Vol III BUN - publicatii.uvvg.ropublicatii.uvvg.ro/docs/studiaeconomia/Vol-III-2008.pdf · Studia...

Studia Universitatis “Vasile Goldiş” Arad Seria ŞtiinŃe Economice 18/2008 Partea III

1

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” din ARAD

STUDIA UNIVERSITATIS

„VASILE GOLDIŞ”

ARAD

SERIA ŞTIINłE ECONOMICE

18 2008

Partea III

Arad 2008


2

CONSILIUL ŞTIINłIFIC Preşedinte:

- Prof. univ. dr. Ilie BăbăiŃă – Şef catedră, Facultatea de ŞtiinŃe Economice, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad

Membrii: - Prof. doc. Ing. Maria Uramova, PhD – Decan, Facultatea de ştiinŃe

Economice, Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica, Slovacia - Prof. dr. János Puskás – Rector, Universitatea Tessedik Sámuel,

Békéscsaba-Szarvas, Ungaria - Prof. dr. Pere Tumbas – Decan, Facultatea de ŞtiinŃe Economice

Subotica, Serbia - Prof. univ. dr. Corneliu Maior – Cancelar, Universitatea de Vest

„Vasile Goldiş” Arad - Prof. univ. dr. Dorel Mateş – Facultatea de ŞtiinŃe Economice,

Universitatea de Vest Timişoara

COLEGIUL DIRECTOR - Florin Dumescu - Dorina Ardelean - Cristian Haiduc - Marin Burtică - Ladislau Klein

COLEGIUL DE REDACłIE Redactor responsabil: Cristian Haiduc Secretar de redacŃie: Ladislau Klein Membrii: Florin Dumescu Dorina Ardelean Daniela Popa HoraŃiu Şoim Andrei Anghelina Eugen Remeş Traducerile au fost asigurate de/Translations from Romanian were revised by: Gianina Popovivi

Revistă evaluată de CNCSIS categoria B, cod CNCSIS 792


3

Adresa colectivului de redacŃie: 310426 Arad, Str. Cocorilor, nr. 57, Tel: 0257213066, E-mail [email protected]

ISSN 158-2339

CUPRINS

Cristian Huminiuc, Universitatea „George Bacovia” Bacău - ANALIZA RENTABILITĂłII PRIN METODA RATELOR ………………………

1

Diana Ighian Cozma, Universitatea de Nord Baia Mare - IMPACTUL FISCAL AL AJUSTĂRII ELEMENTELOR SITUAłIILOR FINANCIARE ÎN RAPORT CU MODIFICAREA PREłURILOR ........

8 Venera Rîndaşu, Universitatea "Eftimie Murgu" din ReşiŃa, Facultatea de ŞtiinŃe Economice şi Administrative - ANTREPRENORIAT ROMÂNESC VS. ANTREPRENORIST U.E. ………………………….

14 Diana Ighian Cozma, Universitatea de Nord, Baia Mare - SCURT ISTORIC AL REEVALUĂRILOR CONTABILE DIN ROMÂNIA .......

29

Ioana Duca, Universitatea Titu Maiorescu Bucureşti, Facultatea de ŞtiinŃe Economice - SOLUłII PRIVIND ASIGURAREA STABILITĂłII FINANCIARE INTERNAłIONALE …………………

37 Delia Mariana Ardelean*, Simina Gherasim-Ardelean**, *Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”Arad, ** Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca - JOB BURNOUT-UL CA EPUIZARE PROFESIONALĂ ……

46 Delia Mariana Ardelean* Simina Gherasim-Ardelean*, *Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”Arad, **Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca - ÎNCREDEREA ÎN ORGANIZAłIE ŞI ÎN MANAGER ……..

54 Persida Cechin-Crista, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - POLITICA MONETARĂ ÎN CONTEXTUL ACTUAL ……………….

67

Persida Cechin-Crista, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - ROLUL FONDURILOR DE GARANTARE A CREDITELOR ÎN CADRUL SISTEMULUI FINANCIAR NAłIONAL …………………..

81 Corina Grigorovici, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti - INTENSIFICAREA COMPETITIVITĂłII FIRMEI PRESTATOARE DE SERVICII PRIN ADAPTAREA STRATEGIEI DE MARKETING LA EXPORT ………………………………………..

88


4

Corina Grigorovici, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”, Bucureşti - RELAłIA DINTRE EXPANSIUNEA INTERNAłIONALĂ ŞI PERFORMANłĂ ÎN FIRMELE DE SERVICII ………………………………………………………………..

99 Carmen Năstase, Mihai Popescu, Alexandru Nedelea, Carmen Boghean, "Ştefan cel Mare" University of Suceava - THE RESEARCH, DEVELOPMENT AND INNOVATION FOR CONSOLIDATION OF THE COMPETITIVENESS AND FOR THE ECONOMICAL GROWTH – THE ROLE OF UNIVERSITY IN REGIONAL INNOVATION DEVELOPMENT ……………………………………...

107 Nica Emanuela Alisa, Universitatea “Petre Andrei” din Iasi - ANALIZA CHELTUIELILOR DESTINATE ÎNVĂłĂMÂNTULUI ..

116

Sorin Blaj, Universitatea Europeană "Drăgan", Facultatea de ŞtiinŃe Economice, Lugoj - STATE EUROPENE CARE AU ADOPTAT COTA UNICĂ DE IMPOZITARE ÎN ANUL 2007 …………………….

122 Sorin Blaj, Universitatea Europeană "Drăgan" Lugoj - STATE EUROPENE CARE AU ADOPTAT COTA UNICĂ DE IMPOZITARE ÎN ANUL 2008 …………………………………………………………..

127 Alexandru Nedelea*, Carmen Năstase**, “Stefan cel Mare” University Suceava - EUROPEAN UNION INTEGRATION AND REGIONAL DEVELOPMENT ………………………………………………………..

135 Emil Mare, Opriceanu Nicolae, Structură de apărare ordine publică şi siguranŃă naŃională, Cluj-Napoca - SISTEMUL DE CONTROL FINANCIAR ÎN ROMÂNIA ……………………………………………

142 Camelia Surugiu, Institutul NaŃional de Cercetare Dezvoltare în Turism, Bucureşti - LEADERSHIP ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ LEADERSHIP AND SOCIAL RESPONSABILITY …………………...

151 Petru Horga*, Veronica Grosu**, *Facultatea de ŞtiinŃe Economice, Univeristatea de Vest Vasile Goldiş Arad, **Universitatea Stefan cel Mare Suceava - RECUNOAŞTEREA ŞI EVALUAREA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE GENERATE ÎN INTERIORUL ÎNTREPRINDERII. O ABORDARE INTERNAłIONALĂ ŞI NAłIOANALĂ ………………………………

157


5

Nicolae Ecobici, "Constantin Brâncuşi" University of Târgu Jiu - COMPARATIVE SURVEY ON THE RECORDS OF FIXED ASSETS OF COMPANIES AND PUBLIC INSTITUTIONS …………………….

170 Nicolae Ecobici, "Constantin Brâncuşi" University of Târgu Jiu - IPSAS VERSUS NATIONAL NORMS ON PUBLIC INSTITUTIONS' OWN CAPITALS ………………………………………………………………

177 Cecilia Irina RăbonŃu, Marcel Laurentiu Romanescu, Universitatea Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu - THE SERVICES AND THE ECONOMIC DEVELOPMENT OF ROMANIA ……………………….

185 Dragoş Gabriel Mecu, ARTIFEX University, Bucharest - STRATEGIES TO OVERCOME THE CULTURAL BARRIERS IN THE INTERNATIONAL NEGOTIATIONS …………………………...

192 Tănăsoiu Georgiana Lavinia, Enea ConstanŃa, Universitatea Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu - MANIFESTARI COMPORTAMENTALE ALE FIRMEI IN CONDITIILE SCHIMBARII ORGANIZATIONALE …….

201 Tănăsoiu Georgiana Lavinia, Enea ConstanŃa, Universitatea Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu - PERFORMANłA SOCIALĂ SI EVALUAREA ACESTEIA LA NIVEL DE FIRMĂ …………………………………….

210 Persida Cechin-Crista, Universitatea Europeană "Drăgan", Facultatea de ŞtiinŃe Economice, Lugoj - CONSIDERAłII PRIVIND CRIZA SISTEMULUI MONETAR INTERNAłIONAL ŞI CREAREA SISTEMULUI MONETAR EUROPEAN ………………………………

217 Constantin Cucoşel, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Filiala Baia Mare - ORGANIZAREA ŞI FUNCłIONAREA PIEłEI DE CAPITAL ÎN ROMÂNIA …………………………………

226 Constantin Cucoşel, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Filiala Baia Mare - SOLUłIONAREA CONTESTAłIILOR FORMULATE ÎMPOTRIVA ACTELOR ADMINISTRATIVE FISCALE …………….

234 Anamaria Tohătan, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş ” Arad, Filiala Baia Mare - CARACTERISTICI ALE MANAGERULUI – LEADER SUB INCIDENłA GLOBALIZĂRII …………………………………..

244 Georgeta Turcu, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad, Filiala Baia Mare - TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI A COMUNICĂRII, INSTRUMENT DE BAZĂ PENTRU TRANSFORMAREA


6

SOCIETĂłII INFORMAłIONALE ÎN SOCIETATE A CUNOAŞTERII ………………………………………………………….

251

Irina-Ştefana Cibotariu, Universitatea Ştefan cel Mare - SEMNIFICAłIA MULTIPLICATORULUI KEYNESIAN ŞI A ALTOR MULTIPLICATORI AI COMERłULUI EXTERIOR PENTRU EVALUAREA EFECTULUI DE ANTRENARE AL TURISMULUI …………………………………………………………..

255 Radu Pop, Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad - CONTROLUL ŞI GESTIUNEA RISCURILOR ECONOMICE ÎN ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC INTERN ………………………………………………

265 Radu Pop, Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad - CONSILIEREA ÎN CADRUL FUNCłIEI DE AUDIT PUBLIC INTERN ………………

276

Sorin Blaj, Universitatea Europeană "Drăgan", Facultatea de ŞtiinŃe Economice, 350500 Lugoj - STATE EUROPENE CARE AU REDUS SAU VOR REDUCE NIVELUL COTEI UNICE DE IMPOZITARE ….

296 Văduva Cecilia, Universitatea „Constantin Brâncuşi” Facultatae de ŞtiinŃe Economice, Tg-Jiu - ASIGURAREA RESURSELOR NECESARE ŞI UTILIZAREA EFECTIVĂ A FONDURILOR COMUNITARE …………………………………………………………

303 Văduva Maria, Universitatea „Constantin Brăncuşi” Facultatea de ŞtiinŃe Economice Tg-Jiu - FORME DE PREVENIRE A RISCURILOR ŞI DIMINUARE A EFECTELOR ………………………………………

308 Emil Ciobanu, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - EFICACITATEA MANAGERIALĂ ……………………………………

312

Emil Ciobanu, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - MANAGEMENTUL PERFORMANT ………………………………….

322

Gabriela David, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - CONSIDERAłII PRIVIND ROLUL COMUNICĂRII DE MARKETING DESTINATĂ PUBLICULUI INTERN ………………...

330 Dan Maier, DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice a JudeŃului Satu Mare - CONTROLUL FINANCIAR EXERCITAT DE CĂTRE MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANłELOR ……………...

339 Gheorghe Pribeanu, Unversitatea de Vest “Vasile Goldiş” din Arad -


7

MANAGEMENTUL BUGETAR ………………………… 344 Iosif PăŃan, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - ACTUALITĂłI ŞI PERSPECTIVE ALE UE LA ÎNCEPUT DE NOU DECENIU ………………………………………………………………..

364 Elena Cerasela Sptariu, Nicoleta Asaloş, Cristina Mihaela Grozea, Faculty of Economic Science, „Ovidius” University, ConstanŃa - ASPECTS CONCERNING THE FINANCING OF ROMANIAN ECONOMY THROUGH STRUCTURAL INSTRUMENTS …………..

372 Gabriel Ionel Dobrin, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - CONCEPTUL DE RISC DIN PERSPECTIVA AFACERILOR ………..

382

Sorin Dumitru Precup, Annamaria Maruşca, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” - STRATEGII DE MANAGEMENT AL CONFLICTULUI ………………………………………………………..

389 Gabriel Ionel Dobrin, Universitatea Europeană „Drăgan” din Lugoj - TRĂSĂTURILE ESENłIALE ALE INTEGRĂRII DIN PERSPECTIVA ÎNTREPRINDERILOR ROMÂNEŞTI ……………….

396 Melania Elena Miculeac, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - ECHILIBRUL FINANCIAR DINTRE RESURSE ŞI UTILIZĂRI REZULTAT DIN ANALIZA TABLOURILOR BAZATE PE FLUXURI DE FONDURI ……………………………………………….

406 Melania Elena Miculeac, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - ARMONIZAREA RELAłIEI RENTABILITATE – RISC …………….

416

Nagy Otto, Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş„ Arad, Filiala Satu Mare - PROBLEMATICA MAXIMIZĂRI PROFITULUI ……………..

425

Nagy Otto, Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş„ Arad, Filiala Satu Mare - PRODUCłIA ŞI COSTUL ……………………………………...

431

Crişan Roxana Elena, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - STATISTICA CONSUMULUI DE DROGURI ÎN RÂNDUL POPULAłIEI TINERE LA NIVELUL JUDEłULUI BISTRIłA-NĂSĂUD ………………………………………………………………..

441 Călin Curea, Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad - ASPECTE ALE POLITICII CALITATE-PREł ÎN PROMOVAREA


8

PRODUSELOR INTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII …………. 456 Călin Curea, Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad - CONSIDERAłII PRIVIND ARMONIZAREA MEDIULUI DE AFACERI ROMÂNESC CU CEL DIN UNIUNEA EUROPEANĂ …...

463 Florentina Hălmăgeanu, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - PROBLEMATICA FORłEI DE MUNCĂ ŞI CALITATEA SERVICIILOR ÎN TURISMUL ROMÂNESC …………………………

473 Dragoş Ilie, Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Management Financiar Contabil Craiova - THE DIMENSIONING OF CREDIT IN THE CAPITALIZATION PROCESS OF ROMANIAN ECONOMY ….

478 Minodora Lache, Universitatea Europeană Drăgan, Lugoj - DINAMICA ACQUIS-ULUI COMUNITAR ŞI ARMONIZAREA DREPTULUI ROMÂNESC …………………………………………………………….

486 Loredana Mihaela Lăpăduşi, Universitatea “Constantin Brâncuşi”, Facultatea de ŞtiinŃe Economice, Tg-Jiu - STRATEGIA FIRMEI ÎN MEDIUL DE AFACERI GLOBAL ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA ACTIVITĂłILOR LOGISTICE ………………………………………..

492 Scholtz Béla, Universitatea de Vest Vasile Goldiş filiala Satu Mare - IMPACTUL INVESTIłIILOR MIXTE ASUPRA ECONOMIEI DE PIAłĂ …………………………………………………………………...

503 DănuŃ Rada, Universitatea Europeană "Drăgan" Lugoj - CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE – OBIECT AL AUDITULUI FINANCIAR CONTABIL ……………………………………………………………...

512 DănuŃ Rada, Universitatea Europeană "Drăgan" Lugoj - UNELE REPERE ALE AUDITULUI BILANłULUI CONTABIL ……………..

521

Ciprian Viorel Ilieş, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Arad - ROLUL ŞI IMPORTANłA PLANULUI DE AFACERI ÎN FINANłAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII …………..

529 Carmen Luiza Pahone Costuleanu, Coca Elena Enachescu, Bogdan Constantin Andronic, “Petre Andrei” University Iasi - THE STRATEGIC AUDIT AND ITS ROLE IN THE REFLECTION OF THE COMPANY REAL ACTUALITY ………………………………...

537


9

Elena Coca Enachescu, Carmen Luiza Costuleanu, Bogdan Constantin Andronic, “Petre Andrei” University Iasi - NEW VALENCES OF USING THE CONCEPTS OF MANAGERIAL ACCOUNTING IN THE BANKING INDUSTRY …………………………………………...

542 BoiŃă Marius*, Constantin Emilia*, Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad - PLANIFICAREA ACTIVITĂłII ANTREPRENORIALE PE BAZĂ DE MARKETING ……………….

555 Doina Rada, Universitatea "Eftimie Murgu" ReşiŃa - ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND DEFINIREA, CLASIFICAREA ŞI EVALUAREA CREANłELOR ŞI DATORIILOR AGENłILOR ECONOMICI …………………………………………………………….

562 Doina Rada, Universitatea "Eftimie Murgu" ReşiŃa - PRINCIPIILE CONTABILITĂłII – PRODUS AL PRACTICILOR CONTABILE …..

568

Cosmina PoruŃiu, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj - POLITICA SOCIALĂ ROMÂNEASCĂ IN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ …………………………...

575 Valerii Şontea, Primăria Mun. Arad - STUDIU PRIVIND CARACTERISTICILE SERVICIILOR PUBLICE PRESTATE DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ARAD PRIN INTERMEDIUL SCALĂRII MULTIDIMENSIONALE ………………………………….

581 Bercea Ioan, Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad - EFECTELE POLITICII FISCALE ASUPRA PERSOANELOR JURIDICE ÎN ROMÂNIA ………………………………………………………………

597 Rosu Alexandra*, Radu Vlad**, Bercean Radu***, * Universitatea Vasile Goldis Filiala Zalau, ** Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj Napoca - GUARANTEE FONDS AND THE CREDIT CONTROL …...

603 Rosu Alexandra*, Radu Vlad**, Bercean Radu***, *Universitatea Vasile Goldis Filiala Zalau, ** Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj Napoca - THE GUARANTEE BANKING SYSTEM IN CREDITING PROCESS ………………………………………………..........................

608 Ivan Rica, Universitatea de Vest ,, Vasile Goldiş ,, Arad - AUDITUL PERFORMANłEI ÎN SECTORUL PUBLIC …………………………..

614

Ondreiov Andrea Luminita, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş“ Arad


10

- DOSARUL PREłURILOR DE TRANSFER ………………………… 625 Horatiu Şoim, Mircea Teodoru, Vichentie Maniov, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - VECHEA DILEMĂ A COORDONARII ECONOMIEI - PIAłA SAU STATUL? ………………………………...

631 Horatiu Şoim, Vichentie Maniov, Dan Uşvat, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - PIAłA DE CAPITAL. EVOLUłII ŞI TENDINłE ÎN ROMÂNIA ……………………………………………..

638 Horatiu Şoim, Dan Uşvat, Mircea Teodoru, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad - THE LONG DISTANCE BETWEEN THEORY AND PRACTICE. RATIONALITY IN ECONOMIC THEORIES AND THE LIFE OF THE ECONOMISTS WHO ELABORATE THEM …….

645 Ludovica Breban*, Cristina Fleşeriu**, *Universitatea de Vest Vasile Goldiş Arad, ** Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca – THE IRREDEEMABLE FUNDS –FINANCIAL-ACCOUNTANTS ASPECTS – CASE STUDY ……………………………………………..

653 *Radu Moleriu, **Pavel Farcaş, *Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea de Vest Timişoara, **Societatea de InvestiŃii Finaciare Banat-Crişana, ROMÂNIA, Loc. Arad, MODELE STOCHASTICE DE OPTIMIZARE PENTRU PORTOFOLII DE OPłIUNI FINANCIARE ……………………………………………….

659


11

Index de autori

Andronic Bogdan Constantin 537, 542 Ardelean Delia Mariana 46, 54 Asaloş Nicoleta 372 Bercea Ioan 597 Bercean Radu 603, 608 Blaj Sorin 122, 127, 296 Boghean Carmen 107 BoiŃă Marius 555 Breban Ludovica 653 Cechin-Crista Persida 67, 81 Cechin-Crista Persida 217 Cibotariu Irina-Ştefana 255 Ciobanu Emil 312, 322 Constantin Emilia 555 Cozma Diana Ighian 8, 29 Crişan Roxana Elena 441 Cucoşel Constantin 226, 234 Curea Călin 456, 463 David Gabriela 330 Dobrin Gabriel Ionel 382 Dobrin Gabriel Ionel 396 Dragoş Ilie 478 Duca Ioana 37 Ecobici Nicolae 170, 177 Enachescu Coca Elena 537, 542 Enea ConstanŃa 201, 210 Farcaş Pavel 658 Fleşeriu Cristina 653 Gherasim-Ardelean Simina 46, 54 Grigorovici Corina 88, 99 Grosu Veronica 157 Grozea Cristina Mihaela 372 Hălmăgeanu Florentina 473 Horga Petru 157 Huminiuc Cristian 1 Ilieş Ciprian Viorel 529 Lache Minodora 486 Lăpăduşi Loredana Mihaela 492


12

Maier Dan 339 Maniov Vichentie 631, 638 Mare Emil 142 Maruşca Annamaria 389 Mecu Dragoş Gabriel 192 Miculeac Melania Elena 406, 416 Moleriu Radu 659 Năstase Carmen 107 Năstase Carmen 135 Nedelea Alexandru 135 Nedelea Alexandru 107 Nica Emanuela Alisa 116 Ondreiov Andrea Luminita 625 Opriceanu Nicolae 142 Otto Nagy 425, 431 Pahone Costuleanu Carmen Luiza 537, 542 PăŃan Iosif 364 Pop Radu 264, 276 Popescu Mihai 107 PoruŃiu Cosmina 575 Precup Sorin Dumitru 389 Pribeanu Gheorghe 344 Rada DănuŃ 512, 521 Rada Doina 562, 568 Radu Vlad 603, 608 RăbonŃu Cecilia Irina 185 Rica Ivan 614 Rîndaşu Venera 14 Romanescu Marcel Laurentiu 185 Rosu Alexandra 603, 608 Scholtz Béla 503 Sptariu Elena Cerasela 372 Surugiu Camelia 151 Şoim Horatiu 631, 638, 645 Şontea Valerii 581 Tănăsoiu Georgiana Lavinia 201, 201 Teodoru Mircea 631, 645 Tohătan Anamaria 244 Turcu Georgeta 251 Uşvat Dan 638, 645 Văduva Cecilia 303 Văduva Maria 308


13

ANALIZA RENTABILITĂłII PRIN METODA RATELOR

Cristian Huminiuc Universitatea „George Bacovia” Bacău, e-mail: [email protected]

Abstract The cost efficiency is but one of the problems of any company as it is the main

indicator reflecting the way in which the human, the material and financial resources have been used. The cost efficiency analysis at the level of the company may be made studying the efficiency rates reflected within the profit and loss account or from the balance sheet.

Key words: rate, cost-efficiency, result.

Introducere Analiza performanŃelor economico-financiare realizată pe baza elementelor

oferite de contul de profit şi pierdere prin metode directe, respectiv tabloul soldurilor intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanŃare şi autofinanŃarea este completată de metoda tradiŃională de analiză prin intermediul ratelor.

Din punct de vedere metodologic, o rată reprezintă raportul a două mărimi, raport exprimat procentual.

Principalele obiective în cadrul analizei pe baza ratelor constau în studierea succesivă a cel puŃin trei dimensiuni financiare a întreprinderii: rentabilitate, lichiditate, structură financiară.

Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogenă şi riguroasă fiind greu de realizat, vom prezenta cele mai semnificative rate circumscrise doar uneia din cele trei dimensiuni şi anume rentabilitatea.

Rentabilitatea este unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienŃă care exprimă rezultatele activităŃii întreprinderii din toate fazele circuitului economic şi financiar. NoŃiunea de rentabilitate legată de cea de profit, exprimă „aptitudinea întreprinderii de a degaja rezultat exprimat în unităŃi monetare” (Colasse 1993).

Ratele de rentabilitate exprimă „eficienŃa resurselor financiare şi materiale investite în activitatea de ansamblu a întreprinderii, măsurând capacitatea relativă a mijloacelor alocate de a aduce profit” (Stancu 1994).

În general, ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economice şi financiare obŃinute (diferite marje de acumulare) şi eforturile depuse pentru obŃinerea lor (activ total, capital investit, capital economic, etc.). Cele mai frecvent utilizate rate de rentabilitate sunt:


14

� ratele rentabilităŃii economice (numite în unele lucrări de specialitate rapoarte de randament, Return on, assets ROA);

� ratele rentabilităŃii financiare (Return on investement ROI); � ratele rentabilităŃii comerciale (rapoarte de marjă). A. Ratele de rentabilitate comercială Ratele de rentabilitate comercială (sau ratele marjelor) exprimă

randamentul diferitelor stadii ale activităŃii întreprinderii în formarea rezultatului. Ele permit să se aprecieze eficacitatea activităŃii desfăşurată de unitate într-o anumită perioadă de timp. Ratele de rentabilitate comercială se determină ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri sau valoarea adăugată. De regulă, calculul ratelor se face pe baza informaŃiilor furnizate de tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Cele mai cunoscute rate de marjă sunt următoarele:

1) Rata marjei comerciale (Rmc) este folosită îndeosebi de întreprinderile

care desfăşoară activităŃi comerciale. Ea se calculează pe baza relaŃiei:

Rmc = Marja comercială Cifra de afaceri × 100

Prin intermediul acestei rate se pune în evidenŃă strategia comercială a

întreprinderii analizate. Astfel, o marjă comercială scăzută (insuficientă) reclamă cheltuieli generale riguroase şi deci recurgerea la forme de distribuire a mărfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul şi economii asupra cheltuielilor de transport, stocaj etc.. Dimpotrivă, marja comercială ridicată (importantă) implică cheltuieli generale crescute şi implicit servicii de calitate pentru clienŃi (Vintilă 2006).

Cu ajutorul ratei marjei comerciale se apreciază constrângerile pieŃei şi a politicilor din domeniul preŃurilor de vânzare. Astfel, creşterea ratei urmată de o reducere a vânzărilor (CA) arată faptul că întreprinderea încearcă să-şi menŃină marjele recurgând la o politică de preŃuri înalte. Dimpotrivă, o rată a marjei comerciale în scădere însoŃită de o creştere puternică a vânzărilor (CA) evidenŃiază faptul că întreprinderea preferă reducerea preŃurilor de vânzare în scopul cuceririi unui nou segment de piaŃă. În sfârşit, în situaŃia în care creşterea marjei comerciale este urmată de o creştere a cifrei de afaceri arată o situaŃie favorabilă pentru întreprindere, respectiv, faptul că s-au pus în vânzare produse cu performanŃe superioare sau ocuparea pe piaŃă a unei poziŃii comerciale forte.

Din cele prezentate rezultă că această marjă este indicatorul principal de apreciere a performanŃelor unei întreprinderi cu activitate de comerŃ.

2) Rata valorii adăugate (Rva) se determină pe baza relaŃiei:


15

Rva = Valoarea adăugată Cifra de afaceri × 100

Creşterea ponderii valorii adăugate în totalul cifrei de afaceri, comparativ

cu exerciŃiul anterior reprezintă un semnal pozitiv care arată sporirea eficienŃei cu care sunt folosiŃi factorii de producŃie din interiorul unităŃii.

3) Rata marjei brute de exploatare, sau rata EBE pune în evidenŃă nivelul

rezultatului brut de exploatare independent de politica financiară, politica de investiŃii, de incidenŃa fiscalităŃii şi a elementelor excepŃionale. Ea se determină pe baza relaŃiei:

REBE = _____EBE____ Cifra de afaceri × 100

Această rată este utilizată în studiul performanŃelor industriale şi

comerciale, întrucât ea este independentă de politica de finanŃare şi reglementările fiscale.

4) Rata marjei nete (Rmn) exprimă eficienŃa globală a întreprinderii şi se

calculează pe baza relaŃiei:

Rmn = Rezultatul net al

exerciŃiului Cifra de afaceri

× 100

Acest tip de rată este uşor de calculat întrucât nu presupune o pregătire

anticipată a datelor, fiind recomandată în analizele financiare vizând perioade scurte dar şi întreprinderi mici. O creştere semnificativă a ratei faŃă de perioada anterioară relevă sporirea eficienŃei întregii activităŃi desfăşurate.

5) Rata marjei nete de exploatare (Rmnexpl) sau rata privind rentabilitatea

exploatării exprimă eficienŃa activităŃii de exploatare sub toate aspectele: industrial, administrativ şi comercial. Ea se determină astfel:

Rmnexpl = Rezultatul

exploatării Cifra de afaceri

× 100

De remarcat este faptul că rezultatul exploatării prezintă avantajul că sub

acŃiunea exercitată de amortismente şi provizioane se poate transforma într-un rezultat net al exploatării.


16

6) Rata marjei nete de autofinanŃare (Rmba) reflectă rezultatul brut de care

dispune întreprinderea după ce au fost scăzute cheltuielile de exploatare (consumuri şi cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogăŃie creată. Se calculează după relaŃia:

Rmba = _____CAF_____ Cifra de afaceri × 100

B. Ratele de rentabilitate economică Aceste rate măsoară eficienŃa mijloacelor materiale şi financiare alocate

întregii activităŃi a întreprinderii. Prin noŃiunea de „rentabilitate economică se exprimă capacitatea activului economic (activ imobilizat brut + NFRE) de a degaja surplus şi de a asigura remunerarea aportorilor de fonduri – acŃionari şi creditori – care asigură finanŃarea” (Petrescu & Mironiuc 2002).

În funcŃie de scopurile analizei se calculează mai multe rate de rentabilitate. Toate acestea au o valoare ridicată prin exprimarea lor în cifre relative (în procente), ceea ce le conferă o mare forŃă de comparaŃie şi evaluare (Stancu 1997).

Cele mai frecvent rate utilizate în calculul rentabilităŃii economice sunt următoarele:

1) Rata excedentului brut de exploatare (REBE) care este o rată de

rentabilitate brută ce permite să se aprecieze performanŃa exploatării (industrială şi comercială) şi facilitează comparaŃiile intersectoriale.

RelaŃia de calcul se prezintă astfel:

REBE = ____EBE____ Activ economic

în care: Activ economic = IMO + NFR Această rată calculată cu ajutorul EBE este mai relevantă ca urmare a

faptului că nu este influenŃată de politica de amortizare şi de provizioane a întreprinderii.

2) Rata rentabilităŃii economice (Rec) care exprimă capacitatea activului

economic efectiv investit (IMO + NFR) de a degaja un profit net (net de impozit = EBIT – Impozit), prin care să se asigure autofinanŃarea creşterii nete a întreprinderii şi remunerarea investitorilor de capital (acŃionari şi creditori).

Ea se determină cu ajutorul relaŃiei:


17

Rec = EBIT - Impozit Activ economic

în care: EBIT = profitul înainte de dobânzi şi impozit (earning before interests and taxes = EBIT, în engleză). Această rată este caracteristică pentru rentabilitatea întreprinderii. Ea poate

fi considerată egală cu rata internă de rentabilitate a totalităŃii investiŃiilor mai noi şi mai vechi ale întreprinderii. De asemenea, rata rentabilităŃii economice este dependentă de componenŃa şi structura capitalurilor întreprinderii (proprii şi împrumutate).

În cazul întreprinderilor cu active economice similare dar cu o structură diferită a capitalurilor, rata rentabilităŃii economice va înregistra mărimi mai mari sau mai mici în funcŃie de economiile fiscale datorate caracterului deductibil al dobânzii din materia impozitului pe profit. De cele mai multe ori se determină şi o rată brută de rentabilitate economică cu relaŃia:

Rec = ____EBIT____ Activ economic

3) Rata profitului net ( RPN) care exprimă rentabilitatea netă de dobânzi şi

de impozit a activului economic investit (Brezeanu 1999).

RelaŃia de calcul se prezintă astfel:

RPN = __Profit net__ Activ economic

Deoarece este o rată netă de dobânzi, ea depinde de structura capitalurilor

întreprinderii, precum şi , de gradul ei de îndatorare. Privită sub acest aspect, ea este mai puŃin comparabilă cu ratele profitului net realizate de alte întreprinderi similare din punct de vedere tehnologic şi economic.

Indiferent de modalitatea de calcul, mărimea ratei rentabilităŃii economice trebuie să fie superioară ratei dobânzii la capitalurile împrumutate pentru a reflecta situaŃia favorabilă a întreprinderii din perspectivă financiară, caz în care acŃionarii beneficiază de efectul de levier al îndatorării care determină creşterea rentabilităŃii financiare.

Pe baza rentabilităŃii economice, întreprinderea trebuie să-şi reînnoiască activele într-un interval de timp cât mai scurt, motiv pentru care se recomandă ca rata EBE/Active fixe brute, să depăşească 25%.

C. Ratele de rentabilitate financiară Datorită faptului că în economia de piaŃă obiectivul central al întreprinderii

este maximizarea avuŃiei acŃionarilor săi, se pune problema maximizării profitului


18

adus de fiecare unitate monetară investită de aceştia. În acest sens se determină rate de rentabilitate financiară. Aceste rate evidenŃiază randamentul capitalurilor proprii, a plasamentului financiar pe care acŃionarii sau asociaŃii l-au făcut prin cumpărarea de acŃiuni sau părŃi sociale (Dumitrean 1996). De aceea, la numitorul raportului, de regulă, vor figura capitalurile proprii sau media acestora dacă în cursul exerciŃiului au avut loc modificări ale capitalurilor ca urmare a unor aporturi noi. De obicei, la numărătorul raportului regăsim profitul net sau rezultatul curent înainte de impozitare, care comparativ cu profitul net, are avantajul de a fi mai aproape de realitatea financiară deoarece nu ia în calcul incidenŃa activităŃii excepŃionale.

Dacă avem în vedere indicatorii utilizaŃi la numărătorul raportului, rentabilitatea financiară se exprimă astfel:

1) Rata de rentabilitate financiară (Rf) poate fi exprimată astfel:

Rf = ____Profit net____ Capitaluri proprii

Rentabilitatea financiară remunerează proprietarii prin acordarea de

dividende şi prin majorarea rezervelor care, de fapt, reprezintă o creştere a averii proprietarilor. Ea este influenŃată de modalitatea de procurare a capitalurilor şi din această cauză este sensibilă la structura financiară a întreprinderii, respectiv la situaŃia îndatorării acesteia. Datorită acestui fapt este indicat ca rata rentabilităŃii financiare să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piaŃă pentru a face mai atractive acŃiunile întreprinderilor şi a creşterii cursului lor bursier.

2) Rata de rentabilitate financiară netă (Rfn) reflectă capitalurile proprii

exclusiv profitul nerepartizat, fiind determinată astfel:

Rfn =

Rezultatul net al exerciŃiului

Capitaluri proprii 3) Randamentul capitalurilor proprii (Rcp) se calculează după relaŃia:

Rcp =

____Dividende___ Capitaluri proprii

Deşi foarte utilizată în analiza financiară, această rată trebuie să Ńină cont

de metodologia determinării profitului net, respectiv de regimul de calcul al amortizărilor şi provizioanelor, al cheltuielilor deductibile şi nedeductibile avute în vedere la determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit.


19

4) Coeficientul de repartizare bursieră (PER = price carning ratio) care cuantifică relaŃia dintre cursul bursier al acŃiunii şi profitul net al întreprinderii:

PER = Cursul bursier al acŃiunii Profit net pe acŃiune

Acest coeficient arată de câte ori investitorii sunt dispuşi să cumpere

profitul pe acŃiune, asigurând în acelaşi timp comparaŃia unităŃilor din aceeaşi ramură. În general, valorile coeficientului sunt cuprinse între 8 şi 12. VariaŃia coeficientului de capitalizare bursieră ne dă o imagine asupra riscurilor întreprinderii determinate de îndatorare, de riscul economic al ramurii din care face parte întreprinderea analizată şi de variabilitatea profiturilor viitoare.

După unii autori (Richard 1989) determinarea ratelor de rentabilitate se face diferit în funcŃie de punctul de vedere al subiecŃilor implicaŃi în activitatea întreprinderii: managerii, proprietarii, acŃionarii, băncile, salariaŃii, etc.

Astfel, se pot calcula rate de rentabilitate din perspectiva ansamblului capitalurilor investite (rate de rentabilitate globală), rate de rentabilitate din punct de vedere al „împrumutătorilor” de capital (bănci) şi rate de rentabilitate a capitalurilor investite de proprietari.

Concluzii Ratele de rentabilitate evidenŃiază caracteristicile economice şi financiare

ale întreprinderii, permiŃând compararea performanŃelor industriale şi comerciale ale acestora.

În principiu, se impune ca valorile ratelor de rentabilitate să fie cât mai ridicate pentru a reflecta o situaŃie favorabilă din punct de vedere economic.

Ratele reprezintă avantajul unui grad ridicat de sintetizare a fenomenului supus analizei, eliminând în acelaşi timp şi inconvenientul legat de asigurarea comparabilităŃii în timp a etalonului în care se exprimă.

Ele au însă şi un dezavantaj major datorită faptului că nu permit aprecierea dimensiunii absolute a indicatorului analizat.

Bibliografie Brezeanu P., 1999, Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de

piaŃă, Ed. FundaŃiei „România de Mâine”, Bucureşti; Colasse B., 1993, La gestion financière de l’entreprise, PUF, Paris ; Dumitrean E., 1996, BilanŃ contabil, Ed. A. 92, Iaşi; Petrescu S., Mironiuc M., 2002, Analiza economico-financiară, Ed.

Tiparul, Iaşi; Richard J., 1989, Les moyens de l’analyse des performances, Imprimerie

Vic Services, Paris; Stancu I., 1994, Gestiunea financiară a agenŃilor economici, Ed.

Economică, Bucureşti;


20

Stancu I., 1997, FinanŃe, Ed. Economică, Bucureşti; Vintilă G., 2006, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.

IMPACTUL FISCAL AL AJUSTĂRII ELEMENTELOR SITUAłIILOR FINANCIARE ÎN RAPORT CU

MODIFICAREA PREłURILOR

Diana Ighian Cozma Universitatea de Nord Baia Mare, str. Victor Babeş, nr. 62/A , cod 430083 - judeŃul

Maramureş tel. 0262-218922, fax: 0262-276153

Abstract

In most of the countries data provided by the accounting activity through financial statements is based on historical cost. But when prices change, the users of the accounting data need to acknowledge the effects of price variation over the financial status and performances of the company. To this aim, the companies must provide information in response to the effects of price variation, and this can be achieved by using certain methodologies to adjust the elements of the financial statements so that they may quantify the effects of price changes.

Key words: financial statements, prices, taxes, temporary difference.

PreŃurile se modifică în timp, ca urmare a diverşi factori economici şi sociali, particulari sau generali. Factorii particulari (cum sunt modificări ale cererii şi ofertei, a tehnologiei, etc) pot genera variaŃii semnificative ale preŃurilor, independente între ele. Pe lângă aceştia, factorii generali pot genera o modificare a nivelului general al preŃurilor şi, prin aceasta, în puterea generală de cumpărare a monedei. Având în vedere că în majoritatea Ńărilor, informaŃiile furnizate de contabilitate prin intermediul situaŃiilor financiare au la bază costul istoric, care nu ia în considerare modificările nivelului general al preŃurilor sau modificarea individuală a preŃurilor activelor deŃinute, este necesar ca utilizatorii informaŃiilor contabile să cunoască efectele variaŃiei preŃurilor asupra poziŃiei financiare şi a performanŃelor întreprinderii.

În acest sens întreprinderile trebuie să prezinte informaŃii ca răspuns la efectele variaŃiei preŃurilor, iar acest lucru se poate realiza prin utilizarea unor metodologii de ajustare a elementelor situaŃiilor financiare prin care să se cuantifice efectele modificării preŃurilor.

O soluŃie parŃială de corectare a efectelor modificării preŃurilor, în economiile cu inflaŃie moderată constă în reevaluarea activelor. Potrivit OMFP


21

1752/2005 entităŃile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciŃiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea în contabilitate a rezultatelor acestei reevaluări. Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu data de 1 ianuarie anul următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. De asemenea pentru entităŃile de interes public, care aplică standardele internaŃionale de raportare financiară reevaluarea activelor fixe se realizează conform IAS 16 iar retratarea în raport cu efectele hiperinflaŃiei a elementelor situaŃiilor financiare, corespunzător prevederilor IAS 29.

În România ultima reevaluare reglementată a fost stabilită prin HG nr. 1553/2003, care reglementa modul în care întreprinderile pot efectua reevaluarea imobilizărilor corporale deŃinute la 31 decembrie 2003. Din păcate acesta a fost ultima reevaluare recunoscută din punct de vedere fiscal. Astfel, potrivit Codului fiscal “pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă...Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilă evidenŃiată în sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculează în baza valorii rămase neamortizate, pe durata normală de utilizare rămasă.”. Deci cheltuiala în plus cu amortizarea, aferentă diferenŃei dintre valoarea justă şi valoarea contabilă, nu este deductibilă în calculul impozitului pe profit. În ceea ce priveşte modul de contabilizare a impozitului pe profit pe plan mondial se cunosc două metode :

- metoda impozitului exigibil; - metoda impozitului amânat. Conform metodei impozitului exigibil, impozitul datorat, înregistrat în

contabilitate, este evidenŃiat extracontabil şi nu corespunde întotdeauna veniturilor şi cheltuielilor contabilizate în exerciŃiul respectiv. Cheltuiala cu impozitul pe profit a exerciŃiului va fi egală cu suma impozitelor exigibile.

Potrivit metodei impozitului amânat, cheltuiala cu impozitul pe profit aparŃine exerciŃiului în care veniturile şi cheltuielile corespunzătoare au fost contabilizate, acest impozit fiind înregistrat pe cheltuieli (chiar dacă nu este egal cu impozitul datorat, înregistrat conform normelor fiscale).

Folosirea acestei metode duce la reflectarea, prin intermediul situaŃiilor financiare, a unei imagini fidele asupra poziŃiei financiare şi a rezultatelor, ea fiind folosită, în special, în Ńările în care contabilitatea este deconectată de fiscalitate. SoluŃionarea impactului fiscal se realizează în baza prevederilor Standardului InternaŃional de Contabilitate nr. 12 “Impozitul pe profit”. Astfel, potrivit IAS 12 dacă baza de impozitare a elementelor bilanŃiere se ajustează corespunzător cu modificarea prin retratare a valorii lor contabile, atunci nu apare nici o diferenŃă temporară. În schimb, dacă corecŃiile de valoare ale activelor (datoriilor) bilanŃiere nu afectează profitul impozabil/pierderea fiscală din perioada curentă, respectiv baza lor de impozitare nu se ajustează, atunci apar


22

diferenŃe temporare, contabilizate sub formă de creanŃe/datorii privind impozitul amânat. Baza impozabilă a unui activ sau a unei datorii este valoarea atribuită acelui activ sau acelei datorii în scopuri fiscale. DiferenŃele temporare sunt definite de acelaşi standard, ele reprezentând diferenŃele dintre valoarea contabilă a unui activ sau datorii din bilanŃ şi baza acestora de impozitare. DiferenŃele temporare pot fi: • diferenŃe temporare impozabile – sunt acele diferenŃe care vor avea ca rezultat valori impozabile în determinarea impozitului pe profit al perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului/datoriei este recuperată sau stinsă;

• diferenŃe temporare deductibile – sunt acele diferenŃe care vor avea ca rezultat valori deductibile în determinarea impozitului pe profit al perioadelor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului/datoriei este recuperată sau stinsă.

DiferenŃele temporare dau naştere unei creanŃe sau unei datorii privind impozitul amânat. Impozitele amânate nu reprezintă impozite exigibile, ele fiind calculate şi înregistrate în contabilitate pentru a reflecta consecinŃele fiscale ale recuperării viitoare a valorii contabile a activelor (datoriilor) sau ale tranzacŃiilor şi a altor evenimente ce sunt recunoscute în situaŃiile financiare ale unei întreprinderi, şi care, în momentul efectuării lor, nu afectează rezultatul fiscal. Pentru înregistratrea impozitelor amânate, diferenŃele temporare, care stau la baza contabilizării lor, trebuie să fie reversibile, iar activele şi pasivele respective să facă obiectul impozitării. Datoriile/creanŃele privind impozitul amânat sunt reprezentate de valorile impozitului pe profit plătibile/recuperabile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce priveşte diferenŃele temporare impozabile, bespective deductibile. Baza de impozitare unui activ reprezintă valoarea ce va fi dedusă în scopuri fiscale din orice beneficiu economic impozabil, care va rezulta atunci când se recuperează valoarea contabilă a activului. Dacă aceste beneficii economice nu sunt impozabile atunci baza de impozitare a activului va fi egală cu valoarea sa contabilă. Dacă valoarea contabilă a unui activ > baza de impozitare a activului respectiv =› diferenŃă temporară impozabilă =› datorie privind impozitul amânat.

Dacă valoarea contabilă a unui activ < baza de impozitare a activului respectiv =› diferenŃă temporară deductibilă =› creanŃă privind impozitul amânat.

Baza de impozitare a unei datorii este valoarea sa contabilă, mai puŃin orice sumă care va fi dedusă în scopuri fiscale, în perioadele contabile viitoare, în ceea ce priveşte respectiva datorie.

Dacă valoarea contabilă a unei datorii > baza de impozitare a datoriei respective =› diferenŃă temporară deductibilă =› creanŃă privind impozitul amânat.

Dacă valoarea contabilă a unei datorii < baza de impozitare a datoriei respective =› diferenŃă temporară impozabilă =› datorie privind impozitul amânat.


23

Potrivit IAS 12, impozitul amânat rezultat trebuie recunoscut ca venit sau cheltuială în contul de profit şi pierdere, cu excepŃia situaŃiei în care el este aferent elementelor debitate sau creditate anterior direct în capitalul propriu.

Cheltuiala cu impozitul pe profit din contul de rezultate va cuprinde atât cheltuiala cu impozitul curent, cât şi cheltuiala cu impozitul amânat. În bilanŃ, creanŃele şi datoriile privind impozitul amânat trebuie prezentate separat, standardul precizând, de asemenea, că acestea nu trebuie incluse în categoria activelor şi datoriilor curente. Stansardul IAS 12 impune întreprinderilor să compenseze creanŃele privind impozitul amânat cu datoriile privind impozitul amânat, dacă ele sunt aferente impozitului pe profit perceput de aceeaşi autoritate fiscală, iar întreprinderea dispune de drepul legal de a face compensarea.

Dacă, în vederea contracarării efectelor inflaŃiei, se procedează la reevaluarea activelor imobilizate sau la ajustarea la inflaŃie a activelor şi pasivelor nemonetare, valorile rezultate din ajustare vor depăşi, în mod normal, valoarea contabilă a acestor elemente.

După cum am precizat anterior, dacă această corecŃie nu este recunoscută din punct de vedere fiscal, baza de impozitare a activelor şi pasivelor nu va fi ajustată, ceea ce impune reflectarea datoriilor şi creanŃelor privind impozitul amânat.

Trebuie precizat că ajustările asupra elementelor capitalurilor proprii nu au efect asupra bazei impozabile şi, prin urmare, nu duc la apariŃia de diferenŃe temporare (nu au efect asupra impozitelor amânate).

Pentru a arăta care sunt implicaŃiile fiscale ale ajustării în funcŃie de evoluŃia preŃurilor, a unui activ imobilizat, am pornit de la următorul exemplu ipotetic: - o întreprindere achiziŃionează un calculator, în luna ianuarie a anului N, în valoare de 1.000 u.m.;

- calculatorul se va amortiza liniar pe o perioadă de 4 ani; - creşterea indicelui general al preŃurilor în anul curent, faŃă de anii anteriori, este următoarea:

Tabelul nr.1 N N+1 N+2 N+3 120 130 125 120

- cota de impozit pe profit este de 16% ; - corecŃiile de valoare ce rezultă din retratarea la inflaŃie nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, deci baza de impozitare a activului nu este ajustată în mod corespunzător.

SituaŃia impozitului amânat se prezintă în tabelul următor: Tabelul nr. 2

u.m.-


24

Anul N

N+1 N+2 N+3

a.Valoarea contabilă brută la sfârşitul anului (în costuri istorice)

1.200 1.200 1.200 1.200

b. Amortizarea cumulată

300 600 900 1.200

c.Valoarea contabilă netă la sfârşitul anului (în costuri istorice) (a-c)

900 600 300 -

d. Valoarea ajustată la sfârşitul anului

1.440 1.872 2.340 2.808

e. Amortizarea cumulată ajustată la inflaŃie

360 936 1.755 2.808

f. Valoarea contabilă netă ajustată la inflaŃie (d-e)

1.080 936 585 -

g. DiferenŃă temporară impozabilă (f-c)

180 336 285 -

h. Datorie totală privind impozitul amânat (g * 16%)

28,8 53,76 45,6 -

i. Cheltuieli (venituri) cu impozitul amânat

28,8 24,96 (8,16) (45,6)

j. Înregistrare în contabilitate

6912=4412 6912=4412

4412=791

4412=791

Având în vedere că valoarea contabilă a activului depăşeşte baza sa de

impozitare, suma beneficiilor economice impozabile va depăşi valoarea ce se va putea deduce în scopuri fiscale. Această diferenŃă reprezintă o diferenŃă temporară impozabilă, iar datoria de a plăti impozite pe veniturile rezultate în perioadele următoare reprezintă o datorie privind impozitul amânat.

De asemenea, amortizarea rezultată după ajustarea la inflaŃie este mai mare decât amortizarea exprimată în costuri istorice (care se deduce în scopuri fiscale), rezultând o diferenŃă temporară deductibilă, care reprezintă o creanŃă privind impozitul amânat. Prin compararea valorilor nete ale activului se realizează compensarea datoriei cu creanŃa privind impozitul amânat, rezultând o datorie cu impozitul amânat pusă în evidenŃă în coloana h. din tabelul nr. 2.

Pe măsură ce se recuperează valoarea contabilă a activului, diferenŃa temporară se va relua, şi întreprinderea va avea profit impozabil.


25

Bibliografie

*** OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în MO partea I, nr.1080/30.11.05, cu modificările şi completările ulterioare;

*** H.G. 1553/2003 pentru reevaluarea imobilizărilor corporale şi stabilirea valorii de intrare a mijlocelor fixe, publicată în MO nr. 21/12.01.2004;

*** Legea 571/22 decembrie 2003 privind Codul fiscal; *** Standarde InternaŃionale de Raportare Financiară, Editura CECCAR,

Bucureşti, 2005 *** ColecŃiile revistelor de specialitate: Gestiunea şi contabilitatea firmei,

Tribuna Economică, Revista finanŃe bănci asigurări, Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor, Impozite şi taxe, 1990-2008.


26

ANTREPRENORIAT ROMÂNESC VS. ANTREPRENORIST U.E.

Venera Rîndaşu Universitatea "Eftimie Murgu" din ReşiŃa, Facultatea de ŞtiinŃe Economice şi

Administrative Piata Traian Vuia, Nr.1-4, ReşiŃa, Caraş-Severin, Romania, Tel/Fax-0255210224

veneracristina @yahoo.com

Abstract Entrepreneurship is multi-dimensional and although it can occur in different

contexts, economic or other, and in all types of organisations, this paper focuses on entrepreneurship within a business context. Entrepreneurship is first and foremost a mindset. It covers an individual’s motivation and capacity, independently or within an organisation, to identify an opportunity and to pursue it in order to produce new value or economic success. It takes creativity or innovation to enter and compete in an existing market, to change or even to create a new market. To turn a business idea into success requires the ability to blend creativity or innovation with sound management and to adapt a business to optimise its development during all phases of its life cycle. This goes beyond daily management: it concerns a business’ ambitions and strategy.

Keywords: entrepreneurship, entreprenorial strategies, businesses, entrepreneurship within a business context Introducere

Antreprenoriatul nu mai este un concept abstract. Exista cerere si interes din ce in ce mai mare pentru plasarea "antreprenoriatului" (crearea de noi afaceri) ca element cheie in procesul de dezvoltare si revitalizare a zonelor mai putin dezvoltate din Europa. Mai mult, cresterea gradului de constientizare, in ultimul deceniu, a importantei intreprinderilor nou create si a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri) in cadrul dezvoltarii economice a determinat multe administratii publice formate din membri ai tuturor formatiunilor politice si la toate nivelurile sa creeze politici care sa favorizeze si sa stimuleze crearea de noi firme. De asemenea, activitatea antreprenoriala a trezit interesul multor cercetatori din mediul universitar care au demonstrat ca niveluri ridicate ale activitatii antreprenoriale pot avea efecte pozitive asupra generarii de locuri de munca si cresterii economice. Activitatile antreprenoriale din Romania sunt analizate


27

folosind un esantion reprezentativ de alcatuit de 1.449 persoane la nivelul anului 2006. Studiul urmareste sa prezinte si sa identifice factorii demografici si socio-culturali precum si motivatiile persoanelor implicate in activitati antrepreneuriale, pentru a oferi o viziune mai larga in ce priveste caracteristicile si motivatiile potentialilor si ale proaspetilor intreprinzatori din Romania.Rezultatele acestui studiu indica faptul ca femeile sunt implicate puternic in activitatile antrepreneuriale anterioare demararii afacerii (in proportie de 9,58%) in timp ce barbatii detin o pondere oarecum mai mare in crearea de afaceri in perioada recenta (16,75%). De asemenea s-a constatat ca varsta medie a celor implicati in activitati antreprenoriale este cuprinsa intre 33 si 35 ani. Totusi se observa ca persoanele cu varste cuprinse intre 36 si 50 ani sunt implicate intr-o masura mai mare in activitatile antreprenoriale anterioare demararii afacerii (9,40%). In cazul celor deveniti recent intreprinzatori, proportia cea mai mare o regasim la persoanele cu varste cuprinse intre 26 si 40 e ani (18,14%). Mai mult, rezultatele obtinute indica importanta prezentei in cadrul familiei intreprinzatorului a uneia sau mai multor persoane intreprinzatoare pentru a spori activitatile antreprenoriale. O pondere de 38,6% din persoanele implicate in activitatile anterioare demararii afacerii raporteaza prezenta unui intreprinzator in familia lor, exemplul cel mai adesea dat fiind tatal (22,81%). Pentru persoanele devenite recent intreprinzatori, 20,69% dintre respondenti au un intreprinzator in familie si, precum in cazul persoanelor implicate in activitatile antreprenoriale antecedente demararii afacerii, tatal este membrul familiei cel mai des dat ca exemplu (15,09%).In ceea ce priveste motivatiile pentru implicarea in activitatile antreprenoriale, rezultatele obtinute indica faptul ca persoanele din esantion sunt motivate de cele mai diverse aspecte de viata pentru a deveni intreprinzatori. Oamenii percep antreprenoriatul mai mult ca pe o ocazie de a profita de oportunitatile de afaceri, de a-si imbunatati calitatea vietii. Mai interesant, rezultatele indica faptul ca respondentii considera si aspectele sociale ca fiind factori importanti care le motiveaza decizia de a se implica in activitati antreprenoriale. Rezultatele acestui studiu au implicatii importante pentru cei responsabili cu crearea politicilor. Practic, studiului dezvaluie importanta identificarii in primul rand a acestor factori (fie ei economici sau socio-culturali) care stimuleaza indivizii sa devina antreprenori inainte de a se aplica masuri legale pentru promovarea activitatii antreprenoriale.Rezultatele acestui studiu ne incurajeaza sa ne largim cunostintele despre caile antreprenoriale urmate de catre romani. Mai exact, cercetari viitoare ar trebui sa incerce sa evalueze prezenta potentialelor diferente in activitatea antreprenoriala datorite considerentelor ce tin de genul intreprinzatorilor (activitatea antreprenoriala in randul femeilor). La mijlocul secolului trecut economiştii au prevăzut ca marile firme vor domina. Mărimea era necesara pentru a obŃine economiile de scara, pentru a explora pieŃe străine, pentru a menŃine regulile in aceeaşi linie si pentru a deschide noi oportunitatea in domeniul tehnologiei. In 1960 si 1970, marile companii au dominat economia. De atunci tendinŃele au început sa se inverseze. Numărul


28

proprietarilor de afaceri in tarile OECD a crescut de la 29 milioane la 45 milioane intre anii 1972 si 1998.

Metode şi cercetare

Schimbările de structura in economie au mărit avantajele Europei referitor la activităŃile de cunoaştere. Globalizarea a mărit presiunea competitivităŃii asupra firmelor de producŃie cu costuri ridicate, ceea ce a dus la o schimbare in capacitatea de producŃie la costuri mici, dar si la creşterea productivităŃii prin folosirea tehnologiei. Intre timp “tehnologia comunicării si a informării” (ICTS) deschid noi pieŃe, ca si computerele personale, software si tehnologia informaŃiei si comunicării ca servicii de baza, ce a revoluŃionat procesul de producŃie in multe industrii si a condus la creşterea sectorului de servicii.

PieŃele interne de marketing, create de UE, au evoluat prin înlăturarea barierelor comune si armonizare. Facilitează comerŃul intr-o piaŃa de 380 milioane oameni care se va extinde curând la 450 milioane după lărgire.

Aceste schimbări au condus la oportunitati pentru noi iniŃiative anteprenoriale, in particular in aria serviciilor. Crescuta complexitate a proceselor de producŃie cere o varietate de specialişti. De asemenea costurile de transmiterea a cunostiintelor in spaŃiu, face ca alimentările cu furnizori externi sa fie mai ieftine. Creşterea pieŃei deschise permite firmelor din nişele de piaŃa sa opereze pe o scara mai mare la nivelul European sau in întreaga lume.

Capacitatea de adaptare la economie este cruciala pentru competitivitate. În anul 2000 in Lisabona , Consiliul European a definit obiectivele sale in termene de angajare, reforme economice si sociale. Telurile pentru anul 2010 sunt: “sa devina cea mai competitiva si dinamica baza de cunostiinte economice din lume, capabila sa susŃină creşterea economica cu locuri de munca mai multe si mai bune”.

În 2001, Consiliul European s-a pus de acord privind strategia pentru susŃinerea dezvoltării si a adăugat o dimensiune medie la strategia din Lisabona. Consiliul a recunoscut necesitatea pentru o transformare radicala a economiei, pentru a crea 15 milioane de locuri de munca pana in 2010.

Un mediu prietenos pentru începerea si dezvoltarea afacerilor este principala pentru a atinge aceste teluri. Consiliul a adoptat “Privilegiul micilor întreprinderi”, stabilind recomandări pentru micile întreprinderi pentru a avea un avantaj deplin al cunoaşterii economice. Comisia europeana dezvolta iniŃiative in aceasta arie, incluzând raporturi anuale ale Statelor membre si eforturile Comisiei pentru a atinge obiectivele “Cartei micilor întreprinderi”, raportul priveşte activitatea SME si viitorul comunicării in politica de inovare. In particular comisia a adoptat o comunicare in politica industriala intr-o Europa lărgita si discuŃiile pe “hârtia Verde” despre anteprenoriat trebuie de asemenea urmărite in acest context.In Barcelona la Consiliul din primăvara anului 2002 din Barcelona, Consiliul a luat la cunostiinta de intenŃia Comisiei de a prezenta o “Hârtie Verde” privind anteprenoriatul. Importanta anteprenoriatului a fost reafirmata in raportul Comisiei din primăvara lui 2003 la Consiliul European, care pune accentul pe


29

susŃinerea investiŃiilor, locurilor de munca si creşterea prin cunoaştere, inovare si dinamismul afacerilor.

Cum se realizează in U.E. anteprenoriatul? pentru a răspunde la acesta trebuie sa ne uitam nu doar la atitudinile oamenilor referitoare la anteprenori sau numărul actualilor anteprenori, dar de asemenea la dinamismul activitati anteprenoriale si la performantele anteprenorilor.

Performantele oamenilor pentru autoangajare. Europenii prefera angajarea mai degrabă decât autoangajarea potrivit unei cercetări generale. In S Europei, Irlanda si U.K. exista o preferinŃa relative mare pentru autoangajare. In Uniunea Europeana este o medie de 45% dintre cetateniii care prefera sa fie autoangajati, in comparaŃie cu SUA unde e o medie de 67%.

Numărul anteprenorilor variază in toata Europa de la aproape 6% in Danemarca si Luxemburg la 13% in Spania, 15% in Portugalia si peste 8% in Grecia si Italia. Asta se compara cu peste 10% in SUA.

Privind implicarea in noi iniŃiative anteprenoriale, cercetarea barometrului euro a raportat ca 4,5% din cetăŃenii Uniunii Europene fac paşi pentru a începe o afacere, au realizat o afacere sau au o afacere in ultimii 3 ani, diferenta de pana la 6% in UK si Irlanda la mai puŃin de 2% in FranŃa. Rata de 13% in SUA care este semnificativ mai mare. Mai mulŃi europeni decât americani renunŃa la eforturile de a începe o afacere.

In ciuda evidentelor ce sugeraza un grad asemenator in rata intrării si ieşirii firmelor, in Europa e mai puŃin dinamism anteprenorial decât in SUA. Firmele din SUA au o medie mai mica de naştere decât firmele Europene, dar expansiunea de-a lungul intrărilor in SUA e mult mai putenica in primii ani de la începere. Anteprenorii in SUA par sa testeze piaŃa începând la o scara mai mica si daca au succes se extind repede, pe când in Europa multe ideei de afaceri nu au văzut niciodată piaŃa. Barometrul euro a arătat ca 46% din europeni au fost de acord ca “cineva nu ar trebui sa înceapă o afacere când a fost un risc ca ar putea sa dea greş” împotriva a doar 25% din cetăŃenii americani.

Pentru a demonstra creşterea dinamismului anteprenorial in SUA a luat 20 de ani pentru a înlocui o treime din cele 500 companii listate in 1960, in comparative cu cei 4 ani pentru cele listate in 1998. opt din cele mai mari firme americane de azi nu au existat sau erau foarte mici in 1960. in Europa toate dintre firmele mari din 1998 erau deja mari in 1960. Atitudinile oamenilor privind implicarea in anteprenoriat variază in statele membre ale U.E., iar diferentele sunt si mai vizibile intre regiuni. In medie, U.E. nu duce lipsa de proprietari de afaceri. Oricum înclinaŃiile oamenilor privind dezvoltarea unor noi iniŃiative anteprenoriale in UE s-ar putea imbunatatii. In comparaŃie cu SUA, e mai puŃin dinamism anteprenorial in UE. Europenii sunt mai puŃin implicate decât americanii in iniŃiative anteprenoriale noi si afacerile europene nu cresc aşa de mult ca in SUA.

MenŃinerea ratei mari de neangajare in UE, din nou o probleme mult mai presanta pentru unele State Membre decât altele, sugerează ca eforturi ar trebui făcute pentru o exploatare mai buna a potentialului creativ a locului de munca, a


30

activităŃii anteprenoriale. Pe langa încurajarea noilor iniŃiative anteprenoriale, potenŃialul crescut al firmelor existente in UE ar trebui deschis. Ele sunt miezul economiei Uniunii si furnizează continuitate, locuri de munca si o experienŃa buna.Provocarea pentru UE e sa identifice factorii cheie pentru a construi un climat in care iniŃiativa anteprenoriala si activităŃile afacerilor pot prospera. Masurile de politica ar trebui sa sustina nivelurile anteprenoriale ale Uniunii, adoptand cel mai apropiat acces pentru a produce mai multi anteprenori si pentru a ajuta mai multe firme sa creasca.

Rezultate şi discuŃii

Politica poate contribui la ridicarea nivelelor de dezvoltare ale anteprenoriatului . Raportul GEM (Monitorul Global al Anteprenorilor) sesizează faptul că, în ciuda influenŃei importante a condiŃiilor macroeconomice asupra nivelelor anteprenoriale, ordinea de clasificare a acestor nivele în statele supravegheate rămâne relativ stabilă, sugerând faptul că trăsăturile naŃionale suportate îşi au impactul lor asupra acestui aspect. Uniunea Europeană a stabilit deja o strategie pentru politicile macroeconomice bazate pe dezvoltare şi stabilitate, care este o condiŃie de bază pentru crearea unui climat adecvat iniŃiativei anteprenoriale. Consiliul tipăreşte anual “Programul politicilor macroeconomice”, care se adresează politicilor economice ale statelor naŃionale membre. În 2002, acest program a recomandat dezvoltarea anteprenoriatului prin intermediul mediului legislativ şi a taxelor pentru afacerile noi şi cele deja existente, a reformelor legii insolvenŃei şi promovarea unor pieŃe financiare eficiente. Dincolo de oportunităŃile economice, mulŃi alŃi factori condiŃionează decizia individuală a unui anteprenor de a începe o afacere, de a-şi asuma riscul şi de a se extinde. Mai multe oportunităŃi economice nu duc automat la un anteprenoriat mai dezvoltat. Aceasta depinde, de asemenea, de preferinŃele şi abilităŃile oamenilor, dar şi de alternativele disponibile. Chiar şi atunci cănd indivizii se gândesc la a deveni anteprenori, ei cântăresc avantajele şi dezavantajele anteprenoriatului în balanŃă cu avantajele şi securitatea la care trebuie să renunŃe. O abordare largă pentru promovarea anteprenoriatului trebuie să fie realizată pe trei nivele – la nivel de individ, firmă şi respectiv, societate.

- Pentru a motiva indivizii să devină anteprenori, ei trebuie să fie avertizaŃi asupra conceptului de “anteprenoriat”, iar aceasta ar trebui să fie o opŃiune suficient de atractivă. Ei ar trebui să aibă abilităŃile necesare ca să transforme ambiŃiile în proiecte de succes.

- Pentru ca proiectele anteprenoriale să devină afaceri puternice, cateva condiŃii de bază de susŃinere sânt esenŃiale. Acestea ar trebui să permită firmelor să se dezvolte şi să crească şi nu să le îngreuneze activitatea şi să le facă să părăsească piaŃa.

- Activitatea anteprenorială depinde de aprecierea pozitivă a anteprenorilor în societate. Succesul anteprenorial ar trebui să fie apreciat, iar stigmatul eşecului să fie redus.


31

Politica anteprenorială îşi doreşte creşterea vitalităŃii anteprenoriale prin motivarea şi echiparea anteprenorilor cu cele necesare. Un mediu sustenabil afacerilor este cheia pentru ca afacerile să înceapă, să se oprească, să se revigoreze, să prospere şi să supravieŃuiască.

A. De ce este nevoie pentru a avea mai mulŃi anteprenori ? • Obstacolele de intrare În ciuda îmbunătăŃirilor recente, europenii consideră încă barierele

administrative ca pe un obstacol major în începerea unei afaceri. Începuturile unei afaceri întâmpină dificultăŃi în obŃinerea finanŃării de început de care are nevoie. ÎmpărŃirea riscurilor între sectoarele public şi privat poate mări disponibilitatea finanŃărilor.

Când europenii au fost rugaŃi în sondajul Eurobarometru să-şi exprime punctul de vedere în ceea ce priveşte obstacolele aflate în calea începerii unei afaceri, 69% au fost de acord că procedurile administrative sunt complexe, iar 76% au scos în evidenŃă lipsa fondurilor.

Procedurile administrative pentru crearea unei societăŃi au primit deja o atenŃie semnificativă. Într-un studiu de benchmarking, Comisia Europeană sesizează un trend favorabil în ceea ce priveşte timpul necesar pentru începerea unei afaceri. Timpul mediu pentru crearea unei întreprinderi este de 12 zile lucrătoare pentru o persoană autorizată şi de 24 de zile lucrătoare pentru un S.R.L. .Iar aceste cifre continuă să scadă. Oricum, unele state membre au încă posibilităŃi de reducere a timpului şi costurilor necesare în crearea unei întreprinderi conformă cu standardele europene. Există capacitate şi mai mare de îmbunătăŃire în ceea ce priveşte procedurile multiple, punctele de contact, formele, licenŃele şi autorizaŃiile necesare şi costurile aferente.

- Un singur punct de creare a unei firme. În Portugalia, Centrul de ÎnfiinŃare a Afacerilor a fost realizat încă din

1997 pentru a facilita înregistrarea noilor firme. Aceste centre reunesc reprezentanŃi ai tuturor departamentelor publice responsabile cu diferitele formalităŃi necesare pentru înregistrarea unei noi firme (în ceea ce priveşte, de exemplu, actul de asociere sau registrele de securitate socială şi a afacerilor). Viitorii anteprenori pot obŃine sfaturi de la un birou de consiliere, aflat în acelaşi centru. În acelaşi timp, procedurile au fost simplificate. Ca şi consecinŃă, timpul necesar pentru înfiinŃarea unei afaceri a fost redus cu aproximativ 80%, comparativ cu mijlocul anilor 90, iar Portugalia a reuşit o reducere cu încă 50% în 2003 a acestui timp.

Accesul la fonduri rămâne o barieră majoră pentru noii anteprenori: Ei au dificultăŃi în garantarea împrumuturilor bancare şi în găsirea capitalului de risc. Băncile doresc un traseu curat şi sigur al firmelor pe care le împrumută, lucru pe care acestea, în special cele care dezvoltă activităŃi de consultanŃă, nu îl au. Începuturile afacerilor cunosc, de asemenea, dificultăŃi serioase în acoperirea


32

capitalului de lucru necesar. În plus faŃă de împrumuturile bancare, începuturile unei afaceri ar trebui să beneficieze de diverse alte surse de finanŃare. În afară de capitalul de proiect, potenŃialul investiŃional informal, adică prieteni, familie sau “îngerii de afaceri” ar trebui mai mult exploraŃi. Un sondaj a sesizat că susŃinerea financiară informală pentru începerea unei afaceri a fost de cinci ori mai mare decât capitalul domestic de proiect, iar asta în timp ce susŃinerea capitalului de proiecte a scăzut semnificativ între anii 2000 şi 2001, susŃinerea informal ă crescut. Pentru a-şi creşte interesul în afaceri riscante, investitorii privaŃi şi-au exprimat nevoia pentru stimulente, cum ar fi reducerile de taxe.

ÎmpărŃirea riscului între bănci şi investitori în sectorul privat şi instituŃiile publice financiare specializate în SME - uri (întreprinderi mici şi mijlocii) sau prin intermediul fondurilor mutuale garantate, este o cale eficientă de a susŃine fondurile publice insuficiente şi s-a dovedit a fi de succes în creşterea fondurilor pentru începerea afacerilor.

• Risc şi recompensă În Europa, riscul asociat cu anteprenoriatul nu este în mod adecvat

echilibrat cu viziunea câştigului. Un anteprenor eşuat se confruntă cu stigma eşecului. În plus faŃă de stigmatul social, falimentul personal implică şi alte consecinŃe legale. InterdicŃia de a contracta un credit poate dura ani de zile, falimentarii îşi pot pierde proprietatea şi pot deveni subiecŃii anumitor restricŃii. Astfel de consecinŃe sunt justificate în cazuri de fraudă sau de escrocherie, dar eşecul este o parte intrinsecă a vieŃii economice şi o proporŃie a anteprenorilor falimentari, care nu fac faŃă concurenŃei. Legile insolvenŃei ar putea fi revizionate pentru a reduce obstacolele în calea începutului unei noi afaceri de către investitorii cinstiŃi. Acest lucru nu ar trebui desigur, să facă interesul creditorilor să oscileze, adică să le crească reŃinerile în a investi în proiecte mici şi noi.

• Stimularea capacităŃilor şi a priceperii EducaŃia şi traininguri - le ar trebui să contribuie la încurajarea

anteprenoriatului, prin încurajarea propriilor realizări, conştientizarea oportunităŃilor de carieră, ca propriu patron şi a priceperii.

Eurobarometrul observă că 37% dintre europeni şi-au dorit sau îşi doresc să devină anteprenori, dar doar 15% dintre ei şi-au transformat aspiraŃiile în realitate. Sondajele par să indice că cunoştinŃele despre începutul unei afaceri cresc posibilitatea de a deveni anteprenor. ParticipanŃii la sondajul de opinie al Eurobarometrului cu părinŃi patroni s-au dovedit a fi mai înclinaŃi spre această latură decât aceia ai căror părinŃi erau angajaŃi. Sondajul GEM a descoperit că cei expuşi anterior anteprenoriatului (prin intermediul familiei, prietenilor sau educaŃiei) e mai probabil să ia în mod serios în considerare începerea unei afaceri. Sistemul de educaŃie poate furniza atât educaŃie cât şi practică, ca şi contribuŃie la stimularea anteprenoriatului.

- Conducerea unei întreprinderi virtuale în cadrul şcolii. Afacerile virtuale sunt folosite ca un ajutor practice oferit studenŃilor din

Şcoala tehnică Sivitanidios din Atena, Grecia. StudenŃii îşi împart timpul între


33

cursurile teoretice şi conducerea unei afaceri virtuale. Acest program va fi extins la toate şcolile tehnice, datorită rezultatelor sale pozitive. Un curs de anteprenoriat a fost, de asemenea adăugat programei şcolare, care va acoperi cunoştinŃele teoretice de anteprenoriat dar şi baza practică de întocmire a planurilor de afaceri. Birourile Liaison se vor asigura că studenŃii primesc sfaturi şi susŃinere pentru opŃiunile de anteprenoriat din profesie.

Punerea bazelor unei afaceri necesită cunoştinŃe de conducere, creativitate şi perseverenŃă, în timp ce dezvoltarea unei afaceri necesită mai multe calităŃi managerial, cum ar fi eficienŃa, eficacitatea şi credibilitatea. Considerând că atât personalitatea, cât şi abilităŃile de conducere sunt elemente cheie pentru succesul unei afaceri, abilităŃile personale ar trebuie să fie promovate dintr-un stadiu timpuriu şi să fie menŃinute până la nivelul de universitate, unde atenŃia ar trebui să se concentreze pe construirea capacităŃii de management. Comisia Europeană a sesizat că majoritatea statelor membre, în proporŃii diferite sunt dedicate promovării învăŃării anteprenoriatului în sistemele lor de educaŃie.

În cadrul universităŃilor, anteprenoriatul practic ar trebui să fie nu doar pentru studenŃii de la acest profil, ar trebui să fie disponibil de asemenea şi pentru studenŃii de la alte profile. De exemplu, în universităŃile tehnice, anteprenoriatul practice ar putea contribui la combinarea potenŃialului anteprenorial şi tehnologic. EducaŃia anteprenorială în combinaŃie cu programele de cercetare publică aduc împreună ingredientele potrivesc rezultatele ştiinŃifice de excelenŃă cu comercializarea rezultatelor.

- SusŃinerea începutului anteprenorilor în cadrul mediului de campus. Enterprise Irlanda implementează o strategie pentru dezvoltarea unor

începuturi de afaceri rentabile cu o serie de avantaje făcute să crească numărul şi intensitatea proiectelor din campus. Programul face parte din strategia de dezvoltare regională irlandeză şi include un program de incubare de un an pentru avbsolvenŃii care doresc să înceapă o afacere, furnizându-le cele strict necesare şi ajutor de conducere. Sub oblăduirea Programul de Afaceri din Campus, academicienii pot obŃine fonduri pentru a transforma rezultatele lor de cercetare în realităŃi comerciale.

Incubatoarele de afaceri sunt eficiente în oferirea susŃinerii noilor anteprenori. Firmele din incubatoare au mai multe şanse de supravieŃuire decât acelea din afară iar incubatoarele sunt un instrument eficient de cost pentru promovarea politicii intereselor publice. Acest succes explică de ce numărul lor creşte rapid; acum sunt peste 850 în Uniunea Europeană.

• Anteprenoriatul – accesibil tuturor membrilor societăŃii Anteprenoriatul ar trebui să fie promovat pe scară largă, cu o atenŃie

particular asupra femeilor şi altor catogorii slab reprezentate. MinorităŃile etnice dispun de un înalt nivel de simŃ anteprenorial şi un potenŃial şi mai mare. Serviciile de susŃinere a afacerilor disponibile par să răspundă mai puŃin bine nevoilor lor specifice. Există mai puŃine femei decât bărbaŃi anteprenori în Europa, proporŃia de femei-patron oscilând de la 16% în Irlanda până la 40% în Portugalia. Femeile de


34

afaceri se confruntă cu dificultăŃile cu care se confruntă toŃi anteprenorii, dar în multe cazuri aceste probleme, ca de exemplu contractarea finanŃărilor, par să fie mai grele pentru ele. Femeile duc lipsă, de asemenea de încrederea şi priceperea necesară pentru a începe şi a derula o afacere. Există o sumedenie de motive pentru acest lucru, incluzând alegerea activităŃii, lipsa de informare, discriminarea recunoscută, lipsa reŃelelor sau dificultăŃile în combinarea muncii cu obligaŃiile de familie. Comisia Europeană a facilitat schimburile de bună practică în politica de promovare a anteprenoriatului printre femei prin intermediul WES Network, care reuneşte oficialii de guverne cu responsabilităŃi în promovarea femeilor ca şi anteprenori.

B. Cum poate fi dezvoltat anteprenoriatul ?

Anteprenorii se confruntă cu multe obstacole. În concordanŃă cu regulile administrative şi cu costurile lor relative, rămâne o sarcină semnificativă. Accesul la forŃă de muncă pricepută, nivelul de flexibilitate al pieŃei forŃei de muncă şi fondurile adecvate sunt de asemenea limite ale performanŃei afacerilor. În plus, afacerile ar trebui să fie ajutate să profite de facilităŃile oferite de piaŃa europeană şi să inoveze.

• Mediul legislativ. În ciuda eforturilor de îmbunătăŃire aflate în derulare, anteprenorii arată

spre birocraŃie ca un obstacol major în calea derulării unei afaceri, în special pentru cei care doresc să opereze şi să se dezvolte în cadrul pieŃei europene. LegislaŃia nu este în general diferenŃiată în funcŃie de mărimea firmei şi astfel afectează în mod disproporŃionat firmele mai mici. AutorităŃile publice trebuie să fie încurajate să gândească la nivel micro la început şi să păstreze legislaŃia cât mai simplă şi adecvată posibil. Pentru a reduce sarcinile administrative, un număr de state membre au stabilit excepŃii pentru IMM-uri sau au furnizat servicii administrative pentru susŃinerea lor. Furnizarea de informaŃii şi susŃinere poate ajuta oameni de afaceri în lucrul cu birocraŃia.

Danemarca a introdus un nou sistem pentru administrarea salariilor. Înscriindu-se în EasyPay, care este voluntară şi fără nici un fel de taxe, angajaŃii pot furniza informaŃii despre salarii si despre ei înşişi unui singur loc. Acestea sunt apoi distribuite autorităŃilor competente. EasyPay este parte a iniŃiativei ”E-administrare”, care include, de asemenea www.indberetning.dk, unde toate formularele relevante de la autorităŃile publice sunt colectate electronic, şi Webreg, care permite companiilor credibile să se înregistreze online. Înregistrarea pe Webreg se face legal prin contract, folosind semnătura digitală.

• Impozitare Măsurile fiscale corespunzătoare pot contribui la dezvoltarea, creşterea si

longevitatea firmelor. Structura sistemului fiscal, inclusiv impozitul pe venit, impozitul pe corporaŃie, impozitul pe mana de lucru si TVA, influenŃează capacitatea firmelor de a se extinde. Complexitatea sistemelor fiscale este prin ea insasi o povara administrativa pentru anteprenori. Comisia Europeana a identificat


35

câteva obstacole fiscale pentru activităŃile transfrontaliere din PiaŃa Interna si a evidenŃiat masurile de remediere examinate in cele ce urmează.

Pe măsura ce ratele de impozit marginale cresc, anteprenorii tind sa-si extindă afacerea proprie mai lent, sa investească mai puŃin si sa angajeze personal mai puŃin. Nivelul impozitului pe mana de lucru poate fi de asemenea un factor decisiv in decizia firmelor de a angaja personal. Reformele fiscale din ultimii ani au contribuit la crearea unui trend mai clar in reducerea presiunii fiscale asupra mâinii de lucru in UE, chiar daca impozitele pe mina de lucru in anumite State Membre este inca mare.

In ceea ce priveşte activităŃile naŃionale, Comisia a făcut recomandări îndreptate in mod specific către IMM-uri pentru a incuraja transferul de afaceri prin, de exemplu, renunŃarea la taxele de înregistrare sau la impozitele amânate, dar s-a înregistrat un progres foarte mic. Tratamentul fiscal al transferurilor de afaceri este de o importanta deosebita pentru asociaŃiile familiale, care formează o mare parte din firmele din Europa. Pensionarea si moştenirea pot fi împiedicate prin aranjamente fiscale necorespunzătoare sau complexe. In cel mai rău caz, acest lucru poate rezulta in lichidarea imediata a acelor afaceri sau pot afecta viabilitatea ulterioara a firmei.

• Sprijinirea firmelor in exploatarea cunoştinŃelor si a oportunităŃilor internaŃionale.

Pentru a beneficia de avantajele PieŃei Interne si pentru a face fata provocarii unei competiŃii acerbe, antreprenorii trebuie încurajaŃi sa inoveze si sa internaŃionalizeze. Din acest motiv, ei trebuie sa aibă acces la cunoştinŃe, contacte relevante, specializare si servicii suport pentru o afacere de prima clasa.

IMM-urile considera ca PiaŃa Interna a condus la competitie mai mare dar si la oportunitati noi pentru extindere. Presiunea competitiva face ca firmele sa exploateze continuu cunostintele si inovatia. Firmele se pot moderniza in moduri diferite, inclusiv dezvoltarea tehnologica, managementul calitatii, noi modalitati de organizare a lucrului sau canalele de distributie, marcile sau proiectul. Capitalul uman este important pentru crearea de idei inovatoare. Firmele pot câştiga din Capitalizarea cunostintelor neformale, a competentelor si reŃelelor propriilor angajaŃi. Aceasta necesita incurajarea atitudinilor anteprenoriale printre angajaŃi, lucru ce poate fi realizat prin oferte de participare financiara. Comisia Europeana a adoptat un Comunicat privind participarea financiara a angajatului. Atitudinile antreprenoriale printre persoanele angajate pot fi mărite acolo unde participarea financiara este însoŃita de o influenta mai mare a angajaŃilor in procesul de luare a deciziilor in firma.

• Intraprenoriatul si întreprinderi cu risc, tip corporaŃie. Intraprenoriatul si intreprinderile cu risc tip corporatie asigura mijloacele

eficiente de dezvoltare a operatiunilor anteprenoriale cu risc, care altfel ar ramane neexploatate.

Rezultatele din R&D ( cercetare/dezvoltare ) sau inovaŃie in firmele mari, universitati sau institute de cercetare, care nu doresc sa le exploateze ei insisi, pot fi


36

comercializate prin “desprinderi“, administrate de angajati: practica stiinta sub numele de intraprenoriat. De exemplu, in Olanda aproximativ 1/4 din firmele mari, au ajutat angajatii sa-si dezvolte propriile afaceri, in ultimii 5 ani. Chiar daca majoritatea firmelor au o gandire pozitiva in ceea ce priveste intraprenoriatul, initiativa este lasata de obicei la latitudinea angajaŃilor. Majoritatea angajaŃilor asigura cu toate acestea sprijin, odată iniŃiata “desprinderea”, de exemplu sub forma de cunostiinte, contacte, lucrări sau finanŃare. In comparaŃie cu IMM-urile “desprinderile” au demonstrat nivele de inovaŃie si dezvoltare mai mari decât valoarea medie.

- ReŃele regionale pentru protejarea anteprenoriatului “Programul EXIST” in Germania, a fost lansat de Ministerul Federal al

Educatiei si Cercetarii pentru promovarea cooperarii regionale intre universitati, colegii tehnice, sectorul comercial si alŃi parteneri. Acesta reuneşte parteneri care nu ar fi conlucrat altfel, pentru a crea împreuna o mentalitate anteprenoriala mai agresiva in instituŃiile educaŃionale si de cercetare la nivel înalt. Acest lucru ar trebui sa conduca la initiative mai inovatoare si la locuri noi de munca.

Este natural pentru firme de toate dimensiunile sa conlucreze pentru avantajul comun. Aliantele intre firmele mici si firmele mari au importanta tot mai mare, asigurând flexibilitatea ceruta in economia inovatoare si masa critica, in vederea cuceririi pieŃelor pe scara mai mare. Firmele mari câştiga accesul la pieŃe noi, tehnologii si inovaŃii iar firmele mici pot beneficia de acces imbunatatit la finanŃare, cunostiinte si reŃele.

Date post:	21-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

Vol III BUN - publicatii.uvvg.ropublicatii.uvvg.ro/docs/studiaeconomia/Vol-III-2008.pdf · Studia...

Documents