prin achitarea unora vechi un imprumut intern poate fi consolidat prin lege cu motivarea cauzelor care au determinat statul sa ia aceasta masura consolidarea imprumuturilor externe este foarte rar intalnita

B)conversiunea - reprezinta operatiunea de reducere a ratei dobanzii aplicata exclusiv imprumuturilor de stat interne - este exercitata autoritar de catre stat , care treverseaza anumite perioade de dificultati financiare - are loc cu consintamantul creditorilor , ca urmare a sporirii capitalului disponibil pe piata financiara si scaderea dobanzii la imprumuturile respective. C) arozarea - presupune cresterea ratei dobanzii initiale a imprumutului cu scopul de a le face mai atractive , atunci cand piata financiara ofera conditii mai bune decat cele oferite initial de stat , preintampinandu-se astfel fuga populatiei de astfel de titluri. D) amortizarea(rambursarea) - reprezinta procedeul de stingere a datoriei publice si se realizeaza de regula prin: rambursarea capitalului imprumutat+suma aferenta , rascumpararea titlurilor de valori si plata dobanzii , achitarea rentei anuale in cazul imprumuturilor perpetue(fara termen) Alte modalitati: - incapacitatea de plata a statului(insolvabilitatea) ca urmare a unor crize economice - stingerea treptata a datoriilor publice(deprecierea monedei in care a fost exprimat imprumutul) - repudierea obligatiei financiare asumate(refuzul expres al statului de a-si onora obligatiile asumate) Impotriva statelor care nu-sionoreaza obligatiile asumate , creditorii pot lua masuri diverse: - presiuni diplomatice pt.reluarea platilor - interdictii aplicate bancilor proprii - amenintarea cu forta - interzicerea imprumuturilor din statele respective

20

-

folosirea fortei armate instituirea embargoului asupra importurilor

DREPTUL FISCALSISTEMUL VENITURILOR PUBLICE SI PRELEVAREA FISCALA 1)RESURSELE FINANCIARE. - sunt totalitatea mijloacelor financiare necesare statului pentru realizarea obiectivelor si sarcinilor sale in domeniul ec. , soc. , si politic - sunt incadrate in 2 categorii: a)resursele financiare ale natiunii/societatii: - resursele financiare ale institutiilor si autoritatilor publice - resursele financiare ale intreprinderilor publice si private - resursele financiare ale organelor fara scop lucrativ - resursele financiare ale populatiei b)resursele financiare publice. Au cea mailarga sfera de cuprindere in cadrul resurselor financiare ale natiunii si contin: - resursele administratiei de stat centrale(impozite , taxe , etc) - resursele administratiei de stat locale si colectivitatile publice cu autonomie financiara locala(impozite , taxe locale , subventii , transferuri de la bugetele de stat ) - resursele intreprinderilor publice cu caracter industrial , comercial ori de alta natura(venituri provenite din vanzarea bunurilor , prestarea serviciilor) - resursele asigurarilor sociale de stat (contributii) Factorii care determina crestera resurselor financiare publice: - factorii economici(contribuie de regula la crestera nivelului resurselor financiare publice) - factorii monetari(dobanda , creditul , masa monetara , care determina crestera profitului , a salariilor , a impozitelor) - factorii demografici(cresterea numarului contribuabililor pj/pf determina cresterea veniturilor statului la un moment dat - factorii politici si militari( genereaza transformari politice si cresterea cheltuirlilor bugetare , in stransa legatura cu cresterea veniturilor) - factorii sociali(determina cresterea cheltuielilor de sanatate , securitate , educatie sociala. 2)CONCEPTUL SI CLASIFICAREA VENITURILOR PUBLICE Venituri publice=suma bunurilor / a altor valori pe care statul le incaseaza intr-o perioada financiara fara obligatia de restituire = o portiune pe care fiecare cetatean o da din avutul sau statului pentru a avea siguranta celeilalte portiuni/de a se bucura de ea in mod sau in chip fericit L500/2002 = veniturile publice reprezinta resursele banesti ce se cuvin bugetului public si sunt formate de regula din impozite , taxe si contributii Art.137(1) din CR= formarea , administrarea , intrebuintarea si controlul resurselor financiare publice ale statului , unitatilor administrativ teritoriale si ale institutiilor publice se stabilesc prin lege Veniturile publice = atat relatiile de formare a mijloacelor financiare ale sectorului public , formele si modalitatile practice de a recurge la prelevarea acestor resurse , cat si rezultatul banesc al acestora 21

Clasificare: 1)dupa apartenenta la verigile componente ale finantelor publice: - venituri ale statului(bugetul de stat) - venituri ale unitatilor administrativ teritoriale(bugete locale) - venituri ale institutiior publice(venituri ale bugetelor institutiilor publice) 2)dupa modul de integrare in bugetele existente: - venituri bugetare(bugetul public national) - venituri extrbugetare(bugetele institutiilor publice autohtone) 3)dupa modul de formare , adica cu titlu definitiv /rambursabil: - venituri ordinare(toate veniturile curente actuale) - venituri extraordinare(imprumuturile) 4)dupa modul de prelevare: - venituri fiscale(impozite , taxe , contributii) - venituri nefiscale(varsaminte) 5)dupa natura aportului la resursele financiare publice: - venituri curente(impozite , taxe , contributii) - venituri din capital(valorificarea unor bunuri) - subventii , transferuri , sume defalcate din unele venituri bugetare 6)dupa forma de prelevare: - impozite - taxe - contributii - amenzi - dobanzi - majorari de intarziere - penalitati de intarziere - varsaminte din unele venituri bugetare - restituiri de fonduri din finantari anterioare. 3)PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE IMPUNERII: Impunerea = un ansamblu de masuri si operatii stabilite in baza si in conditii legale in scopul stabilirii impozitului in sarcina unei pf/pj. A)Principiile de politica financiara , pp ca un impozit sa aiba un randament ridicat(sa fie eficient, sa aiba caracter universal , sa nu fie susceptibil de evaziune fiscala si sa aiba cheltuieli reduse de colectare) , sa fie stabil( sa nu fie influentat de anumiti factori conjuncturali) si sa fie elastic( sa raspunda oricand necesitatilor de venituri bugetare , mai ales in sensul majorarii lor). B)Principii de politica economica. Statul urmareste , pe langa procurarea resurselor financiare publice si folosirea impozitului ca mijloc de influentare a proceselor economice. (prevenirea/atenuarea unor crize economice profunde , stimularea/reducerea productiei si consumului , extinderea/restrangerea activitatii economice comerciale) C)Principii de echitate fiscala. Pp indeplinirea cumulativa a urmatoarelor 4 conditii: - stabilirea prin lege a unui venit minim neimpozabil - povara fiscala trebuie sa tina cont de contributie

22

- sarcina fiscala trebuie sa fie identica pentru toate categoriile sociale(fara a se tine cont de relatia impozit platit-prestatia statului) - impunerea sa fie generala(sa cuprinda toate veniturile pj si pf si toate elementele de avere ale acestora) D )Principiul administrarii. Se refera la dinamica impozitului , modul actual de impunere si de colectare.PP urmatoarelor conditii: - impozitele trebuie sa fie clare , certe si lesne de inteles - comoditatea impozitelor=alegerea potrivita a locului , timpului si modalitatile de prelevare - cheltuielile de percepere sa fie reduse E)Principii social politicepp urmatoarele reguli: - influentarea prin impozit a optiunilor politice ale contribuabili - aderarea la unele structuri europene si internationale - limitarea consumului unor produse care au consecinte daunatoare asupra sanatatii contribuabililor - acordarea unor facilitati categoriilor sociale defavorizate 4)PRELEVAREA FISCALA: - a extrage o parte dintr-un tot (prelevarea) - partea de contributie baneasca perceputa de stat din patrimoniul pf si pj in conditiile legii - este sinonima in sens larg cu impozitul a)regimul juridic=este guvernata de urmatoarele 3 principii: - principiul legalitatii rezulta din art.139 CR= impozitele , taxele , contributiile si alte venituri se stabilesc numai prin lege - principiul anualitatii obiectul legilor financiare il constituie stabilirea volumului veniturilor anuale ale bugetului de stat - principiul solutionarii pe cale administrativa a celor mai multe litigii intervenite intre organele de stat si contribuabili b)fundamentele prelevarii = are la baza 5 teorii - teoria individualista = impozitul este o prima de asigurare , nu pret platit de contribuabili guvernantilor - teoria datoriei sociale = prelevarea isi are izvoarele in notiunea de datorie sociala; scoate in evidenta solidaritatea dintre cetateni in domeniul fiscal - teoria echivalentei = impozitul este o contraprestatie a serviciilor aduse de catre stat. - teoria prelevarii ca atribut al suveranitatii statului = prelevarea este legata de un sistem social , adica este o obligatie sociala , un atribut al suveranitatii statului - teoria contractului social = intre autoritati si cetateni , in baza caruia functioneaza societatea c)formele de prlevare fiscala: - impozitele = cea mai veche forma de prelevare fiscala = o contributie baneasca obligatorie , generala si definitiva in sarcina contribuabililor , in cuantumul si la termenul prevazut de lege , fara obligatia statului de a presta un echivalent direct si imediat , necesare pt.satisfacerea trebuintelor publice. - taxele = aceleasi trasaturi ca si impozitele:stabilite prin lege , se percep in folosul statului/unitatilor administrativ-teritoriale , sunt nerambursabile , in caz de neplata se aplica executarea silita. Dintre trasaturile specifice , mentionam: - se datoreaza de catre cei care beneficiaza de anumite servicii , cuantumul taxelor depinde de costul si valoarea economica si pretul serviciului prestat , se percep cu anticipatie.

23

Clasificare: a)comune: dupa natura lor - judecatoresti - notariale - consulare - administrative dupa obiectul operatiunii taxate - de timbru - de inregistrare b)speciale sunt incasate de la pf si pj care beneficiaza de anumite servicii publice locale - sunt reglementate in legile administratiei publice locale , Codul fiscal , legea privind finantele publice locale - constatarea , asezarea si urmarirea lor se realizeaza prin compartimentul public de specialitate c)parafiscale categorii de venituri care nu figureaza in bugetul public national , ci se realizeaza in contul unor persoane publice/private , altele decat statul si unitatile administrativ-teritoriale. - poarta denumirea de timbru

Curs 1 semestrul II PROCEDURA FISCALA1) CREANTELE SI OBLIGATIILE FISCALE creantele fiscale = dreptul patrimonial care rezulta din raporturile de drept materialfiscal (codul de procedura fiscala) Constau in : - dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare - dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare - dreptul la perceperea dobanzilor (creante fiscale principale) si penalitatilor de intarziere(creante fiscale accesorii) obligatiile fiscale: - obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile/dupa caz, impozit, taxe, etc. - obligatia de a calcula si inregistra in evidentele contabile, de plata impozitelor, taxe , etc. - obligatia de a plati impozite etc - obligatia de a plati dobanzi si penalitati de intarzieredenumite obligatii de plata accesorii - obligatia de a calcula, retine si inregistra in evidentele contabile si de plata impozite si contributii care se raelizeaza prin stopaj la sursa - orice alte obligatii care revin contribuabililor Dreptul de creanta fiscala si obligatie fiscala corelativa se naste in momentul in care se constituie baza de impunere care le genereaza .

24

Platitor al obligatiilor fiscale este debitorul/persoana care in numele acestuia , are obligatia de retine si a plati impozit , taxe etc. 2) PROCEDURA FISCALA ACTUALA a) Notiunea si materializarea Procedura fiscala = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modalitatea de desfasurare a activitatii organelor fiscale si a debitorilor fiscali in procesul de colectare a veniturilor; se materializeaza prin operatiuni materiale si operatiuni administrative Operatiunile materiale = activitati concrete necesare realizarii veniturilor fiscale (deplasarea reprezentantilor organelor fiscale la debitori pentrurealizarea informarii stabilite de lege si incasarea efectiva a unora dintre veniturilor fiscale) Operatiunile administrative = asigura emiterea actelor procedurale fiscale(intocmirea dosarelor fiscale , tinerea evidentei fiscale). La baza intocmirii actelor procedurale stau urmatoarele elemente: - seintocmesc de catre subiectii raporturilor juridice fscale - se exprima in forma scrisa = se intocmesc , circula si se arhiveaza ca inscrisuri - se aduc la cunostinta celor interesati prin inmanare sau afise b) Inregistrarea fiscala Orice persoana/entitate care este subiect intr-un raport juridic fiscal se inregisreaza fiscal , primind un cod de identificare fiscala. Acestea pot fi: - Codul de inregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF pentru persoana juridica, cu exceptia comerciantilor, precum si pentru asocieri si alte entitati farapersonalitati fara personalitate juridica. - Codul Numeric Personal atribuit potrivit legii speciale pentru persoana fizica. - Numarul de Identificare Fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF pentru persoanele fizice care nu au CNP - Codul unic de inregistrare atribuit potrivit legii speciale pentru comercianti, inclusiv pentru sediul principal al comertului din strainatate - Codul de inregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF pentru persoanele juridice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere Declaratia de inregistrare fiscala se depune in termen de 30 de zile de la: - data infiintarii (pentru pj , asocieri , alte entitati fara personalitate juridica) - data eliberarii acului legal de functionare , data inceperii activitatii , data obtinerii primului venit (pentru pj) Platitorii de venituri fiscale au obligatia de a mentiona pe facturi , scrisori , oferte , comenzi codul de identificare fiscala propriu. La baza declaratiei de inregistrare fiscala , organul fiscal competent din subordinea ANAF elibereaza cerificatul de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la depunerea declaratiei , in care se inscrie codul de identificare fiscala Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati de comert sau prestari servicii catre populatie sunt obligati sa afiseze certificatul de inregistrare fiscala in locurile unde se desfasoara activitatea Modificarile ulterioare din declaratia de inregistrare fiscala trebuiesc aduse la cunostinta organului fiscal competent in termen de 30 de zile de la data producerii acestuia prin completarea si depunerea documentului declaratie de mentiuni.

25

Evidenta platitorilor obligatiilor fiscale se realizeaza in cadrul registrului contribuabilului , care contine datele de identificare ale contribuabililor si categoriile de obligatii fiscale de declarat numite vectori fiscali. c) Asezarea/asieta veniturilor Cuprinde totalitatea activitatilor privind stabilirea subiectului si a obiectului veniturilor fiscale , precum si calcularea sumelor datorate bugetului general consolidat. Stabilirea subiectelor impozitelor: - sunt persoane fizice si persoane juridice romane si straine stabilite prin legea de implementare a impozitelor, taxelor. Art.39, CF , stabileste subiectii impozitului pe venit: pf rezidente in RO , pf nerezidente care desfasoara o activitate dependenta . pf nerezidente care desfasoara o activitate independenta , pf nerezidente care obtin alte venituri decat cele din activitati dependente , independente si cele obtinute de nerezidenti si reprezentantii firmelor straine Obiectul veniturilor fiscale: - reprezinta fenomenul economic de a carui existenta legea face sa deprinda obligatia de plata. (venituri sub diverse forme - profitul , dividendele , bunurile , operatiunile impozabile , solutionarea litigiilor). Evaluarea materialelor impozabile se face prin 2 metode : - evaluare pe baza declaratiei unei terte persoane care cunoaste marimea , intinderea materialelor impozabile si are obligatia informarii organelor fiscale; - evaluarea pe baza declaratiei contribuabililor , care reflecta datele din evidenta contabila a acestora Evaluarea indirecta are 3 faze: - evidenta pe baza indiciilor exterioare ale materialelor impozabile , specifica impozitelor de tip real , metoda aproximarii care nu ia in considerare situatia persoanei; - evaluarea forfetara (variabila) = se atribuie materialelor impozabile o anumita valoare; - evaluarea administrativa = valoarea materialelor impozabile se stabileste de catre organele fiscale. Calcularea veniturilor fiscale: - pp stabilirea , in expresie baneasca , a cuantumului sumelor datorate bugetului general consolidat - in acest sens distingem impozite de reparatie(specifice bugetului de stat , in sensul ca suma globala anuala stabilita era destinata in mod egal unitatilor administrativ-teritoriale si contribuabililor dupa criterii arbitrare , care incalcau principiul echtati fiscale) si impozite de cotitate(se stabileste prin aplicarea unor cote procentuale asupra obiectului impozabil de jos in sus , pentru fiecare subiect impozabil) - Unitatea de impunere = este specifica impunerii in sume fixe si corespunde de regula cu unitatile de masura a materialelor impozabile specifica fiecarui venit fiscal(unitatea monetara leul , hectarul in cazul impozitelor pe bunuri) - Cota de impunere = exprima partea din materialul impozabil ce urmeza a se preleva la buget si este procentuala.Cota procentuala poate fi proportionala (ramane in general neschimbata ,indiferent de schimbarile intervenite in baza de impozitare) , progresiva (creste odata cu majorarea bazei de calcul si intalnim cota procentuala pe transe veniturile din jocurile de noroc se impun prin retinerea la sursa cu o cota de 20% aplicabila venitului net , care nu depaseste cuantumul de 100 milioane de lei , si cu o cota de 25% pentru cuantum mai mare de 100 milioane de lei) sau regresiva(scade pe masura ce creste baza de calcul inaplicabila in prezent).

26

d) Procedura titlurilor de creanta fiscala - colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta fiscala / a unui titlui executoriu , dupa caz - este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala , este intocmit de organul fiscal competent sau de alte persoane desemnate potrivit legii. - creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenului de plata prevazut ed CF/alte legi care le reglementeaza CLASIFICARE: Dupa modul/procedura de intocmire: - acte juridice intocmite in scopul individualizarii creantelor fiscale(sunt intocmite de organele fiscale sau alte organe si persoane stabilite prin lege pv de impunere , declaratii de impozite si taxe si facturi , etc) - acte juridice care numai implicit reprezinta titluri de creanta fiscala( pv de control si shtatele de plata , fiind intocmite intr-un scop propriu si specific , altul decat realizarea veniturilor fiscale si numai in subsidiar cuprind si date care corespund obligatiilor fiscale). Dupa puterea lor juridica - titluri de creanta principale = reprezinta prototipul titlurilor de creanta fiscale si reflectsta conformitatea impunerii prin prisma actelor de evidenta - titluri de creanta complementare = acte juridice de control , de verificare a conformitatii impunerii Cu aceasta ocazie se elibereaza de atestare fiscala la cerere , pe baza datelor cuprinse in evidenta platitorilor si cuprind: creantele fiscale , exigibile existentei in sold in prima zi a lunii urmatoare depunerii cererii. Pe perioada de utilizare , certificatul poate fi prezentat de contribuabil in original/in copie legalizata oricarui solicitant. TRASATURILE titlurilor de creanta fiscala: - sunt intocmite de catre subiectele raorturilor juridice fiscale - sunt obligatorii , putand fi aduse la indeplinire prin executare silita - sunt mijloace juridice de punere in executare a actelor normative de instituire a veniturilo fiscale - apartin actelor juridice declarative de drepturi si obligatii - constituie titluri definitive , executorii prin ele insele , pentru punerea lor in executare nefiind necesara interventia unor organe jurisdictionale. e) Colectarea/incasarea creantelor fiscale E1) Prin plata voluntara: Colectarea creantelor fiscale = ansamblul reglementarilor juridice , modalitatile si operatiunile care asigura colectarea la bugete a sumelor de bani datorate de catre contribuabili Colectarea veniturilor publice se realizeaza prin: - plata voluntara - executarea silita Plata voluntara se realizeaza prin: - incasarea directa (are ca obiect veniturile cherabile si cele portabile ; plata veniturilor cherabile pp achitarea impozitelor si taxelor inscrise in evidentele centralizate si nominalizate ale

27

contribuabililor este vorba de vectorul fiscal prevazut in registrul contribuabililor ; plata veniturilor portabile are caracterul platilor spontane debiturii au obligatia de a calcula sumele datorate si de a le achita la casieriile organelor fiscale) - stopajul la sursa ( pp retinerea la sursa de formare a veniturilor impozabile si varsarea acestora in conturile bugetelor corespunzatoare) - aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile (MFP tipareste centralizat timbre fiscale mobile si le valorifica prin trezorerii , oficii postale si alte institutii autorizate ; aceasta modalitate de plata este specifica taxelor de timbru , dovada platii facandu-se prin aplicarea marcii timbrului valorii corespunzator pe actul intocmit si anularea acestuia prin aplicarea sigiliului apartinand organului fiscal emitent). E2) Executarea silita: Organe de executare silita si executorii bugetari: - sunt abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita - creantele bugetare incasate , administrate si utilizate de catre institutiile publice provenite din venituri proprii si din raporturi contractuale se executa prin organe proprii - competenta aplicarii procedurii de executare silita revine organelor de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite Coordonarea executarii silite: - Competenta revine organelor de executare in a carei raza teritoriala isi are domiciliul debitorul/organul fiscal competent - Cand se constata pericolul instrainarii , substituirii sau sustragerii de la executarea silita a bunurilor si veniturilor urmaribile, organul de executare in a carei raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al debitorului poate preceda la disponibilizarea bunurilor - in cazul debitorilor solidari , organul de executare coordonator este cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul - executarea silita se face prin intermediul executoilor fiscali , posesori ai unei legitimatii de serviciu pe care trebuie sa o prezinte in exercitarea atributiilor si a unei delegatii emise de organul de executare E3) Titlul executoriu: Executarea silita are loc numai in baza unui titlu executoriu emis de organul competent ori in baza altui inscris care , potrivit legii , devine titlu executoriu(titlu de creanta) Titlul de creanta devine executoriu la data la care creanta fiscala a fost scadenta , prin expirarea termenului de plata legal. Titlul executoriu contine: - elementele actului administrativ fiscal(denumirea organului fiscal , data , obiectul si motivele de fapt , temeiul de drept , numele , semnatura si sigiliul ) - date suplimentare(codul de identificare fiscala , domiciliul fiscal , cuantumul si natura sumelor neachitate , temeiul legal al puterii executorii a titlului) E4) Somatia: Coincide cu inceperea executarii silite si este insotita de un exemplar al titlului executoriu. Efecte: - daca in termen de 15 zile de la comunicare nu se stinge debitul , masura de executare silita legala se aplica Cuprinde: - Elementele actului administrativ fiscal mentionate

28

- Numarul dosarului de executare - Suma in litigiu - Termen de plata - Consecintele neplatii E5) Modalitati de executare silita actuale: Proprirea sunt supuse executarii silite prin proprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta , titluri de valoare/alte bunuri mobile necorporale , detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor , in temeiul unor raporturi juridice existente. Sunt exceptate sumele reprezentand credite nerambursabile/finantari de la institutii , organe internationale pentru derularea unor programe/fonduri. Executarea silita a bunurilor mobile corporale potrivit legii sunt urmaribile orice bunuri imobiliare , cu exceptiile legale (de ex. In cazul debitorilor pf nu pot fi supuse executarii silite , fiind necesare muncii si vietii debitorului , precum si familiei sale , bunuri mobile Executarea silita a bunurilor imobile sunt urmaribile bunurile imobile proprietate a debitorului si bunurile accesorii ale acestora prevazute de CC(garaj , bucatarie , pivnite , dependinte , 100m2 de teren). Fac exceptie , in cazul debitorilor pf , spatiul minim de locuit pentru el si familia lui. Executarea silita a recoltelor si fructelor prinse in radacini si reculese/culese sunt aplicabile regulile de la bunurile imobile si mobile. Executarea silita a unor ansambluri de bunuri bunurile mobile/imobile ori bunurile mobile si imobile ale debitorilor pot fi valorificate individual si in ansamblu ori individual sau in ansamblu, daca organul de executare apreciaza ca pot fi vandute mai avantajos. Sunt aplicabile prevederile legale privind bunurile mobile sau imobile , dupa caz. f) Valorificarea bunurilor si distribuire sumelor realizate Dintre modalitatile de valorificare prevazute de codul de procedura fiscala mentionam: - intelegerea partilor - vanzarea in regim de consignatie a bunurilr mobile - vanzarea directa - vanzarea la licitatie - valorificarea bunurilor prin case de licitatii , agentii imobiliare/societati de brocheraj Bunurile perisabile/supuse degradarii pot fi vandute in regim de urgenta. Distribuirea sumei realizate se face cu respectarea ordinii de preferinta legala(art.167 CPF , unde creantele fiscale ocupa locul 4 dupa creantele provenind din urmarirea si conservarea bunurilor , cele rezultand din obligatiile de intretinere si obligatiile din salariu). g) Alte modalitati de stingere a creantelor fiscale Stingerea creantelor fiscale se realizeaza si prin: 1). Compensare si restituire: Art.112 din CPF = prin compensare se sting creantele administrative de MFP cu creantele debitorului , reprezentand sume de rambursat/de restituit de la buget , pana la concurenta celei mai mici sume , cand ambele parti dobandesc atat calitatea de debitor , cat si cea de creditor Se face de catre organul fiscal competent , la cerere sau inainte de efectuarea compensarii/restituirii. Se efectueaza cu obligatiile datorate aceluiasi buget , iar cu diferenta ramasa se compenseaza obligatiile datorate altor bugete , in urmatoarea ordine: - bugetul de sta - imprumuturile de stat externe - bugetul asigurarilor sociale de stat

29

-

bugetul fondului national unic pentru asigurarile sociale de sanatate bugetul asigurarilor pentru somaj.

Se restituie urmatoarele sume: - cele platite fara existenta unui titlu de creanta - cele platite in plus - cele platite ca urmare a unei erori de calcul - cele platite ca urmare a aplicarii eronate a unei prevederi legale - sumele de rambursat de la bugetul de stat - cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare/alte organe competente - cele ramase ca urmare a distribuirii in cadrul executarii silite , potrivit ordinii de preferinta Exceptie: se restituie din oficiu diferenta de impozit pe venit , dupa regularizare 2). Prescriptia: Are ca efect stingerea obligatiilor fiscale ca urmare a expirarii perioada de timp legale , inauntrul careia trebuie sa stabileasca obligatiile de plata si sa declansam procedura de executare silita. Dreptul de a cere executarea silita , compensarea sau restituirea de catre organele fiscale si contribuabili a sumelor datorate se prescrie in 5 ani de la 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept. In anumite conditii legale , termenul de prescriptie se poate intrerupe/suspenda Daca se constata implinirea termenului de prescriptie , organul de executare va proceda la incetarea masurii de realizare a creantei fiscale si la scaderea acestora din evidenta analitica pe platitori. Nu se restituie sumele platite dupa implinirea termenului de prescriptie. 3). Darea in plata: art.171 CPF = creantele fiscale pot fi stinse la cererea debitorului , oricand , cu acordul creditorului fiscal , prin trecerea in proprietatea publica a statului/a unitatilor administrativteritoriale a bunurilor imobile , inclusiv a celor supuse executarii silite In acest scop se numeste o comisie prin ordin al ministrului finantelor/prin ordin al presedintelui Consiliului local care va analiza cererea si va hotara prin decizie asupra modului de solutionare In cazul admiterii cererii , se dispune incheierea unui p-v de trecere in proprietatea publica a bunurilor imobile si stingerea creantei fiscale. Procesul-verbal = titlul de proprietate, iar la data intocmirii acestuia, inceteaza masura de indisponibilizare a bunurilor imobile respective , precum si calitatea de administrator - sechestru a persoanei legal desemnate 4). Insolvabilitatea: art.172 174 , CPF = este insolvabil debitorul ale carui venituri/bunuri urmaribile au o valoare mai mica decat obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri/bunuri urmaribile In acest caz, conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea in evidenta separata pe toata perioada prescriptiei. 5). Anularea: Este prevazuta de art.174 CPF. Daca cheltuielile de executare sunt mai mari decat creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorii organelor de executare poate aproba anularea creditelor respective.

30

Creantele fiscale restante aflate in sold la 31 decembrie a anului anterior celui de executie bugetara , mai mici de 10 RON, se anuleaza (plafonul se modifica anual de catre MFP). Toate creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenului prevazut in CF, CPF si alte legi fiscale care reglementeaza veniturile bugetare. CURS 2

INCASAREA VENITURILOR FISCALEDEFINITIE: Incasarea veniturilor bugetare reprezinta ansamblul reglementarilor juridice privind institutiile publice, juridice, modalitatile si operatiunile care asigura conectarea la bugetul general consolidat a sumelor datorate contribuabililor. - modalitatile de incasare cuprind: plata voluntara executarea silita alte modalitati prevazute de lege I. Plata voluntara se efectueaza prin 3 modalitati: a. inscrierea directa : se efectueaza prin palta voluntara pe care o fac debitorii, persoane fizice si juridice, la casieriile organelor fiscale sau in conturile bugetare corespunzatoare Plata voluntara are ca obiect veniturile bugetare portabile, plata fiind spontana, fara existenta unei instiintari de plata si veniturile bugetare cherabile, adica acele venituri inscrise in evidenta nominala si evidenta centralizata a organelor fiscale, tinuta in mijloace clasice: RON sau calculator b. stopajul la sursa : este vorba despre retinerea veniturilor la sursa de formare si varsarea sumelor de bani in conturile bugetare corespunzatoare; c. aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile: - MFP tipareste centralizat timbrele fiscale mobile si le valorifica prin org postale - este specifica de regula taxelor de timbru(judiciar, de concesiune) - dovada platii taxelor de timbru se face prin marca timbrului aplicata pe actul intocmit II. Executarea silita a creantelor fiscale Organele de executare silita si executorii fiscale: - sunt abilitate sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de excecutare silita - este competenet organul de executare in a carui raza teritoriala se afla bunurile urmaribile - coordonarea intregii executari silite apartine organelor de excutare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau organului fiscal competent dupa caz - execut silita se deruleaza prin intermediul executorilor fiscali;acestia sunt imputerniciti in fata debitorilor si a tertilor prin legitimatia de serviciu si o delegatie emisa de organul de executare - executorul fiscal poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice cu consimtamantul acesteia iar in caz de refuz ,organul de executare va cere autorizarea instantei judecatoresti competente potrivit codului de procedura fiscala si civila

31

1.Masuri asiguratorii - ele se dispun sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile si mobile sau imobile, proprietatea debitorului precum si asupra veniturilor acestuia cand exista pericolul ca acesta sa se ascunda sau sa isi risipeasca patrimoniul perilclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea - se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent motivata si semnata - la nevoie mas