Vlasceanu Carmen

7/26/2019 Vlasceanu Carmen

1/28

LICEUL TEORETIC IULIA ZAMFIRESCUMIOVENI

Lucrare pentru atestarea competenelorpro es!onale a a"sol#en!lor claselor $e

matemat!c% & !n ormat!c%

'ro esor (n$rum%tor AutorNae S!l#!u Vlasceanu Carmen

)*+,-)


2/28

LICEUL TEORETIC .IULIA ZAMFIRESCUMIOVENI

In$ustr!a F!lmelor'a/!n% 0E1

'ro esor (n$rum%tor AutorNae S!l#!u Vlasceanu Carmen

)*+,-)


3/28

Cuprins Motivaia alegerii lucrrii

Noiuni generale despre internet

Introducere Generalitati despre limbajul HTML

Cerinte hardware si so tware

!tructura si continutul proiectului

"ibliogra ie


4/28

Mot!#at!a ale/er!! lucrar!!

#ncep$nd cu anii %&'( Internetul( sub aspectul su cel mai popular( )i anume al paginilweb( a cunoscut o amploare greu de imaginat* +ac la ,nceput( paginile web aveau un coninutsimplu )i oarecum st$ngace( ,n -ilele noastre aspectul acestora s.a schimbat radical* +up doar ani( ,n paralel cu evoluia tehnicii de calcul( au evoluat )i tehnicile de programare a acestora*1rimele pagini permiteau doar navigarea prin coninutul lor( pe c$nd ,n -ilele noastre ele au outili-are oarte larg( de la jocuri )i aplicaii gra ice dinamice la comer pe Internet*

Limbajul HTML este un limbaj de programare destinat ,n primul r$nd Internetului(aduc$nd dinamic unei pagini web* 2ste unul dintre cele mai importante limbaje de programareweb open.source 3codul surs este public( iind accesibil tuturor4 )i server.side 3rularea sa nu s

ace pe calculatorul celui care vi-uali-ea- pagina( ci pe server.ul care o conine4*2ste unul dintre cele mai olosite limbaje de programare server.side* !tatisticile arat c

la / mai 5006( suportul HTML este pre-ent pe 50 de milioane dintr.ul total de 70 de milioane dewebsite.uri active din lumea ,ntreag*

1opularitatea de care se bucur acest limbaj de programare se datorea- urmtoarelorsale caracteristici8 9amiliaritatea ( !implitatea( !ecuritatea( 9le:ibilitatea( Gratuitatea*

;m ales ca subiect pentru a e:empli ica programarea unei pagini web olosind limbajulHTML(


5/28

Not!un! /enerale $espre !nternet

Internetul este o retea globala ormata prin interconectarea mai multor calculatoare ( ceacilitea-a comunicarea intre utili-atori prin trans erul de date de pe un calculator pe altul *

O retea este ormata dintr.un grup de calculatoare care utili-ea-a in comun echipamente (date si aplicatii ( adica resurse hardware si so tware * Resurse hardware > dispo-itive i-ice 3calculatoare ( imprimante ( etc4 8 Resurse software > se re era la in ormatii de tip logic 3 oldere ( isiere ( aplicatii ( etc4 *

+omeniile in care se utili-ea-a cu precadere Internetul sunt8/* ;ccesul la in ormatie de la distanta5* Comunicatiile interpersonale?* +ivertismentul interactiv

Accesul la !n ormat!e poate avea di erite orme8 accesul la institutii inanciare(cumparaturi de la domiciliu cu consultarea prealabila a cataloagelor on.line( accesul la@orld @ide @eb( biblioteci digitale( in ormatii despre arte( politica( stiinta( sport* ;cesttip de comunicatie presupune o interactiune dintre o persoana si o ba-a de date a lata ladistanta*

Comun!cat!!le !nterpersonale repre-inta o e:tensie a tele onului clasic* 1ostaelectronica( mijloc le:ibil de comunicatie( este deja larg utili-at de catre milioane deoameni* +eja e:ista posibilitatea de a comunica in timp real( eventual olosindu.se chiarsunete si imagini* ;ceasta tehnologie ace posibila intalnirile virtuale( numitevideocon erinte( intre oameni a lati in locuri di erite pe glob*

; treia categorie($!#ert!smentul !nteract!# ( repre-inta deja o industrie uriasa*;plicatia care se bucura de cel mai mare succes este video la cerere* In plus( ilmele noi putea i interactive( spectatorul poate decide asupra derularii actiunii* +upa alte pareri jocurile interactive vor avea un impact si mai spectaculos* Aucatorii( a lati de alt el la distanta intre ei( cu ajutorul animatiei tridimensionale in timp real( vor avea sen-atia derealitate in timpul derularii jocului

1entru a intelege mai bine importanta si structura Internetului este util un istoric al


6/28

aparitiei acestuia* ;st el( la mijlocul anilor1960 cand Ba-boiul Bece era in punctul culminant(+o+ 3+epartment o +e ense4 a dorit o retea de comanda si control care sa poata supravietui ura-boi nuclear* 1entru re-olvare +o+ s.a orientat catre agentia sa de cercetare ;B1;* ;B1; a

ost creata ca raspuns la lansarea sputni .ului de catre DB!! in /&'7 si avea misiunea de ade-volta tehnologia care putea i utila scopurilor militare* ;gentia nu dispunea de savanti saulaboratoare de aceea a urni-at onduri si contracte universitatilor care aveau idei promitatoare;B1; a decis ca are nevoie de o retea cu comutare de pachete constand dintr.o subretea si dincalculatoare ga-da*

+upa aceea ;B1; a cautat o o erta pentru construirea subretelei* ; ost aleasa irma""N si in 1968 a incheiat cu aceasta un contract pentru construirea subretelei si scrierea programelor de subretea* !ubreteaua trebuia sa ie ormata din minicalculatoare numite IM1.u

3Inter ace Message 1rocessors4 conectate prin linii de transmisie* 1entru siguranta iecare IMtrebuia legat la cel putin alte doua IM1.uri* !ubreteaua avea sa ie o retea datagrama( ast el cadaca unele linii si IM1.uri se de ectau mesajele puteau i redirijate pe cai alternative*

1e post de IM1.uri au ost utili-ate minicalculatoare ++1.?/E special modi icate( cu/5F memorie( ara discuri*

,2-23 la Sno4"!r$3 Uta5 are o intalnire intre cercetatori din domeniul retelelor( cei maimulti proaspat absolventi de acultate* !.a constatat ca nu e:ista e:perti in retele de calculatoaresi nu e:ista nici o proiectare serioasa* Drma ca ei sa aca si proiectarea si reali-area retelei*

$ecem"r!e ,2-2 ( unctionea-a o retea e:perimentala cu noduri cu calculatoare ga-dadi erite si complet incompatibile* Mai tar-iu programele pentru IM1.uri au ost modi icate pea permite terminalelor sa se lege direct la un IM1 special ara a i nevoit sa treaca printr.o ga-d!.a acut posibila e:istenta a mai multor ga-de pentru un IM1( comunicarea ga-delor cu maimulte IM1.uri si separare ga-delor de IM1.uri prin distante mari 3pentru ca ga-dele sa se a ledeparte de subretea*4 ;sa s.a nascut reteaua ;B1;N2T*

,2673 Cer s! 8a5n .!n#ent!a mo$elulu! s! a protocoalelor TC'9I': ;cest model a ost proiectat special pentru a trata comunicarea prin inter.retele* 1entru introducerea acestor noi protocoale( ;B1; semnea-a contracte cu ""N si univesitati pentru a integra aceste protocoale in"er ele Dni:

,2;


7/28

retelei ;gentiei de Comunicatii a ;pararii pentru a o olosi ca retea operationala* ;gentia i-olea-a portiunea militara intr.o subretea separata( MILN2T si prevede porti stricte intre MILN2T sisubreteaua de cercetare ramasa* In timpul anilor /&60 au ost conectate la ;B1;N2T multe alteretele in special L;N.uri* data cu cresterea retelei( gasirea ga-delor devenea tot mai di icila sicostisitoare( de aceea a ost creat +N! 3+omain Name !erver . !istemul Numelor de +omenii4*

,22+3 se inchide si se demontea-a ;B1;N2T

La s arsitul anilor ,26+ ( N!9 3D*!* National !cience 9oundation . 9undatia Nationalade !tiinta din !D;4 a remarcat enormul impact pe care ;B1;N2T.ul il avea asupra cercetariiuniversitare( reteaua permitand savantilor din toata tara sa partaje-e date si sa colabore-e la proiecte de cercetare* +ar pentru a se conecta la ;B1;N2T( o universitate trebuia sa aiba uncontract de cercetare +o+( iar multe universitati nu aveau* N!9.ul a organi-at o retea virtuala(C!N2T( centrata in jurul unei singure masini de la ""N care asigura suport pentru linii tele onicsi care aveau cone:iuni cu ;B1;N2T.ul si cu alte retele* ;st el cercetatorii puteau suna si lasa posta pentru a i citita mai tar-iu de alte persoane*

In ,2;7 N!9 a inceput proiectarea unei retele deschise tuturor grupurilor de cercetaredin universitati * !e incepe construirea unei coloane vertebrale care leaga supercalculatoarele diE orase8 !an +iego( "oulder( Champaign( 1ittsburgh( Ithaca( 1rinceton 9iecare supercalculator a primit un rate mai mic constand dintr.un microcalculator numit u--ball* 9u--ball.urile au oslegate prin linii inchiriate 'E bps ormand subreteaua* +e apt aceasta a ost primul @;NTC1JI1*

N!9N2T.ul a repre-entat un succes instanteneu si a ost suprasolicitat din clipa in care ainceput sa unctione-e* !e introduc ibre optice de 6 bps in a doua coloana vertebrala ( se

olosesc rutere In,22+ ( a doua coloana vertebrala este adusa la vite-a de /*' Mbps Incep sadevina interesate organi-atii comerciale( dar statutul N!9 le inter-icea sa se lege la retele

inantate de N!9* In /&&0 apare ;N! ;dvanced Networ s and !ervices o corporatie non.

pro it* Liniile /*' Mbps sunt inlocuite cu linii de ' Mbps si i se schimba numele( devine;N!N2T*;par o eritanti de servicii( devine comercial * ;lte tari si regiuni construiesc retelecomparabile cu N!9N2T* In 2uropa e:ista doua coloane vertebrale8

2" N2( pentru organi-atii de cercetare 2uropaN2T( domeniul comercial


8/28

Numarul retelelor( masinilor si utili-atorilor conectati la ;B1;N2T a crescut rapid dupace TC1JI1 a devenit( la / ianuarie /&6?( unicul protocol o icial* Candva( pe la mijlocul anilor/&60( lumea a inceput sa vada colectia de retele ca iind un internet( iar apoi ca iind Internetu

Cresterea a continuat e:ponential si in /&&0 Internet ajunsese sa cuprinda ?000 de retelsi 500000 de calculatoare*

In /&&5 a ost atasata ga-da cu numarul /*000*000* Tot in acest an a ost in iintata!ocietatea Internet( cu scopul de a promova utili-area Internetului* Traditional Internetul a avut patru unctii principale8

1osta electronica 3 E-mail)

!tiri 3 News4

Conectare la distanta 3Telnet 4

Trans er de isiere 3 Ftp 4

1ana la inceputul anilor /&&0 Internet.ul a ost utili-at mai ales de cercetatori dindomeniul academic( guvernamental si industrial* aplicatia @@@ 3@orld @ide @eb4( a schimtoata situatia si a adus in retea milione de utili-atori care nu ac parte din mediul academic*@@@.ul cu aplicatiile speci ice a reusit sa puna la dispo-itie un numar de pagini de in ormati

continand te:t( po-e( sunet si chiar video( in iecare pagina e:istand legaturi catre alte pagini*1rintr.un clic pe legatura( utili-atorul este transportat la pagina indicata de legatura*

O masina este pe Internet daca foloseste stiva de protocoale TCP/IP, are o adresa IP si

are posibilitatea de a trimite pachete IP catre toate celelalte masini Internet !impla posibilitate

de a trimite si primi posta electronica n" este s"ficienta

Multe calculatoare personale pot sa apele-e un urni-or de servicii Internet olosind unmodem( sa primeasca o adresa I1 temporara si apoi sa trimita si sa primeasca pachete I1 spre sade la alte ga-de* ;ceste masini ac parte din Internet numai atata timp cat ele sunt conectate laruterul urni-orului de servicii*

+eci( cele mai importante servicii o erite de Internet sunt8

,: 0orl$ 0!$e 0e" =000> . serviciu multimedia care permite lucrul cudocumente ormatate special( intr.un limbaj numit HTML 3H per Te:t Mar upLanguage4 ce permite integrarea elementelor gra ice si a h perlin .urilor* ;cest


9/28

serviciu permite accesul la o cantitate imensa de in ormatiiK in ormatiile accesate pi selectate cu ajutorul unor programe numitemotoare $e cautare:

*: E)ma!l . posta electronicaK


10/28

Intro$ucere

Lucrarea de ata are ca tema industria ilmelor* !unt pre-entate detalii istoriacinematogra ica ( topuri ilme all.times 3din diverse categorii 8 drama ( actiune ( animatie (comedii ( horror4 ( tehnologii utili-ate in industria cinematogra ica ( cat si detalii despre ilmuromanesc *

;plicatia a ost reali-ata in cea mai mare parte in limbajul HTML( prin programare incod sursa 3scrierea liniilor de comanda4* Meniul principal a ost reali-at in html( pentru care s

olosit in principal programul de editare Macromedia +reamweaver 6*


11/28

@eneral!tat! $espre l!m"a ul BTML

1ana in anul /&&0 accesarea in ormatiilor de peINTERNET era oarte di icila sireteaua nu era olosita decat de un numar restrans de persoane( in general oameni de stiinta*

9i-icianul Tim "erners.Lee a devenit celebru deoarece a inventat l!n .ur!le5Dperte t *;ceasta idee a dus la de-voltarea unui limbaj simplu care s.a impus pe piatamondiala*;cest limbaj a ost numitBDperte t Mar up Lan/ua/e ( prescurtat(BTML:

+ar ce este de apt limbajul HTML BTML) ul este un set de conventii pentrumarcarea portiunilor de document ast el incat iecare portiune sa apara cu ormat distinct atuncand documentul este accesat de un program de anali-a sintactica 3parser4* HTML este limbajude marcare ce stabileste aspectul documentelor000 ( iar prin intermediul browserelor se poatevedea documentul gata ormatat*

BTML este de apt un subset al standarduluiS@ML 3!tandard Generali-ed Mar upLanguage4 si include capacitati care permit autorilor sa insere-e hiperlegaturi care a isea-a alte

documente HTML cand se e:ecuta clic pe ele* Notiunea de h perte:t inseamnate#t pastrat in format electronic c" lin$-"ri intre pa%ini1ana in /&&?( in jur de /00 de calculatoare erau echipate pentru a ga-dui pagini

HTMLKaceste pagini interconectate au ost denumite 0ORLG 0IGE 0E1 O Nu mult dupa aceea au inceput sa ie scrise primelebrowsere Web cu ajutorul carora

puteau i vi-uali-ate pagini web care contineau te:t si imagini*In unctie de versiunea HTML olosita( paginile @2" sunt grupate in trei generatii8

paginile din prima generatie( care oloseau versiunea /*0( in care se edita te:t si /.5imagini*

paginile din a doua generatie( proiectate cu HTML 5*0( care puteau contine si un und

permiteau aranjarea datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un produs prinintermediul Internetului*


12/28

paginile din a treia generatie care pot contine culori di erite( secvente animate( sunete

etc*In pre-ent a aparut a patra versiune a limbajului HTML*+ocumentele HTML sunt e:clusiv de tip te:t 3;!CII4K ele pot i editate direct( prin

comen-i speci ice sistemului de operare olosit* In @IN+ @!( se poate utili-a NOTEP&' ((O 'P&' sau orice alt editor de te:te*

Pi-uali-area acestor documente se ace cu ajutorul unor aplicatii speciale( numite BROWSER e! care nu depind de tipul sistemului de calcul olosit( ceea ce permite independent

isierelor de tip HTML ata de plat orma de lucru*1entru descrierea documentelor @2" se utili-ea-a anumiteet"#het e 3ta$ ur" 4 speci ice

pentru iecare element descrisK acestea stabilesc structura si aspectul documentului inal*

Ta/ .urile sunt recunoscute de browser.e care stabilesc apoi modul de ormatare adocumentului* 1entru delimitarea 3separarea 4 tag.urilor se olosesc delimitatorii


13/28

+reamweaver s.a bucurat de un larg succes ,nc de la s $r)itul anilor %&0 )i momentadeine apro:imativ 60R din piaa editoarelor HTML* 1rodusul poate i rulat pe variate plat ormso tware8 Mac( @indows( dar suport ,n acela)i timp )i plat orme DNIS cu ajutorul unoremulatoare so tware( cum ar i @ine*

Ca orice alt editor @Q!I@QG( +reamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML( c$nd ast el posibil crearea cu u)urin a paginilor web de ctre utili-atorinee:perimentai*

Dnii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini dedimensiuni mult mai mari dec$t ar i necesar( ceea ce conduce la o uncionare neper ormant browserelor web*

;ceast a irmaie este ,n mare parte adevarat deoarece paginile web produse olosesc

design.ul pe ba- de tabel* #n plus( produsul a mai ost criticat ,n trecut )i pentru producerea dcoduri care adesea nu erau con orm standardelor @?C( dar acest aspect a ost mult ,mbuntiversiunile recente* Cu toate acestea( Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia C!! precum )i alte modaliti de design r a i necesar olosirea design.ului pe ba- de tabel*

+reamweaver permite olosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorulutili-atorului( pentru a previ-uali-a website.ul creat* +e asemenea conine )i c$teva utilitare pentru administrarea site.urilor( cum ar i cele pentru a gsi )i modi ica un paragra sau o linicod( ,n ,ntregul web site( pe ba-a oricror parametri speci icai de ctre utili-ator* Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod Aava!cript r a avea cuno)tine de programare*

dat cu apariia versiunii MS( Macromedia a ,ncorporat utilitare de generare dinamica coninutului* +e asemenea este o erit suport pentru conectarea la ba-e de date 3cum ar iM ! L )i Microso t ;ccess4 pentru a iltra )i a i)a coninutul olosind script.uri de genul 1H1Cold9usion( ;ctive !erver 1ages 3;!14 )i ;!1*N2T( r a avea nevoie de o prealabile:perien ,n programare*

Dn aspect oarte ludat al +reamweaver.ului ,l repre-int arhitectura sa e:tensibil*

2:tensiile( a)a cum sunt ele cunoscute( sunt mici programe( pe care orice de-voltator le poatescrie 3de obicei ,n HTML )i Aava!cript4 )i pe care oricine le poate descarca )i instala( acesteaaduc$nd un spor de per orman )i uncionalitate ,mbuntit programului* 2:ist o comunitade de-voltatori care produc aceste e:tensii )i le public 3at$t comercial c$t )i gratuit4 pentru probleme de de-voltare web( de la simple e ecte rollover p$n la soluii complete de v$n-are


14/28

online*

Macrome$!a Flas5 sau mai pe scurt 9lash este o aplicaie utili-at pentru de-voltareaobiectelor.aplet de tip 9lash disponibile ,n cadrul unor pagini @2"* 1rin intermediul obiectelor

lash( vei putea cre)te dinamismul unei pagini precum )i acilita interaciunea cu utili-atoruIniial de-voltat de Macromedia( aplicaia 9lash a ost preluat de ctre ;dobeU odat cu

achi-iionarea companiei sus amintite*

&vanta*ele folosirii Flash-"l"i pe web+

2lemente gra ice vectoriale8 dimensiuni mici )i scalabil8 1entru a


15/28

pentru a a i)a un cerc( acesta poate i memorat ,ntr.o imagine de tip raster 3cum ar i ormatu"itMap sau Apeg4 V dac avem un cerc cu o ra- destul de mare vor i memorai nu numai pi:ede pe circum erina cercului ci )i cei din interiorul acestuia sau care sunt ,n jurul su* !predeosebire( ,n cadrul ormatelor vectoriale 3!PG . !calable Pector Graphics( !@9 . !hoc @ave9lash4 sunt reinute doar centrul )i ra-a cercului( calculatorul gsind imediat metoda de a i)are tuturor punctelor ce vor alctui cercul* 2ste evident aptul c dimensiunea unui i)ier ,n ormarasteri-at 3jpg( bmp( gi 4 este mai mare dec$t cea a unui i)ier ,n ormat vectorial 3din cau-anumrului de in ormaii ce vor i reinute4* ;tunci c$nd mrim o imagine de tip vectorial nu

acem dec$t s redesenm o parte a sa( calculatorul put$nd reda cercul cu aceea)i claritate V scunoa)te orma geometric repre-entat )i mrirea imaginii nu repre-int dec$t trasarea 3la scaa ostei imagini vectoriale* ;tunci c$nd mrim o imagine de tip raster calculatorul nu


16/28

2ditoare puternice )i lucrul acil8 3Macromedia4 9lash este un editor puternic care d posibilitatea de ata)ri de comportamente diverselor obiecte ie olosind inter aa de desenaregra ic ie prin ata)area de scripturi obiectelor*

X D)urina ,mbinrii elementelor gra ice cu scriptul8 ata)area codurilor ;ction!criptobiectelor din lash se reali-ea- prin selectarea obiectului )i introducerea codului asociatobiectului ,ntr.o ereastr special*

Trans erabil ca lu: de date8 pentru ca un ilm 9lash s rule-e pe ma)ina clientului nueste necesar s ie ,ncrcat ,n ,ntregime V pla erul va a i)a doar c$t va putea din ilm a)tept$n3eventual4 ,ncrcarea ,n continuare* +in acest motiv se pot reali-a scripturi speciale care ata)atobiectelor 9lash pot urni-a in ormaii privitoare la procentul de i)ier care a ost ,ncrcat*

'e avanta*e ale "tili rii Flash-"l"i+

1rintre de-avantajele olosirii obiectelor lash ,n paginile web amintim8

+epinde de pla er8 de)i acesta vine instalat pe o suit de browsere 3)i ,n ca-ul ,n carenu este preinstalat instalarea este destul de rapid V dimensiunea 1la erului 9lash este destul demic )i descrcarea acestuia ,n conte:tul reelelor actuale este rapid4( totu)i e:ist ca-uri ,n careobiectele 9lash ajung pe ma)ini ce nu au instalat aplicaia necesar interpretrii obiectelor 9lasajung$ndu.se ,n imposibilitatea olosirii i)ierelor 31entru a rula aplicaiile 9lash pe aceste

calculatoare trebuie e:portat obiectul 9lash ca un e:ecutabil4*Mare amator de resurse8 deoarece trebuie s Wreconstruiasc= de iecare dat eleme

gra ice( 1la erul 9lash 3precum )i aplicaia de de-voltare4 este mare consumator de memorie ) procesor 3,n ca-ul gra icii raster este clar unde trebuiau a i)ai pi:elii ce ormea- cercul V ,ncadrul gra icii vectoriale trebuie ca po-iiile pi:elilor s ie recalculate4*


17/28

Motoarele de cutare nu pot inde:a te:tul8 9lashul lucrea- cu mai multe tipuri de te:te(majoritatea dintre acestea 3te:tul static4 nu poate i inde:at de motoarele de cutare deoareceobiectul 9lash este tratat ca element gra icJobiect )i roboii de cutare nu au cuno)tinele necesaWdisecrii= obiectelor 9lash )i e:tragerii te:tului intern*

D)urina utili-rii ,l ace sa ie olosit ,n cele mai absurde moduri 3de e:emplu( lashurile . sperietoare4* 1entru aceste tipuri de 9lash.uri( cute de obicei de ,nceptori( ,n limbaengle- e:ist un termen special8 Y lashturbationY*

Tehnologie liceniat8 iind o aplicaie de-voltat de o serie de programatori 3pltii pentru a de-volta 9lashul4( instrumentul de de-voltare cost cel puin E00Z[necesit citare\* Tospeci icaiile ormatului obiectului 9lash sunt disponibile )i din acest motiv au aprut 3)i ,ncapar4 destule instrumente care s utili-e-e acest ormat ,n scopuri mai mult sau mai puin

productive sau legale* +intre acestea amintim8 !wi t?+( !wish( Imperator9L;( ;ction!criptb uscator*


18/28

Cerinte hardware si so tware

9iind reali-at in HTML( unctionarea corecta depinde de oarte putini actori la nivelhardware*

Con iguratia minima necesara 8 procesor la /??MH- min* ?5 M" B;M 3de pre erat cel putin E M"4 o placa vide care sa suporte mai mult de 5'E de culori 3optional pentru o

a isare corecta a detaliilor4

2ste necesara o versiune a browser.ului care sa permita recunoasterea tuturorcomen-ilor 3 testul a ost acut cu Internet 2:plorer E*0 4( si de asemenea este obligatoriu un flash

pla.er ( sau un ] patch ^ pentru lash* Conditii de testare8 proiectul a ost acut si testat pe un 1C ;M+ ;thlon /700MH-( la

5'E M" ++B;M( sistem de operare M! @indows Sp*


19/28

Structura s! cont!nutul pro!ectulu!

;plicatia a ost reali-ata in cea mai mare parte in limbajul HTML( prin programare incod sursa* !crierea liniilor de comanda s.a acut cu Macromedia +reamweaver( vi-uali-areacodului putandu.se ace cu orice editor te:t 3M! @ord( Notepad s*a*4*

!tructural( prima pagina 3primapagina*html4 este structurata sub orma de tabel8

In primul rand 3table row4 este pre-entat meniul ( din care poti alege8Acasa ,Istorie , Topuri , Tehnologie , Filmul romanesc , Contact .


20/28

Meniul principal a ost reali-at in 9lash( pentru care s.a olosit in principal programul

de editare Macromedia 9lash6* +e asemenea animatia din partea de sus a paginii a ost acuta9lash*

/* Acasa - primapagina.html. In aceasta pagina sunt prezentate notiuni

elementare despre industria filmelor.

5* Istorie - istorie .html In aceasta pagina sunt prezentate detalii istoriaindustriei cinematografice , de la inceputuri pana in prezent.

?* Topuri - topboxoffice .html. In aceasta pagina sunt prezentate topurile

all-times din diferite categorii de film: actiune , drama , horror ,


21/28

comedie .

4. Tehnologie - tehnologie.html In aceasta pagina sunt prezentate

truca e , tehnici cinematografice , cat si filmele in care acestea au fost

aplicate.

!. Filmul romanesc - filmulromanesc.html . In aceasta pagina sunt

prezentate detalii despre e"olutia filmului romanesc , de la inceputuri

pana in prezent .

#. Contact - contact.html . In aceasta pagina sunt prezentate detalii

despre autor

Codul sursa al paginii animatie*html 8

htmlOheadOtitleOTop ;nimatie . ;testat industria ilmelor JtitleO

lin rel>Yst lesheetY hre >Yst le*cssY t pe>Yte:tJcssY media>YscreenY JO

lin rel>Yst lesheetY hre >Ythumbnailviewer*cssY t pe>Yte:tJcssY JO


22/28

script src>Ythumbnailviewer*jsY t pe>Yte:tJjavascriptYO

JscriptO

st le t pe>Yte:tJcssYOtable*sample _

border.width8 5p:K border.spacing8 K

border.st le8 dashedK border.color8 `99CC00K

border.collapse8 collapseK

table*sample th _ border.width8 /p:K

padding8 /p:K border.st le8 dottedK

border.color8 `99CC00K

table*sample td _ border.width8 /p:K

padding8 /p:K border.st le8 dottedK

border.color8 `99CC00K

Jst leO

JheadO


23/28

bod O

div id>YcontainerYOdiv id>Ypage headerYOJdivO

div id>Ypage menuYO

ulOliO a hre >Yprimapagina*htmlYO ont color>Y`//////YO bO ;casa

JbO J ontO JaO JliO

liO a hre >Yistorie*htmlYO ont color>Y`99EE00YO bO Istorie JbO J ontOliO a hre >Ytopuri*htmlYO ont color>Y`99EE00YO bO Topuri JbO J ontOliO a hre >Ytehnologie*htmlYO ont color>Y`99EE00YO bO Tehnologie

JbO J ontO JaO JliOliO a hre >Y ilmulromanesc*htmlYO ont color>Y`99EE00YO bO 9ilmul roman

JbO J ontO JaO JliOliO a hre >Ycontact*htmlYO ont color>Y`99EE00YO bO Contact JbO J ontO

JulO

JdivO.. !tart o Main Content ..O

div align>YcenterYOdiv id>Ymain contentYO

table border>Y0Y cellpadding>Y0Y cellspacing>Y0Y bac ground>YimagesJbac tabel*gi YO

trO tdO

table border>Y0Y cellpadding>Y0Y cellspacing>Y0Y O


24/28

trO tdO img src>YimagesJsus stanga*gi Y border>Y0YO JtdO tdO img src>YimagesJsus dreapta*gi Y border>Y0YO JtdO JtrO

JtableOJtrO JtdO

trO tdO

table border>Y0Y cellpadding>Y0Y cellspacing>Y0Y height>Y?00Y width>'& OtrO td O img src>YimagesJmijloc l/*gi Y border>Y0Y O JtdO

tdO

div align>YcenterYO ont ace>Y;rial( Helvetica( sans.seri Y si-e>Y Y color>Y`99EE00YO bOTop

;nimatie JbO J ontO brOJdivO

table border>Y/Y class>YsampleY O tr bgcolor>Y`99CC00YO tdO ont color>Y`000000YO bOL CDL JbO J ontO

tdO ont color>Y`000000YO bONDM2L2 9ILMDLDI JbO J ontO JtdO tdO ont color>Y`000000YO bOINC;!;BI T T;L2 JbO J ontO JtdO JtrO

tr bgcolor>EE00EEO tdO/ JtdO tdO a hre >Ypo-eJanimationJBatatouille*jpgY rel>YthumbnailYO img

src>Ypo-eJanimationJBatatouille*jpgY height>70 align>YmiddleYOBatatouille 350074 JaO tdO 7EM JtdO JtrO

tr O tdO5 JtdO tdO a hre >Ypo-eJanimationJ!hre 5*jpgY rel>YthumbnailYO img

src>Ypo-eJanimationJ!hre 5*jpgY height>70 align>YmiddleYO !hre 5 3500 4 JaO JtdO tdO 6&0M JtdO JtrO

tr O tdO? JtdO tdO a hre >Ypo-eJanimationJ9inding Nemo*jpgY rel>YthumbnailYO img

src>Ypo-eJanimationJ9inding Nemo*jpgY height>70 align>YmiddleYO 9inding Nemo 3500?


25/28

JtdO tdO E6&M JtdO JtrO

trO tdO JtdO tdO a hre >Ypo-eJanimationJ ver the hedge*jpgY rel>YthumbnailYO img

src>Ypo-eJanimationJ ver the hedge*jpgY height>70 align>YmiddleYO ver the hedge 3500EJtdO

tdO '0M JtdO JtrOtr O tdO' JtdO

tdO a hre >Ypo-eJanimationJThe !impsons Movie*jpgY rel>YthumbnailYO imgsrc>Ypo-eJanimationJThe !impsons Movie*jpgY height>70 align>YmiddleYO The !impsons M350074 JaO JtdO

tdO &0M JtdO JtrOtr O tdOE JtdO

tdO a hre >Ypo-eJanimationJThe Incredibles*jpgY rel>YthumbnailYO imgsrc>Ypo-eJanimationJThe Incredibles*jpgY height>70 align>YmiddleYO The Incredibles 350

JaO JtdO tdO 50M JtdO JtrO

trO tdO7 JtdO tdO a hre >Ypo-eJanimationJMeet the Bobinsons*bmpY rel>YthumbnailYO img

src>Ypo-eJanimationJMeet the Bobinsons*bmpY height>70 align>YmiddleYO Meet the Bobin350074 JaO JtdO

tdO 'E0M JtdO JtrOtrO tdO6 JtdO

tdO a hre >Ypo-eJanimationJCars*jpgY rel>YthumbnailYO imgsrc>Ypo-eJanimationJCars*jpgY height>70 align>YmiddleYO Cars 350074 JaO JtdO

tdO '50M JtdO JtrO

trO tdO& JtdO tdO a hre >Ypo-eJanimationJIce ;ge*jpgY rel>YthumbnailYO img

src>Ypo-eJanimationJIce ;ge*jpgY height>70 align>YabsmiddleYO Ice ;ge 350054 JaO Jtd tdO E 0M JtdO JtrO

trO tdO/0 JtdO


26/28

tdO a hre >Ypo-eJanimationJThe 1rince o 2g pt*pngY rel>YthumbnailYO imgsrc>Ypo-eJanimationJThe 1rince o 2g pt*pngY height>70 align>YmiddleYO The 1rince o3/&&64

JaO JtdO tdO ?&0M JtdO JtrO

JtableOJtdO

tdO img src>YimagesJmijloc r/*gi Y border>Y0YO JtdO JtrOJtableOJtdO JtrO

trO tdOtable border>Y0Y cellpadding>Y0Y cellspacing>Y0Y OtrO tdO img src>YimagesJjos stanga*gi Y border>Y0YO JtdOtdO img src>YimagesJjos dreapta*gi Y border>Y0Y O JtdO JtrOJtableO

JtdO JtrO

JtableOJdivO

.. 2nd o Main Content ..O

div class>YclearthisYO nbspK JdivO

brO brO brO

JdivO


27/28

Jbod OJhtmlO

B"bl"o$raf"e %


28/28

http+//ro wi$ipedia or%/wi$i/&dobe Flash

http+//www filmedetop or%/news php

http+//www imdb com/

http+//www cinema%ia ro/

Lewis( TomK 350054( YHTML or the webY( 5005 2d* cean1ress*
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flashhttp://www.filmedetop.org/news.phphttp://www.imdb.com/http://www.cinemagia.ro/http://www.filmedetop.org/news.phphttp://www.imdb.com/http://www.cinemagia.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	dan-manole
View:	232 times
Download:	0 times

Vlasceanu Carmen

Documents