+ All Categories
Home > Documents > Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

Date post: 04-Apr-2018
Category:
Upload: sabina-gheorghe
View: 248 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 89

Transcript
  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    1/89

    ANALIZA PRINCIPALELOR RESURSE SI POSIBILITATI EXISTENTE LA NIVELULREGIUNII CENTRU PENTRU PRODUCEREA PE TERMEN SCURT SI MEDIU DE ENERGIE

    Proiect Resurse regenerabile de energie - o solutie pentru dezvoltarea durabila a doua regiuni Europene

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    2/89

    2

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    CUPRINS

    1. Cadrul metodologic privind analiza potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru ... 32. Cadrul legislativ cu privire la SRE (Surse Regenerabile de Energie) .................................................. 6

    2.1 Legislatia europeana ............................................. ........................................... ............................... 62.2 Legislatia romaneasca ................................................................ ........................................... ....... 10

    3. Stadiul actual privind utilizarea SRE, la nivel european si in Romania: tehnologii, performante,capacitate instalata prognoze, bariere ..................................................... ............................................ ..................... 13

    4. Potentialul resurselor regenerabila la nivelul Regiunii Centru. Particularitatile geografice ale RegiuniiCentru 17

    4.1 Principalele caracteristici ale reliefului Regiunii Centru ........................................ ......................... 174.1.1 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru ............. 184.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei din

    Regiunea Centru ..................................................................................... ........................................... .............. 204.2 Clima Regiunii Centru ............................................... ...................................................... .............. 22

    4.2.1 Particularitatile climatice ale Muntilor Carpati din Regiunea Centru ........................................ 234.2.2 Particularitatile climatice ale Depresiunii Colinara a Transilvaniei din Regiunea Centru ......... 234.2.3 Analiza potentialului energetic regenerabil pe baza resurselor climatice din Regiunea Centru

    244.3 Hidrografia Regiunii Centru un suport in valorificarea resurselor hidroenergetice .................. ... 30

    4.3.1 Caractere generale ale hidrografiei Regiunii Centru .................... ........................................... 304.3.2 Potentialul microhidroenergetic si geotermal al Regiunii Centru ............................................. 33

    4.4 Solurile ............................................. ............................................... .............................................. 384.5 Vegetatia naturala si biomasa .............................................. .................................................. ....... 39

    4.5.2 Biomasa ............................................................................ ........................................... .............. 394.6 Principalele resursele de subsol cu potential energetic din Regiunii Centru ................................. 40

    5. Economia ......................................... ............................................... ........................................... ....... 425.1 Structura economica a Regiunii CENTRU din perspectiva consumului energetic ......................... 42

    5.1.1 Economia si consumul de energie .................................... ................................................... ... 425.1.2 Evolutia economiei Regiunii Centru. Principalii indicatori macroeconomici ............................. 43

    5.2 Situatia energetica a Romaniei. Potential si productie .................................................................. 495.3 Agricultura ........................................... ............................................... ........................................... 575.3.1 Particularitati ale agriculturii Regiunii Centru .................................................. ......................... 575.3.2 Caracteristici generale cu privire la agricultura Regiunii Centru .............................................. 585.3.3 Resursele regenerabile obtinute din biomasa .................................................... ..................... 63

    6. Initiative locale si regionale privind utilizarea energiilor regenerabile. ............................................... 696.1 Parteneriatul local/regional pentru utilizarea energiilor regenerabile .......................................... ... 69

    7. Regiunea CENTRU - o piata pentru aplicatii regenerabile .............................................. .................. 717.1 Situatia electrificarii localitatilor din Regiunea CENTRU ...................................... ......................... 717.2 Reteaua de alimentare cu gaze naturale in Regiunea CENTRU .................................... .............. 747.3 Resurse si solutii pentru dezvoltarea de aplicatii care utilizeaza sursele regenerabile de energie in

    localitatile din Regiunea CENTRU ......................................... ............................................... ................................ 75

    8. CONCLUZII ...................................................................................................................................... 799. BIBLIOGRAFIE ....................................... ............................................... ........................................... 8010. ANEXE ............................................. ............................................. ............................................. ....... 84

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    3/89

    3

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    1. Cadrul metodologic privind analiza potentialului resurselor regenerabile la nivelulRegiunii Centru

    Realizarea unei analize a potentialului resurselor regenerabile de energie in Regiunea CENTRU este oconsecinta a preocuparilor manifestate, la nivel local, intr-o prima etapa, de catre autoritatile publice judetene si ale

    municipalitatilor, pentru definirea unor politici si planuri de actiune in domeniul energiei. Patru agentii judetene silocale1 au fost infiintate in Regiunea CENTRU in cadrul Programelor Intelligent Energy Europe si SAVE pentru aface vizibia politica Europeana in domeniul energiei dar si pentru a impulsiona utlizarea surselor alternative deenergie, eficeinta energetica si a gestiona actiunile si planurile locale si judete din domeniul energiei.

    De asemenea, o expertiza importanta in domeniul energiilor regenerabile este detinuta in universitatile sicentrele de cercetare din Regiune, Universitatea Transilvania din Brasov fiind un reper la nivel regional dar sinational in ceea ce priveste cercetarea si formarea de specialisi in sisteme de energii regenerabile.

    ADR CENTRU a realizat in anul 2007 o analiza a potentialului eolian in Regiunea CENTRU. Datele folositein analiza au fost obtinute din publicatii ale Agentiei Nationale de Meteorologie si Hidrologie, pentru cateva statiimeteo. Prin utilizarea unui software GIS si aplicarea unor metode matematice de interpolare, coroborate cucaracteristicile geografice si climatice ale regiunii, s-a obtinut o harta a potentialului eolian al Regiunii CENTRU.Aceasta analiza a fost un prim pas spre abordarea integrata a potentialului surselor regenerabile si asumarea

    acesteia ca domeniu de interes regional.Necesitatea unei analize a potentialului surselor regenerabile de energie a fost data pe de o parte deexistenta ei ca prioritate la nivelul politicilor europene si nationale precum si de realitatile socio-economice aleregiunii.

    In acest moment la nivelul tarii exista 20 de firme producatoare de energie din surse regenerabile, carebeneficiaza de certificate verzi2 (micro-hidro centrale MHC si grupuri generatoare/centrale eoliene), a caror putereinstalata este de 47 MW (7 MW instalati in grupuri eoliene si 40 MW instalati in MHC). In Regiunea Centru suntinstalate 2 micro-hidrocentrale, una dintre acestea in localitatea Zetea, jud. Harghita cu o PI de 3,6 MW si o alta inlocalitatea Arpasu de Sus, jud. Sibiu.

    Solicitarile pentru instalarea de centrale eoliene adresate Transelectrica au fost mult mai mari, PI aacestora ridicandu-se la 4000 MWh fapt ce a determinat elaborarea unui studiu de integrarea al acestora insistemul energetic national.

    Un interes deosebit a fost manifestat de catre consumatorii individuali si pentru programul Casa Verde, unprogram guvernamental prin care se dorea finantarea implementarii sistemelor de producere a energiei din sursealternative.

    Daca pentru energia electrica produsa din surse regenerabile exista informatii la nivel national si regional,pentru sursele regenerabile utilizate pentru incalzirea locuintelor si a apei, in special in mediul rural, nu exista oestimare care sa reflecte pe de o parte economia realizata raportat la consumul de energie fosila iar pe de altaparte inventarierea solutiilor si posibilitatilor de valorificare a altor forme de energie (energia solara, hidroeneria,energia eoliana) in scopul asigurarii eficientei si confortului energetic al acestor localitati. Conform datelor statisticeexistente, inca existau in Regiunea Centru, in anul 2006, peste 5000 de gospadarii neelectrificate si 169 de unitatiadminsitrative neracordate la reteaua de alimentare cu gaz metan, dintre care si 7 localitati urbane.

    De asemenea, eficienta energetica a sistemelor de incalzire individuale, a cladirilor de locuinte dar si acladirilor publice reprezinta inca un domeniu insuficient abordat si care, prin analize si solutii corecte ar putea duce

    la economie de energie.Elaborarea acestei analize s-a realizat cu sprijinul finantarii primite de la Comisia Europeana pentru

    proiectul resurse regenerabile de energie o solutie pentru dezvoltarea durabila a doua regiuni Europene (RenERgEuReg).

    Proiectul RenERg EuReg a rezultat din necesitatea oferirii unui cadru in care sa poata fi promovatautilizarea energiilor regenerabile la nivel regional, prin inventarierea actorilor regionali si locali implicati in acestdomeniu si a nevoilor acestora, prin realizarea unei inventarieri a potentialului resurselor regenerabile de energie si

    1 Agentia Locala pentru Managementul Energiei Sighisoara, Serviciul Public de Managementul Energetic Harghita, Agentiapentru Managementul Energiei si Protectia Mediului Brasov, Agentia Locala a Energiei Alba

    2 Sursa: Studiul de fundamentare a strategiei Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice Transelectrica de

    integrare in sistemul energetic national a centralelor eoliene, febr. 2008: www.transelectrica.ro

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    4/89

    4

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    a cadrului de sprijin existent pentru dezvoltarea si implementarea unor investitii precum si prin definirea unor directiide actiune pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU.

    Acest proiect precum si activitatile sale au la baza transferul de experienta in problematica utilizariiresurselor si a sistemelor de energii regenerabile dintre Regiunea Brandenburg, Germania si Regiunea CENTRU,Romania.

    ConsultareaIn cursul lunii iulie, ADR CENTRU impreuna cu partenerii din Regiunea CENTRU si partenerii din Regiunea

    Lusatia-Landul Brandenburg au organizat o serie de sase seminarii, in fiecare din cele sase judete ale RegiuniiCENTRU pentru initierea unui dialog cu actorii regionali din domeniul energiilor regenerabile precum si transferareade know-how si expertiza din partea partenerilor din Regiunea Lusatia.

    Peste 180 de persoane au participat la cele 6 workshop-uri reprezentand autoritati publice locale sijudetene, agentii de mediu, directii pentru agricultura, universitati, camere de comert, firme, agentii locale aleenergiei, reprezentanti regionali ai Agentiei pentru Conservarea Energiei, etc

    Obiectivul acestor workshop-uri a fost identificarea, in primul rand a intereselor si nevoilor celor careactiveaza in acest domeniu pentru a putea identifica temele majore care vor fi abordate in cadrul clusterului decercetare care urmeaza sa fie creat prin acest proiect. Astfel, a fost aplicat un chestionar in care participantii auavut ocazia sa-si manifeste interesul pentru o anumita resursa regenerabila de energie, pentru anumite tehnologiiprecum si sa-si exprime opinia cu privire la rolul clusterului de cercetare. Au fost reprezentate la aceste workshop-uri 44 de firme, camere de comert si reprezentanti ai intreprinzatorilor din regiune, 37 de autoritati locale si

    judetene, 29 de institutii din domeniul mediului, agriculturii, silviculturii, 3 agentii locale ale energiei, filiale regionaleale Agentiei pentru Conservarea Energiei si 8 universitati si institute de cercetare din regiune.

    Principalul interes in utilizarea resurselor regenerabile, asa cum rezulta din procesarea chestionarelorl-au reprezentat, in ordinea optiunilor: energia solara, biomasa, energia eoliana, si hidroenergia.

    Cei mai multi respondenti ai chestionarelor au fost interesati de producerea de energie din resurseregenerabile, urmata de dezvoltarea de politici in acest domeniu, educatie si formare, cercetare si transfertehnologic. Reducerea pierderilor de energie si utilizarea sistemelor de incalzire utilizand radiatia solara au fostprincipalele optiuni ale participantilor la solutiile privind sistemele de incalzire urmate de utilizarea pasiva aradiatiei solare in constructii, descentralizarea sistemelor de incalzire si monitorizarea consumului de energie. Inceea ce priveste tehnologiile de interes, cei mai multi dintre participanti si-au exprimat interesul pentru sistemelemicro hidro, urmate de panouri solare pentru incalzire, tehnologii pentru reducerea pierderilor de energie siconvertori pentru energie eoliana.

    In ceea ce priveste rolul clusterului, cei mai multi participanti au considerat ca acesta trebuie sa

    contribuie la intensificarea colaborarii dintre firme si institutele de cercetare, sa poata influenta politicile siprogramele din domeniul energiei, sa lupte pentru rezolvarea problemelor de mediu si sa contribuie la dezvoltareade noi produse in acest domeniu.

    Urmatorul pas in implementareaproiectului l-a constituit crearea unei structuri regionale care sa reuneascainstitutii cu expertiza in domeniul energiilor regenerabile si interesate in dezvoltarea unui nucleu de expertiza caresa faciliteze accesul firmelor la rezultatele cercetarii, sa fie un nucleu de informare si dezbatere pe probleme deinteres pentru actorii care activeaza in domeniul energiilor regenerabile.

    Crearea clusterului de cercetare a fost supusa dezbaterii publice a actorilor regionali care au decis asupradomeniilor principale de interes care vor fi abordate intr-o prima etapa in cadrul clusterului: biomasa si energiasolara, aceastea reprezentand surse cu potential energetic pentru regiune. Treisprezece institutii au fost cooptatein acest cluster: 6 fiind partenerii initiali din proiect plus inca 7 institutii din Regiune.

    Grupul de lucru pentru realizarea analizei

    In elaborarea analizei au fost implicati partenerii romani ai proiectului precum si alte institutii din regiunecare detin informatii calitative si cantitative privind utilizarea sursele regenerabile de energie sau alte informatiirelevante pentru analiza.

    Aceasta analiza elaborata in cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru a avut la baza odocumentare din literatura de specialitate, prelucrarea unor seturi de date statisitce, dar mai ales o stransacolaborare cu institutile din regiunea, care ne-au furnizat date statisitce, dar au asigurat si un feed-back privindmetodologia si continutul acestui studiu. Printre institutile implicate in grupul de lucru amintim: Centrum FrEnergietechnologie Brandenburg Gmbh, Iba Fuerst-Pueckler-Land Gmbh, Regionale PlanungsgemeinschaftLausitz Spreewald, Hoogen Bodensanierung Gmbh, Schradenbiogas Gmbh & Co.Kg, Universitatea Transilvaniadin Brasov, Centrul de Tehnologii, Inventica si Business, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Sibiu,

    Consiliul Judetean Alba, SC FINEX SRL, Agentia Locala a Energiei Alba, Agentia Regionala pentru ProtectiaMediului Sibiu, SC Eon Gaz Srl, Sc Electrica Srl, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Alba, Mures,

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    5/89

    5

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    Brasov, Haghita, Covasna, Sibiu, Directia Silvica Covasna, Brasov, Alba, Harghita, Mures, Sibiu, Filialele TeritorialeSibiu, Targu Mures ale ARCE.

    In elaborarea analizei o atentie deosebita s-a acordat:- Cunoasterii complexe a Regiunii Centru din punct de vedere al particularitatilor geografice si socio-

    economice- Obtinerii si prelucrarii unui volum mare de date statisitce- Gandirii macrostrategice menite a identifica si valorifica punti de legatura cu institutiile care direct sau

    indirect sunt implicate in domeniul energiilor regenerabile in ideea elaborarii unui cadru obiectiv deidentificare a potentialului energiilor regenerabile, dar si identificarea oportunitatilor de investitii indomeniu contribuind la dezvoltarea economica si durabila a Regiunii Centru

    - Dezvoltarii unor metodologii de calcul si analiza a potentialului resurselor regenerabile tinand cont departicularitatile Regiunii Centru

    - Documentarii in diferite domenii precum: agricultura, climatologie, economie, energetica,geomorfologie, GIS (Sisteme Informationale Geografice), hidrologie, pedologie, SRE (surse de energieregenerabila), etc

    Metodele folosite in prelucrarea si analiza datelor au avut la baza cunoasterea unor formule de calculstatistic. Avand in vedere faptul ca foarte multe date folosite au referinta spatiala, in elaborarea studiului de fata s-afolosit tehnologia GIS, caracterizata de sistem informatic complex si flexibil capabil a fi un suport in facilitareaobtinerii unor noi informatii in urma prelucrarii datelor prin intermediul hartilor. Cunoasterea functionalitatiiSistemului Informational Geografic a permis realizarea unor seturi de harti, de la cele prin care se poate identificaanumite elemente de interes (artere hidrografice, baraje de apa, areale cu paduri, terenuri arabile, unitatiadministrative bogate in resurse energetice primare, etc), pana la cele mai complexe, avand la baza metode deanaliza si modelare spatiala. Folosind metode de interpolare atent alese in functie de specificul indicatorilor luati incalcul s-au realizat harti de identificare a potentialului energiilor regenerabile la nivel de regiune (eolian, solar). Inrealizarea acestor harti s-au aplicat cateva ecuatii matematice care apoi au fost dezvoltate si particularizate pentruRegiunea Centru, contribuind astfel la realizarea unei metodologii de calcul al potentialului eolian si solar.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    6/89

    6

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    2. Cadrul legislativ cu privire la SRE (Surse Regenerabile de Energie)

    2.1Legislatia europeana

    Energia a fost considerata mult timp ca fiind un domeniu reglementat exclusiv prin politici nationale si cu oimplicare directa a guvernelor nationale. Motivele pentru care s-a considerat normala aceasta abordate sunt date

    de: monopolul natural pe care il constituie activitatile de transport si distributie in cadrul sectorului de energie, ceeace permite integrarea facila pe verticala, sub forma de monopoluri, a diferitelor activitati; de rolul esential pentrucomunitate pe care il joaca energia, fie ca resursa primara, fie ca energie electrica, motiv pentru care s-a simtitnevoia unui control strict guvernamental; de caracterul strategic, pentru orice economie, al sectorului de energie, inspecial energia electrica, gazul si intr-o masura mai mica, petrolul. Aceste caracteristici au contribuit la crearea uneiparadigme traditionale in relatia guvern-industrie pe tema energiei, care a dominat timp de decenii, si care sepoate descrie sub forma unui model de organizare care implica controlul central asupra unei retele de energieprimara si finala.

    Modelul a functionat o perioada lunga de timp, acumuland insa nemultumirea tot mai evidenta aconsumatorilor fata de faptul ca, in nici una din fazele de operare ale sistemului de energie, ei nu sunt parte laprocesul de luare a deciziilor. Un alt neajuns important a fost determinat de faptul ca cei care planifica, conduc siopereaza sistemul nu-si asuma nici un risc si nu sufera daca gresesc. Costul incompetentei sau al unor judecati

    gresite a fost intotdeauna platit de consumatori, in dubla lor calitate de consumatori si platitori de impozite. Aceastarelatie rigida, traditionala, guvern-industria de energie este afectata, de ceva timp, de o schimbare ce pareireversibila. Vechile certitudini au inceput sa se clatine, iar acceptarea neconditionata a deciziilor luate centralizatnu a mai functionat, in mod tot mai evident dupa anii 90. Noul val care ia locul reglementarii centralizate estereglementarea pentru competitie.

    Monopolurile naturale, fie proprietate de stat, fie sub controlul acestuia, care functionau intr-o configuratietehnic centralizata, incep sa se destrame si sa se reorienteze spre clienti si competitie. Caracteristicile noului tip deabordare sunt diferite, si anume:

    - separarea activitatilor, pentru a permite concurenta ori de cate ori este posibil (in locul integrarii peverticala);

    - libertatea de a investi in activitati concurentiale (in locul planificarii centralizate);- libertatea de a contracta la tarife competitive (in locul tarifului fixat);

    - accesul la retea si infrastructura;- supravegherea sistemului de catre reglementatori independenti (in locul guvernului);- adaptarea la tehnologia informatiei.Crizele de energie din anii 70 au condus la interventii energice ale statelor industrializate in sectorul

    energetic. Pe agenda politica europeana a aparut o noua problema, si anume aceea a sigurantei in alimentarea cuenergie. S-au initiat programe costisitoare pentru constructia de centrale nucleare si s-au alocat subventii pentruenergiile alternative. S-a creat Agentia Internationala a Energiei, cu scopul de a supraveghea alocarea resurselorfinanciare si a incuraja diversificarea formelor alternative de energie. In acelasi timp, modest, au inceput sa aparapoliticile nationale de energie si agentiile de implementare. Totusi, unele interventii planificate in acest modtraditional s-au dovedit grabite sau chiar nefolositoare, de aceea capacitatea guvernelor singure de a interveni inpolitica de energie a inceput sa fie pusa la indoiala.

    Avocatii noii abordari deschise catre piata au inceput sa apara in Marea Britanie si SUA inca din anii 70.

    Anumite structuri de functionare care existau izolat, in special in SUA, reprezentate prin producatori independenticare debiteaza energie intr-o retea publica, au generat intrebarea daca acest tip nu s-ar putea extinde, largindnumarul actorilor din sector si incurajand concurenta, pentru ca intr-un viitor sa creeze piata libera.

    La mijlocul anilor 80,noua gandire a inceput sa castige tot mai multi adepti. Tabu-urile controlului de statasupra sectorului au inceput sa cada, mai ales sub influenta a doua fenomene: globalizarea economiei mondiale siaparitia diferitelor initiative guvernamentale de liberalizare a pietelor de energie. Globalizarea a adus in discutierolul statelor natiuni, nu in sensul reducerii, ci al transformarii functiilor lor si depolitizarea spatiului national pentruunele sectoare economice. Liberalizarea, ca o consecinta imediata a globalizarii, implica in mod necesar untransfer de responsabilitate de la stat catre sectorul privat, concomitent cu preluarea corespunzatoare a atributiilorde reglementare de catre agentii guvernamentale.

    In ciuda co-existentei celor doua abordari, una traditionala si cealalta, de piata, cea din urma a devenit inanii 90, daca nu neaparat o realitate pentru toate statele, cel putin o aspiratie si un nou principiu de organizare.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    7/89

    7

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    Totusi, noua paradigma contine inca intrebari la care se asteapta raspunsuri. Una este legata de durataimplementarii efective, cata vreme se stie ca schimbarea structurilor si infrastructurilor de energie, foartecostisitoare, va dura probabil foarte mult timp, perioada in care interventia guvernamentala va continua sa se facasimtita. O alta intrebare deschisa ramane compatibilitatea politicilor de energie cu cele de mediu si sociale, ultimiledoua ramanand, pentru un tip nedefinit, in sarcina exclusiva a guvernelor.

    MOMENTE CHEIE IN DEZVOLTAREA POLITICII COMUNE DE ENERGIE - Incercari de definire a uneipolitici comune de energie

    In istoria Comunitatilor Europene, politica de energie a fost mai degraba nesemnificativa, desi, paradoxal,doua dintre tratatele de baza, Tratatul de constituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO) siTratatul de constituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom) , se refera la energie. CECO, infiintataprin Tratatul de la Paris in 1951, crea de jure o piata comuna a carbunelui, care pana la urma nu s-a dezvoltatsi spre alte directii. Tratatul Euratom, incheiat la Roma in 1957, isi are originea in criza petrolului din Suez din 1956.Tratatul si-a propus, pe de o parte, reducerea dependentei fata de importurile din Orientul Mijlociu, iar pe de alta,sa ofere o contrapondere la dominanta nucleara a SUA si URSS ce incepuse sa se manifeste la acea vreme. Maitarziu, Euratom a incurajat dezvoltarea programelor nucleare nationale. O deschidere spre unele clarificari s-a facutin 1964, cand a fost incheiat un Protocol de Intelegereintre Statele Membre pe probleme de energie. Documentulatragea atentia asupra caracterului global al problemelor de energie si asupra faptului ca Tratatele ComunitatilorEuropene acopera acest sector intr-o maniera ne-coordonata. Prima incercare de coordonare a facut-o ComisiaEuropeana in 1967, printr-o Comunicare catre Consiliul Ministrilor, unde indica primele masuri in constructia uneipolitici comune in acest domeniu. Actul Unic European(1987) a marcat un punct de turnura pentru piata unica, darenergia nu s-a bucurat de un interes special, pentru ca, la acea vreme, guvernele nu erau dispuse sa cedeze oparte din controlul lor asupra monopolurilor nationale de energie in favoarea deschiderii catre piata.

    Tratatul de la Maastrichtincheiat in 1992 si cunoscut sub numele de Tratatul UE, a adus unele completarila definirea conceptului de piata interna a energiei (PIE), fara sa includa un Capitol de Energie. Comisia Europeanaa pregatit o propunere de capitol, care ar fi trebuit, intre altele, sa o investeasca cu anumite competente indomeniu. Trei tari sau opus vehement acestei initiative : Marea Britanie, Olanda si Germania. Aceeasi soarta a avutsi o alta propunere a Comisiei, referitoare la administrarea Cartei Energiei de catre Directia de Energie din cadrulCE. Propunerea de includere a Capitolului Energie a fost repusa pe agenda urmatorului Tratat de la Amsterdam,din 1997, dar a fost inca o data respinsa. Este interesant ca Parlamentul European a fost un sustinator puternic alCapitolului de Energie, adversarii ei fiind chiar Statele Membre. Tratatul UE a adus totusi ceva nou pentru sectorulenergie, largind aria de actiune a principiului subsidiaritatii, valabil pana la acea data numai pentru chestiunile de

    mediu. Principiul subsidiaritatii are o importanta speciala in domeniul energiei, pentru ca permite Comisiei saarmonizeze raportul de forte intre Statele Membre si institutiile comunitare, utilizand ca instrument principaldirectiva. Aceasta, dupa cum se stie, nu impune mecanisme rigide, ci defineste un cadru care permite StatelorMembre sa opteze pentru acele sisteme care se potrivesc cel mai bine resurselor naturale, profilului industrial sipoliticilor de energie din fiecare tara in parte.

    Tratatul de la Amsterdam (1995) a consfintit pentru prima data o initiativa comunitara din domeniulenergiei, anume Retelele de Energie Trans-Europene (TENs), proiect care urmareste extinderea retelelor detransport, telecomunicatii si infrastructuri energetice pan-europene, dincolo de cadrul strict al Uniunii. Scopulacestor programe este de a mari capacitatea de interconectare si inter-operabilitatea retelelor nationale, ca siaccesul la acestea, si deasemenea, sa lege zonele izolate si periferice cu regiunile centrale ale Uniunii. Pentruadministrarea acestor programe exista o linie bugetara speciala in bugetul Uniunii.

    Carta Europeana a EnergieiLa Consiliul European de la Dublin din 1990 s-a lansat idea ca refacerea economica in fostul spatiu

    comunist, ca si siguranta in alimentarea cu energie a tarilor din spatiul comunitar, ar putea fi intarite printr-ocolaborare in domeniul energiei. Asa s-a nascut Carta Europeana a Energiei, al carui document final a fost semnatla Haga de catre 51 de state, in decembrie 1991. Cadrul legal de cooperare pentru a pune in practica principiileCartei a fost realizat prin Tratatul Cartei Energiei. Acesta este un document multilateral semnat in decembrie 1994la Lisabona, avand drept obiectiv stabilirea unui cadru de promovare pe termen lung a colaborarii in domeniulenergiei pe axa Est-Vest, pornind de la principiile Cartei Europene a Energiei. Tratatul se bazeaza pe respectareaprincipiilor Pietei Interne a Energiei si reprezinta o extensie a acesteia la intreaga Europa si mai departe (Japoniaeste una din semnatare). O parte importanta a Tratatului se refera la eficienta energetica si problemele de mediu.Comertul cu energie intre partile semnatare este guvernat, conform Tratatului, de procedurile GATT, ceea ceinseamna ca tarile semnatare trebuie sa aplice aceste proceduri chiar daca nu sunt parte a Acordului GATT sau

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    8/89

    8

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    OMC. Sunt prevazute articole care stabilesc conditiile de concurenta, transparenta, suveranitate, taxare si mediu,ca si articole dedicate protectiei investitiilor, 8 tranzitului de energie si tratamentului aplicat disputelor. Tratatul aintrat in vigoare in anul 1998.

    Cartea Verde a EnergieiComisia Europeana joaca un rol central in dezbaterea dintre diferitii actori de pe piata energiei, unii dintre

    ei dorind descentralizarea, iar altii, dimpotriva, asa cum s-a vazut anterior.Prima comunicare a Comisiei Europene care abordeaza chestiunea unei politici energetice comune

    dateaza din 1995 si s-a numit Cartea Verde For a European Union Energy Policy. I-au urmat, in acelasi an,Cartea Alba An Energy Policy for the European Union, apoi o noua secventa de comunicari in 1996 si 1997,numite Green Paper for a Community Strategy Energy for the Future: Renewable Sources of Energy, respectivWhite Paper: Energy for the Future Renewable sources of Energy.

    Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune si a legislatiei europene create pentru ao pune in practica. Complexitatea problemelor legate de producerea energiei, transportul si consumul energiei acrescut mult in ultimile decenii, odata cu acutizarea problemelor globale de mediu, schimbarile climatice siepuizarea resurselor naturale. Pe langa acestea, Uniunea Europeana se confrunta cu cateva probleme specifice,intre care cea mai serioasa este cea legata de dependenta accentuata fata de resursele energetice de import.

    Aflata si sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia Europeana a lansatin anul 2000 cea de-a treia Carte Verde Spre o strategie europeana a sigurantei in alimentarea cu energie. Raportul final asupra Cartii Verzi a Energiei, rezultat in urma unei dezbateri publice de o amploare fara precedent inultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia Europeana la 27 iunie 2002. Un moment recent care a dat semnalulunei accelerari in dezvoltarea politicii de energie comuna s-a petrecut la Consiliul European de la Barcelona(martie2002), unde s-a decis liberalizarea totala a pietei de energie electrica pentru consumatorii industriali si comercialiincepand cu anul 2004.

    Cartea Verde a Securitatii Furnizarii Energiei este primul studiu energetic cu adevarat important realizatdupa anii 70 in spatiul european si reprezinta baza unei strategii energetice pe termen lung a ComunitatilorEuropene. Scopul sau nu a fost sa prezinte solutii, ci sa atentioneze asupra starii actuale a sectorului de energie,precum si a implicatiilor si consecintelor consumului de energie asupra economiei si mediului inconjurator.

    Pentru a imbunatati siguranta in alimentarea cu energie si a raspunde in acelasi timp cerintelor de mediu(in special in problema schimbarilor climatice si a incalzirii planetei), Cartea Verde evidentiaza necesitatea casursele de energie regenerabila sa devina o parte tot mai importanta din structura productiei de energie. Pana in2010, proportia surselor regenerabile ar trebui sa ajunga la 12 %, fata de 6 % in 1998. Sursele conventionale de

    energie cu potential poluant mai redus (pacura, gaz natural, energie nucleara) sunt reconsiderate, in sensul de asprijini, prin ele, dezvoltarea de noi resurse energetice. Pe de alta parte, grija pentru mentinerea competitiei pepiata energiei nu da prea mult spatiu de manevra subventiilor de stat destinate stimularii producatorilor de energiedin surse neconventionale. Din acest motiv, Comisia Europeana considera ca este necesara o minima armonizarein domeniul subventiilor.

    Promovarea energiei verziprin certificare sau printr-o reforma a taxelor de mediu sunt doua dintre cele maivehiculate modele. Dezbaterea lansata de Cartea Verde a conturat cateva directii de actiune, dupa cum urmeaza:

    Managementul cererii de energie electrica. Consumul de energie va trebui sa fie controlat si dirijat,indeosebi prin monitorizarea atenta a eficientei energetice si prin diversificarea surselor de energie primara.Stocurile de combustibil. In 2004, Uniunea largita va consuma peste 20% din productia mondiala de petrol. Pentrusiguranta in alimentarea cu combustibili energetici, este necesara asigurarea de stocuri strategice de petrol sicoordonarea utilizarii acestora, ca si solidaritatea intre S/M pe timp de criza. O abordare similara exista pentru

    stocurile de gaz. Siguranta alimentarii. Pentru asigurarea sigurantei in alimentare cu energie primara in Europa, s-aconvenit crearea unui nou parteneriat energetic EU Rusia, care va contine prevederi legate de siguranta retelei,protectia investitiilor, proiecte majore de interes comun. Actualul Acord de Parteneriat si Cooperare UE-Rusia,semnat in decembrie 1997 pe o durata de 10 ani, are o putere redusa, mult sub puterea Acordurilor Europeneincheiate cu statele in curs de aderare.

    Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezinta in prezent doar 6 % din balanta energetica aUE. Daca se pasteaza trendul, ele vor acoperi numai 9 % din totalul consumului pana in 2030.

    Directiva privind promovarea energieiproduse din surse de energie regenerabila, adoptata de ComisiaEuropeana in Noiembrie 2000, face un pas important spre atragerea interesului pentru investitii in surse alternative.Actul legislativ contine prevederi ce fac referire la programe de sprijin nationale pentru producatorii de energie pebaza de surse energetice regenerabile, in conditiile acordarii unor garantii de origine a electricitatii produse dinaceste surse si suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la retea a producatorilor de energie. Energia

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    9/89

    9

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    nucleara. Temerile legate de incalzirea planetei au schimbat perceptia asupra energiei nucleare. Este un faptrecunoscut acela ca folosirea energiei nucleare si a celor regenerabile, impreuna cu eficienta energetica crescuta,conduc la limitarea efectului de sera al gazelor emise de combustibilii fosili. Abandonarea totala a energiei nuclearear insemna ca 35 % din productia de energie electrica sa fie acoperita din alte surse. De aceea, optiunea nucleararamane deschisa statelor europene care o doresc. Totusi, procesarea si transportul deseurilor radioactive ramaneo chestiune inca nerezolvata. Noile tari membre si candidate care au reactoare vechi trebuie sa le inchida sau sa lemodernizeze, asa cum este cazul grupurilor nucleare de la centrala Dukovany din Cehia sau Kozlodui din Bulgaria.Fiind un subiect de interes major, siguranta nucleara va face obiectul unor raportari regulate, se va elabora unstandard de practici comune si un mecanism european de control si peer-review. Statele vor trebui sa-siconstruiasca sisteme nationale de depozitare a deseurilor radioactive. Piata interna de energie. Este singura carepoate asigura competitia sanatoasa si garanta siguranta alimentarii cu energie, intarind competitivitatea economieieuropene, dar necesita capacitati trans-frontaliere imbunatatite. Comertul cu energie in UE. Comertul acopera doar8 % in cazul energiei electrice, si are inca nevoie de capacitati de interconectare. Exista un plan de dezvoltare ainfrastructurii de gaz si retele electrice, si au fost identificate mai multe proiecte deinteres european. Conceptulglobal de siguranta in alimentare. Acest deziderat impune un efort de anticipatie pe termen lung si relatii intarite cuterte tari. Decuplarea consumului de cresterea economica, este o tendinta a politicii comune de energie, prin carese incearca reducerea sau stoparea influentelor negative ale sectorului de energie asupra mediului si vietii sociale.Instrumentul recomandat este folosirea eficienta a energiei.

    Protectia mediului si nevoia asigurarii unei dezvoltari durabile (concept lansat la Rio), au fost argumentelereconsiderarii energiilor noi si regenerabile pentru productia la scara industriala.Uniunea Europeana s-a angajatprin Protocolul de la Kyoto sa reduca emisia gazelor cu efect de sera cu 8 % pana in 2008-2012. Si totusi, in aniiimediat urmatori semnarii documentului, nimic semnificativ nu s-a intimplat. Una din tarile care si-a luat in seriosangajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult decat alte tari membre, si-a impus un obiectiv extrem deambitios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de sera cu 21 %.

    Bazele unei Politici Energetice a Uniunii Europene a fost lansata in anul 2007 odata cu comunicarea catreConsiliul European a documentului O politica energetica pentru Europa. Obiectivele Strategice ale UE in cadrulacestei politici energetice in perspectiva anului 2020 sunt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30%in tarile dezvoltate, cu un angajament de 20% pentru tarile membre UE.

    Aceasta strategie face parte din comunicatul ambitios al Comisiei Europene de a limita schimbarileclimatice cu 2 grade pana in anul 2020.

    Din lista masurile care vin in sprijinul tintelor propuse de UE sunt si:Planul de Actiune pentru Eficienta Energetica, continand masuri care ar duce la o reducere a

    consumului energiei primare de 20% pana in anul 2020Harta de parcurs a energiilor regenerabile, comunicata de Comisia Europeana in ianuarie 2007,stabiliea strategia pe tremen lung a Uniunii Europene pentru producerea energiei regenerabile. Scopul acesteistrategii este de a sprijini UE pentru a-si indeplini ambele obiective: de crestere a securitatii furnizarii energiei sireducerii emisiilor de gaze cu efect de sera.

    Cu aceasta Harta de Parcurs, Comisia Europeana stabileste o parte importanta a viziunii sale strategiceasupra viitorului energiei in Europa. Aceasta cauta sa accelereze cresterea importantei energiei regenerabile sipropune ca UE sa atinga o contributie de 20% in mixul de energie din sursele regenerabile de energie pana in anul2020.

    Dezbaterile au continuat si in anul 2008 cand Comisia Europeana a propus dezbaterii Parlamentuluirealizarea planului strategic pentru tehnologia energiei care se doreste a sprijini la realizarea obiectivelor si a facefata provocarilor acestui sector prin: cresterea activitatilor de cercetare, pe termen scurt care sa reduca costurile

    tehnologiilor existente si sa le imbunatateasca performantele, iar pe termen lung prin sprjinirea dezvoltarii de noitehnologii cu emisii scazute de carbon.In noiembrie 2008 Comisia Europeanaa iesit cu propunerea realizarii Planului de actiune pentru securitate

    si Solidaritate Energetica a Uniunii Europene si a prezentat un pachet amplu pe problematica energiei pentru onoua lansare a politicii de securitate energetica in Europa, care sa sustina propunerea tintelor energetice 20-20-20care urma sa fie propusa aprobarii Statelor Membre in decembrie 2008.

    In decembrie 2008, Consiliul European a adoptat o politica integrata pentru energie si schimbarileclimatice, care include tinte ambitioase pentru anul 2020 care spera sa aseze Europa pe calea spre un viitorsustenabil cu reducerea carbonului, economii eficiente din punct de vedere energetic prin:

    Reducerea gazelor cu efect de sera cu 20% (fata de anul 1990)Reducerea consumului de energie cu 20% prin cresterea eficientei energeticeAcoperirea in proportie de 20% a consumului de enrgie din surse regenerabile.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    10/89

    10

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    2.2Legislatia romaneasca

    Prin Tratatul de aderare semnat de Romania la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, tratatele constitutive aleUniunii devin parte integranta a legislatiei Romaniei, iar principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptuluiintern devine aplicabil si in tara noastra. Din acest motiv, stadiul alinierii legislatiei interne la acquis-ul comunitar seimpune ca o necesitate, orice discrepanta intre normele unionale si legislatia romaneasca putand sa creezedezechilibre in piata interna.

    Din punct de vedere legislativ, in unele domenii impactul pe care il va avea integrarea este mai mare decatin altele. Unul dintre aceste domenii este energia.

    Scopul principal al politicii energiei al Comisiei Europene consta in dezvoltarea procesului de regenerare aenergiei, in special a energiei produse cu ajutorul vantului, a apei, a energiei solare si biomasei. ComisiaEuropeana justifica acest obiectiv prin precizarea a catorva motive si anume:

    Energia astfel obtinuta are un rol important in reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) un obiectivmajor al Comisiei Europene.

    Dezvoltarea schimbului de energie sporeste sprijinirea industriei.Totodata, ajuta la imbunatatirea securitatii schimbului de energie prin reducerea dependentei Comunitatii

    de sursele de energie de import.Reinoirea surselor de energie se asteapta a fi mult mai econome in comparatie cu sursele de energie

    competitive, estimandu-se in termen de la mediu la termen lung.Nevoia Comunitatii de a sprijini inlocuirea surselor de energie este evidenta. Cateva tehnologii, in special

    energia vantului, dar si hidroenergia pe o scara mai mica, energia biomasei si aplicatiile solar-termale sunt viabile sicompetitive din punct de vedere economic. Celelalte, in special energia fotovoltica (constand in paouri de siliconcare genereaza electricitate pe baza solara) depind numai de volumul produs si de cererea economiei.

    Programul Comunitatii Europene intitulat White Paper for a Community Strategy stabileste o strategie princare se dubleaza schimbul de energie regeneratain domeniul consumului de energie in Uniunea Europeana panain 2010 (adica de la 6% in pezent la 12%), incluzand si un program de atingere a acestor obiective in formatul unuiplan de actiune. Cele mai importante caracteristici ale planului de actiune pot fi considerate aspecte precummasurarea pietii interne in sfera fiscala, reinoirea politicilor Comunitatii care au suefrit schimbari in producerea sidistribuirea de energie regenerabila, propuneri pentru intarirea colaborarii intre statele membre.

    Masurile legislative si actiunile luate la nivel national pentru utilizarea surselor regenerabile deenergie.

    Prin adoptarea Cartii Verzi Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentarea cu energie seincurajeaza si se subliniaza necesitatea depunerii unor eforturi considerabile in vederea restrangerii folosiriicombustibililor fosili si dezvoltarii de surse alternative de energie. Astfel, se precizeaza ca sursele regenerabile deenergie pot contribui efectiv la cresterea resurselor interne de energie, devenind astfel o prioritate a politiciienergetice comunitare.

    Tintele asumate la nivel European privind utilizarea energiilor regenerabile se regasesc si ele in masurilelegislative nationale.

    Prin Directiva 2001/77/EC privind Promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piataunica de energie, statele membre adopta o politica de incurajare a productiei de energie electrica din surseregenerabile si de stimulare a agentilor economici care valorifica astfel de surse.

    Principalele directii de actiune ale Directivei 2001/77/EC constau in:

    cresterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie in productia de energie

    electrica stabilirea unei cote tinta a consumului de energie electrica produsa din surse regenerabile de

    energie adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor in sectorul surselor regenerabile de

    energie simplificarea procedurilor administrative privind implementarea proiectelor ce valorifica sursel

    regenerabile de energiePrimele masuri luate de Guvernul Romaniei in intampinarea recomandarilor si legislatiei Europene au fost

    legate de liberalizarea sectorului energetic.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    11/89

    11

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    Deschiderea pietei de energie electrica a inceput in anul 2000, iar din anul 2005 toti consumatorii, cuexceptia celor casnici au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pietei de energie electricade 83,5%. Liberalizarea integrala a pietei de energie electrica, inclusiv pentru consumatorii casnici a avut loc ladata de 01.07.2007.

    Cateva din cele mai importante masuri legislative luate de Guvern pentru liberalizarea pietei enetrieielectrice dar si pentru sustinerea producerii de energie regenerabila:

    Legea nr. 199/2000republicata in Monitorul Oficial nr. 954/27.11.2006 privind utilizarea eficienta aenergiei. Aceasta are drep scop crearea cadrului legal necesar pentru elaborareasi aplicarea uneipolitici nationale de utilizare eficienta a energiei, in conformitate cu prevederile Tratatului Carteienergiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetica si aspectele legate demediu,si cu principiile care stau la baza dezvoltarii durabile. Legea cuprinde un capitol intitulatStimulente fiscalesi financiare pentru activitati care conduc la cre[terea eficientei energetice, careprevede ca, pentru finantarea investitiilor care au ca obiectiv principal cresterea eficienteienergetice, consumatorii de energie pot beneficia de sprijin financiar din Program de pana la 50%din valoarea proiectului. La aliniatul (2) se prevede ca autoritatile administratiei publice localesicentrale pot finanta lucrari pentru cre[terea eficientei energeticesi pe baza unui contract deperformanta incheiat cu terti. Acordarea de stimulente financiare pentru promovarea eficienteienergetice se face cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire la acordarea ajutorului de stat.

    Hotararea nr. 941/29 august 2002 privind organizarea si functionarea Agentiei Romane pentruConservarea Energiei (ARCE). Acesta este organ de specialitate la nivel national in domeniul

    eficientei energetice, cu personalitate juridica, autonomie functionala, organizatorica si financiara,in subordinea Ministerului Industrieisi Resurselor, cu finantare din venituri extrabugetaresi dinalocatii de la bugetul de stat. ARCE are, printre altele, urmatoarele atributii si responsabilitatiprincipale: elaborarea politicii nationale de utilizare eficienta a energiei; promovarea surselor noi,regenerabile de energie: biomasa, eoliana, geotermala, minihidro, solarasi altele.

    Hotararea nr. 443 din 10 aprilie 2003privind promovarea productiei de energie electrica din surseregenerabile de energie, publicata in Monitorul Oficial nr. 288 din 24 aprilie 2003. Aceastaimplementeaza in legislatia romana Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii deenergie electrica din surse regenerabile de energie si stabileste cadrul legal necesar promovariiprogramului de crestere a contributiei surselor regenerabile de energie la productia de energieelectrica. Romania isi propune in articolul 3 ca ponderea energiei electrice produse din surseregenerabile de energie la consumul national brut de energie electrica sa ajunga la 30% pana in

    2010. Hotararea nr. 1892 din 4 noiembrie 2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii

    energiei electrice din surse regenerabile de energie. Prevederile prezentei hotarari se aplicaenergiei electrice produse din urmatoarele surse de energie regenerabile: energie hidro produsa incentrale cu o putere instalata mai mica sau egala cu 10 MW, puse in functiune sau modernizateincepand cu anul 2004, energie eoliana, solara, geotermala, biomasa, a valurilor, precum sihidrogen produs din surse regenerabile de energie.

    Directiva UE 2003/30/CE (mai 2003) privind promovarea si folosirea in transporturi a biocombustibililor si aaltor combustibili regenerabili. Romania a adoptat directiva UE prin HG 1844 din 2005, asumandu-si obiectivul capana la 1 ianuarie 2007 sa inregistreze o cota de consum de biocarburanti de 2% din totalul combustibililorconsumati la nivel national, cota urmand sa creasca gradual pana la 5,75% pentru 2010si pana la 20% pentru2020.

    Legea nr. 571/2003privind Codul fiscal roman. Aceasta prevede la art. 201 scutiri pentru uleiuri minerale.Conform art. 201 litera (l)si art. 23.8 din Hotararea nr. 44/2004, cu modificarile la zi, biocarburantii produsi intotalitate din biomase sunt scutiti total de la plata accizelor. In conformitate cu prevederile art. 3 din Hotararea nr.1844/2005, biodieselul face parte din categoria biocarburantilor, fiind definit de lege ca ester metilic, de calitateamotorinei, produs din ulei vegetal sau animal, in vederea utilizarii ca biocarburant.

    Pentru sustinerea producerii energiei electrice din resurse energetice regenerabile, din anul 2005 a foststabilit un mecanism de promovare bazat pe certificate verzi, prin care furnizorii achizitioneaza certificate in coteobligatorii, proportional cu volumul de energie electrica vanduta consumatorilor. Au fost stabilite urmatoarele coteobligatorii, ca valori procentuale anuale din consumul brut de energie electrica: pentru anul 2006-2,2%,pentru anul2007 3,74%, pentru anul 2008-5,26%, pentru anul 2009-6,78% si incepand cu anul 2010-8,3%.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    12/89

    12

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    Lansata in dezbatere publica la mijlocul anului 2007 de catre Ministerul Economiei si Finantelor, Strategianationala in sectorul energetic pentru perioada 2007-2020 a fost aprobata de guvern in septembrie 2007.Principalul obiectiv al strategiei vizeaza acoperirea integrala a consumului intern de energie elctrica si termica, inconditii de crestere a securitatii energetice a tarii si de dezvoltare durabila.

    Strategia isi propune ca pana in anul 2010, consumul intern brut de energie sa fie asigurat in pondere de11% din surse regenerabile.

    O alta tinta a politicii energetic Europene preluata in strategia energetic nationala se refera la reducereaconsumului de eneregie si eficienta energetica prin care economiile de energie finala ar trebui sa fie de 9% intr-o perioada de 9 ani (2008 - 2016)

    Promovarea utilizarii biocarburantilorTintele stabilite in Romania in privinta utilizarii biocarburantilor, sunt urmatoarele: Pana la sfarsitul anului 2010, procentul de utilizare a biocarburantilor din totalul continutului energetic al

    carburantilor utilizati in transport va fi de cel putin 5,75% (tinta stabilita prin Directiva 2003/30/EC); Pana in anul 2020, procentul de utilizare a biocarburantilor va fi de cel putin 10 %, in conditiile utilizarii

    noilor generatii de biocarburanti.Dintre masurile recente luate de Guvernul Romaniei pentru sprijinirea obiectivelor strategice de promovare

    a utilizarii surselor regenerabile se inscrie programul pilot Casa Verde, un proiect al Ministerului Mediului.A fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008, avand ca obiectiv

    finantarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cusisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc laimbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalelesilvice, unitatile administrativ-teritoriale, unitatile si institutiile de invatamant, persoanele fizice, asociatiile de locatarisi organizatiile neguvernamentale.

    Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie din surse regenerabile aducecelor interesati in producerea de energie verde clarificari extrem de importante cu privire la conditiile si termenele de aplicarea schemei de remunerare privind energia din surse regenerabile, creand posibilitatea planificarii investitiilor pe termen mediusi lung. Legea 220/2008 abroga implicit o serie de alte acte normative care contin reglementari asemanatoare si isi propunesa asigure un cadru de reglementare unitar, coerent si stabil pe termen lung (pana in 2030).

    Romania si-a armonizat in parte legislatia nationala pentru a raspunde angajamentelor asumatein legatura cu necesitatea atingerii tintelor de utilizare a energiei regenerabile

    Au fost adoptate masuri pentru asigurarea indeplinirii tintelor asumate pentru o pondere de 33%

    a energiei regenerabile din totalul energiei electrice consumate, acordandu-se prioritate livrarii in retea aenergiei provenite din surse regenerabile (Legea 220/2008)A fost creat cadrul legislativ pentru promovarea utilizarii biocombustibililorAu fost luate masuri care sa sustina strategia nationala energetica 2007-2020: Programul Casa

    Verde, programul de reabilitare termica a locuintelor, finantarea valorificarii resurselor regenerabile frinProgramul Operational pentru Cresterea Competitivitatii Economice

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    13/89

    13

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    3. Stadiul actual privind utilizarea SRE, la nivel european si in Romania: tehnologii,performante, capacitate instalata prognoze, bariere

    Actualul sistem energetic al UE este puternic dependent de combustibilii fosili. Ponderea acestora in consumultotal de energie a scazut usor intre anii 1990 si 2005: de la 83 % la 79 %.

    Mai mult de 54% din consumul de energie primara in 2005 a fost importat, dependenta de importuri crescand inmod constant de la nivelul de 51% in 2000.

    Dependenta are o crestere rapida in special pentru gazele naturale si carbune. Importurile de gaze naturale au

    reprezentat 59 % din totalul de gaze naturale utilizate pentru obtinerea energiei in 2005, in timp ce in cazulenergiei bazate pe procesarea carbunelui, importurile s-au situat la nivel de 42 %. Importurile de titei, ce au crescutde la 84% in 2000 la 87% in 2005 datorita cresterii accentuate a cererii din partea sectorului de transport, reflectasituatia grava si lipsita de alternative a reservelor de titei ale UE.

    Cel mai mare exportator de energie catre UE este reprezentat de Rusia, aceasta livrand in 2005 18.1% dinconsumul total de energie primara al UE-27. Rusia furnizeaza 24 % din energia produsa pe baza de gaz, 28 % dinenergia produsa pe baza de titei si se situeaza pe locul doi la exporturile de carbune dupa Africa de Sud, cu 10%din energia produsa pe baza de carbune.

    Intre 1990 si 2005 consumul final de electricitate a crescut cu o medie de 1,7%/an in timp ce consumul final deenergie a crescut doar cu 0,6 %/an.

    Totusi, poate fi observata o schimbare in mix-ul energetic al Europei. Astfel, energiile regenerabileinregistreaza cele mai inalte rate de crestere anuala, cu o medie de 3,4 % in perioada 1990-2005. Pe al doilea loc

    se situeaza gazele naturale cu o rata de crestere de 2,8% in aceeasi perioada. Rata de crestere anuala aconsumului de titei a incetinit in special in ultimii ani, datorita inlocuiri partiale a titeiului cu carbune si gaz.Trecerea la gaz, in contextul cresterii cererii de energie electrica, a adus cu sine beneficii in ceea ce priveste

    protectia mediului dar a sporit in acelasi timp dependenta UE fata de importurile de gaz. Astfel, consumul de gazenaturale a crescut in perioada 1990 - 2005, cu peste 30 %.

    Mix-ul consumului primar de energie variaza in mod considerabil intre tarile UE. Acesta este strict dependentde necesitatile privind importurile dar si de nivelul de securitate energetica al acestora. De pilda, Malta si Cipruimporta titei pentru a-si satisface aproape total necesarul de energie primara, in timp ce Suedia are un necesarenergetic de doar 35%, bazat pe combustibili fosili, majoritatea acestora fiind importati. Aceste exemplecontrasteaza cu situatia per ansamblu a UE-27, unde 79% din consumul de energie primara provine din gaz -24,6%, titei 36,7% si carbune 17,7 %.

    Dependenta UE fata de importurile de combustibili fosili din tari non-UE a crescut constant in perioada 2000

    2005. Volumul total de importuri de gaze naturale, carbune si petrol, ca pondere in consumul total de energieprimara a crescut de la 50,8 % in 2000 la 54,2 % in 2005. Gazul natural si carbunele au inregistrat cele mai maricresteri in aceasta perioada aproximativ 7% in importuri. Cel mai mare exportator de energie catre UE estereprezentat de Rusia, aceasta livrand in 2005, 18.1% din consumul total de energie primara al UE-27. Aceasta sesitueaza pe locul doi la exporturile de carbune, dupa Africa de Sud. Norvegia se situeaza pe locul doi printreexportatorii de petrol si gaz, insumand 9% din consumul de energie primara al UE.

    Cat de rapid sunt implementate tehnologiile pentru energii regenerabile in Europa

    Tehnologiile bazate pe energii regenerabile au in general un impact mai scazut asupra mediului decatcombustibilii fosili, desi exista anumite semnale de alarma in ceea ce priveste sustenabilitatea ecologica a anumitortipuri de biocombustibili. In ultimii ani, acest sector a inregistrat cresteri substantiale insa vor fi necesare eforturi

    sustinute pentru atingerea obiectivelor 2020.In 2005, energiile regenerabile au insumat 6,7 % din consumul total de energie primara al UE-27,

    comparativ cu 4,4 % in 1990. In aceeasi perioada, ponderea energiei regenerabile in consumul final a crescut de la6,3 % in 1991 la 8,6 % in 2005.

    Energia eoliana ramane dominanta, reprezentand 75% din capacitatea regenerabila instalata, in 2006(excluzand energia produsa de biomasa si hidrocentralele mari). Cele mai mari cresteri in acest domeniu au fostinregistrate in Germania, Spania si Danemarca, acestea producand 74 % din intreaga capacitate eoliana instalataa UE-27. In acealsi an Germania a produs 89% din energia fotovoltaica instalata si 42 % din energia termalainstalata.

    Ponderea energiei regenerabile in consumul final de energie variaza in mod seminificativ intre tari: de lapeste 25 % in Suedia si Finlanda, la 2% in Marea Britanie, Luxembourg si Malta. Tarile noi aderate au inregistratcresteri rapide ale acestor ponderi, de peste 10 procente in cazul Estoniei sau Romaniei.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    14/89

    14

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    Din 1990 pana in 2005, productia de energie regenerabila a crescut in medie cu 2,7%/an insa aceastacrestere semnificativa a fost partial neutralizata de cresterea cereri si consumului de energie, in aceeasi perioada.

    Scenariile realizate cu ajutorul modelelor POLES, WEM si PRIMES arata ca este de asteptat ca pondereaenergiilor regenerabile sa creasca la 10% pana in 2020 si 18% in 2030. Alte scenarii, bazate pe politici mairestrictive previzioneaza o pondere de 13 % in 2020 si peste 24 % in 2030. Aceasta evolutie va fi sustinuta deasemenea de imbunatatirea generala a eficientei energetice la nivel european. Estimarile variaza seminficativ, infunctie de modelul sau scenariul utilizat, deoarece acestea pornesc de la ipoteze diferite in ceea ce privestecosturile, preturile combustibililor, tehnologiile sau ritmul de imbunatatire a eficientei energetice.Atingerea noilor tinte in ceea ce priveste energia regenerabila va necesita eforturi substantiale pentru a face saltulde la nivelul de 8,5% in 2005 la 20% in 2020, din consumul final de energie. Pentru a atinge acest nivel, 15 dintrestatele membre ale UE vor trebui sa isi imbunatateasca ponderea energiilor regenerabile in consumul final deenergie cu peste 10%, comparativ cu nivelul anului 2005. Aceste tinte pot fi atinse, in primul rand prin reducereacererii de energie a Europei.

    Desfasurarea energiilor regenerabileO parte a directivelor privind energia regenerabila au intrat deja in vigoare, incluzand Directiva privind

    promovarea electricitatii din energii regenerabile (EC, 2001b) si Directiva privind promovarea bio-combustibililor(EC, 2003b). Aditional, se asteapta ca aceste politici sa fie dublate la nivel national, dupa adoptarea din 2008 apachetului privind schimbarile climatice si energia, care a impus tinte totale de 20% din consumul final de energie.Este recunoscut faptul ca rezultatele aplicarii tehnologiilor regenerabile depind in mare masura de contextul fizico-geografic si de circumstantele socio economice ale fiecarui stat membru. Noile politici ale UE lasa statelor membreposibilitatea de a decide asupra proportiilor in ceea ce priveste sectorul electric si cel termic, in atingereaobiectivului de 20%.

    In 2005, energiile regenerabile au insumat 6,7 % din consumul total de energie primara al UE-27,comparativ cu 4,4 % in 1990, aceasta situatie conducand la reducerea nivelului emisiilor de CO2. Totusi, crestereaconsumului general de energie, in termeni absoluti, a neutralizat efectele benefice asupra mediului, rezultate dinutilizarea energiei regenerabile. In ciuda progreselor vizibile inregistrate pana in prezent, atingerea tintei de 12 %pana in 2010 va necesita eforturi suplimentare intense.

    Avand un cadru politic stabil, cu grafice si obiective clare comunitatea de investitori poate fi implicata maiactiv in acest proces. Astfel, in Danemarca, aproape toata energia regenerabila este produsa pe baza de vant sibiomasa, reprezentand 16% din consumul primar de energie. Aceasta realizare a fost posibila prin implementareaunei combinatii de taxe si subventii care a favorizat energiile regenerabile in detrimentul energiei produse pe baza

    de combustibili fosili. Cresterea energiei eoliene in Germania s-a datorat in principal aplicarii unui tarif special dealimentare. Alte exemple pozitive pot fi gasite de asemenea in Finlanda, Suedia sau Letonia.Ponderea surselor de energie regenerabila in consumul final de energie a crescut constant incepand cu

    1990 atingand 8,6% in anul 2005. In ceea ce priveste sectorul regenerabil de incalzire, principalele tehnologii careau contribuit la cresterea ponderii energiilor regenerabile in consumul final au fost biomasa si in mica masuraenergia solara si pompele de caldura. Ponderea biocombustibililor in combustibilii folositi in transport a inceput sacreasca in mod semnificativ doar din 2000 ca raspuns la noile tinte ale UE (EC, 2003b).

    Ponderea energiilor regenerabile in consumul final de energie variaza intre state de la aproape 40% la 0 inunele cazuri. Progrese substantiale au fost realizate de Lituania, Letonia, Romania si Estonia care au reusit sa isiimbunatateasca ponderea cu aproape 10% comparativ cu 1991, 10 alte state membre reusind in aceeasi perioadasa isi dubleze aceasta pondere. Totusi, din 1991 pana in 2005 aceasta pondere a scazut in unele state membre,datorita in primul rand cresterii rapide a cererii si consumului de energie si pe de alta parte datorita fluctuatiilor in

    productia de hidroenergie, determinate de perioadele de seceta.Productia de energie regenerabila este in continuare dominata de marile hidrocentrale (> 10 MW), care auprodus in 2005 peste doua treimi din energia regenerabila a EU-27. Ponderea celorlalte energii regenerabile este:17 % biomasa si reziduri, 15 % energie eoliana, geotermala 1,2 % si solara 0,3 %. Exista diferente semnificative inceea ce priveste aceste ponderi, in statele membre. In 2005, dintre tarile EU-27, Austria, Suedia si Letonia detincele mai mari ponderi de electricitate regenerabila in consumul brut de energie, incluzand hidrocentralele mari.Danemarca detine cea mai mare pondere in acest sens, daca sunt excluse marile hidrocentrale.

    Majoritatea domeniilor energiilor regenerabile au cunoscut o crestere accelerata incepand cu anul 2000.Cresterea in domeniul energiei solare fotovoltaice a fost determinata in special de avansul acestora in Germania, intimp ce Suedia a dezvoltat mai mult sectorul geotermal. Energia eoliana a inregistrat in schimb o incetinire aritmului de crestere, in tarile UE, proiectele de parcuri eoliene fiind dezvoltate in afara granitelor UE. Energia

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    15/89

    15

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    eoliana a suferit la randul ei descresteri datorate schimbarilor climatice, ce au determinat cantitati reduse deprecipitatii.

    Puterea totala instalata in 2006 a EU-27 a fost de aproximativ 48 000 MW. Germania detine cea maiimportanta capacitate instalata, desi rata anuala de crestere a noii capacitati instalate a scazut in ultimii ani.Spania ocupa locul al doilea in aceasta privinta, insa are in vedere schimbarea cadrului legislativ, datorita cresteriipretului energiei electrice. Desi Germania, Spania and Danemarca raman cei mai importanti producatori de energieeoliana, cu puteri instalate de 20 622 MWe, 11 615 MWe si respectiv 3 135 Mwe, acestea nefiind singurele taricare instaleaza capacitati mari de energie eoliana, exemplul lor fiind urmat de tari precum Franta, Marea Britanie,Irlanda, Olanda si Portugalia.

    Piata energiei solare fotovoltaice ramane heterogena si puternic dependenta de progresele din Germania,aceasta fiind liderul mondial in producerea de celule fotovoltaice, mult in fata Statelor Unite si Japoniei. In timp ceprogresele din Germania se datoreaza in special cadrului politic favorabil, Spania a urmat acest trend datoritacontextului geografic favorabil si a unei bune piete in domeniu.

    In ceea ce priveste microhidrocentralele, dezvoltarea acestora a fost limitata in 2006 de constrangerileimpuse de Directiva cadru privind domeniul apelor. In schimb, energia oceanica incepe sa creasca in importantaatat in Europa cat si in alte parti. Astazi, 90 % din puterea produsa de curentii oceanici este produsa in Franta, laRance Tidal Power Plant (240 MW). Proiecte similare se afla in analiza in Portugalia si Marea Britanie. In 2005 aluat fiinta Asociatia Energiei Oceanice, al carui obiectiv este sprijinirea dezvoltarii tehnologiei energiei oceanice si apietei acesteia. Centrul European pentru Energie Marina a decis recent sa utilizeze tehnologii de modelare pentru astudia nivelul apelor, curentilor si valurilor, acestea fiind testate in Insulele Orkney situate la nord-est de Scotia.

    In 2006, comparativ cu 2005 electricitatea geotermala a crescut cu 10 MW, atingand un volum de 855 MW.Italia ramane cel mai mare producator, cu o energie instalata de aproximativ 810 MW. Portugalia si Franta sesitueaza mult in urma Italiei in ceea ce priveste capacitatea instalata de electricitate geotermala dar detin mai multacapacitate de caldura instalata. Capacitatea totala instalata a caldurii geotermale a inregistrat in 2006, 2 236.3MWth cu 5,2 % mai mult decat in 2005.

    Energia solar termala a urmat acelasi trend ascendent in ultimii ani, Germania continuand sa aiba cea maiextinsa piata, cu mai mult de 1.5 milioane m2 instalati in 2006. Aceasta evolutie pozitiva a avut loc chiar si incontextul reducerii subventiilor pentru sistemele de incalzire solara, la jumatate, in perioada 2006 2007. Deasemenea, situata pe locul al doilea, Franta a realizat o crestere de 300 000 m2 in 2006, piata energiei solartermale crescand cu 83.1 % comparativ cu anul 2005.

    Situatia in Romania

    La nivelul anului 2005, in Romania 17,8% din energia electrica consumata provenea din surse regenerabilesi 3,2% din consumul final de energie dupa tipul de combustibil utilizat, celelalte resurse alternative nefiindmentionate ca avand o contributie in productia si consumul final de energie la nivel national.3

    Strategia Energetica a Romaniei pentru perioada 2007-2013 face o estimare a potentialului teoretic alSurselor Regenerabile de Energie SRE din Romania, conform tabelului de mai jos:

    Tabel 1

    Sursa Potential anual AplicatieEnergie solara 60PJ

    1,2TWhEnergie termicaEnergie electrica

    Energie eoliana 23 TWh Energie electrica

    Energie hidroDin care sub 10MW 36TWh3,6TWh Energie electrica

    Biomasa si biogaz 318 PJ Energie termicaEnergie electrica

    Energie geotermala 7PJ Energie termicaSursa: Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007-2020

    Potentialul utilizabil, se spune in aceeasi lucrare, al acestor surse Este mult mai mic, datorita limitarilortehnologice, eficientei economice si a restrictiilor de mediu. Potrivit ultimelor evaluari (2007), potentialulhidroenergetic tehnic amenajabil al Romaniei este de 36.000 GWh/an din care, raportat la situatia actuala a

    3

    www.energy.eu

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    16/89

    16

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    preturilor din piata de energie se pot valorifica, in conditii de eficienta economica, circa 30.000 GWh/an (potentialeconomic amenajabil).

    La finele anului 2006 puterea instalata in centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de proiect pentruanul hidrologic mediu fiind evaluata la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de valorificare a potentialului tehnicamenajabil este in prezent de 48%, iar al potentialului economic amenajabil este de 57,8%.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    17/89

    17

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    4. Potentialul resurselor regenerabila la nivelul Regiunii Centru. Particularitatilegeografice ale Regiunii Centru

    Situata in partea centrala a Romaniei, in interiorul arcului carpatic, in zona centrala a Romaniei, pecursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, Regiunea de Dezvoltare CENTRU este formata din 6

    judete: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.Cu o suprafata de 34 100 kmp, reprezentand 14,3 % din teritoriul Romaniei, Regiunea Centru ocupa

    pozitia a 5-a intre cele 8 regiuni de dezvoltare. Prin pozitia sa geografica, realizeaza conexiuni cu 6 din celelalte 7

    regiuni de dezvoltare, inregistrandu-se distante aproximativ egale din zona ei centrala pana la punctele de trecere afrontierelor.

    Figura 1 Harta incadrarii administrative a Regiunii CENTRU

    O analiza a potentialului resurselor regenerabile la nivelul Regiunii Centru trebuie sa se axeze pe ocunoastere geografica complexa a regiunii, atat din prisma componentelor si a particularitatilor cadrului natural, cat

    si a interpretarii unor harti complexe de modelare spatiala. Potentialul resurselor regenerabile (energia eoliana,solara, geotermala, microhidroenergia si biomasa) se afla in stransa legatura cu particularitatile reliefului, a climei, ahidrografiei, a solurilor, si a vegetatiei.

    Pentru o mai mare obiectivitate se vor analiza particularitatile geografice ale Regiunii Centruindividual, pentru cele doua mari diviziuni ale reliefului. Muntii Carpati din Regiunea Centru prezinta un potential invalorificarea resurselor energetice in special pentru energia eoliena, microhidroenergie si biomasa (din masalemnoasa), in schimb Depresiunea Colinara a Transilvaniei dispune de un potential ridicat in valorificarea energieisolare si a biomasei, in special pentru producerea de biocombustibil, bioetanol.

    4.1Principalele caracteristici ale reliefului Regiunii Centru

    Relieful joaca un rol esential in identificarea resurselor regenerabile de energie. Prin pozitia, orientarea,

    altitudinea, etajarea sa, relieful prezinta o serie de particularitati.Relieful Regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti, si

    Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupandpartile de est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se gaseste al doileavarf din Romania: Vf. Negoiu (2535 m) situat in masivul Fagaras.

    Reliefului ii este recunoscut astfel rolul deosebit in ansamblul elementelor fizico-geografice, tinandu-seseama de:

    - armonia morfologica a reliefului, modul aproape ideal in care se imbina cele trei mari trepte de relief,Carpatii, Dealurile si Podisurile, Campiile;

    - dispozitia concentrica a acestor trepte;

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    18/89

    18

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    - puternica influenta exercitata de altitudine asupra caracteristicilor climatice, care influenteaza in modhotarator apele, invelisul vegetal, asociatiile de fauna si solurile, realizandu-se o etajare complexa, foartecaracteristica pentru Regiunea Centru, atat la nivelul fiecarui element natural cat si al intregului peisaj;

    - influenta destul de clara a celor trei mari trepte de relief asupra particularitatilor social- economice aleregiunii, populatia incercand mereu si reusind intr-o masura destul de avansata sa valorifice cat mai eficientresursele naturale specifice fiecarei unitati. Aceasta a permis constituirea in timp a unor peisaje geograficeumanizate caracteristice pentru fiecare treapta, in special in ceea ce priveste tipurile de asezari umane,structura agriculturii, distributia spatiala a exploatarilor forestiere, a industriei extractive, valorificareapotentialului hidroenergetic si turistic natural.

    Figura 2 Harta fizico-geografica a Regiunii CENTRU

    4.1.1 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Muntilor Carpati din Regiunea Centru

    Muntii Carpati din Regiunea Centru dispun de un potential privind valorificarea unor tipuri de resurseenergetice alternative. Pentru a identifica aceste zone este necesara o scurta descriere a principalelor unitati sisubunitati de relief. Se va scoate in evidenta particularitatile impuse de orientarea culmilor, diferentele de altitudine,complexitatea formelor de relief (munti, depresiuni intramontane, culoare depresionare, etc)

    In urma evolutiei tectonice si structurale dar si a modelarii subaeriene se definitiveaza relieful carpatic, fiindincadrat in categoria muntilor mici si mijlocii, avand in cateva locuri altitudini ce depasesc 2500 de metri.

    Fara a atinge anvergura morfogenetica a proceselor naturale, interventiile antropice au fost si mai ales audevenit in timp destul de puternice, atat in muntii propriu-zisi cat si, mai ales, in depresiunile intramontane. Formede relief antropic sunt specifice, in primul rand, ariilor de extractie, unde excavatii la zi sau forme negativerezultate din prabusiri, in unele arii cu exploatari subterane, se asociaza cu acumulari de tip halda. De asemenea,nivelari, taluzari, tasari secundare s-au produs in ariile locuite, succesiuni de baraje masive fragmenteaza vaileamenajate in scopuri hidroenergetice complexe, iar retelele de drumuri sunt insotite de debleuri si rambleuri.

    A1. Carpatii Orientali

    A1.1 Grupa Transilvano-Moldoveana (Grupa Centrala)Prin caracterisiticile generale, Grupa Centrala infatiseaza in modul cel mai potrivit personalitatea Carpatilor

    Orientali, fiind foarte bine puse in evidenta: paralelismul culmilor si orientarea acestora in directia NV SE, tripla zonalitatea petrografica care merge pana la izvoarele Trotusului, prezenta pe lungimi considerabile a vailor longitudinale sau oblic, dar si a multor sectoare de vai

    transversale, ele avand rol semnificativ in sculptarea a numeroase depresiuni, culoare, pasuri deculme si vale.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    19/89

    19

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    Muntii vulcanici din aceasta grupa constituie unitatea cea mai extinsa si unitara dintre muntii vulcanici de lanoi din tara. In aceasta categorie se inscriu sudul muntilor Calimani, Muntii Gurghiu si Harghita (1800 m). In sudulMuntilor Calimani este prezent Defileul Muresului, important culoar transversal (35 km) intre Toplita si Deda. MuntiiGurghiului incep de la Defileul Deda-Toplita si tin pana la izvoarele Tarnavelor Mari. Spre est, vin in contact cuDepresiunea Giurgeu printr-un abrupt de 200-300 m, in vest ajung pana la Depresiunea Transilvaniei.

    Trei masive importante ce se prezinta sub forma unor peninsule care patrund in spatiul DepresiuniiBrasov sau o limiteaza fata de unitatile vecine sunt Muntii Persani, Baraolt si Bodoc. Altitudinile variaza foarte mult,coborand pana la 600-700 de metri, dar exista si cateva locuri unde aceasta depaseste 1500 de metri.

    Existenta unor depresiuni intramontane au dus la conturarea particularitatilor orografice, topoclimatice,hidrografice, edafice, bigeografice si mai ales socio-economice. Amintim in acest sens cateva depresiuniintramontane a caror altitudine scade de la nord spre sud : 950-750 m in Borsec, 850-650 m in Giurgeu, 750-600 min Ciuc.

    A.1.2 Grupa CurburiiCarpatii Curburii se caracterizeaza prin extensiunea maxima a rocilor sedimentare (flis) in cadrul Carpatilor

    Romanesti, ceea ce a determinat o scadere semnificativa a altitudinilor. Mozaicarea petrografica a determinataltitudini diferentiate. In nord, spre Depresiunea Brasov, sunt prezente unele trepte margiale situate in jurul a1000m.

    Fragmentarea reliefului, patrunderea retelei de vai dinspre sud, interventia accentuata a factorului antropicau contribuit la evidentierea mai multor subunitati. Pe teritoriul Regiunii Centru se afla muntii Vranecei, MuntiiTimisului si Depresiunea Brasov.

    Muntii Vrancei sunt marcati de o serie de localitati marginale: Covasna, Zabala, Ghelnita, Ojdula siBretcu.Muntii Bretcului, subunitate a Muntilor vrancei, sunt situati in vestul Muntilor Vrancei, la contactul cuDepresiunea Rau Negru. Sunt munti scunzi cu suprafete de nivelare intinse, fragmentati de afluentii scurti ai RauluiMare. In extremitatea vestica a Carpatilor de la Curbura se detaseaza masivele Postavaru (1779 m) si Piatra Mare(1843 m).

    Situata aproximativ in centrul tarii, si in SE Regiunii Centru, Depresiunea Brasov este o arie dediscontinuitate intre Carpatii Orientali si cei Meridionali, fiind cea mai intisa depresiune intramontana din CarpatiiRomanesti (2004 kmp) si una dintre cele mai reprezentative. O privire generala asupra depresiunii de pe oricaredin muntii din jur desvaluie netezimea acestuia si zidul muntos ce o strajuieste aproape de jur imprejur si care odomina cu peste 1300 m in sud, 120 m in est si 500 m in nord si vest. Depresiunea Brasov se caracterizeaza printr-un relief cu o dispunere aproximativ concentrica.

    A.2 Carpatii Meridionali

    Dintre cele trei ramuri ale arcului carpatic, Carpatii Meridionali sunt cei mai impunatori din punct de vedereal altitudinii si masivitatii, detasandu-se ca o unitate morfologica bine definita. Cele mai mari inaltimi nu se dispuninsa pe axa mediana, care ar fi trebuit sa corespunda cumpenei apelor, ci se situeaza la nord de acesta, inmasivele Bucegi, Fagaras si Parang.

    A.2.1. Grupa BucegilorIn extremitatea estica a Carpatilor Meridionali masivele Bucegi, Piatra Craiului, Masivul Leaota, culoarele

    depresionare Bran, Rucar, reprezinta o unitate teritoriala bine definita din punct de vedere geografic. Limiteleacestei unitati sunt conturate de abrupturi tectonice si structurale pe care vegetatia, solurile si modul de utilizare a

    terenurior le accentueaza. Denivelari de peste 1000 m apar in partea de nord intre Bucegi si Muntii Clabucetelorsau intre Piatra Craiului si Depresiunea Brasov.Desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, MuntiiBucegieste delimitat de abrupturi ce depasesc frecvent 1000 m fata de zonele limitrofe. Limita nordica este ceamai impunatoare, culmile dominand cu 1200-1400 m Culoarul Rasnovei.

    A.2.2 Grupa FagarasuluiPortiunea Muntilor Fagarasului cuprinsi pe teritoriul Regiunii Centru se caracterizeaza prin altitudini mari,

    peste 2500 m, pante accentuate fata de unitatile limitrofe, culoarele de vale si depresiunile marginale formeazaelemente majore care delimiteaza net aceasta unitate. Versantii nordici se caracterizeaza printr-o energie mare derelief.

    A.2.3 Grupa Parangului

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    20/89

    20

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    Doua subdiviziuni sunt cuprinse in perimetrul Regiunii Centru: Muntii Sureanu si Muntii Cindrel. MuntiiSureanu prezinta o evidenta asimetrie orografica: inaltimile maxime sunt in culmea Vf. lui Patru (2130). Culmilemuntoase inalte se ramnifica in trei directii, despartite de vai adanci, dispuse radiar. Muntii Sureanu ocupa parteasudica a judetului Alba.

    O parte insemnata din judetul Sibiu este ocupata de Muntii Cindrel. Intregul relief este sculptat intr-oalcatuire geologica uniforma care a favorizat mentinerea formelor rotunjite. In ansamblu, sunt doua unitatiasimetrice, formate din cate o culme principala cu altitudine ce depaseste 2000 m, din care se ramnifica culmisecundare netezite, cu altitudini joase, ultima treapta fiind de 800-900 m care se termina printr-un abrupt spre valeaOltuluisi spre depresiunile Sibiului si Apoldului.

    A3. Carpatii Occidentali

    A.3.1 Muntii ApuseniComplexitatea petrografica, fragmentarea accentuata, altitudini reduse care au permis umanizarea pana pe

    cele mai inalte culmi, etc sunt cateva dintre trasaturile ce definesc personalitatea geografica a Muntilor Apuseni.Muntilor Apuseni se incadreaza in categoria muntilor mici si mijlocii, altitudinile nedepasind 1600 m. Principalelediviziuni cuprinse in Regiunea Centru sunt:

    Depresiunea Zlatna care este situata intre doua lanturi muntoase :muntii Metaliferi de origine vulcanica, cuvarful Jidov cu o inaltime de peste 900 m si de Muntii Trascau, munti formati prin incretire din care se remarcavarful Dambau cu o inaltime de 1.369 m

    Muntii Metaliferi sunt situati in partea de sud a Muntilor Apuseni, la nord de valea Muresului, fiind limitat inpartea de est de valea Ampoiului. Altitudinile sunt medii sunt 900-1000 m.

    Muntii Bihor, situati in partea de nord-vest a judetului Alba se caracterizeaza printr-un relief complex:inaltimi ce depasesc 1500 m, relief carstic (relieful carstic de suprafata scoate in evidenta multimea cheilor, incuprinsul carora intalnim un topoclimat specific) fragmentare si orientare radiara a culmilor montane.

    4.1.2 Particularitati ale diviziunilor si subdiviziunilor Depresiunii Colinare a Transilvaniei dinRegiunea Centru

    Depresiunea Colinara a Transilvanie este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are unrelief colinar, de unde denumirea de "colinara. Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numeledupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii

    Occidentali (in vest).Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zonerelativ concentrice, diferite:

    Zona centrala prezinta un relief aproape orizontal si domol asemanator unui relief de podis (PodisulTransilvaniei)

    Zona marginala aflata la contactul cu aria montana este formata din depresiunii submontane (in vest sisud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor, de unde si denumirea deSubcarpatii Transilvaniei

    B1. Podisul TransilvanieiIn Regiunea Centru, Podisul Transilvanieieste format din:Campia Transilvaniei, o campie in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte

    pe care s-au amenajat iazuriPodisul Tinavelor, situate la sud de raul Mures, fiind format din doua mari diviziuni: Podisul Hartibaciului si

    Podisul Secaselor.

    B1.1 Campia TransilvanieiCampia Muresanaeste cuprinsa in teritoriul din valea larga a Muresului, la sud, pana la interfluviul Mures

    Somes, in nord. Altitudinea medie a reliefului este 250 m. Relieful estedefinit ca fiind unul colinar,directionat in general de la nord spre sud,cu o energie relativ redusa si cu vai largi si netede, caracterizate printr-un potential ridicat de inmlastinire,acoperit pe zone foarte restranse cu vegetatie forestiera.

  • 7/30/2019 Veea8_Analiza Potentialului Energiilor Regenerabile

    21/89

    21

    Analiza potentialului valorificarii energiilor regenerabile in Regiunea CENTRU

    B.1.2 Podisul TarnavelorDealurile Tarnavei Mici sunt extinse intre Culoarul Muresului in nord si Culoarul Tarnavei Mici in sud.

    Diferentierile de pozitie, altitudine, latime si structura permit evidentierea a trei sectoare in cadrul acestei subunitati:Dealurile Faraului, Cucerdea- Cerghid si Nirajului.

    Culoarul Tarnavei Mici, in profil transversal se caracterizeaza printr-o clara asimetrie, determinata deabaterea constanta spre dreapta

    Dealurile Tarnavei Mari corespund subunitatii cuprtinse intre culoarele Tarnavei Mici si Tarnavei Mari,inchisa in unghiul de confluenta a acestora la Blaj. Extinderea longitudinala a subunitatii permite separarea a treisectoare : Dealurile Blajului, Dumbravenilor si Nadesului.

    Culoarul Tarnavei Mari ( aproximativ 110 km, Vanatori Blaj ) formeaza axa principala si unitara aPodisului Tarnavelor, a intregii Depresiuni a Transilvaniei, dezvoltat aproape in totalitate pe stanga raului, insprepodisurile Hartibaciului si Secasului. In raport cu litologia si structura, de-a lungul culoarului , se pun in evidentaunele sectoare de largire, separate de altele de ingustare.

    Podisul Hartibaciului se desfasoara intre Tarnava Mare la nord si Depresiunea Fagaras si DepresiuneaSibiu la sud. Lunca Hartibaciuluise caracterizeaza prin latimi reduse, de-a lungul celor 90 km ai sai, evidentindu-sepatru sectoare. In general relieful este accidentat.

    Podisul Secasului caracterizat prin netezime si prin suspendare fata de culoarele si depresiunileinconjuratoare. Se evidentiaza mai multe subunitati: Podisul Straja, Cergaului, Gorganu- Gruiu, Amnasului,Culmea, respectiv Culoarul Visei.

    B2. Dealurile si depresiunile submontaneB2.1 Subcarpatii TransilvanieiDealurile Reghinuluireprezinta compartimentul grefat pe Valea Muresului si unii dintre afluentii acesteia in

    sectorul de la iesirea Muresului din munte (Deda) si pana spre Targu Mures. Componenta joasa a unitatii estereprezentata prin depresiunile Valenii de Mures, Reghin si Gurghiu, in cadrul acestor depresiuni fiind binedezvoltat relieful de terase.

    Dealurile Sangeorgiu de Padure si Sovata. Este bine evidentiata de la est la vest, Depresiunea Sovata Praid, aliniamentul inaltimilor Bichis sau Becheci (1080 m) , Piatra Siclod (1028 m). Datorita altitudinilor de peste1000 m se remarca prezenta aglomeratelor vulcanice, si o zona colinara inspre Podisul Transilvanie


Recommended